Shinmai Maou No Keiyakusha - Volume 08

Machine Translated by Google
SHINMAI MAOU NO KEIYAKUSHA: VOLUM

OPT
De Uesu Tetsuto
Ilustrații de Nekosuke Ookuma
Tradus de zxzxzx
CUPRINS _
Capitolul 1: La sfârșitul fiecărei promisiuni
Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4
Partea 5
Partea 6
Partea 7
Partea 8
Partea 9
Partea 10
Partea 11
Capitolul 2: Succubusul Loli-Ero cumpără o casă?

Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4
Partea 5
Partea 6
Partea 7
Partea 8
Partea 9
Partea 10
Partea 11
Capitolul 3: Spune-mi despre noaptea pe care am împărțit-o singuri
Partea 1
Partea 2
Partea 3
Partea 4
Partea 5
Partea 6
Partea 7
Partea 8
Partea 9
Partea 10
Partea 11
Postfaţă
Notele traducătorului
Am aflat că adevărul pe care îl căutam a fost acoperit de o minciună

blândă.
Alegerea a fost „bunătatea de a închide ochii” sau „curajul de a-l atinge

chiar și așa”.
CAPITOLUL 1:
LA SFÂRȘITUL FIECĂRII PROMISII
PARTEA 1
Era un loc în care razele soarelui dimineții străluceau ușor și se adunau.

Mulțimea luxuriantă de copaci din pădurea Oldora a crescut din belșug,
acoperind întregul pământ. Această pădure naturală bogată se răspândise până la
granițele orașului Wildart, baza Fracțiunii Moderate. În adâncul acestei păduri dese,
într-un colț pe unde treceau de obicei doar animale, era prezent un grup de vizitatori.
Ei erau oamenii care tocmai încheiaseră o bătălie decisivă pentru a determina istoria
Tărâmului Demonilor și erau pe cale să se întoarcă în propria lor lume, precum și
grupul de oameni care venise la
să-i vezi.
„Toată lumea, vă mulțumesc foarte mult pentru tot... ați făcut atât de multe pentru
mine pentru că ați fost acolo lângă mine.”
Naruse Mio, Yuki și celelalte fete își iau rămas bun de la acea fată. Fata — servitoarea
Noel strânse mâna lui Mio și spuse fără tragere de inimă
„Mio-sama... pleci atât de curând.”
„... Mmm. Îmi pare rău, Noel.”
Mio și-a strâns și ea ușor mâna, ceea ce a părut doar să adâncească durerea lui Noel,
făcând-o să spună cu și mai multă reticență
„Chiar și așa, nu trebuie să te întorci acasă atât de grăbit...”
Trecuseră doar două zile de la acea bătălie — bătălia decisivă dintre

Moderează facțiunea și facțiunea actuală a Lordului Demonilor care fusese
întrerupt de conspirația membrilor Consiliului care au inițiat invazia Zeului Demon
Haos, deși fuseseră învinși printr-un efort concertat din ambele părți. Aceste două
zile au constat în principal într-o perioadă de odihnă impusă de medicul care a examinat
daunele suferite în urma luptei, precum și o cantitate minimă de consultări și întâlniri
pentru a discuta viitorul Tărâmului Demonilor.
„...Sunt fericit pentru felul în care te simți, Noel. Dar, nu avem altă opțiune.”
spuse Yuki. La fel ca Mio, și Yuki avea o expresie reticentă pe fața ei, deoarece devenise
apropiată de Noel în timpul în care îi ghidase prin zona orașului lui Wildart.
„Am realizat deja ceea ce am venit aici să facem. Și așa, ar trebui să părăsim Tărâmul
Demonilor cât mai curând posibil.”
Ca răspuns la cuvintele lui Yuki, și Kurumi dădu din cap în acord cu ea.
"Asta e corect. Dacă stăm mai mult, am putea crea diverse probleme.”
Într-adevăr, au existat mai multe motive pentru care Mio și ceilalți au fost nevoiți să se
întoarcă înapoi pe tărâmul uman atât de grăbit. Mio și ceilalți veniseră în Tărâmul
Demonilor exact când timpul a trecut de la douăzeci și cinci decembrie la douăzeci și șase
decembrie în tărâmul uman. Având în vedere numărul de zile care trecuseră de când au
venit aici, însemna că al treilea trimestru de școală începuse deja. Printre cei care l-au însoțit
pe Mio, Basara a apreciat ideea de a „face din viața lor obișnuită prioritate maximă ori de
câte ori este posibil”, și, din această cauză, și-au amânat planurile inițiale de a veni în
Tărâmul Demonilor cu aproximativ o lună, astfel încât să nu Nu ratați examenele de sfârșit
de trimestru. — Desigur, ar putea folosi magia pentru a modifica orice, cum ar fi
înregistrările de prezență sau notele lor. Cu ceva atât de simplu, problema lor ar fi rezolvată.
…In orice caz. Procedând astfel, folosind o putere externă, ei s-ar îndepărta și mai mult de
oamenii obișnuiți. Mai degrabă, era un fel de act care le-ar transforma viața de zi cu zi
obișnuită într-o minciună. Chiar și în afară de problemele vieții de zi cu zi în tărâmul uman,
exista posibilitatea ca o altă problemă să apară din prezența lui Mio în tărâmul Demonilor.
— Bătălia decisivă dintre Fracțiunea Moderaților și Demonul Actual
Fracțiunea Lordului a influențat fără îndoială viitorul Tărâmului Demonilor. La bine și la rău,
realizările lui Mio și ale celorlalți în acel istoric au fost prea substanțiale. Drept urmare,
oamenii din facțiunea Moderaților i-au salutat ca pe niște eroi și acum exista o așteptare ca
ea să se ridice pentru a deveni noul lor lider. Pe de altă parte, actuala facțiune Demon Lord
și diverse alte facțiuni au început să-și considere prezența și forța de luptă ca pe un pericol.
În plus, facțiunea Moderaților a primit o ofertă de armistițiu imediat după bătălia decisivă
de la facțiunea Current Demon Lord.
După ce l-au respins pe Chaos, deși Mio și ceilalți nu s-au întâlnit cu Ramsas, au înțeles de
la seniorul și respectatul Klaus, precum și de

Asistenta lui Ramsas, Lucia, că există șanse mari ca obiectivul secret al lui Leohart
să fie răsturnarea Consiliului. După atingerea acestui obiectiv, situația actuală va duce în cele
din urmă de la un armistițiu la un tratat de pace sau un armata.

alianță între facțiunea Moderaților și facțiunea Current Demon Lord.
Având în vedere acest lucru, ceremoniile ar fi ținute de facțiunea Moderaților pentru
Leohart, iar ceremoniile ar fi ținute de către facțiunea Current Demon Lord pentru Ramsas,
pentru a întări legăturile dintre fiecare parte și a le primi bun venit - de aceea nu a fost
surprinzător să auzi zvonuri că cei care vor participa ar fi în schimb Mio și Leohart. In orice
caz-
… nu-mi place.
Mio nu se simțea așa. Naruse Mio se hotărâse deja existența căreia se va dedica. Ea nu știa
încă ce formă va lua, dar de aici înainte, problemele Tărâmului Demonilor aveau să se rezolve
în timp. Nu totul a fost rezolvat complet, așa că era încă prea devreme pentru ea să se
gândească la care ar fi relația ei pe termen lung cu aceasta.
…Chiar și așa.
Acea persoană nu s-ar schimba niciodată. Era ceva de care putea fi sigură. De aceea,
în acea bătălie decisivă, Mio a decis că va trăi nu ca fiica lui Wilbert, ci ca fata pe nume
Naruse Mio. — Prin urmare, Mio a trebuit să arate că cuvintele pe care le-a exprimat în acel
moment erau adevărul. În acest scop, cel mai bine a fost pentru ea să părăsească Tărâmul
Demonilor cât mai curând posibil, așa cum a spus Yuki. În astfel de circumstanțe, Mio și
ceilalți pur și simplu căutau cuvintele potrivite pentru a-i transmite acest lucru lui Noel.
„—Hyaa?”
O mână mică se întinse din lateral și mângâie fundul lui Noel, făcând-o să sară în sus de
surprindere. În același timp
„—Noel, nu ar trebui să-i deranjezi prea mult pe Mio-chan și pe ceilalți.”
În timp ce Mio și ceilalți se uitau în jos spre sursa acelei voci tinere, au observat că o succubă
cu aspect tânăr a apărut lângă Noel fără ca ei să-și dea seama.
„Sheera-sama…”
În timp ce Zest își spunea surprins numele, succuba cu aspect tânăr a continuat să mângâie
fundul lui Noel.
„Dacă petreci atât de mult aici vorbind – acel copil se va enerva, știi.”
„Î-îmi pare rău! Mă-o să mă ocup eu de trăsură!”
Noel și-a lăsat capul în jos cu fața înroșită în timp ce ea a fugit, scăpând din strânsoarea mâinii
lui Sheera către trăsura pe care Mio și ceilalți o călătoriseră atât de departe pentru a ajunge
aici. o întrebă apoi timid pe Sheera
„Umm, ok-san... nu o văd pe Lucia-neesama prin preajmă.”
Maria întrebase despre Lucia pentru că Lucia a fost cea care a deschis granița dimensională
când au venit de la reședința Toujou în Tărâmul Demonilor. Tărâmul Demonilor și tărâmul
uman - deschiderea unei porți dimensionale pentru a conecta cele două lumi diferite nu
a fost posibilă pentru majoritatea oamenilor. Prin urmare, Lucia vorbise despre realizarea
unei porți dimensionale care să conducă către tărâmul uman pentru călătoria lor înapoi.
Hotărâseră să ia
călătoria de întoarcere din pădurea Oldora, asemănătoare cu când ajunseseră aici,
pentru a evita să fie prea aproape de Wildart City.
… Mai mult, de data aceasta.
Exista posibilitatea ca oamenii să încerce să-l dea pe Mio, iar asta să provoace agitație
inutilă. Așa că pentru a se întoarce pe tărâmul uman în secret absolut, au ales Pădurea
Oldora ca loc de plecare.
Totuși, dacă nu venea Lucia, atunci nu ar putea face mare lucru.
„Lucia-chan are câteva confirmări finale de făcut înapoi la castel pentru
„întâlnire”, așa că nu va fi liberă o vreme.”
Totuși, nu părea să conteze, în timp ce Sheera ridică din umeri.
„Trebuie să se asigure că nu există lacune, inclusiv de securitate

măsuri.”
Sheera se referea de fapt la discuțiile la nivel înalt care urmau să aibă loc între
Ramsas și Leohart pe tema păcii care urma să aibă loc între facțiunea Moderaților și
facțiunea Current Demon Lord astăzi.
Pentru a preveni problemele inutile, Mio și ceilalți părăseau Tărâmul Demonilor
cât mai curând posibil. În același timp, facțiunea Moderaților și facțiunea Current
Demon Lord au decis să vorbească prompt despre pace din același motiv. Leohart făcuse
sugestii că erau necesare discuții la nivel înalt în timpul armistițiului și, prin urmare,
această întâlnire a fost o realizare a acestui lucru.
„Atunci, cine va deschide poarta dimensională pentru ca noi să ne întoarcem…?”
„Ah, nu-ți face griji, mă ocup eu de asta.”

Ca răspuns la întrebarea lui Mio, Sheera a spus asta fără ezitare.
„...Sheera-san va?”
Expresia lui Yuki transmitea un grad de surpriză.
"Da. Eu am fost cea care a învățat-o inițial pe Lucia-chan cum să deschidă o

poartă dimensională și, deși acea fată s-a îmbunătățit considerabil, sunt totuși mai
bună când vine vorba de manipularea spațială, așa că nu-ți face griji pentru asta.
Mama loli succube a chicotit. Și apoi
„Ei bine, ar trebui să fie bine dacă e ok, dar...”
Ca fiică a ei, Maria părea să fie de acord. Desigur, nici Mio și ceilalți nu s-au plâns. Mio
și ceilalți erau conștienți de extraordinara precizie și finețea tunelurilor spațiale pe care
Sheera le putea construi. — Cu toate acestea, Mio și ceilalți nu au putut să plece încă. Și
așa, se întrebă Naruse Mio
„Sheera-san... Basara și Ramsas-san încă discută lucruri între ei?”
Într-adevăr — Basara nu era prezent în prezent. Când a venit momentul să părăsească

castelul, Basara a mers să stea de vorbă cu Ramsas, iar el le-a spus să meargă mai
întâi, ceea ce au făcut. Așa că, de îndată ce discuția cu Ramsas s-a terminat, ei au
crezut inițial că Sheera îl va aduce pe Basara folosind un tunel spațial... dar din moment
ce Sheera era acum aici, asta însemna că va trebui să vină într-un mod diferit.
…Basara…
Relația dintre ei și Ramsas nu a fost ceva ce ar putea fi descris ca fiind bun. În

special cu Basara și Ramsas, ceva a izbucnit între ei de care Mio și ceilalți nu
cunoșteau, iar asta a dus la închisoarea temporară a lui Basara în camera lui. Pe
măsură ce grijile au început să se acumuleze treptat în Mio
„Nu-ți face griji. După ce am ajuns la acest punct, nu ar trebui să existe niciun motiv
ca cei doi să lupte și oricum aceasta nu ar trebui să fie intenția lor. Cel mai probabil,
durează atât de mult pentru că există diverse chestiuni complicate.”
Ei au înțeles că era ceva despre care Basara a făcut tot posibilul să-i vorbească lui
Ramas. Și - a fost ceva important.
…Pentru că.
În timpul bătăliei cu Leohart și Zeul Demon Haos, Basara fusese învăluit în aceeași
aură roșie ca Mio și chiar a demonstrat că este capabil să reducă atacurile care ar
putea afecta gravitația. Se presupune că Basara a moștenit această putere de la
„mama” lui. Mio și ceilalți au auzit despre această poveste după ce bătălia împotriva
Zeului Demon Haos s-a încheiat - când au putut în sfârșit să se calmeze și să vorbească.
Înainte ca Basara să plece la Lundvall, auzise de la Jin despre mama lui și așa a devenit
una dintre atuurile pe care le-a folosit în lupta decisivă împotriva facțiunii Current
Demon Lord. El a rugat-o chiar în secret pe Sheera să pregătească un medicament

care să facă acea putere mai ușor de utilizat. Nu a fost surprinzător că a vrut să afle
mai multe despre mama lui de la Ramsas înainte de a părăsi Tărâmul Demonilor. Era
un fapt că Ramsas era fratele mai mare al lui Wilbert, iar Ramsas era, de asemenea,
fratele mai mare al mamei lui Basara - și așa că, la fel ca Mio, însemna că Ramsas era
unchiul lui Basara. Era un secret care nu putea fi niciodată făcut public.
…Dar.
Acea putere a făcut ca unele speculații și zvonuri să se răspândească printre diverse alte
lucruri, cum ar fi originea lui Basara. În mod public, fusese denaturat că era un efect
secundar al medicamentului care fusese făcut de Sheera, o sucubă bine-renumită. Dar dacă
cineva ar investiga modelele energetice spirituale ale lui Basara, dovezile ar fi de netăgăduit.
Acesta a fost și unul dintre motivele pentru care Mio și ceilalți au trebuit să se întoarcă pe
tărâmul uman cât mai curând posibil.
„Nu-ți face griji. Interesul pentru Basara-kun este doar un lucru temporar. Nu există dovezi
sigure despre identitatea lui, dar este un fapt incontestabil că Zeul Demon Haos a înviat și
că toți membrii Consiliului sunt acum morți. Deși confuzia nu s-a domolit încă, facțiunea
Moderaților și facțiunea Current Demon Lord care au luptat una împotriva celeilalte până
acum sunt pe cale să facă pace una cu alta, nu-i așa?
Ei au inteles.
„Situația a început deja să avanseze la o nouă etapă... atenția

Tărâmul Demonilor va fi îndreptat către Ramsas și Leohart, care sunt
actorii principali aproape imediat. Dacă te vei întoarce în tărâmul uman atât de curând,
atunci vei fi bine.”
Sheera a continuat apoi
„Așa cum am spus mai devreme, dacă aș fi în locul tău, aș fi mai îngrijorat de
relația ta viitoare.”
„Eh...?”
Mio și-a arătat o expresie goală pe față la auzirea celor neașteptate

cuvinte.
„Basara-kun și conversația lui va dura încă ceva timp... așa că ar trebui să vorbesc cu
esti bine acum.”
Și apoi, cu un zâmbet amar, Sheera a început să vorbească. În adâncul ochilor ei se
simțea chiar și o ușoară răceală.
„—Permiteți-mi să vă spun despre „pericolul” pe care îl poartă Basara-kun.”
PARTEA 2
Se apropia timpul pentru discuțiile la nivel înalt care vor avea loc între facțiunea Moderaților
și facțiunea Actual Demon Lord din Castelul Wildart.
Lucia, care se ocupa de pregătiri, terminase deja o ultimă confirmare, inclusiv detaliile
de securitate. Lucia se afla acum într-un loc diferit de interiorul castelului. Era un balcon
care dădea spre Wildart City. În prezent, mai erau două persoane în acest loc în afară de
Lucia. In fata Luciei, care astepta la ceva distanta de ei
"Va rugam asteptati. Vrei să spui că, în viitor...
"-Este corect. În viitor, în esență, nu vom avea nimic de-a face unul cu celălalt.”
Persoana care a răspuns cu indiferență la întrebarea lui Basara a fost stăpânul Luciei —
Ramsas. — În prezent, Basara și Ramsas nici măcar nu se uitau bine unul la altul. Basara se
uita la Ramsas, dar Ramsas îi întorsese spatele în timp ce continua să vegheze asupra
orașului Wildart, care se afla sub el. Ideea lui Ramsas era ceva de care Lucia era deja
conștientă. Aceasta
a fost atitudinea pe care o vor lua Facțiunea Moderaților și demonii
împotriva lui Basara și a celorlalți de acum înainte.
„După cum probabil știți, există un risc mare ca voi, băieți, să aprindeți scânteia care face ca
un nou câmp de luptă să apară în Tărâmul Demonilor.”
Ramsas vorbi pe un ton greu.
„În acest moment important, când o alianță militară este pe cale să se formeze între
noi și facțiunea Actualului Demon Lord, nu putem fi văzuți că avem vreo implicare cu grupul
tău, deoarece asta ar semăna semințe inutile de îndoială între ele. Ar provoca, de asemenea,
speculații inutile în rândul celorlalte facțiuni.”
Prin urmare
„Pentru a preveni asta, noi, demonii, vom întrerupe contactul cu voi, băieți, cât mai mult
posibil... desigur, există și posibilitatea ca unii să vă țintească cu intenții rău intenționate, așa
că o voi lăsa pe Maria în mâinile voastre. Avand in vedere ca Zest a incheiat si un contract
Master-Servant cu dumneavoastra, nu aveti lipsa din punct de vedere al fortei de lupta in
cazul in care este nevoie de

apare autoapărarea.”
După ce a spus asta, Ramsas a continuat

„Pentru a menține corectitudinea și transparența, observatorii de la facțiunea Current
Demon Lord vor continua, cel mai probabil, să fie trimiși să vă țină cu ochii pe voi. Cu toate
acestea, deși nu vom fi dușmani în viitor, alte facțiuni ar putea încerca să profite de puterea
și prezența grupului tău și chiar să-ți urmeze viețile. Fata aceea i s-a încredințat puterea lui
Wilbert, așa că sunt de așteptat multe.”
Și apoi
„Dacă aveți probleme serioase, acest lucru va fi raportat atât facțiunii Moderaților, cât și
facțiunii Current Demon Lord – astfel încât să putem implementa o soluție.”
Însemna că atât facțiunea Moderaților, cât și facțiunea Current Demon Lord
ar interveni la nevoie, dacă ar urma să se întâmple o situație de urgență pe Basara și pe

ceilalți.
„...Este liniştitor. Mulțumesc."
„—Ce ai înțeles greșit?”
Ca răspuns la cuvintele de recunoştinţă ale lui Basara, Ramasas a răspuns cu ostilitate.
„Dacă situația este mai gravă decât ne așteptăm și se consideră că o salvare este prea
dificilă, există posibilitatea ca noi să vă eliminăm noi înșine pentru a scăpa de acest pericol.”
„………”
Ca răspuns la cuvintele reci ale lui Ramsas, Basara a rămas tăcut. Dar
…Basara-dono?
Lucia, care se uitase la Basara, se încruntă involuntar. Pentru că expresia lui nu era
una grea, ci una blândă. Și apoi
„Așadar, vei menține acea atitudine rece a ta până la sfârșit

huh…”
Lăsând un pic de oftat, Basara se uită drept la Ramsas în timp ce vorbea. Cuvintele
lui au fost direct la obiect.
„Chiar te vei despărți de Mio așa, fără să-i spui

adevăr?"
Toujou Basara a privit încet cum Ramsas se întoarse să-l înfrunte. Apoi
"…Ce vrei sa spui?"
Răspunsul a părut să stimuleze „adevărata intenție” din spatele cuvintelor sale.
„Ceea ce sunt pe cale să spun sunt doar speculațiile mele, deoarece nu am dovezi care să o
susțină.”
După acea remarcă preliminară, Basara a început să vorbească. Înainte de bătălia

decisivă cu facțiunea Current Demon Lord - în timp ce lua în considerare un plan
de asasinare a lui Belphegor, Toujou Basara a ajuns la un anumit „adevăr” în timp
ce se gândea la procesul care a dus la execuție.
„Atitudinea ta și felul în care îi vorbești cu Mio arată în mod clar neprietenie.

Oricât de periculoasă a devenit situația, nu ai trimis niciodată escorte în afară de
Maria, iar deciziile pe care le-ai luat nu au avut absolut nicio atenție pentru viața lui
Mio... ai evitat-o complet pe Mio și ai continuat-o să o îndepărtezi de tine.
De ce?
„Cineva care mi-a spus despre circumstanțe a spus că ești încă amărâtă de faptul că fratele
tău mai mic a devenit Domnul Demon, și nu tu. A spus că acesta a fost motivul pentru care
ai fost atât de rece față de propria ta nepoată, Mio.
Basara a extrapolat mai departe pe baza speculațiilor despre care vorbise Takigawa.
Dar ceea ce a urmat a fost mai degrabă o infirmare, decât o dovadă.
„Dar, de data aceasta, ai chemat-o pe Mio în Tărâmul Demonilor și ai încercat să scoți din
ea puterea fostului Domn al Demonilor. Pentru că l-am învins pe Zolgear, oameni ca
Klaus-san au început să-și intensifice părerile că Mio ar trebui să devină următorul Lord
Demon.”
Klaus i-a fost loial lui Wilbert și de aceea sprijinul lui pentru ca Mio să devină succesorul
legitim a fost evident. Cu toate acestea, Ramsas și Klaus nu au fost de acord

unul cu altul peste asta.
„Pentru a merge împotriva celor care l-au susținut pe Mio, ai insistat că tu vei fi cel care
va câștiga acea putere. Dacă te uiți la asta în mod normal, atunci cu siguranță se pare că
aceste acțiuni egoiste ale tale sunt o încercare de a-ți satisface vanitatea ca fratele mai
mare mândru care era gelos să fie depășit de fratele său mai mic.”
Acesta a fost motivul pentru care, când Basara a venit în Tărâmul Demonilor în acea
noapte, Ramsas îi făcuse o insultă față de Mio în acest loc. Mio fusese lăsat singur până
atunci, dar le-au fost impuse solicitări egoiste de îndată ce situația se schimba și nu putea
ierta faptul că Ramsas și ceilalți încercau să o folosească pe Mio.

"Dar…"
Și apoi, Basara i-a aruncat o privire Luciei
„Când am văzut relația dintre Lucia-san și Maria, a fost un indiciu pentru mine să-mi schimb
perspectiva.”
„Eu și Maria…?”
În timp ce Lucia se încruntă, Basara a dat din cap în timp ce a afirmat asta.
„Înainte de a veni aici, cineva mi-a dat un sfat: „Nu fi miop. Privește lucrurile în mod
flexibil'. Este cineva care mi-a dat sfaturi valoroase de nenumărate ori… de aceea cuvintele
ei mi-au rămas în minte.”
Apoi
„M-am gândit din nou în timp ce mă uitam la Lucia-san și Maria... dragostea care se revarsă
într-o familie nu este la fel de simplă ca un act de bunătate care poate fi întotdeauna văzut.
Și apoi l-am întâlnit pe tatăl meu aici și acel gând s-a transformat în convingere.”
Răspunsul pe care l-a derivat. A fost
„În timp ce noi, copiii, facem tot ce putem pentru a ne trăi viața de zi cu zi, părinții noștri
– ei se uită în viitor pentru noi.”
„………”
Ramsas a tăcut fără să-și schimbe expresia, în timp ce Basara continuă.
Deși emoțiile lui Ramsas nu au putut fi stabilite din facialul lui

expresie, tăcerea lui însemna că nu-și putea nega adevăratele intenții.
Cu toate acestea, Toujou Basara nu i-a păsat în timp ce a continuat
„Atunci mi-am schimbat punctul de vedere. Atitudinea și comportamentul tău față de Mio
nu au fost menite să-ți satisfacă propria mândrie, totul a fost de dragul lui Mio...”
Dacă acest lucru ar fi adevărat, atunci sensul a tot ceea ce a fost până acum ar putea fi
urmărit invers, ca o reacție în lanț.
„Fostul Lord Demon Wilbert și-a făcut subordonații să acționeze ca părinții ei, astfel încât fiica
lui Mio să poată trăi ca o ființă umană pe tărâmul uman... astfel încât singura sa fiică Mio să
nu devină un instrument în politica Tărâmului Demonilor. Toate acțiunile și deciziile pe care le-
ați luat până la

acum poate fi privit și ca o extensie a voinței lui Wilbert.”
Și asta pentru că
„Maria a fost singura escortă pentru ea și nu ai desemnat mai multe escorte decât era
necesar pentru a o împiedica pe Mio să fie recunoscută drept prințesa facțiunii Moderaților.
De aceea te-ai distanțat de ea. Pentru a o împiedica pe Mio să fie prinsă în politica
Tărâmului Demonilor, ai mers pe cât posibil să nu iei contact cu ea.”
Și apoi, a continuat Basara
„Dacă te-ai gândit atât de mult la Mio, probabil că ai avut diverse măsuri în vigoare pentru a
acționa ca asigurare împotriva amenințărilor... de exemplu, cu Sheera-san, una dintre acele
măsuri de asigurare a fost să o faci pe Mio moștenitorul puterii lui Wilbert.
Desigur, probabilitatea de a fi vizată pentru că ea a moștenit asta ar crește, dar exista și
riscul dacă ar fi rămas fără el.”

în plus
„Chiar și atunci când Zolgear a țintit-o pentru prima dată pe Mio, i-ai permis Mariei să-și
folosească „cheia” pentru a se transforma într-un adult, astfel încât să poată scăpa dintr-o
luptă... dar nu a fost singurul lucru, nu-i așa?
După ce a spus asta, Basara și-a îndreptat din nou ochii spre Lucia
„Lucia-san... când Maria ți-a raportat că Zolgear a luat-o ostatică pe Sheera-san,

i-ai spus să se concentreze asupra misiunii ei de a o proteja pe Mio.”
„………”
Lucia a rămas tăcută cu încăpățânare și și-a menținut fațada inexpresivă.

Această tăcere însemna că ceea ce spunea Basara se apropia din ce în ce mai
mult de adevărul ascuns. Toujou Basara a dezvăluit o parte din acel adevăr.
Privind înapoi la Ramsas, nu la Lucia, spuse el
„Dar Lucia-san nu o abandonase pe Sheera-san... a fost capturată

intenționat de Zolgear?”
„………”
Aceasta era concluzia la care ajunsese după ce s-a gândit și a inversat totul.
Tăcerea lungă a lui Ramsas a fost o afirmație care a stimulat corectitudinea
raționamentului său
„Asta pentru că Sheera-san poate construi un tunel spațial fără ca Lucia-san să-
și dea seama. Zolgear o capturase pe Sheera-san dintr-o locație care nu era
propria lui reședință. Având în vedere asta, ar fi fost multe șanse ca ea să scape.”
Dar, Sheera nu a încercat să fugă - de ce?
„Chiar dacă observatorul a fost demis, Zolgear nu a renunțat la Mio... de aceea s-a
prefăcut că a fost prinsă de Zolgear și a rămas acolo. Deoarece obsesia puternică a
lui Zolgear pentru Mio era periculoasă, ea a rămas acolo pentru că s-a gândit ce s-ar
putea întâmpla dacă Mio ar fi capturat.”
Era foarte probabil ca nu toate acestea să fi fost decizia lui Sheera și că și Ramsas a
fost implicat. In orice caz
…Lucia-san era, de asemenea, conștientă de scopul lui Sheera-san.
De aceea a instruit-o pe Maria să se concentreze asupra misiunii ei. Și așa –

pentru că era loială stăpânului ei, nu ar fi făcut-o fără permisiunea lui Ramsas.
Prin urmare, era un fapt concret că Ramsas era conștient
din aceasta.
"Da. Totul a fost de dragul lui Mio – te-ai gândit la totul pentru a o proteja.”
În liniște... dar cu o voce clară, spuse Basara
„Cu toate acestea, așa cum am menționat mai devreme, l-am învins pe Zolgear, iar
acest lucru a atras atenția atât facțiunii Moderaților, cât și facțiunii Current Demon Lord.
a se aduna pe Mio. Pentru a o împiedica pe Mio să devină un instrument al politicii în

Tărâmul Demonilor, cea mai rapidă modalitate de a-i determina scăderea valorii a fost
să extragă puterea fostului Domn Demon de la singura lui fiică. Și de aceea ai încercat
să extragi acea putere din Mio.”
Cu siguranță, a fost o decizie inevitabilă.

„Exista posibilitatea ca luarea acestui atu de la Mio să o facă să-și piardă

toată puterea magică, dar nu te deranjează... ca simplă ființă umană, Mio ar
fi liberă să trăiască ca o fată obișnuită și, de asemenea, avea noi în jurul ei,
care îl învinsese pe Zolgear. Prin urmare, te-ai gândit că riscul ca oamenii să
încerce să o ținească va scădea pentru că ar fi doar o fată obișnuită.”
În orice caz
„Ca lider al facțiunii Moderaților, părea că ai continuat să privești cu dispreț

existența lui Mio. Din perspectiva altor facțiuni, o Mio care și-a pierdut puterile
nu ar mai avea nicio valoare ca ostatic împotriva facțiunii Moderaților. De
aceea ai vrut să extragi acea putere de la Mio, să o lași în mâinile noastre și
apoi să încerci să rezolvi singur problemele Tărâmului Demonilor. Cu toate
acestea, înainte ca acest lucru să se întâmple, facțiunea Current Demon Lord
ne-a atacat cu spiritele și, ca urmare, am fost forțați să ne îndreptăm spre linia
frontului.”
Dar, a continuat Basara
„Atunci, se pune întrebarea…”
Acesta este
„Momentul cu care ai apărut în Fracțiunea Moderaților și atitudinea rece pe

care ai manifestat-o față de Mio. Să presupunem că mergem cu teoria mea că
ai fost un frate mai mare care a îndeplinit dorința pe moarte a fratelui tău mai
mic Wilbert și că ai fost un unchi care s-a gândit foarte mult la Mio. Dacă acesta
a fost cazul, atunci nu a existat niciun motiv pentru care să te descurci
se opune lui Klaus-san și celorlalți. A fost dorința lui Wilbert ca el să nu vrea ca Mio să se
implice, iar tu pur și simplu duceai asta mai departe.”
Apoi
„…Nu crezi că aceste contradicții au apărut pentru că teoria ta este incorectă?”
În cele din urmă, Ramsas deschise gura. Declarația lui a fost un argument sănătos.
in orice caz
„—Nu cred.”
Toujou Basara a simțit încredere în sine în timp ce a continuat. Asta pentru că
„Mă uitam când ai păzit-o și ai protejat-o pe Mio de Haos. Expresia feței tale când ai
ținut-o ușor în brațe după ce și-a pierdut cunoștința din cauza utilizării puterii lui Wilbert a
arătat că îți pasă cu adevărat de Mio... acesta este adevărul de netăgăduit.”
a continuat să afirme Basara pe un ton ferm
„De aceea am gândit așa. Motivul pentru care ai continuat să arăți a

atitudinea rece față de Mio era pentru că exista un fel de circumstanță
care „nu ți-a dat de ales”.
Pornind de la presupunerea că Ramsas se gândise cu atenție la Mio, el a urmărit această
posibilitate. —De dragul asta, Toujou Basara a venit aici.
Ramsas a apărut în fața Fracțiunii Moderaților – dar cum rămâne cu evenimentele care au
avut loc înainte de asta? După un raționament amplu, concluzia

derivat din asta a fost
„—Facțiunea Moderaților s-a lăudat cu cea mai mare putere din Tărâmul Demonilor la
timpul."
Basara începu să vorbească pe un ton scăzut, astfel încât să-și înăbușe entuziasmul din
voce în timp ce se apropia constant de adevăr.
„Cu toate acestea, în loc să fiu de acord cu ideea dorinței de pace a regretatului Wilbert, am
auzit că majoritatea oamenilor au fost atrași de carisma lui, omul descris ca fiind cel mai
puternic Lord Demon... soldații Fracțiunii Moderate care se lăudau cu o mare putere. și-au
adorat propriul rege și, în loc să caute pacea după război, vocile care cer unificarea
Tărâmului Demonilor au devenit mai puternice, nu-i așa?
Klaus a fost un bun exemplu că loialitatea pe care adepții lui Wilbert i-au arătat-o era de fapt
terifiantă. Chiar și după moartea sa, reputația sa a avut o asemenea influență.
Când a urcat pe tronul Domnului Demon, carisma pe care toată lumea o simțea de la
Wilbert a fost de neegalat și era departe de ceea ce era acum. …
Cu toate acestea, acesta a fost opusul numelui și valorilor „Facției Moderaților”, deoarece
era în esență dominație prin forță. Acest tip de gândire neprihănită nu a fost diferită de
Consiliu. Deși dorința lui de pace era mai mare decât oricine altcineva, era ironic că natura lui
carismatică de Domn Demon era sursa chinului său. — Pentru Wilbert, ar fi fost o situație mai
dureroasă decât orice altceva. Cei care l-au respectat i-au cerut să ia locul Consiliului pentru
a deveni conducătorul care va domina Tărâmul Demonilor. Zi de zi, controlul lui asupra
situației a început să scape și să scape de sub control. Și așa, cel mai puternic Lord Demon a
început să se gândească la cum ar putea recâștiga Facțiunea Moderaților a idealurilor sale și
cum să aducă pace adevărată în Tărâmul Demonilor, astfel încât să fie
liber de sub controlul şi influenţa Consiliului.

„Răspunsul la care a ajuns regele Wilbert pentru a opri Fracțiunea Moderaților

să scape de sub control a fost să dispară el însuși.”
Dar, în caz de urgență, el și-a dorit totuși să poată proteja Fracțiunea

Moderaților. Indiferent cât de îngâmfați au devenit, erau totuși o existență importantă
pe care Wilbert dorea să o protejeze.
„Pentru ca moartea celui mai puternic Lord Demon să fie convingătoare și pentru a
rămâne un factor de descurajare împotriva altor facțiuni, ai vrut să eviți ceva de genul
a fi ucis și învins de cineva. Cu toate acestea, a fost, de asemenea, dificil să arate ca
un accident. Dacă regele a murit într-un accident, atunci cauza ar fi investigată
amănunțit. În astfel de circumstanțe, a existat cel mai mic risc de moarte prin boală.”
Cu toate acestea, mai erau și alte lucruri de luat în considerare. Era de fapt
ceva mai important pentru Wilbert. A fost
„Totuși, el a vrut să evite, pe cât posibil, orice ar pune o povară asupra propriei sale
fiice, Mio.”
Basara s-a uitat apoi direct în ochii lui Ramsas.
„El a trimis-o pe Mio pe tărâmul uman împreună cu subalternii săi care aveau să
acționeze ca părinți adoptivi, în timp ce el a observat creșterea ei din tărâmul
Demonilor. Când a apărut ocazia, el și-a prefăcut propria moarte prin boală – și apoi a
venit cu un plan de a reveni ca o existență diferită.”
După o pauză
„Voia să vadă cum se va schimba Fracțiunea Moderaților ca urmare a morții unui mare
demon și să vadă dacă setea și ambiția se vor schimba.
spirală scăpată de sub control. De asemenea, a vrut să identifice cum se va mișca Consiliul -
totul a fost de dragul acestui lucru.”
PARTEA 3
„Pericolul lui Basara...?”
Ca răspuns la sfaturile lui Sheera, Nonaka Yuki s-a încruntat. Răspunsul lui Yuki la
acele cuvinte au fost îndoieli pe care și celelalte fete le împărtășeau.
„În timpul acestei serii de lupte împotriva facțiunii Current Demon Lord, succesul lui
Basara-kun a fost un lucru minunat.”
Spunând asta, marele succub cu aspect tineresc a început să elaboreze.
„În timpul bătăliei din Wildart City, el l-a respins pe Gardo, care este cunoscut ca un erou de
toată lumea din Regatul Demonilor, iar în bătălia decisivă din Lundvall, a putut să demonstreze
că a fost egal cu actualul Lord Demon Leohart. Ei bine, ceva a ieșit în calea acelei bătălii,
dar…"
Chiar și așa.
„El a jucat un rol important în respingerea spiritului de nivel înalt care a fost trimis de
Consiliu la Wildart, precum și a Zeului Demon Haos din Lundvall.”
spuse Sheera.
„Cu alte cuvinte, nu este un lucru bun că Basara-san a devenit prea vizibil?”
„În viitor, există posibilitatea ca existența lui Basara-sama să fie considerată
periculoasă, iar el să fie vizat…?”
Când a întrebat asta de Maria și Zest, Sheera a clătinat din cap în timp ce a spus „nu”.
„Acțiunile lui Basara-kun au fost cu siguranță remarcabile și nu pot spune că nu există
nimeni care să-l percepă ca pe o amenințare... dar chiar și așa, facțiunea Moderaților și
facțiunea Current Demon Lord vor începe acum negocierile pentru pace. Dacă se stabilește
un tratat, atunci diferența de putere de luptă în comparație cu alte facțiuni va fi mai mare
ca niciodată. Nimeni nu va mai putea face o mișcare neglijentă.”
Prin urmare.
„În acest scop, Ramsus și Leohart încearcă să formeze o alianță. Al lor

intențiile vor avea ca rezultat un armistițiu cu toate celelalte forțe ostile și tensionate. Aceasta
va elibera Tărâmul Demonilor de toate semințele conflictului dintr-o singură lovitură.”
a continuat Sheera
„În acest scop, este convenabil ca oamenii care au luptat în acea luptă decisivă să plece...
dar, acesta nu este chiar un lucru rău pentru voi, fetelor. La urma urmei, voi, doamnelor, ați
venit pe această lume în primul rând pentru a o opri pe Mio-chan să fie folosită în politica
Tărâmului Demonilor – acest lucru vă împiedică și pe voi să fiți prinși în ea.”
"……Da."
Încuviințarea lui Mio însoțită de cuvântul pe care l-a rostit reprezenta sentimentele
tuturor celorlalți care erau prezenți. În ceea ce privește sentimentele personale ale
lui Yuki, ea avea sentimentul că... dacă realizările lui Basara erau recunoscute... ...A
fost pentru că el pusese capăt războiului dintre cele două puteri majore ale rasei
demonice - ceea ce însemna că el a schimbat istoria Tărâmului Demonilor. . A fost o
realizare atât de mare și a fost ceva pe care nici măcar Jin nu reușise să-l facă. Dacă
<<Satul>> a privit cu bine acest lucru, era posibil ca până și exilul lui Basara să fie
retras. …Dar, exista și posibilitatea ca <<Satul> să nu se gândească bine la actul de a
opri conflictul dintre demoni. Dacă cineva s-ar fi oprit să ia în considerare situația, era
posibil ca puterea demonilor să fi scăzut dacă ar fi lăsat în pace, iar Basara - ceea ce
el și ceilalți au făcut ar fi putut fi nedorit pentru clanul eroilor. În acest sens, ceea ce
spunea Sheera avea un anumit grad de persuasiune față de Yuki și ceilalți. Indiferent
dacă a fost considerată din perspectiva rasei demonilor sau a rasei eroilor, ar fi fost
mai bine să eviți să atragi acel nivel de atenție pentru a nu fi vizat. … În plus, a fost
regretabil că ar putea apărea mai multe probleme atunci când incidentul a atras
atenția. Sheera a spus motivul
„Mai mult decât orice – să nu mai vorbim de Tărâmul Demonilor, va fi mult mai
bine dacă clanul eroului nu află despre Basara-kun folosind puterea gravitației,
aceeași putere pe care Mio-chan a moștenit-o de la Wilbert, nu?”
Cuvintele Sheerei aveau suficientă greutate pentru a reduce instantaneu la tăcere pe toți cei care au fost
prezent.
„... Judecând după expresiile tale, se pare că știi deja cu toții. Basara-kun are al lui
Sapphire-chan - sângele surorii mai mici a lui Wilbert.
Parcă pentru a confirma declarația Sheerei, a existat o persoană care a răspuns imediat.
A fost Zest.
„Da... aseară, am auzit despre asta de la Basara-sama.”
În timp ce spunea asta, Zest și-a amintit ce s-a întâmplat în acel moment când Basara și-a
demonstrat puterea în timpul luptei decisive împotriva facțiunii Current Demon Lord. Chiar
dacă Zest și ceilalți îl admirau atât de mult pe Basara, nu au putut să ignore asta. Deci, după
bătălia decisivă - când au ajuns înapoi în Wildart și au avut ocazia să facă acest lucru, Zest și
ceilalți l-au întrebat pe Basara despre asta. De ce a fost Basara capabil să manipuleze puterea
gravitației? Înainte să-l întrebe pe Basara despre asta, ei au speculat că există posibilitatea
ca contractul Stăpân-Servitor dintre el și Mio să fie implicat. A fost posibilă creșterea puterii
fiecărei părți prin adâncirea legăturii dintre stăpân și slujitor prin Contractul Stăpân-Servitor.
Creșterea puterii a fost proporțională cu puterea relației Stăpân-Servitor și cu numărul de
servitori cu o loialitate ridicată. De aceea unii demoni de nivel înalt făcuseră contracte
Stăpân-Servitor cu un număr mare de servitori. Și în casa de oaspeți de la Lundvall, relația
între Basara și Mio evoluase și mai mult ca urmare a actelor lascive
pe care au făcut-o pentru a-și adânci legătura Stăpân-Servitor. După ce Zest și ceilalți și-au
atins limitele, Mio singură și-a recăpătat conștiința și atunci se presupune că a experimentat
plăcerea și apogeul împreună cu Basara până în zori. … Dar, când au părăsit Wildart înainte
de bătălia decisivă, Sheera remarcase că Mio era cel dintre cei trei care avea cel mai scăzut
nivel de loialitate față de Basara în ceea ce privește contractul Stăpân-Servitor. Și așa, pentru
că relația Stăpân-Servitor dintre stăpân și slujitor se adâncise atât de imens, părea că

deşi puterea lui Mio care se afla sub controlul lui devenise utilizabilă pentru
Basara ca maestru.
…Aceasta era posibilitatea cu care veniseră. Dar adevărul era cu totul altul.
Motivul pentru care Zest și ceilalți i-au pus întrebarea lui Basara a fost pentru că
el auzise de la Jin despre propria naștere chiar înainte de a pleca la Lundvall... atunci
a aflat pentru prima dată despre identitatea mamei sale. Și atunci, Zest și ceilalți au
devenit conștienți de asta. Secretul lui Basara — mama lui a fost sora mai mică a
fostului Lord Demon Wilbert. — Basara avea sângele rasei demonice. Acest fapt le-a
oferit în mod firesc lui Zest și celorlalți o surpriză majoră. Chiar și așa, deși Zest și Maria
au fost surprinși, păreau că au putut accepta adevărul imediat. Era pentru că Zest își
promisese deja loialitatea fermă față de stăpânul ei. Așa părea să fie și cazul Mariei
care s-a născut și a crescut ca un demon, deoarece nu părea deloc zguduită de asta.
…Totuși, acesta nu a fost cazul celorlalte trei persoane formate din Mio, Yuki și
Kurumi. Mai ales pentru Yuki și Kurumi, care provin din clanul eroilor, le-a fost greu
să accepte faptul că Basara avea sânge de demon care îi curgea prin vene. Yuki se
hotărâse deja să-l urmeze pe Basara, indiferent de ce, la fel ca Zest, așa că părea să-și
poată calma emoțiile cumva, dar era clar să vadă că Kurumi era considerabil supărată.
Asta era de așteptat. Kurumi era încă sub ordin de la <<Sat>> să efectueze
supraveghere pe Basara și pe ceilalți, iar în cel mai rău caz, dacă apăreau probleme,
primise ordin să elimine Basara și ceilalți. Această informație care era în detrimentul
lui Basara și celorlalți nu era ceva pe care ea ar fi putut ține secretă față de <<Sat>>.
Încercarea de a ascunde această informație ar echivala cu a trăda <<Satul>>, iar asta
însemna părinții lui Kurumi și Yuki.
nu ar fi lăsat singur. Din această cauză, Kurumi a început în sfârșit să plângă, în timp
ce treptat a devenit confuză cu privire la ce să facă în această situație.
… Și, cealaltă persoană care a fost și mai tulburată decât Kurumi într-un fel de asta
a fost Mio. Fusese crescută ca om, dar părinții ei adoptivi au fost uciși dintr-o dată
într-o zi și apoi a fost informată și că era fiica fostului Lord Demon - faptul că nu era o
ființă umană a răsturnat complet viața lui Mio până când acel punct. Trebuie să fi fost un
șoc teribil pentru ea. —Dar, chiar și după ce Basara a aflat de toate, l-a acceptat pe Mio ca
parte a familiei sale. Chiar dacă a aflat despre identitatea ei ca fiică a fostului Lord Demon,
el a acceptat-o totuși... pentru Mio, existența lui Basara era asemănătoare cu mântuirea.
Ea făcuse un contract Stăpân-Servitor cu Basara, distanța dintre ei s-a micșorat pe măsură
ce legătura dintre ei s-a întărit, dar faptul că el era o rasă diferită de ea trebuie să fi chinuit-
o pe Mio mult timp.
Cu toate acestea, după ce în sfârșit a reușit să depășească asta, i s-a spus că Basara
avea de fapt sânge de demon în vene. … Era firesc ca emoțiile ei să fie în dezordine. Ar fi
o minciună dacă Mio ar spune că nu era fericită să afle că Basara avea o existență
asemănătoare cu ea însăși. Dar, având în vedere propria experiență când a primit un șoc
major că era fiica fostului Lord Demon, ea știa și cât de dureros trebuie să fi fost pentru
Basara să le spună lui Yuki și Kurumi despre asta. Ar fi egoist pentru ea
a se bucura. Cu toate acestea, după ce a văzut-o pe Kurumi plângând mai devreme, ea
nu și-a mai putut reprima propriile emoții, iar Mio a început să verse și ea lacrimi - și
astfel, toată lumea i-a îmbrățișat ușor pe Mio și Kurumi. Toate le-au escortat pe cele
două fete care plângeau în dormitor, unde Zest, Maria și Yuki le-au ajutat pe fete să-și
dezbrace deasupra patului – apoi Basara le-a mângâiat încă o dată.
La fel ca în noaptea în care au petrecut împreună în Lundvall... toată lumea și-a presat
pielea goală pentru a-și menține temperatura corpului aliniată și pentru a arăta
unul pe altul că indiferent cine ar fi, nimic nu se va schimba și nu era necesar să se
schimbe nimic. După ce au confirmat legăturile tuturor, Mio și Kurumi păreau să fie
capabili să se calmeze. Bineînțeles, deși emoțiile lor s-au calmat, problemele care ar
putea veni potențial cu <<Satul>> al clanului eroului erau încă nerezolvate. Prin urmare
„În ceea ce privește această problemă, presupun că toată lumea ar trebui să se gândească la asta din
nou după ce se întoarce pe cealaltă parte.”
spuse apoi Zest
„Da... ei bine, cred că ar trebui să fie bine.”
Răspunsul Sheerei părea să indice că avea o altă îngrijorare pe care dorea să-și dea
voce.
„Mai este ceva…?”
Zest și ceilalți se uitară la ea în așteptarea unui răspuns.
„Nu este de mirare că nu pari să înțelegi... la urma urmei, toți aveți sentimente speciale
pentru Basara-kun. Așa că, deși vă faceți atât de mult griji când face ceva nesăbuit, cu toții
vă simțiți mulțumiți când luptă de dragul vostru. Tot ceea ce face el este de dragul tău.”
Sheera a oftat în timp ce a dezvăluit un zâmbet amar, în timp ce ochii ei s-au îngustat când
s-au colorat cu o nuanță de tristețe.
„Dar – dacă asemenea acțiuni nesăbuite continuă, atunci Basara-kun își va pierde viața
într-o zi.”
PARTEA 4
Toți au înghețat ca răspuns la cuvintele lui Sheera.
„—”
Nonaka Kurumi a tremurat ca ca răspuns la o mână rece care i-a prins inima. Kurumi
nu a fost singurul. Fețele celorlalți patru oameni au devenit și ele palide. Într-un
asemenea loc
„Știu că voi, fetelor, nu sunteți proaste. Cu siguranță, ai devenit conștient de asta puțin
câte puțin și chiar ai început să-ți fie frică. Natura lui Basara-kun, adică.”
Sheera a început apoi să vorbească cu o voce liniștită, păstrându-și expresia strictă.
„Rezultatul unei bătălii este foarte influențat de circumstanțe și chiar de norocul din
acel moment. Nu este doar ceva ce poate fi determinat doar pe baza puterii... dar chiar
și așa, Gardo și Leohart au fost adversari împotriva cărora Basara kun în mod normal
nu ar avea nicio șansă. Cu toate acestea, dacă vede că este necesar, va căuta o
modalitate de a realiza acest lucru și va găsi o cale înainte împotriva tuturor
probabilităților.”
După ce a spus asta, Sheera a oftat adânc. Și de parcă și-ar fi amintit ceva, și-a mutat
privirea în jos, spre pământul pădurii Oldora.
„Dacă iei în considerare abilitatea lui <<Banish Shift>>... aceasta elimină rădăcina
existenței unei ținte, [Originea]. Nu este ceva ce un om obișnuit
am putea face, și chiar și pentru noi, tot ce putem face este să dăm mărturie. Nu există
nimeni din Clanul Eroilor care ar putea să-l imite.”
„………”
Ca răspuns la cuvintele lui Sheera, tăcerea lui Kurumi și Yuki a servit drept afirmație.
„Probabil este o abilitate a sângelui special care curge prin el... și tocmai pentru că are o
abilitate atât de unică, va face orice pentru a proteja ceea ce este prețios pentru el,
indiferent cât de dificil este. Alegând o astfel de cale, el își expune de bunăvoie propria viață
pericolului.”
Cel mai probabil
„Din cauza traumei pe care a trăit-o când era tânăr, a avut un sentiment puternic de
respingere față de pierderea a ceva care este prețios pentru el... nu, cred că este un
sentiment de frică. De aceea a reușit să lupte cu atâta disperare și până acum i-a funcționat
bine. Ai putea spune că norocul a fost de partea lui.”
Cu toate acestea, tonul Sheerei s-a schimbat puternic în timp ce a rostit următoarele cuvinte.
„— Data viitoare, s-ar putea să nu fie neapărat în siguranță.”
Declarația ei era aproape ca un oracol.
„Asta e…”
Kurumi a încercat imediat să riposteze. Era, evident, ceva pe care voia să-l respingă.
Cu siguranță nu voi permite să se întâmple așa ceva , dar înainte ca ea să poată răspunde
„Deși este rău, mai există încă o problemă...”
Sheera și-a exprimat încă o îngrijorare.
„Dacă vi s-ar întâmpla ceva, fetelor pe care le ține atât de mult în minte… Basara-kun
cu siguranță nu va putea să se ierte.”
Și cu un ton încrezător, a continuat
„Și așa... în cele din urmă, Basara-kun nu va mai fi la fel ca acum.
Am văzut pe cineva îmbrățișând toate lucrurile prețioase din jurul său și apoi lânceind
la pierderea lor... s-a schimbat pe măsură ce sentimentele de ură și regret s-au
născut în inima lui, dar nimic nu l-a putut împlini cu adevărat. Sunt sigur că voi,
doamnelor, v-ați putea înțelege și vă puteți imagina ce s-ar întâmpla dacă ați pierde
Basara kun din cauza lipsei de putere.”
După ce s-a spus
„…………”
Tăcerea care s-a iscat de la Kurumi și de la ceilalți a fost lungă și grea. Și apoi
„Apropo, acea persoană care s-a „schimbat”... cred că toată lumea, în afară de Kurumi-
chan, l-ar cunoaște.”
„Eh…?”
În timp ce Kurumi scoase un gâfâit de surpriză, toți ceilalți în afară de ea se uitară

unul la altul.
„Nu se poate, atunci...”

În sfârșit, i-a dat seama pe Maria. Și apoi Sheera a rostit numele acelui bărbat.
— Așa este, Zolgear.
Naruse Maria a rămas uluită când a auzit numele bărbatului care ieșea din gura propriei
mame. Era un inamic abominabil pe care ea nu putea să-l uite.
"…Omul acela…"
A rostit ea neîncrezătoare ca reacție la menționarea neașteptată a acestui nume.
„Cred că este o reacție naturală, nu-i așa... dar, Zolgear nu a fost întotdeauna așa de la
început.”
Cu un zâmbet ironic, continuă Sheera
„A fost un tip surprinzător de drăguț cu mult timp în urmă... dar după ce a pierdut femeia pe
care o prețuia mai mult decât orice, s-a schimbat. Într-un efort disperat de a o readuce la
viață, el a examinat tot felul de literatură anterioară pe această temă și a testat o varietate
de vrăji interzise.”
Sheera și-a îndreptat brusc privirea spre cerul gol. Privirea ei părea să privească ceva
departe, de parcă și-ar fi amintit despre trecutul îndepărtat.
„A suferit nenumărate răni și blesteme pe parcurs, dar chiar și așa, nu s-a oprit niciodată.
Chiar și atunci când înfățișarea lui a devenit urâtă, el a continuat pur și simplu să caute
putere... și astfel, în cele din urmă a atins vârful fără egal al formelor de viață magice din
Tărâmul Demonilor.”
spuse apoi Sheera

„Și una dintre creațiile lui, Zest-chan, ai fost tu.”
„……………”
Stând lângă Zest care a tăcut în fața acestei dezvăluiri a adevărului, Naruse
Maria și-a adus aminte de ceva.
… Atunci, ar putea fi…?
Ceea ce i-a venit în minte Mariei a fost ceva ce sa întâmplat când Sheera era încă
ținută captivă. Maria s-a furișat în camera lui Zolgear în timp ce acesta lipsea din ea
pentru a căuta orice indicii care ar putea duce la locul în care se află Sheera și a găsit
o proiecție de imagine veche care părea să-l arate pe Zest.
Nu era Zest, ci o femeie importantă pentru Zolgear, așa cum a menționat Sheera.
„Dar, oricât de succes ar fi avut, i-a fost pur și simplu imposibil să readucă morții
la viață... și așa, când și-a dat seama că ceea ce era pierdut nu se va mai putea
întoarce niciodată, nu a mai fost în stare să găsească valoare în nimic. Și așa, când
a renunțat la orice, a creat un loc de joacă în Tărâmul Demonilor unde s-a înecat într-
o plăcere constantă.”
a continuat Sheera
„Nu înțeleg nici acum... a devenit o încarnare a poftei, dar poate că nu a pus mâna
pe Zest-chan pentru că era ultimul fir de conștiință care a rămas în el. Chiar dacă
erau existențe diferite care împărtășeau aceeași înfățișare, s-ar fi putut gândi că nu
merită să atingă femeia care a fost odată importantă pentru el, deoarece devenise
deja atât de corupt.”
În timp ce Sheera continua să vorbească cu o expresie îndepărtată în ochi, toți

cei care nu știau despre trecut au păstrat o tăcere grea.
„……Nu contează, așa ceva.”
a spus una dintre fete în timp ce îl apuca pe Zest de mâini. Era Kurumi. Putea spune
asta doar pentru că era singura persoană care nu avea niciun contact direct cu
Zolgear.
„Indiferent de circumstanțele trecutului său, nu i-a dat dreptul să-l trateze prost
pe Zest și nici nu l-a scuzat să-i ucidă pe părinții lui Mio... această poveste despre
persoana care l-a controlat pe Zest sa încheiat acum. Nu este absolut necesar să vă
faceți griji în acest moment.”
„Kurumi-san…”
Zest făcu ochii mari surprinsă de tonul hotărât al lui Kurumi.
"Asta e corect. Să vorbesc despre trecutul acelui tip înseamnă că sunt sentimental.
Pentru voi, fetelor, Zolgear nu era altceva decât o pacoste. Asta e tot."
a continuat Sheera
„Zest... tu, ar trebui să te gândești la existența care revarsă dragoste în tine și să le

prețuiești. Pentru că asta este fericirea ta.”
„Da... e în regulă, Sheera-sama.”
răspunse Zest pe un ton ferm.
„Așa cum sunt acum – aparțin deja lui Basara-sama.”

"Asta este bine. Doar că... dacă vă pierde pe vreunul dintre voi, amintiți-vă că există
posibilitatea ca Basara-kun să devină ca Zolgear.”
„Este în regulă... asta nu i se va întâmpla niciodată lui Basara.”
Yuki a răspuns pe un ton ferm, dar Sheera a răspuns cu o expresie neplăcută pe față.
„Ara... așa este? Contractul Stăpân-Servitor al succubei pe care voi, fetelor, îl aveți cu el chiar
acum și lucrurile pe care Zolgear le-a făcut pentru fetele sale nu sunt atât de diferite în ochii
mei.”
După ce Sheera a spus că...
„…Te rog, nu încerca să-l compari pe Basara cu acel bărbat.”
spuse Mio cu o voce tremurândă.
„Mio-sama…”
Maria nu s-a putut abține să nu-și murmurească numele. Între timp, privirea ei pătrunzătoare
– Mio se uită direct la Sheera în timp ce își mușca buza.
PARTEA 5
Naruse Mio nu a mai suportat-o. A fost doar firesc. Relația dintre Basara și fete
nu a fost aceeași cu relația pe care Zolgear o avea cu femeile sale... Cuvintele lui Sheera au
fost o imensă insultă la adresa

Mio. Chiar dacă făcuse diverse lucruri pentru ei și îi datorau lui Sheera o datorie de
recunoștință, tot era inacceptabil pentru ea. Cu toate acestea, succuba cu aspect
tineresc a zâmbit amar în timp ce spunea ea
„Tu spui asta doar ca una dintre fetele care sunt îndrăgostite de Basara kun... și
acele sentimente ale tale probabil că nu se vor schimba chiar dacă Basara-kun s-ar
schimba cumva.”
a continuat Sheera
„Cineva care nu știe care sunt circumstanțele tale nu va putea niciodată să-ți înțeleagă
relația. În plus, dacă e de dragul voastră fetelor, Basara-kun nu ar ezita să-și murdărească
mâinile dacă înseamnă să alegeți ce este mai bine pentru voi. A colaborat cu Lars în secret,
deși exista posibilitatea ca el să fie un inamic pentru că asta era necesar pentru a vă proteja
pe toți. S-au înțeles împreună pentru a-l elimina pe Zolgear și, pentru a crește numărul de
cărți din mânecă în timpul bătăliei recente, mi-a cerut să-i pregătesc un medicament
periculos.
Și apoi
„Basara-kun este capabil să ia și să urmeze deciziile pe care oamenii obișnuiți le-ar
considera a fi terifiante. De exemplu, Mio-chan... ce ar crede prietenii tăi de la școală dacă
le-ai spune că te supui lui Basara-kun cu plăcere și că Basara-kun ucide în secret oamenii
care îți sunt ostili? Înțelegi? Dacă le spui despre relația ta cu Basara-kun, o vor privi în mod
favorabil?”
„Asta e…”
Mio a rămas fără cuvinte în timp ce expresia ei se acru. Dezvăluind adevărurile

relației și identitățile lor prietenilor ei de la școală, precum Aikawa și Sakaki. Nu
era ceva ce ea le-ar spune dacă nu era nevoie. A fost pentru că erau oameni
obișnuiți care nu știau despre partea ascunsă a lumii care implica demoni, eroi și
altele asemenea. Întrebarea pe care o pusese Sheera era teribil de crudă. …Dar.
Chiar și printre demoni, erau unii cărora le lipsea puterea de a lupta. Din perspectiva
unor astfel de existențe, relațiile dintre Mio și ceilalți erau anormale. Erau foarte puțini
oameni care și-ar dori să aibă un contract special Stăpân-Servitor, precum Mio și
celelalte fete. Mio însăși nu l-ar recomanda nimănui. Inițial, a vrut chiar să se elibereze
de asta. —Totuși, actualul Mio nu a mai vrut să rupă acel contract Stăpân-Servitor cu
Basara. Acesta a fost probabil și cazul lui Yuki. Chiar dacă era o relație care nu putea
fi făcută publică, acest contract Stăpân-Servitor era acum o legătură de neînlocuit cu
ei. …Dar, acesta nu era genul de relație despre care ar putea vorbi cu oricine…
Mio nu le-a putut spune prietenilor ei, în timp ce Yuki și Kurumi nu au putut permite
ca acest lucru să fie făcut cunoscut Clanului Eroilor. Chiar dacă Maria și Zest erau
probabil bine, din cauza lui Mio și celorlalți s-au răspândit zvonurile despre familia
Toujou în cadrul fracțiunii Moderaților. Și așa, dacă cineva care se uită din afară nu știa
despre circumstanțele din jurul Stăpânului-Slujitor
contractele lui Mio și ale celorlalți, sau relațiile dintre Basara și fete, s-ar părea că nu
ar fi o diferență majoră între relația pe care o aveau și relația pe care Zolgear o avea
cu el.
femei.
…Nu…
Mio simți că vederea ei deveni încețoșată. Era probabil ca, dacă Basara le-ar fi
cerut să-l servească așa cum le-a cerut Zolgear femeilor sale, toți ar răspunde în felul
acesta. — Toți l-au iubit pe Basara. Ei ar face orice pentru el atâta timp cât le-ar fi cerut.
De aceea toți făcuseră lucruri până acum pentru Basara fără să-i pese. Dar - asta
însemna că și inversul era adevărat. Dacă Basara ar considera că este necesar, nu i-ar
deranja dacă s-ar comporta mai mult ca Zolgear. Sheera își arătase îngrijorarea cu
privire la posibilitatea ca Basara să devină așa, dar Mio și ceilalți nu au vrut să accepte
asta din cauza dragostei și încrederii lor pentru Basara. După ce a înțeles pe deplin
gândurile Sheerei
„———”
Mio și ceilalți nu au putut face decât să stea acolo, înghețați pe loc. Era chiar în
acel moment...
„Hei, hei, mamă loli succube – nu-i speria atât de tare pe cei tineri.”
Cu un zâmbet ironic, o voce a fost proiectată din spatele lor. Era un bărbat cu care Mio
și ceilalți erau familiarizați, așa că toți s-au întors repede...
„Jin-san…”
Aproape fără să-și dea seama, Mio strigase numele bărbatului care stătea acum în
fața lor. Ca tată al lui Basara, el a fost omul care a fost odată cunoscut drept Zeul
Războiului - numele celui mai puternic erou.
PARTEA 6
Tojou Basara și-a continuat procesul de gândire deductivă ca fiecare dintre ele
concluziile au devenit mai sigure.
„………”
A continuat să-și amintească să gândească mai profund. În timp ce Ramsas stătea în
fața lui, s-a gândit la tatăl său Jin și, de asemenea, la Sheera, la ce ar crede ei despre copiii
lor și la ce fel de lucruri ar face. — Ar fi fost greu să acopere moartea cuiva care deținea
cea mai înaltă funcție. Asta era și mai mult pentru o existență ca Wilbert. … A fost și mai
dificil decât atât să revin ca o existență diferită. La urma urmei, subordonații lui Wilbert l-ar
fi cunoscut mai bine decât oricine altcineva.
În plus, simpla întoarcere ar fi fost lipsită de sens. Era necesar pentru el să preia o
funcție care să-i permită să influențeze politica și să conducă în secret fracțiunea
Moderaților în același timp. Dacă nu ar fi fost cazul, atunci nu ar fi putut îndeplini
dorințele celor care l-au adorat pe presupusul mort Wilbert. ... De aceea Wilbert a creat
un frate mai mare fictiv pe nume Ramsas și a ales să joace acel rol. Într-adevăr, Ramsas
era Wilbert. Pe baza acestei presupuneri, Basara a început apoi să se gândească
despre care ar putea fi scopurile lui.
„…Pe lângă schimbarea aspectului tău, ai putut să-ți schimbi și propria semnătură
spirituală și puterea magică, oferindu-i lui Mio majoritatea puterii tale. Chiar dacă atributul
puterii tale nu s-ar schimba din cauza asta, de fapt a funcționat în favoarea ta. Pentru că te
întorceai ca membru al familiei apropiate a celui mai puternic Lord Demon, asta te-a făcut
ușor să devii centrul politicii.”
Cu asta, Toujou Basara a putut deduce adevărul urmărind totul

înapoi.
„Ai avut, de asemenea, mai multe straturi de asigurare care puteau fi folosite pentru Mio în
tărâmul uman, așa că a fost ca și cum ai lovi două păsări dintr-o singură piatră pentru tine...
cu toate acestea, pentru ca acel plan să aibă succes, a fost absolut necesar pentru tine. pentru
a obține asistența unor cooperatori care ar ajuta să se asigure că identitatea dumneavoastră
rămâne secretă. De asemenea, trebuiau să fie cei cu un cuvânt puternic de spus în cadrul
Fracțiunii Moderaților.”
Cât despre persoana care era responsabilă de acel rol, nu mai exista
îndoială.
„Cel mai probabil... Sheera-san a cooperat cu tine cu mult mai devreme decât doar
incidentul cu Zolgear. Poate stadiul inițial al planului tău - nu, poate chiar înainte de asta.
Relația dintre Sheera și Wilbert a fost ca cea a egalilor. N-ar fi fost ciudat dacă Wilbert
i-ar fi cerut părerea în timp ce era întristat

asupra stării facțiunii Moderaților și asupra viitorului Tărâmului Demonilor.
…În plus. Basara și-a întors privirea spre cealaltă parte - spre Lucia.
„Aici am fost blocat mult timp... Wilbert avea o carismă extraordinară. Dacă este
adevărat, este ciudat cât de atașată Lucia-san de tine, în ciuda naturii ei serioase. În
circumstanțe normale, cineva ar crede că ea s-ar asocia mai mult cu Klaus-san și cu ceilalți,
având în vedere că erau

aproape de Wilbert.”
Cu toate acestea, era o cu totul altă poveste dacă era considerat Wilbert însuși. Mai mult,
Lucia și-a respectat mama mai mult decât pe Maria. Dacă ea a auzit despre plan de la cei doi
și i s-a cerut să asiste în el, atunci asta ar explica situația actuală a modului în care Lucia era
acum atașată de Ramsas ca ajutor.

„Și așa – probabil mai este unul, altcineva care a fost un

colaborator."
La sfârșitul Marelui Război, un bărbat care era membru al Clanului Eroilor a fost legat
de sora mai mică a lui Wilbert.
…Bătrânul meu.
Motivul pentru care Jin și Fracțiunea Moderaților — Basara a înțeles acum de ce a

vizitat Ramsas. Între Jin, Ramsas și Sheera, părea să existe un fel de legătură între
cei care au luptat în trecutul Mare Război ca dușmani. Mai degrabă decât sentimentul
că sunt camarazi de arme sau rivali, se simțea mai degrabă tovarăși care împărtășeau
cu toții un secret comun. -De ce? În timp ce Basara a încercat să cerceteze originea
acestui adevăr, părea o chestiune delicată pentru Clanul Eroilor și una care ar putea
deveni o problemă serioasă. Și apoi - Wilbert a fost și el
îngrijorat de soarta lui Mio ca nou-născut.
„Tata și tu ai devenit cumnați și am avut aceeași problemă – așa că…–”
Nu a fost surprinzător atunci că cei doi și-au unit forțele de dragul propriilor copii.
„După ce a deghizat cu succes moartea regelui Wilbert, căderea Fracțiunii Moderaților

a mers conform dorințelor tale. Dar nu totul a decurs așa cum ai plănuit și s-au
întâmplat evenimente neașteptate.”
Cu alte cuvinte
„Consiliul l-a făcut pe Leohart noul Lord Demon. Fără tine în fruntea facțiunii
Moderaților, Ramsas, Fracțiunea Moderaților a fost suprimată și nu se putea face
nimic împotriva actualei facțiuni Lord Demon care se aliniase Consiliului. Realitatea a
început să se abată de la planul inițial.”
a continuat Basara
„Leohart poseda o carismă imensă, iar actuala facțiune Demon Lord și-a extins
influența. Dar, chiar și cu Leohart, umbra ta ca marele fost Lord Demon a persistat
și a rămas o piedică în calea unificării Tărâmului Demonilor. Era de așa natură încât
nu l-au mai putut ignora pe Mio, care a moștenit puterea ta.”
Totul după aceea era deja cunoscut. Pentru a pune mâna pe Mio, Zolgear a plecat
să-i ucidă pe părinții adoptivi ai lui Mio, după care Maria a venit să o salveze - și șase
luni mai târziu, Basara i-a întâlnit. … Exact asta sa întâmplat. Toujou Basara și-a amintit
succesiunea evenimentelor. A început să trăiască împreună cu Mio și Maria, după ce
le-a dat afară o dată când fetele i-au dezvăluit identitatea - când Basara l-a întrebat pe
Jin la telefon despre când a descoperit că sunt demoni, Jin a răspuns că știa de la bun
început. . Semnificația din spatele acelor cuvinte putea fi în sfârșit înțeles acum. —
Întâlnirea dintre Toujou Basara și Naruse Mio a fost decisă cu mult timp în urmă.
Ruminându-și gândurile cu voce tare, totul i-a fost în sfârșit clar acum. Basara a simțit
un anumit sentiment de împlinire știind că în sfârșit ajunsese din urmă situația.
„……După ce ai vorbit despre tot felul de astfel de lucruri de vis, ai terminat

acum?”
spuse Ramsas cu voce joasă. Chiar și după ce am auzit teoria care ieșise din gura lui
Basara, nu a existat nici cea mai mică schimbare în expresia lui stoică.
… Ei bine, cred că da.
Basara prezentase posibilitatea „adevărului”. Cu toate acestea, a fost încă doar
„speculări” fără nicio dovadă. Chiar dacă ceea ce a spus Basara ar fi adevărul, Ramsas
nu l-ar recunoaște. Și dacă Ramsas însuși nu ar recunoaște asta, nici Lucia nu ar
recunoaște asta, deoarece era adjutantul lui. Chiar dacă l-a întrebat direct pe Jin sau
Sheera, era puțin probabil să dezvăluie

adevăr.
…Nu contează.
Planul lor a fost pus în mișcare pentru că Wilbert a dispărut din lumina
reflectoarelor. Dacă s-ar face cunoscut că Wilbert este încă în viață, atunci Tărâmul
Demonilor ar fi din nou eclipsat de influența marelui Lord Demon. Tocmai de aceea
planul a fost făcut în secret. Adevărul morții lui Wilbert ar trebui să rămână ascuns
pentru veșnicie. Dacă Basara l-ar fi obligat să recunoască acel secret, ar fi sinonim cu
călcarea în picioare a dragostei părintești care a început toată aventura. Prin urmare
„Da... totul a fost doar o născocire a imaginației mele, o poveste convenabilă pentru
mine. Nu intenționez să vorbesc cu Mio și cu ceilalți fără permisiune.”
Povestea se termină acolo. După ce Basara a dezvăluit în cele din urmă un zâmbet ironic
„Este aproape timpul să plec. Vă mulțumesc pentru toate problemele.”
Se înclină ușor spre Ramsas și apoi

„Lucia-san... Sheera-san a spus că va pregăti un tunel spațial pentru ca Mio și ceilalți din
pădurea Oldora să meargă mai devreme.”
„Da, înțeleg, vino cu mine.”
Lucia a dat din cap ca răspuns la asta și a început să meargă spre ieșirea din balcon.
Basara o urma după ea, dar se opri când ajunse pe scară. Și apoi s-a întors.
„———”
Ramsas le întoarse deja spatele și se uită din nou spre oraș. Dar, în timp ce îi era
întors cu spatele, a spus Basara
„În cele din urmă... chiar dacă tot ceea ce tocmai am spus este o poveste de fantezie sau
de vis, asta nu schimbă faptul că încă ești unchiul lui Mio.”
Asa de
„Vă rugăm să veniți să ne vizitați oricând. Cred că va fi dificil în timp ce negocierile de
pace cu actuala facțiune Demon Lord sunt în desfășurare și există, de asemenea, diverse
alte lucruri care o fac dificilă... dar se poate întâmpla când toate aceste probleme politice
se vor încheia.”
a promis Toujou Basara.
„Până atunci, acum este rândul nostru să vă protejăm – la fel cum ne-ați protejat până
acum.”
A spus asta pentru că acele sentimente erau cu siguranță reciproce.

PARTEA 7
„... La naiba, și aici mă întrebam despre ce vorbeai cu o atmosferă atât de grea.”
În fața lui Mio și a celorlalți, Jin a vorbit de parcă ar fi oftat.
„Sunt recunoscător că îți faci griji pentru Basara, dar nu este necesar să împingi toate astea
asupra fetelor.”
La o mică distanță de el se afla băiatul Fio, pe care Jin îl salvase din facțiunea Current
Demon Lord și îl adusese la Wildart. Sheera aruncă o privire

la Jin cum a spus ea
„Ara, totuși nu este complet inutil.”
Sheera a dezvăluit apoi un zâmbet subțire în timp ce a continuat
„Este pentru că Maria-chan a mea este în haremul lui Basara-kun. Ar trebui să am
dreptul să-mi fac griji ca părinte.”
„Umm, Sheera-san... nu este așa.”
Ca răspuns la cuvintele care au ieșit din gura lui Sheera, Mio și-a înăbușit vocea în timp ce
fața ei a devenit o nuanță strălucitoare de roșu. Fața lui Kurumi era, de asemenea, roșu
aprins, deși nu era chiar cazul cu Maria, Zest sau Yuki. Deși a existat o mică diferență între
modul în care s-au exprimat, cum ar fi zâmbetul sau agitația, era clar că păreau fericiți de
asta.
„A-Stai…!”
Mio ridică vocea nerăbdătoare. Într-adevăr, Mio părea să fie de acord că relația pe care
o aveau era un harem, așa cum spunea Sheera. Dar chiar și așa, era cu totul altă
chestiune să recunoaștem un astfel de fapt în fața tatălui lui Basara, Jin. Situația actuală
se transformase într-una în care Mio și Kurumi păreau să dețină un fel de majoritate în
mijlocul grupului, ceea ce era oarecum ciudat. Și apoi, după ce s-a uitat la Mio și la
ceilalți, Jin a părut să se convingă așa cum a spus el
„...Hei Sheera, mă bucur că fiul meu este popular.”
La auzirea asta, Sheera a oftat în timp ce a spus
„Ești mereu atât de vesel... nu ești îngrijorat?”
Când a fost întrebat, Jin pur și simplu a ridicat din umeri.
„Nu este ca și cum nu sunt îngrijorat pentru el... la urma urmei, una dintre
responsabilitățile mele ca tată este să-mi fac griji pentru fiul meu.”
spuse el zâmbind.
„Dar, cu Basara, nu-mi subestima fiul, Sheera.”
„Nu este nimic, nu am de gând să fac asta.”
a continuat Sheera
„Spre deosebire de tine, Basara este în mod ciudat prea serios... de dragul acestor fete,
s-ar putea să treacă peste o linie pe care absolut nu ar trebui.”
După o scurtă pauză, ea a continuat

„Într-o zi, dacă va deveni cineva nepotrivit pentru aceste fete? Nu există posibilitatea ca el să
încerce să se distanțeze de ei?”
„——!?”
Mio și-a ținut o clipă respirația. Nu-și putea imagina încercând să se distanțeze de
Basara și știa că era un fapt absolut că Basara nu avea să-l abandoneze niciodată pe Mio sau
pe ceilalți. …Dar. Era o altă poveste dacă era de dragul lui Mio și al celorlalți. Așa cum păreau
toți ceilalți
surprins si el...
„Hei haide... de ce deveniți toți palizi?”
spuse Jin cu un zâmbet amar.
„Aș fi ușurat ca tată dacă ai spune „nu vom lăsa să se întâmple asta” imediat.”
În ciuda tonului său plin de frumusețe, cuvintele lui purtau cu ele adevăratele sale intenții.
…Jin-san are dreptate.
Mio și-a mușcat buzele. Nu putea nega riscurile despre care vorbise Sheera.
Cu toate acestea, era posibil să se evite așa ceva. Totul depindea de puterea inimii lui Mio și
a celorlalți. — Poate pentru asta încerca Sheera să-i pregătească pe Mio și pe ceilalți tocmai
atunci. Așa cum Basara îl ajutase pe Mio și pe ceilalți până acum, acum era rândul lor să
caute o modalitate de a-l ajuta fără a renunța. Anterior — Mio și Yuki auziseră de la Takigawa
că rolul lor era să „devină suficient de puternici pentru a-l putea ucide pe Basara în caz de
urgență”. Acesta era un alt mod în care puteau fi pregătiți.

…Dar.
Mio și ceilalți cu siguranță nu ar alege niciodată o astfel de opțiune. Basara îi ajutase pe Mio
și pe ceilalți de nenumărate ori până acum.
Când au simțit durere și au simțit suferință, el a stat alături de ei în acele momente dificile.
Așa cum a spus Sheera, cu siguranță nu ar lăsa pe cineva

ca el singur să moară.
…Asta e corect.
Mio și ceilalți nu ar fi lăsat niciodată prețioasa lor Basara. Voi deveni mai puternică - asta a
hotărât să facă Naruse Mio. Bătălia împotriva facțiunii Current Demon Lord și problemele
demonilor fuseseră soluționate deocamdată. Totuși, pentru a rămâne de acum încolo alături
de Basara și pentru a nu-l pierde, era mai necesar acum ca niciodată să avem o voință
neclintită și puternică. Asta trebuiau să obțină. Trebuiau să devină puternici de dragul lui.
…Pentru că.
A fost pentru că erau „familia” lui Toujou Basara. Toți ceilalți împărtășeau aceleași sentimente
ca și Mio și toți își ridicau fețele în timp ce se scuturau de slăbiciunea pe care o manifestaseră.
„Ei bine, pot să îți las totul?”
Jin s-a îndreptat spre ei cu un zâmbet liniştitor. Prin urmare
„————”
Mio și ceilalți i-au răspuns cu ochi care erau plini de o fermitate

voi. Acesta a fost răspunsul lor. Când Jin a văzut asta
„...Ce crezi, Sheera?”
Îl întrebă pe succube cu o înfățișare tânără lângă el. Apoi
„Ei bine... cred că acele expresii merită să fie trecute.”
spuse Sheera cu un comportament calm.
„Îmi pare rău că îți spun lucruri atât de amenințătoare. Doar că sentimentele pe care le
ai acum vor fi necesare atunci când lucrurile devin cu adevărat dificile - te rog nu uita asta.”
Ca răspuns la asta, Mio și ceilalți au dat din cap la unison, păstrându-și vocile sincronizate.
Cu un ton de certitudine — au spus „da”.
Și așa.
„Acum, atunci… Presupun că este timpul să plec în curând.”
spuse Jin în timp ce expira adânc. Cât despre semnificația acesteia
„Jin-san, nu vii împreună cu noi…?”
Când Yuki a întrebat, Jin a răspuns
„Da. De fapt, am venit aici să-mi văd soția, dar nu am găsit-o deloc. Dacă mă întrebați pe
mine, se pare că ea nu se află în Tărâmul Demonilor...”

„Da, așa cum am spus mai devreme, nu pot simți deloc prezența lui Sapphire-chan.”
spuse Sheera.
„Aceasta fiind spuse, este frustrant că mă voi întoarce fără nici măcar un indiciu... Îmi
pare rău, dar permiteți-mă să investighez mai mult aici.”
în plus
„Din fericire, Fio a spus că mă va ajuta și pe mine... nu-i așa, Fio?”
Când Jin a strigat cu o voce puțin mai tare, Fio s-a apropiat și a spus
„Spun doar că nu poate fi ajutat.”
S-a uitat la Jin și a continuat
„Am ajuns deja până aici cu tine, așa că poziția și afilierea mea au devenit din ce în ce mai
complicate... până când discuțiile dintre Leohart sama și facțiunea Moderaților sunt încheiate,
pot înțelege că cel mai bine este să merg în altă parte.”
Fio oftă în timp ce Jin își freca ușor capul. Văzând asta, Mio și ceilalți
„Chestia este că i-am spus deja asta lui Basara... dar voi conta pe tine
ai grija de el."
Întorcându-se în timp ce le-a spus asta, a început să meargă spre cealaltă parte a pădurii
împreună cu Fio.
PARTEA 8
După ce a părăsit balconul și s-a despărțit de Ramsas, Basara a mers pe

coridoarele castelului în timp ce o urmărea pe Lucia.
„Nici la sfârșit, nu ai întrebat nimic despre Sapphire-sama – ești în regulă cu tine?”
În timp ce Lucia mergea înaintea lui, ea s-a oprit brusc și a întrebat asta, în timp ce ea
continua să se îndrepte spre înainte. Și așa, și Basara s-a oprit când a mers lângă ea.
„…Da. Mamă – am auzit deja despre mamă de la bătrânul meu.”
I-a răspuns Luciei cu o voce liniştită. — Acestea fiind spuse, Jin nu i-a spus prea
multe lui Basara. Ceea ce i-a spus lui Basara a fost pur și simplu povestea despre cum
s-au întâlnit pe câmpul de luptă și că s-au ciocnit ca dușmani la început. Și apoi, după
ce s-au legat unul cu celălalt, le explicase cât de greu le era să trăiască împreună din
cauza pozițiilor lor respective.
Și în ceea ce privește ce fel de femeie era - o femeie bună aparent.
… Bătrânul ăla.
A fost o poveste prostească. Dar, asta a fost suficient pentru Basara. Poate că Jin îi
spusese tot ce era de spus chiar acum. La urma urmei, Jin era bărbatul care și-a ales
soția, deși știa că ea era un demon.
Mai mult decât atât, în timp ce cealaltă parte era sora mai mică a Lordului Demonilor,
ea luase și ea decizia de a se căsători cu Jin, chiar dacă el era membru al clanului
Eroilor. Era și sora mai mică a lui Wilbert, care părea să gândească
și îi pasă atât de profund de fiica lui Mio. Așa că, așa cum a spus Jin, probabil că era
o „femeie bună”. Și apoi, când Basara a aflat că purta și sângele unui demon în el, a
fost o surpriză, dar nu a fost deosebit de șocat.
Probabil pentru că le cunoscuse pe Mio, Maria și Zest și și-a adâncit legăturile cu
ei. Mai degrabă, când Basara le-a dezvăluit asta, Mio și Kurumi au fost vizibil mai
supărați din cauza asta. Inclusiv Yuki, toți au început să aibă sentimente complexe
față de subiect, dar Basara le-a spus
pentru că voia să înțeleagă. Chiar dacă ar avea sânge de demon
în el, nimic nu s-ar schimba. Lucruri precum rasa sau nașterea nu contau. Pentru
Toujou Basara, acele fete erau existențe de neînlocuit. … Ei bine, mulțumită uneltirilor
Mariei, el le învățase toate astea deasupra patului, desigur.
Cu toate acestea, chiar dacă părea o acțiune egoistă, nu era o problemă de care să
fugi pur și simplu. Și - când Basara i-a spus lui Jin despre sentimentele lui pentru Mio
și ceilalți, Jin a recunoscut totul. De asemenea, hotărâse să-l aducă pe Zest cu el
înapoi pe cealaltă parte și obținea recunoașterea de a o avea să trăiască împreună
cu el.
— Poți să faci ce vrei.
Dar – Jin nu avea de gând să se întoarcă acasă împreună cu Basara și ceilalți – a

ales să rămână în urmă pentru a căuta indicii despre locul în care se află Sapphire.
Basara nu l-a putut opri pe Jin să facă nimic din toate astea. Chiar dacă nu erau
căsătoriți, Mio și ceilalți erau încă oameni incredibil de importanți pentru Basara.
Dacă Jin nu ar descoperi unde se află, nu s-ar întoarce acasă și ar continua să caute
până o va găsi. Pentru Jin, femeia pe nume Sapphire era o parteneră fără de care nu
se putea lipsi - ea era o existență importantă. …
Mai mult decât atât, însuși Basara a vrut să-și cunoască mama, doar pentru a
putea confirma cu ochii lui că ea este în siguranță. in orice caz
„Desigur, mi-ar plăcea să ascult tot ce urma să fie spus... dar, este
este încă dificil pentru Ramsas-san să-mi spună.”
Avand in vedere pozitia si atitudinea pe care a trebuit sa o mentina de dragul persoanei
dragi, a fost regretabil, dar lui Basara i-a fost greu sa aiba o relatie buna cu el. Chiar dacă
timpul ar rezolva în cele din urmă astfel de probleme - cel puțin acum, era imposibil. De
aceea, Basara a vorbit cu un zâmbet ironic.
„…… Într-adevăr, ai dreptate.”
Tonul vocii Luciei a devenit blând. În timp ce se uita la o parte a feței Luciei, se vedea pe
chipul ei un zâmbet blând, unul care i se părea atât de rar și de neplasat lui Basara.
„În schimb... te-ai deranja dacă aș vorbi puțin despre Maria?”
l-a întrebat ea.
„Despre Maria…?”
Când Basara s-a întors spre ea și a repetat întrebarea, a spus Lucia
„—Maria și cu mine, de fapt avem tați diferiți.”
„Eh…?”
Lucia se uită la el și începu să vorbească încet
„Tatăl meu a murit la scurt timp după ce mama m-a născut. Pentru început, corpul lui nu
era deosebit de sănătos... dar mama s-a îndrăgostit totuși de tatăl meu și m-a născut pentru
că își doreau un copil împreună.”

"……Chiar așa?"
A fost o poveste nefericită. Dar tatăl Luciei știa că nu mai avea mult de trăit, și chiar și
pentru Sheera ca cea care l-a iubit, existența Luciei a fost ca mântuirea. Chiar dacă și-au
luat rămas bun din cauza morții lui - au fost totuși uniți prin fiica lor Lucia.
„Mama mea a fost singură de atunci... după ce Ashe-sama, soția Majestății Sale Wilbert, a
născut-o pe Mio, ea a murit la scurt timp după aceea. Mama mea s-a dus la Majestatea Sa
Wilbert pentru ca el să o poată consulta despre cum să o crească pe Mio-sama pe tărâmul
uman, dar...
Lucia a făcut o pauză înainte de a continua.
„—Doar o dată, au avut o relație unul cu celălalt.”
„Sheera-san a făcut-o? Cu regele Wilbert?
Surpriza se putea desluși din vocea lui Basara la auzul acestei revelații.
„În calitate de oameni care și-au pierdut amândoi pe cei dragi, au fost capabili să
construiască o relație unul cu celălalt ca colegi egali... trebuie să fi existat un gol în
inimile lor care ar putea fi umplut doar unul de celălalt. Cu toate acestea, când mama a
aflat că este însărcinată cu Maria, părea foarte fericită. Ea își dorise un alt copil și asta
însemna și că Mio-sama, care nu avea frați, dobândise acum o existență asemănătoare cu
o soră mai mică.”
a continuat Lucia
„Așa cum Wilbert-sama a decis să-și transmită puterea lui Mio-sama... când mama mea a
născut-o pe Maria, ea i-a dat copilului cea mai mare parte din puterea ei.”
„Majoritatea puterii ei... în niciun caz, așa că forma lui Sheera-san este...”
Ca răspuns la Basara, Lucia a dat din cap în timp ce a spus „da”.
„Dar, nimic din toate acestea nu i s-a spus niciodată Mariei... ea a auzit doar de la Zolgear
că mama ei a devenit așa pentru că a născut-o.”
„Ce... de ce nu-i spui Mariei adevărul!?”
Singurul motiv pentru care Maria a cedat în fața intimidării lui Zolgear și a ales să se
supună ordinelor lui a fost pentru că Sheera era un membru important al familiei pentru ea.
Maria s-a simțit vinovată pentru că s-a învinovățit că i-a luat puterea Sheerei când a născut-
o.
„Chiar și în cazul lui Zolgear, nu ai plasat protejarea lui Mio ca o prioritate mai mare
decât sentimentele Mariei? Cel puțin, ar trebui să-i spui despre adevărul din spatele
înfățișării lui Sheera-san.”
Era ceva ce trebuia făcut.
„Nu știi cât de mult s-a învinuit și a suferit… ca membri ai familiei ei, ar trebui să fii
tu cei care înțeleg asta cel mai mult.”
Părea de parcă Basara dă vina pe Lucia. Poate pentru că Maria era cel mai mare sacrificiu
dintre toate din planul pe care Wilbert și ceilalți îl puseseră în mișcare. În timp ce se gândea
la sentimentele Mariei, nu s-a putut abține să nu izbucnească de indignare. Apoi
"……Da sunt de acord."
Lucia a făcut o expresie amară când a spus asta. Ochii ei erau și ei nuanți
cu întristare.
„M-am gândit la același lucru ca și tine, Basara-dono... De multă vreme i-am spus
mamei să-i spună adevărul. Dar mama a refuzat mereu.”
„De ce ar fi Sheera-san...?”
Basara văzuse cât de îndrăgostită era Sheera pentru cele două fiice ale sale, Maria și Lucia.
Și așa, pentru Basara i-a fost greu să creadă.
„Mama mea a fost cândva o sucubă renumită în Tărâmul Demonilor… dar din cauza
naturii mamei, și-a făcut și o mulțime de dușmani în trecut.”
a continuat Lucia
„Dacă ar afla că există un copil care a moștenit marea putere a mamei sale, ea ar fi cu
siguranță vizată...”
„...Asta este...”
Pericolul pe care l-a menționat Lucia era de înțeles. A fost exact ca și cum Wilbert a ales
să se distanțeze de copilul său după ce i-a dat puterea și a ales să o crească pe tărâmul
uman. Deși îi dăduse lui Mio puterea de a se proteja, nu avea rost să crească riscul de a
fi vizată.
„Mai mult, ea este, de asemenea, un copil al Majestății Sale Wilbert... dacă acest
lucru a fost vreodată investigat și adevărul a devenit public, ea ar putea fi văzută ca un
instrument politic de și mai mare valoare decât Mio. Mama ar fi vrut să evite o astfel de
situație.”
De aceea, nu au putut să-i spună adevărul. Chiar dacă asta însemna că Maria
ar suferi din cauza acestei decizii.
„La fel ca Mio-sama, pentru a-i dezvălui totul Mariei, va fi dificil

până când situația din Tărâmul Demonilor se va calma puțin...”
in orice caz
„După ce a trecut prin acel incident cu Zolgear, fata aceea a arătat un zâmbet foarte
strălucitor când s-a reunit cu voi toți. Vă sunt cu adevărat recunoscător tuturor.”
După ce a spus toate acestea, Lucia s-a uitat la Basara și a făcut o plecăciune adâncă.
„Basara-dono, te rog, continuă să ai grijă de Maria de acum înainte.”
În loc să-l întrebe pe Basara, părea mai degrabă că îl implora să facă asta.
„După ce a moștenit puterea mamei sale, precum și sângele Majestății Sale Wilbert,
adevăratul potențial al acelei fete este evident chiar mai mare decât al mamei sale... Cred
că se va trezi la acea putere când va ajunge să își accepte pe deplin propria existență.”
a continuat Lucia
„Dacă poți face asta să devină realitate, Basara-dono, atunci te rog... te rog să ghidezi asta
copil."
Era ceea ce Sheera și Lucia ar fi trebuit să facă inițial - nu, era ceea ce au vrut să facă. Dar
Lucia declarase acum că voia să-i încredințeze asta lui Basara. Deci — Basara a acceptat acele
sentimente de la Lucia.
"……Înțeleg. Dar când își trezește adevărata putere, nu pot garanta nimic după aceea.”
a continuat Basara
„Îi voi spune Mariei că de acum încolo se poate accepta mai mult pe ea însăși... la fel cum
este un membru al familiei atât pentru tine, cât și pentru Sheera-san, Maria este, de
asemenea, un membru important al familiei pentru noi.”
"Este în regulă?"
Când Basara a întrebat asta, Lucia a răspuns
„Da, este suficient…”
Expresia de pe chipul Luciei în timp ce ea a răspuns cu un semn din cap nu era cea a
consilierului lui Ramsas. Era chipul unei surori mai în vârstă blândă - care ținea profund
doar pentru sora ei mai mică.
PARTEA 9
După ce a făcut acea promisiune despre Maria. Locul spre care se îndreptau Basara și
Lucia era o ieșire care trecea pe poarta din spate. Pentru a se întoarce pe tărâmul uman în
secret, Sheera a construit tuneluri spațiale către Pădurea Oldora în diferite locuri neaparente.
Basara a continuat pe coridor împreună cu Lucia, în timp ce au luat un traseu care mergea
de-a lungul laturii de est a clădirii.

„———”
Dintr-o dată, Basara îşi miji ochii. Era pentru că simțea o prezență familiară în direcția
în care călătoreau. Și apoi, cine era la celălalt capăt și-a recunoscut prezența.
„—Toujou Basara.”
La celălalt capăt al coridorului, unde se afla ieșirea lor prin poarta din spate, era
cineva care îl striga când veneau pe traseul opus, venind din partea de vest a
castelului. Era tânărul cu care Basara încrucișase lamele și chiar cooperase în Lundvall.
Era Actualul Lord Demon Leohart. Probabil că era ghidat prin castel de slujnicele și
paznicii fracțiunii Moderaților.
Leohart se desprinsese de privirea servitoarei șefului și venise singur în acest loc,

lăsându-și însoțitorii în urmă. S-a oprit în centrul holului unde se afla ieșirea, împiedicând
orice avans suplimentar pe care l-ar putea face Basara și Lucia. Când s-au întâlnit unul
cu celălalt
„...Nu credeam că ne vom mai întâlni. Am auzit că plecarea ta a fost stabilită pentru
astăzi?
Ca o curtoazie a celui care îl oprise, Leohart a fost primul care a deschis gura și a pus o
astfel de întrebare. Prin urmare
„Da... sunt pe cale să mă unesc cu Mio și cu ceilalți, astfel încât să ne putem întoarce de
cealaltă parte a graniței dimensionale.”
În schimb, Basara a dat din cap și a întrebat
„Cum se desfășoară discuțiile cu cei mai înalți alame de partea ta?”

Auzise că întâlnirea era programată pentru astăzi, dar cu siguranță nu era așa de dimineață.
Desigur, Leohart și ceilalți probabil au avut ceva timp de liber. Cu toate acestea, Basara
avea alte lucruri de care să-și facă griji.
„Într-un moment ca acesta și, mai mult, să vină de la intrarea din spate... discuțiile ar
trebui să fie extrem de confidențiale?”
Discuțiile la nivel înalt dintre liderii facțiunii Moderaților și ai facțiunii Current Demon Lord
ar trebui să servească, de asemenea, scopului de a acționa ca un control și echilibru față
de alte facțiuni. Pentru a maximiza influența acestui lucru, ar fi mai bine să inițiezi vizita cu
mândrie prin poarta principală în conformitate cu procedura obișnuită. Motivul pentru care
nu s-a făcut acest lucru a fost pentru că
„Țineți cont de sentimentele oamenilor din ambele facțiuni…”
„Da... această încetare a focului a fost ceva la care am decis fără nicio pregătire prealabilă.”
Leohart dădu din cap în timp ce continua
„Deși este imperativ ca uneori să fie necesare decizii politice rapide și, deși noi și
fracțiunea Moderaților dorim să rezolvăm situația politică dintre noi, în ciuda faptului că am
fost în război în trecut, ar fi crud să grăbim inimile oamenilor. Având în vedere sentimentele
lor, am decis că este necesar să le acord ceva timp pentru a se stabili.”
a adăugat apoi Lucia

„Nu este o problemă pentru noi sau facțiunea Current Demon Lord să anunțăm că am avut o
întâlnire, este pur și simplu forma pe care o permitem să ia. Ar trebui să aibă în continuare o
influență suficientă asupra celorlalte facțiuni.”
„Într-adevăr... ar fi mai bine.”
Dacă negocierile de pace s-ar desfășura în timp ce se neglijează sentimentele oamenilor,
asta ar duce doar la o pace reticentă. Dacă erau mulți cei care au decis să se răzvrătească,
atunci exista riscul să declanșeze un conflict intern.
… Presupun că, cu asta, pot fi sigur.
Aparent, părea că Ramsas și Leohart căutau cu seriozitate ceea ce se afla dincolo de pace și
nu urmăreau doar un simplu tratat de pace. Basara simți un val de ușurare când se gândea
la riscurile sincronizarii. Când Basara s-a uitat la Leohart care stătea din nou în fața ochilor
lui, a observat că au avut loc câteva schimbări în cele câteva zile dintre ultima lor întâlnire și
acum.
… Atmosfera lui a devenit puțin mai blândă, nu-i așa?
Deși era tânăr și aerul regal care atârna în jurul lui nu părea să se fi schimbat, nu mai simțea
presiunea tensionată din partea lui Leohart pe care o simțise când s-au confruntat în Lundvall.
… Ei bine, cred că așa ar trebui să fie.
Am venit aici cu intentia negocierilor de pace, dezlantuind presiuni

iar setea de sânge în aer ar fi o prostie și inutilă.
„Heh... deci acesta este fiul lui Jin Toujou?”

De nicăieri — urechile lui Basara au prins o voce. În timp ce căuta sursa, a văzut
că era un tânăr care se îndreptase într-o clipă spre ei din grupul de oameni pe care
îl adusese Leohart.
„——”
În acea clipă, Lucia care era alături de el și-a ținut respirația și s-a înțepenit.
Probabil că nu reușise să vadă mișcările acelui tânăr. Tânărul a ignorat-o complet pe
Lucia în timp ce spunea
„Am auzit că ai fost egal cu Leohart, dar cu siguranță nu mi se pare așa acum când
te văd stând aici.”
Se uită în ochii lui Basara cu sete de sânge și un zâmbet beligerant.
"Yo, nii-chan... de ce nu-mi arăți acea tehnică a ta pe care o folosești pentru a-l pune
pe tipul ăla în genunchi?"
În timp ce vorbea, a întins mâna cu mâna spre Basara. În aia

instant
„————”
Basara miji ochii. El a evaluat imediat puterea omului care stătea în fața lui. Puterea
lui probabil nu era departe de cea a liderului său Leohart – în plus, mai erau alte
șapte persoane cu un nivel de putere echivalent cu el, care stăteau în fața ochilor
lui. Din păcate, actuala facțiune a Moderaților nu avea capacitatea de a se opune lui
Leohart și tuturor acestor opt oameni în același timp. Dimpotrivă, chiar dacă Basara
și-ar uni forțele cu Mio și ceilalți și ar lucra cu toții împreună, șansele lor de câștig ar
fi scăzute. Basara nu reușise decât să-l colțeze pe Leohart
Lundvall pentru că a avut noroc. Chiar dacă a reușit să dezlănțuie același Gravity
Slash ca și acum, Leohart ar putea scăpa cu ușurință de el.
— Dar, ce se întâmplă dacă această întâlnire ar fi fost doar un șiretlic pentru a
lansa un atac asupra facțiunii Moderaților? Chiar dacă ar scăpa acum, ar putea deveni
din nou o țintă a lor.
… În acest caz.
Ce ar putea face pentru a preveni asta să se întâmple? Nu i-a putut permite lui Leohart să
evite acea lovitură și singur ar trebui să-i învingă pe toți cei opt oameni care i-au stat în
fața. Prin urmare
„———”
Toujou Basara și-a accelerat gândurile instantaneu pentru a merge în căutarea unei
soluții. În același timp, a venit o reacție din partea grupului care stătea la oarecare
distanță de ei. Cele șapte persoane, în afară de tânăr, au dezvăluit expresii neînfricate.
Și apoi-
„Oh... ce interesant.”
Bărbatul care stătea în fața lui zâmbi încă o dată. Probabil că observaseră ce era
pe cale să facă Basara. Gândurile lui fuseseră deja citite. …
Însă, cei care aveau avantajul numeric erau puțin probabil să se aștepte sau să se
gândească prea mult la înfrângere. În ochii lor, părea doar că Basara încerca să facă ceva
nesăbuit. Dar, dacă cineva ar putea trece prin deschiderea din mintea lor pentru a
provoca o supărare și ezitare, atunci toată lumea din grup ar deveni confuză. Pentru ca
acest lucru să se întâmple, cea mai eficientă strategie ar fi să-l uciți brutal pe primul. Asa
de-
„—Opriți, voi doi.”

În mod neașteptat, se auzi o voce rece. Leohart era cel care îi oprise.
„Idiotule, ți-am spus să taci dacă ai de gând să vii!”
Capul tanarului care a fost implicat cu Basara a fost lovit cu un obiect asemanator unui toiag
de o femeie. Era unul dintre cei șapte oameni care erau acolo.
„Oh, asta doare... ce faci?”
Ca răspuns la plângerea tânărului, aceasta a țipat
„Ceea ce doare este probabil acel cap prost al tău! Îmi pare rău, acest idiot a spus
ceva nepoliticos.”
După ce femeia care și-a atras personalul și-a cerut scuze, s-a întors din nou către bărbat
„În primul rând, cine merge și începe o luptă împotriva cuiva căruia i-am oferit un armistițiu!?
Ce e în neregulă cu capul tău!?”
„Nu... nimic cu adevărat, nu eu am fost cel care a decis încetarea focului.”
"Taci! În plus, nu este Leohart, este Majestatea Sa. Fă ceva cu felul în care te adresezi lui
în public... grăbește-te și treci aici, idiotule!”
După ce ea a spus asta, tânărul s-a întors pe partea cealaltă, unde

ceilalţi erau.
„Am venit aici doar astăzi pentru a introduce noul nostru sistem... nu avem intenția de
a lupta.”
În timp ce Leohart a spus asta, Basara a oftat.
„Atunci sunt…?”
întrebă Basara fără să-și îndepărteze privirea de la grupul de oameni care stăteau la
ceva distanță.
„Oh, ei sunt noul grup care mă va ajuta.”
Tânărul Demon Lord a răspuns. Pentru a detalia explicația lui Basara, Leohart a
continuat
„Din moment ce toți membrii Consiliului sunt acum morți, am decis să

realizăm o restructurare a organizației noastre politice cu noi membri... ei sunt [Opt
Generali Demoni] și, până acum, fiecare și-a condus propriile armate pentru fiecare
dintre direcţiile lor respective. Toate sunt la fel de realizate ca
Am fost în ultimul Mare Război.”
Leohart le-a explicat situația
„Nu vor deveni doar consilierii mei, ci vor deveni și noii membri reprezentanți
ai parlamentului. Dacă mai mult de jumătate dintre cei opt oameni sunt de acord
unul cu celălalt, ei pot ridica o obiecție la oricare dintre deciziile mele și au, de
asemenea, autoritatea de a respinge complet oricare dintre deciziile mele, dacă toți
cei opt sunt de acord.”
„Pentru a preveni ca autoritatea regelui să scape de sub control,

huh…”
„Da... nu voi lăsa asta să devină o repetare a ceea ce a făcut Consiliul.”

Leohart dădu din cap ca răspuns la cuvintele lui Basara. Dar — era liniștitor că au spus că nu
era nimeni mai calificat să-i conducă decât Leohart.
Cu toate acestea, în cazul improbabil în care Leohart va deveni vreodată o ființă coruptă ca
Belphegor, ei și-ar pune judecata asupra lui fără milă.
… Inițial, Leohart dorea ca adjutantul său Balthier să acționeze ca lider al parlamentului.
— Cu toate acestea, Balthier dispăruse de la acea bătălie decisivă. El l-a abordat și pe Gardo
pentru acel rol, dar el a refuzat ferm și a declarat că Leohart ar trebui să lase asta deschis
generației următoare. Leohart îl considerase pe Luka drept candidat, deoarece participase și
el la acea bătălie decisivă, dar blândul Luka spusese întotdeauna că vrea să urmeze mai
degrabă calea cercetării decât a politicii, așa că Leohart a respectat acea decizie și i-a permis
lui Luka să se întoarcă la el. locul original la Academie.
„...Atunci, ce zici de Takigawa?”
La urma urmei, Basara se simțea îngrijorat pentru el. Când Basara a întrebat deodată asta
„În ceea ce îl privește pe Lars, este dificil să te decizi cum să ne descurci cu el între noi și
fracțiunea Moderaților. Agenda discuțiilor de astăzi include modul în care îi vom gestiona
afilierea și tratamentul. Personal, mi-aș dori ajutorul lui politic în viitor... dar se pare că nu are
niciun interes în politică sau guvern. A refuzat pentru că vrea să poată acționa liber cu propriile
responsabilități. El așteaptă în Lundvall chiar acum.”
„Ei bine, cred că nu ne vom putea întâlni atunci... Am vrut să-i spun mulțumiri și la revedere
înainte de a mă întoarce pe cealaltă parte.”
a continuat Basara
„Dar, va fi bine...? Poziția lui de spion și, de asemenea, diverse...”

„Nu este nimic de care să vă faceți griji în acest sens. Acțiunile lui s-au încheiat de fapt să
fie benefice atât pentru noi, cât și pentru facțiunea Moderaților. În orice caz, lucrurile nu
ar trebui să fie prea rău pentru el.”
„Văd... mă bucur că nu sunt probleme.”
spuse Basara în timp ce chicotea. Văzând zâmbetul strălucitor al lui Basara
„———”
Leohart simți un fior curgându-i pe șira spinării. —Cu doar o clipă în urmă,
Basara era adversarul lui. Leohart nu-și putea imagina vreo posibilitate în care
Basara ar fi avut o șansă împotriva lui și a celor Opt Generali Demoni. Și Basara
ar fi trebuit să înțeleagă pe deplin asta. … Dar chiar și așa, Basara intenționa
să treacă până la capăt. Poate că Leohart și ceilalți văzuseră ceva pe care nu
puteau să înțeleagă. Ceva ce le era necunoscut.
„……Toujou Basara.”
„Hmm? Ce este?"
Ca răspuns la apelul lui Leohart, Basara se uită la el. Expresia lui era lipsită de
apărare și de aceea Leohart a fost mânat de un impuls de a-l verifica, chiar
dacă nu era necesar. Riara spusese — Basara a fost cel care l-a ucis pe
Belphegor. S-a întâmplat înainte de bătălia decisivă care a jucat un rol în
determinarea viitorului Tărâmului Demonilor și chiar a făcut-o singur.
"……Nu-i nimic."
Leohart înghiți întrebarea care aproape ieșise din gură.

Chiar dacă ar întreba, era posibil ca Basara să nu recunoască și
chiar dacă ar recunoaște acest lucru, i-ar face pe cei Opt Demoni Generali să se
îngrijoreze inutil de el. Dacă sunt luate prost, era posibil ca printre ei să fie chiar și
unii care să nu fie de acord cu ideea de pace cu fracțiunea Moderaților. Adevărul
care nu ar aduce fericirea nimănui era cel mai bine îngropat în întuneric. Chiar dacă...
a fost ceva care a rănit mândria lui Leohart. Asta pentru că era și datoria lui Leohart
ca rege să ignore adevărul expus în fața ochilor lui, dacă era necesar.
„Ei bine, este aproape timpul să plec… Mio și ceilalți așteaptă.”
„Da... la revedere, Toujou Basara.”
Cu aceste cuvinte, Leohart și Basara au mers pe drumuri separate. Când

Leohart se uită înapoi, Basara se afla deja la o distanță destul de mare în afara castelului.
Și atunci, silueta lui nu se mai vedea.
„————”
Leohart a reluat și el să meargă încet spre destinație. La fel cum Basara și ceilalți
se întorseseră în propria lor lume, el se îndrepta acum spre locul unde trebuia să
meargă. A fost pentru a-l întâlni pe Ramsas, care era liderul facțiunii Moderaților,
ca actual șef al facțiunii de noua generație Current Demon Lord. Ei vor discuta apoi
despre viitorul acestui Tărâm Demoni.
PARTEA 10
După ce și-a luat rămas bun de la Leohart, Basara a ieșit prin poarta din spate a
castelului Wildart. Lucia îl ghidase până departe prin tunelurile spațiale pe care le crease
Sheera. După ce și-a luat rămas bun și și-a exprimat încă o dată recunoştinţa Luciei,
Basara s-a îndreptat într-un tunel. Și apoi — în clipa următoare, Basara a ajuns la locul
în care Mio și ceilalți așteptau.
„Basara…!”
Pe măsură ce se apropia de ei, expresiile fetelor s-au schimbat.
"Imi pare rau ca te-am facut sa astepti…"
Basara a vorbit cu o voce blândă pentru a le liniști pe toate fetele.
„...Ai auzit povestea pe care ai vrut să o auzi de la Ramsas?”
Se auzi dintr-o dată o voce plină de viață care se auzi de jos. În timp ce se uita în jos,
Basara o văzu pe Sheera privind în sus la el.
„Nu... nu aș putea întreba nimic.”
a răspuns Basara cu un zâmbet ironic. Nu a spus nimic. Indiferent dacă a fost o
discuție despre viitor sau un eveniment trecut pe care Basara a vrut să-l confirme, a
fost doar o cerere egoistă unilaterală din partea lui Basara.
Ramsas nu a recunoscut nimic - și asta a fost tot ce sa întâmplat.
Cu toate acestea, Sheera părea să fi înțeles aproximativ ce s-a întâmplat pe baza
zâmbetului ironic care se afla pe chipul lui Basara. Basara i-a fost recunoscător pentru
că a fost grijuliu și totuși nu a spus nimic. Secretul lui Ramsas era ceva despre care încă
nu-i putea spune lui Mio încă. —De aceea, Basara a hotărât să nu spună nimic despre
secretul Mariei de la care auzise

Lucia fie. Chiar și acum – și de acum înainte, nu avea intenția de a dezvălui
adevărul fără permisiunea Sheerei. Asa de
„—Ei bine, să începem ”
Cu un ton lejer, Sheera a creat un cerc magic. Și înainte ca ei să-și dea seama –
cercul magic legase deja cele două dimensiuni împreună. Nu a existat nici măcar
un pic de fluctuație în legătură; era un portal dimensional perfect care era egal sau
chiar mai bun decât cel pe care îl făcuse Lucia. — Cu toate acestea, portalul dimensional
al Sheerei nu era perpendicular pe pământ, așa cum era cel al Luciei. Era plat – era
chiar pe pământ. Ca rezultat
"Eh - kyaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!?"
Împreună cu un țipăt strident, Mio și ceilalți au căzut în gaură și au căzut jos. Cât ai
clipi, nu se mai puteau vedea.
„Ce… Sheera-san ce ai făcut…!?”
O singură persoană scăpase întâmplător datorită vocilor confuze care

fusese ridicat în acel moment.
„Nu-ți face griji. Specificatiile sunt perfecte.”
Sheera a dezvăluit un zâmbet răutăcios. Basara nu s-a putut abține să ofte pe

mama Succubus care nu a făcut decât răutăți până la capăt.
„E bine de auzit, dar... ei bine, mulțumesc pentru tot, Sheera-san.”
După ce și-a spus cuvintele de despărțire, Basara a stat la marginea graniței

dimensionale pentru a-l urmări pe Mio și pe ceilalți. Era pe vremea aceea...
„—Basara-kun.”
Sheera i-a spus numele. Era destul de diferit de tonul ei obișnuit - ea
părea a fi serios. Ca răspuns la apelul Sheerei, Basara s-a uitat înapoi la ea surprins. spuse
Sheera
„Cred că este bine să-l prețuiești pe Mio-chan și pe ceilalți. Dar asta nu înseamnă că te
poți sacrifica de dragul lor – te rog să nu uiți asta niciodată.”
El a deslușit sensul din spatele cuvintelor ei. Basara a făcut o expresie ceva mai serioasă
în timp ce a răspuns cu tăcere. Sheera a înțeles emoția care s-a născut în acea tăcere. Și
de aceea trebuia să-i spună asta chiar atunci și acolo.
… Din păcate, nu pot lăsa lucrurile în seama acelor oameni proști.
Jin și Wilbert — în calitate de tați, amândoi păreau să creadă că este o virtute să țină lucrurile
în întuneric, dar nu existau femei care să fie de acord cu romantismul unor astfel de bărbați
inutili. Faptul că Jin avea un fiu pe nume
Basara a fost, de asemenea, un far de speranță pentru Sheera și Wilbert. Ca simbol al
posibilităților următoarei generații, el ar putea pune capăt conflictului împotriva clanului
Eroilor. Era conștientă că își împingea doar propriile speranțe și vise egoiste asupra lui. Chiar
și așa, lumea în care Basara și ceilalți ar putea trăi fericiți - era viitorul pe care și-l doreau Jin,
Wilbert și, de asemenea, Sheera.

Prin urmare
„Promite-mi asta – doar să nu renunți niciodată la tine.”
Toujou Basara ar putea inventa o minciună pentru a o împiedica să-și facă griji. Nu era
nevoie să o facă pe Sheera mai îngrijorată decât era deja. Tot ce trebuia să facă
a plecat din acest loc. Dar – Basara nu a vrut să facă asta. Era pentru că vocea Sheerei
era mai serioasă decât fusese vreodată înainte. Și așa, Toujou Basara și-a strâns ambii pumni
strâns în timp ce spunea
"…Voi face tot ce pot."
Basara nu a putut să-i dea nicio confirmare chiar acum. Dar asta a fost promisiunea lui
Sheera de a face tot posibilul. Probabil că nu era răspunsul pe care Sheera spera să-l audă.
Dar
„———”
Sheera încă dădu din cap cu un zâmbet, iar ea îi aruncă o geantă mare care era legată cu o
panglică roșie. Când l-a prins Basara, a observat că era considerabil de greu.
"Aceasta este…?"
„Un suvenir din Tărâmul Demonilor, un cadou pentru noua ta viață cu Zest-chan.
Am pus diverse lucruri utile acolo, așa că te rog să le folosești atunci când ai probleme.”
spuse ea în timp ce făcea cu mâna.
"Da vă mulțumesc foarte mult."
După ce Basara și-a exprimat recunoștința față de ea, a sărit în gaura dimensională pe care
Sheera o crease. În fața lui — și-a ținut ochii ferm pe acele fete prețioase.
PARTEA 11
Pe măsură ce a sărit prin granița dimensională - toată lumina și sunetul au

dispărut din împrejurimile lui Basara. Basara era învăluit într-un întuneric negru ca
jet, care era și mai întunecat decât atunci când închise ochii. Și apoi, imediat după acel
moment în care toate cele cinci simțuri i-au rămas în gol — Basara a aterizat încet în
fundul acelui întuneric. În același timp, o lumină strălucitoare s-a răspândit în fața lui.
Și înainte să-și dea seama, Toujou Basara se întorsese deja într-o cameră familiară.
Era camera de zi a reședinței Toujou. M-am întors... înainte ca el să aibă timp să se
simtă uşurat...
„——!?”
Basara a primit o surpriza neasteptata. Pentru că grupul de cinci, inclusiv pe Mio,

se prăbușise pe podeaua sufrageriei.
„H-Hei…!”
Basara a devenit îngrijorat că ceva nu mergea bine pentru fetele care se întorseseră
chiar înaintea lui.
„……?”
Cu toate acestea, a observat că respirația lor era calmă.
... Doar dorm, nu...
Motivul pentru care Basara nu și-a pierdut cunoștința când a trecut de granița
dimensională - a fost pentru că a trecut cu o stare calmă.
a minții, sau a fost și răutatea lui Sheera? Știind că nu va fi o problemă în niciunul dintre
cazuri, Basara l-a mângâiat ușurat pe piept în timp ce se ridică. Apoi
„…………”
Toujou Basara s-a uitat încă o dată în jur la locul în care se afla. În ochii lui Basara se reflecta
locul în care trebuia să se întoarcă și locul în care locuiau fetele pe care le ținea prețioase.
Acesta a fost ceea ce Toujou Basara a vrut să protejeze.
…Înțeleg.
Poate că Sheera le adormise pe fete și se asigurase că Basara era ultimul care s-a întors
doar ca să vadă asta. Pentru a-i arăta importanța întoarcerii în locul unde îi așteptau cei
prețioși pentru el. Dacă Basara ar renunța vreodată la el însuși, fetele la care ținea el și
fetele care aveau și ele grijă de el s-ar simți întristat. A fost ceva ce nu și-a dorit.
„Nu, asta nu este…”
Toujou Basara și-a dat seama de propriile sale sentimente adevărate. Nu voia să piardă
pe niciunul dintre ei. Voia să continue să le vadă zâmbetele pentru totdeauna. Nu ar
permite nimănui să ia asta de la el. Asta a fost dorința lui Toujou Basara.
„... Ți-am spus, aș face tot posibilul.”
Pentru a nu dezamăgi cuvintele pe care le spusese lui Sheera chiar mai devreme, a
jurat că nu va renunța niciodată și că va continua să caute de acum înainte - un drum
către viitor în care să nu piardă nimic important. El a decis — nu, s-a pregătit pentru
asta.
„...Mmm.”
Dintr-o dată, în vederea lui periferică i s-a prins un murmur și o mișcare ușoară.
Una dintre fetele adormite s-a trezit. Era Mio. Mio își făcuse întotdeauna griji să nu
fie om, să aibă sânge de demon și să-i tragă pe Basara și pe ceilalți în necazurile ei.
Dar de data aceasta, în sfârșit, Mio putea fi eliberată de acea soartă. Așa că, când s-
au întors în această casă — Basara hotărâse deja ce avea să-i spună.
„Basara…?”
În timp ce Mio și-a recunoscut silueta cu ochii ei încă somnoroși, Toujou Basara i-a
spus cu un zâmbet blând.
„—Bine ai venit acasă, Mio.”
Cu acea singură propoziție, toate sentimentele lui fuseseră transmise.

CAPITOLUL 2:
SUCCUBUL LOLI-ERO CUMPĂRĂ O CASĂ?
PARTEA 1
Diminețile Loli-Ero Succubus Naruse Maria sunt aglomerate. Pentru că este responsabilă de
treburile casnice ale reședinței Toujou, sunt multe lucruri pe care trebuie să le facă. Nu
conta chiar dacă era a doua zi după ei

se întorsese din Tărâmul Demonilor. Pentru acest motiv
„Mmm… aah, mmm… hah… ”
Dis de dimineață, în reședința Toujou, era un loc anume

unde se auzeau asemenea gemete senzuale. Sursa vocii provenea
Camera lui Mio și Maria — deasupra patului. În așternut, sânii generoși ai Mioi fuseseră
expuși de pe pijama ei deschisă, în timp ce ea purta doar o pereche sau lenjerie intimă pe
jumătatea ei inferioară, deoarece pantalonii îi fuseseră scoși.
„…Nu, onii-chan, nu poți…fuan ”

Ea a reacționat cu sensibilitate ori de câte ori sânii ei, care erau punctul ei slab, erau
atinși și și-a contorsionat dulce corpul în timp ce scotea un oftat seducător. — Cu toate
acestea, ambii ochi ai lui Mio erau închiși. Ea dormea. Și în timp ce mângâia sânii lui Mio
în timp ce dormea, spuse fata
„Fufufu... Mio-sama, ai o reacție bună și în această dimineață~”
Când a văzut sfarcurile acelea frumoase de culoarea cireșului umflându-se ca niște ace,
Loli-Ero Succubus Naruse Maria a scos un râs mulțumit. — Anterior, a asistat și la o scenă
în care Mio a visat că Basara se strecoară noaptea în camera ei. În timp ce satisfacea
dorințele lui Mio, Maria îi arătase în mod regulat vise în care Basara îi făcea lucruri
indecente, astfel încât să-și sporească supunerea față de Basara. Cu alte cuvinte, o lecție
de vis.
Apoi
„Acum Mio-sama... te rog nu te abține.”
Cu emoția umplându-i ochii, Maria strânse sfarcurile lui Mio
„Mmm—… ”
Corpul lui Mio sa încordat ușor în timp ce ochii ei au rămas închiși. Ea a experimentat
un apogeu ușor în timp ce dormea. Aceasta a servit drept dovadă că trupul ei a fost
condiționat de Basara. Reacția lui Mio la acest lucru a început să apară treptat la picioarele
lenjeriei ei. Pe măsură ce Maria a confirmat acest lucru, s-a simțit fericit în amintirea acestui
sentiment de realizare.
„—Acum, unde ar trebui să merg mai departe?”
Întrucât mai erau alții care o așteptau, ea părăsi în liniște camera lui Mio. Apoi a intrat în
camera lui Yuki și Kurumi pentru a le arăta visele de logodnă

în acte de poftă cu Basara, la fel cum a făcut cu Mio; un dar de bucurie pentru
somnul lor. Ea și-a alunecat mâna pe lenjeria lui Yuki pentru a-și mângâia fundul,
apoi și-a desfăcut topul pijamalei lui Kurumi și și-a lins ambele axile.
„Aah… Basaraa ”
„Nu, Basara-onii-cha…fuaan ”
Cât ai clipi, surorile Nonaka ajunseseră ușor la punctul culminant, iar Maria și-a
șters sudoarea travaliului plăcut de pe frunte cu spatele ei.
mână.
„Este bine... Am făcut o treabă grozavă și în această dimineață.”
Ea chicoti ușor, cu o expresie revigorată. Dar chiar și așa – trecuse ceva timp de când
a făcut ultima oară așa ceva. In orice caz
…Totul a fost atât de serios în ultima vreme.
Când se aflau în Tărâmul Demonilor, au fost obligați să mențină o stare de spirit

puternică și vigilentă. Mai exact, după Festivalul Sportului — de când Lucia le
ordonase să meargă în Tărâmul Demonilor, reședința Toujou fusese într-o stare
constantă de tensiune. Pentru că trebuiau să se gândească în mod constant la
dificultățile de a o elibera pe Mio de motivele politice ale Tărâmului Demonilor.
Aceasta a inclus bătălia la scară largă cu facțiunea Current Demon Lord, care a fost
mult mai dificilă decât
orice întâlniseră până acum în contextul unei situații aflate într-un flux constant. Ca
de obicei, era treaba Mariei să facă situația îngrijorătoare a lui Basara și a celorlalți
mai strălucitoare, dar era o situație grea care nu putea fi comparată cu întâlnirile lor
din trecut, așa că Maria a fost nevoită să se abțină de la răul ei obișnuit de atunci. …
În plus, chestiunea Mariei
implicarea cu Zolgear era încă proaspătă în mintea lor la acea vreme. Când Maria
s-a gândit la faptul că a trebuit să rămână alături de Basara și de ceilalți când s-au
întors în Tărâmul Demonilor de data aceasta, nu a putut să aibă chef să se comporte
jucăuș.
Desigur, ea încă și-a pus un zâmbet fals pentru a acționa strălucitor și, ca de obicei,
a reușit să-l ademenească pe Mio și pe ceilalți să facă diverse acte lascive. …Dar,
dacă s-ar descurca prost, Basara și ceilalți ar fi ajuns să suspecteze că ea se forțează,
ceea ce i-ar fi făcut pe toți să se îngrijoreze și mai mult. Prin urmare, Maria a trebuit
să dea dovadă de o oarecare reținere în acțiunile sale.
Prin urmare, Maria și ceilalți au putut să-și ia o respirație în adevăratul sens doar
când s-au întors pe tărâmul uman - tocmai ieri s-au întors la reședința Toujou. Cu
toate acestea, toți au fost brusc obosiți după ce au fost eliberați din situația
tensionată în care se aflau până acum și așa că toți s-au culcat devreme ieri seară.
Nici măcar Maria nu s-a gândit să-i facă pe Basara și pe ceilalți să facă ceva aseară.
…
Cu toate acestea, într-o singură noapte, puterea Mariei Succubus fusese deja
complet reîncărcată. Și așa, cel mai bine era să eliberezi această dorință reținută
care se acumulase în rezervorul ei înainte ca acesta să se umple și să se reverse.
Într-adevăr, compensația era necesară, chiar și pentru artizanii profesioniști.
Indiferent dacă acestea au fost zâmbetele clienților, cuvintele de recunoștință sau
chiar plata unei forme.
…Din păcate, nu așa funcționează în cazul meu.
Erau de fapt fericiți pe dinăuntru, dar Mio și ceilalți nu ar recunoaște niciodată asta.
Dimpotrivă, Mio și ceilalți chiar s-ar enerva pe Maria. Înțelegând că timiditatea lor
are un revers, Maria a zâmbit de parcă ar fi fost distractiv și nu și-a dorit neapărat
nimic în schimb. Aceasta
pentru că ceea ce le-a făcut acelor fete a fost din dragoste necondiționată.
Într-adevăr, la fel ca Fecioara Maria care a învăluit totul în dragoste, dar ca o Succub. Acestea
fiind spuse, era și adevărat că nu a vrut întotdeauna să fie lovită de magia fulgerului sau de
pumni. Așadar, Maria și-a dat uneori o recompensă. Era exact cum o doamnă de birou care
lucrează s-ar răsplăti cu dulciuri și bere după ce a muncit din greu. A fost un lucru bun pentru
ea însăși. De aceea intrase deja în starea că era ziua ei de plată.
„—Îmi voi oferi și eu o porție generoasă în această dimineață.”
În timp ce Maria a declarat asta, a părăsit camera lui Yuki și Kurumi. Și apoi, ca ea
a mers pe coridor desculț
„Ufufu, te rog, așteaptă, Basara-san.”
Într-adevăr, era camera singurului bărbat din casă, Basara. Deși se dusese la Mio, Kurumi
și ceilalți pentru a-și elibera dorințele reținute
…A trecut mult timp de când nu a existat situația în care Basara-san și cu mine eram
singuri.
De când au început să trăiască împreună cu Yuki și Kurumi, au existat multe mai multe
oportunități pentru acte lascive, dar oportunitățile doar pentru Maria și Basara au scăzut.
Desigur, a fost excepțional de distractiv să participi în situații în care Basara i-a subjugat pe
Mio și pe ceilalți. A fost incredibil de distractiv, dar a fost cu siguranță diferit de când erau
singuri.
…Într-adevăr. Întotdeauna le ofer acele oportunități lui Mio-sama și celorlalți.
În condiții normale, poziția Mariei era cea de figurant.
Prin urmare, a fost bine pentru ea să se bucure de ceva timp singură cu Basara o dată la a
in timp ce.
…Acum, ce ar trebui să fac?
În fața ușii din camera lui Basara, Maria a început să se gândească. Anterior, ea se
strecurase în tricoul lui Basara.
„Umm... Presupun că de data asta ar trebui să fie lenjeria lui, nu.”
Basara purta boxeri, dar dacă întindea talia la limită, probabil că s-ar putea încăpea.
Mio și ceilalți nu ar fi putut să se potrivească în tricoul lui Basara, așa că în momente

ca acestea, Maria era destul de bună. mândră de corpul ei de loli care i-a permis să
facă imposibilul posibil. În plus, dimineața era momentul în care fenomenul fiziologic
al unui băiat era la apogeu. Basara era încă elev în anul I de liceu. Era în culmea
pubertății. Pentru a nu-i răni inima delicată, ea a trebuit să-l trezească blând. Într-
adevăr.
[Basara-san, te rog deschide-ți ochii... uite, se pare că ți s-a trezit deja picioarele în
urmă cu ceva timp.]
Consideratie perfecta. Dar era mai mult decât atât. Dacă și-a dat jos hainele după ce
a intrat în cameră, era posibil ca Basara să fie trezită de foșnetul hainelor ei, așa că
Maria s-a hotărât cu bucurie să-și dezbrace pe loc. Cu toate acestea, dacă și-a lăsat
hainele pe coridor, ar fi deranjat când cineva ar afla. În timp ce se ținea de hainele
pe care le scoase sub braț
…Bine.
Pentru a ne asigura că Mio și ceilalți nu vor putea veni
imediat, le lăsase cu o senzație destul de plăcută și lenjerie intimă care era udă. Când se
trezeau, se simțeau stânjeniți, așa că se schimbau și apoi se gândeau la o modalitate de a-
și spăla în secret lenjeria de mână în dressing sau baie. Acest lucru i-a dat timp mai mult
decât suficient.
„În timpul acelui interval, voi strânge tot ce pot din Basara-san.”
În timp ce entuziasmul a fiert în ea, Maria a deschis rapid ușa camerei lui Basara și s-a
furișat înăuntru.
„Ce...?”
Cu toate acestea, ea a înghețat repede. Deși Basara era încă în pat, era deja treaz. —
Dar, ceea ce a surprins-o pe Maria nu a fost doar faptul că Basara era treaz. Mai era o
persoană pe pat în afară de Basara. A fost
„Zest-san...”
mormăi Maria uluită. Într-adevăr, Zest era cel care era pe pat
împreună cu Basara. În plus, Zest purta doar lenjeria ei în timp ce stătea deasupra lui
Basara, astfel încât ei să fie față în față unul cu celălalt. Și în timp ce Basara își sugea
puternic sânii amplu, pupilele păreau să se topească de plăcere.
„Haah… Basara-sama… aah, Basara-samaa… ”
Cu o expresie euforică, Zest gemu veselă în timp ce își scutură șoldurile.

Și-a prins mâna stângă mai mult în jurul gâtului lui Basara. Iar la
în același timp, mâna ei dreaptă — a fost introdusă în boxerul lui Basara.

Zest simți că cineva intră în camera lui Basara. Dar, cu spatele îndreptat spre
ușă, nu a putut privi spre intrarea în cameră.
Deși se simțea vinovată că a gustat singură această fericire cu Basara, ceea ce a
copleșit asta a fost dragostea ei totală pentru Basara care se afla în fața ei.
În timp ce se îneca în plăcerea pe care i-o dădea, nici ea nu se putea opri să-l
servească. —Exista un motiv pentru care Zest se complacea într-un act obscen cu
Basara. Ieri, Zest a venit la reședința Toujou împreună cu Basara și ceilalți când s-au
întors din Tărâmul Demonilor.
Cu toate acestea, pentru că toate camerele erau deja pline, ea a decis să doarmă în
sufragerie aseară. Cum genul Basara era îngrijorat pentru Zest, s-a trezit dimineața
devreme și a coborât în sufragerie să o verifice. Deși era fericită că Basara și-a arătat
atâta îngrijorare pentru ea... în același timp, Zest s-a simțit vinovată de faptul că îl
deranjase și astfel a căzut într-o stare de afrodizie ca urmare a contractului Stăpân-
Servitor. Basara l-a ținut pe Zest încet în timp ce ea se afla în acea stare și a adus-o în
patul din camera lui - și astfel, ajunseseră în situația actuală.
— Cu toate acestea, ea nu a fost mulțumită să fie doar la capătul primitor al

plăcerii. Zest era servitoarea lui Basara. Era atât responsabilitatea ei, cât și rațiunea
de a fi să-l servească. Prin urmare
„Fuaan… haah, Basara-samaa…”
În timp ce Basara își sugea sânii mari, Zest strânse partea din Basara care devenise
lungă și tare cu propria ei mână. Boxerul lui căzuse jos și lăsase acea parte să fie
expusă, iar un lichid lipicios a revărsat din vârful tijei lui rigide și încordate. Sunete
lascive au fost generate de fiecare dată când Zest își ajusta mișcarea mâinii. Apoi,
Basara și-a scos brusc gura din sfarcul lui Zest pe care îl sugea
„... Zest...!”
Când a chemat-o așa, axul lui deja întărit pe care Zest i-a strâns în mână a devenit și mai
tare. Și așa,
„Mmm… te rog, dă-i drumul lui Basara-sama…”
Zest a accelerat mișcările mâinii ei deodată și a început să implore pentru asta cu o
voce ademenitoare. Apoi
„——”
În clipa în care Basara sa încordat și mai mult - un volum mare de lichid fierbinte s-a
vărsat pe mâna dreaptă a lui Zest. Aceasta a fost reacția care a avut loc când Basara a
atins punctul culminant. Lichidul alb tulbure care a fost aruncat energic în zona care se
întindea de la sânii de culoarea bronzului ai lui Zest, până la fața ei.
„Aah… mmm… ”
Chiar și așa, toiagul Basara a continuat să pulseze în strânsoarea mâinii ei.
Squirturile lui repetate, obscene, erau un indiciu al plăcerii pe care o avea Basara
simțise.
— Am putut să-l slujesc pe Basara-sama în mod corespunzător.
Zest tremura de bucurie că și-a putut îndeplini datoria de servitoare.
„— Zest.”
În mod neașteptat, Basara și-a șoptit numele la urechi – și în următorul

moment
„—Fuuaaaaaan ”
Zest își ridică vocea dulce în timp ce scoase un geamăt și își arcui partea de sus a corpului
pe spate. Urechile ei, care erau punctul ei slab, fuseseră ciugulite de Basara, ceea ce a
culminat cu un apogeu enorm pentru ea.
PARTEA 2
Maria stătea acolo șocată în timp ce urmărea întregul episod derulându-se în fața ochilor
ei.
„—Aah, le-am înregistrat accidental!?”
Când și-a dat seama, ea înregistrase deja actele lui Basara și Zest cu camera ei video. În plus,
după ce și-a dezbrăcat hainele pe hol, hainele pe care le ținuse sub braț erau acum așezate
cu grijă pe podea. Instinctul unui Succubus era destul de înfricoșător, având în vedere modul
în care corpul ei se mișcase instinctiv pentru a nu rata o astfel de oportunitate.
… Hmm, ce ciudat.
Maria simți brusc un impuls de disconfort. Chiar dacă a adăugat această nouă secvență la
prețuita ei colecție de filme, nu s-a simțit entuziasmată.
… în mod normal m-aș simți mai fericit de asta…
— Maria și-a înclinat capul în timp ce încerca să se întrebe de ce se întâmplă asta, în timp ce
Basara își punea la loc boxerul și îl așeza pe Zest pe pat.

din moment ce își pierduse cunoștința după ce a atins punctul culminant de la ciugulirea urechii.
„Nu știu despre ceilalți, dar... ce faci Maria?”
întrebă el, ușor stânjenit.
„Nu, nici eu nu mă înțeleg cu adevărat…”
răspunse Maria.
„Ca o recompensă pentru mine, am încercat să mă strec în camera lui Basara-

san, dar când m-am furișat în cameră, Basara-san și Zest-san erau deja în mijlocul
unui act erotic. Până să-mi dau seama, înregistram deja cu camera mea video. Aș
spune că am făcut o treabă bună, dar din anumite motive, pur și simplu nu mă simt
atât de fericit...”
Maria a continuat să se gândească în timp ce își înclina capul.
„Basara-san... știi ce înseamnă asta?”
„După ce ți-am ascultat explicația, nu știu ce să spun.”
El a răspuns cu o expresie sătul.
„Așa este... poate fi așa.”
spuse Maria încercând să-și amintească.
„Atunci, Basara-san, poți să te întorci la culcare pentru o vreme?”
"Ce? De ce?"
„Da, vreau doar să-ți invadez puțin lenjeria intimă...”

"Ce!?"
A strigat cu voce tare.
„Shh~, îi vei trezi pe Mio-sama și pe ceilalți.”
S-a repezit spre pat și și-a pus degetul arătător peste buzele lui Basara pentru a-l
reduce la tăcere. Și apoi
„Ah, naiba, nu am timp să explic…!”
Maria și-a folosit magia somnului Succubus pe Basara.
„Ce… tu, ce… t…”
Elementul surpriză a făcut-o să funcționeze. Ochii lui Basara, care s-au mărit de surprindere,
au devenit instantaneu adormiți și, în timp ce Basara s-a întins pe pat, ca și cum firul care îl
ținea sus s-ar fi rupt, a început să respire calm.
„Fufufu, noapte bună Basara-san – chiar dacă este dimineață.”
Maria a chicotit în timp ce rânjea și a trecut imediat la execuția planului ei inițial. Planul
ei de a se infiltra în lenjeria lui Basara. Ea a tras de talie elastică pentru a face un spațiu
între lenjerie și corpul lui Basara, astfel încât să-și poată strecura mai întâi piciorul drept
înăuntru - și apoi să-și strecoare piciorul stâng prin găurile în care erau deja picioarele lui
Basara. După aceea, ea

și-ar băga fundul înăuntru.
„Bine... Presupun că voi încerca să-mi fac mai întâi piciorul stâng, nu.”
Era mai înghesuit decât își imagina ea. Nivelul de dificultate era mult mai mare decât
în comparație cu când ea intrase în tricoul lui. Și așa, după

punându-și primul piciorul stâng, Maria s-a întins pe spate ca să-i apuce partea din
față a lenjeriei, ca să o poată ridica.
„Uf… mmm, se pare că va funcționa cumva… ooh, așa e!”
Maria reușise să-și bage fundul și a început să se simtă foarte bucuroasă de

faptul că misiunea ei a fost oarecum reușită, deși ar fi trebuit să fie cu totul imposibil.
Apoi
„Uau... acesta este un nivel de contact fără precedent.”
In cadrul boxerului, spatiul dintre zonele picioarelor Mariei si Basara era total
inexistent.
…Ah…
Maria a observat brusc că pula lui Basara devenea treptat mai rigidă. Era posibil ca
fenomenul să fi fost cauzat de pielea nudă a lui Succubus Maria frecând regiunile sale
sensibile. Maria chicoti pentru sine.
„—Chiar dacă tocmai a venit, e deja așa din nou... Presupun că nu poate fi ajutat,
Basara-san.”
În momentul în care a spus asta, ceva i-a căzut brusc pe capul Mariei.
„...Se pare că te distrezi destul de mult dimineața, Maria.”
Vocea care era însoțită de un zâmbet rece din spatele ei a făcut-o pe Maria să
înceapă să transpire rece.
„Nici un caz... cum ai ajuns aici atât de repede în aceste circumstanțe?”

întrebă Maria în timp ce trupul îi tremura.
„A fost destul de neglijent... cu siguranță, am vrut să-mi spăl lenjeria umedă, dar Yuki este
în dressing, iar Kurumi-chan a intrat mai întâi în baie, așa că asta înseamnă că trebuie să
merg după ei doi.”
spuse ea cu o voce rece.
„Acum... de ce nu le-ai spălat pe ale tale împreună cu ei? Dacă nu îl curățați repede, va
lăsa o pată murdară acolo, știți? E în regulă cu tine!?”
„Dacă este cazul, atunci îl voi arunca!”
În timp ce striga asta, Maria a fost scoasă din lenjeria lui Basara într-o clipă. Deși Mio
avea o față adormită atât de drăguță și erotică chiar mai devreme, o venă i-a ieșit din tâmplă
în timp ce stătea acolo și a zguduit-o pe Maria dintr-o parte în alta în aer în timp ce se ținea
de cap.
„Mio-sama... puterea ta de prindere a crescut atât de mult.”
„—Da, totul se datorează ție.”
În timp ce spunea asta, se uită la Basara și Zest pe pat.
„Serios, se pare că l-ai implicat și pe Zest doar pentru că ai vrut să faci un film erotic... m-aș
simți rău că o trezesc pe Basara și pe ea, așa că îți vom continua pedeapsa încet în camera
noastră.”
În timp ce spunea asta, ea și-a strâns și mai mult strânsoarea pe capul Mariei, în timp ce a
început să o țină departe cu puterea ei sporită de prindere.

„Aah, este o neînțelegere teribilă! Hei, voi doi, încetați să dormiți și explicați-i corect
lui Mio-sama, vă rog! Tot ce am făcut a fost să folosesc magia pentru a-l adormi pe
Basara-san, astfel încât să mă pot strecura în lenjeria lui!”
Cu toate acestea, rugămințile Mariei nu au ajuns la Zest a cărui conștiință se îndepărtase
mult ca urmare a apogeului ei intens și nici la Basara care s-a pierdut într-un vis de magia
adormită. Și după ce s-a întors în camera lor - Maria a fost pedepsită complet de Mio. —Deși
acest lucru a fost firesc, a fost și prima dată când se întâmplase de mult timp.
PARTEA 3
„Ugh... asta a fost o acuzație domestică falsă teribilă.”
După ce și-a revenit de pedeapsa lui Mio, Maria s-a plâns singură în timp ce cobora scările. Și
apoi, în timp ce ea a deschis ușa sufrageriei astfel încât

se putea îndrepta spre bucătărie
„…—Eh?”
Ea făcu ochii mari surprinsă când văzu că micul dejun fusese deja pregătit pe masa de
sufragerie. O salată colorată, pâine proaspăt coaptă cu un miros parfumat și omletă care
fusese prăjită la tigaie la perfecțiune. Deși meniul a constat din mâncăruri de bază în stil
occidental, calitatea fiecărui fel de mâncare a fost excepțional de ridicată. Arăta deja
delicios chiar înainte ca ea să savureze gustul ei. S-a servit și frumos, așa
că aranjarea și echilibrul fiecăruia păreau perfecte. În timp ce Maria stătea acolo uimită
de ceea ce părea a fi o slujbă total profesională
„Oh, asta este uimitor…”
„Este ca micul dejun la un hotel de lux.”
Vocile lui Basara și ale celorlalți veneau din spatele ei una după alta
pe măsură ce își exprimau admirația.
…A cui este gătitul?
Răspunsul pe care și-l dorea Maria a fost în bucătărie.
„—Îmi pare rău că te-am făcut să aștepți. Supa va fi gata în doar puțin mai mult.”
Persoana care a spus asta cu un ton amabil a fost Zest, care purta un șorț drăguț în timp ce
stătea în fața aragazului pentru a termina supa.
„Niciun caz... de când ai știut să folosești bucătăria în casa asta?”
În ciuda faptului că sosise chiar ieri, Zest reușise să folosească din plin bucătăria reședinței
Toujou. Ea a răspuns Mariei uluită
„Înainte de a fi încredințat facțiunii Moderaților sub Sheera-sama, am rămas aici o vreme până
când am fost luat. Cu toate acestea, mă uitam doar la acel moment... pentru a putea servi în
mod corespunzător când va veni ziua.”
Învățase cum să fie servitoare de la Sheera și Lucia în Tărâmul Demonilor și, probabil, dorise
să-și folosească abilitățile în reședința Toujou - nu, probabil a visat să o slujească pe Basara.
„Văd... mulțumesc.”
Ca răspuns la cuvintele lui Zest, Basara a dezvăluit un zâmbet blând.
„………”
Maria a făcut o expresie complicată.
…B-Dar, cum…?
A apărut prima întrebare. Și asta era problema ingredientelor. — Din moment ce au fost
departe de casă pentru atât de mult timp când au mers în Tărâmul Demonilor, Maria plănuise
mesele astfel încât să folosească aproape toate ingredientele din frigider. Prin urmare, în
această dimineață, o combinație de alimente ușor de conservat, cum ar fi[1] și bile de orez la
grătar, ar fi fost tot ceea ce era posibil înainte ca ea să iasă dimineața la supermarket pentru
a merge la cumpărături. Dar, micul dejun pe care l-a făcut Zest în mod clar nu ar fi putut fi
posibil cu ingredientele care au rămas în Toujou
şedere. Cu alte cuvinte
„Nici un caz, ai fost la cumpărături…?”
"Da. Supermarketul din lumea asta cu siguranță este convenabil. Este minunat cum
ingredientele pot fi achiziționate în mod normal chiar și dimineața devreme.”
După ce a fost întrebat, Zest a răspuns sincer. Calculând timpul necesar pentru a pregăti
un meniu atât de elaborat, părea imposibil decât dacă o pregătire nu fusese deja
finalizată înainte de a merge să o trezească pe Basara.
Având în vedere răsăritul târziu în timpul iernii, probabil că însemna că Zest plecase
singur la cumpărături înainte ca soarele să răsară.

„Dar, cum rămâne cu banii…?”
Yuki a pus brusc întrebarea simplă care fusese și în mintea Mariei.
„T-Așa este! Zest-san nu ar trebui să aibă bani pe lumea asta. Nu-mi spune că ai
amenințat oamenii din magazin pentru ingrediente...
„—Nu au fost probleme în acest sens.”
Zest a scos apoi o singură carte și a pus-o pe masă.
„O carte b-neagră [2]…!?”
Era cardul de credit suprem care trebuia să fie dat doar persoanelor care
treceau la criterii stricte, iar Maria s-a cutremurat de uimire când a văzut-o.
„Pe lângă faptul că am grijă de Basara-sama în această lume, sunt și îndatorat

lui Mio-sama. Așa că Lucia-sama mi-a dat asta.”
a explicat Zest fără ezitare.
„Hei... asta nu ar putea fi un card contrafăcut, nu?”
Kurumi părea să fie, de asemenea, neîncrezător.
„Nu este nevoie să vă faceți griji. Dacă cineva ar face ceva atât de vizibil și cu un
impact mare asupra lumii umane, cum ar fi obținerea unei sume uriașe de bani
prin contrafacere sau magie, este posibil ca acesta să atragă
furia clanului Eroilor care putea lua măsuri. Asta ar fi și mai departe
complică poziția lui Yuki-san și Kurumi-san.”

Zest a zâmbit în timp ce ea a continuat
„Acest lucru se datorează realizărilor tale în lupta împotriva facțiunii Current Demon Lord.
Ramsas-sama și Klaus-sama au transportat aur de cea mai înaltă puritate care a fost
extras din Mina de Aur Valiant din Tărâmul Demonilor în această lume și l-au schimbat în
valută, astfel încât să poată pregăti un

cont pentru acest card.”
Aceeași metodă pe care o folosise Wilbert când celor doi oameni li se încredința sarcina de
a deveni părinții adoptivi ai lui Mio. Era în același mod în care li s-au dat fonduri pentru a
trăi în lumea umană.
Cu toate acestea, pentru că Wilbert a luat măsuri de siguranță ca aceasta pentru a reduce
riscul pentru Mio, demonii și clanul Hero nu l-au observat niciodată. Dar de data aceasta,
Mio alesese să trăiască ca om, ceea ce însemna că recompensa era pentru Basara.
Având în vedere pozițiile lui Yuki și Kurumi pe care Zest le-a menționat mai devreme,
probabil că această metodă dificilă a fost aleasă deoarece era cel mai puțin probabil să
atragă atenția. Maria a înțeles și a crezut că este alegerea corectă.
Dar
„W-De ce i-a dat onee-sama lui Zest-san... dacă sunt menite să fie cheltuieli de trai, nu ar
fi trebuit să fiu eu?”
Maria și-a umflat obrajii pentru că nu părea convinsă.
„Lucia-sama a spus că dacă ți l-a dat, atunci era posibil să cumperi multe articole
indecente și să irosești bani inutil.”
"Ah-…"
„C-Ce-i cu privirea aceea convinsă de pe fața ta, Basara-san! Si eu sunt de
incredere. Cumpăr produse eroge fanteziste și pentru adulți pentru a spori

antrenamentul de subjugare a lui Basara-san si a celorlalti. Verific recenziile pe net în
prealabil și le aleg doar după ce am jucat mai întâi versiunea de probă. Nu am făcut
niciodată nimic care să fie risipitor!”
Maria s-a înfuriat indignată.
„Bine, bine, am înțeles. Oricum, hai să luăm micul dejun... bine?”
După ce Basara a spus asta, toată lumea s-a așezat la locurile lor, iar Zest a pus un
bol cu supă în fața tuturor.
„...Sper să fie pe placul tău.”
spuse Zest ușor, părând ușor neliniștit. —Dar, toți, în afară de Zest, au înțeles că astfel
de griji erau complet nefondate. Gustul mâncărurilor lui Zest a fost chiar mai bun decât
arăta.
"Delicios…"
„Este cu adevărat uimitor…”
S-au cântat voci de laudă. Maria și-a pus și o parte din omletă în gură și
„T-Acesta este...!”
A fost frustrant pentru ea, dar a fost cu adevărat gustos - era pufos, iar suprafața era
netedă și umedă. Nu a fost doar căldură. Acest tip de rezultat ar fi imposibil fără o
înțelegere completă a materialului tigaii.
„………”
Simțindu-mă învins și exact când depresia a început să se cufunde în Maria...
„Ce este Zest? Grăbește-te și așează-te și tu...”
Basara a început să vorbească înainte să se oprească brusc când și-a dat seama. La
fel cum nu erau suficiente paturi, nici scaunele nu erau suficiente. La început —
scaunele așezate la masa reședinței Toujou erau suficiente doar pentru patru
persoane. Asta a fost destinat când Jin, Basara, Mio și Maria locuiau împreună. Cu
toate acestea, pentru că Jin era adesea departe de casă, Yuki a putut să folosească
locul lui Jin când a început să locuiască împreună cu ei, iar când Kurumi a venit să
locuiască și cu ei, au ieșit să cumpere mai multă mobilă.
…A fost nepăsător.
Toujou Basara și-a dat seama de propria sa gafă. Ar fi trebuit să-și dea seama când lui Zest
îi lipsea un pat aseară. Deoarece Zest va locui în această casă de acum înainte, mobilierul
pentru ea, cum ar fi un pat, ar fi esențial. Desigur, nu era o problemă care trebuia rezolvată
complet a doua zi după întoarcerea din Tărâmul Demonilor, dar dacă ar fi știut, le-ar fi dat
opțiunea de a mânca în sufragerie în această dimineață sau de a lua micul dejun. in afara.
„Te rog nu-ți face griji pentru mine, voi fi bine.”
spuse Zest în timp ce ea zâmbea.
„Pentru că ar fi nepoliticos pentru o femeie de serviciu să ia masa în același timp
ca stapanul ei...”
Imediat ce a auzit asta, Basara a clătinat din cap.
„Nu e bun Zest. Deși poate fi corect pentru o servitoare, veți mânca împreună cu noi de
acum înainte.”
"Dar…"
Deși Zest era îngrijorat de asta
„Tu mă consideri stăpânul tău, dar te voi trata ca pe un membru al familiei la fel ca pe toți
ceilalți... dacă vei locui împreună cu noi de acum înainte, atunci va trebui să urmezi regulile
acestei case. .”
Cu asta, el și-a transmis clar gândurile.

„Înțeleg... dacă asta este ceea ce porunci, Basara-sama.”
„Acesta este ușor diferit de o comandă. Acest lucru este normal pentru o familie... ei
bine, cred că te vei obișnui puțin câte puțin.”
"Da…"
Auzind asta, Zest a arătat un zâmbet strălucitor.
„Vom avea nevoie de mobilă pentru Zest, dar cu siguranță această casă a devenit puțin mai
înghesuită acum...”
Această casă a fost închiriată în minte pentru ca patru persoane să locuiască în ea. Cu
alte cuvinte, Jin, Basara, Mio și Maria. În plus față de cele patru camere pentru fiecare
persoană, echipamentul camerei lui Jin, fișierele și materialele de lucru au fost păstrate
într-o cameră de studiu, deoarece casa avea un aspect 4LDK+S[3]. — Dar când Yuki și
Kurumi au început să locuiască împreună cu ei, alocarea camerei a fost schimbată din nou.
În timp ce camerele pe care le foloseau Basara și Jin au fost lăsate așa cum sunt, celelalte
două camere au fost împărțite astfel încât una să fie pentru Mio și Maria, iar cealaltă pentru
Yuki și Kurumi. Dar chiar și în acea stare, erau plini. Noaptea trecută, el îi spusese lui Zest
că poate folosi camera lui Jin, dar ea refuzase ferm pentru că părea să-i fie frică să nu intre
în acea cameră. Totuși, nici ei nu i-a fost bine să doarmă în camera lui Basara, fiind de sexe
opuse. Basara era atentă să se impună și celorlalte fete, iar Zest spusese, de asemenea, că
nu ar putea face lucrurile incomode pentru Basara. În primul rând, dormitul în aceeași
cameră cu Basara ar fi fost cu siguranță respins. — Cu toate acestea, nu era nicio altă
cameră. La fel cum Basara se gândea la ce să facă
„Deci, Basara-san, ce zici să-ți cauți o casă nouă chiar acum?”

Maria a bătut din palme când a întrebat.
„Cu numărul actual de camere pe care le avem, s-ar putea să putem face suficient
loc pentru a avea un spațiu de locuit pentru Zest-san. Cu toate acestea, dacă Jin-
san o găsește pe mama lui Basara-san care a dispărut în acest moment, atunci
capacitatea acestei case va fi depășită în cele din urmă odată ce acel cuplu se
întoarce acasă împreună.”
în plus
„Comparativ cu perioada în care Jin-san a stat cu noi în această casă, relația

noastră s-a schimbat foarte mult. Din punctul meu de vedere, dacă Jin-san ar fi fost
în casă, s-ar putea să te bucuri de un pic de fior, dar ar trebui să fii atent să-ți păstrezi
vocile și orice zgomot. Totuși, făcând asta tot timpul
ar fi oarecum incomod.”
a continuat Maria
„Din moment ce Jin-san știe deja despre contractul special de Master Servant
de tip Succubus pe care Basara-san îl are cu Mio-sama și cu toți ceilalți, îmi
imaginez că este conștient de ceea ce facem, dar... povestea este oarecum
diferită atunci când ar putea să vadă sau să audă astfel de lucruri la persoana întâi.
Mio-sama și toți ceilalți s-ar putea să nu se poată supune nici lui Basara-san cu
liniște sufletească.”
„Cu „liniște sufletească” spui…”
Deși nu a afirmat-o cu o pozitivitate absolută, obrajii lui Mio încă s-au înroșit la
acest gând.
„În plus, Basara-san, probabil că te-ai simți jenat să-i dominezi pe Mio sama și pe
ceilalți dacă tatăl tău Jin-san ar fi prezent.”
„Desigur că aș…”
În loc să fie jenant, ar fi pur și simplu ciudat.
„Ei bine, dacă vrei ca relațiile amoroase cu propriile tale fete să fie văzute de tatăl tău,
spune-i dacă ai un fetiș pentru astfel de lucruri, atunci aceasta este o altă poveste.”
„Nu-ți face griji, nu am astfel de fetișuri.”
a afirmat imediat Basara.
„Dar... cu siguranță există ceva adevăr în asta.”
"Într-adevăr! Să fii urmărit te face să te simți încântat, nu?
„Oprește-te cu fetișurile. Vorbesc despre casă.”
Chiar dacă problemele cu Tărâmul Demonilor s-au atenuat, nu a fost posibil ca Basara-
sama și ceilalți să-și dizolve contractele Stăpân-Servitor imediat, deoarece mai exista riscul
ca în Tărâmul Demonilor să fie probleme. Au trebuit să stabilească cu atenție dacă pacea
fusese stabilit între facțiunea Moderaților și Demonul Actual
Lordul facțiunii, precum și observați orice schimbări în situația cu celelalte facțiuni. Prin
urmare, ținând cont de faptul că Jin se va întoarce, era incontestabil că spațiul și structura
casei erau
nepotrivit.
„—Fiindcă sunt minori, nu este ceva ce putem face cu adevărat asupra noastră
propriu…”
A mai fost și problema finanțelor. În acest sens, era posibil să se manipuleze mințile
agenților imobiliari cu magie, dar din moment ce tocmai începuseră să trăiască cu Zest, cel
mai bine era să evite astfel de lucruri pentru a nu alerta

Clanul eroilor. Apoi
„—Ce zici să folosești banii din contul pe care îl păstrez?”
Zest își rosti propunerea destul de rezervat.
„Acești bani au fost dați ca remunerație pentru realizările lui Basara-sama și a celorlalți,
precum și pentru cheltuielile de trai pentru Mio-sama. Dacă nu vrei să mergi înainte fără
permisiunea lui Jin-dono, atunci ai putea să-i spui despre situația actuală și apoi să verifici cu
el dacă există probleme cu găsirea unei noi case.”
„Asta e... ei bine, asta ar putea funcționa.”
Cu siguranță era posibil, deoarece era în posesia unui telefon mobil care avea un cip magic
special, astfel încât Jin putea fi contactat chiar dacă se afla în Tărâmul Demonilor.
"Ce crezi? Crezi că e în regulă?”
Basara i-a întrebat pe Yuki și Kurumi despre sugestia lui Zest. Despre dacă <<Satul>> ar
avea o problemă cu asta - când a fost întrebat despre această posibilitate, Yuki s-a gândit
scurt la asta înainte de a răspunde
„Probabil este în regulă... nu există vreun rău direct altor persoane.”
„Nici nu este ceva care va avea un impact semnificativ asupra societății.”
Kurumi a împărtășit și punctul de vedere că nu ar fi o problemă.

"Înțeleg…"
În acest caz, probabil merită luat în considerare. În timp ce Basara se uită în jur la
toată lumea, ochii lui Mio, Yuki, Kurumi și Zest păreau să indice că „nu aveau nicio
obiecție” la asta. O singură persoană — Maria părea să aibă o față oarecum
nemulțumită.
„Ce e în neregulă Maria... nu tu ai fost cea care a sugerat să începem vânătoarea

de case? La urma urmei, ești împotriva ei?”
„Nu, nu chiar~? Gândul nu mi-a trecut niciodată prin minte să obiectez la asta,
bine?
Ca răspuns la întrebare, Maria părea să ridice o fațadă.
„Totuși, nu arată deloc așa... dar, cred că vom începe să căutăm câteva proprietăți
bune după asta.”
spuse Toujou Basara în timp ce respira adânc.
„Lăsând deoparte ceea ce vom face de fapt acum – cred că nu este o problemă dacă
începem să facem niște cercetări.”
PARTEA 4
Pe lângă faptul că a întârziat să o trezească pe Basara dimineața, ea mai fusese

depășită și cu un mic dejun perfect pregătit. Deși ea ridicase ideea de
închiriind o casă nouă, i se spusese să nu-și facă griji în privința finanțelor, iar
subiectele fuseseră discutate cu calm și opinii adunate.
„Ugh... este ca și cum aș fi doar un clovn~”
Prin urmare, după micul dejun, Maria și-a exprimat plângerile în camera lui
Yuki și Kurumi.
"Hei! Asculți cum trebuie, Kurumi-san?”
„Ei... când ai spus că ai ceva de spus, eu... totuși, de ce... facem asta dimineața...
fuaan."
Fiind îmbrățișat de la spate, Kurumi gâfâia desfrânat. — Maria își mângâia în

prezent propria inimă rănită deasupra patului lui Kurumi. Deoarece hainele pe care
le purta, precum și sutienul ei fuseseră dezbrăcate, silueta lui Kurumi era în esență
nud, în afară de lenjeria ei.
„Dar asta pentru că nu am nimic altceva de făcut... Zest-san a făcut curățenie toată
casa în miezul nopții și chiar și rufele s-au făcut în timp ce luam micul dejun, nu?”
Mai degrabă decât un clovn, era mai corect să spui că era ca un câine pierdut.
Singura modalitate prin care Maria să-și scape plictiseala și să-și petreacă timpul
acum a fost să-i mângâie sânii lui Kurumi și, uneori, să-i lingă axilele sensibile. Maria și-
a strecurat și mâinile în lenjeria lui Kurumi, în timp ce continua să o lingă
axile. În același timp
„Yaa — fuaaaaaaaaan ”
Întregul corp al lui Kurumi tremura în timp ce ea lansă un geamăt dulce. Într-o
clipă, interiorul lenjeriei ei s-a udat când mâna Mariei a alunecat înăuntru. A fost o
reacție specială pe care o manifestau femeile când erau într-o stare de apogeu. În timp
ce călărea pe valul de plăcere, în ochii lui Kurumi s-au format lacrimi care fuseseră deja
umezite de preludiul treptat. Ca răspuns la o astfel de reacție, Maria s-a dus în fața lui
Kurumi și a îmbrățișat cu bucurie trupul lui Kurumi.
„Kurumi-san... ai plâns pentru mine?”
„...Haah, nu este asta...Mari...aa...mmm”
În timp ce Kurumi expira gemete pline de căldură... Maria a făcut-o la tăcere

mângâindu-și fundul în lenjeria acum fierbinte și umedă pe care o purta.
„Nu-ți face griji. Îmi asum responsabilitatea și voi spăla lenjeria și lenjeria de
pat pe care te uda, Kurumi-san! E puțin mai bine, nu-i așa? Datorită mamei mele,
Kurumi-san pare să fi devenit destul de aproape de Zest-san, nu-i așa? Dar nici eu nu
voi pierde.”
Cu ochii treziți, Maria a lins și lacrimile lui Kurumi. Apoi
„—Ce-ar fi să ni te alături, Yuki-san?”
Pe patul care stătea vizavi de ei – ea a întrebat-o pe jumătate în glumă pe Yuki,

care stătea pe pat în timp ce se sprijinea cu spatele de peretele din cealaltă parte a
camerei să citească o carte. Într-adevăr — Yuki fusese vreodată în cameră
de când Maria a început să vină la Kurumi. Cu toate acestea, ea îi lăsase singuri în

tot acest timp. Era ca și cum o privea pe Maria adâncindu-și prietenia cu Kurumi –
deși, în realitate, își citise cartea tot timpul și nu le acorda atenție.
"Și eu…?"
Yuki și-a ridicat apoi fața din carte și și-a alternat privirea între Maria și Kurumi.
"……Înțeleg."
Ea a spus asta în timp ce și-a închis prompt cartea, apoi s-a ridicat și s-a apropiat
de ei.
„O-Onee…?”
Ea nu și-ar fi imaginat niciodată că Yuki se alătură. Kurumi scoase o voce nedumerită în

timp ce se uita spre Yuki în spatele ei. Cu toate acestea, Maria a fost la fel de surprinsă.
Yuki nici măcar nu-i bătuse din ochi înainte de asta, așa că s-au gândit că nu se va implica.
Dar ceea ce a surprins-o pe Maria cel mai mult a fost cum Yuki s-a apropiat cu nonșalanță
în patul lor și apoi și-a dezbrăcat în liniște hainele. Și odată ajunse la o pereche de lenjerie
intimă
„Dar Maria... va fi suficient timp să ieșim?”
întrebă Yuki în timp ce se târa pe pat.
„Vom fi bine... mergem după-amiaza.”
a răspuns Maria în timp ce dădea din cap. După micul dejun — Basara confirmase lucrurile
cu Jin printr-un mesaj mobil, iar răspunsul pe care l-a primit a fost „fă cum vrei”. Cu acest
obstacol depășit, Basara și ceilalți făceau în prezent o listă cu agențiile imobiliare cunoscute
care erau cele mai apropiate de gară. Deși au încercat să caute liste de proprietăți pe net, ei
nu au putut găsi nimic care să corespundă preferințelor lor. Așa că au decis să iasă după prânz
- activitatea lor de după-amiază. In orice caz,
„Zest-san va face prânzul oricum. Așa că am decis să mă ospăt cu deliciosul Kurumi-san
până la prânz. Da, îmi place să am desertul meu dulce oricând!”
„Văd... atunci e bine.”
După ce Yuki a spus asta, s-a îndreptat în spatele lui Kurumi pentru a o pune la sandviș
între Maria și ea însăși.
„Da, o… unu…?”
„Este în regulă... pentru că eu sunt onee-chan-ul lui Kurumi.”
Din spate, Yuki - și-a pus ambele mâini peste umerii lui Kurumi, în timp ce a început să
mângâie ușor sânii surorii ei mai mici jenate.
„... Maria, și tu.”
Ca răspuns la solicitarea lui Yuki,
"-Am înțeles!"
Maria dădu din cap cu o privire încântată în timp ce își apropia buzele de axilele lui Kurumi.
Deși Kurumi a încercat cu nerăbdare să reziste, a fost imposibil când a fost prinsă de două
persoane deodată.
„Da... voi doi, nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuhu nuuuuuuuuuuuulí nu nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuhuuuuuuuu nuuuuuuuuau nu nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuau nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuhuuuuuuu Nau nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu nah nuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu nah nuuuuuuuuuuuuuuuuhihihihihihi nuuuuuuuuuuuuuuhihihihihihihihihi así.
Kurumi a atins din nou punctul culminant când a scos un geamăt ascuțit în timp ce Maria
se distra lingându-și axilele.
PARTEA 5
După aceea, Kurumi a fost foarte încântat de Maria și Yuki până aproape de amiază.
Pentru că ar fi fost păcat dacă ea ar fi fost singura răsfățată, Kurumi a făcut echipă cu Maria
la jumătatea drumului, astfel încât să-l poată ataca pe Yuki împreună. Maria și-a reținut
ambele mâini, în timp ce Kurumi și-a mângâiat fundul la nesfârșit, făcându-l pe Yuki să
ajungă la punctul culminant. De acolo, atât sora mai mare cât și cea mai mică au atacat
slăbiciunile celeilalte, încercând cu obstinație să-și pună mândria una împotriva celeilalte.
Repercusiunile plăcerii au fost atât de intense încât Kurumi nu a putut să se miște din patul
ei, ceea ce înseamnă că nu a putut să ia prânzul împreună cu toți ceilalți și, de asemenea, a
refuzat să iasă și să caute proprietăți cu toți ceilalți. Gândindu-se că ar fi depășit bordul,
Maria și-a cerut mai degrabă scuze, dar Kurumi a trimis-o pe Maria fără să se enerveze,
astfel încât să poată fi alături de Basara și de ceilalți. Emoțiile prin care trecea Maria în
prezent erau ceva pe care Kurumi le simțise și în trecut. Când a venit să o viziteze pe Basara
la reședința Toujou împreună cu Takashi și Shiba, s-a confruntat cu o situație similară. Și -
când a mers în Tărâmul Demonilor, a îmbrățișat sentimentele lui Zest. Era ceva care nu
putea fi rezolvat decât dacă se confruntau direct cu persoana respectivă. De aceea
…E in regula.
Kurumi s-a gândit la Maria. Ea a reușit să depășească asta singură... așa că și Maria a
trebuit să facă același lucru. Ea a fost dovada asta.
…Basara este aici.
Când Kurumi trecea prin acele emoții dureroase, Basara a venit în ajutorul lui
Kurumi de fiecare dată. De aceea Maria i-ar fi bine cu siguranță. Și acum, după ce a
ales să rămână acasă, Kurumi se înmuia în cadă. Datorită Mariei și Yuki, corpul ei
fusese acoperit de sudoare. — Cu toate acestea, Kurumi nu era singur în baie. Yuki a
rămas și ea acasă și s-a așezat pe un taburet în fața dușului, în timp ce își spăla în
tăcere corpul cu un burete. Când l-am văzut pe Yuki așa
„Onee... de ce nu te-ai dus împreună cu Basara și ceilalți?”
întrebă Kurumi în timp ce își aruncă o privire laterală a feței. Dacă era Yuki obișnuită,
ar face orice atâta timp cât ar putea rămâne împreună cu Basara.
Asta era și mai adevărat dacă Mio era implicată. … În plus, era ciudat că ea a ales să
meargă cu trucul răutăcios al Mariei. — Inutil să spun că ea îl urmase întotdeauna pe
Yuki. Când Kurumi a venit la reședința Toujou ca sprijinul lui Yuki, deși nu a încheiat un
contract Stăpân-Servitor cu Basara, ea a fost încă încântată împreună cu toți ceilalți din
casa de oaspeți înainte de lupta lor împotriva facțiunii Current Demon Lord din Demon.
Tărâmul.
Cu toate acestea, în afară de vremurile în care Maria și-a dezlănțuit instinctele Succubus,
Yuki a procedat așa cu Kurumi doar când Basara era și el în ecuație.

De ce – în timp ce acea întrebare se învârtea în mintea lui Kurumi…
„—Kurumi, ce ai de gând să faci de acum înainte?”
întrebă Yuki.
„Ce... m-am gândit că o să o iau mai ușor pentru o vreme.”
Pentru că petrecuseră mult timp în Tărâmul Demonilor, Kurumi încă mai avea rămășițe
din energia magică grea la care fusese expusă acolo. Acesta a fost un efect al rezistenței
sale scăzute la magie, spre deosebire de Yuki care făcuse un contract Stăpân-Servitor cu
Basara prin magia Mariei. Desigur, Kurumi a primit și o pregătire ca membru al clanului
Eroilor pentru a rezista magiei, așa că nu au existat probleme majore în ceea ce privește viața
de zi cu zi.
Dar, după ce s-a întors în această lume, mai era nevoie de puțin timp pentru ca magia să
fie complet detoxificată din corpul ei. Pe lângă curățarea transpirației, această baie era
menită și ca un ritual de purificare. Dar întrebarea lui Yuki a fost ușor diferită de modul în
care a interpretat-o Kurumi.
„—Mio a dat un răspuns despre cum vrea să trăiască.”
Vocea lui Yuki a răsunat liniștit în baie.
„———”
„Când am mers în Tărâmul Demonilor, Mio a decis cum va trăi diferit de ceilalți
demoni… așa că, este rândul nostru.”
continuă Yuki în timp ce se uita la ea
„Ca membru al clanului Eroilor și ca ființe umane – acesta este modul în care ne implicăm cu
Basara de acum înainte și cum decidem să ne trăim viața.”
„Unul...”
Kurumi și-a ținut respirația involuntar. — Se simțea de parcă Yuki se uita în liniște în adâncul
inimii ei. Basara era importantă pentru ea. Și ea de asemenea

s-a gândit la Mio, Maria și Zest ca prieteni acum. …Dar, ea era membră a clanului Eroilor. Nu
putea fugi de asta pentru totdeauna. Mio începea să stăpânească puterea pe care o
moștenise de la Wilbert, Zest li se alăturase ca cineva care avea să fie clasificat ca având putere
de clasa S, iar <<Satul>> nu va rămâne tăcut pentru totdeauna. În acest moment, chiar și Maria
ar fi clasificată ca având o putere de clasa A sau mai mare. A trăi împreună cu Basara însemna
același lucru cu a trăi împreună cu Mio și ceilalți. Mio și ceilalți au ales deja cum vor trăi
împreună cu Basara de acum înainte. Nu au ezitat. — Asta a fost practic situația lor actuală.
Basara plecase în căutarea unei noi case în care să locuiască împreună cu Mio, Maria și Zest -
și astfel, Kurumi și Yuki au fost lăsați în acest loc
fără ei.
„...Cel mai probabil, Basara va stabili în curând cum trăiește de acum înainte.
Deci, ar trebui să luăm decizia noastră înainte de asta.”
a continuat Yuki
„În funcție de decizia noastră, există posibilitatea ca acest lucru să afecteze acel drum pe
care îl parcurge Basara. Cel puțin, nu intenționez să actualizez ce

Sheera-san era îngrijorat.”
„Dar... în funcție de decizia noastră, îl putem determina și pe Basara să meargă pe cealaltă
cale.”
Kurumi a menționat o altă îngrijorare. Dacă Kurumi și sora ei au ales să trăiască
cu Basara, acest lucru le-ar cauza inevitabil probleme părinților lor care se aflau încă în
Sat. Din această cauză, Kurumi și Yuki încă nu au putut să decidă pe deplin ce să facă. Cu
toate acestea, lui Basara îi pasă de Kurumi și de

alții și au trebuit să se gândească cum să-l țină departe de această posibilitate.
„Așa poate fi… dar nu vreau să mai regret nimic.”
spuse Yuki cu accent.
„La momentul tragediei de acum cinci ani, nu puteam face nimic... Basara mi-a salvat
viața și tot ce puteam face a fost să privesc în tăcere cum Basara era exilat. Vreau să
protejez ceea ce Basara vrea să protejeze... și din acest motiv, am decis să devin puternic
după ce am fost separat de el. Am fost ales de [Sakuya] și pus responsabil de supravegherea
lui Mio, apoi am reușit cumva să-l văd din nou pe Basara...”
Dar
„O greșeală, și poate fi prea târziu... și asta poate însemna că atât tu, cât și eu nu vom mai
putea să-l revedem niciodată pe Basara.”
"Acesta este-…"
Kurumi nu a putut să răspundă posibilității pe care Yuki o adusese în discuție.
„De aceea mă voi decide asupra modului meu de viață înainte de Basara de data aceasta...
pentru că absolut nu vreau să întârzii prea mult și trebuie să regret ceva.”
Și apoi
„Kurumi, nici nu vreau să repeți același regret... așa că”
O decizie cu privire la modul de a trăi – atât pentru Nonaka Yuki, cât și pentru Nonaka Kurumi. În
răspuns la cuvintele lui Yuki

"……Înțeleg."
Kurumi a răspuns ferm din cap.
…Asta e corect.
Acea tragedie de acum cinci ani nu a fost doar o pierdere a membrilor clanului și a prietenilor
lor. Au putut doar să se uite în tăcere la spatele lui Basara în timp ce părăsea Satul - a fost, de
asemenea, o cantitate insuportabilă de suferință pentru ei înșiși.
Asemenea regrete - nu au vrut să se repete.
PARTEA 6
Scopul — căutarea unei noi case de vis în care actele și antrenamentele lascive să poată fi
făcute fără griji. In orice caz,
„Îmi pare rău, în prezent nu avem nicio proprietate care să satisfacă cerințele
dumneavoastră dorite...”
Condițiile pe care Basara și ceilalți și-au dorit în primul rând era o casă asemănătoare
cu cea pe care o aveau acum, dar cu o dimensiune mai mare, deoarece doreau să
reducă riscul ca și alți oameni să se implice în cazul în care s-ar întâmpla ceva.
Și Maria și-a dorit o casă în care să fie alocată fiecăruia câte o cameră
persoană și o baie și o cadă suficient de mari pentru ca toată lumea să poată intra. Dar
„Pentru că ați aruncat deja o privire la listele de proprietăți de pe net, probabil că ar trebui
să înțelegeți... probabil că va fi greu de găsit chiar și pentru celelalte agenții.”
„N-Nu...”
Maria scoase o voce dezamăgită ca răspuns la raționamentul agentului. — În prezent,
familia Toujou era o gospodărie mare. Chiar dacă nu l-au luat în considerare pe Jin pentru
moment și au căutat o altă casă în care să poată aloca camere individuale pentru fiecare
dintre cele șase persoane, era necesar un aspect 6LDK. Dar — nu existau niciunul la câțiva
pași de Academia Hijirigasaka și chiar dacă ar extinde raza de acțiune până în zona în care o
călătorie cu autobuzul ar fi fezabilă, nu existau case de închiriat care aveau un aspect 6LDK.
Pentru casele din această zonă, un aspect general de 4LDK a fost cel mai frecvent, urmat de
3LDK și 5LDK. Cu toate acestea, odată ce au ajuns la 6LDK, numărul de proprietăți disponibile
a scăzut drastic.
… Cu siguranță, aceasta trebuie să fie influența scăderii natalității în acest loc…
Se pare că situația din această țară era mai gravă decât se imaginase. Fiind confruntată
cu realitatea, Maria a început să se întrebe cum

gravă problema a fost.
„Acum, nu mai e nevoie să te simți atât de dezamăgit, Maria...”
spuse Basara în timp ce îi punea mâna pe umărul ei pentru a o mângâia. Alături de el, Mio
„Așa este... 5LDK este în regulă, dacă îți dorești atât de mult camera ta, atunci poți avea
propria ta cameră, iar cu baia trebuie doar să ai răbdare...”

„Atunci nu e bine!”
Mio și-a înțeles greșit intențiile - nu, Maria a înțeles greșit în timp ce striga pe neașteptate
„Maria…?”
Ca răspuns la răspunsul exagerat pe care ea îl manifestase, atât Basara, cât și Mio s-au uitat
ciudat la ea.
„... Îmi pare rău, am ridicat vocea.”
Maria și-a cerut scuze pentru că a devenit emoționată. — Ei însăși nu i-a păsat de nimic
ca intimitatea. Când Maria a vorbit despre necesitatea camerelor individuale, a avut în
vedere Mio și ceilalți.
…Pentru că.
Pentru ca Basara să avanseze și mai mult cu Mio și ceilalți, era cu siguranță mai bine dacă
ar putea petrece timp singuri într-o singură cameră. Dacă s-ar crea un astfel de mediu,
exista posibilitatea ca sentimentele corespunzătoare să poată fi falsificate și, dincolo de
asta... ar fi capabili să facă lucruri care altfel ar fi imposibile într-o cameră comună. Lucruri
pe care nu le-au putut face pentru că în prezent erau prea stânjeniți să nu aibă o cameră a
lor
proprii. Acum că Basara le permisese tuturor să-și amintească gustul intens
plăcere, Mio și ceilalți începuseră să se dezvolte sexual și acum știau care este plăcerea
de a fi femeie. Prin urmare... mai devreme sau mai târziu, dacă nu au avut ceva „timp singuri”,
Mio și ceilalți ar începe să se simtă frustrați! Simțindu-se fierbinți și înroșiți în timp ce se
gândeau în liniște la Basara... ar fi niște nopți ca asta. Și — dacă ar avea

mediu care ar putea face posibilă, Mio și ceilalți ar crește

devin adulți și mai lascivi.
… Cu așa ceva, dacă nu am grijă…
Naruse Maria s-a gândit la asta ca pe o misiune pentru ea însăși într-un fel. Ea a fost
singura care i-a putut ajuta în acest sens. Mâncarea delicioasă provenea din suma
ingredientelor sale și era o cale către inimă. Situația cu care se confruntă Maria a fost că
„timpul de singurătate” al lui Mio și al celorlalți era destinat masturbării.
Cu toate acestea, acest lucru nu a fost doar pentru a satisface instinctele și aspirațiile
Mariei ca succube. Desigur, nu era ca și cum nu ar fi avut absolut nicio dorință

toate fie
… Încă nu sunt în punctul în care să mă pot opri.
Într-adevăr, chiar dacă problema imediată din Tărâmul Demonilor fusese rezolvată, nu toate
riscurile au fost atenuate. Pe lângă facțiunea Moderaților și facțiunea Current Demon Lord,
încă mai existau diverse alte forțe în Tărâmul Demonilor. Unii dintre ei ar putea să nu fie
confortabili cu alianța
între fracțiunea Moderaților și facțiunea Current Demon Lord care
în prezent progresa. Ramsas și Leohart spuseseră că vor discuta lucrurile în liniște și cu
celelalte facțiuni.
… Pentru a rezolva toate problemele, mai avem nevoie de mai mult timp.
De când bătălia cu facțiunea Actual Demon Lord s-a încheiat, Mio a fost în sfârșit
eliberată de sferele politice și de soarta Tărâmului Demonilor, dar era totuși posibil ca
celelalte facțiuni să vizeze pozițiile cheie ale facțiunii Moderaților și ale Demonului Actual.
Fracțiunea Lordului, precum și cei înrudiți cu ei. Având în vedere astfel de circumstanțe, a
existat încă o limită la cât de departe

puteau lua lucrurile deoarece era necesar să se evite riscurile care ar putea apărea la
trecerea peste linia finală. Dar chiar și așa – dacă nu erau mulțumiți de puterea pe care o
aveau acum, mai avea loc să crească. Dacă au fost nemulțumiți de situația actuală, trebuie
pur și simplu să caute o abordare mai lacomă.
…Chiar dacă Zest-san îmi este superior la treburile casnice.
Basara, precum și Mio și ceilalți — toți cei din reședința Toujou au împărtășit sentimentul
că nu vor să piardă. Prin urmare, Naruse Maria nu a vrut să se mute pur și simplu într-o
casă cu mai multe camere. În afară de numărul de camere, o baie mare, suficient de mare
pentru toți cei șase, era, de asemenea, esențială pentru ca de acum înainte să-și poată
îmbogăți relațiile goale. Doar

întrucât Maria ținea această ambiție secretă în mintea ei
„—În acest caz, cum rămâne cu proprietatea pe care o putem cumpăra?”
Zest, care a tăcut până acum, a făcut în liniște o astfel de propunere.
„Cumpărați... vreți să cumpărați o casă?”
Mio a pus la îndoială sensul a ceea ce spusese Zest
„T-Aceasta este și o opțiune...”
Expresia Mariei s-a înseninat din nou - totuși,
"Da. Dacă nu le luăm în considerare pe cele pentru închiriere, este posibil să putem extinde
gama de proprietăți disponibile... și am o marjă considerabilă în ceea ce privește finanțarea.”
spuse Zest.
„………”
La scurt timp după aceea, expresia Mariei se întunecă și își lăsă capul în jos.
… Maria…?
Nu doar Mio, ci și Basara și Zest păreau să observe felul ciudat în care se comporta Maria.
În timp ce toți trei au început să o privească cu expresii îngrijorate
„—Dacă acesta este cazul, agenția noastră poate oferi și câteva sfaturi!”
Agentul a părut că a înțeles asta și a răsărit pe oportunitatea de afaceri fără să citească
atmosfera.
„Dacă nu aveți un buget de care să vă faceți griji, cu siguranță există unele
proprietăți care au 6LDK sau mai mult... de exemplu, ce zici de acest loc?”
După ce au spus asta, le-au prezentat o tabletă PC.
„Huh… umm – greș?”
Mio a înghețat în timp ce el și-a mutat privirea de la Mio la ecranul tabletei. Pentru că
a văzut proprietatea care era afișată pe ea. Cu toate acestea, responsabilul a ignorat expresia
lui Mio în timp ce continuau
„Suprafața șantierului este de 100 tsubo[4], iar spațiul de locuit este de 120 tsubo cu un aspect
9LDK. Dacă este aici, atunci cred că va fi spațiu mai mult decât suficient chiar și pentru șase
persoane.”
„Prețul este de o sută de milioane de yeni... este destul de accesibil.”

Ca răspuns la cuvintele agenților, Zest a început să dea din cap și astfel
„Nu, nu nu, așteaptă un al doilea Zest.”
Basara și-a fluturat rapid mâinile în panică în timp ce încerca să o oprească.
„Hmm? Ți-am spus deja câți bani sunt în cont. Dacă este atât de mult, atunci nu cred că este
o problemă.”
„Nu, s-ar putea să fie cazul, dar…”
„...Nu asta este problema.”
Deși Zest stătea pur și simplu acolo cu o expresie liberă, Mio și Basara erau amândoi fără
cuvinte. Cu siguranță, suma de bani din contul lui Zest pe care o primise de la facțiunea
Moderaților avea trei cifre mai mult decât proprietatea pe care Mio și ceilalți o căutau. Banii
aceia trebuiau să fie o remunerație pentru Mio și ceilalți, așa că de fapt au fost menționați să
fie împărțiți între șase persoane, dar chiar și așa, a fost o sumă de bani ridicolă. Ar fi ușor să
cumpărați un bloc vast de teren și să construiți un conac pe el cu atâta cantitate. …Dar, dacă
ar începe să trăiască cu o sumă atât de mare de bani, asta i-ar face să se îndepărteze de viața
de zi cu zi obișnuită pe care și-o doreau. Zest nu era de vină, dat fiind că trecuse prin conacul
lui Zolgear, Castelul Wildart și Castelul Lundvall din Tărâmul Demonilor.
Probabil că se gândea doar la Basara și la slujirea lui Mio care se născuse ca membru al familiei
regale, astfel încât să poată locui într-o casă fără niciun inconvenient.
… Va trebui să o învățăm despre bunul simț al valorilor monetare aici.

Din moment ce aveau să locuiască împreună, era firesc să-l învețe pe Zest despre
cunoștințele comune din această lume. Prin urmare
„Umm, scuză-ne…”
Mio și ceilalți au părăsit agenția imobiliară după ce i-au spus agentului că o vor lua
în considerare după ce se vor întoarce acasă pentru moment.
PARTEA 7
După ce a părăsit agenția imobiliară, Basara a fost oarecum pierdut în ceea ce

privește ce avea de făcut după aceea. Mai erau câteva alte agenții imobiliare pe
care le listaseră, așa că dacă mergeau să arunce o privire, era posibil să aibă noroc
să găsească o proprietate 6LDK. …Dar, în timp ce stătea în fața trecerii pentru
pietoni la o intersecție, Basara zări lângă el în timp ce aștepta ca semnalul să se
schimbe. Stând lângă Basara, Maria părea în mod clar lipsită de energia ei obișnuită.
Mio și Zest, care stăteau unul lângă altul în spatele lor, încetaseră să mai vorbească
cu ceva timp în urmă, după ce citiseră atmosfera ciudată care o înconjura pe Maria.
O tăcere stânjenitoare atârna în jurul lui Basara și al celorlalți. — Maria a fost cea
mai entuziastă dintre toți când ea
a venit propunerea pentru un nou loc de reședință. Și chiar dacă nu era o

proprietate închiriată, totuși găsiseră un loc în care să poată aloca câte o
cameră fiecărei persoane, lucru de care Maria era dornică.
Basara, Mio și Zest s-au oprit să se gândească. Având în vedere personalitatea
Mariei, ea era de obicei cea care pleda pentru „ar trebui să-l cumpărăm”.
…Vai de mine.
Basara se întrebă în sinea lui despre ce se întâmplase. Lucrul ciudat la Maria pe care
îl observase era că se retrăsese la Yuki și
Camera lui Kurumi împreună cu ei după micul dejun, deși motivul pentru asta era
oarecum evident. Probabil și Mio a avut o bănuială despre asta. Zest observase și că
Maria se comportă ciudat, dar nu părea să înțeleagă cauza tuturor. Deși puteau să-i
spună, nu era ceva despre care puteau vorbi deschis în fața Mariei. Și chiar dacă i-ar
spune lui Zest despre asta, având în vedere personalitatea ei, ar putea deveni și mai
supărător decât timpul lui Kurumi dacă problema nu era tratată bine. Și așa, în timp ce
stăteau în mijlocul mulțimii, se gândi Toujou Basara. Maria și Zest — care a fost cea mai
bună soluție pentru amândoi? Era chiar în acel moment. De cealaltă parte a trecerii de
pietoni, în mijlocul mulțimii, așteptând schimbarea semnalului, era chipul unui tânăr cu
care Basara era familiar.
„Takigawa...”
În timp ce Basara își rosti numele, Mio și ceilalți păreau să observe prezența lui
Takigawa. Apoi
[——]
Stând de cealaltă parte, Takigawa arăta un zâmbet în timp ce își îndrepta ochii spre ei.
Când semnalul s-a schimbat, a fost inițiat un flux de oameni care mergeau în direcții
opuse. Pe măsură ce Basara și grupul său înaintau, Takigawa pur și simplu a stat pe loc
și a așteptat sosirea lor.
„—Yo Basacchi, ești la o întâlnire de grup? După cum era de așteptat de la starul
facțiunii Moderaților, este grozav pentru tine.”

În timp ce se apropiau de el, Takigawa vorbea într-o manieră uşoară.
„Takigawa...faptul că ești aici înseamnă...”
a întrebat Basara în timp ce ghicea despre situația lui actuală.
„Da... hai să intrăm undeva și să vorbim puțin. Nu vreau să fiu blocat aici vorbind sub acest
cer înghețat de iarnă.”
Takigawa Yahiro a dezvăluit un zâmbet ironic în timp ce a ridicat din umeri. Și așa, Basara
și ceilalți au intrat într-o cafenea din apropiere. Era același magazin în care Yuki îl adusese
pe Basara în acea zi pe care l-a transferat la Academia Hijirigasaka. Era după-amiază în
perioada vacanței, așa că interiorul magazinului era destul de aglomerat, iar la ghișeul de
comenzi era coadă.
„—Vom comanda, ca voi trei să găsiți mai întâi o masă.”
În timp ce Basara le-a spus că se vor ocupa de plată și vor aduce articolele înapoi la masă,
Mio a ales cafea amestecată, în timp ce Maria a ales o cafea latte și

a intrat în spatele magazinului să caute o masă liberă unde cei cinci din
puteau să stea jos. Zest a fost singura care nu părea să vrea ca Basara să se ocupe de
corvoada de când era stăpânul ei, dar ea a continuat să o urmeze pe Mio după ce s-a convins
să accepte cuvintele lui Basara ca un ordin „Ei bine, este la fel ca un ordin de la Basara. '. Și
așa, când Basara și Takigawa au rămas singuri,
„Presupun că facțiunea Moderaților și facțiunea Actual Maou au luat o decizie cu privire
la modul în care să se comporte cu tine...”
„Da, voi continua cu rolul meu de supraveghere cu acordul ambelor părți... cu toate acestea,
de data aceasta, sunteți incluși cu toții, nu doar Naruse.”

Au început să vorbească între ei fără să le pese de ceilalți clienți

din jurul lor. Oamenii — nu ar fi interesați de ceea ce vorbesc alții din
jurul lor.
Lucruri precum ascultarea unei conversații vitale s-au întâmplat doar în filme,
jocuri și altele asemenea. Era ceva care nu exista cu adevărat în afara ficțiunii.
Nu era nimeni care să creadă cu adevărat că Takigawa este un demon.
„Având în vedere că a fost doar ieri... a fost o concluzie foarte rapidă.”
Chiar ieri, facțiunea Moderaților și facțiunea Current Demon Lord au avut

primele discuții la nivel înalt privind pacea în Wildart. Era în aceeași zi în care
Basara și ceilalți se întorseseră din Tărâmul Demonilor – chiar ieri. Apoi, în
timp ce Takigawa a avansat un loc în coadă în timp ce așteptau să comande
„Ce vrei să spui... e vina ta că s-a dovedit așa, Basacchi.”
"-A mea?"
I s-a spus așa ceva, Basara s-a încruntat. — Nu era sigur dacă să fie precaut
sau nu. Când Basara a luptat împotriva lui Leohart și și-a dezlănțuit puterea,
s-a dezvăluit atât facțiunii Moderaților, cât și facțiunii Current Demon Lord că
sângele unui Demon Lord curge prin el. — Cu toate acestea, nu a crezut că
este o problemă pentru ambele părți. Chiar dacă facțiunea Current Demon
Lord credea că este o problemă, facțiunea Moderaților – Basara știa că
Ramsas se va muta pentru a o suprima. Atunci – de ce au fost atât facțiunea
Moderaților, cât și facțiunea Lordului Demonului Actual
Basara? Când le-a venit rândul, Basara a comandat băuturi împreună cu

Takigawa de la funcționarul magazinului. După finalizarea plății împreună
cu Takigawa, s-au mutat la ghișeul de colectare.
„S-ar putea – în timpul discuțiilor, au crezut că eu sunt cel care i-a făcut
asta lui Belphegor?”
În timp ce așteptau ca băuturile lor să fie gata, și-au continuat conversația.

Înainte de bătălia decisivă dintre fracțiunea Moderaților și Curent
Facțiunea Lordului Demonilor, Basara îl asasinase în secret pe Belphegor. Singura

persoană care știa cu adevărat cum a făcut Basara a fost - Takigawa, care îi dăduse o
mână de ajutor să aranjeze parfumul și să-i spună locația locului de joacă al lui
Belphegor. Desigur, a fost imposibil să-i oprești pe oameni să speculeze despre asta.
Avea sentimentul că Jin știa despre asta, precum și Leohart, pe baza modului în care
se comportase când s-au întâlnit ultima dată în Wildart. Dar — Basara nu a lăsat în
urmă nicio dovadă că a fost ceva ce a făcut el. Cât despre Mio și ceilalți, el acționase
separat de ei în timpul bătăliei împotriva grupului lui Leohart, dar le-a explicat asta
spunând că testase medicamentul formulat de Sheera. … Oricum, era de fapt adevărat
că Basara a încercat medicamentul Sheerei în timp ce el acționa singur. Activarea
sângelui său de demon pe care-l moștenise de la mama sa Sapphire a fost atuul pe
care și-ar fi dorit să nu-l folosească dacă este posibil, având în vedere riscurile efectelor
sale secundare. Decisese astfel să-l folosească doar într-o situație în care fusese
absolut încolțit. Având în vedere cât de aproape ar fi lucrurile, Basara a ales să nu
continue cu nesăbuință decât dacă a testat pentru a confirma dacă a funcționat sau
nu. Primise mai multe medicamente pentru
activează-și sângele demonic de la Sheera, precum și drogul pentru a-l suprima -

deoarece primise medicamentul care l-ar putea readuce la forma sa originală, Basara
l-a încercat în prealabil. Se asigurase că cu siguranță îl va putea folosi ca atu și apoi le
explicase circumstanțele lui Mio și celorlalți după aceea. Explicația a fost eficientă și
cu facțiunea Moderaților și facțiunea Current Demon Lord. Deci chiar dacă ar fi fost
bănuit, era ceva care nu putea rămâne decât ca speculație. Oricât de mult a încercat
Basara să-l confrunte pe Ramsas, nu a avut de ales decât s-o facă
retrage.
… În plus, Jin nu s-ar fi dat din cale să-și pună în pericol propriul fiu, Basara, dezvăluind
astfel de detalii, iar în ceea ce îl privește pe Leohart, chiar dacă Basara a fost cel care l-a
eliminat pe Belphegor — el nu ar admite public că un membru al cel

Fracțiunea moderată a făcut-o. Pentru ca fracțiunea Moderaților și
Actuala facțiune a Lordului Demonilor pentru a-și avansa relațiile de la un armistițiu
temporar la o alianță militară, cel mai bine era ca adevărul să rămână învăluit în
întuneric. Nu a fost doar pentru Basara – pentru facțiunea Moderaților și facțiunea
Current Demon Lord, adevărul din spatele morții lui Belphegor a fost un adevăr
incomod. Ar fi o altă poveste dacă cineva ar depune mărturie că Basara a fost cel care a
făcut-o, dar Basara nu credea că Takigawa o va face, deși el era singurul care știa despre
circumstanțe. Dacă ar scoate acea informație, ar putea ieși la iveală că el însuși l-a ajutat
pe Basara. Apoi
„Nu-ți face griji... nu pare că subiectul lui Belphegor a apărut în timpul întâlnirii și nu sunt
atât de neglijent încât să-mi scape din gură.”
spuse Takigawa în timp ce trimitea un chicot către Basara.
„Doar că, după acea bătălie, nu am putut scăpa de suspiciunea surorii lui Leohart. Ea a
insistat mai degrabă să mă facă să-i spun despre relația dintre tine și mine.
„———”
Basara trase adânc aer în piept în timp ce asculta ce spunea Takigawa. Basara o întâlnise
doar o dată pe sora mai mare a lui Leohart – el a venit față în față în camera în care ea îi
masacrase pe toți ceilalți membri ai Consiliului, în afară de
Belphegor. A aflat doar că se numea Riara și că era sora lui Leohart după aceea. Cu
siguranță, dacă ar fi fost ea, atunci n-ar fi

surprinzător dacă a reușit să ajungă la adevărul din spatele morții lui Belphegor. Era, de
asemenea, o posibilă explicație a modului în care Leohart bănuise că era opera lui Basara
atunci când a mers la Wildart pentru întâlnire. Ce nu a făcut

înțelege a fost
„Hei, ce naiba este ea?”
În camera după ce a avut loc măcelul îngrozitor, aura uriașă pe care o emana atunci când s-
a confruntat cu Jin era superioară chiar și celei a Zeului Demon Haos. Asta era deja – nu mai
era în domeniul unei simple persoane. Apoi
„Cine știe, nici eu nu sunt sigur de detalii... Mă întreb când a apărut. În orice caz, din
cauza problemei cu aspectul ei, Riara sama nu a putut să-i succedă ducelui și se pare că
Leohart a fost un orfan care a fost primit și crescut pentru a fi succesor.”
a adăugat Takigawa.
„Se pare că părinții lui i-au dat mult din sângele lor lui Leohart prin transfuzii, astfel
încât să nu se ridice suspiciuni. Leohart a fost ales dintre mulți orfani și, de asemenea,
verificaseră în prealabil dacă sângele părinților săi ar provoca vreun fel de răspuns de
respingere. Chiar dacă acelor părinți nenorociți ai lui le păsa doar să-și mențină statutul,
Leohart părea fericit când i s-a spus asta... pentru că „parcă eu și sora mea am devenit cu
adevărat o familie”.
Și apoi
„Riara-sama iubește și pe Leohart... și-a demonstrat aura plină de putere, la fel cum a făcut-
o când a scăpat de membrii Consiliului când a

m-a întrebat „Ți s-ar întâmpla cu băiatul care l-a ucis pe Belphegor?”. Am
crezut serios că o să mor atunci.”
„Și... ce ai spus, Takigawa?”
„Este evident... Am ocolit problema cu Belphegor și i-am mărturisit într-o

oarecare măsură despre relația mea cu tine, Basacchi. Lucruri ca și cum ai fi fiul
lui Jin Toujou, poți folosi o tehnică specială de eliminare, am mâncat carne la
grătar împreună și am făcut echipă pentru a scăpa de Zolgear.”
„Huh? A fost convinsă de povestea ta? Dacă ar fi vorba doar de informații de

acest fel, atunci facțiunea Current Demon Lord ar fi știut deja despre asta.”
„Da. Cred că probabil că a auzit deja despre toate de la Leohart... dar, cumva,
părea destul de amuzată să audă despre toate acestea.”
a continuat Takigawa.
„Dar m-am simțit foarte speriat când a spus că și-ar fi dorit să participe la
bătălia decisivă dacă ar fi știut că cineva ca tine va fi acolo, Basacchi.”
"…Sunt de acord. Mă bucur că nu a fost așa.”
Dacă era vorba de a lupta împotriva Riarei, Basara nu și-a putut imagina că
poate ieși în frunte cu puterea sa actuală. Chiar dacă a fost capabil să
folosească eficient Gravity Slash pe care o folosise împotriva lui Leohart, el a
fost complet incapabil să-și imagineze înfrângând-o pe Riara. Exact când Basara
se gândea cât de norocos a fost să scape cu viața intactă
„Oricum, am vrut să scap de facțiunea Current Demon Lord, iar Leohart mi-a oferit o
misiune de a vă monitoriza… așa că iată-mă după ce am fugit de acolo.”
Takigawa a vorbit într-un mod aparent sincer, în timp ce își primea propria cafea
americană de la funcționarul magazinului. Și apoi a spus Basara cu amărăciune
zâmbet
— Înțeleg... Îmi pare rău că ți-am dat toate aceste probleme, Takigawa.
După ce și-au primit propria băutură și băuturile pentru Mio și ceilalți, el și Takigawa s-au
întors la fetele care au mers înainte să găsească locuri mai întâi. Takigawa Yahiro s-a dus
cu Basara la masa unde Mio și ceilalți erau așezați. În timp ce Basara le-a înmânat băuturile,
Mio și celelalte fete i-au mulțumit lui Basara în timp ce le-au primit cupele. Și apoi, când
Takigawa și Basara s-au așezat în cele din urmă unul lângă celălalt, cu fața vizavi de fete.
„Deci... Lars, de ce ești aici?”
Zest îi aruncă instantaneu o privire rece în timp ce ea îl întrebă asta. Cu o privire
tulburată, a răspuns Takigawa
„I-am spus deja lui Bassachi motivul pentru care... nu vreau să repet același lucru de două
ori, așa că poți să-l auzi de la el în timpul tău liber.”
Chiar dacă lui Basara i s-a spus, Mio și ceilalți s-au hotărât că era la latitudinea lor să
decidă.
„...Este ceva rău pe care nu ne poți spune direct sau există un fel de secret incomod pe
care îl ascunzi?”
Deși Mio se uită direct la el cu o rezoluție clară, Takigawa ridică pur și simplu din umeri.
„Hei, haide... nu poți să auzi asta de la Basacchi? Sunt surprins că nu poți avea încredere în
cuvintele stăpânului tău, deși ești slujitor sub a

Contract Stăpân-Servitor.”
În timp ce el întorcea provocarea
„—Oprește-te, Takigawa.”
Basara îl opri repede pe Takigawa. Dacă Mio credea că propria ei remarcă a fost un act de
trădare, atunci blestemul afrodisiac se va activa. Dar
„Oh, ei bine, din păcate... nu este că nu am încredere în Basara, sunt doar îngrijorat.”
„Este așa... ei bine pentru mine.”
Ca răspuns la întrebarea lui Mio, Takigawa pur și simplu a zâmbit în timp ce răspundea.
…Înțeleg.
După cum era de așteptat, atitudinea și gândurile ei au devenit și mai obscure decât înainte.
Având în vedere că a avut dificultăți în a se comporta cinstit, a făcut progrese mari în
comparație cu perioada în care a fost inițial depășită de contractul Stăpân-Servitor și s-a
prăbușit la școală.
„Acum spuse asta... chiar dacă este drăguț când fetele își fac griji cu moderație, este doar o
povară grea pentru bărbați când femeile devin prea lacome și vor să știe totul.”
„Ce……!”
De îndată ce a spus asta, chipul lui Mio a devenit roșu aprins într-o clipă, iar Zest a dezvăluit
o expresie vizibil nemulțumită. Văzând fetele așa, Takigawa a rânjit în timp ce spunea
„Și dacă confundați sensul cuvântului „îngrijorare” cu „încătușare”, atunci lucrurile se vor
termina cu adevărat... cel mai bine ai fi atent dacă nu vrei ca Basacchi să te abandoneze.”
„…………………………”
După ce au auzit sfatul lui Takigawa, Mio și ceilalți au căzut în sfârșit în tăcere, în timp ce
expresii frustrate le pictau fețele.
… Hmm?
Dintr-o dată, Takigawa a observat că Maria, care stătea la capăt, tăcuse tot timpul.
Takigawa și Maria luptaseră unul împotriva celuilalt în calitate de reprezentanți ai facțiunii
Moderaților și ai facțiunii Current Demon Lord în timpul bătăliei decisive de la Lundvall. Și
în acel moment, Takigawa o învinsese pe Maria. Crezuse că ea tăcea pentru că se simțea
frustrată de ea însăși și era copleșită de regret că i-a dezamăgit pe Basara și pe ceilalți, dar
nu era în stare să simtă niciun fel de ostilitate din partea ei, deși se afla chiar în fața ei. Și
atunci când a întrebat ce făcuseră înainte, Basara a fost cel care a vorbit
în loc de Mio și ceilalți de data aceasta.
„Hmmm... vânătoare de casă, nu?”
După ce a auzit de situație, Takigawa a pufnit în timp ce spunea

„Așadar, pentru a aloca o cameră de persoană, vrei o casă cu un aspect de 6LDK sau mai
mult... așa cum se așteaptă de la un bărbat de șaisprezece ani, felul în care te înconjori cu
cinci fete este cu siguranță diferit.”
„Nu, planul de etaj nu a fost tocmai decizia mea...”
spuse Basara cu o expresie amară.
„Acum spuse acestea, probabil vei găsi ceva dacă acestea sunt condițiile tale...
dar dacă cauți ceva absurd, cum ar fi o baie, în care să poti încadra pe toată lumea, atunci
este o cu totul altă poveste.”
Și așa cum a spus el
„——!”
Maria s-a încurajat ușor ca răspuns.
„…………………………………………”
De asemenea, Basara și Mio și-au întors fețele, stânjeniți, când o tăcere
stânjenitoare plutea în aer. Și așa, spuse Takigawa surprins
„Hei băieți, totul este bine și bine să fii plin de viață... dar dacă o faci prea mult, atunci Basacchi
ar putea ajunge să-și epuizeze mingile, știi?”
„T-Asta e...”
În timp ce Mio scoase o voce ascuțită cu chipul ei roșu aprins, Basara o liniște strigându-i
în liniște numele.
„Mulțumesc, dar voi fi atent să nu fac asta.”

În timp ce spunea asta, un zâmbet ironic pluti pe chipul lui. Felul în care Basara a acționat și s-a
exprimat a arătat cât de diferit era de Zolgear și Belphegor, care tratau femeile doar ca pe niște
obiecte de posedat. Era o privire asupra pregătirii liniștite pe care trebuia să-și asume existența
și relațiile lui Mio și ale celorlalți asupra lui.
… Presupun că are legătură cu fetele până la urmă, nu.
Dacă urma să continue să coopereze cu Basara în secret, din moment ce era util să aibă în
preajmă în caz de urgență, probabil că cel mai bine era să rămână un aliat al lui Basara. Ceea ce
aveau între ei nu era doar o prietenie ieftină. Era o încredere care se născuse ca colaboratori, unde
un singur pas greșit în orice moment ar fi putut pune în pericol poziția celuilalt. — Cu siguranță,
de acum înainte, Takigawa și Basara vor împărtăși secrete pe care nimeni altcineva nu le-ar fi știut
și vor împărtăși secrete despre care nimeni altcineva nu le-ar putea ști. Era diferită de relația Stăpân-
Servitor pe care Mio și ceilalți o aveau, semăna mai degrabă cu păcatele comune pe care le aveau
să-i conducă către un destin comun. Prin urmare, Takigawa Yahiro a vorbit cu Basara - complicele
lui. Cu un alt zâmbet ironic pe față, spuse el
„În acest caz – cred că este o veste bună că mă ai să-ți țin companie chiar acum. Ca
mulțumesc că ai grijă de mine, lasă-mă să-ți spun calea

pentru a găsi o nouă reședință.”
PARTEA 8
După ce au părăsit cafeneaua și s-au despărțit de Takigawa — Basara și ceilalți au mers să viziteze un
anume magazin. Situat în fața gării, era un magazin mare de remodelări cu un showroom. —Soluția lui
Takigawa a fost extinderea reședinței Toujou existente. Casa lor actuală era o proprietate închiriată, dar
Zest era bun la magia pământească. Deci, folosind magia ei, ar putea restructura solul și a amenaja un
subsol. Problema de a avea un număr insuficient de camere s-ar rezolva și nici măcar nu ar fi implicat niciun
cost suplimentar. Când l-au întrebat pe Zest dacă ar fi posibil, ea a spus că poate să foreze orice beton și să-
l transforme în marmură. De asemenea, i s-a părut posibil să construiască fără probleme podeaua și pereții
potriviti pentru locuințe. Din moment ce acesta a fost cazul, ar putea pur și simplu să cumpere lemn și
tapet de la un centru de acasă pentru o lucrare de bricolaj pentru a crea pereții interiori. Deoarece
conductele de apă ar fi făcute din metal, care era și un mineral, era încă în capacitatea lui Zest. Cu acest tip
de abordare, nu ar fi nevoie să se mute din casa lor actuală și, folosind propriile mâini, ar putea
de asemenea, creează camere care erau mai aproape de idealurile lor.
Deoarece era imposibil să sesizeze modificări din exterior, aproape că nu exista nicio posibilitate ca
aceasta să fie o problemă. Chiar dacă și-au mutat case în viitor, ar putea pur și simplu să o revină la cum
era inițial, fără a cauza probleme proprietarului. Pentru Basara și ceilalți chiar acum, planul lui Takigawa a
fost cea mai bună soluție. Prin urmare, i-au spus lui Yuki și Kurumi despre asta după ce s-au întors acasă,
astfel încât să poată avea o discuție de grup despre ce fel de subsol ar fi, înainte de a merge la magazinul
de renovare pentru a ridica materialele necesare. Deși Zest a fost un specialist în magia pământului, ea nu
a fost un designer profesionist. Chiar și Basara și ceilalți credeau că a căuta un sfat cu o imagine mai exactă
în minte, cum ar fi un magazin de renovare, ar fi mai benefic decât să te uiți la modele superficiale pe net și
să discutăm despre asta. După ce am primit câteva informații despre modele

de extinderile subsolului, Basara și ceilalți au hotărât să arunce o privire prin magazin

pentru că oricum se chinuiseră să vină aici. În showroom-ul au existat diverse
exponate pentru a demonstra cum se poate obține un stil de viață ideal prin
remodelare. Cu un spațiu de magazin cu două etaje, amenajarea a constat din diverse
încăperi model precum cele care se găsesc în mod normal la un mare magazin de
mobilă. La fel cum arată renovarea la televizor, părea că era posibil să se schimbe
totul, de la exterior la interior. S-ar putea face o schimbare totală pentru a face ceva
să pară o casă complet diferită. Au fost și oaspeți de diferite vârste care au cutreierat
magazinul, de la cupluri tinere până la familii întregi.
„Wow... este uimitor.”
După cum era de așteptat, când fetele au venit într-un loc ca acesta, toate păreau să
se distreze. Mio și ceilalți s-au uitat la diferite bucătării, lavoare și altele asemenea, iar
ochii lor sclipeau în timp ce se imaginau pe ei înșiși în fiecare dintre situații. Pe de altă
parte, Zest părea să se simtă destul de fericită de faptul că i s-a încredințat extinderea
subsolului și a început să se uite prin diferite modele cu o expresie serioasă. Văzându-i
pe cei doi acţionând aşa de plăcut, spuse Basara
„... Maria?”
A observat brusc că tânărul Succubus care venise cu ei a dispărut. În timp ce se uită în

jur, îi zări silueta la o mică distanță de zona chiuvetei unde se aflau Basara și ceilalți.
Ocupând peretele din partea de vest și de sud-vest a fost o zonă de expunere

pentru case care aveau formă de L.
… Asta îmi amintește că încă nu m-am gândit la baie.

Datorită sfatului lui Takigawa, problema cu numărul de camere fusese

oarecum rezolvată, dar baia pe care și-o dorea Maria — în special cada mare în care
putea încăpea toată lumea, rămânea o problemă.
Cu toate acestea, băile moderne aveau adesea diverse funcții diferite acum, cum ar
fi uscarea rufelor. Astfel de obiecte mecanice erau cu adevărat în afara domeniului

de aplicare al magiei pământești a lui Zest. Deoarece plănuiau să se extindă în
secret în subsol fără să atingă nimic altceva, baia va rămâne în esență aceeași ca
acum. Deoarece era o proprietate închiriată, va veni în cele din urmă un moment
în care ar trebui să o returneze proprietarului... prin urmare, nu puteau modifica
structura casei în sine. Desigur, a fost, de asemenea, posibil să se negocieze cu
proprietarul.
„— Maria.”
În timp ce Basara a strigat numele tânărului Succubus, el a început să meargă spre

a ei.
„………”
Ceea ce privea Maria cu ochi de poftă era o expoziție de facilități de agrement și

stațiuni realizate de producători celebri de ultimă generație, care erau instalate în
mod normal în hoteluri de lux și altele asemenea. Erau unele enorme cu funcții de baie
cu jet similare cu cele văzute adesea în filmele de la Hollywood ori de câte ori
celebritățile găzduiau o petrecere. Având în vedere dimensiunea medie a caselor din
Japonia, a fost mai degrabă imposibil ca astfel de lucruri să fie instalate în interior. Ei
făcuseră tot posibilul să le demonstreze în timp ce erau plini cu apă caldă, cel mai
probabil în scopul de a surprinde clienții și de a genera interes în rândul clienților care
ar lua în considerare achiziționarea lor. În afară de Basara și grupul său, mai erau
câțiva clienți care s-au oprit să arunce o privire.
Deși funcțiile baii cu jet nu au fost activate pentru a economisi energie electrică,
prezența simplă a căzii a fost destul de puternică.
„Este destul de uimitor, chestia asta...”
Deși surprins de dimensiunea sa copleșitoare, Basara a stat lângă Maria în timp ce a
citit tabelul cu specificații care era postat pe un stand în lateral. Era și mai surprins că
avea aproape cincizeci de capete de jet.
… O capacitate de până la șapte persoane, nu… înțeleg.
A satisfăcut pe deplin așteptările Mariei. Asa de
„—Ai vrut asta?”
Când Basara a întrebat asta
„………”
Tânărul Succubus dădu din cap și rămase tăcut.
Naruse Maria știa că ceea ce cerea ea era nerezonabil. La urma urmei, Basara și Mio au
împărtășit amândoi ideea că vor să se bazeze cât mai puțin pe recompensa de la
facțiunea Moderaților, iar cada pe care și-o dorea Maria era ca diferența dintre o mașină
ieftină și simplă față de una strălucitoare nou-nouță. care a costat de patru ori mai mult.
În plus, dimensiunea a fost și în jur de 2m pe latură, așa că ar fi necesară extinderea băii
în sine dacă ar fi instalată în reședința Toujou. Și dacă s-ar întâmpla asta, costurile lor ar
crește și mai mult. … În plus, reședința Toujou era în prezent închiriată. Deși a fost încă
posibil să se negocieze cu proprietarul cu privire la schimbarea căzii actuale, o extindere
a băii
în sine a fost mult mai dificil. O astfel de propunere ar afecta și camerele adiacente.
De aceea, era imposibil. Și așa, exact când Maria era pe cale să renunțe
„—Atunci să-l cumpărăm atunci.”
Cu toate acestea, Basara a spus direct asta.
„Eh...?”
Surprinsă, Maria ridică privirea spre Basara cu o expresie nedumerită.
"Ce s-a întâmplat? Nu o vrei?”
întrebă el curios.
„N-Nu... desigur că vreau.”
Dar, a continuat Maria
„O baie mare ca aceasta în casa noastră ar fi...”
„Este imposibil cu baia noastră actuală, dar cu structura subsolului pe care

Zest plănuiește să o construiască, vom putea face orice am
vrei."
"Ah-…"
Ceea ce spusese el era adevărat. A rămas uluită de ideea pe care a pomenit-

o Basara, cu care nu venise.
„Deși există toalete la primul etaj și al doilea etaj, nu este bine dacă există o singură
baie în toată casa... nu este neobișnuit ca o casă să
au doua bai, mai ales avand in vedere numarul de oameni pe care il avem acum. Nu ar fi o idee
atât de rea să construim o altă baie doar pentru a reduce timpul de așteptare.”
„B-Dar... este problema banilor.”
Expresia Mariei se întunecă când spunea asta.
„Chiar dacă Zest face un subsol, nu înseamnă că îl putem folosi așa cum este.
Oricum, va trebui să cumpărăm un pat nou, lenjerie de pat și altă mobilă nouă, așa că va costa
bani... nu vom avea de ales decât să folosim recompensele pe care le-am primit de la facțiunea
Moderaților.”
a continuat Basara
„Am și economiile pe care le-a câștigat bătrânul meu, dar spre deosebire de când am început să
trăim împreună cu tine și Mio, eu am fost cel care a luat decizia să-l aduc pe Zest. Chiar dacă am
primit permisiunea lui ca ea să locuiască cu noi, nu mă pot baza atât de mult pe el încât să-i
cheltuiesc banii.”
El a continuat
„Doar că... încerc să nu ating acei bani cât mai mult posibil.”
A întrebat-o apoi pe Maria
„Ei bine, la fel ca în orice lucru care este un lux, nu ar fi bine să treci peste bord, dar este această
cadă ceva ce îți dorești absolut? Nu cred că niciunuia dintre ceilalți nu le-a plăcut ideea... cel
puțin, nu mă voi opune.”
În timp ce a spus asta, Basara i-a chemat pe Mio și Zest.

„—Ce părere aveți despre asta?”
Maria credea că Mio și Zest absolut nu ar permite un asemenea egoism din partea ei,
dar
„—Dacă asta vrea Maria și Basara-sama îi permite, atunci cu siguranță ar trebui
să fie cumpărat.”
Zest și-a exprimat imediat acordul ferm față de propunere.
„Zest-san...”
Contrar privirii surprinse a Mariei, Zest a dezvăluit un zâmbet calm.
„Este în regulă... Yuki-san și Kurumi-san probabil că nu s-ar opune

fie."
„—Ce crezi, Mio?”
„………”
În urma îndemnului lui Basara, Mio a revenit doar tăcerea în timp ce încerca să-și
întârzie răspunsul
„Uh… umm…”
În timp ce Maria se uită la chipul lui Mio, i se teme că tăcerea a apărut din furie.
„Eu cred că este o cadă scumpă, dar când mă gândesc bine, nici casa noastră nu
este chiar normală... dacă toată lumea este în favoarea cumpărării, atunci nici eu nu
mă voi împotrivi. De asemenea, dacă mai facem o baie, asta ar putea fi de ajutor.”
În timp ce ea a spus asta, Mio a zâmbit și a expirat.
„În primul rând... dacă Maria își dorește absolut, nu ne putem permite să nu-l cumpărăm.
Până la urmă, Maria a fost cea care a muncit cel mai mult în casă pentru noi până acum.”
„Mio-sama…”
Maria nu avea cuvinte pentru tonul blând al lui Mio. Și apoi
„— Vezi, nu ți-am spus că va fi bine?”
Basara și-a pus mâna pe umărul Mariei pentru a o liniști în timp ce spunea asta.
„Chiar… nu este o risipă de bani?”
Ca răspuns la întrebarea ei
„Nu este doar pentru tine, este ceva pe care toți îl vom împărtăși.”
spuse Basara în timp ce chicotea
„Dacă te va face fericit, atunci nu va fi o risipă de bani.”
Deși Basara îi zâmbise Mariei, aceasta s-a supărat instantaneu. Tânărul Succubus a început
brusc să plângă.
„Ce sa întâmplat, Maria?”
Surprinsă de lacrimile ei bruște, Basara a fost nevoită să o întrebe de ce
"Pentru că…"
Maria plângea între lacrimi în timp ce încerca să vorbească.
„Am reușit să stau împreună cu toată lumea pentru că până acum m-am ocupat de toate
treburile casnice... dar Zest-san s-a ocupat de toată gătitul, de curățat și de spălat rufe. Și
chiar și problema de a avea camere insuficiente, Zest-san o poate rezolva prin construirea
unui subsol...”
Prin urmare
„Mi-a fost teamă... că, dacă toată lumea continuă să se bazeze din ce în ce mai mult pe Zest-
san, atunci voi deveni inutil pentru toată lumea.”
Maria a fost în lacrimi când a spus asta.
„…………”
„…………”
Basara și Mio s-au uitat pur și simplu unul la altul, apoi au dezvăluit zâmbete amare.
„La naiba… tu ești…”
În timp ce Basara ofta, el și-a pus mâna peste capul Mariei, în timp ce Mio a zâmbit și a
spus
„Serios, ești așa de idiot…”
În timp ce îmbrățișa încet trupul mic al Mariei
„Mio-sama~…”
Maria a continuat să verse lacrimi în timp ce se ținea strâns de Mio. În același timp, Basara a
continuat să mângâie ușor capul mic al Mariei.

„Am putut să rămân împreună cu toată lumea pentru că am fost utilă, la fel cum a fost
întotdeauna misiunea mea să o protejez pe Mio... dar asta sa terminat de mult acum. Acea
problemă și misiune s-au încheiat când am mers în Tărâmul Demonilor.”
Prin urmare
„De acum înainte, nu este vorba despre misiuni sau responsabilități. Noi — suntem
împreună pentru că vrem să fim unul cu celălalt.”
Și apoi, a continuat Basara
„Chiar dacă Zest se ocupă de treburile casnice, nu înseamnă că încearcă să-ți fure poziția
– nu este cazul, și doar își face partea pentru a ajuta.”
Acesta era același lucru pe care Basara îi spusese lui Zest mai devreme în această dimineață. În
timp ce Zest a dezvăluit un zâmbet amar, ea a privit în jos în timp ce a spus
„Da... așa cum a spus Basara-sama, este pentru că sunt la fundul acestui lucru
gospodărie."
„Nu, ți-am spus deja Zest... nu ar trebui să gândești așa.”
Era exact la fel cum credea Maria că ar fi inutilă dacă nu ar lucra. Basara nu s-a abținut cu
cuvintele lui.
„Îmi pare rău, Basara-sama…—nngh”
De îndată ce și-a cerut scuze, Zest a tremurat și corpul ei a devenit moale. Și apoi, exact
când era pe cale să se prăbușească
„—Uau!”
Basara o apucă repede de talie pentru a o susține. A devenit vizibil un guler

pe gâtul ei.
„H-Stai… în niciun caz?”
Mio era foarte conștientă de semnificația aspectului acelui guler.
„Î-îmi pare rău... eu... blestemul din nou...”
În timp ce ea rămânea acolo, ochii lui Zest s-au umezit în timp ce vorbea scuze.
… Eram slab, nu.
Era un obicei prost al lui Zest pentru că era prea serioasă. Chiar și atunci când au
format contractul Stăpân-Servitor și când a vizitat camera lui Basara din cauza relației ei cu
Kurumi, Zest se învinuise în același mod pentru a provoca activarea blestemului. Cu toate
acestea, dacă i s-ar fi subliniat acest lucru, Zest s-ar simți doar mai vinovat, ceea ce face ca
blestemul afrodisiac să devină mai puternic.

Prin urmare
„Zest, vom trăi împreună de acum încolo... nu e nevoie să intri în panică, așa că hai să-ți
reparăm obiceiul de a te învinovăți puțin câte puțin, începând de acum.”
o mustra cu blândeţe Basara.
„Maria, vreau să-l ușez pe Zest... mă ajuți?”
„Eh…?”
Din brațele lui Mio, Maria și-a scos brusc fața.
„—În momente ca acestea, ești cel mai de încredere, nu-i așa?”

După ce i-a spus asta
„————!”
În ciuda expresiei surprinse din ochii ei, Maria și-a frecat ambii ochi cu dosul mâinii pentru
a-și șterge lacrimile.
„Da, te rog, lasă-mi în seama, Basara-san!”
Deși ochii îi erau încă roșii de plâns, ea a dat din cap în timp ce arăta un zâmbet larg.
PARTEA 9
„…—Atunci, voi pune bariera.”
Când Naruse Mio a spus asta, a început să ridice o barieră în magazin. Deoarece nu își
puteau permite să mute Zest în alt loc în timp ce blestemul era activ, au decis să facă
acest lucru mai ușor în locația lor actuală. Chiar dacă ochii altor clienți ar putea fi păcăliți
prin folosirea magiei, camerele de securitate ar putea în continuare să înregistreze acțiunile
lor. — Pentru a evita acest lucru, Mio a înființat o barieră magică. Acesta era același tip de
barieră ca și cea care fusese folosită înainte de a lupta împotriva clanului Eroilor într-o zonă
urbană. A duplicat întregul spațiu și condițiile sale - tipul care a copiat spațiul. La acea
vreme, au fost capabili să copieze o zonă care avea câțiva kilometri lățime folosind sulița
spiritului [Byakko] care i-a aparținut lui Hayase Takashi ca mediu, dar de data aceasta nu au
fost capabili de asta.

din moment ce era doar Mio. Cu toate acestea, puterea actuală a lui Mio a crescut
de atunci și devenise posibil pentru ea să reproducă întreaga zonă înconjurătoare.
Astfel, atunci când bariera a fost ridicată, figurile tuturor celorlalți clienți au dispărut
din împrejurimi - mai exact, doar cei patru au fost atrași în barieră. Și așa, o dată când
pregătirile s-au terminat
„Mulțumesc, Mio-sama… să începem atunci.”
Pe măsură ce Maria a spus asta, ea a luat inițiativa și au început actul de a-l supune
pe Zest lui Basara. Cu siguranță a fost posibil doar ca Zest să se supună lui Basara,
dar Mio a participat și de această dată - desigur, acestea erau instrucțiunile Mariei.
… Nu poate fi ajutat.
Dacă nu o ajuta, s-ar părea că nu ar fi de acord că Zest era un tovarăș cu care ar

putea trăi împreună și nu voia pur și simplu să privească cum Basara își făcea
mișcarea pe Zest. Mai mult decât atât, chiar dacă s-ar muta într-un alt loc care era
la o oarecare distanță de ei, ea ar fi totuși îngrijorată de ceea ce ar putea face

Basara și Zest, iar asta ar face doar să o facă și mai îngrijorată. Mio însăși a dat chiar
și un motiv pentru participarea ei la un act atât de obraznic
„—Din moment ce suntem aici, să folosim această cadă.”
Cu instrucțiunile fără ezitare ale Mariei, Mio și ceilalți au fost îndemnați să se

dezbrace. Pentru a da un exemplu, Maria însăși și-a dat jos hainele cu repeziciune
și bucurie.
„…………”
Chiar dacă obrajii lui Mio au devenit roșii și roz, tânăra Succubus a continuat să-
și dezbrace hainele. Odată ce și-a desfăcut sutienul și tot cu ceea ce i-a rămas
silueta a fost lenjeria ei, s-a uitat spre Zest, al cărui corp fusese epuizat de energie
ca urmare a blestemului, ceea ce însemna că nu a putut să-și scoată propria
haină.
„...Nu te forța. O voi scoate pentru tine.”
„…Da, te rog… Mio-sama.”
Ochii ei s-au umplut de excitare, Zest a devenit ascultătoare lui Mio. Pe măsură
ce tricotul dintr-o bucată a lui Zest a fost scos, era clar că trupul ei, care se afla
sub influența blestemului afrodisiac, era deja trezit. Vârfurile sânilor ei bogati
se înfloriseră, iar lenjeria ei era udată în miere de femeie. Picături din asta i-au
curmat chiar din picioare până în interiorul coapsei, iar când Mio a văzut reacția
femeii care a fost expusă
in fata ei
„Fufu, Zest-san se trezește ușor, nu…”
După ce și-a recăpătat energia obișnuită și după ce s-a dezbrăcat doar la

lenjerie intimă înaintea oricui, Maria scosese deja o cameră video pentru a începe
filmarea.
„Ah… aah…”
Având silueta ei lascină dezvăluită, Zest și-a frecat coapsele cu timiditate, în timp
ce fața ei se înroșise de rușine și rușine. Când Zest s-a comportat așa, ea părea
destul de drăguță în timp ce sutienul i-a fost scos.
„Hai Zest... să mergem împreună la Basara.”

În timp ce Basara i-a invitat să-și dezbrace hainele, Zest a răspuns ferm din cap.
„…Da… te rog să ne scuzi, Basara-sama…”
„—Da, te rog să mergi înainte.”
Cu aprobarea lui Basara, Mio și Zest au început să-i dezbrace împreună hainele lui
Basara. I-au scos cămașa de pe partea superioară a corpului, urmată de tricoul pe
care l-a purtat dedesubt pentru a-și dezvălui pieptul tonifiat - și, după ce și-au scos
cureaua și pantalonii, au putut vedea că forma părții corpului său era deja bombat de
emoție sub boxeri negri.
„…… Îl scot bine.”
În timp ce Mio înghiți, ea și Zest au întins mâna
„Voi doi – dacă nu vă deranjează, aș dori să surprind o imagine cu voi folosind doar
gura pentru a o scoate, și nu mâinile.”
Au primit o asemenea instrucțiune de la Maria.
„Dacă ne folosim doar gura, atunci este ca...”
Dacă ar continua cu așa ceva, ar fi ca și cum ar fi devenit adevărați sclavi sexuali.

Dacă ar face așa ceva, nu ar putea să-l privească pe Basara drept în ochi.
…Nu, nu este adevărat…Basara este…
Oricât de murdari ar fi fost Mio și ceilalți, Basara i-ar fi acceptat cu siguranță. —

Când a mai fost împreună cu Yuki, deja o primiseră o dată pe Basara acasă, în timp
ce se comportau ca niște femele. La acea vreme, Mio
iar Yuki a lins picioarele lui Basara împreună în timp ce purta lenjerie intima lascive. Și acum
— relația dintre Mio și Basara progresase deja mult mai mult decât era la acea vreme.
…De asemenea
Mio aruncă o privire la silueta de lângă ea. Și apoi
"…Da inteleg."
Cu o privire de ebrietate în ochi, Zest a acceptat rapid ordinele Mariei.
Ca servitoare, Zest făcuse deja un angajament de ascultare absolută față de Basara.
În ceea ce privește Mio, ea a rămas în urma lui Zest și Yuki în ceea ce privește ascultarea,
din cauza dificultăților în a fi sinceră. Acesta a fost cazul încă dinainte de bătălia decisivă
cu facțiunea Current Demon Lord datorită rigidității ei.
— Era încă incredibil de jenant pentru ea să facă ceva lasciv. Cu toate acestea, era un fapt că
sentimentele ei pentru Basara nu aveau să le piardă pe nimeni altcineva - acesta era adevărul
despre Naruse Mio. Cu toate acestea, nu și-a putut pune încrederea în el... chiar în clipa în
care acel gând ia trecut prin minte, a început să se simtă vinovată

despre Basara.
"Nu... yaaaaahhh..."
De data aceasta, Mio a căzut într-o stare de dorință sexuală din cauza blestemului lui
contractul Stăpân-Servitor.
„Ce... Mio?”
Când Mio s-a prăbușit pe coapsa ei dreaptă, Basara a strigat surprinsă.
„Oh, dragă, se pare că Mio-sama se gândea prea mult la lucruri…”

Maria a chicotit de parcă s-ar distra.
„Totuși, nu e bine... să-ți activezi blestemul tot timpul și apoi să-l faci pe Basara-san să te
ușureze. Deoarece aceasta este o oportunitate bună, dacă doriți să fiți răsfățat de Basara-san,
atunci va trebui să plătiți prețul - vă rugăm să nu uitați să-l serviți în mod corespunzător mai
întâi.”
„……Mmm.”
În timp ce întregul ei corp era afectat de dulcea febră a excitării, Mio dădu din cap
cu fervoare. —Adevărul era că voia ca Basara să o încurce mai întâi. Pieptul îi pulsa când
începu să devină fierbinte și era exact în aceeași stare ca Zest care se topea în lenjeria ei. Cu
toate acestea, ca blestemul ei să fie activat așa și apoi ca Basara să o ușureze a fost ceva
despre care Maria a considerat că este și mai amuzant. Naruse Mio — se hotărâse deja să
devină posesia lui Toujou Basara.
„Te rog să mă scuzi, Basara-sama…”
În timp ce spunea asta, Zest și-a tras gura mai aproape de centura lui Basara
lenjerie.
… Este datoria mea să ajut la ameliorarea Zestului…
Nu avea voie să rămână în urmă. Prin urmare
„Onii-chan…”
De parcă ar fi fost o necesitate, Mio și-a adus și buzele mai aproape de talia lui Basara.
Și așa cei doi s-au aliniat unul lângă altul în fața taliei lenjeriei lui Basara — au ciupit partea
interioară a taliei cu partea superioară.

buzele și apoi și-au folosit ușor dinții pentru a-l ține în gură, în timp ce au început
să tragă încet lenjeria lui Basara în jos. Era mai greu decât și-au imaginat ei – din
moment ce axul lui Basara devenise deja atât de dur, inevitabil s-a blocat pe
parcurs. Deși nu le-a fost imposibil să o retragă, a fost mai dificil pentru Mio și
Zest pentru că erau într-o stare de afrodizie cu putere redusă și i-au scăpat de
lenjeria lui Basara. — Dar chiar și așa, Mio și Zest și-au folosit doar gura până la
sfârșit. Ceva care nu putea fi făcut singur ar putea fi realizat de două persoane.
Mio și Zest au acționat în coordonare pentru a coborî treptat lenjeria lui Basara de
pe talie.
Și odată ce i-a ajuns în sfârșit până la glezne, Basara și-a mișcat piciorul stâng
și apoi piciorul drept prin găuri pentru a-l scoate complet.
… Ahh…
Au fost capabili să treacă până la capăt... plină de un sentiment de împlinire, Mio

a tremurat în timp ce și-a ridicat fața împreună cu Zest.
Acolo – realitatea i-a salutat.
„…………”
Un obiect rigid de dimensiuni inimaginabile i-a privit de sus cu o prezență absolută

- în timp ce Mio și Zest se uitau la el îngenunchiați, li s-a amintit din nou cui
aparțineau. Și apoi
"-Ai facut o treaba buna."
Basara și-a exprimat acceptul față de actul lui Mio și Zest de a-și scoate
lenjeria cu gura - și exact când le-a mângâiat capetele în timp ce îi lăuda
„———”
Stând pe podeaua magazinului ca niște fetițe, Mio și Zest se înfiorară amândoi.
În același timp — din picioarele lor, s-a auzit un sunet ușor umed.
… Eh…?
În timp ce erau momentan uimiți, o mică băltoacă de apă se răspândise rapid sub picioarele
lui Mio și Zest. Nu... era un lichid fierbinte care udase podeaua magazinului, nu apa. Doar
pentru că Basara le mângâia capetele, atât Mio, cât și Zest își secretaseră fluidele feminine.
Sunetul care fusese auzit chiar mai devreme a fost sunetul sucurilor de dragoste ale lui Mio
și Zest care se revarsă energic prin lenjeria umedă pentru a ajunge la podea - înainte ca
această realizare să le poată atinge mintea, Mio și Zest își pierduseră deja orice rațiune.
Când și-au recăpătat conștientizarea, Mio se afla în cada uriașă care era umplută cu
apă fierbinte și, împreună cu Zest, l-au pus pe Basara între ele.
„Aahn…onii-chan…chuu, onii-chan…chu ”
În timp ce Mio stătea în fața lui Basara, el și-a folosit mâna stângă pentru a-i bâjbâi fundul
în timp ce și-a folosit mâna dreaptă pentru a-i mângâia sânii și pentru a o face să se
zvârcească de plăcere. Dar chiar și totuși, ea și-a înnodat brațele în jurul gâtului lui și a
împărtășit visător un sărut profund cu el, în timp ce își împleteau limba unul în jurul
celuilalt. În spatele lui, spuse Zest
„Basara-sama… mmm, ce simte asta Basara-sama… ”
În timp ce-și apăsa sânii mari de spatele lui Basara, a ajuns și ea

în faţă cu mâinile să mângâie toiagul lui Basara şi să facă desfrânat
zgomote. Și apoi
"--…Ah!"
Tocmai când Basara a revărsat un geamăt, un lichid puternic fierbinte a fost stropit pe
zona de la sânii lui Mio, până la stomac. Lichidul lipicios care fusese eliberat pe ea era
sperma lui Basara. Lichidul alb tulbure se prelingea încet și îi gâdila buricul. În loc să se
bucure de această plăcere, Mio a ales să-i servească și mai departe pe Basara trezită.
„Mmm... e rândul meu ”
În timp ce și-a eliberat buzele din gura lui Basara, și-a lăsat limba să alunece pe corpul
lui - în timp ce a primit cu plăcere tija lui Basara care era încă tare în gura ei, ea a
început în mod natural să-l suge și să facă felatie. Ea a deschis gura cât a putut pentru a
închide complet toiagul lui Basara, și chiar și cu restul ejaculării sale plăcute încă pe ea,
tija întărită a lui Basara a tremurat pe limba lui Mio, ca semn al entuziasmului lui.
…Se simte bine pentru Basara…
În timp ce își rostogoli limba pentru a linga partea inferioară a tijei lui Basara, a
încercat să ridice privirea pentru a putea privi expresia din ochii lui. Ea a vrut ca el să o
mângâie pe cap în timp ce ea făcea felatie cu el. in orice caz
„Basara-sama…chuu, fuu…chuu, haah…fuaaan ”
Zest îi închisese deja gura lui Basara cu propriile ei buze odată ce Mio îi dădu drumul,
în timp ce Basara își folosea atât mâinile stângi, cât și cele drepte pentru a-i mângâia
fără reține sânii și fesele lui Zest. Deoarece ambele mâini erau deja folosite, nu a putut
să-l mângâie pe Mio. Din moment ce acesta a fost cazul... Mio a decis să se întoarcă să
suge toiagul lui Basara din toată inima. Folosind saliva din gură ca lubrifiant, ea și-a
îngustat obrajii în timp ce îl sugea și chiar a început să-l dea adânc în gât, mișcându-și
capul înainte și înapoi. Ea

a făcut în mod intenționat zgomote lascive în timp ce ea îl slujea cu gura pentru a-i sublinia
existența ei. Șoldurile lui Basara au început curând să tremure pe măsură ce penisul lui a
crescut treptat în dimensiune și a devenit mai tare în gura lui Mio. Mio știa că acesta era un
precursor al punctului culminant al unui bărbat. Și așa, Mio a continuat să dea cap în timp ce
se pregătea să primească tot ce ar fi făcut Basara

eliberează în gură.
„—Mio-sama, nu e bine să te bucuri de lucruri singur, știi?”
Dintr-o dată, a fost mustrată de Maria care își filma actul de felatie din lateral. În timp
ce a continuat să suge toiagul lui Basara, s-a uitat la ea. Și apoi
„Înțeleg că nu poți suporta să-ți reții dragostea pentru Basara-san... dar ar trebui să încerci
și să împarți această fericire împreună cu colegul tău servitor erotic, Zest-san.”
spuse ea în timp ce o mustra.
… Împreună cu Zest…
În timp ce se gândea la cuvintele Mariei, Mio a putut să-și amintească vag, în
ciuda plăcerii care i-a afectat mintea că - deși propriul ei contract Stăpân-Servitor se activase
pe drum și îi făcuse mintea să devină tulbure, scopul inițial al tuturor acestor lucruri era
pentru a ușura Zest. Și Mio a fost aici să o ajute... Rolul lui Mio a fost să o ajute pe Basara să-l
ușureze pe Zest. Era diferit de „serviciul” pe care Mio fusese atât de concentrat să-l dea lui
Basara până acum. Mai ales – datorită implicării lui Zest cu Zolgear, personalitatea ei serioasă
a făcut-o mai ușor să se simtă îndatorată față de Mio. Ca camarazi care

a încheiat un contract Stăpân-Servitor cu Basara, rolul lui Mio era să o ajute să o elibereze pe
Zest, deoarece ea era din punct de vedere tehnic seniora în ordin.
„…………”
Acesta a fost motivul pentru care Mio și-a îndepărtat încet gura de pe pula lui Basara.
„—Maria, care este o modalitate pentru mine de a o face împreună cu Zest?”
Deși ea însăși era încă într-o stare de afrodizie, Mio s-a reprimat și a întrebat-o pe Maria.
„Te rog, lasă-mă pe seama mea – cu siguranță te voi învăța o modalitate prin care și tu poți
participa în mod corespunzător, Mio-sama.”
În timp ce ea a spus așa, tânărul Succubus l-a învățat cu blândețe pe Mio care este „răspunsul
corect”. — Propunerea pe care a șoptit-o dulce la urechea lui Mio a fost ca o șoaptă a diavolului.
După aceea, Mio a urmat cu fidelitate instrucțiunile Mariei – motiv pentru care
„...Onii-chan, lasă-mă să te ajut și pe tine să scapi de Zest.”
După ce a implorat așa, Naruse Mio i-a povestit despre metoda pe care o învățase Maria.
„În lenjeria lui Zest... poți să o introduci acolo, onii-chan?”
Ceea ce Maria a învățat-o pe Mio a fost același cu ceea ce ea și Basara făcuseră
întâmplător în baia casei de oaspeți din Castelul Lundvall al facțiunii Current Demon Lord pentru
a adânci în secret relația lor în timp ce toți ceilalți dormeau în acea noapte. Pentru Mio, a fost un
privilegiu că de fapt voia să păstreze totul pentru ea.

…Dar.
Ea a decis să împărtășească bucuria pe care o simțea singură în acel moment cu Zest...
într-un fel, doar asta i-ar permite lui Zest să împartă cu adevărat aceeași poziție ca ea. Ca
răspuns la sentimentele pe care ea le-a purtat când a făcut acea cerere, Basara a răspuns
cu o singură mișcare.
…Ah…
În timp ce a continuat să-l sărute pe Zest - și chiar dacă încă și-a folosit mâna stângă pentru a-
i mângâia fundul, a mângâiat ușor capul lui Mio cu cealaltă mână. Fiind lăudată de Basara —
se simțea fericită. Tremurând de bucurie din cauza asta, Mio și-a mutat mâna stângă spre
fundul lui Zest, apoi și-a strecurat degetul arătător și mijlociu oblic într-o deschidere din
apropierea picioarelor. În acea clipă
„——— ”
În timp ce încă o săruta pe Basara, șoldurile lui Zest tremurau. Interiorul lui Zest's
lenjeria era mult mai fierbinte și mai umedă decât apa fierbinte din cadă -
și în timp ce Mio și-a despărțit cele două degete pentru a face un gol, și-a folosit mâna
dreaptă pentru a trece ușor de-a lungul tijei lui Basara, conducând-o în intrarea în lenjeria
lui Zest pe care o făcuse. Și apoi
„—Pune-o, onii-chan.”
În timp ce Mio spunea asta, Basara și-a împins talia înainte în același timp.
„Ah… hah… fuuuuuuuuaaah ”
În fața ochilor lui Mio, tija enormă și erectă a lui Basara s-a împins în lenjeria lui Zest
din ce în ce mai departe. Invadând din diagonală de jos — nu a făcut-o

împinge în interiorul lui Zest însăși, dar era treaba lui Mio să corecteze unghiul,
astfel încât plăcerea primită de Zest să fie maximizată. Și astfel, ea a controlat poziția
taliei lor cu ambele mâini, astfel încât să poată muta fiecare dintre părțile corpului lor
pentru a se freca reciproc. S-au așezat la marginea căzii unul față în față, în timp ce
picioarele lui Zest și Basara se uneau.
„Ai grijă la unghi... asta e bine, te voi face să te simți bine.”
În timp ce Mio a spus asta, Basara a început să-și împingă axul rigid ca un piston. În
plus, a mușcat punctul slab al lui Zest, urechile ei - și din această cauză
„~~~~~~Aaahh ——— ”
În timp ce i se mușcau urechile, Zest a simțit și frecarea cu intrarea în membrana

mucoasă la care femeile erau cele mai sensibile, ceea ce inevitabil a făcut-o să atingă
un apogeu grandios în timp ce își scutură șoldurile de coapsele lui Basara și mai tare.
Cu toate acestea, chiar și în această stare, Mio mai avea ceva de făcut. Întrucât lenjeria
lui Zest era mică, de fiecare dată când Basara străpungea cu talia lui, vârful tijei lui
enorme se ridica din vârful lenjeriei ei. Și cu fiecare împingere succesivă, lenjeria lui
Zest a început să alunece puțin în jos. Așa că mergând în spatele lui Zest, și-a introdus
mâna dreaptă în același loc în care a fost introdusă tija lui Basara... și-a strecurat
mâna prin deschiderea lenjeriei lui Zest de la coapsă. Mio a strâns apoi tija lui Basara
în lenjeria lui Zest și și-a mișcat cealaltă mână pentru a întinde centura cât de mult a
putut - o transformase într-o gaură pseudo-feminină pentru a se asigura că Basara ar
putea împinge cât de adânc putea pentru a obține plăcerea supremă. . Aceasta a fost
și ideea Mariei. Și apoi - interesant, de fiecare dată când Basara își împinge șoldurile
în acea stare, Zest atingea și punctul culminant în același timp. Pe măsură ce reacțiile
lui Zest au crescut excitarea lui Basara și mai mult, a lui Basara
tija a început să crească și mai mare pe măsură ce se umfla în mâna lui Mio. Și apoi,
sincronizându-se cu punctul culminant al lui Basara
„Este în regulă Zest – fii fericit.”
Pe partea opusă față de locul în care Basara o mușcă, Mio... a tocat dulce urechea
dreaptă a lui Zest. În acea clipă
„———~~~~~~~~~~~~ ”
Zest a atins un punct culminant extrem - totul în timp ce era îmbrățișat de Basara și
Mio.
Zest a fost apoi făcut să ejaze de nenumărate ori de către Basara și Mio.
…Aah…
În timp ce întregul ei corp ardea de o plăcere intensă, ea a simțit că partea din spate a
pieptului i se umplu de căldură confortabilă. Cât despre numele acelei senzații dulci, cu
siguranță a fost fericire. Și simțindu-se rău că a fost singura care a primit-o
„Te rog... Maria, te rog învață-mă și pe mine.”
Ea a implorat.
„Desigur... asigură-te că îi întorci favoarea lui Mio-sama în întregime, Zest

san.”
În timp ce tânăra Succubus a spus asta, ea l-a învățat pe Zest cum să împărtășească fericirea.
Deoarece punctul slab al lui Mio erau sânii ei, Basara și-a introdus tija în lenjeria ei din
spate, în timp ce ea a rămas în poziție așezată, iar în același timp, Zest și-a introdus mâna
dreaptă în lenjeria lui Mio pentru a o mângâia.

cocoșul lui Basara. În timp ce Basara a adus fața lui Mio către a lui, astfel încât să-și
poată împleti limbile, el și-a mutat și ambele mâini de la spatele lui Mio la sânii ei pentru
a le mângâia.
„Mio-sama… chu… haah, chuu…”
Zest a supt sfârcurile erecte ale lui Mio alternativ pentru a o servi.
„Fuaah haah… chuu, mmm… amândoi, așteptați… asta e… aahn fu… chuu, rero…
haah… chuu ”
Mio a fost subiectul multor iubiri și a arătat o reacție sensibilă când a ajuns la punctul
culminant de mai multe ori. În timp ce Mio era într-o stare atât de excitată, Zest
făcu semn
„Maria... Maria, și tu...”
Ea a făcut apel la tânărul Succubus cu care și-a dorit să împartă fericirea.
”
„Bine – noi patru ne vom distra împreună
Maria a pus camera video jos la marginea căzii și s-a alăturat lor nepăzită. Cu toate
acestea, din moment ce Mio atinsese deja punctul culminant de mai multe ori, iar Zest
era, de asemenea, înflăcărat senzual
„Eh...?”
Era prea târziu când Maria și-a dat seama și a scos un țipăit.
„Fufu, te-am prins… ”

„Acum e rândul tău...”
După ce și-au pierdut simțul rațiunii, Mio și Zest au capturat-o pe Maria și apoi i-
au răsplătit pe tânărul Succubus pentru că i-a învățat cum să împărtășească fericirea.
Sursa puterii ei — i-au oferit un cadou de plăcere și excitare. Și apoi
„H-Așteaptă doar un moment, toți… cc-calmează-te!”
Maria a intrat în panică în timp ce își dădea brațele în jur.
„Vino... te rog, continuă, Basara-sama.”
„Onii-chan, introduce-l în lenjeria Mariei.”
În timp ce Zest și Mio i-au spus asta, au tras-o pe Maria spre coapsele lui.
„...Atunci, doar puțin.”
După ce Basara a dezvăluit un zâmbet ușor și ironic - a răspuns ferm la cererile lui
Zest și Mio.
PARTEA 10
Și apoi, toți trei i-au făcut Mariei multă plăcere. După tot ce făcuse până
acum, au putut să fie martori la o latură stânjenită a ei și, în același timp, din
moment ce au avut ocazia să contraatace, Mio și ceilalți i-au mângâiat tot trupul
Mariei. Cu toate că
Maria avea o siluetă tânără, aparținea speciei cunoscute sub numele de Succubus,
ceea ce însemna că corpul ei era și mai sensibil decât al lui Mio și Zest.
Chiar dacă nu era într-o stare de afrodizie, spre deosebire de ei, ea a atins totuși apogee
imense când tija lui Basara s-a frecat de deschiderea ei. În această stare, Mio și-a mângâiat
sânii mici din spate, făcând sfarcurile tinerei Succubus să devină erecte. Și exact când
acele sfarcoane erau frecate de vârfurile degetelor ei
„…Aah, mmm…haah…yaah, ah – aaaaaahhh ”
Se uită deasupra lui Basara în spațiul gol, în timp ce euforia din ochii ei se adâncea.
În timp ce stătea deasupra coapselor rezistente ale lui Basara, întregul ei corp
inferioar tremura desfrânat în timp ce secreta fluide feminine ca o cascadă. Punctul
culminant al tinerei Maria i-a făcut pe Mio și pe ceilalți să se simtă stârniți imoral.
… Maria, e atât de drăguță…
Mio a înghițit. Poate că aceasta a fost și o caracteristică a rasei Succubus...
Zest nu părea că se poate abține nici în timp ce și-a strecurat mâna în lenjeria Mariei
pentru a-și mângâia fundul mic, în timp ce tânăra Succubus cu o siluetă asemănătoare
unei fete și-a arcuit spatele în timp ce atingea punctul culminant în mod repetat. Deci,
cu plăcerea intensă de la Mio și ceilalți, nu a trecut mult până când conștiința Mariei s-a
stins. Poate că au trecut puțin peste bord... dar ei înșiși au fost mereu încântați până
leșin, așa că pur și simplu au întins-o pe Maria pe marginea largă a căzii. — Într-adevăr,
acesta ar fi trebuit să fie sfârșitul. Mio și Zest se supuseseră complet lui Basara. Dar —
dintr-un motiv oarecare, semnul blestemului al contractului Stăpân-Servitor a rămas, iar

starea lor de trezire nu sa diminuat. Mai degrabă, o senzație mai dureroasă decât de
obicei s-a umflat în corpurile lor.

"N-Nu...onii-chan, eu... e prea cald... haah"
„Îmi pare rău... și mie, asta este uimitor... este prima dată, aaah.”
Mio și Zest au fost atacați de o erupție senzuală pe care nu au putut să o rețină. Sânii lor
deveniseră măriți din cauza modului în care Basara i-a cucerit de atâtea ori, și totuși au
continuat să aibă dorința ca Basara să-și folosească ambele benzi pentru a le ataca și mai
mult sânii. Și așa, și-au folosit văile adânci pentru a-și pune un sandwich pe ambele părți din
stânga și din dreapta.
„Haah… aah, uimitor… yaaan ”
În timp ce își frecau areolele și sfarcurile unul altuia, plăcerea pe care o simțea Basara din
acea senzație a făcut ca obiectul său rigid să devină și mai greu.
Amândoi au reușit să câștige satisfacție slujind în același timp pe Basara, făcând ca rațiunea
lor să se topească și au devenit complet absorbiți de rolurile lor. În mod similar, nici
excitarea lui Basara nu părea să se disipeze, iar din acel moment atât Mio, cât și Zest au
atins de mai multe ori punctul culminant. În astfel de circumstanțe, lanseta lui Basara a
pulsat cu o cantitate incredibilă de reținere

entuziasm
„...Ah, vin!”
În timp ce gemea cu voce tare, toiagul lui Basara tremura de emoție între ele
Sânii lui Mio și Zest — și în acea clipă
„...Onii-chan, kyaa ”
O cantitate imensă de material seminal s-a ridicat ca o fântână și a acoperit complet atât
fețele, cât și pieptele lui Mio și Zest, cu lichidul alb și tulbure al dorinței. Lichidul alb tulbure a
continuat să reverse din vârful

Cocoșul lui Basara în timp ce pulsa, iar în partea de jos a văii care fusese modelată de
sânii lui Zest și Mio, s-a format o baltă de lichid alb tulbure.
„Ah… aah… uimitor, continuă să devină din ce în ce mai fierbinte… ”
„D-Nu te mișca… Zest, n-nu… ”
Nemaifiind capabili să reziste, sânii căprui ai lui Zest au sărit în sus și în jos în timp ce încă
erau acoperiți de sucul plăcerii și, în mod similar, Mio a început să se miște în același mod.
„...Fufufufufu, asta e pedeapsa ta pentru că ai fost prins în momentul de față

”
Însoțită de un râs răutăcios, s-a auzit vocea cuiva. Tânăra Succubus care trebuia să fi
leșinat mai devreme și-a sprijinit coatele pe marginea căzii și și-a folosit mâinile pentru
a-și susține bărbia în timp ce le privea amuzată și spunea
„Sucurile de dragoste ale unui Succubus sunt unul dintre cele mai puternice afrodisiace...
ridică nivelul de excitare, în timp ce dorința de a căuta plăcerea crește proporțional, făcând
și mai dificilă ameliorarea blestemului.”
În timp ce spunea asta, Maria și-a folosit mâna dreaptă pentru a ajunge la un anumit loc. Aceasta
era un comutator pentru a activa anumite funcții ale căzii. După cum a văzut Mio și
a înțeles ce era pe cale să facă Maria, ea tresări. Deși puterea nu fusese pornită în spațiul
original, bariera creată de Mio a putut să reproducă condițiile spațiului original. Desigur,
electricitatea curgea de la priza electrică. De aceea, totul a devenit inevitabil din acel moment.
„—Asigurați-vă că vă înmuiați până la umeri. O să ridic asta la asta

o suta."
În timp ce spunea asta cu un zâmbet, Maria a pornit funcția de baie cu jet a

cadă.
Imediat — toate cele cincizeci de orificii de jet au injectat o cantitate mare de spumă
și bule în cadă. Atât trupurile lui Mio, cât și ale lui Zest erau încă puternic afectate de
afrodisiac și se înmuiaseră în cadă pentru a-l servi pe Basara cu sânii în timp ce el
stătea la marginea căzii. Nu era de unde să scape – așa că
[~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ ]
Împreună, Mio și Zest au fost atrași instantaneu într-un vârtej de plăcere care le-a
depășit fanteziile. Și apoi, așa cum a spus Maria, au atins punctul culminant de
nenumărate ori, în timp ce apa le-a înmuiat până la umeri.
PARTEA 11
-Și apoi. Au așteptat ca conștiința lui Mio și Zest să-și revină înainte de a demonta
bariera și de a-și pune capăt ieșirii zilei. După ce s-a întors acasă și a obținut cu succes
aprobarea lui Yuki și Kurumi pentru extinderea casei, Zest a început să colecteze o
varietate de informații de pe net și din bibliotecă mergând acolo pentru a citi diverse
lucruri. La ceva timp după aceea... un subsol fusese construit în reședința Toujou. —
Au câștigat cinci camere noi ca urmare a utilizării spațiului de sub grădină. Erau două
camere pentru Maria și Zest și, de asemenea, două pentru Jin. Una dintre acele camere
a fost folosită pentru a depozita toate echipamentele și materialele pe care le folosea
la muncă. În loc să fie împărțite, cele patru camere care făceau parte din casa originală
aparțineau acum lui Basara, Mio, Yuki și Kurumi. Și -
ultima cameră din subsol care avea cea mai mare dimensiune dintre toate era un
dormitor matrimonial și o baie. Întrucât o promisiune era o promisiune, Basara și
ceilalți cumpăraseră cada mare cu hidromasaj pe care Maria o dorea de la magazinul
de remodelări, cu condiția să fie folosită cu grijă. Lucrările de mutare și instalare au
fost programate să înceapă la câteva zile după efectuarea plății, iar odată terminată,
două paturi duble care fuseseră achiziționate de la alt magazin de mobilă urmau să
fie amplasate acolo unul lângă altul.
După ce toată lumea s-a îmbăiat, puteau pur și simplu să meargă până la pat așa
cum erau. Desigur, acest lucru a fost și la cererea lui Loli-Ero Succubus.
CAPITOLUL 3:
POVȚI- MI DESPRE NOAPTEA PE CARE NE -am împărtășit SINGURI
PARTEA 1
Când a coborât din tren, tot ce a putut vedea era un oraș acoperit de albul curat
al zăpezii. În timp ce Toujou Basara stătea pe platformă, simțea aerul rece și
limpede al dimineții înconjurându-l în jurul lui. În timp ce se opri la fața locului, își
ridică privirea în mod natural către cerul gol.
…Se simte un pic ca aerul <<Satului>> iarna.
Locul unde a locuit cândva Basara era cu siguranță acoperit de zăpadă în acest
moment. — Cu toate acestea, era o diferență clară între locul în care se afla acum
și <<Satul>>. În jurul lui exista un aer plin de viață din pașii și conversațiile multor
oameni care treceau pe acolo. Aceasta a fost soarta oricărei locații celebre de vizitare
a obiectivelor turistice. Din trenul care a ajuns în gară, era un număr mare de turiști,
în afară de Basara, care au coborât pe peron și au făcut aglomerație în timp ce se
îndreptau cu toții spre
poarta biletului. Și, după ce și-a oprit mișcările în mijlocul fluxului de oameni, a rămas
acolo pe loc, de parcă l-ar fi lăsat în urmă.
„—Ce sa întâmplat, Toujou? Ar trebui să mergem și noi.”
Și apoi, „ea” a luat mâna stângă a lui Toujou Basara. Însoțită de vocea ei ușor optimistă,
ea a expirat o respirație albă, mai limpede decât zăpada.
Ea era frumoasa asistentă a școlii care o invitase pe Basara în acest loc - Hasegawa
Chisato. Văzându-l pe Hasegawa așa
„————”
La fel ca și ceilalți oameni care au trecut pe lângă ea, Basara s-a simțit din nou
fascinat de ea.
…Ea e frumoasă.
În pregătirea pentru vremea rece din această regiune, Hasegawa a purtat astăzi o
haină lungă albă, precum și o eșarfă de blană de mouton cu aspect cald, care se
potrivea cu imaginea unei regiuni acoperite de zăpadă. Aspectul ei părea întotdeauna
atât de înviorător, indiferent de câte ori se uita la ea.
„Hm? Ce s-a întâmplat?"
„Ah, nu... Îmi pare rău. Să mergem."
În timp ce își înclină ușor capul cu o expresie nedumerită pe față, Basara se gândi
că Hasegawa părea puțin diferită decât de obicei astăzi. În timp ce și-a lăsat capul în
jos rapid în panică, a început să meargă spre poarta biletului împreună cu Hasegawa.
Astăzi era sâmbăta celei de-a treia săptămâni a lunii ianuarie, iar Toujou Basara
fusese invitată în acest loc de Hasegawa.
— Când Basara și ceilalți s-au întors din Tărâmul Demonilor, au trecut doar câteva zile
după ce a început al treilea trimestru. Deși Maria și Zest le-au spus că ar putea folosi
magia pentru a modifica amintirile și înregistrările profesorilor lor, Basara și ceilalți
au refuzat, deoarece trebuiau să se abțină de la astfel de acțiuni, ca nu cumva Clanul
Eroilor să-i bage în seamă. În timp ce se aflau în Tărâmul Demonilor, au folosit un
telefon mobil cu același cip magic special în baterie ca și cel al lui Jin pentru a contacta
școala. Ei au informat școala că „au avut probleme în timpul călătoriei în străinătate și
că se vor întoarce acasă puțin târziu”. Drept urmare, chiar dacă s-au întors la școală la
câteva zile după ceremonia de deschidere, din fericire nu au fost probleme majore cu
profesorii sau colegii lor.
Excepția a fost – jumătate-vampirul Tachibana Nanao, care știa despre

circumstanțele lui Basara și a devenit îngrijorat când i s-a spus că se întorc târziu…
la întoarcerea lui în siguranță la școală, grijuliul Nanao l-a salutat cu ochii în lacrimi.
Pe de altă parte, Takigawa, pe care l-au văzut recent în fața stației chiar zilele trecute,
se întorsese de curând la Academia Hijirigasaka. Cu toate acestea, din moment ce s-a
întors în Tărâmul Demonilor înainte de Festivalul Sportului pentru a se infiltra într-un
moment diferit, spre deosebire de Basara și ceilalți, a folosit magia pentru a modifica
amintirile profesorilor. Se părea că și el a folosit asta pentru a-și șterge toate temele
de iarnă, astfel încât să nu fie probleme cu progresul său academic. Cu toate acestea,
deoarece modificările de memorie ale membrilor facultății au fost limitate la cantitatea
minimă necesară, Yuki și Kurumi au considerat că Clanul Eroilor nu ar vedea asta ca o
problemă serioasă.
În timp ce au început să se întoarcă la viața de zi cu zi obișnuită, Basara s-a dus la cabinetul
asistentei... a mers să-l viziteze pe Hasegawa. — Înainte de a merge în Tărâmul Demonilor,
Basara primise niște sfaturi bune de la Hasegawa pe care le ținea în minte în timpul călătoriei.
Sfatul ei a fost să nu devii miop și să încerci să gândești flexibil - de aceea Basara a reușit să
vadă imaginea de ansamblu fără a fi prins în situație. El a venit cu o strategie de a-l scoate pe
Belphegor în secret înainte de bătălia decisivă cu Leohart și a transformat-o într-o realitate.
Prin urmare, din moment ce sfaturile ei îl ajutaseră mult, Basara s-a dus să-i mulțumească în
persoană. Hasegawa, pe de altă parte, a sugerat că, dacă simțea o datorie de recunoștință față
de ea, atunci era posibil ca el să-i facă o favoare în schimb.
[Spune Toujou, hai să mergem la un han cu izvoare termale — doar noi doi.]
Ea spusese asta cu un zâmbet senzual pe buze. Încă de la Festivalul Sportului care a
avut loc în toamnă, Basara a început o relație specială, secretă, cu Hasegawa. Era o
relație interzisă între un elev și o profesoară – era o relație între un bărbat și o femeie, cu
singura condiție ca ei să nu poată trece linia finală.
Chiar înainte de a pleca în Tărâmul Demonilor, Basara fusese invitată cu forța de Hasegawa
după petrecerea Consiliului Studențesc să-și viziteze dormitorul apartamentului.
Hasegawa fusese singură pe toată durata vacanței de iarnă, deoarece ea nu a putut să-l
întâlnească, iar el nu putea refuza când a fost întrebat de ea cu ochi atât de poftiți - de
aceea Toujou Basara se afla în acest loc.
PARTEA 2
Primul loc în care au mers Basara și Hasegawa după ce au trecut prin porțile de bilete
ale gării a fost centrul de informare turistică care se afla în incinta gării. Nu s-au dus acolo să
ceară indicații, ci pentru a-și putea lăsa bagajele. De îndată ce au plătit împreună o mie de
yeni pentru a fi mai ușor de mers, Hasegawa s-a împletit imediat
brațele ei în jurul lui.
„După ce ai ajuns până aici, nu trebuie să-ți faci griji pentru ceea ce cred toți ceilalți
acum... nu te superi, nu?”
Ea și-a rezemat dulce corpul de brațele lui Basara. Aproape imediat, parfumul dulce al
lui Hasegawa i-a gâdilat nările.
„N-Nu... desigur că nu.”
Deoarece erau multe pârtii în această zonă, Hasegawa nu purta astăzi tocuri obișnuite, ci
în schimb purta cizme cu tocuri joase. Prin urmare, ochii ei s-au uitat în mod natural la
Basara dintr-un unghi puțin mai jos când ea stătea lângă el și s-au uitat unul la ochii celuilalt.
Acest lucru a dublat instantaneu alura lui Hasegawa. Basara dădu din cap în timp ce roșea, în
timp ce Hasegawa părea încântat de faptul că se purtau ca niște iubiți. După ce și-au împletit
degetele, au părăsit clădirea și s-au îndreptat spre partea din față a gării.
„Deci, ce vom face acum, sensei?”
Regiunea care a înflorit ca un oraș cu izvoare termale se afla la aproximativ treizeci de
minute nord-est cu trenul de locația lor actuală. Desigur, existau și unele locuri de cazare cu
izvoare termale în apropierea gării, dar acest cartier special era mai faimos pentru locurile
sale de vizitare a obiectivelor turistice, cum ar fi

ca altare istorice, temple incluse în patrimoniul mondial și punctele de observație ale
acesteia, care oferă priveliști maiestuoase ale peisajului natural. Era prima dată când Basara
era aici, dar știa despre felul de loc acesta. Deoarece își lăsaseră bagajele intenționat,
probabil că exista un anumit loc pe care Hasegawa voia să meargă să-l vadă. Basara îi
pusese această întrebare în timp ce stăteau ei

în fața unui sens giratoriu.
„Așa e... sunt câteva locuri pe care vreau să le vizitez cu tine, dar
inainte de asta…"
După ce a spus asta, Hasegawa l-a tras de braț pe Basara în timp ce ea îl conducea spre
dreapta - într-un magazin de suveniruri care era lângă gară.
„În primul rând, să încercăm aici manju[5] prăjit. Par a fi destul de faimoși
și delicioasă.”
spuse Hasegawa zâmbind. Când s-a uitat la el, și-a amintit că a mai fost introdus într-un
program de televiziune celebru și una dintre caracteristicile sale era locația sa ușor de găsit.
Hasegawa a predat o mică monedă funcționarului care le vindea pentru a cumpăra una. Și
apoi
„Aici, Toujou.”
Manju-ul prajit care era inca fierbinte in hartia sa alba de ambalaj a fost adus spre Basara.
„Ei bine, voi mânca atunci.”
În timp ce Basara a spus asta, s-a întins cu mâna la manju prăjit.
Cu toate acestea, Hasegawa a fost puțin supărată, așa cum a spus ea

„Idiotule... deschide gura.”
spuse ea în timp ce se uita la el. A înghițit inconștient.
„—Sau, ai prefera să-mi folosesc gura?”
După ce a fost întrebat, Basara a decis să deschidă gura, iar mâna lui Hasegawa a
adus manju-ul prăjit către el. Pe măsură ce a luat o mușcătură, mirosul moale și
parfumat a venit pe primul loc, urmat de dulceața aluatului care avea o umplutură de
pastă de fasole, în timp ce stratul exterior care a fost făcut cu lapte de soia și coajă de
fasole avea o textură crocantă.
"Este delicios…!"
În timp ce Basara a fost impresionat de aroma care fusese prezentată la

televizor și în reviste...
„Fufu, ai o parte din asta pe tine...”
spuse Hasegawa în timp ce ridica bucata mică care se lipise cu degetele de marginea
buzelor lui Basara. Apoi l-a adus pe buze și l-a sărutat ușor înainte de a-l pune în gură.
Poate pentru că erau departe de ochii publicului și nu aveau de ce să-și facă griji că va
fi văzută, ea a vrut să încerce să se poarte ca un cuplu îndrăgostit azi pentru a vedea
cum s-a simțit. Apoi... întrebă Basara
„—Ai vrea să te hrănesc?”
De îndată ce acele cuvinte au fost rostite din gura lui, expresia lui Hasegawa s-a
umplut de încântare.
„Ei bine, atunci, te rog fă…”

În timp ce spunea asta, i-a predat manju-ul prăjit lui Basara, apoi și-a apropiat gura,
ținându-și partea dreaptă a părului pe spate. A muşcat în acelaşi loc pe care îl avea
Basara. După ce a mestecat puțin și apoi a înghițit, Hasegawa și-a lins seducător buzele
lucioase și și-a dezvăluit un zâmbet fermecător pe față.
„Mmm… cu siguranță este delicios.”
Chiar dacă pur și simplu a luat o mușcătură din manju, de ce i s-a părut atât de erotic?
Culoarea slabă a rujului lui Hasegawa a rămas în urmă pe ambalajul manju-ului.
Basara a fost ușor ezitant, deoarece îi era rușine să se simtă timid din cauza asta, așa
că și-a menținut o expresie calmă în timp ce mânca restul de manju prăjit.
Și apoi - Hasegawa îl sărută brusc.
„—?”
Nu era obrazul lui. A fost un sărut buză pe buză. Deși Basara a înghețat surprins,
Hasegawa a continuat să-l sărute cu pasiune, fără nicio atenție față de personalul
magazinului și de alți clienți. Și apoi, Hasegawa și-a eliberat treptat buzele.
„C-Ce faci dintr-o dată...?”
„Pentru că chipul tău părea să spună că un sărut indirect nu era nimic, am vrut să
testez dacă ești bine, chiar dacă ar fi un sărut direct.”
„...E bine că ai primit un răspuns atunci.”
El era student, iar Hasegawa era profesor. Era ceva care nu s-ar schimba. Chiar și
așa, când erau doar ei doi, uneori se simțea de parcă el avea inițiativa.
…Nu.
Cu siguranță, el era în centrul palmei lui Hasegawa și sub vraja ei.
In acest fel, Basara a putut sa se complace tentatiei si atractiei unei femei adulte. Era ceva ce le lipsea
lui Mio și celorlalți și de aceea, atunci când Basara s-a confruntat cu Hasegawa, a avut acest impuls
incontrolabil de a vedea cât de mult putea scăpa. Acest lucru a dus la un sentiment de bucurie și
plăcere în a testa cât de departe putea merge. Cu toate acestea, oricât de nesăbuit a devenit Basara
și oricât de nerezonabil a acționat, Hasegawa l-a iertat întotdeauna cu zâmbetul ei obișnuit, ba chiar
i-a răspuns cu încântare.
„—Ei bine, atunci, presupun că este timpul să plecăm.”
Basara a dat din cap ca răspuns la cuvintele lui Hasegawa – și au început să se miște.
Mijloacele de transport alese de ei au fost autobuzul, taxiul sau chiar o mașină de închiriat.
Când Basara a întrebat ce vor face, Hasegawa a ales taxiul.
„Deoarece mașinile moderne au sisteme de navigație, este rar ca oamenii să se piardă în zilele
noastre, dar pare inevitabil ca punctele turistice să fie aglomerate în weekend.”
Din moment ce aveau timp limitat, nu era nimic mai valoros decât un șofer local bine versat în
cunoștințe, cum ar fi cel mai apropiat loc de parcare la o destinație sau rute alternative pentru a
evita blocajele în trafic sau chiar să lase un client și să aștepte în alt loc. Asemenea lucruri nu
puteau fi găsite în ghiduri. Prin urmare
„Dacă ne putem permite să facem acest lucru, cel mai bine este să rezervăm un taxi pentru o perioadă fixă de
timp, astfel încât să ne putem bucura de vizitarea obiectivelor turistice fără să ne facem griji pentru diverse
lucruri.”
Nu a avut obiecții la propunerea lui Hasegawa. Au închiriat un taxi care oprise în fața
gării până seara și astfel Basara și Hasegawa au început să călătorească în diferite locații
turistice. Au folosit timpul dimineața pentru a vedea peisaje naturale, cum ar fi lacul de
la vest și cascada mare care era situată în zona înconjurătoare. În prezent era iarnă, iar
suprafața lacului se afla la o altitudine de peste o mie de metri deasupra nivelului mării.
Suprafața apei s-a ondulat odată cu vântul de munte care cobora de pe dealurile din jur,
iar ramurile copacilor de lângă lac care s-au udat au fost complet înghețate. Aspectul zonei
era ca o scenă de fantezie asemănătoare cu un candelabru de gheață. Șoferul de taxi pe
care l-au angajat era un bătrân, iar când i-au spus unde vor să viziteze în acest sezon — le-
a arătat cum să ajungă într-un loc pitoresc perfect pentru condițiile de astăzi.
„Este atât de frumos…”
Hasegawa s-a îmbrățișat lângă Basara în timp ce ea murmură așa, iar în timp ce
Basara i-a urmat direcția privirii, el a uitat de frigul din fața frumosului peisaj care se
întindea în fața ochilor lui.
„Ați dori să vă fac o fotografie comemorativă cu voi doi?”
a spus șoferul. Probabil că ajutase la surprinderea amintirilor altor îndrăgostiți care
vizitaseră această zonă până acum. Hasegawa aruncă o privire spre el ca

ea a spus
„...Toujou, să ne complacăm cu oferta amabilă?”
„Desigur, să luăm unul.”

Basara hotărâse să facă tot ce putea pentru a-l răsfăța pe Hasegawa în timpul
acestei călătorii. Când a fost de acord cu un zâmbet, Hasegawa a deschis cu
bucurie aplicația pentru cameră de pe telefonul ei și i-a dat-o șoferului. Ea s-a dus apoi la
partea lui Basara.
„Mulțumesc... Toujou.”
Şopti ea cu o voce pe care numai Basara o putea auzi. Așa că, pentru a răspunde
acelor sentimente ale ei, Basara și-a cuprins brațul pe umărul lui Hasegawa și a
tras-o mai aproape de el.
„——”
Hasegawa a părut momentan surprins de reacția lui, dar ea a devenit rapid

fericită și s-a aplecat aproape de pieptul lui.
„—Bine, o voi lua acum.”
Cei doi au zâmbit ca răspuns la apelul șoferului. Și odată ce telefonul mobil a fost
returnat după fotografie, Basara și Hasegawa nu au putut fi văzuți ca altceva decât
niște îndrăgostiți în fotografie.
„………”
„………”
Cei doi s-au uitat la fotografie și, în timp ce și-au ridicat fețele de pe ecran, și-au
dat seama cât de aproape s-au apropiat unul de celălalt. Poza era o reflectare a
realității. Prin urmare, atunci când s-au privit obiectiv în fotografie, au devenit și
mai conștienți unul de celălalt decât înainte.
Mai mult, expresia și atmosfera pe care fotografia le-a surprins
Basara și Hasegawa de data aceasta a fost minunat - și astfel, starea de spirit dintre
Basara și Hasegawa s-a schimbat după acel moment.
„Sensei... aici.”
"…Da."
Din moment ce erau departe de zona lor obișnuită, erau șanse mici să fie văzuți de
vreo cunoștință, așa că Basara l-a ținut pe Hasegawa de talia pe bancheta din spate a
taxiului și s-au ghemuit împreună. Fiind un veteran al profesiei care a putut citi starea
de spirit, șoferul s-a abținut să-i întrerupă și nu a mai vorbit despre peisaj sau despre
diferite puncte de interes. Pur și simplu i-a lăsat pe cei doi singuri pe bancheta din
spate. Iar când au vizitat cascada mare care era cunoscută ca fiind una dintre cele trei
mai mari din Japonia, șoferul a rămas în mașină să-i aștepte, deoarece exista o taxă
de intrare pentru ca liftul să urce la observator. Au mers spre holul liftului după ce au
cumpărat bilete de la ghișeul recepției, dar era o coadă lungă în fața celor două lifturi,
deoarece era weekend. În timp ce un lift a coborât pentru o călătorie dus-întors, toți
oamenii care se aliniaseră chiar în fața lor au intrat, umplându-l la capacitate maximă...
clienții s-au revărsat din liftul adiacent când tocmai se întorceau de la observator.
Deoarece nu mai erau alți clienți în spatele lor, a ajuns să fie doar ei doi în lift – Basara
și Hasegawa. Deci — de îndată ce ușile liftului au fost închise de către personal
„Toujou… mmm, chuu.”
Cu ochii umezi, Hasegawa l-a sărutat, iar Basara i-a prins cu fermitate limba cu a ei.
Deși puteau fi văzuți în camera de control prin intermediul camerei de supraveghere,
nu le-a păsat. Le-ar dura şaizeci de secunde
ajunge la observator — și ar fi o mulțime de turiști care așteaptă la observator. Cu toate
acestea, Basara a ținut talia lui Hasegawa cu mâna dreaptă și a folosit mâna stângă pentru a
coborî fermoarul de pe partea din față a hainei. Și apoi, în timp ce el continua să o sărute, și-
a strecurat fără rezerve mâna în hainele lui Hasegawa și a început să-i mângâie sânii în timp
ce Hasegawa îi răsucea cu bucurie șoldurile.
„Aah… Toujou, chuu… haah, Toujou… mmm ”
Ea a căutat un sărut și mai pasional de la Basara. Așa că, când Basara și-a turnat multă
salivă în gură, Hasegawa a înghițit totul cu un zgomot lasciv. Ei doreau să progreseze și mai
departe decât atât, dacă era posibil.
Cu toate acestea, liftul era aproape să ajungă la observator.
„—Sensei, este aproape timpul.”
„Mmm... știu, vom continua mai târziu.”
Ei au inteles. Așa că, în timp ce își despărțiră fără tragere buzele unul de celălalt, ieșiră din
lift de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. — O cascadă uriașă putea fi văzută de pe puntea de
observație și, cu siguranță, și-a respectat reputația de a fi una dintre cele trei cele mai mari.
Ei au privit de pe puntea de observație la măreția cascadei mari și la apa care cădea rapid de
la o înălțime de aproximativ o sută de metri. Ca și în cazul lacului precedent, această cascadă
i-a întâmpinat cu o înfățișare deosebită care se vedea doar iarna. O multitudine de cascade
mai mici trebuiau să curgă una lângă alta, ca scândurile dintr-o jaluză în jurul cascadei mari –
dar înghețaseră sub temperatura scăzută de iarnă și se răspândiseră ca aripa unei păsări.
Basara a fost fascinat de
forma artistică pe care natura o crease cu frumoasa gheață albastră.

„Umm~… scuză-mă, poți te rog să ne faci o fotografie?”
Vocea unei tinere a răsunat brusc, când ea și tovarășa ei se uitau la cascada de

lângă ei. Deși păreau să aibă un selfie-stick pentru telefoanele mobile, părea că era
prea aglomerat pentru ca ei să-l folosească.
„Bine, o voi lua – acum.”
În timp ce Basara le-a transmis timpul, a apăsat butonul declanșator de pe ecran.

Pentru orice eventualitate, a făcut câteva poze și s-a asigurat că au verificat ca să nu
fie probleme.
„Wow~ ești un fotograf bun!”
„Atât de adevărat... parcă ai fi un fotograf profesionist.”
În timp ce a fost lăudat de cele două femei, Basara a spus pur și simplu „Mulțumesc...” în
timp ce se înclina ușor.
… Par fericiți.
Pe lângă bucuria de a putea vedea pe cineva fericit ca urmare a acțiunilor sale, s-a
simțit încântat că a fost lăudat mai mult decât orice altceva, deoarece era în
aceeași ordine cu tatăl său, care era un fotograf talentat.
— Brusc, Basara simțea că i se urmăresc cuvintele pe spate. Deși purta o haină,
putea înțelege că cuvintele scrise erau „înșelătorie” și „idiot”. Îl tachina din nou... se
gândi Basara, dar în timp ce se întoarse
…Huh…
Dar, Hasegawa nu zâmbea. Ea îl privea cu o expresie dezaprobatoare în ochi.
„…………”
Ochii ei erau la fel ca în noaptea aceea de Crăciun – în liftul apartamentului

lui Hasegawa, când îi spusese un adevăr de neuitat. Era un sentiment numit
gelozie.
„——”
Basara a încercat imediat să se gândească unde a greșit, dar deja nu reușise.

Felul în care ea nu spunea nimic, ci doar se uita la el era destul de drăguț... fără
să țină cont de ceilalți turiști din împrejurimi, el a fost tentat de un impuls de a o
îmbrățișa pe Hasegawa și s-o sărute.
Dar…
„Ah, îmi pare rău... dacă este în regulă cu tine, ai vrea să-ți fac o fotografie
Două?"
Așa cum femeia a spus atât de scuze, Hasegawa și-a împletit brațul în jurul
lui Basara, ca și cum ar fi vrut să-și afirme prezența. După ce le-a fost făcută
o fotografie celor doi cu cascada ca fundal și s-au uitat încă o dată la priveliștea
frumoasă a cascadei de iarnă, s-au urcat într-un lift pentru a se întoarce la
pământ. Deloc surprinzător, nu au putut să rămână singuri la întoarcere, iar liftul
în care au intrat era aglomerat.
„—Sensei, aici.”
Pentru a preveni alți bărbați să o atingă pe Hasegawa, Basara a păzit-o.

„………”
Hasegawa se mișcă și îl îmbrățișă strâns în tăcere. Și apoi
„Toujou... în timpul acestei călătorii, ești al meu.”
"…Da, îmi pare rău."
Basara a îmbrățișat-o în schimb, în timp ce el și-a cerut scuze lui Hasegawa oarecum
îmbufnat. Când au ajuns la nivelul solului și s-au întors la taxi, era deja ora prânzului. Când
Basara i-a cerut șoferului o recomandare pentru magazin, el a ascultat și programul dorit
de ei pentru restul după-amiezii și apoi i-a dus la un restaurant popular de soba, cunoscut
atât de turiști, cât și de localnici. — Și așa, de după-amiază încolo, ei au explorat arta care a
fost creată de mâinile omului, mai degrabă decât arta naturii. Au mers să vadă un altar care
a fost înregistrat ca un sit al patrimoniului mondial.
PARTEA 3
Locul spre care s-au îndreptat a fost un sit al patrimoniului mondial, care a fost
frecvent vizitat de mulți turiști. Deși taxiurilor li s-a permis să intre pe site-ul care consta
din două sanctuare și un templu, Hasegawa a cerut ca mașina să se îndrepte spre partea
de sud-est - au mers pe jos până la intrarea din față și au traversat peste un pod de
vermilion semnificativ din punct de vedere cultural.
Și odată ce toate vizitele lor s-au încheiat, au plănuit să contacteze șoferul prin telefon, astfel
încât să-i poată aștepta în apropiere. Cu asta au început încet

a se plimba.
„——”
Deși fusese deja conștient de asta când taxiul a mers cu mașina spre lac, când au
început să traverseze podul, aerul din jur se simțea din nou limpede și proaspăt. Inițial,
pământul din jurul acestei zone era un loc în care se spunea că forțele spirituale sunt
puternice, un presupus „sanctuar”, dar densitatea spirituală părea și mai puternică acum
că veniseră aici. În timp ce Hasegawa mergea lângă el
„—Toujou, știi despre diferența dintre un altar și un templu?”
„Ei bine, am auzit o dată despre asta, dar…”
Fiind cineva născut în clanul Eroilor, unde unii membri au împrumutat putere de la spirite
sau fiare divine, cantitatea minimă de cunoștințe necesare i-a fost introdusă încă de la o
vârstă fragedă. În termeni mai ușor de înțeles, „un loc cu torii[6] este un altar, iar acolo
unde sunt morminte este un templu”. Deși împărtășeau mai multe puncte comune, acesta
era pur și simplu un „mod de a le distinge”, mai degrabă decât diferențele lor reale. Prin
urmare
„Am câteva cunoștințe despre diferitele teorii, dar... pentru a spune în termeni grosori,
se spune că altarele aparțin Shintoismului, templele aparțin budismului, iar un altar este
locul în care locuiesc zeii.”
Și apoi
„Deși un templu găzduiește statui budiste și altele asemenea, și practic nu este locul în
care trăiesc zeii, este mai degrabă un loc în care călugării se antrenează... se simte așa.”
Cu toate acestea, pentru zeii care și-au conferit puterea clanului Eroilor în vremuri
străvechi, ar fi, de asemenea, incorect să spunem că au trăit în sanctuare din diferite
părți ale Japoniei. Desigur, într-un altar erau multe ființe spirituale și era și un loc în care
puteau coborî ființe de cult.
Cu toate acestea, erau existențe ideologice care erau invizibile pentru ochii ființelor
umane, deși Basara și ceilalți le puteau simți cumva prezența. Existența zeilor care le-
au dat putere strămoșilor lor, precum și existența ființelor spirituale și a fiarelor divine
erau „mai asemănătoare oamenilor” sau „mai asemănătoare animalelor”. Dar cei care
au fost odată exilați de la zei au devenit demoni. Considerându-i ca perechi, era mai
ușor de înțeles că existența lor era mai apropiată de cea umană. Cu toate acestea,
printre zeii șintoisti, au existat multe existențe asemănătoare oamenilor care au apărut
în miturile japoneze și altele asemenea.
Unii membri ai clanului Hero venerau și armele cu același nume ca un zeu șintoist, cum
ar fi [Sakuya] a lui Yuki. Asta pentru că existența sa a fost înrădăcinată în mitologie și
religie și mulți oameni de-a lungul istoriei au recunoscut-o, astfel că a obținut cu ușurință
putere spirituală. Cu alte cuvinte, [Konohanasakuya-hime] din mitologia japoneză nu era
exact identic cu spiritul [Sakuya] care locuia în sabia care l-a ales pe Yuki ca purtător al ei.
Cu toate acestea, din moment ce era asemănător cu originea existenței sale, nici nu
era în totalitate lipsit de legătură... după ce a recunoscut un clan, mai existau câteva
probleme practice. Deși sanctuarele ar putea permite simțirea unor astfel de existențe
spirituale, ele au acționat și ca o măsură pentru a păstra ființele spirituale, astfel încât
acestea să nu fie distruse din nou în luptă cu demoni, diavoli rătăciți sau dezastre. Același
lucru este valabil și pentru temple. Deși concepția comună era că erau un loc pentru
călugări să trăiască, așa cum i-a menționat Basara lui Hasegawa mai devreme, în cele
mai multe cazuri, erau de fapt locuri importante implicate în teren. Asemenea
sanctuarelor, ele au jucat adesea un rol în protejarea pământului și au acționat ca un mijloc

pentru a preveni „impuritatea” și pentru a proteja locația. De aceea, atunci când

au luptat împotriva grupului lui Takashi care avea sulița spiritului [Byakko] - nu era
în pădure sau în munți unde erau puțini oameni, ci într-o graniță care reproducea
spațiul din fața gării.
A fost similar cu clanurile Eroilor din alte țări, unde au reconstruit existențele care
au apărut în mit și religie și le-au transferat în zona armelor și abilităților de luptă.
Ei erau, de asemenea, responsabili pentru conservarea bisericilor, templelor,
ruinelor și altele asemenea în diferite locuri, în afară de îndatoririle lor în lupta
împotriva demonilor. În esență, zeii care locuiau în Tărâmul Divin și au părăsit rareori
existențele create care ar putea lupta împotriva demonilor din lumea umană, dându-
le capacitatea de a recunoaște existențe spirituale și energie, ceea ce era imposibil
pentru oamenii obișnuiți. Cu alte cuvinte, acesta era Clanul Eroilor căruia zeii îi
dăruiseră abilități speciale. Cu toate acestea, în timpul Marelui Război anterior, se
credea că au existat și unii zei care și-au făcut apariția în fața unui număr limitat de
eroi. Cu toate acestea, nu a existat un singur raport despre apariția lor după încheierea
Marelui Război. Și așa, după ce a traversat podul și în timp ce urca o treaptă sus pe
munte spre templul patrimoniului mondial, Hasegawa a întrebat brusc în timp ce
mergea înainte.
„Atunci, din moment ce ființe precum zeii există... dar ei nu apar pentru a ajuta
oamenii și animalele din această lume atunci când suferă, ce crezi, Toujou?”
Basara nu a putut să-și arunce cu ochiul de jos fusta, deoarece o urma îndeaproape
pe poteca înclinată și nici nu putea să vadă expresia feței lui Hasegawa. Putea doar
să încerce să deducă ce fel de expresie avea ea pe baza tonului întrebării ei. Dar chiar
si asa
„Ei bine... există și diverse teorii despre asta, dar cred că dacă astfel de existențe există, trebuie
să aibă diverse circumstanțe. Poate că nu suntem conștienți de asta, dar sunt sigur că au
existat de multe ori când cu siguranță ne-au ajutat și protejat.”
Acesta a fost raționamentul lui Basara. Și-a ridicat fața și s-a uitat la a lui Hasegawa
înapoi în timp ce ea continua să meargă în fața lui.
„Există și momente când unii oameni nu sunt conștienți că alții i-au ajutat, nu? Deci, chiar
dacă ar putea fi invizibili... sunt sigur că ei veghează asupra noastră și ne ajută fără ca noi să
observăm. Este exact ca și cum face Clanul Eroilor lucrurile – ei protejează lumea de demoni
și diavoli rătăciți.”
"……Chiar așa?"
mormăi Hasegawa cu o voce scăzută, fără să se uite înapoi, în timp ce ea continua să
meargă înainte.
„... Crezi că e greșit?”
Ca răspuns la întrebarea ei oarecum melancolică, Basara părea ușor îngrijorat în timp ce

spunea
„Nu, nu este cazul... doar că am crezut că te gândești la așa ceva.”
Când a ajuns în vârful scărilor, Hasegawa s-a întors și a dezvăluit un zâmbet blând. Expresia
lui Hasegawa era aceeași ca de obicei – asta l-a determinat pe Basara să-l mângâie uşurat pe
piept în timp ce stătea din nou lângă ea, iar Hasegawa și-a legat din nou brațele de ale lui. În
același timp-
„——”
Buzele lui Hasegawa păreau să se deschidă și să se închidă ușor, dar Basara nu a putut să
audă ce a spus.
PARTEA 4
După ce au ajuns în patrimoniul mondial, primul loc pe care au ales să-l viziteze a fost marele
altar pe care un general care a supraviețuit perioadei statelor războinice[7] l-a dedicat zeilor
de dragul unificării țării. Era o structură grandioasă care fusese proiectată cu feng shui și yin
yang[8] în minte, dar existau și multe gravuri complicate care descriu diverse animale și fiare
spirituale. Erau trei maimuțe celebre și o pisică adormită, precum și un portret al unui dragon
enorm pictat pe tavanul sălii altarului. Mai era și un șir de hyoushigi[9] care atârna sub el și
producea o reverberație misterioasă atunci când era lovit. Cei doi s-au bucurat de vizitarea
obiectivelor turistice unul lângă altul în locul care era o destinație turistică populară. Și apoi –
următorul loc spre care s-au îndreptat a fost altarul care fusese construit lângă el. În timp ce
se apropiau de următorul altar pe o potecă dreaptă, mărginită de cedri, au trecut printr-un
torii înainte de a ajunge la altar care avea o istorie veche de peste o mie de ani. Basara și
Hasegawa și-au curățat apoi mâinile și gura cu apă la fața locului.
„... Îmi pare rău, dar te rog să mă însoțești pentru o vreme.”

Când a fost întrebat, Basara a dat din cap în semn de recunoaștere. Principala zeitate
a acestui altar era cunoscută drept „zeul care a renunțat la pământ”. Erau faimoși și
pentru o poveste în care ajutau un iepure alb care suferea.
… Dacă îmi amintesc bine, a avut ceva de-a face cu a avea mulți copii.
Au existat diverse teorii diferite, deși cea mai proeminentă a fost că se presupune
că avea până la o sută optzeci de copii între șase zeițe care erau soțiile lui. Numărul
șase era o caracteristică ciudată pe care Basara o împărtășea cu acest zeu masculin.
Deși nu erau soțiile lui, el a avut o legătură profundă cu cinci persoane - Mio, Yuki,
Maria, Kurumi și Zest. … Și, dacă și Hasegawa ar fi fost inclus, asta ar fi fost șase
oameni care au avut o relație profundă cu el, care s-a întâmplat să fie același număr
cu acest zeu masculin. Cu toate acestea, în alte texte și teorii, s-a afirmat că de fapt
avea șapte soții și au existat, de asemenea, unele cărți care afirmau că numărul era și
mai mare. Era bine înțeles că această caracteristică comună pe care o împărtășeau nu
avea o semnificație specială.
În afară de Basara și Hasegawa, au fost prezenți mulți alți turiști, deși majoritatea
păreau a fi femei sau cupluri. Zeul masculin era renumit pentru că era conectat cu
multe zeițe și, de asemenea, se spunea că conduce ținuturile lumii. Acesta a fost
motivul pentru care era venerat și ca zeu al căsătoriei. Din moment ce Hasegawa
se bucura de sentimentul de a fi iubită cu Basara, poate acesta a fost motivul pentru
care a vrut să viziteze acest loc cu el.
Basara a ajuns apoi la sala principală împreună cu Hasegawa, unde erau doi cedri
care stăteau împreună ca un cuplu. Aici s-au rugat copacilor căsătoriți. În ceea ce
privește dorințele, erau multe lucruri pe care și-a dorit totuși să-și dorească...
„—”
Expresia feței lui Hasegawa în timp ce ea închise ochii și ținea mâna lui era serioasă din câte
își dădea seama, așa că a decis să-și dorească dorința lui Hasegawa să devină realitate. Și —
odată ce au terminat de vizitat acel altar, au întâlnit un anumit grup de oameni. A fost o
ceremonie de nuntă. În acest sanctuar aflat în patrimoniul mondial, avea loc o ceremonie
solemnă de nuntă în stil Shinto. Un preot bărbat și o fecioară din altar au condus mirele care
purta o hakama decorată, precum și mireasa care purta un shiromuku[10]. În urma lor erau două
perechi de bărbați și femei care păreau a fi părinții. Hasegawa părea încântată în timp ce îi privea
și se sprijini de trupul ei
Basara e așa cum a rostit ea
„Ce de invidiat...”
Erau multe moduri potrivite prin care el i-ar fi putut răspunde.
Cu toate acestea, nu a vrut să-i spună nimic iresponsabil lui Hasegawa.

Prin urmare
"…Într-adevăr."
Basara pur și simplu și-a strâns puțin strânsoarea de talia lui Hasegawa, în timp ce a spus asta.
În timp ce cei doi urmăreau ceremonia de nuntă, părea că mirele i-a observat în timp ce se uita
înapoi.
[———]
Mirele își întoarsese complet fața către ei și părea fermecat de Hasegawa. Observând asta,
mireasa i-a tras îmbufnat de urechea mirelui.
„—Ei bine, din moment ce am terminat de rugat, ar trebui să mergem mai departe?”
A fost crud că mirele a fost de vină pur și simplu pentru că a aruncat o privire nepăsătoare
la Hasegawa. Când Basara a întrebat dacă este gata să plece, Hasegawa părea mulțumit.
„Ah, ai dreptate... hai să mergem.”
După ce Basara a dat din cap ca răspuns, au părăsit altarul.
Ulterior, s-au îndreptat spre celelalte temple care au fost clasificate drept bunuri
culturale importante, dar nu și-au putut finaliza turul deoarece orele de deschidere iarna
erau mai scurte. Astfel, au renuntat sa mai vada restul si s-au intors la taxiul care i-a asteptat
in parcare. S-au îndreptat înapoi spre primul lac pe care l-au vizitat. Nu pentru că ar fi uitat
ceva. Au mers să viziteze o clădire care stătea
pe malul lacului.
„Acesta este un loc minunat...”
murmură Basara în timp ce se mira de peisajul pe care îl vedea prin fereastra taxiului. După
ce a trecut prin poarta primitoare, zona care se întindea în fața lor avea o dimensiune de
teren de trei mii de tsubo[11].
Construit pe acest loc a fost un han extrem de luxos, care era condus de o renumită
companie de administrare a stațiunii. În fața intrării în clădire, le așteptau femei în haine
tradiționale japoneze care păreau a fi angajate. De îndată ce taxiul pe care îl călătoriau Basara
și Hasegawa s-a oprit, au deschis ușile din spate ale mașinii.
„—Bine ați venit, ne bucurăm să vă vedem chiar și pe vremea asta rece.”
Acțiunile și vocile lor nu s-au odihnit nici măcar o clipă, când s-au înclinat imediat. După ce
a plătit și i-a mulțumit taximetristului că i-a condus cu șofer

în jur, membrii personalului de sex feminin le-au ghidat în han unde s-au așezat la o
canapea și o masă din hol. De îndată ce s-au așezat la canapea, o altă femeie le-a adus
ceaiul. Era un set de ceai verde cu aspect scump, care era însoțit de o varietate de
dulciuri colorate. Cu toate acestea, nu fuseseră aduși acolo pur și simplu pentru a bea
un ceai. Ca dovadă, de îndată ce Basara și Hasegawa au luat o înghițitură mică de ceai...
„Bine ați venit, îmi pare rău că vă întrerup relaxarea, dar vă rog să puteți
a se caza?"
După ce au spus asta, femeile i-au prezentat lui Hasegawa un caiet cu copertă din
piele și un stilou. Hasegawa și-a scris apoi elegant informațiile personale. După ce
Hasegawa a terminat de completat informațiile necesare și a returnat caietul și pixul,
femeia s-a înclinat respectuos.
"Mulțumesc foarte mult. Acum, vă vom îndruma în camera dvs. dacă doriți - în acest
fel, vă rog.”
După ce a spus asta, i-a invitat în spatele clădirii. Liniștea sălii în stil japonez avea
o anumită liniște și doar pașii lor se auzeau în timp ce înaintau încet pe podeaua
tatami-ului prin coridor. Curând, au ajuns într-o anumită cameră. Era mai spațioasă
decât toată dimensiunea reședinței Toujou și cea mai luxoasă suită din întreg hanul.
Erau două camere în stil japonez situate una lângă alta, împreună cu o cameră de zi
și două dormitoare în stil occidental. În baie erau și două zone de spălat, chiuvete și
toalete, ceea ce i-a oferit potențialul de a găzdui până la șase persoane deodată. În
timp ce s-au așezat la scaunele și pernele în stil japonez de la masă, doamna care îi
îndrumase până acum le-a turnat ceai. Apoi a pus câte o ceașcă în fața lui Basara și
Hasegawa.
„Încă o dată, vă salutăm șederea la noi în această seară. Sunt proprietara

acest han.”
A spus ea în timp ce își lăsa capul în jos cu o plecăciune adâncă în timp ce stătea în
genunchi pe podea. În timp ce Basara se uită la proprietar, se gândi el
…E bine că am avut ceva experiență în Tărâmul Demonilor înainte de asta.
Din moment ce Basara primise un nivel similar de ospitalitate în Wildart împreună cu Mio și
ceilalți, nu se simțea zdruncinat de camerele luxoase sau de ospitalitatea generoasă a
proprietarei. Așezat calm peste masă față de el, a întrebat Hasegawa
— Și bagajele noastre pe care le-am trimis înainte de timp?
"Da. Le-am primit mai devreme și au fost plasate acolo.”
Proprietarul a arătat spre sufragerie unde puteau vedea bagajele pe care le-au lăsat mai
devreme la gară. Ceea ce au plătit cei doi nu a fost doar depozitarea bagajelor, ci includea și
un serviciu de livrare care le putea trimite bagajele la cazare. Într-adevăr, aceasta nu a fost
doar o excursie de o zi. Basara și Hasegawa urmau să stea peste noapte la acest han.
„Umm... dacă nu te deranjează că te întreb, astăzi este o aniversare sau o ocazie specială?”
"Da. Vă rugăm să ne permiteți să o tratăm ca pe una.”
După ce Hasegawa a răspuns la întrebarea politicoasă a proprietarei, ea a scos un plic mic
din geantă cu un zâmbet. Cel mai probabil a fost un cadou

plic care conține un bacșiș. Imediat ce proprietara a observat, spuse ea
„Nu... nu pot primi așa ceva. Serviciile hanului nostru sunt acoperite de taxele noastre de
cazare și am primit deja mai mult decât suficient de la tine, Hasegawa-sama.”
„Acest lucru este separat de asta. Dacă aveți încredere în serviciile dvs., atunci nu ar
trebui să fie o problemă. Și, atâta timp cât oferiți cea mai bună ospitalitate posibilă, atunci
este bine.”
Când Hasegawa a spus cu blândețe în acest fel, proprietara a recunoscut.
„...Atunci, îl primesc cu recunoștință.”
Ea a spus așa cum a primit-o. După ce a pus plicul deoparte în buzunar, expresia ei a devenit
din nou serioasă.
„Acum, așa cum am menționat mai devreme, voi face tot posibilul pentru a oferi cele mai
bune servicii.”
spuse proprietara în timp ce începea să explice diversele facilități disponibile la han.
„—Vă rugăm să nu ezitați să folosiți facilitățile noastre.”
După ce și-a coborât din nou capul spre podea cu mâinile puse în fața ei din nou, a ieșit în
liniște din cameră. Prin urmare
„Uf…”
Basara a scos în cele din urmă un oftat adânc în timp ce privea prin cameră. Nu numai că era
spațioasă, dar avea și o priveliște superbă asupra lacului la apus, ceea ce putea
fi văzut prin fereastră. De aceea s-a gândit
… Aș vrea să-i aduc aici într-o zi.
Se gândi brusc la Mio și la ceilalți pe care îi lăsase acasă. — Când Basara le-a spus despre
faptul că va rămâne peste noapte, așa cum era de așteptat, Mio și ceilalți păreau reticenți.
Nu pentru că le povestise despre Hasegawa. În primul rând, relația lui cu Hasegawa era
un secret pentru ei. Le spusese că va petrece o noapte departe pentru a se odihni de luptele
aprige din Tărâmul Demonilor. Mio și ceilalți erau pur și simplu îngrijorați de siguranța lui,
deoarece va fi singur. Din perspectiva lor, probabil că s-au întrebat de motivul pentru care
nu l-au putut însoți. Totuși — Mio și ceilalți nu au spus nimic și pur și simplu l-au văzut pe
Basara plecând. Lucrurile pe care Takigawa le-a spus când s-au întâlnit zilele trecute în oraș
„Și dacă confundați sensul cuvântului „îngrijorare” cu „încătușat”, s-ar putea să vă abandoneze”
probabil că le-au rămas blocate în inimile. Deși își puteau găsi locațiile unul altuia folosind
contractul Stăpân-Servitor în caz de urgență, Mio, Yuki și Zest nu făcuseră în secret nimic ca să-
l urmărească. Deși nu avea un contract Stăpân-Servitor cu Maria și Kurumi, Basara era în
prezent capabil să discerne și locațiile lor.
…Totul se datorează lui Sheera-san.
Basara își lăsă privirea spre telefonul mobil pe care îl scoase din buzunar. Așa cum Mio și
ceilalți erau îngrijorați pentru Basara - și Basara ținea de ei și își făcea griji pentru ei. Sheera
a înțeles-o pe a lui
sentimente, iar printre suvenirurile pe care ia dat-o lui Basara când s-au despărțit, unul
dintre ele era un cip special care putea urmări energia magică a
Maria și elementalul întunecat pe care îl primise Kurumi. Odată introdus într-un
telefonul mobil, a devenit posibil să-i urmăriți pe cei doi ca puncte pe un GPS. În
prezent, acele cinci fete erau cu siguranță în Tokyo. Basara a putut să confirme acest
lucru cu GPS-ul de pe telefon și au putut, de asemenea, să înțeleagă locația lui prin
contractul Master-Servant. De fapt, le trimisese și câteva e-mailuri în timp ce era cu
Hasegawa. Deoarece Mio și ceilalți știau care este locația lui și aveau și corespondență
de la el, probabil că nu erau îngrijorați. Asta a crezut Basara.
„—Chiar și când ești cu mine, te gândești la alte femei?”
spuse Hasegawa jucăuș în timp ce se apleca peste masă.
„Ai petrecut câteva nopți peste ocean cu Naruse și ceilalți în vacanța de iarnă. În acel
timp, mă gândeam la tine, singur. Desigur, nu mă deranjează dacă îi contactezi pe
Naruse și pe ceilalți pentru a le oferi niște asigurări în timp ce stai cu mine așa... dar
altfel ar trebui să te gândești doar la mine.
Ca răspuns la zâmbetul ei grațios și senzual, Basara a spus pur și simplu „da”, în timp
ce el dădu din cap. Și așa cum i s-a spus, s-a gândit doar la Hasegawa în timpul în
care a fost cu ea.
PARTEA 5
Mai era ceva timp până la cină. De aceea, Basara și Hasegawa au decis să se îndrepte
mai întâi în izvoarele termale. Deși în camera lor era o cadă tradițională din lemn de
chiparos, baia mare publică în aer liber era
adevăratul punct culminant al hanului. Deși în camera lor erau yukata,

proprietara le spusese că unele au fost pregătite și în vestiarele băii publice mari,
așa că au părăsit camera așa cum erau.
Pentru că clădirea era atât de spațioasă și vastă, holurile erau învăluite într-o liniște
calmă.
„—Bine, ne vedem mai târziu.”
"Da…"
În timp ce au spus asta, Basara și Hasegawa au mers separat spre băile pentru bărbați
și femei. Și așa, Basara a mers prin perdele până la baia pentru bărbați, unde și-a scos
hainele din vestiar și le-a pus într-un dulap. Și-a atașat brățara cu cheia de încheietura
mâinii, apoi a deschis ușa pentru a păși în baia publică mare.
„...Acesta este uimitor.”
Vorbea cu voce tare pentru sine. Aburul alb plutea deasupra întregii băi termale și
era atât de spațios încât a privit cu admirație spațiul.
Deși dimensiunea acestei băi era deja magnifică, se presupune că era și o baie
în aer liber. Basara a avut baia pentru bărbați numai pentru el.
…E atât de gol chiar și într-un weekend.
Părea un han destul de luxos și probabil de aceea erau puțini oameni care stăteau
aici. Sau poate, oamenii care stăteau la astfel de hanuri preferau să-și folosească
băile private în loc de cele publice. În timp ce astfel de gânduri i-au trecut prin
minte lui Basara în baia mare în stil japonez, el s-a așezat pe un taburet în zona de
spălat aproape de perete pentru a-și spăla corpul mai întâi. Dintr-o dată — prezența
cuiva se simțea din vestiar.
Se pare că mai sunt și alți clienți care și-au dorit să se bucure de baia publică mare în afară
de Basara. Basara l-a mângâiat uşurat pe piept în timp ce continua să-şi spele corpul, dar acel
client a intrat în zona de baie la scurt timp după aceea. Era Hasegawa.
„Eh...?”
Nu s-a putut abține să nu scurgă o exclamație de surpriză. Persoana cu un prosop înfășurat
în jurul capului pentru a-și ține părul împreună și cu un prosop de baie în jurul corpului era,
fără îndoială, Hasegawa Chisato. La găsit-o pe Basara în zona de spălat, a spus ea
„Ai așteptat mult, Toujou…?”
Cu zâmbetul pe buze, ea s-a apropiat de el în timp ce călca peste apa fierbinte care se
vărsase pe podea.
„C-Ce faci, sensei!? Dacă vin alți clienți...
Basara simțise că Hasegawa așteaptă cu nerăbdare să facă baie cu el, dar nu credea că ea va
merge atât de departe încât să-și continue în baia mare publică, mai degrabă decât în cea
privată din camera lor. Era bucuros de sentimentele ei, dar exista un risc serios ca pielea ei
goală să fie expusă ochilor altor bărbați. in orice caz
„Nu-ți face griji. Nimeni altcineva nu va intra - nu alți clienți și, desigur,
nici personalul.”
a declarat rapid Hasegawa.
„Am rezervat acest loc, atât pentru azi, cât și pentru mâine.”
„Această baie publică mare?”
Ar fi putut face asta? — se întrebă Basara.
„Nu... acest han.”
Fără ezitare, Hasegawa a lăsat acel răspuns să-i scape din gură.
…Acum că mă gândesc la asta.
Nu era doar vestiarul sau baia publică mare. De când a pus piciorul în acest han, nu mai
văzuse deloc alți clienți. Mai mult decât atât, înainte ca proprietara să părăsească camera
lor, ea spusese lucruri de genul — „Te rog, simți-te liber”.
În mod normal, ar fi trebuit să fie de tipul „Te rugăm să-ți ia-ți timp” sau „În timpul liber”. —
Cu toate acestea, proprietara a permis această „libertate”.
Când Hasegawa a încercat să-i dea un bacșiș, ea a spus „am primit deja mai mult decât
suficient”. Poate că asta nu a fost doar din politețe și umilință

un client.
…Serios?
Cât de mult a costat rezervarea completă a unui han de lux pentru weekend? În
timp ce Hasegawa stătea în fața ochilor lui Basara, ea și-a desfăcut nodul de pe prosopul
de baie pentru a-și dezvălui corpul nud. Apoi s-a așezat în scaunul de lângă al lui și a început
să folosească apa fierbinte de la duș pentru a-și spăla corpul.
Basara făcuse o baie cu Hasegawa și făcuse diverse alte lucruri cu ea după ce a luat o masă
delicioasă înainte de Festivalul Sportului și a fost și acel moment în care a fost răsfățat în
dormitorul ei în noaptea de Crăciun. Reamintindu-si acele ocazii, Basara a reactionat
involuntar. Și apoi, Hasegawa și-a observat starea.

„...Fufu, cu siguranță ești rapid.”
„Nu, acesta este...”
Cuvintele lui Basara s-au încurcat în timp ce vorbea în timp ce-și miji ochii de încântare.
Hasegawa a deschis capacul sticlei de săpun pentru corp și și-a uns conținutul pe propriul
piept. Și apoi, odată ce lichidul s-a revărsat și s-a prelingut din valea sânilor ei, și-a frecat sânii
împreună cu mâinile și sfarcurile au început să-și crească și ele erecte. Când a înțeles ce făcea
Hasegawa, Basara a strigat-o
„S-Sensei…”
„Dacă nu merge, atunci nu vom putea lua cina... așa că lăsați-o pe

pe mine."
Hasegawa a dezvăluit apoi un zâmbet seducător în timp ce se întorcea în spatele lui.
Și-a împins sânii mari care erau acoperiți cu spumă pe spatele lui Basara și și-a întins ambele
mâini spre partea din față a corpului lui Basara. Mai rămăsese o mulțime de cremă de corp
pe mâini. În clipa următoare — tija erectă a lui Toujou Basara era în custodia mâinilor lui
Hasegawa.
„Incredibil... ai devenit din nou mai mare. Toujou… mmm.”
În timp ce aluneca sânii ei spumoase pe spatele lui, Hasegawa i-a strâns și mângâiat penisul
cu mișcări lascive și era clar că amândoi se simțeau excitați. Adevărul era
„…În timpul vacanței de iarnă s-au întâmplat diverse lucruri…”

Datorită efectelor tonicului pe care i-o dăduse Sheera în Tărâmul Demonilor, poate de
aceea Basara crescuse acolo. În timp ce Hasegawa îl slujea cu desfrânare cu mâinile ei,
Basara a scos un geamăt plăcut.
„Așa este... atunci, voi fi sigur că o voi face destul de mare în seara asta.”
Hasegawa a chicotit în timp ce spunea asta și și-a accelerat mișcarea mâinilor.
„Uh… ah……!”
Pe măsură ce senzația de plăcere a lui Basara creștea, el și-a canalizat puterea către
jumătatea lui inferioară.
„Nu trebuie să te abții... eliberează-te și bucură-te de asta.”
Hasegawa i-a șoptit la ureche cu respirație fierbinte, iar ea și-a sporit intensitatea
mișcărilor mâinii - de aceea Basara și-a lăsat să fie răsfățat de cuvintele lui Hasegawa. El a
dezlănțuit torentul de plăcere pe care îl reținuse în mâinile ei. Nu totul a putut fi reținut de
mâinile lui Hasegawa, iar lichidul alb tulbure de la Basara a țâșnit pe jumătatea superioară a
oglinzii înalte din fața lui. Drept urmare, fața lui Hasegawa, care era reflectată în oglindă, a
fost murdară de lichidul alb, iar mâinile ei care se ținuseră strâns de tija lui Basara au devenit
blânde.
„Hmm… fufu, cu siguranță ai venit multe…”
Hasegawa a chicotit când părea mulțumită de asta. Poate din regretul că făcuse asta cu ea,
Basara se uită blând în urmă pentru a încerca să înțeleagă care erau intențiile ei.
„Expresia feței tale... este încă înainte de cină.”

Deși l-a pedepsit așa, Hasegawa părea să-l fi iertat pe Basara. Prin urmare, când
Basara s-a întins cu mâinile spre sânii lui Hasegawa și i-a mângâiat ușor
„Aahn... ”
Un geamăt dulce s-a scurs instantaneu din gura ei. Ca răspuns la Hasegawa,
spuse Basara
„... Nu este totul din cauza ta, sensei?”
Apoi Basara și-a mișcat mâinile cu obscenitate și și-a strâns vârfurile sfârcurilor ei roz
pal.
„——Fuaan.”
Hasegawa era atât de sensibilă încât trupul ei tremura doar din cauza asta – reacția
lui Hasegawa a sporit și mai mult entuziasmul lui Basara, iar el și-a pus brațele în jurul
taliei ei pentru a-i aduce corpul mai aproape de sine.
„Înainte de cină... să ajungem amândoi la punctul culminant o dată.”
Ținut în brațe, Hasegawa a răspuns seducător la propunerea lui cu
"-Înțeleg."
De îndată ce ea i-a răspuns lui Basara cu un semn din cap, el s-a cufundat pe deplin în
senzația sânilor și feselor ei. În timp ce el îi masa sânii și fundul în același timp cu ambele
mâini, plăcerea lui Hasegawa a crescut instantaneu, fiind deja trezită de servirea lui
Basara mai devreme - ea a început treptat să-și miște șoldurile cu mișcări lascive, iar
Basara a supt sfarcurile lui Hasegawa, provocând-o. să ajungă ușor la punctul culminant.
În timp ce ea strâns
l-a îmbrățișat, geamătul dulce al lui Hasegawa a răsunat în baie – și, odată ce senzația
ei de apogeu a dispărut, ea s-a uitat direct în ochii lui.
„Haa… Toujou… mmm, chuu… ”
Ea îl sărută în timp ce ochii ei rătăceau în delir. Ca răspuns la asta și înainte ca el să-

și dea seama, Basara l-a împins pe Hasegawa pe podeaua băii publice mari - și-au
încurcat picioarele cu poftă și au devenit îndrăgostiți unul de celălalt.
PARTEA 6
În cele din urmă - deși trebuia să fie doar o dată, a ajuns să fie de trei ori fiecare.
Cumva, dându-și seama că mai mult decât atât ar fi fost rău, au reușit să-și calmeze
emoția furioasă și s-au schimbat din nou în yukata în vestiar, astfel încât să se poată
întoarce în camera lor. Hasegawa și-a legat părul când și-a pus yukata, iar pielea îi
era îmbujorată de plăcerea băii, în timp ce ceafa ei era pătată cu o culoare de floare
de cireș.
…Asta e rău.
Basara devenise incredibil de excitat de sex-appeal-ul ei și el clătină din cap în timp

ce încerca cu disperare să se calmeze. Și, când au ajuns înapoi în camera lor, au
ajuns tocmai la timp pentru cina care le fusese pregătită. Deasupra mesei mari,
erau aliniate o varietate de feluri de mâncare cu aspect gustos. Era o oală cu stridii
shabu-shabu, asortate de cal
sashimi și broasca țestoasă aburită într-o oală de lut. Un om obișnuit ar fi oarecum surprins de un
astfel de meniu, totuși, succubusul loli-ero care se ocupa de bucătăria reședinței Toujou făcuse
multe feluri de mâncare asemănătoare, așa că Basara nu era deosebit de îngrijorat.
„Este destul de luxos...”
„Suntem umiliți de cuvintele tale... bucătarul acestui han a făcut tot posibilul să creeze asta.”
În timp ce unul dintre membrii personalului care a acționat ca chelneriță a spus asta pe un ton
politicos, ea le-a făcut încet o plecăciune.
„Cu toate acestea, îmi cer scuze pentru cât de inestetic arată pe masă…”
Și apoi și-a cerut scuze. Era un număr mare de feluri de mâncare așezate pe masă și, așa cum a spus
ea, suprafața mesei părea oarecum strânsă. Hasegawa a clătinat ușor din cap în timp ce ea a răspuns
„Nu mă deranjează... chiar dacă nu oferi room service, deja mi-ai îndeplinit cererea imposibilă.”
Dimpotrivă, se părea că Hasegawa a ales să ofere acest tip de bucătărie kaiseki[12] de înaltă
clasă împreună cu felul următor, care era în stil occidental, astfel încât să prețuiască timpul între ei
doi. — Și așa, masa completă a fost gata la scurt timp după aceea. Deși inițial felurile de mâncare
fuseseră așezate astfel încât să poată fi mâncate față în față, acestea au fost aranjate astfel încât să
stea unul lângă altul, la cererea lui Hasegawa. Când Basara a întrebat despre intențiile ei, Hasegawa
a șoptit pur și simplu cu dulceața în ale lui
ureche
„Este mai ușor să mâncăm unul cu celălalt dacă corpurile noastre sunt mai aproape, nu?”
După ce personalul a terminat pregătirile pentru masă, s-au înclinat și s-au

retras, permițându-i lui Basara și Hasegawa să înceapă masa. După cum era de
așteptat de la un han de lux, toate ingredientele au fost de primă clasă, iar munca lor
a fost atât sârguincioasă, cât și precisă. Gustul a fost elegant, și a fost și delicios pe
limba lui Basara. Deși erau conștienți că este o etichetă proastă să facă acest lucru, s-
au hrănit unul pe celălalt și și-au turnat sake unul pentru celălalt, așa cum și-a dorit
Hasegawa, iar asta a făcut-o cu adevărat fericită... ea a cochetat intenționat cu el
folosindu-și sânii, i-a cerut un sărut. la mijloc, iar ea părea încântată când Basara a
răspuns în natură. Expresia lui Hasegawa transmitea bucurie pură. După ce și-au
terminat masa, Basara s-a așezat pe canapeaua în stil occidental, cu Hasegawa în
poală, în timp ce el o ținea de talie de la spate în timp ce făceau o pauză. În timp ce
priveau peisajul din afara ferestrei, Hasegawa s-a aplecat și a lăsat corpul ei în grija lui.
„Ce ai vrea să faci după asta? Ai vrea să folosești din nou baia din lemn de
chiparos din camera noastră, baia publică mare... sau ai vrea să încerci de data
aceasta baia pentru femei?”
l-a întrebat ea în timp ce se uita peste umăr – prin urmare
„Sensei... înainte de asta, vreau să întreb ceva.”
"Da ce este?"
Cu o dispoziție bună, Hasegawa l-a îndemnat să continue.
„Da, sensei, vreau să-mi spui ce știi despre nașterea mea.”

Cu o voce calmă — Toujou Basara a abordat subiectul pe care a tăcut toată ziua. Cu
toate acestea, Hasegawa și-a păstrat zâmbetul. Pur și simplu și-a micșorat puțin ochii.
„—Când erai acolo, ți-a spus Jin ceva despre mine?”
Asta a fost tot ce a cerut ea. Deci, ca răspuns, Basara a clătinat ușor din cap.
"Nu. Când l-am întâlnit din nou pe bătrânul meu în Tărâmul Demonilor, am aflat de la el că
mama mea era sora mai mică a fostului Lord Demon Wilbert.
Și, faptul că mai am și o altă mamă în afară de ea.”
„Dacă asta este tot ce ai auzit, atunci cum ai ajuns la concluzia de a întreba
eu despre asta?”
Tonul vocii lui Hasegawa nu a negat asta, ceea ce însemna că era

adevăr.
„Pentru a-mi îndeplini scopul în Tărâmul Demonilor, a trebuit să concurez împotriva unor
oameni care erau mult mai puternici decât mine... de aceea i-am cerut unei succube să-mi
creeze un medicament, astfel încât să pot activa sângele demonului care curge prin mine. .”
Și apoi
„Când l-am băut, o parte din amintirile lui Brynhildr au trecut în mine. Bănuiesc că este din
cauza spiritului rău care posedă sabia demonică. Când mi-am activat sângele demonului,
sincronizarea mea cu sabia demonică Brynhildr a fost îmbunătățită.”
Atunci a aflat Toujou Basara.

„Motivul pentru care săbiile demonice și săbiile spirituale pot poseda un utilizator este
din cauza legăturii care se face atunci când cineva este ales de spiritul sau fiara divină care
se află în armă. Dar felul în care am devenit purtatorul lui Brynhildr este total diferit de felul
în care Yuki a fost ales de Sakuya.”
Pentru că a văzut acea tragedie din punctul de vedere al lui Brynhildr, a înțeles.
„La momentul tragediei de acum cinci ani... puterea mea a scăpat de sub control și am șters
tot ce se afla în jurul meu, cu excepția lui Yuki și Brynhildr.
Dar încercam doar să o protejez pe Yuki în acel moment și nu îmi puteam permite să o
protejez și pe Brynhildr. Chiar și așa, Brynhildr a rămas fără să dispară pentru că a scăpat în
mine. Și de atunci încolo, Brynhildr a continuat să trăiască, în mine.”
Și, în ziua Festivalului Sportului.
„De când l-am cunoscut pe Mio și pe ceilalți, viața mea a fost în pericol când am luptat de
mai multe ori în luptă, dar în acel moment, când am fost învins de Sakazaki, am ajuns
temporar la granița morții. Dacă aș muri în calitate de gazdă, atunci și Brynhildr ar fi dispărut.
Brynhildr și-a dat seama instinctiv că era o situație crucială care reprezenta o amenințare la
adresa propriei sale existențe, așa că s-a manifestat atunci când mi-am pierdut cunoștința și l-
am învins pe Sakazaki cu corpul și puterea mea... și așa...”
"Înțeleg…"
Odată ce a auzit cuvintele lui Basara, Hasegawa a mormăit de parcă și-ar fi dat seama în sfârșit.
„Când am oprit-o pe Brynhildr, care a preluat corpul tău și a scăpat de sub control – ai aflat
despre conversația pe care am avut-o cu Ornis în timp ce tu

erau inconștienți.”
A fost momentul în care Brynhildr a preluat controlul asupra corpului lui Basara și l-a
folosit pentru a-l copleși și a încerca să-l omoare pe Sakazaki. Hasegawa reținuse atât
trupul lui Basara, cât și furia lui Brynhildr. La acea vreme — Basara era încă inconștient,
dar...
… Chiar dacă Brynhildr a fost reținută, a rămas totuși într-o stare conștientă
stat.
Pentru a se întoarce în siguranță din Tărâmul Demonilor, Basara intenționase

să devină mai puternic sincronizându-se mai departe cu Brynhildr, astfel încât să-i
poată stăpâni puterea.
„În loc să-ți spună Jin, să te gândești că ar fi Brynhildr...”
Sakazaki și-a dezvăluit identitatea ca Ornis și a încercat să-l omoare. De aceea

Hasegawa nu a ezitat să-și folosească forma și puterea ca unul dintre cei zece zei,
Afureia, pentru a-l distruge pe Ornis. Basara nu era conștient de circumstanțele sau
situația exactă a conversației ei cu Ornis, iar cea mai mare parte a ceea ce el înțelegea
erau simple fragmente. Dar, fiind născut și crescut ca membru al Clanului Eroilor, el
știa fără îndoială semnificația și existența rasei divine și a celor Zece Zei. … În plus,
după ce a aflat de la Jin în Tărâmul Demonilor că avea două mame, a putut să deducă
adevărul prin adunarea diferitelor informații. Și Basara a observat - ușa pentru a
ajunge la adevăr, precum și cheia lui, stăteau la Hasegawa. În timp ce Hasegawa ofta
și clipi încet, comportamentul și expresia feței ei s-au transformat într-un zâmbet
amar. Ea nu mai putea să-l înșele – așa că Hasegawa Chisato a început încet să
vorbească.
„...I-am făcut o promisiune lui Jin. În afară de faptul că ți-a spus el însuși, dacă ai
aflat pe cont propriu, atunci era la latitudinea mea dacă să-ți spun sau nu
Adevărul. Dar, știind cât de mult îl adori și respecți pe tatăl tău, chiar dacă ai găsi o
modalitate de a afla mai mult din adevăr dincolo de ceea ce ai auzit de la el, nu credeam
că îl vei urmări... ce te-a făcut să te răzgândești să-mi cer sprijinul?”
„Într-adevăr... cu siguranță, dacă aș fi fost în continuare la fel ca acum ceva vreme, aș fi
acceptat necondiționat deciziile tatălui meu și nu aș fi făcut nimic inutil.”
Cu toate acestea, a continuat Basara
„Dar acum, am ceva la care vreau să protejez... ceva la care nu pot renunța. Desigur, s-
ar putea să nu-l pot depăși niciodată pe tatăl meu când vine vorba de luptă. Dar, nu
vreau să rămân o existență care este întotdeauna protejată de tatăl său. — Deci, te rog
spune-mi.”
Acesta a fost drumul lui Basara și cuvintele sale hotărâte de a părăsi protecția
tatăl lui.
„—Ca o femeie care este prețioasă pentru mine, vreau să știu care este rațiunea ta
de a fi, sensei.”
Și așa a întrebat din nou. Prin urmare
„……Cât de multe ți-a spus Jin?”
„În timpul Marelui Război anterior împotriva rasei demonilor, el și mama – a cunoscut-o pe
sora mai mică a lui Wilbert pe câmpul de luptă.”
Până în acel moment, cuvintele lui Jin puteau fi de încredere. Așa că, Hasegawa s-
a întors spre față în timp ce a început să vorbească despre detaliile pe care le dorea Basara
am auzit despre.
„Aceasta este o poveste pe care am auzit-o, dar... una dintre cele două mame ale
tale este o femeie demon pe nume Sapphire. Era un comandant excelent care conducea
trupele pe câmpul de luptă. Printre cei care au luptat pe front în timpul Marelui Război, ea
a fost una dintre cele mai bune când a venit vorba de luptă.”
Asta însemna, de asemenea, că i-a ucis pe mulți dintre cei din Clanul Eroilor, dar
Hasegawa nu a menționat asta.
„Cred că avea un puternic simț al responsabilității... la sfârșitul războiului, am auzit că s-a
oferit voluntar pentru un rol vital când Wilbert a început să-și mărșăluiască trupele în
Tărâmul Demonilor.”
Așa s-a născut întâlnirea lor fatidică.
„În acea perioadă, Jin și tovarășii săi urmăriseră și lansaseră atacuri asupra demonilor...
Jin și ea se întâlniseră deja pe câmpul de luptă înainte de asta și se luptaseră deja de
câteva ori unul împotriva celuilalt.”
„De mai multe ori… asta înseamnă…”
"Da. Se pare că, în calitate de soră mai mică a lui Wilbert, care a fost numită cel mai
puternic Lord Demon, a avut capacitatea de a lupta pe picior de egalitate împotriva lui
Jin. Și de data aceasta, ea a vrut să-și retragă rapid subalternii din zonă, în timp ce Jin a vrut
să evite riscul de a face rău tovarășilor săi, așa că a devenit curând o luptă unu-la-unu. Nu
existau alți eroi sau demoni care să-i fi putut opri.”
Hasegawa și-a schimbat apoi tonul.

„Totuși... când cei doi au început să lupte pe câmpul de luptă, a fost o persoană care s-a
alăturat pentru a-i opri pe amândoi.”
După ce a respirat, ea a spus numele „ea”.
„Acea altă persoană a fost cea care avea să devină în cele din urmă cealaltă mamă a ta,
verișoara mea – Raphaeline.”
Ea era o zeiță care fusese anterior trimisă de la Divin

Tărâm pentru a veghea asupra Marelui Război dintre Clanul Eroilor și demon
rasă. Raphaeline devenise unul dintre cei zece zei înainte de Hasegawa.
„Sabia sfântă Balmung pe care Jin a folosit-o în timpul Marelui Război a fost ceva pe care
Raphaeline i-a dăruit în secret după ce l-a observat și evaluat…”
Cu toate acestea, în timp ce ea a împrumutat putere Clanului Eroilor, Raphaeline iubea
pacea și a privit bine decizia lui Wilbert de a-și aduce armata pentru a crea un armistițiu -
prin urmare, ea a intervenit și în bătălia dintre Sapphire și Jin. in orice caz
„Au fost într-o stare anormal de tensionată din cauza bătăliei și pentru că au văzut-o pe
Raphaeline ca pe o pacoste, Jin și Sapphire-dono au atacat-o separat.”
Deși Raphaeline a încercat prima dată să-i convingă, ea a devenit treptat

emoțional față de amândoi.
„—Înainte să-și dea seama, devenise o bătălie între trei.

Hasegawa zâmbi amar. Jin a fost prezentat drept un Zeu al Războiului, Sapphire a reușit
să lupte în mod egal împotriva lui și chiar și unul dintre cei zece zei, Raphaeline, se
alăturase confruntării lor. Undele de șoc generate de ciocnirea totală dintre cele trei
părți au fost extraordinare, ducând la o uriașă distorsiune dimensională în care toate
au fost prinse.
„Dimensiunea în care au căzut a fost ca o închisoare absolută izolată de

curgerea timpului. Deși s-au certat o vreme, în cele din urmă au început să
lucreze împreună pentru a scăpa.”
Hasegawa nu știa cât timp au petrecut de fapt acolo. Dar, nu a fost surprinzător
faptul că s-au născut emoții speciale pe măsură ce s-au recunoscut reciproc. În timp
ce cei trei locuiau acolo singuri — s-au confruntat cu probleme serioase.
„Acel spațiu era... cuibul străvechiului dragon Fafnir.”
Dragonii erau creaturi speciale care aparțineau unui ordin superior și erau complet
separați atât de zei, cât și de demoni. Printre aceștia, Fafnir a fost clasificat drept
unul dintre cei mai puternici dragoni răi și, de asemenea, unul dintre cei mai vechi
dragoni. Fafnir i-a atacat pe Jin și pe ceilalți doi deoarece erau intrusi pe teritoriul
său.
„—În cele din urmă, se pare că au fost cumva capabili să-l respingă pe Fafnir.
Mai mult, învingându-l pe Fafnir, au reușit să provoace fisuri în dimensiune
și de acolo au putut să creeze un portal pentru a se întoarce în lumea lor originală.
Dar-"
În timp ce au încercat să se întoarcă în lumea lor originală, a existat o existență care

le-a împiedicat scăparea.
„Fafnir avea mai multe trupuri...”
Dimensiunea în care au intrat Jin și ceilalți a fost un cuib care i-a aparținut lui
Fafnir, ceea ce însemna că toate celelalte corpuri care au rămas i-au urmărit
pentru a-și răzbuna tovarășul. Erau douăzeci de ei – nu era un număr extraordinar
de mare, dar era mai mult decât puteau face față. De aceea nu au putut scăpa din
gaura dimensională în lumea exterioară. Dacă ar încerca, nu ar putea închide
gaura dimensională, iar roiul de la Fafnir ar fi eliberat de asemenea. Așa că, când
Sapphire și Raphaeline au renunțat la evadare și au încercat în schimb să închidă
gaura dimensională, au fost aproximativ împinși afară și s-au întors în lumea
exterioară - în lumea lor originală. Era de la sine înțeles cine a făcut asta.
„Și... Jin a fost singurul care nu a scăpat.”
Decizia a fost luată de dragul de a-l împiedica pe Fafnir să ajungă în lumea

exterioară. Acesta a fost motivul pentru care Jin a distrus granița dimensională
din interior după ce Sapphire și Raphaeline au scăpat, iar el singur a rămas în
interiorul dimensionalului împreună cu roiul Fafnir. Uimiți, Raphaeline și
Sapphire și-au unit forțele pentru a-l salva pe Jin și au încercat cu disperare să
redeschidă coridorul către acea dimensiune. Cu toate acestea, deși era posibil
pentru ei să facă un tunel către acea dimensiune, ei nu puteau deschide un tunel
către cel în care se afla Jin decât dacă aveau și ei puterea lui, deoarece el era cu
ei când au intrat toți prima dată.
„Dar – cei doi încă au cooperat și au continuat să-și combine puterile.”
Raphaeline a reușit în cele din urmă să detecteze aura sabiei Balmung pe

care i-o dăduse și a continuat să discearnă locația exactă a
spațiul în care se afla în timp ce Sapphire producea distorsiuni în spațiu folosind

magia ei gravitațională.
„În acel moment, nu le păsa de statutul lor de zeiță și demon... au vrut din toată inima
doar să-l salveze pe Jin.”
Și așa, în cele din urmă au reușit să creeze o rută către dimensiunea în care se afla
Jin. Cei doi s-au repezit instantaneu în granița dimensională în încercarea de a afla
dacă Jin era în siguranță. Au făcut-o fără a ține cont de propria lor viață.
„Dar... după ce cei doi s-au repezit, Jin învinsese deja tot trupul lui Fafnir singur.”
Raphaeline și Sapphire stăteau acolo șocați în timp ce Jin a spus „Yo, ești bine?” în timp
ce el zâmbea. De aceea nu s-au mai putut abține.
„Când Raphaeline și Sapphire s-au întors cu Jin în spațiul lor original... au devenit
legați unul de celălalt, așa cum amândoi îl doreau pe Jin.”
Ca urmare a conectării între ele, Sapphire a rămas în curând însărcinată

cu copilul lui Jin. —Dacă existența unui copil între un erou al Clanului Eroilor
iar sora mai mică a Domnului Demon urma să fie descoperită, ar fi o problemă majoră. Pe de
altă parte, dacă a fost crescut cu grijă, el avea potențialul de a deveni speranța următoarei
generații. Cu toate acestea, lui Saaphire i-a fost imposibil să dea naștere unui copil al unui
erou în Tărâmul Demonilor.
„Deci – Raphaeline a preluat sarcina de a te purta și a decis să te nască în Tărâmul Divin.”
Fiind unul dintre cei zece zei care dețineau o mare putere în tărâmul divin, ea putea da naștere
unui copil. În felul acesta, a devenit și un copil care le-a aparținut tuturor celor trei și care a
făcut-o fericită. Așadar, Basara a fost transferat din pântecele lui Sapphire în cel al lui
Raphaeline și au decis să-și împartă rolurile după ce țineau cont de situațiile lor respective.
După ce au terminat de discutat ce să facă, și-au promis că se vor întâlni din nou înainte de a
se întoarce în lumile lor respective. Jin s-a întors pe tărâmul uman, Sapphire pe tărâmul
demonilor și Raphaeline pe tărâmul divin.
— Curând după aceea, s-a ajuns la un armistițiu între Clanul Eroilor și Demoni. Jin a
intrat în secret în Tărâmul Demonilor și a reușit să stabilească o relație de cooperare cu
Wilbert și Sheera prin Sapphire, ceea ce a ajutat la aranjarea unui armistițiu timpuriu. Totul a
decurs bine până în acel moment. Cu toate acestea, a existat o persoană care nu și-a ținut
promisiunea. Era Raphaeline. Îi mințise pe amândoi.
Chiar dacă ea era unul dintre cei zece zei... nu, tocmai pentru că deținea o poziție atât de
înaltă, actul de a avea atât copilul unui demon cât și al unui om era absolut interzis. Chiar și
așa, Raphaeline a dat naștere copilului lor, iar după ce au petrecut un timp scurt împreună...
acțiunile ei au fost pedepsite ca de primă clasă.

crimă, iar sentința pronunțată a fost o ștergere a amintirilor ei, precum și înghețarea
sufletului ei.
„În afară de mine, au fost alți doi care s-au alăturat lui Raphaeline, dar toți ceilalți au
fost de acord cu pedeapsa ei... nu puteam face nimic.”
Drept urmare, sufletul lui Raphaeline a fost extras din corpul ei și legat într-o închisoare
eternă din Tărâmul Divin - în fața ochilor lui Hasegawa.
„Și, te-am adus pe tărâmul uman și te-am încredințat lui Jin. I-am povestit despre ceea
ce s-a întâmplat cu Raphaeline și, de asemenea, i-am spus despre voința ei.”
Raphaeline a înțeles ce fel de om era Jin. Ea știa ce se va întâmpla cu ea însăși și

de aceea a vrut să-l oprească pe Jin să meargă în Tărâmul Divin. — Cu toate acestea,
exista posibilitatea ca ei să-și piardă copilul de speranță dacă ar face asta.
Vă rugăm să prețuiți un viitor împreună cu acel copil în care oamenii și demonii nu

se mai luptă - aceasta a fost dorința lui Raphaeline. Hasegawa se uită înapoi la
Basara în timp ce ea îi spunea un singur fapt.
„Toujou... numele tău, Basara, a fost unul pe care l-a ales Raphaeline.”
După ce Raphaeline i-a încredințat copilul său Basara, Jin nu a vrut să-i trădeze voința.
Cu toate acestea, Hasegawa și-a amintit încă clar de fluxul roșu de sânge care curgea
din pumnul pe care Jin îl strânsese atât de tare în acel moment, precum și de sunetul
molarilor săi în timp ce se strânse atât de tare.
„După aceea... Jin a călătorit în secret în Tărâmul Demonilor și i-a spus lui Sapphire
dono despre testamentul lui Raphaeline despre care i-am spus. Ea căutase
nerăbdătoare să se reîntâlnească cu el și să trăiască în secret pe tărâmul uman cu

toată lumea împreună, dar nu a putut să se bucure singură de fericire cu Jin, așa că
a ales să trăiască singură în Tărâmul Demonilor și se pare că a dispărut chiar din
Wilbert. Ținând cont de faptul că era legată de un membru al Clanului Eroilor și de
una dintre zeițe, probabil că nu a vrut să fie un pericol sau o piedică pentru Wilbert.”
După ce a vorbit despre toate acestea, Hasegawa a scos un oftat lung. Știa că ziua
în care trebuia să-i spună lui Basara adevărul va veni în cele din urmă și se gândise
cum să-i spună această poveste din nou și din nou. Dându-și seama că una dintre
responsabilitățile ei cheie s-a terminat, își ridică privirea.
„…………”
A existat un singur lucru care a revărsat și s-a scurs din ochiul stâng al băiatului pe
care Hasegawa îl ținea cel mai mult. În liniște, Basara plângea. Când a văzut asta,
Hasegawa a fost împinsă de o dorință necugetă de a-l îmbrățișa. Cu toate acestea,
a ținut înapoi brațul drept pe care l-a întins și l-a îndurat. După ce l-a înșelat pe
Basara, ea nu mai era calificată să facă așa ceva. Cu toate acestea, a fost încă mai
mult în poveste.
„Chiar și așa, Sapphire-dono i-a promis lui Jin că va veni atât la tine, cât și la Jin în caz
de urgență. Și – ea a dovedit că acele cuvinte nu erau o minciună.”
a continuat Hasegawa
„După tragedia de acum cinci ani... Jin a părăsit <<Satul>> cu tine și a început să
locuiască în oraș. În acel moment, ai cunoscut-o doar pentru o vreme.”
„Eh…?”
În timp ce Basara și-a ridicat fața pentru a o privi, Hasegawa a zâmbit în timp ce spunea
„A fost în acea perioadă când Jin tocmai începuse ca fotograf. La vremea respectivă, încă nu te-
ai putut recupera din șocul incidentului de la <<Sat>>, te-ai închis acasă și nu ai mers la școală.
Îngrijorat pentru tine, Sapphire-dono nu a mai fost capabil să reziste. Sincer să fiu, se pare
că chiar a vrut să te grăbească în ajutor imediat când au apărut probleme în <<Sat>>, dar nu i-
a fost posibil să intre în satul Clanului Eroilor ca demon. Cu toate acestea, ea te-ar putea întâlni în
secret dacă ai părăsit <<Satul>>. De aceea a venit să te verifice sub forma unui om. În timp ce ai
continuat să suferi și să te învinuiești pentru tragedie, ea a rămas alături de tine. Dar, ea a decis să
se întoarcă în Tărâmul Demonilor odată ce te-ai așezat puțin și a folosit magia pentru a șterge
amintirile întâlnirii tale cu ea.”
Restul a fost exact așa cum știa el, a spus Hasegawa.
„Jin a încercat să ia legătura cu ea în timp ce planul lui Wilbert de a reforma Tărâmul Demonilor
era în curs de desfășurare, dar locul ei devenise necunoscut... nu trebuie să vă faceți griji totuși.
Dacă Jin devine serios, cu siguranță îl va putea găsi pe Sapphire-dono.”
Deci, propriul ei rol era acum terminat. Hasegawa se îndreptă din nou în față în timp ce ea
a spus
„Asta e tot... povestea pe care ți-am spus-o.”
Corpul ei părea să devină slab în timp ce spunea asta.
„——E o minciună, nu-i așa?”

Basara a vorbit în liniște în timp ce a declarat asta.
PARTEA 7
Toujou Basara și-a șters ușor lacrimile cu dosul mâinii stângi și și-a păstrat
ochii ațintiți asupra lui Hasegawa, în timp ce ea stătea în poală. Expresia ei era
un amestec de confuzie și surpriză.
„Nu spun că povestea pe care ai spus-o tocmai atunci a fost o minciună...

dar, mai este ceva ce îmi ascunzi, nu-i așa, sensei?”
"Ce zici…"
„—Există mai mult în această poveste decât ceea ce tocmai mi-ai spus despre tatăl meu.”
îl întrerupse Basara pe Hasegawa. Cu toate acestea, nu a fost doar atât.
"Ai uitat? Știu deja despre conversația dintre tine și Sakazaki pe care a auzit-
o Brynhildr. Dar ar fi trebuit să știi despre asta cu ceva timp în urmă, sensei...
și povestea despre bătrânul meu este ceva despre care oricum n-ai vrea să
minți.
in orice caz
„Ai iubit-o pe mama care m-a născut ca pe o soră și te-ai învinovățit că nu

poți opri grea pedeapsă care echivala cu pierderea a tot ce era prețios pentru
ea... și de aceea nu ai făcut-o.
mentioneaz-o."
După o pauză.
„M-ai protejat și tu în schimbul statutului și puterii celor zece zei.”
„………”
Tăcerea lui Hasegawa a fost o confirmare a cuvintelor lui Basara. A fost doar firesc. Subiectul
a apărut în timpul conversației dintre Hasegawa și Sakazaki - prin urmare, a continuat Toujou
Basara.
„În plus, când ai menționat că mama mea demon era îngrijorată pentru mine după ce tocmai
părăsisem <<Satul>>... probabil că este adevărat că ea încă era îngrijorată pentru <<Sat>>, eu
și bătrânul meu de la timp. I-ar fi fost greu pentru mama mea ca demon să stea la noi acasă.”
Dacă s-ar fi descoperit identitatea ei ca demon, asta ar fi pus-o pe Basara în pericol.
Sapphire probabil a trebuit să ia o decizie dificilă când s-a întors în Tărâmul Demonilor. Dar
– așa cum a spus Hasegawa, era și adevărat că starea mentală a lui Basara începuse încet să se
calmeze, iar Jin era ocupat cu munca lui. Dacă acesta a fost cazul, atunci
„În numele mamei mele demon, cel care a stat lângă mine până când m-am așezat
complet a fost tu, nu-i așa, sensei? Dacă ești o zeiță, atunci ai fi putut să minți Clanul Eroilor
despre identitatea ta. Și din moment ce ai fost acolo, mama mea a putut să se întoarcă în
Tărâmul Demonilor fără să-și facă griji.”
pentru că
„După ce m-ai adus pe această lume... ai menționat că nu te-ai întors în Tărâmul Divin. M-
ai protejat chiar dacă a trebuit să-ți abandonezi poziția de unul dintre cei zece zei și m-ai
ajutat până acum cu sfaturile și binecuvântările tale. Chiar dacă m-ai încredințat tatălui meu,
ai rămas în această lume. Nu cred că pur și simplu ai stat și nu ai făcut nimic în această
perioadă de cincisprezece ani și asta pentru că prețuiești cealaltă mamă a mea, care m-a
văzut ca un far al speranței mai mult decât oricine altcineva.”
Minciuna pe care ea a spus-o cel mai probabil a fost că, mai degrabă decât să stea
aproape de mama lui, ea credea că rămânerea aproape de Basara i-ar aduce mai
multă mântuire. Acesta a fost cazul lui Hasegawa Chisato — Afureia a celor zece zei.
Ea continuase să se gândească cu drag la Basara până acum.
Ceea ce i-a spus Basara lui Hasegawa a fost adevărul.
„——”
Hasegawa Chisato se simți surprinsă în timp ce se uita în ambii ochi ai lui Basara.
Erau de aceeași culoare ca a ei - și, de asemenea, aceeași culoare ca a lui Raphaeline.
Ochii pe care Basara îi moștenise de la înțeleapta Raphaeline au văzut și au dezvăluit
adevărul pe care a încercat să-l ascundă în timp ce și-a atins ușor cercelul stâng - ceva pe
care ea însăși îl moștenise de la Raphaeline.
"……Imi pare rau."
Hasegawa a oferit acele câteva cuvinte de scuze în timp ce ea a lăsat capul și a
mormăit. — Hasegawa Chisato a tăcut în legătură cu propria ei identitate în tot acest timp
în timp ce interacționa cu Basara. Hasegawa avea propriile ei circumstanțe, dar acele
circumstanțe nu aveau absolut nimic de-a face cu Basara. A fost

clar că povestea lui Jin, Raphaeline și Sapphire era ceva despre care ea nu putea minți
niciodată. Cu toate acestea, Hasegawa a crezut că nu era nevoie să-și introducă propria
existență în acea poveste și că nu era loc pentru ea în ea. Era firesc. În acea poveste, Hasegawa
– Afureia celor zece zei nu a putut decât să urmărească cum Raphaeline, cineva ca o soră mai
mare pentru ea, a primit o sentință care i-a eradicat existența... și asta a fost totul.
Cel puțin, tot ce putea face a fost să diminueze puțin durerea lui Basara. Deci când
ea a spus adevărul despre Jin și ceilalți – avea minciună împletită
despre ea însăși. Cu toate acestea, asta a fost ceva ce Hasegawa alesese să facă.
Din punctul de vedere al lui Basara, împletirea minciunilor într-o poveste importantă era
asemănătoare cu necinstea și trădarea.
… Cu toate acestea, Hasegawa a fost de acord cu asta. Pentru sinea ei actuală, Basara a fost
o existență mai importantă decât orice altceva. La fel cum Basara a decis să facă lucruri de
dragul lui Mio și al celorlalți, Hasegawa a decis, de asemenea, că va face orice de dragul lui
Basara. Chiar dacă – asta însemna să-l minți pe Basara.
Acesta a fost motivul pentru care Hasegawa a reușit să construiască o relație de încredere și o
legătură cu Basara care era diferită de Mio și de ceilalți ca școală.
asistentă — acesta era un adevăr de netăgăduit. Au fost momente când Basara i-a cerut sfatul
pentru lucruri importante. Era și vremea când Basara o făcuse conștientă că este femeie. A
fost și o perioadă în care și-au pierdut complet raționamentul și și-au dorit sălbatic unul pe
celălalt. De fiecare dată, Hasegawa tremura de încântare când îi răspundea. A fi cineva necesar
pentru Basara a fost totul pentru Hasegawa Chisato. …Dar, că totul va fi pierdut în curând.
Deși era posibil pentru ea să modifice amintirile lui Basara, felul în care el îi zâmbea - felul în
care o dorea, toate acestea aveau să dispară. Deși a fost de mult pregătită pentru această zi,
când Hasegawa s-a gândit la sfârșitul relației ei cu Basara, energia a dispărut pur și simplu din
corpul ei.
„…?”
Dintr-o dată – un braț blând o cuprinse din spate. Și așa, în timp ce stătea în poala lui
Basara, Hasegawa s-a întors astfel încât să fie

față în față.
„—Te rog să nu înțelegi greșit.”
În timp ce o ținea de talie, el vorbi cu o voce și o expresie blândă.
„Ai uitat... am întrebat „sensei, vreau să-mi spui ce știi despre nașterea mea”, nu?”
a continuat Basara
„Am mai spus: „Ca o femeie care este prețioasă pentru mine, vreau să știu care este
rațiunea ta de a fi, sensei”.
"Da... de aceea eu..."
Basara a zâmbit amar în timp ce se uita la Hasegawa în fața lui.
„Dar, mi-ai spus doar despre părinții mei, sensei. Desigur, sunt recunoscător că am putut
auzi despre lucruri pe care nu le cunoșteam până acum și, de asemenea, sunt fericit să aud
că am fost prețuit de toți cei trei părinți, dar... nu asta mi-am dorit să aud cel mai mult.”
Deci, ce trebuia să fie atunci? Cuvintele lui Basara au plutit în capul lui Hasegawa în
timp ce ea încerca să discerne adevăratele lui intenții.
…Ah…
În cele din urmă, ea a scos o exclamație uluită. Ea și-a dat seama de ceva. — Basara
a vrut ca Hasegawa să-i spună despre ceea ce știa despre nașterea lui. — Basara a
vrut să știe care era rațiunea de a fi a lui Hasegawa, ca una dintre femeile pe care i
le ținea drag. Basara nu a cerut să audă de Raphaeline sau Sapphire, el a vrut să știe
ce simțea Hasegawa când îl îmbrățișa.
„Se pare că te-am făcut să înțelegi greșit, dar... e bine că știu care sunt sentimentele
tale adevărate, sensei.”
După ce Basara a spus asta, l-a îmbrățișat liniștit pe Hasegawa strâns din nou.
„Mulțumesc... că te-ai gândit la noi toți până acum.”
A spus asta cu un ton de certitudine. in orice caz
„…………”
Hasegawa brusc nu a găsit nimic de spus în schimb. Nici ea nu înțelegea de ce.
Ceea ce voia să afle nu era adevărul despre mamele lui, ci despre adevăratele
sentimente ale lui Hasegawa. Prin urmare
"De ce…?"
În timp ce ea a întrebat asta surprinsă, Basara a zâmbit în timp ce a spus
„Te rog să nu te gândești la asta ca la ceva ciudat. Tu ești cel care stă în fața mea chiar
acum, m-ai protejat de multe ori până acum și ești și cineva prețios pentru mine în acest
moment - nu ești nimeni altcineva decât tine, sensei.”
De parcă ar fi fost firesc, Basara a spus adevărul. Deci — ea a înțeles sensul cuvintelor
lui Basara. Nu, în momentul în care a înțeles

„……………”
Hasegawa nu a mai putut să-și rețină lacrimile care începuseră să-i umezească ochii.
Era uşurată că Basara nu o ura. Mai mult, s-a simțit răsplătită pentru tot ce făcuse pentru
Basara până acum – de îndată ce acel gând i-a apărut în minte, lacrimile i-au revărsat
continuu și de neoprit din ochi.
„Sensei…”
În momentul în care Basara și-a șters ușor lacrimile cu degetul, Hasegawa Chisato
— Afureia nu și-a mai putut reține propriile sentimente. Deci — ea și-a încredințat
întregul trup lui Basara în acel moment. Atât trupurile lui Hasegawa, cât și ale lui
Basara erau scăldate într-o strălucire aurie orbitoare.
„S-Sensei, ce este asta?”
„Începutul unei ceremonii de contract... între tine și mine.”
Hasegawa a răspuns ca răspuns la Basara surprins. Era diferit de contractul Stăpân-

Servitor pe care Basara îl legase cu Mio și ceilalți. Aceasta
a fost un contract pentru Hasegawa ca zeiță pentru a-și împrumuta puterea cuiva pe
care ea îl considera demn. Purtând încă yukata, Hasegawa revenise la aspectul ei
inițial ca Afureia, o zeiță cu păr blond și ochi albaștri.
„Veți simți că toate simțurile voastre devin ridicate deodată... chiar acum,
întreaga clădire se află într-o barieră pentru a deveni locul contractului nostru.”
Și apoi
„În acest moment, încă îmi pot exercita puterea ca unul dintre cei zece zei pentru tine
bine - deci"
„Nu, știu asta... dar, de ce?”
Basara părea nedumerit de schimbarea bruscă a situației, dar Hasegawa a spus
„Nu ți-am spus?”
Ea a continuat apoi
„În acest moment, sunt cineva care există de dragul tău... dacă mă consideri pe cineva
prețios pentru tine, atunci vreau să-ți fiu și mai de folos. Chiar dacă problema cu demonii
s-a rezolvat deocamdată, nu este o situație perfect bună sau fără griji. În cazul în care
rămâi fără atuuri când mergi în Tărâmul Demonilor...”
După o pauză
„—Vreau să-ți ofer un nou atu folosind acest contract cu mine.”
Ea rostise acele cuvinte la o distanță atât de apropiată încât Basara o simți
suflu pe pielea lui, iar Basara își inspiră inconștient respirația. — Într-adevăr, contractele
erau relativ populare în rândul membrilor Clanului Eroilor. Modul în care Kurumi a
împrumutat puterea spiritelor a fost o formă de contractare cu ele, iar Yuki fusese, de
asemenea, selectată ca purtătoare a [Sakuya] printr-un contract. Clanul Eroilor însuși era un
grup de ființe umane cărora le-a fost acordată putere de la zei, iar unii dintre ei au reușit să
contracteze cu zei în trecut. in orice caz

„Dar, un contract cu sensei este...”
În esență, pentru a încheia un contract, a fost necesar să se înfrunte subiectul contractului pentru
o lungă perioadă de timp pentru a-i recunoaște ca entitate potrivită pentru un contract - aceasta
era o ceremonie a contractului. Desigur, timpul necesar pentru a fi recunoscut a crescut
proporțional cu puterea țintei.
Printre cei care s-au angajat în ceremonii contractuale nechibzuite, s-a spus chiar că unii și-au
petrecut întreaga viață pe el și încă nu au putut să-l ducă la bun sfârșit.
Mai mult, Hasegawa era o ființă supremă printre rasa divină - ea era unul dintre cei zece zei. Era
la un nivel cu totul nou în comparație cu toate

contractele pe care le-a încheiat până acum.
„Nu-ți face griji... nu există absolut nicio posibilitate ca un contract între tine și
eu aș eșua.”
"Chiar așa…?"
Când Basara a întrebat asta, Hasegawa a spus „da” în timp ce ea a dat din cap.
„Am început această ceremonie a contractului pentru că am vrut să-ți fiu de folos... dar
amploarea puterii pe care ți-o pot împrumuta prin contract depinde de cât de departe mă poți
împinge mental.”
„Ca unul dintre cei zece zei, vei fi adversarul meu...”
Părea nerezonabil și aproape imposibil. Expresia lui Basara s-a distorsionat ușor, dar buzele i s-
au închis brusc.
„Mmm… chuu, haa… Toujou…”

Basara a înghețat din cauza sărutului brusc, după care Hasegawa s-a despărțit ușor
de la el.
„Veți fi bine... deși este un contract cu mine, este în esență același cu ritualurile
contractuale Stăpân-Servitor pe care le-ați îndeplinit cu Naruse și ceilalți. Nu trebuie
să te gândești atât de mult la asta.”
Ea a zâmbit blând în timp ce a continuat
„—În orice caz, nu ai făcut deja lucruri de genul acesta cu mine mai multe
ori?”
„Asta e... nu, te rog să aștepți.”
Basara era uluit.
„Atunci, când ai spus că vrei să stabilești o relație secretă cu mine, asta ai anticipat,
sensei...?”
„M-am gândit că dacă mă ierți... dar când mă gândesc la tine, devine și dureros ca
femeie. Altfel, nu m-ai fi iertat, nu?”
În timp ce ea a spus asta, un zâmbet cochet a apărut pe chipul lui Hasegawa.

Hasegawa aștepta asta de mult timp. Prin urmare
„——”
Toujou Basara a simțit ca și cum emoțiile încătușate pe care le înăbușise cu disperare

erau eliberate. — Hasegawa nu a fost singurul care a avut răbdare până acum.
Desigur, au fost momente când rațiunea lui l-a părăsit și a poftit după ea, dar până
acum, Basara nu încercase niciodată să o cucerească pe Hasegawa ca Mio și ceilalți.
Intenția relației sale secrete cu Hasegawa
nu era menită să o rănească. …Dar, în timp ce se gândea la Hasegawa ca la o persoană

prețioasă pentru el, dorise în mod repetat să o facă să-i aparțină în același timp. Chiar
și așa, Hasegawa era o femeie mai în vârstă, iar Basara fusese ascultătoare și dulce
cu ea până acum, crezând că este ceea ce își dorea și ea. Cu toate acestea, lucrurile
erau altfel acum. Hasegawa în fața ochilor lui... Afureia celor zece zei dorea cu tărie să
fie subjugată de Basara.
Dacă el a răspuns la sentimentele ei și ar putea împrumuta și o cantitate de putere
de la ea în același timp, Toujou Basara nu mai avea niciun motiv să se abțină. L-ar
forța necruțător pe Hasegawa Chisato să i se supună.
„Se pare că ai chef acum... așa că vino aici.”
Culoarea ochilor lui Basara s-a schimbat și Hasegawa se aplecă în timp ce ea îl luă de
braț și îl invită în camera alăturată, care se afla în spatele unui set de uși glisante. Și
acolo, un futon fusese deja așezat, cel mai probabil pentru că ea le ceruse personalului
- și în momentul în care a intrat în cameră...
Apariția lui Hasegawa, care îl conducea manual, a revenit la aspectul ei inițial ca
Afureia.
„...Sensei?”
Hasegawa Chisato a îndreptat un zâmbet blând către chipul confuz al lui Basara.
„Nu trebuie să-ți faci griji... odată ce începe ceremonia contractului, chiar dacă mă
subjugi în timp ce am această înfățișare, nu mă va împiedica să-ți împrumut puterea.”
Așa că, când Hasegawa s-a întins pe futon, și-a deschis partea superioară a yukatei,
astfel încât pieptul ei să rămână gol. În același timp, Hasegawa a desfăcut cârligul
a sutienului ei. Sânii ei mari deveniseră pătați de culoarea florilor de cireș și au
sărit pe măsură ce au devenit expuși în fața ochilor lui.
„——”
Hasegawa părea fericit că Basara a înghițit când i-a văzut silueta.
„În loc de apariția mea ca Afureia celor zece zei... ți-ar fi mai ușor să mă subjugi cu aspectul
meu obișnuit, nu-i așa?”
În timp ce corpul ei gol era luminat obscen de iluminarea indirectă a felinarului care era
așezat pe podea, zâmbetul ei seducător era incredibil de provocator pentru el. Desigur, a
fost pentru a face dorința lui Basara de a o subjuga și mai puternică. in orice caz
„Nu este cazul... dar sunt uşurat.”
În timp ce Basara stătea la intrarea în cameră, expresia lui era blândă.
„Acum că știu adevărul, eram îngrijorat că ai putea renunța să fii profesor și vei
interacționa cu mine ca unul dintre cei zece zei de acum înainte, sensei.”
"De ce ai crede asa ceva…?"
Ușurare și îngrijorare - când Hasegawa a interogat semnificația cuvintelor lui Basara pe
care ea nu le-a putut înțelege, a spus el
„Pentru că... ei bine, ar însemna că relația, încrederea și amintirile pe care le-am construit cu
tine până acum vor deveni nimic, sensei.”

Totuși, de îndată ce Basara s-a apropiat de Hasegawa pe futon, el și-a coborât corpul
și și-a aliniat privirea cu a ei.
„Dacă continui să fii așa cum ai fost până acum, sensei... atunci putem merge mai
departe fără a fi nevoie să renunțăm la nimic din ceea ce am construit până acum.”
Basara a acceptat minciunile lui Hasegawa și tot ce avea ea de înainte.

Și în ceea ce privește ceea ce Hasegawa prețuia cel mai mult, prețuia și asta și nu
voia să-l piardă - spusese că nu este nevoie să renunțe la el.
Aceste cuvinte au fost suficiente pentru a trimite emoțiile lui Hasegawa într-o spirală.
„Ce – sensei!?”
Când Basara ridică brusc o voce nedumerită, Hasegawa îl împinsese deja pe futon, îi
dezbrăcase yukata pe care îl purta și, de asemenea, îi târase pantalonii în jos pentru a-
și introduce tija în gură. —A înțeles că trebuie să o pună pe Basara să o subjugă. Cu
toate acestea, sentimentele ei puternice pentru Basara au debordat și nu s-a mai putut
abține. Deci, doar la început - doar de această dată, Hasegawa i-a făcut felatie în mod
voluntar, astfel încât ea să poată transmite asta.
„Hmm, chuu… chuu, haa… Toujou, slurp… Toujou… chuuu ”
Fiind prima dată când a uitat de ea însăși, Hasegawa a supt obsesiv toiagul
lui Basara, iar asta a făcut-o rapid să devină rigidă și solidă în gura ei. După cum îi
spusese deja lui Basara, simțurile lor erau dramatic ridicate în barieră, iar această
plăcere sporită se aplica nu numai lui Hasegawa, ci și lui Basara. În timp ce își mișca
capul în sus și în jos, ea îi suge încet toiagul în timp ce scotea sunete lascive,
și i-a mângâiat axul și cu mâna ei stângă. Cat ai clipi, Basara

era aproape să-şi atingă limita — dar.
— Vreau ca Toujou să simtă și mai mult.
Astfel de sentimente au revărsat din ea și nu a putut să le oprească, așa că Hasegawa
și-a mișcat mâna dreaptă sub fundul lui Basara. În vacanța de iarnă, ea învățase să-i ofere lui
Basara cea mai mare plăcere. Și doar de data aceasta, ea și-a putut exprima unilateral
sentimentele pentru Basara - de aceea Hasegawa Chisato a executat acea tehnică erotică.
Ea și-a introdus ușor degetul mijlociu al mâinii drepte în fundul lui exact când Basara a scurs
un geamăt și și-a folosit vârful degetului pentru a-i stimula prostata frecându-se de ea. În
acea clipă-
„——!”
Cu o exclamație tăcută și un fior provocat de săritul brusc al șoldurilor lui, Basara a aruncat
o încărcătură fierbinte chiar în gura lui Hasegawa.
Arătase o astfel de reacție doar printr-o stimulare ușoară, deoarece toate simțurile lui
fuseseră ridicate în barieră. Cu toate acestea, același lucru s-ar putea spune și pentru
Hasegawa - Hasegawa a experimentat un extaz dulce, când cocoșul lui Basara s-a dezlănțuit
și a pompat o sarcină în gură, în timp ce i-a frecat limba și gâtul.
„Mmm~~~~~~~~~~ ”
Hasegawa se cutremură rapid tot drumul de la fese la spate. În timp ce îi înghiți
încărcătura, ea a început să se înece de fericire. Nectarul feminin a început să reverse din
locul secret al lui Hasegawa în timp ce își înmuia lenjeria atât de mult încât sucurile i-au
revărsat apoi din lateral și au alunecat în interior.

partea laterală a coapselor ei. Ceremonia contractului dintre Hasegawa și Basara a

început cu punctul culminant al ambilor.
PARTEA 8
După acel punct culminant aprig — când Basara a deschis ochii, s-a trezit în vârful unui
pat.
„Acest loc este…”
Razele dimineții au pătruns în camera familiară, în timp ce un Hasegawa gol zăcea

lângă el. Toujou Basara a recunoscut că locul în care se afla era dormitorul
apartamentului lui Hasegawa.
„Ce-!?”
Era sigur că se afla tocmai în dormitorul hanului. Părea de necrezut că

ceremonia contractului s-a încheiat exact așa, după ce Hasegawa l-a atacat și și-a
pierdut cunoștința – de îndată ce i-a trecut prin minte acel gând, Basara a tresărit.
„Relaxează-te Toujou... ceremonia contractului nostru nu sa încheiat încă.”
În timp ce Hasegawa stătea confortabil lângă el, ea deschise ochii și chicoti.
„Camera în care am stat avea o capacitate de șase persoane și avea două scopuri
principale... cu alte cuvinte, era prea mare doar pentru noi doi. În interiorul barierei
erau două băi, așa că am făcut un duplicat al apartamentului meu
camera de după ușa aceea. Totuși, pentru că spațiul în sine nu s-a

mutat din interiorul hanului, nu este nicio problemă chiar dacă Naruse
și ceilalți vă verifică poziția cu contractul Stăpân-Servitor.”
„Crearea unui spațiu duplicat... de ce?”
Basara era incapabil să înțeleagă situația care fusese pusă înainte
l.
„Încheind un contract cu mine, vrei să obții cât mai multă putere. După cum am
spus deja, trebuie să mă împingi mental... dar am fost puțin neglijent și tocmai te-am
făcut să-ți pierzi cunoștința. De aceea am redus curgerea timpului în această barieră
la o miime din viteza ei inițială. Este deja dimineață în această barieră, dar, în realitate,
nu a trecut nici măcar un minut de atunci.”
Hasegawa i-a arătat apoi ecranul telefonului ei mobil. În timp ce se uita la ecranul
LCD, ora afișată pe acesta era încă doar nouă seara din noaptea precedentă.
„Deoarece există o diferență atât de mare în fluxul de timp aici față de cel al
lumii exterioare, este aproape ca și cum timpul în acest spațiu a fost oprit...
dar percepția noastră asupra timpului rămâne neschimbată, așa că vom
îmbătrâni în continuare în barieră. . Când te obișnuiești și te întorci în lumea
exterioară, este posibil ca mintea și corpul tău să nu poată suporta sarcina
accelerației și, în cel mai rău caz, există riscul ca însăși existența ta să nu poată
a indura. Pentru a evita astfel de riscuri, cel mai bine este să rămâneți la viteza actuală.”
„Văd... mulțumesc.”
Basara îl mângâie pe piept uşurat că era ceremonia contractului cu Hasegawa

încă intacte.
…Cu alte cuvinte.
Basara a calculat instantaneu cât timp a mai rămas. Ora de check-out pentru han a fost
mâine la prânz. În cel mai rău caz, dacă refuzau micul dejun și el îi acorda lui Hasegawa
timpul minim pentru a se îngriji și a se pregăti, însemna că aveau la dispoziție până la
unsprezece dimineața, sau aproximativ paisprezece ore.
Înmulțind asta cu o mie, ar avea aproximativ paisprezece mii de ore - sau aproximativ
cinci sute optzeci și trei de zile. În timp ce Basara făcea în tăcere acele calcule în
mintea lui, Hasegawa părea să înțeleagă greșit.
„Nu-ți face griji. Dacă nu doriți să petreceți atât de mult timp, putem reveni oricând la
viteza normală.”
„Ah, îmi pare rău... nu este cazul.”
Nu că îi displăcea ideea de a petrece timp singur cu Hasegawa.

Pentru a forma un contract de succes cu unul dintre cei zece zei, a fost ceva care
în mod normal era imposibil într-o viață și ar putea fi chiar imposibil cu generațiile viitoare.
Dacă da, cinci sute optzeci și trei de zile au fost prea scurte și, luând în considerare timpul
pe care Hasegawa a petrecut veghându-l asupra lui - departe de doar cinci sute optzeci și
trei de zile, au fost mai mult de cincisprezece ani. Ea așteptase de foarte mult timp, iar
Basara dorea să răspundă sentimentelor ei formând un contract prin care să poată
împrumuta mai multă putere de la Hasegawa. Cu toate acestea, a fost o problemă majoră
în asta.
„—Dar mesele și orice altceva?”
Deoarece spațiul din interiorul barierei era o replică a spațiului real, mai era mâncare în
bucătăria hanului, precum și în frigiderul și dulapurile apartamentului lui Hasegawa, dar
existau limite la cât era acolo.
„De aceea am duplicat spațiul din apartamentul meu... în afară de noi și de telefoanele
noastre mobile, am făcut totul astfel încât totul în spațiu să fie restaurat ori de câte ori
trecem între han și apartament.”
În esență, ori de câte ori se întorceau la han, apartamentul revine la starea inițială, iar
dacă s-ar muta de la han înapoi aici, spațiul de pe acea parte ar fi și el resetat. În acest fel,
nu trebuiau să-și facă griji cu privire la mâncare, spălare sau curățare. Totul ar putea fi
rezolvat doar călătorind dus-întors între han și apartament. Cu alte cuvinte, interiorul
acestei bariere a fost conceput pentru a fi un spațiu în care să se poată angaja pur și
simplu în contractul lor, fără să fie nevoiți să-și facă griji pentru nimic altceva.
„Într-un contract cu tine, nu ar fi niciun motiv să fac o greșeală atât de elementară,
nu?”
Hasegawa a zâmbit când i-a spus că totul este bine. Nu au fost probleme în spațiul din
barieră. De asemenea, le-a fost posibil să se întoarcă în orice moment la fluxul inițial al
timpului. Era o configurație atât de elaborată, încât nu mai putea spera - după ce a ajuns
atât de departe, nu i-a mai fost posibil să dea înapoi. Prin urmare
„Am înțeles... atunci, să continuăm ceremonia contractului așa cum este.”
În timp ce Hasegawa s-a apropiat de fața lui, ea a zâmbit în timp ce și-a apăsat degetul
arătător pe buzele lui.

„Nu e nevoie să ne grăbim... să luăm micul dejun mai întâi. În plus, deși sunt puțin
reticent în privința asta, nu crezi că este necesar să dai un telefon la Naruse și la

ceilalți?
„...A-Ai dreptate.”
Mio și ceilalți au spus că vor să-i audă vocea la telefon și nu doar să primească
mesaje text de la el. Hasegawa a făcut un zâmbet ironic în timp ce a spus ea
„Voi readuce viteza timpului aici la aceeași cu cea din afară doar o singură dată.
Dar, te rog, termini în timp ce gătesc micul dejun, bine? Chiar și zece minute înmulțite
cu o mie ar echivala cu o săptămână.”
spuse Hasegawa în timp ce îl săruta pe obraz și apoi părăsi dormitorul. Basara și-a
folosit apoi telefonul mobil pentru a efectua un apel către telefonul fix al reședinței
Toujou. Telefonul a fost preluat imediat...
[—Da, Basara-sama.]
O femeie a răspuns la telefon pe un ton respectuos. Pe lângă faptul că așteptau

apelul lui Basara, probabil că i-au recunoscut numărul pe ecranul LCD imediat ce a
fost afișat. Dându-și seama de asta, Basara a râs în timp ce spunea
„Zest, scuze că am sunat atât de târziu... cum merg lucrurile acolo?”
[Da. Toată lumea așteaptă vești de la tine de acum ceva vreme, dar ne-am îmbăiat
pe rând, iar acum Mio-sama și Maria sunt la baie. O să te transmit lui Yuki-san și
Kurumi-san acum... — Alo, Basara?]
După un scurt interval, se auzi vocea lui Yuki. Părea puțin neliniștită.
„Yuki, îmi pare rău că te-am îngrijorat... s-a întâmplat ceva în timp ce am fost plecată?”
[E in regula. Nu au fost probleme.]
Tonul vocii lui Yuki la telefon părea să se înmoaie, când ea se simțea ușurată la
auzirea vocii lui. După ce a continuat să vorbească cu ea o vreme, telefonul a fost
predat lui Kurumi. Basara și-a cerut din nou scuze că i-a contactat atât de târziu,
apoi i-a spus că a ajuns cu bine la cazarea lui.
[Ei bine, am putut să ne dăm seama asta pe baza semnalului tău GPS mobil și prin
Mio-sama și alții, dar... se pare că stai la un han cu adevărat scump.]
„—Da, chiar și eu cred că este puțin prea extravagant...”
Nu putea spune că Hasegawa a fost cel care a făcut aranjamentele, așa că Basara a
avut grijă să fie atent cu cuvintele lui.
[Ei bine, asta e bine din când în când, nu? Chiar și Maria și-a cumpărat o baie mare...
și mai ales tu, pentru că mereu te-ai certat, Basara.]
spuse cu blândețe Kurumi.
[Cum sunt lucrurile acolo? Acel loc este renumit pentru liniile sale spirituale, așa că
aerul trebuie să se simtă diferit acolo.]
"Da, este adevărat-"
Basara dădu din cap în timp ce îi vorbea lui Kurumi despre ce s-a simțit după ce a venit
aici. — Apoi, Hasegawa s-a întors în dormitor după ce a terminat de pregătit micul
dejun. Hasegawa purta un „șorț gol” în timp ce purta o singură farfurie
hrană suficientă pentru ca cei doi să intre în cameră. Erau diverse articole, cum
ar fi pâine prăjită, șuncă, ouă, salată și așa mai departe. Când a observat că
Basara era încă la telefon...
„………”
Ea se uită la el cu dezaprobare. Ușor panicat, Basara a verificat ora de pe ecranul

telefonului mobil și și-a dat seama că vorbea deja la telefon de mai bine de
cincisprezece minute. Hasegawa se apropie de el fără să spună nimic, deși părea clar
că își pierde răbdarea.
Apoi a așezat vasul mare cu micul dejun pe noptieră care era lângă patul. În timp
ce se târa ușor pe pat, Hasegawa începu să-și alunece limba pe partea lui.
„——”
[Basara? Ce s-a întâmplat?]
„Nu... nu e nimic.”
Imediat ce Basara i-a răspuns lui Kurumi, el a trimis o privire de reproș în jos
către Hasegawa, dar ea a dezvăluit pur și simplu un zâmbet răutăcios ca răspuns.
Ea și-a alunecat încet limba de pe partea lui spre stomacul lui - și a continuat
mai în jos.
„(A-Stai, sensei...?)”
„(Este pedeapsa ta pentru că ai luat atât de mult la telefon... dacă nu taci, vor afla.)”
După ce ea i-a șoptit rapid asta, Hasegawa a sărutat ușor tija lui Basara. Ea și-a
alunecat limba în sus și în jos, și-a uns cu salivă și apoi și-a folosit ambele mâini
pentru a o mângâia, făcând erecția lui să devină și mai rigidă. Deoarece simțurile îi
erau ridicate în barieră, și-a smucit instantaneu șoldurile, deși își suprimase vocea.
[Ah, stai puțin – Mio a ieșit din baie, așa că i-o voi da.]
După ce Kurumi a spus asta
[—Bună, Basara?]
În momentul în care Mio ridicase telefonul, Toujou Basara era deja în mijlocul unei
muie complete de la Hasegawa.
„Mmm… chuu, haa… slurp… hmm, chuu… mmm… chuu ”
În timp ce își mișca capul în sus și în jos, ea îi suge toiagul cu zgomote lascive.
În timp ce Basara se uită în jos, a pus o mână peste capul lui Hasegawa.
Poate din bucurie că îl făcea să se simtă așa, Hasegawa și-a intensificat
mișcările mâinii și gurii în timp ce îi făcea o muie.
„——”
În ciuda eforturilor sale de a îndura, nu a putut să se oprească să simtă plăcerea –

Basara a decis că este imposibil să se mai abțină și așa că și-a suflat sarcina direct în
gura lui Hasegawa. Apoi
„Mmm mmm… mmm… chuu, haa… chuu… ”
Hasegawa a înghițit în gură când a înghițit tot materialul seminal al lui Basara și i s-
a părut că i s-a părut delicios. Și așa, Hasegawa a lins apoi norosul
lichid alb care se revărsa din vârful Basarei ușor cu limba.
[Basara... bună, mă auzi?]
„…Da, tocmai ai ieșit din baie?”
[Eh? Da, dar…]
Mio a răspuns la întrebarea lui cu un strop de timiditate.
[Este un izvor termal acolo, nu? Este uimitor, nu-i așa?]
„Da... este uimitor, într-adevăr...”
Basara a înghițit subconștient în timp ce dădea din cap și răspundea. Hasegawa

începuse din nou să-i facă felatii, deși îi era greu să termine apelul telefonic.
„Chuu…slurp, mmm…haa…chuu, chuu…haa…chuu ”
Ea a continuat să-i suge penisul cu gura ei fierbinte și, de asemenea, și-a împletit limba
în jurul tijei lui. Acest lucru l-a făcut pe Basara să se zvâcnească inconștient
talia lui.
[ Izvoarele termale sună frumos... Basara, hai să mergem împreună cu toată lumea data
viitoare.]
„Da, așa este... împreună data viitoare...!”
În timp ce vorbea cu Mio, el și-a eliberat încărcătura în gura lui Hasegawa din nou.
„Hmm mmm… mmm… haa, hmm… chuu… mmm ”

Hasegawa a primit tot ce a eliberat în gura ei și ea a băut tot în timp ce făcea un geamăt
dulce.
După ce Basara a promis că va merge la izvoarele termale împreună cu toți ceilalți data
viitoare, a spus să-i transmită salutările Mariei care era încă în baie înainte de a închide
telefonul. Era pentru că avea impresia că succuba Maria probabil va vedea prin actul său.
Hasegawa și-a îndepărtat apoi buzele de pe penisul lui Basara și a ridicat privirea la el.
„...Micul dejun pe care l-am pregătit se răcește.”
„Îmi pare rău... dar te rog nu mai fi atât de nesăbuit, sensei. Dacă Mio și
alții află?”
„Nu-ți face griji. În acest moment, doar partenerul meu de contract îmi poate auzi vocea.”
spuse Hasegawa. Curgerea timpului în interiorul barierei a încetinit din nou.
„Așa cum era de așteptat, ești foarte drăguț cu Naruse și cu ceilalți... dacă vreau să
primesc același tratament special, ar trebui să fac și asta?”
În timp ce a spus asta, a ținut mâna dreaptă a lui Basara. Și apoi
„Eh...?”
O creastă familiară a apărut pe dosul mâinii drepte a lui Basara. El clipi din ochi îndoit, iar
creasta a dispărut rapid – în schimb, un guler a apărut în jurul gâtului lui Hasegawa, iar ea
a gemut dulce „mmm... ” în timp ce respirația ei fierbinte îi furnica pielea.
„Sensei, nu-mi spune…?”

„Da... am analizat energia contractelor Stăpân-Servitor din tine pe care le-ai făcut cu Naruse
și ceilalți. Vraja care va fi legată între noi va avea aceleași caracteristici. Cu asta, nu vei putea
să mă lași în pace, nu…?”
„Ești... ești din nou atât de nesăbuit...”
Basara părea să-și pună vina pe el însuși când îi spunea asta.
"E în regulă. Până când vom forma un contract Stăpân-Servitor prin ceremonie, pot fi
conectat cu tine prin două obligații...”
spuse Hasegawa atât de fericit.
„În plus, acest lucru nu este deloc nesăbuit. Cu siguranță nu crezi că aș ceda unui simplu
blestem ca acesta, nu?
Asta a fost cu siguranță adevărat. Chiar dacă Hasegawa, unul dintre cei zece zei, a
fost supus efectului unui afrodisiac, iar blestemul a pus o povară asupra ei atât fizic, cât și
psihic, nu exista niciun risc de pericol pentru viața ei.

in orice caz
„……………”
Basara a tăcut. Magia contractului Stăpân-Servitor care fusese folosită cu Mio, Yuki și
Zest a fost mai mult decât eficientă asupra lor și, deși le pusese o povară, devenise și o
legătură importantă care îi salvase din nou și din nou de când le-a crescut potențialul de
luptă. Desigur, Hasegawa spusese că nu avea de ce să-ți faci griji. Cu toate acestea, nu i s-a
părut amuzant că ea se gândise atât de ușor la asta. Prin urmare

"-Înțeleg. După ce luăm micul dejun, aș vrea să încerc ceva.”
După ce Basara a declarat asta zâmbind, cei doi au început să mănânce micul dejun
pe care Hasegawa îl pregătise. Și după micul dejun — Basara îl conduce pe Hasegawa
înapoi în spațiul din han. Deși timpul din interiorul barierei era echivalent cu cel al dimineții,
întunericul nopții rămăsese același în spatele ușilor glisante ale camerei în stil japonez.
Hasegawa purta doar o singură pereche de lenjerie, astfel încât să nu treacă linia finală, iar
ea s-a așezat pe futonul care fusese restaurat la starea sa inițială. Basara a scos o fiolă mică
din bagaj din sufragerie și apoi a băut conținutul ei în fața lui Hasegawa.
„Fufu... asta ai spus că vrei să încerci?”
„Da... deci, să începem.”
Hasegawa încă părea oarecum calmă în timp ce ea zâmbea în timp ce Basara se așeza în
fața ei și apoi o strânse într-o îmbrățișare în timp ce el și-a sigilat cu forță buzele. Și-a strecurat
ambele mâini din spatele taliei ei în lenjerie. Din moment ce Hasegawa era într-o stare de
afrodizie din cauza blestemului, cel

în lenjeria ei era atât de fierbinte încât părea că se va topi. Basara
apoi i-a mângâiat grosolan fundul
„Mmm… chuu, haa… chuu… mmfuu… aah… mmm ”
Hasegawa și-a răsucit dulce talia în timp ce și-a împletit limba cu a lui și și-a folosit, de
asemenea, mâinile pentru a începe să-i îngrijească picioarele. În timp ce mâna lui Hasegawa îi
făcea ca axul să devină mai mare, Basara și-a scos doar mâna dreaptă din lenjeria ei și și-a
îndoit degetul arătător într-o formă verticală de „V” în timp ce a introdus.

în partea laterală a picioarelor ei. Și în timp ce își trăgea spre sine degetul care fusese
înghițit, s-au auzit sunete lascive. După ce a făcut un gol în partea laterală a lenjeriei ei, a
spus el
„—O să-l pun.”
După ce a declarat pe scurt, Basara și-a introdus tija rigidă în lenjeria lui Hasegawa.
Avand tija lui Basara introdusa in lenjeria ei, regiunea sensibila a lui Hasegawa a fost
frecata de tija lui Basara.
„Aah… mmm… haaaah… ”
Fusese doar o mișcare ușoară, dar ea și-a ridicat vocea și fesele i-au tremurat când și-a
aruncat brațele în jurul gâtului lui Basara și s-a lipit de el. Ea stătea față în față cu Basara în
partea de sus a poală, când mâna lui dreaptă se scufundă din nou în lenjeria ei în partea din
spate a taliei ei. Odată ce a prins fundul lui Hasegawa cu ambele mâini, a început să o lovească
și
jos de jos.
„Haaa, mmm…yaan, Toujou…aah…haaah ”
Hasegawa a adaptat mișcările taliei ei cu mișcările lui Basara. Părul ei lung și negru se
legăna haotic din cauza plăcerii intense la nivelul picioarelor ei care aproape că i se simțea
arzând, cel mai probabil pentru că era într-o stare de afrodizie. Ca urmare a senzațiilor
plăcute, faptul că Basara a ingerat un fel de drog a dispărut complet din mintea lui Hasegawa
- dar
„Yaa — fuaaaan Wh…!?”

Întinzându-și ambele brațe în jurul spatelui ei, Basara a reușit să-i mângâie ușor
sânii, iar Hasegawa s-a arcuit cu spatele și a ridicat privirea spre tavan din cauza
plăcerii neașteptate. Apoi
„…Tu…jou…?”
Basara era cel care era acolo. Dintr-o dată, ceva s-a întâmplat și ea nu a mai înțeles ce
se întâmplă.
…Așa ceva, dar…
Când s-a uitat în fața ei, Basara a fost cu siguranță cel care a fost acolo și-a introdus
tija în lenjeria ei în timp ce o mângâia pe fund - totuși
…Ah…
A văzut zâmbetul care a apărut pe chipul lui Basara în fața ei.
„Nu ar putea fi... drogul de mai devreme... aaa, aaaaaaaaahhh.”
Hasegawa a vrut să spună ceva, dar cuvintele ei au fost înecate de propriile ei strigăte
de plăcere. Din spate, un obiect dur s-a împins în lenjeria ei și a început să se frece
de deschiderea lui Hasegawa. În același timp, ambele deschideri din față și din spate
au fost stimulate în timp ce se frecau de el.
„Da, mmm… nu… haaa… cum, două dintre… haaaaaah ”
În timp ce se afla într-o stare de afrodizie, Hasegawa a fost împinsă către un

punct culminant, făcând ca sucul ei feminin să se reverse ca un duș. În același timp,
cei doi Basara au pus-o în sandviș între ei și și-au eliberat încărcăturile, umplând
lenjeria lui Hasegawa cu multe fluide fierbinți și lăptoase. In timp ce
sprijinindu-și bărbia pe umărul stâng al Basara care se afla în fața ei, ea

a spus
„Daaa… uh… mmm, haa… ah… Toujou… asta…?”
În timp ce Hasegawa s-a înecat în senzația persistentă a apogeului ei aprig, ea și-a dat în
sfârșit adevărul. A fost prinsă între doi din Basara -

si mai erau patru Basara care stateau in jurul ei.
„Este un suvenir pe care l-am primit de la o doamnă succube din Tărâmul Demonilor. Un
medicament pentru când Mio și ceilalți patru au nevoie de un partener în același timp... dar
nimeni nu a spus că nu l-aș putea folosi pentru o singură persoană.”
În timp ce o îmbrățișa pe Hasegawa uluită, Basara care se afla în fața ei i-a șoptit la
ureche cu un ton care o făcea să se simtă neputincioasă.
„Acum hai să continuăm, sensei – ceremonia contractului nostru, adică.”
De îndată ce a spus asta, cele șase trupuri ale lui Basara s-au înconjurat și s-au înălțat deasupra
a ei.
PARTEA 9
Pe la miezul nopții, personalul s-a dus în camera în care stăteau Basara și Hasegawa
pentru a putea începe să curețe vasele de la cină. Doar pentru că Hasegawa le ceruse în
avans să sosească atât de târziu în noapte. — Hasegawa dorise ca ei să curețe în liniște și la
un moment dat
asta nu ar fi o tulburare pentru ei. Exista o cantitate semnificativă de mâncare în
diferitele feluri de mâncare, dar atât Basara, cât și Hasegawa reușiseră cumva să
termine complet, lăsând farfuriile goale.
Ușurați, membrii personalului s-au întors imediat să-i spună bucătarului despre asta.
„—Dar, sunt oaspeți incredibili, nu-i așa?
murmură cineva. Nu le venea să creadă când au primit în urmă cu câteva zile un anunț
de la sediul lor în care se spunea că întregul loc a fost rezervat atât pentru azi, cât și
pentru mâine. Întrucât era un han de lux binecunoscut, celebrități din diverse domenii
au mai stat aici, dar era prima dată când un client rezervase întregul loc. În plus, deoarece
hanul a acceptat rezervări cu mult înainte de data șederii, ar fi fost firesc ca rezervările
pentru weekend să se umple deja. Au avut și niște VIP-uri obișnuite și altele. Deși hanul a
fost reticent în a accepta decizia incomodă care le-a fost înmânată de la sediul lor, sediul
se hotărâse deja cu oaspeții pentru a-i liniști. Deoarece nu au existat dispute directe
împotriva lor, probabil că nu au existat probleme majore. Nu știau cât plătise femeia pe
nume Hasegawa, dar cu siguranță a fost suficient ca toți membrii personalului să
primească un bonus mare. Pentru a evita dezaprobarea clienților lor obișnuiți, probabil
că au fost cheltuiți bani și pentru a-i liniști - însemna pur și simplu că avea destui bani
pentru a face acest lucru.
De asemenea, proprietara le dăduse un ordin strict de a oferi servicii perfecte.
De aceea erau cât mai liniștiți... personalul făcuse aranjamente pentru a face ordine în
vasele și a-și împărți munca, încercând totodată să nu se apropie de futonul pe care îl
așezaseră în camera alăturată, precum și de băi sau dormitoare. După ce au pus toate
vasele goale din cameră într-un cărucior pe care l-au oprit în fața camerei, au închis ușa în
liniște.
și a părăsit camera. După ce personalul a părăsit biroul angajatului, a făcut curat în

liniște în camera lui Hasegawa și s-a întors la bucătărie pentru a lăsa vasele, era
aproape douăsprezece și jumătate. — La acel moment, au trecut peste patru luni înăuntru
bariera.
Cu toate acestea — ceremonia contractului era încă în desfășurare. Într-un colț

al băii publice pentru bărbați, care era umplut cu abur alb în creștere, o tânără
singură stătea în mijlocul unui grup de băieți care împărțeau toți același lucru.
aspect.
„Aah, mmm… chuu… haa chuu, fuu… haa… fuaan ”
Femeia se întindea pe talia unui băiat care îi mângâia sânii din spate și scoase
gemete dulci în timp ce se întoarse să-l sărute peste umăr. De fiecare dată când
își făcea cu desfrânare fundul alb în sus și în jos, din picioare erau emise zgomote
umede lascive. Băiatul din spatele ei și-a introdus propria tijă întărită în lenjeria ei și a
fost stimulat de fiecare mișcare a șoldurilor femeii.
„Mmm… haa, mmm… chuu… mmfu, aah… chuu… haaa ”
În timp ce femeia îl săruta pe băiat și se îneca de plăcere, ea și-a întins ambele
mâini în același timp către băieții care stăteau în stânga și în dreapta ei. Ea le-a
mângâiat penisurile atât cu mâna stângă, cât și cu mâna dreaptă.
Pe măsură ce și-a folosit vârfurile degetelor arătătoare și ale degetelor mari pentru a-
și stimula tijele cu zgomote lascive, acestea au început să se umfle treptat. Deci, femeia
a accelerat și mai mult mișcările și obscenitatea mișcărilor mâinii.
„„Uh…ah…kuh!””
Băieții din stânga și din dreapta ei au ejaculat aproape în același timp, iar femeia
din mijloc a fost stropită cu un lichid alb tulbure care i-a acoperit pielea de la piept
până la buric. Când simțea căldura spermei lui pe pielea ei, se simți confortabil.
„Aah mmm, aah… haaah ”
Femeia tremura dulce, cu o expresie de extaz pur, iar băiatul din spatele ei care
împinge de jos a spus
„H-Hasegawa-sensei... și eu, sunt aproape...!”
A strigat cu o voce tare – așa că
„Mmm… aah, Toujou… din nou, vino cât vrei…”
Hasegawa a răspuns de parcă l-ar fi rugat să facă acest lucru și și-a alunecat ambele
mâini departe de Basaras care stăteau în stânga și în dreapta ei, introducându-le în
schimb în lenjerie. Și-a înfășurat cu degetele în jurul axului Basara care se afla în spatele
ei cu ambele mâini și a început să-l mângâie intens. De fiecare dată când mângâia tija
lui Basara în sus și în jos cu ambele mâini, vârfurile degetelor ei se frecau de propriile
ei regiuni sensibile feminine. În același timp, Basara care se afla în spatele ei a dezlănțuit
o ejaculare puternică de material seminal care a țâșnit ca o fântână.
„——Aaaaahh ”
Senzualitatea lui Hasegawa a crescut și ea imediat, iar ea a secretat sucuri de dragoste

din deschiderea ei feminină. Apoi, Basara care era în spatele lui Hasegawa a îmbrățișat-
o cu blândețe în timp ce îi mângâia sânii.
„Sensei... Cred că este aproape timpul să trecem la următoarea etapă de

antrenament.”
„Ah… aah… mmm, înțeleg… Toujou… așa cum îți dorești… haah… chuu ”
În timp ce era cufundată în senzațiile dulci persistente ale unui punct culminant,
Hasegawa și-a împletit limba cu Basara care se afla în spatele ei în timp ce își
strângeau buzele. —Basara luase un medicament care producea copii ale lui. Putea
produce cel mult cinci corpuri - cu alte cuvinte, era pentru Mio, Yuki, Maria, Kurumi și
Zest. Deși era posibil ca ei să aibă adevăratul trup al lui Basara plus patru copii ale lui,
asta însemna că unul dintre partenerii lor va ajunge să fie adevăratul Basara, așa că a
luat în considerare posibilitatea ca ceilalți patru să se simtă geloși. Copiile create erau la
fel ca și Basara însuși - totuși, nu avea sens să folosești drogul în luptă. Deși au existat
diverse abilități de a se împărți, drogul era un bun pentru adulți produs de un succub
pentru început, așa că au existat cu siguranță restricții în puterile copiilor și, ca atare,
aceste copii nu aveau nicio putere de luptă. — Cu toate acestea, au fost mai mult decât
suficiente pentru a oferi plăcere sexuală.
Mergeau puternic de aproximativ opt ore acum și, datorită caracteristicilor barierei
pe care Hasegawa o crease, de fiecare dată când treceau între spațiul apartamentului
ei și han, fiola pe care Basara o luase din bagaj pentru a o folosi. a fost readus la
starea inițială.
Cu toate acestea, din moment ce a existat doar unul dintre Hasegawa, a existat o
limită la numărul de parteneri pe care îi putea gestiona în același timp. Prin urmare,
după câteva încercări diferite, Basara a considerat că cel mai bine era să-și folosească
corpul real împreună cu două copii pentru a face un total de trei dintre el. Chiar și așa,
pentru a-l forța pe Hasegawa să se supună mai ușor, ar putea face cinci copii ale lui
pentru a o înconjura complet - și așa, Basara și-a folosit șase corpuri pentru a-l face
pe Hasegawa să se predea prin culminare.
Locul ales a fost baia publică a bărbaților. Întrucât mediul avea să fie resetat de fiecare
dată când treceau între apartamentul ei și hanul din barieră, nu era nevoie de curățare
sau spălătorie, deși nu era neapărat cazul pentru corpurile lor. În acest sens, deoarece
în baia publică era o cantitate mare de apă fierbinte, ei își puteau spăla transpirația în
mod convenabil și, dacă foloseau baia în aer liber, era și posibil să se răcească acolo.
Când a fost adusă din nou în baia masculină cu șase din Basara și făcută să se predea,
simțurile lui Hasegawa s-au adâncit, dezvăluind diverse lucruri în interiorul ei de care
ea nu fusese conștientă. După ce a continuat să desfășoare diverse acte erotice timp
de mai bine de patru luni, Basara spusese în sfârșit că îl va duce pe Hasegawa la
următoarea etapă de antrenament astăzi.
Și - a doua zi, Hasegawa a fost din nou antrenată pentru a-și avansa serviciul sexual
către Basara. Hasegawa și-a împletit corpul cu corpurile lui Basara de dimineața până
seara și ea a învățat cum să-l servească în tot felul de moduri, de la felatie la țâțe și
handjob-uri la coapsă. Ea a învățat totul de la zero. Hasegawa a început treptat să
înțeleagă cât de profund a fost - de fiecare dată când Basara o conducea la un punct
culminant și mai înalt, ea simțea ca și cum a crescut ca o femeie care o putea face pe
Basara să se simtă bine și a început constant să se trezească la adevărata plăcere
sexuală. serviciu. Făcând acest lucru, Hasegawa a crescut constant în abilitățile ei de a-
l sluji sexual, iar Basara a folosit din nou mai multe copii ale corpului său pentru a o
subjuga - totuși, deoarece tehnica lui Hasegawa se îmbunătățise, ea era acum capabilă
să preia patru dintre corpurile lui ca parteneri. Deci, Basara și-a folosit cele două copii
rămase pentru a suge sânii lui Hasegawa - și, în cele din urmă, Hasegawa a putut fi
antrenat de toate cele șase corpuri ale lui Basara. În fiecare zi în care ea continua să
fie pe plac
Corpurile lui Basara, se simțea cu adevărat fericită - și până atunci, a observat că

anotimpurile din afara ferestrei se schimbaseră deja din toamnă în vară.
PARTEA 10
—Din acel moment, zilele de poftă pe care Basara și Hasegawa le-au împărțit împreună
au continuat fără sfârșit. Deși ea putea fi copleșită și făcută să cedeze de șase dintre
corpurile lui, din moment ce Basara avea doar un singur corp autentic, nu avea niciun
sens decât dacă putea fi făcută să se supună în circumstanțe normale. Prin urmare,
Basara a încetat să mai folosească drogul din acel moment și a început să o antreneze
doar cu corpul său real. Până în acel moment, fiecare parte a lui Hasegawa, de la sânii
și fesele până la buzele și limba ei se transformase în ceva obscen care avea unicul
scop de a-l face pe Basara să ajungă mai repede la punctul culminant.
„Mmm…chuu, haah… Toujou…chuu chuu…chuu, mmfu…mmm, chuu… aah…chuu…

chuu, hmm… slurp…chuu ”
Chiar dacă a fost pur și simplu lăudată pentru serviciul ei și obrajii sau părul i-au
fost mângâiate, ea a ridicat vocea. De fiecare dată când o vedea pe Basara culminând,
simțea atâta plăcere încât tremura. În timp ce ea a executat cu generozitate tehnicile
pe care le-a folosit pe șase corpuri pentru un singur bărbat, și-a exprimat din toată
inima dragostea pentru el. Hasegawa devenise complet captiv al supunerii sexuale
față de Basara. Și apoi…
…Nu pot să cred că am fost cu adevărat dominat și controlat de Toujou în acest sens
punct…
Într-o barieră, zăpada s-a îngrămădit pe lângă fereastra hanului într-o anumită seară -
ea își terminase antrenamentul pentru ziua respectivă, așa că Hasegawa și-a sprijinit
capul pe brațul lui în timp ce ei stăteau întinși pe patul unei camere în stil occidental.
Se uită la o parte a feței băiatului în timp ce acesta stătea întins lângă ea.
„...Sensei, nu poți dormi?”
Basara a observat brusc privirea ei asupra lui, iar el a părut îngrijorat când l-a
întrebat pe Hasegawa asta.
„Da... de aceea te urmăream.”
Un zâmbet a apărut pe chipul lui Hasegawa. Trecuse aproape un an de când
începuseră să petreacă timp singuri în barieră... Chipul lui Basara devenise ceva mai
asertiv, corpul lui se maturizase, iar părul și înălțimea îi crescuseră de asemenea.
„—Ai vrea să te ajut să adormi?”
Spune el în timp ce un zâmbet plutea pe chipul lui și numai asta a făcut ca trupul lui Hasegawa
să înceapă să se încălzească.
„Da... te rog, Toujou.”
Hasegawa l-a implorat cu ochii umezi, iar ea s-a sprijinit în poala lui și l-a îmbrățișat în
timp ce el se ridică, astfel încât să poată fi față în față unul cu celălalt.
Hasegawa și-a dat jos neglijeul, lăsând doar lenjeria pe ei și și-a apăsat buzele spre
Basara cu ochii plini de căldură.

„Chuu… haah, mmm… aah… Toujou… ”
Ea a început să-și înfășoare limba în jurul lui și să-l sărute cu desfrânare.

Și apoi, în timp ce Basara răspundea și cu limba, a început și el să-i
mângâie încet sânii. Nu a fost la fel de intens pe cât era în mod normal
în timpul sesiunilor de antrenament și asta pentru că intenționa să aducă o
dulce senzație de bucurie lui Hasegawa. —Chiar dacă îi dăduse o pregătire
unilaterală, încă nu o cucerise complet pe Hasegawa. Cu toate acestea, în
afară de timpul petrecut mâncând și odihnindu-se, Basara a petrecut fiecare
clipă pentru a o face să cedeze în fața lui, deși Basara o strica uneori și pe
Hasegawa... de aceea Hasegawa a apreciat dragostea pe care Basara i-a
revărsat-o și ea a simțit plăcere imensă să fie antrenată de el — era complet
îndrăgostită. La început, Basara ar fi trebuit să o captureze și să întârzie
curgerea timpului în interiorul barierei cât mai mult posibil pentru a obține
cât mai multă putere - pozițiile lor se inversaseră rapid, iar acum Basara
devenise complet și captivul lui Hasegawa. Deși putea deja să împrumute o
cantitate considerabilă de putere lui Basara prin finalizarea ceremoniei
contractului, antrenamentul lui Basara pentru Hasegawa nu se terminase
încă.
… Poate din cauza asta.
Chiar dacă în curând avea să treacă un an întreg — gulerul

contractului de Slujitor Maestru rămânea încă de gâtul lui Hasegawa.
Acestea fiind spuse, era ceva care nu avea să dispară complet până când
servitorul nu va fi supus complet stăpânului. Oricât de multă plăcere a
înecat-o și indiferent ce i-a făcut Basara — Basara nu a renunțat niciodată
și a continuat să o antreneze fără griji, deși era potențial.
imposibil pentru el să o facă pe Hasegawa să i se supună complet de când ea

a fost unul dintre cei zece zei.
„Mmm… aah, haaaah ”
În timp ce își despărțiră buzele unul de celălalt pentru a respira, Basara și-a supt ușor
sfarcurile, făcându-l pe Hasegawa să strige dulce. În timp ce se uita la fața lui Basara în timp
ce se ținea de el cu ambele mâini, ea și-a amintit de copilul drăguț care a băut laptele matern
al lui Raphaeline. Corpul lui crescuse atât de mult încât era chiar mai mare decât Hasegawa
acum și a continuat să-i suge sfârcurile cu obscenitate.
…Cu Toujou, și eu…
În momentul în care acel gând vag i-a intrat în minte - ceva în pieptul ei a pulsat în timp ce
a devenit fierbinte. Și apoi
„—?”
În mijlocul surprinderii ei, Basara și-a eliberat gura din sânul ei și a înghițit ceva
din el.
„Eh…?”
Din vârful mamelonului stâng, care fusese supt de Basara, ea a văzut un lichid alb curgând
lasciv - în momentul în care a înțeles ce anume

însemna…
„T-Asta nu poate fi... asta e...”
Hasegawa Chisato s-a înroșit când a intrat în panică. Nu era ca și cum ar fi însărcinată -
pentru început, dacă era însărcinată cu copilul lui Basara, ea

ar fi fost cu adevărat fericit, mai degrabă decât tulburat. Hasegawa era în forma ei
de Zece Zei când a activat ceremonia contractului și asta însemna că Hasegawa
putea exercita acea putere pentru Basara. Deoarece Hasegawa fusese supusă
antrenamentului lui Basara timp de aproape un an, doar gândul că el își bea laptele
matern îi schimbase constituția corpului, deși nu era de fapt însărcinată. Din cauza
schimbării neașteptate a situației, Hasegawa și-a îmbrățișat timid pieptul cu brațele.
— Îndepărtează-ți brațele, Afureia.
Hasegawa i-a fost transmisă o comandă cu voce joasă. Corpul lui Hasegawa a
tresărit imediat și ea a tremurat în timp ce se uită în ochii lui reci. Basara fusese atât
de blând cu ea chiar mai devreme, dar ochii lui deveniseră reci acum, ceva ce nu mai
experimentase până acum în timpul antrenamentului.
„————”
Basara a continuat să o numească „sensei” până în acest moment, dar acum o numea
„Afureia” – în timp ce ea înțelegea sensul, Hasegawa a înghițit involuntar. O văzuse
stânjenită după ce a început să producă lapte matern și, poate, tocmai de aceea a
decis să-l supună complet pe Hasegawa chiar acum. Hasegawa a avut aceeași
premoniție. Era inutil pentru ea să încerce să fugă de subjugarea lui Basara chiar acum.
…Ah…
Hasegawa și-a dat seama apoi că penisul lui Basara stătea drept la o dimensiune care
ea nu mai văzuse niciodată — și-a dat seama că rezistența era inutilă când
ea a văzut-o. După ce s-a antrenat aproape un an întreg, pulsurile pe care Hasegawa le
simțea în ea aveau o semnificație absolută.
„………”
Așa că, Hasegawa și-a coborât încet brațele care îi ascundeau pieptul și a urmat instrucțiunile
lui Basara.
„...Te voi ușura acum.”
spuse Basara atât de încet, cu ochii întunecați, apoi și-a apăsat ușor buzele de sânul ei -
imediat după aceea...
„—— ”
Hasegawa și-a supt mamelonul stâng în mod obscen și a ajuns la un punct culminant
intens când Basara și-a băut laptele matern. În același timp, laptele matern a început să
curgă și din mamelonul drept al lui Hasegawa, iar sucuri feminine ieșiră și din picioare.
„Kya…aah…hyaaah ”
În timp ce se îneca în plăcerea intensă, Hasegawa a început să-i fie greu să respire, iar corpul
ei tremura continuu de extaz dulce. Chipul unuia dintre cei mândri Zece Zei nu mai era acolo
și nu mai rămânea decât chipul indecent al unei femei euforice care tocmai se acceptase și
devenise prizonieră plăcerii pe care i-o putea oferi Basara. Acesta a fost momentul în care
Hasegawa Chisato - Afureia celor zece zei a căzut complet. Basara avea
Încă o dată a învățat-o bucuria de a se răsfăța cu plăcerea și a devenit

instantaneu trezită - până când Hasegawa și-a dat seama, se afla în baia în aer
liber a camerei lor, iar Basara sugea laptele matern din mameloane. Dintre toate
tehnicile sexuale pe care le-a experimentat până acum, nu a existat nicio alta care să
o facă să se simtă mai neputincioasă și mai înspăimântată decât faptul că i s-a supt
laptele matern din mameloane.
„Haaah, Toujou… a-uimitor… aah… mai mult, mmm… fuaa… haaaah ”
De fiecare dată când Basara își sugea mamelonul, laptele matern țâșnea și din
celălalt mamelon al lui Hasegawa și se vărsa în apa fierbinte din baie. Laptele
matern al lui Hasegawa curgea obscen ca o fântână, iar apa fierbinte din baie, care
inițial ar fi trebuit să fie transparentă, a fost vopsită într-o clipă în alb ca lăptos. Când
Hasegawa s-a gândit că laptele ei nu doar hrănea gura lui Basara, ci și pătrundea tot
corpul lui prin piele, ea a devenit și mai excitată decât atunci când era în baia
masculină cu cele șase corpuri ale lui Basara. După cum Hasegawa și-a amintit asta,
ea s-a înecat complet în plăcere și a cedat în fața lui Basara.
Figura erotică a lui Hasegawa a făcut ca motivul lui Basara să fie aruncat deoparte,
în timp ce o excitare intensă a cuprins mintea lui. Basara a tras lenjeria lui Hasegawa,
care devenise complet umedă din sucul ei de dragoste și laptele matern din cadă -
nu, după ce a renunțat la raționalitatea lui, Basara și-a smuls sălbatic lenjeria.
„——Aah ”
Dar chiar și așa, Hasegawa era cufundat în plăcerea pură chiar acum, iar Basara o
apăsă pe marginea căzii în timp ce îi punea ambele mâini pe umerii ei. Și apoi…
„…Sensei…!”
În timp ce respira brusc din cauza excitării sale, a făcut apel la Hasegawa. Ceea ce a
căutat Basara de la Hasegawa era evident. Pentru a proteja promisiunea că nu vor
trece linia finală unul cu celălalt, Basara nu și-a scos lenjeria nici în timpul sesiunilor
de antrenament - dar, Basara a făcut-o acum.
a încălcat această regulă. Prin urmare
„…A-Aah… ”
Hasegawa tremura de bucurie. Dacă ar trece acea linie finală, nu și-ar fi încălcat
doar promisiunea, ci și asta i-ar răni pe Mio și pe ceilalți.
Basara prețuia acele fete mai mult decât orice altceva. Cu toate acestea, actualul
Basara a dat prioritate dorinței sale pentru Hasegawa față de sentimentele lui pentru
Mio și celelalte fete - pentru prima dată, Basara a șovăit cu sentimentele sale de
imoralitate și simțul său de virtute.
„...Hai, aici Basara...”
Hasegawa a zâmbit seducător în timp ce își deschidea încet propria deschidere cu

ambele mâini pentru a o expune lui Basara în baia în aer liber care îi permitea să vadă
bine în ciuda lipsei de iluminare electrică.
A fost - ca o lecție indecentă de educație fizică pentru o asistentă de la școală care

era pur și simplu prea frumoasă. Locul secret erogene al lui Hasegawa, în care se
revărsa sucuri de dragoste din el, era iluminat de lumina lunii, iar maniera sublimă
în care fluidele ei străluceau părea incredibil de salată.
„………”
În timp ce Basara se uita la aspectul ei, el și-a înghițit propria salivă. În timp
ce Hasegawa și-a deschis fanta pentru el... o șuviță din mierea ei feminină a
salivat ca un fir. Culoarea lui era o nuanță lascivă de roz. Hasegawa mai avea o
membrană inelară chiar în spatele intrării, care a servit drept dovadă că a rămas
neatinsă de un bărbat și era aproape ca și cum ar fi așteptat cu nerăbdare să fie
pătruns de cocoșul lui Basara. Hasegawa nu a spus nimic altceva. Pur și simplu și-a
ridicat șoldurile un pic mai mult ca și cum ar fi vrut să-l arate.
„Fufu…”
Ea scoase un chicot seducător. În acea clipă-
„———”
Asta a făcut doar să se prăbușească complet raționalitatea lui Toujou Basara - cu

erecția lui ridicând până la limită, Basara s-a împins spre intrarea lui Hasegawa.
Intrarea lui Hasegawa fusese gata să-l întâmpine și a scos un sunet dulce și plăcut în
acest proces... în timp ce Basara și-a împins șoldurile înainte, vârful penisului a
început să împingă intrarea lui Hasegawa, iar propria lui tijă a început să fie învăluită
de ea. . Și în cele din urmă, vârful lui Basara a atins membrana inelară a lui Hasegawa
- și în acel moment...
„—Mmmaaaahh ”
Corpul lui Hasegawa tremura în timp ce ea scoase un geamăt dulce, iar corpul ei sa
arcuit în timp ce dușul ei feminin țâșnea. Motivul pentru care Basara nu a pătruns
adânc în Hasegawa a fost rezultatul timpului cu care și-a ridicat șoldurile, iar asta a
fost doar un miracol. Hasegawa a experimentat un punct culminant senzațional,
diferit de orice simțise ea până acum.
„Haa… ah… T-Toujou… haa, mmm… aaah… ”

Hasegawa era năucită și gâfâia în timp ce conștiința ei aproape părea să se topească

într-o dimensiune complet diferită a plăcerii. — Pentru Naruse Mio, au fost sânii ei.
Pentru Nonaka Yuki, a fost fundul ei. Pentru Zest, au fost urechile ei.
Prima dată când a făcut ca fiecare dintre acele fete să se predea, Basara și-a
eliberat semnele blestemului atacându-le punctele slabe pentru a iniția o relație
Stăpân-Servitor cu ele. Cu toate acestea, în ciuda antrenamentului de aproape un
an întreg, Basara nu reușise să găsească slăbiciunea lui Hasegawa. Cu toate
acestea, din moment ce Basara îi dădea încă multă plăcere, Hasegawa nu era cu
adevărat îngrijorat de asta. Dar acum, adevărul ascuns fusese în sfârșit dezvăluit.
… Deci, acesta este punctul meu slab…
Deși îi era foarte greu de crezut, reverberațiile punctului culminant care l-au
cuprins pe Hasegawa i-au spus că acesta era adevărul.
„…………”
În cele din urmă, Hasegawa și-a ridicat încet corpul și s-a apropiat de Basara - și-a
despărțit picioarele și și-a apăsat fundul spre el. Locul ei secret de femeie se
scurgea absolut cu sucuri fierbinți și vâscoase.
„————”
Și apoi, Basara și-a întins încet mâinile spre ea.
„Mmm, nu vreau degetele tale... Toujou.”
Hasegawa îl imploră cu dulceață, iar ea îi conduse mâna dreaptă spre propriul

picioare. — Doar din asta, a înțeles ce trebuie să facă. Basara și-a apucat bărbăția cu
mâna sa dreaptă – iar Hasegawa a început să se împingă cu obscenitate în picioarele

lui. Basara s-a ținut de corpul ei perfect din
în spate, apoi și-a întins mâinile înainte, când a început să mângâie sânii lui
Hasegawa.
„Haa… a-ah… aah… ”
Hasegawa a scos dintr-o dată un geamăt dulce în timp ce laptele matern curgea din ambii
sâni, dar ea a continuat să mângâie penisul lui Basara și mai repede.
Ca urmare a plăcerii din ce în ce mai intense pe care o simțea Basara, bărbăția lui
s-a umflat treptat, crescând atât în dimensiune, cât și în duritate.
„…Ah…sensei!”
În momentul în care Basara a strigat cu o voce frenetică - Chisato Hasegawa a condus
cocoșul lui Basara spre propria ei intrare și l-a băgat în ea însăși. —A făcut-o pe Basara să
ejacule direct în himenul ei.
PARTEA 11
Toujou Basara a văzut un vis. În acel vis, el s-a urmărit săvârșind diferite fapte erotice
cu Hasegawa în fiecare zi. Chiar și în visul său, Hasegawa era incredibil de frumos și o
antrenase temeinic. Și, în timp ce Hasegawa se afla în mijlocul unei felatii desfrânate asupra
lui
„Mmm...”
Basara s-a trezit brusc și s-a trezit în camera în stil japonez a lui an
han unde fusese amenajat un futon. Apoi
„Haa…chuu, mmm…chuu…chuu…fufu, așa că acum ești treaz, Toujou… ”
Un Hasegawa nud a spus asta cu un zâmbet seducător, în timp ce ea îi punea

penisul între valea sânilor ei. Prin urmare
„...Bună dimineața, sensei.”
În timp ce Basara a spus asta, l-a mângâiat pe capul lui Hasegawa și apoi și-a
luat telefonul mobil care era în apropiere pentru a verifica ora curentă. Era
aproape opt dimineaţa.
„Sensei, de cât timp am dormit de când ai dezactivat bariera după încheierea

ceremoniei contractului?”
A întrebat pentru a verifica dacă anul petrecut în bariera cu Hasegawa a fost real.
„Mmm… chuu… haa… mmm, probabil mai puțin de două ore… mmm ”
„Deci... ai făcut asta tot timpul, sensei?”
„Fufu... da, când ți-am văzut fața adormită, nu m-am putut abține.”
În timp ce ea a trecut să-l servească complet cu sânii ei, Hasegawa a recunoscut

amploarea propriei ei pofte. Ochii ei erau complet obsedați de pofta pură... nu mai
era posibil pentru ea să facă vreo scuză. — După ce au împărtășit o ceremonie lungă
a contractului, au fost legați împreună cu o nouă obligație. Toujou Basara îl
transformase complet pe Hasegawa Chisato în propriul său sclav sexual. Ea nu mai
era un zeu și acesta era un fapt de netăgăduit.
„Este în regulă... Îți aparțin deja. Asta mi-am dorit și tu mi-ai răspuns dorințelor.
Nu ți-ai încălcat promisiunile cu nimeni. Asa de
ne putem gândi la viitorul nostru mai târziu... deocamdată, răsfățați-mă puțin mai mult.”
Nu a promis?
„Până când te întorci la Naruse și la ceilalți – în timpul acestei călătorii, îmi

aparține doar mie.”
Hasegawa a spus asta în timp ce zâmbea și și-a folosit nu numai sânii, ci și limba și
mâinile pentru a-i oferi servicii sexuale - de aceea Basara l-a răsfățat pe Hasegawa.
… Ea îmi aparține deja, nu…
Acestea fiind spuse, Hasegawa a continuat să-l slujească pe Basara cu bucurie imensă.
Noua lor relație – deși cu siguranță era ceea ce și-a dorit Hasegawa, Basara a fost
cel care a ales să răspundă. — Nu se mai putea întoarce.
Îl făcuse pe Hasegawa Chisato al său – binecuvântarea Afureiei a celor zece zei
era noul său atu. Aceasta a fost alegerea pe care a făcut-o pentru a-și proteja viața
de zi cu zi.
După aceea — când personalul a venit să pregătească micul dejun, nu au spus

nimic, deși au observat schimbarea clară a aspectului lor, precum și atmosfera
schimbată la cei doi. Pur și simplu le-au spus să-și petreacă timpul liber până la
check-out... pentru a se răsfăța cu aceste cuvinte, Basara și-a confirmat legătura
nou formată cu Hasegawa în baia publică mare. După aceea, proprietara și toți
membrii personalului i-au trimis în timp ce se urcau într-un taxi care fusese chemat
pentru ei. Lui Hasegawa i-a făcut plăcere să vadă templul din patrimoniul mondial
pe care nu a putut să-l vadă ieri. Seara, au cumpărat bilete și s-au urcat într-un tren
înapoi spre
Tokyo. Și până când s-au întors acasă — el și-a ținut promisiunea pe care i-o
făcuse lui Hasegawa.
POSTFAŢĂ
Tuturor celor care au citit deja povestea și celor care sunt pe cale să o citească, vă
mulțumesc că ați luat această carte. Aici e Uesu Tetsuto.
Acum, acest al optulea volum are atât o ediție limitată, cât și o versiune obișnuită.
În afară de ilustrația de copertă ușor diferită, ediția limitată și ea
vine cu un OVA.
Ca o schimbare față de Mio și celelalte eroine, detaliază scena serviciului cu Hasegawa,

care ar fi fost dificil de afișat în anime-ul TV. Dacă ați achiziționat ediția limitată, vă
rugăm să vă bucurați de ea. Și așa, al doilea sezon [Shinmai Maou no Keiyakusha
BURST] va fi difuzat în curând
toamnă. Vă rugăm să continuați să îl urmăriți!
Acum, de aici înainte voi intra în câteva dintre detaliile acestui volum. Primul capitol
acționează ca un fel de epilog pentru Arcul Demon Realm care s-a încheiat în volumul
anterior, iar o parte din conținut începe să atingă părțile importante ale decorului lui
[Shinmai Maou]. Al doilea capitol care îl urmează este în întregime despre viața de zi
cu zi. Pe măsură ce Basara și ceilalți se întorc din Tărâmul Demonilor la noua lor viață
de conviețuire, succubus-ul loli-ero Maria devine principalul accent aici. Iar al treilea
capitol este despre fuga secretă de dragoste cu Hasegawa. Chiar și aici, atingem
trecutul lui Jin și acesta
Relație cu nașterea lui Basara, un detaliu important al intrigii și o poveste de fundal care precede
evenimentele din primul volum. Și din moment ce se pare că există mulți fani care sunt entuziaști de
Hasegawa, am încercat din greu cu scenele de serviciu pentru a îndeplini această așteptare și chiar și eu
am fost surprins de modul în care s-a terminat.
În mod ideal, aș fi vrut să scriu o poveste despre modul în care jumătate-vampirul Tachibana
Nanao și vicepreședintele Kajiura Rikka s-au schimbat după acel prânz de Crăciun în acest volum... sper
că voi putea să o introduc la începutul
volumul următor.
Deci, atât Yuki, cât și Kurumi au avut mai puține apariții în acest volum, dar după cum puteți vedea din
previzualizare, plănuiesc să le fac să joace un rol foarte important în volumul următor. —Acum, aș dori
să mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în producerea acestei lucrări.
Ookuma-san de la Nitroplus, mulțumesc foarte mult pentru toate ilustrațiile delicioase și de
această dată, în ciuda faptului că ai devenit mai ocupat cu programul tău!
Miyako-sensei... timpul ca tu să o desenezi pe Maria a sosit în sfârșit! Mă chinuiesc cu seriozitate pentru
drăgălășenia ei în fiecare lună. Kiso-sensei, m-am bucurat că te-am putut saluta la petrecerea lui
Hakusensha. De acum înainte, vă rog să vă bucurați de revista matură [Shinmai Maou Arashi!]! Tuturor
personalului anime, vă mulțumesc pentru că ați muncit neobosit și ați făcut tot posibilul la OVA și acum
al doilea sezon! Managerilor și celorlalte părți afiliate, îmi pare rău pentru progresul meu teribil și de
data aceasta... chiar dacă sunt recunoscător altora, sfârșesc prin a-mi cere mereu scuze. Și acum, tuturor
librăriilor și tuturor celor care au cumpărat această carte, vă ofer cea mai mare recunoștință. Deci, vă
rugăm să continuați să așteptați cu nerăbdare următorul volum din [Shinmai Maou].
Uesu Tetsuto
NOTELE TRADUCATORULUI
1. Ochazuke: Un fel de mâncare format din orez cu niște toppinguri și apoi verde
ceai turnat deasupra. [ ]
2. Cartela neagră: Cunoscută informal sub acest nume datorită aspectului său, aceasta
este cel mai probabil o referire la Cardul American Express Centurion – un card
doar pe invitație pentru cei extrem de bogați. [ ]
3. Acest lucru apare de câteva ori în capitol. Japonia folosește abrevieri pentru
descrie amenajările locuințelor. Prefixul numărului reprezintă numărul de
dormitoare, în timp ce L reprezintă Living, D pentru Dining, K pentru Bucătărie
și S pentru Studiu. [ ]
4. Tsubo: O unitate de măsură tradițională japoneză care ar fi aproximativ

echivalent cu 3,3 mp sau 36 mp. [ ]
5. Manju: Un tip de dulce japonez care constă dintr-o chiflă exterioară făcută dintr-
un amestec de făină, în timp ce umplutura interioară este de obicei o formă de
pastă de fasole. [ ]
6. Torii: Poarta tradițională japoneză folosită la lăcașurile de cult pentru a simboliza

trecerea într-un loc sacru. [ ]
7. Perioada statelor în război: Perioada din secolul al XV-lea până în secolul al XVII-lea în Japonia
marcată de revolte sociale, intrigi politice și conflicte militare aproape constante. [ ]
8. Proiectat având în vedere „forțele și energia invizibile” care joacă un rol în noroc și bun
augur. [ ]
9. Hyoushigi: Un instrument muzical japonez realizat din lemn sau bambus și legat printr-o
frânghie. Când sunt lovite împreună sau de o suprafață, ele produc un fel de sunet de
bătaie din palme. [ ]
10. Hakama sunt pantaloni tradiționali japonezi, în timp ce un shiromuku este un
rochie tradițională de mireasă complet albă. [ ]
11. O unitate de măsură tradițională. 3000-tsubo este aproximativ echivalent cu un
hectar sau 106.750 de picioare pătrate. [ ]
12. Kaiseki: O cină tradițională japoneză cu mai multe feluri, care este considerată cea mai
luxoasă și, de asemenea, o formă de expresie culinară. [ ]

Shinmai Maou No Keiyakusha - Volume 08

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Shinmai Maou No Keiyakusha - Volume 08

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Machine Translated by Google

Machine Translated by Google

SHINMAI MAOU NO KEIYAKUSHA: VOLUM

Ilustrații de Nekosuke Ookuma

Capitolul 1: La sfârșitul fiecărei promisiuni

Capitolul 2: Succubusul Loli-Ero cumpără o casă?

Capitolul 3: Spune-mi despre noaptea pe care am împărțit-o singuri

Am aflat că adevărul pe care îl căutam a fost acoperit de o minciună

Alegerea a fost „bunătatea de a închide ochii” sau „curajul de a-l atinge

Era un loc în care razele soarelui dimineții străluceau ușor și se adunau.

„Mio-sama... pleci atât de curând.”

„... Mmm. Îmi pare rău, Noel.”

făcând-o să spună cu și mai multă reticență

„Chiar și așa, nu trebuie să te întorci acasă atât de grăbit...”

Trecuseră doar două zile de la acea bătălie — bătălia decisivă dintre

întrerupt de conspirația membrilor Consiliului care au inițiat invazia Zeului Demon

daunele suferite în urma luptei, precum și o cantitate minimă de consultări și întâlniri

pentru a discuta viitorul Tărâmului Demonilor.

Demonilor cât mai curând posibil.”

Tărâmul Demonilor cu aproximativ o lună, astfel încât să nu Nu ratați examenele de sfârșit

de trimestru. — Desigur, ar putea folosi magia pentru a modifica orice, cum ar fi

obișnuită într-o minciună. Chiar și în afară de problemele vieții de zi cu zi în tărâmul uman,

— Bătălia decisivă dintre Fracțiunea Moderaților și Demonul Actual

de la facțiunea Current Demon Lord.

la seniorul și respectatul Klaus, precum și de

din urmă de la un armistițiu la un tratat de pace sau un armata.

Având în vedere acest lucru, ceremoniile ar fi ținute de facțiunea Moderaților pentru

gândească la care ar fi relația ei pe termen lung cu aceasta.

surprindere. În același timp

„—Noel, nu ar trebui să-i deranjezi prea mult pe Mio-chan și pe ceilalți.”

cu aspect tânăr a apărut lângă Noel fără ca ei să-și dea seama.

„Î-îmi pare rău! Mă-o să mă ocup eu de trăsură!”

aici. o întrebă apoi timid pe Sheera

„Umm, ok-san... nu o văd pe Lucia-neesama prin preajmă.”

când au venit de la reședința Toujou în Tărâmul Demonilor. Tărâmul Demonilor și tărâmul

călătoria de întoarcere din pădurea Oldora, asemănătoare cu când ajunseseră aici,

pentru a evita să fie prea aproape de Wildart City.

… Mai mult, de data aceasta.

Oldora ca loc de plecare.

Totuși, dacă nu venea Lucia, atunci nu ar putea face mare lucru.

„Lucia-chan are câteva confirmări finale de făcut înapoi la castel pentru

„întâlnire”, așa că nu va fi liberă o vreme.”

Totuși, nu părea să conteze, în timp ce Sheera ridică din umeri.

„Trebuie să se asigure că nu există lacune, inclusiv de securitate

facțiunea Current Demon Lord astăzi.

Pentru a preveni problemele inutile, Mio și ceilalți părăseau Tărâmul Demonilor

această întâlnire a fost o realizare a acestui lucru.

„Atunci, cine va deschide poarta dimensională pentru ca noi să ne întoarcem…?”

„Ah, nu-ți face griji, mă ocup eu de asta.”

Ca răspuns la întrebarea lui Mio, Sheera a spus asta fără ezitare.

Expresia lui Yuki transmitea un grad de surpriză.

"Da. Eu am fost cea care a învățat-o inițial pe Lucia-chan cum să deschidă o

Mama loli succube a chicotit. Și apoi

„Ei bine, ar trebui să fie bine dacă e ok, dar...”

„Sheera-san... Basara și Ramsas-san încă discută lucruri între ei?”

Într-adevăr — Basara nu era prezent în prezent. Când a venit momentul să părăsească

Relația dintre ei și Ramsas nu a fost ceva ce ar putea fi descris ca fiind bun. În

Demon Lord. El a rugat-o chiar în secret pe Sheera să pregătească un medicament

tărâmul uman cât mai curând posibil.

acum sunt pe cale să facă pace una cu alta, nu-i așa?

„Situația a început deja să avanseze la o nouă etapă... atenția

atunci vei fi bine.”

Sheera a continuat apoi