CU PRI N S

Pa gina t it lu
Cuprins
Luc ia no
Dre pt uri de a ut or
De dic a re
List a de re da re
Prolog
1 . Luc ia no
2 . H a rul
3 . Luc ia no
4 . H a rul
5 . Luc ia no
6 . H a rul
7 . Luc ia no
8 . H a rul
9 . Luc ia no
1 0 . H a rul
1 1 . Luc ia no
1 2 . H a rul
1 3 . Luc ia no
1 4 . H a rul
1 5 . Luc ia no
1 6 . H a rul
1 7 . Luc ia no
1 8 . H a rul
1 9 . Luc ia no
2 0 . H a rul
2 1 . Luc ia no
2 2 . H a rul
2 3 . Luc ia no
2 4 . H a rul
2 5 . Luc ia no
2 6 . H a rul
2 7 . Luc ia no
2 8 . H a rul
Epilog
Pre vie w Of Be lle s & M obst e rs: N ic o
Mulțumiri
Conectează-te c u m ine
 LU CI AN O
Colecția Se rie Be lle s & M obst e rs

Oc e a nofPDF.c om
EV A CÂȘTIGĂTORI

Oc e a nofPDF.c om
 CU PRI N S

Luc ia no
List a de re da re
Prolog
1 . Luc ia no
2 . H a rul
3 . Luc ia no
4 . H a rul
5 . Luc ia no
6 . H a rul
7 . Luc ia no
8 . H a rul
9 . Luc ia no
1 0 . H a rul
1 1 . Luc ia no
1 2 . H a rul
1 3 . Luc ia no
1 4 . H a rul
1 5 . Luc ia no
1 6 . H a rul
1 7 . Luc ia no
1 8 . H a rul
1 9 . Luc ia no
2 0 . H a rul
2 1 . Luc ia no
2 2 . H a rul
2 3 . Luc ia no
2 4 . H a rul
2 5 . Luc ia no
2 6 . H a rul
2 7 . Luc ia no
2 8 . H a rul
Epilog
Pre vie w Of Be lle s & M obst e rs: N ic o
Mulțumiri
Conectează-te c u m ine
Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O
Colecția Se rie Be lle s & M obst e rs

Fie c a re c a rt e din se ria Be lle s & M obst e r poa t e fi citită

se pa ra t .

Dacă doriți o pre vizua liza re pe nt ru Be lle s a nd M obst e rs,

c a rt e a a doua , asigurați-vă că continuați să citiți și să vedeți
prologul lui N ic o după sfârșitul lui Luc ia no.
Oc e a nofPDF.c om
Copyright © 2 0 2 1 de către Winne rs Publishing LLC și Eva
Winne rs

De signe r im a gine de copertă: Eve Gra phic De sign LLC

Fot ogra f: Wa nde r Aguia r
M ode l: Sojm a ni

T oa t e dre pt urile re ze rva t e .

N ic io pa rt e a a c e st e i cărți nu poa t e fi reprodusă sub nic io

formă sa u prin oric e m ijloa c e e le c t ronic e sa u m e c a nic e ,
inc lusiv sist e m e de st oc a re și re c upe ra re a informațiilor,
fără pe rm isiune a scrisă a a ut orului, c u excepția utilizării de
c it a t e sc urt e înt r-o re c e nzie de c a rt e .
Oc e a nofPDF.c om
 Fiic e le m e le , vă iube sc m e re u și pe nt ru t ot de a una .

Doa m ne lor m e le H a ppy H our – hrăniți a t â t de m ult e ide i.

T ut uror fa m ilie i și prie t e nilor m e i - mulțumesc!

Oc e a nofPDF.c om
 LI ST A DE REDARE
DACĂ V REI să a uzi o coloană sonoră c u m e lodii c a re sunt
pre ze nt a t e în această c a rt e , pre c um și m e lodii c a re m -a u
inspira t , iată link -ul:

ht t ps:// H Y PERLI N K
"ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /4 1 t 3 vi3 hc GY vGQN ig1 Rt m 1
?si=V w 6 lc Ex w T _6 RBk AN qH lpvQ& dl_bra nc h=1 "de sc his.
H Y PERLI N K
"ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /4 1 t 3 vi3 hc GY vGQN ig1 Rt m 1
?si=V w 6 lc Ex w T _6 RBk AN qH lpvQ& dl_bra nc h=1 "spot ify.
H Y PERLI N K
"ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /4 1 t 3 vi3 hc GY vGQN ig1 Rt m 1
?si=V w 6 lc Ex w T _6 RBk AN qH lpvQ& dl_bra nc h=1 "c om /
H Y PERLI N K
"ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /4 1 t 3 vi3 hc GY vGQN ig1 Rt m 1
?si=V w 6 lc Ex w T _6 RBk AN qH lpvQ& dl_bra nc h=1 "pla ylist /
H Y PERLI N K
"ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /4 1 t 3 vi3 hc GY vGQN ig1 Rt m 1
?si=V w 6 lc Ex w T _6 RBk AN qH lpvQ& dl_bra nc h=1 "4 1 t 3 vi3 hc GY v
GQN ig1 Rt m 1 ? H Y PERLI N K
"ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /4 1 t 3 vi3 hc GY vGQN ig1 Rt m 1
?si=V w 6 lc Ex w T _6 RBk AN qH lpvQ& dl_bra nc h=1 "si=
H Y PERLI N K
"ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /4 1 t 3 vi3 hc GY vGQN ig1 Rt m 1
?si=V w 6 lc Ex w T _6 RBk AN qH lpvQ& dl_bra nc h=1 "V w 6 lc Ex w T _6
RBk AN qH lpvQ H Y PERLI N K
"ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /4 1 t 3 vi3 hc GY vGQN ig1 Rt m 1
?si=V w 6 lc Ex w T _6 RBk AN qH lpvQ& dl_bra nc h=1 "& H Y PERLI N K
"ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /4 1 t 3 vi3 hc GY vGQN ig1 Rt m 1
?si=V w 6 lc Ex w T _6 RBk AN qH lpvQ& dl_bra nc h=1 " H Y PERLI N K
"ht t ps://ope n.spot ify.c om /pla ylist /4 1 t 3 vi3 hc GY vGQN ig1 Rt m 1
?si=V w 6 lc Ex w T _6 RBk AN qH lpvQ& dl_bra nc h=1 "dl_bra nc h=1

Fără o ordine a num e …

„Tăcere” - M a rshm e llo (fe a t . K ha lid)

„La c rim i de a ur” - Fa ouzia
„Ca o fantomă” - H a hlw e g
„Ascultă-ți inim a ” - Rox e t t e
„Tânăr și frum os” - La na De l Re y
„N im ic nu se rupe c a o inimă” - M oss K e na
„Buze le nu m int ” - Ally Brook e
„Am a r” - Fle t c he r
„Fe t e , fe t e , fe t e ” - Fle t c he r
„Ce l m a i bun pe c a re l-a i a vut ” - N ina N e sbit t
„Fe e l I t ” - M ic he le M orrone
„Joacă-te c u foc ul” - Sa m T inne sz, Y a c ht M one y
„Alt ul” - M ile y Cyrus
„At â t de bolna v” - K iia ra
„Aspe c t rău” - Ca i fermecați
„Obișnuințe proa st e ” - Ed She e ra n
„Alergă” - One Re public
„Bine 4 U ” - Olivia Rodrigo
Oc e a nofPDF.c om
 PROLOG

„M
soția t a .” Î n t im p c e îm i șoptește a c e le c uvint e la ure c he ,
respirația lui caldă m i-a a rs pie le a sensibilă. A int ra t în m ine
c u lovit uri le nt e și put e rnic e . U nghiile m e le s-a u înfipt în
mușchii lui, st râ nsoa re a strânsă și fie c a re senzație din m ine
a rzâ nd de ne voie . V oc e a lui e ra îngâmfată și posesivă.
„Spune că ești a l m e u”, a c e rut e l.
La fe l c a în noa pt e a în c a re ne -a m înt â lnit , privire a lui a
t rim is o flacără prin c orpul m e u și căldura m i-a pătruns
fie c a re c e nt im e t ru din pie le . Privire a lui a supra m e a e ra c a o
pe rie fie rbint e și re c e pe st e pie le a m e a .
„Al tău”, a m jura t .
Î n m om e nt ul în c a re privirile ni s-a u înt â lnit în c lubul lui în
urmă c u t re i luni, a e rul m i-a ieșit din plămâni și viața m e a s-
a învâ rt it în t oa t e direcțiile pot rivit e . Corpul m e u s-a zguduit
de o senzație electrică ciudată c â nd privire a lui ve rde a lun
m -a privit , c u pretenția și aroganța sc rise pe toată fața lui.
Da r t ot nu a m put ut re zist a t ra ge rii. Am fost a l lui din
m om e nt ul în c a re ne -a m uit a t pe st e c a m e ra din a c e l c lub de
noa pt e .
Chia r a c um , mă dure a după e l, a vâ nd ne voie de m a i m ult de
e l. T ot ul lui. N u a m c re zut niciodată că pot aparține c uiva
a t â t de c om ple t . Da r e ra m a lui, fie c a re bucată din inim a ,
sufle t ul și t rupul m e u. Era m t ot a l lui.
Ge m e t e le lui m i-a u vibra t la ure c he și prin fie c a re bucățică
din m ine . De la vâ rful de ge t e lor de la pic ioa re până la
șuvițele de păr.
„T e rog, Luc ia no”, a m im plora t pe nerăsuflate.
El știa c e înseamnă a st a . M -a c it it c a pe o c a rt e deschisă.
Și-a a c c e le ra t rit m ul, c orpul lui sc ulpt a t și c u cerneală
îm pingâ nd c u put e re , înăuntru și în afară, umplându-mă ia r și
ia r. De fie c a re dată, a t ing loc uri a dâ nc în int e riorul m e u.
U nghiile m e le i-a u gre bla t um e rii, strigătele m e le pe nt ru e l
de ve nind m a i put e rnic e c u fie c a re lovitură. M -a zguduit t a re
și necruțător, m a i a dâ nc și m a i dur. Ex a c t așa c um a ve a m
ne voie de e l.
Șoldurile m e le s-a u rost ogolit sub e l, înt â m pinâ ndu-i fie c a re
îm pinge re . M i-a făcut c orpul să ardă, flăcările dorinței
lingâ ndu-m i fie c a re c e nt im e t ru din pie le . N u m i-a păsat de
nim e ni sa u de nim ic . Doa r e l. M -a dist rus pe nt ru oric ine
a lt c ine va . I nim a m e a e ra a lui. Am fost un prost să c re d că
voi scăpa vreodată ne a t ins de e l, înt r-un fe l sa u a lt ul. Î m i
lua se inim a și t rupul, c a un hoț în noa pt e .
"La dra c u. N u mă pot sătura de t ine , a mormăit e l, îm pingâ nd
c u put e re , lovindu-mă c a fia ra nemiloasă c a re e ra . Și m i-a
plăcut fie c a re secundă. Am sa vura t senzația că-și pie rde
c ont rolul în m ine . De ge t e le lui s-a u înfipt în șoldurile m e le ,
ținându-mă înt r-un m od c a re a r spori c e l m a i bine a m be le
plăceri. El îm i cunoștea c orpul m a i bine de c â t m ine .
U n orga sm int e ns a izbuc nit prin m ine , un țipăt m i-a părăsit
buze le și înt re gul m e u c orp s-a înc orda t . U nghiile m e le s-a u
înfipt în spa t e le lui în t im p c e păsărica m e a i-a făcut spa sm e
în jurul a rbore lui. El îm pinse din nou; o dată, de două ori,
îna int e de a mă urm a c hia r pe st e stâncă.

O remorcă m i-a bloc a t ve de re a spre Ea st Rive r. Î nc runt a t ,

a m spe ra t că șoferul va a c c e le ra și va t re c e pe lângă noi, c a
să pot să văd priveliștea. Ac e a st a a fost pa rt e a m e a
preferată de a m e rge în oraș, de a t re c e pe st e Podul
Brook lyn și a priveliștilor c a re se înt inde a u pe st e râ u. Am t ot
privit și așteptat, da r re m orc a t ra c t orului și-a menținut
vit e za , pa ra le l c u șoferul nost ru, și a m ra t a t -o. N inge a sla b și
t e m pe ra t urile e ra u re c i, a t â t de frig înc â t a m a uzit la știri că
râ ul a înghețat. Da r din c a uza a c e st ui șofer, l-a m ra t a t .
La înt oa rc e re , a m spe ra t în tăcere. L-aș prinde la înt oa rc e re
dacă nu e ra pre a înt une ric .
M -a m uit a t la Luc ia no să-l găsesc urmărindu-mă. Soțul m e u .
Încă părea supra re a list să mă găsesc căsătorită. I a r a c e st ui
om .
I m a ginile c u c e e a c e făcusem îna int e de a fa c e un duș c a să
ne pregătim de înt â lnire m i-a u juc a t în m int e , făcându-mi
obra jii fierbinți. Era m sigur că fa rdul de obra z e ra pe rm a ne nt
pătat a c olo c u luc ruri pe c a re le -a m făcut de c â nd ne -a m
căsătorit. A reușit m e re u să mă facă să roșesc. Ca un e fe c t
se c unda r pe rm a ne nt de fie c a re dată c â nd se uit a la m ine ,
mă a t inge a sa u îm i vorbe a .
Au t re c ut doa r t re i luni? Se simțea m a i lung. N u m -a m
așteptat niciodată să mă îndrăgostesc de e l, da r a ic i e ra m .
M -a m îndrăgostit de soțul m e u. Fuse se un înc e put dur, un
înc e put neașteptat, da r c um va t ot ul funcționase.
„T e uiți la m ine ”, l-a m c e rt a t înt r-un c hic ot it blâ nd.
„Îți pla c e c â nd t e prive sc .”
M i-a m mușcat buza de jos, c a să-mi a sc und zâ m be t ul. El a
a vut dre pt a t e . Î n m od re gula t , ura m să fiu în c e nt rul atenției,
da r c â nd mă prive a , e ra dife rit . M -a m simțit c a c e a m a i
frumoasă fe m e ie din lum e și toată lum e a s-a st ins în t im p c e
mă prive a c u oc hi de c uloa re a mușchiului re c e la înc e put ul
t oa m ne i, im e dia t după ploa ie . I -a m iubit oc hii. Ar put e a fi o
a sprim e , o necruțătoare, în e i da r și o pa siune a t â t de
incredibilă. Să sperăm că înt r-o zi aș ve de a dra gost e a
sc lipind în privire a lui a lun, pe nt ru că știam fără îndoială că
mă îndrăgostesc de soțul m e u, în c iuda înc e put ului nost ru
gre u.
Oc hii lui m -a u c a pt a t din prim a clipă. Î n m om e nt ul în c a re
privirile noa st re s-a u bloc a t pe st e c lub, în noa pt e a a bsolvirii
m e le , e l îm i răsturnase lum e a pe st e c a p. Î nt r-un se ns bun, în
c iuda fa pt ului că nu a m c re zut așa la înc e put . Fe lul în c a re
oc hii a c e ia de c uloa re a lune mă prive a u, c u foa m e , îm i făcea
int e riorul să se c ut re m ure de înc â nt a re . Doa m ne , a m spe ra t
că înt r-o zi c opiii noștri vor a ve a oc hii lui.
Soțul m e u e ra frum os, fața lui potrivită pe nt ru re vist a GQ ,
nu pe nt ru o lum e mafioți. Cu excepția c a zului în c a re e ra
furios, ga t a să-și facă dușmanii să sufe re . Apoi pa rt e a lui de
m a fiot a ieșit im e dia t . Fa m ilia m e a e ra pe list a lui de
răzbunare, nu că l-aș put e a învinovăți. Deși nu știam c e
a num e i-a u făcut, a m știut dire c t c â t de c ruzi, lipsiți de inimă
și de rău pot fi bunic a și unc hiul m e u. U nc hiul m e u, Alphonso
Rom a no, a ruina t num e roa se vieți, c ost â ndu-i pe mulți
bărbați prețioasele fiic e și soțiile lor.
Aproa pe că m i-a ruina t viața până c â nd a m găsit re fugiu în
c e i m a i puțin proba bil dint re oa m e ni... a c e st m a fiot ne m ilos,
a c ope rit c u cerneală.
Luc ia no m -a t ra s m a i a proa pe de e l și t oa t e gâ ndurile de spre
fa m ilia mea s-a u e va pora t . Aplecându-și c a pul, a pus
sărutări pe gâ t ul m e u, șoptind luc rurile obra znic e pe c a re le -
a m fa c e în m om e nt ul în c a re ne -a m înt oa rc e acasă. Fiori de
înc â nt a re m i-a u t re c ut prin c oloa na vertebrală și dorința s-a
a c um ula t înt re c oa pse . Corpul m e u a a rs de un infe rn, num a i
e l știa să pornească. El știa că va fi în m int e a m e a pe t ot
pa rc ursul c ine i. N ic i măcar nu a junse se m la re st a ura nt și
e ra m ga t a să mă înt orc acasă.
Era m în drum spre M a urizio. A de ve nit da t a implicită la
re st a ura nt . M i-a pom pa t e ne rgie nervoasă prin ve ne . T ot ul
dint re noi se înt â m pla se a t â t de re pe de și, sinc e r, înt re a ga
noastră căsnicie a înc e put c a o pâ rghie îm pot riva fa m ilie i
m e le . Fuse se m vic t im a lui de bună voie , găsind o c a le de
ieșire pe nt ru m ine și c e l m a i bun prie t e n a l m e u. Da , m -a
forțat să m e rg pe c uloa r, da r nu a m fost orb la be ne fic iile pe
c a re le -a m făcut pe jos. Protecție față de unc hiul și bunic a
mea.
Și c um va , a m a juns a ic i. N u a m vorbit niciodată de spre viit or
sa u de spre pla nurile noa st re . Să sperăm că e l a r fi fe ric it de
viit orul nost ru împreună la fe l de m ult c a și m ine .
Luc ia no m -a sc os din c lubul lui de noa pt e și m -a lua t dire c t
pe a lt a r. Suna m ult m a i bine de c â t să-l e t ic he t e zi dre pt
răpire. Î n urmă c u t re i luni, aș fi pre dic a t prudență oricărei
iubit e c a re a proc e da t a st fe l. L-aș fi num it Sindrom ul
St oc k holm și înc e put ul une i relații foa rt e nesănătoase. Da r
a c um , put e a m să înțeleg să căd pe st e c a p pe nt ru c ine va . Î n
plus, fără să vre a și fără să știe e l, m -a sa lva t . Dacă nu m -a r
fi lua t c â nd a făcut-o, soa rt a pe c a re m i-a pregătit-o unc hiul
m e u a fost îngrozit oa re . Și a c um , aș put e a să o a jut și pe
c e a m a i bună prietenă a m e a Ga brie lla . Luc rurile s-a u uit a t
în sfârșit.
Șoferul a oprit în spa t e le re st a ura nt ului, c a re e ra re ze rva t
doa r proprie t a rului re st a ura nt ului și e c hipe i lui Luc ia no.
După c e mașina a fost pa rc a t a , Luc ia no a ieșit afară și și-a
ținut m â na c u cerneală c a să mă a jut e . Am lua t -o c u un
zâ m be t .
„Arăți frum os”, a m urm ura t e l, oc hii lui hipnotizându-mă.
„N u pa ri pre a ponosit .” Adevărul e ra că părea a t â t de
frum os. Fe m e ile se uit a u m e re u c u privire a după e l, ia r
astăzi, e ra m sigur că nu va fi a lt fe l. Da r nu a spe c t ul lui
frum os m -a c a pt iva t . Era pe rsona lit a t e a lui exagerată
posesivă și prot e c t oa re . De c â nd a u m urit părinții m e i, nu
a m a vut a st a . Eu și c e l m a i bun prie t e n a l m e u a t re buit să
a ve m grijă unul de celălalt. Nimănui a lt c uiva nu i-a păsat c e
ni s-a înt â m pla t , ia r dacă pla nul unc hiului m e u a r fi reușit,
a t â t e a , c â t și e u a m fi fost vânduți.
Ușa din spa t e a re st a ura nt ului s-a de sc his, ia r fiul lui
M a urizio, M a uro, a ieșit fre ne t ic . Părul lui de zordona t a fost
prim ul luc ru pe c a re l-a m obse rva t . Ex pre siile furioa se a le lui
Robe rt o și M a ssim o a u fost următoarele. Era u c hia r în
spa t e le lui.
„Am fost loviți.”
Cuvint e le a u tăiat a e rul re c e din ia nua rie , da r nu se c om pa ra
c u fe lul în c a re m i-a înghețat sâ nge le c â nd îl prive a m pe
Luc ia no învârtindu-mă și împingându-mă în sus de mașină.
Î na int e să pot proc e sa c e sa înt â m pla t , Robe rt o și M a ssim o
a ve a u a rm e le îndre pt a t e spre c a pul m e u.
„M -a i trădat”, a sc uipa t Luc ia no la m ine , afecțiunea
dispărându-se din oc hii lui a lune , ia r a c um t ot c e ve de a m în
e i e ra ura .
„C-c e ?” I nim a m i-a t una t , fie c a re fibră din c orpul m e u e ra
udată de frică. Privire a lui arzătoare s-a t ra nsform a t înt r-una
de furie re c e , pot rivindu-se c u ziua re c e și cenușie din jurul
nost ru și c u ra fa le c a re c obora u.
M -a c uprins fric a re c e . Cum a t re c ut de la privire a lui
fie rbint e și flămândă la această furie re c e ? M -a m c hinuit să
proc e se z t ot ul. Corpul t a re și fa lnic a l lui Luc ia no m -a bloc a t
de mașină, m e t a lul înghețat a l țevii proprie i sa le a rm e
apăsat put e rnic pe tâmplă.
"M -a i t ra da t !" e l a st riga t .
„N u a m făcut-o.” V oc e a m i-a t re m ura t , c uvint e le m i-a u bâ jâ it
înt r-o bâlbâială.
„Ești singurul c a re a c unosc ut , în afară de oa m e nii m e i. Am
a vut înc re de re în t ine .”
V e de re a m i s-a încețoșat, respirația gre a . M -a m uit a t la e l,
rugându-mă să vadă adevărul în oc hii m e i.
„T e rog, Luc ia no!” a m șoptit c â nd un fulg de ne a a a t e riza t
pe ge ne le m e le . M i se simțea gre u, fața m e a înghețată de
frig și t e roa re . „N u t e -a m trădat.” Am inspira t , plămânii mă
dură din c a uza a e rului re c e .
„Am t ra nsport uri c a re vin a ic i de săptămâni înt re gi. N u a m
fost niciodată lovit i. Săptămâna în c a re vă spun, sunt e m
lovit i.”
„Luc ia no, t e rog, ascultă”, l-a m im plora t c u o voc e mică. „N u
t e -a m trădat. T e iube sc !"
A râ s, c u fața răsucită de de zgust la c uvint e le m e le . La
m ine . La declarația m e a de dra gost e . A fost prim a dată c â nd
i-a m spus a c e le c uvint e soțului m e u.
Țeava a rm e i lui s-a apăsat m a i t a re pe t â m pla m e a și
înt re gul m e u c orp s-a c ut re m ura t . Din frică. De la frig. Și
privire a de de zgust din oc hii lui.
„H a i să jucăm un m ic joc ”, m â râ i e l, cu un zâ m be t
amenințător pe față. Î nc e t , m i-a sc os pist olul de la tâmplă, în
t im p ce Robe rt o și M a ssim o și-au țintit a supra mea.
De sc hise c ilindrul re volve rului, uit â ndu-l cu privire a ,
numărând numărul de gloanțe îna int e de a învâ rt i c ilindrul și
de a -l înc hide . "Ruletă rusească. V om ?" M i-a apăsat țeava
re volve rului îna poi la tâmplă.
Î nt re a ga scenă sa juc a t c a și c um i s-a r înt â m pla a lt c uiva ;
pa rc a a r fi fost un film prost .
„Ar t re bui să t e om or a c um ?” urlă e l, c u furia lim pe de pe
față. „Ar fi t re buit să mă aștept la așa c e va de la c ine va de
c a librul tău. La urm a urm e i, fa m ilia Rom a no excelează la
înjunghie re a în spa t e .”
M -a m uit a t la e l c onfuz și rănită. Cum a put ut să creadă a st a
de spre m ine ? Cu m a i puțin de o oră în urmă, a fost în m ine și
a făcut dra gost e c u m ine .
— Luc ia no… a int e rve nit M a ssim o.
„T a c i na ibii!” urlă e l la e l. Privire a lui nu s-a lăsat niciodată
de la m ine și a c e le c uvint e a proa pe că s-a u simțit îndre pt a t e
spre m ine . — U lt im e le c uvint e , soție?
Am privit a c e i oc hi pe c a re i-a m iubit a t â t de m ult , inim a m i
se făcea în bucăți m ic i. Am simțit c a niște c ioburi de sticlă
rupâ ndu-m i pie le a , doa r că dure re a mă sfâșie, în int e riorul
m e u, lăsând c ic a t ric i invizibile în urm a e i. O lacrimă s-a
rost ogolit pe fața m e a , urm e le e i t ra nsform â ndu-se a proa pe
im e dia t în îngheț. Așa c um m i-a m simțit inim a înghețată c u
fie c a re dint re c uvint e le dure a le lui Luc ia no. M i-e ra pre a
frică să mă mișc, să-l șterg.
Î n c iuda inim ii m e le zdrobit e și a viit orului sum bru, a m simțit
că furia crește în m ine . Era m a i bine așa, îm i ținea pereții
sus pe c a re nu a r fi t re buit să le c obor niciodată pe nt ru e l.
Am vrut să-i spun să se ducă la dra c u; nu a m e rit a t
dra gost e a m e a . N u e ra de m n de m ine . Da r c uvint e le m i s-a u
bloc a t în gâ t .
Apoi a apăsat pe trăgaci.
Clic .
Oc e a nofPDF.c om
 Ca pit ol unul

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O
Oc e a nofPDF.c om
 T re i a ni m a i t a rziu

EU
a fost Re ge le N e m ilos în lum e a a fa c e rilor fina nc ia re și în
lum e a interlopă criminală. Așa mă num e a u toată lum e a .
Re ge ne m ilos. Re ge le neiertător .
Întrebați-o pe soția m e a , c a re a dispărut în ult im ii t re i a ni și
șase luni. Am int ire a trădării încă a ve a un gust a m a r. Da r un
luc ru bun a ieșit din a st a ; inim a m e a e ra la fe l de t a re c a
gheața arctică.
Trecuseră t re i a ni și șase luni de c â nd a izbuc nit războiul în
toată re gula dint re fa m ilia V it a le și fa m ilia Rom a no. Războiul
dint re c e le două fa m ilii a înc e put c â nd fa m ilia Rom a no m i-a
uc is m a m a și sora . At a c uri, vieți pie rdut e , a ve ri a rse ... Da r
a c e a ultimă trădare a fost c e a c a re m -a înne bunit . Le -a a le s
pe e i în loc ul m e u. M -a vâ ndut . Și nu mă îndulc niciodată c u
dușmanii m e i. Am dezbrăcat fondurile fiduc ia re și im pe riile
dușmanilor m e i în a c e st război. U nii și-au pie rdut c hia r viața.
Am câștigat, ia r oa m e nii c a re e ra u de pa rt e a m e a a u înflorit
și a u de ve nit bogați dinc olo de vise le lor c e le m a i sălbatice.
I m pe riul m e u a c re sc ut de ze c e ori. Oa m e ni c a re nu e ra u de
pa rt e a m e a ... să spune m că a u pie rdut m ult e . Fa m ilia
Rom a no și-a pie rdut c e a m a i m a re pa rt e a a ve rii, da r la fe l
c a șobolanii s-a u t ot înt ors. Suferința lor financiară nu a fost
suficientă. I -a m vrut pe toți morți. I -a m îm pins c u suc c e s pe
Rom a ni din oric e a fa c e re , c u excepția une ia , t ra fic ul de
pe rsoa ne . Da r și a c e st a a ve a să se înt â m ple în c urâ nd! Câ nd
m i-a m pus m int e a la ra ha t , nu m -a m oprit până nu s-a
înt â m pla t .
Î n se a ra a st a , găzduiam c e l m a i m a re e ve nim e nt a l a nului la
c a zinoul m e u. Am deținut fie c a re c a zinou din N e w J e rse y, c u
excepția unuia . Ac e la i-a aparținut c e lui m a i bun prie t e n a l
m e u, Ca ssio K ing.
V or fi a ic i m e m bri a i m a fie i – irla nde zi, it a lie ni, ruși,
c olum bie ni – pre c um și polit ic ie ni, m urda ri și curați,
traficanți de droguri și a rm e , traficanți de oa m e ni, bogați și
faimoși a i a c e st e i lum i. N u a m disc rim ina t . Le -a m lua t toți
ba nii și toți îm i da t ora u. Toți a ve a u ne voie de m ine . Am a vut
alergători în toată lum e a c a re a u făcut curățenie pe nt ru
m ine . Am c ondus t ot ul, da r nim ic nu a put ut fi ușor fix a t pe
m ine sa u urmărit de nim e ni. Spălarea ba nilor e ra princ ipa la
m e a sursă de a ve re , da r a ve a m și c a zinouri, c luburi de
noa pt e și c onsum a m droguri oc a ziona l. Deși a c e st a din urmă
nu a fost c e va c e a m făcut de s. Drogurile și a rm e le e ra u în
princ ipa l a c t ivit a t e a lui Ca ssio. Și re st ul băieților.
M i-a m așezat c onia c ul pe măsuța laterală, privind prin
pa ha rul c u se ns unic c um polit ic ie nii, c rim ina lii și bogații se
zvâ rc olia u în egală măsură. I -a m urâ t pe toți nenorociții ăia.
I -a m urâ t și m a i m ult pe c rim ina lii c a re se prefăceau că sunt
m a i buni. Ca nenorociții de Rom a ni.
Toți e ra m ucigași și păcătoși. O m a re diferență - e u și
prie t e nii m e i a m uc is doa r c â nd e ra ne voie . Sa u pe nt ru
răzbunare. Mulți dint re acești bărbați a u fost uciși pe nt ru
put e re , ba ni, sport sa u c hia r plăcere.
Și unii c hia r își folose sc propria fa m ilie pe nt ru a înc e rc a să
iasă îna int e . M odul în c a re Alphonso Rom a no a folosit
fa rm e c e le și frumusețea ne poa t e i sa le pe nt ru a mă orbi și
a m juc a t dire c t în a st a .
Sâ nge le m e u a fie rt de furie , ispitindu-mă să int ru doa r în
m odul de a t a c c om ple t . Consecințele să fie a l na ibii. V oia m
om ul m ort , da r num a i după c e l-a m t ort ura t , drăguț și înc e t .
V oia m să-l a ud plâ ngâ nd, țipând c a un porc , im plorâ nd. Da r
t ot nu a r a ve a milă de la m ine .
"Est i bun?" V oc e a lui Ca ssio m -a t ra s îna poi de la m a rgine .
N u, nu a m fost a l na ibii de bun, da r a m păstrat c uvint e le
înc hise .
Ca ssio K ing a fost c e l m a i bun prie t e n a l m e u; e ra de c â nd
e ra m noi c opii. Suport urile m e le a u fost m e re u c u e l. Și a l lui
c u m ine . T e rit oriul său e ra N e w Y ork , alături de m a fia
italiană și irlandeză de a c olo. N u m -a r m ira să-l văd c urâ nd
în pa t c u irla nde zii. J a c k Ca lla ha n a fost un ne m ilos, da r
c ore c t . Ar fi un bun a lia t . Ca ssio și Luc a a u st a t c u oc hii pe
M a rga re t și Ainé , ne poa t a și fiic a vitregă a lui Ca lla ha n. Ar fi
int e re sa nt de văzut c um s-a învăluit a st a .
T e rit oriul m e u e ra N e w J e rse y și Conne c t ic ut . Ave m o
relație de luc ru de a ni de zile . Cu siguranță ne -a a jut a t c â nd
a m â ndoi a t re buit să deturnăm t ra nsport urile . El a folosit
port urile m e le , ia r e u le -a m folosit pe a le lui.
„Sunt ga t a să fa c a c e st spe c t a c ol”, a m scrâșnit print re dinți.
Văzându-l pe unc hiul soției m e le m -a făcut să vre a u să mă
înfuie sc , să dist rug. A fost o a m int ire a c e e a c e a m pie rdut ,
din c a uza a c e lui om . Le -a c ost a t viața pe m a m a și pe sora
m e a . Și a poi a folosit -o pe soția m e a c a pe o jucărie de unică
folosință pe nt ru a -m i lua una . Ea știa a st a și a juc a t de
bunăvoie. M -a e ne rva t că nu m i-a spus. M -a înfuria t și m a i
t a re că m -a m îndrăgostit de e l. Așa s-a înt â m pla t c u bărbații
c a m ine c â nd a m de ve nit orbiți de păsărică.
Au e x ist a t șoapte că a uc is-o după c e a m lăsat-o în pra gul
ușii lui. N u a m c re zut . Proba bil că c e i doi a u c onspira t
îm pot riva m e a de spre t oa t e . Proba bil că a fost înt re gul lor
pla n din m om e nt ul în c a re a m văzut-o în c lubul m e u de
noa pt e . Am vrut c a e a să urmărească prăbușirea lui Rom a no
și să știe c ine a provoc a t -o. Așa că e a put e a să se zbată și
să re gre t e de c izia e i de trădare.
Tatăl m e u a fost singura persoană c a re c re de a c u fe rm it a t e
că e st e în viață și că e st e nevinovată. Am urâ t a l na ibii că
spe ra m că e a e st e în viață, da r e ra m înse t a t de răzbunare și
m a i m ult . Odată c e a m lua t -o, aș fa c e -o să plătească. Da r
mai înt â i, aș t ra ge -o din sist e m ul meu odată pe nt ru
t ot de a una .
Ca ssio m -a susținut c â nd a înc e put războiul, m -a a jut a t să-i
fa c pe toți să plătească. El știa c e s-a înt â m pla t c u soția
m e a și încă mă ținea pe spa t e . Ca înt ot de a una , Ca ssio m i-a
fost alături.
Am lovit fa m ilia Rom a no a c olo unde m -a durut c e l m a i m ult ,
ba nii lor. Ei pierduseră t ot ul, sa u c e l puțin a m c re zut că a u
pie rdut . Da r nu a fost sufic ie nt pe nt ru m ine . Era m după
sâ nge le lor. A a jut a t fa pt ul că a t â t Ca ssio, c â t și fra t e le său,
Luc a , e ra u îm pot riva t ra fic ului de pe rsoa ne . Au lupt a t și e i,
la fe l c um a făcut-o fa m ilia m e a . Din ne fe ric ire pe nt ru noi,
Alphonso ne noroc it ul de Rom a no a fost m a re în ra ha t ul ăsta.
Și nu aș curăța niciodată ba ni pe nt ru bărbații c a re fa c t ra fic
c u fe m e i și c opii.
Da r a ve a m un pla n. U nul c a re l-a r doborî o dată pe nt ru
t ot de a una . El și toți c e i c a re a u luc ra t c u e l.
Luc a și-a făcut drum spre noi împreună c u Ale ssa ndro Russo
și N ic o M orre lli. Știam că pot c ont a pe acești t ipi.
Ale ssa ndro Russo și-a c ondus ra ha t ul în Ca na da , se diul lui la
M ont ré a l. Princ ipa la lui a fa c e re ilegitimă se c onc e nt ra pe
a rm e , pre c um și pe deținerea de c â t e va c a zinouri. N ic o
M orre lli a c ondus DC și M a ryla nd. A c ondus în princ ipa l
c a zinouri și a făcut contrabandă c u droguri, a vâ nd dre pt
front o a fa c e re imobiliară. Ca ssio a făcut un pic din t oa t e și
a de pins de m ine pe nt ru a-și curăța ba nii. A fost o a fa c e re pe
c a re nu a a t ins-o, c a re a fost bine pe nt ru m ine . Am a vut o
mulțime de alergători c a re să-mi spe le t oa t e activitățile, a le
lui și alții. Luc a nu a fost doa r fra t e le lui Ca ssio, c i m â na lui
dreaptă și ne -a a jut a t pe toți c â nd a m a vut ne voie . Aceștia
a u fost unii dint re c e i m a i înverșunați bărbați și a m fost
noroc os să-i a m în spa t e .
— L-a m a uzit de ja pe ne noroc it ul ăla vorbind de spre
a fa c e re a lui bolnavă cu c olum bie nii, a sc uipa t N ic o.
„Ra pha e l a re o față bună de pok e r.”
„Pe rfe c t ”, a m mormăit. Î nt inse se m c a pc a na c u a jut orul
c olum bie nilor. Ra pha e l Sa nt os a fost și prie t e nul m e u și a
a juns re c e nt să conducă Florida după c e tatăl și fra t e le său
c e l m a i m a re a u fost uciși. Lom ba rdo Sa nt os și fiul său c e l
m a re V inc e nt a u luc ra t c u rom a nii și c u tatăl lui Ca ssio și
Luc a , Be nit o K ing, în t ra fic . Ra pha e l e ra îm pot riva t ra fic ului
de fe m e i, așa că s-a dove dit că fra t e le lui V a sili N ik ola e v,
Sa sha , l-a uc is pe fra t e le și tatăl c e l m a i m a re a l lui Ra fa e l.
Lune t ist c ura t împușcat în c re ie r. El a fost c u siguranță
ge nul m e u de bărbat.
I m pe riul Rom a no s-a prăbușit în ult im ii t re i a ni, în t im p c e a l
m e u a înflorit , da r ne noroc it ul a c e la a reușit totuși să-l
construiască din nou. H a ba r n-a m c um a ve nit c u c a pit a la .
N im e ni nu l-a r finanța, știind poziția m e a în privința a st a . Da r
și-a pus la be le m urda re pe un c a pit a l și și-a câștigat
ve nit urile prin vâ nza re a de c a rne . Am urâ t c ura jul a c e lui
bărbat.
Ca ssio și c u m ine a m bănuit că a r put e a fi Be nit o, da r
ne noroc it ul ăla e ra un ne noroc it zgâ rc it și nu e ra de a c ord
să de a îm prum ut uri. M a i degrabă a r fi lua t pe nt ru e l
t ra nsport urile de fe m e i.
„V a sili N ik ola e v e st e a ic i c u fra t e le său, Ale x e i”, a adăugat
Ale ssa ndro. „Se pa re că V a sili nu e st e mulțumit de
Alphonso. A înc e rc a t să a ra nje ze răpirea fe m e ii lui V a sili, ia r
V a sili e st e în căutarea sâ nge lui lui. N e noroc it ul și-a lua t un
a lt dușman.”
„Bine ”, a m râ njit . V a sili e ra înse t a t de sâ nge și ne m ilos.
Dacă nu reușesc, c u siguranță a r fi c hia r în spa t e le m e u și
așteaptă să-i vină râ ndul. At â t Ale x e i, c â t și Sa sha , frații lui
V a sili, a u fost unii dint re c e i m a i căutați ucigași din lum e a
noastră. Alphonso Rom a no a r fi m ort , înt r-un fe l sa u a lt ul.
„Să înceapă joc urile ”, le -a m spus t ut uror. Mi-aș juc a bine
t oa t e cărțile și așteptam c u nerăbdare să văd dina st ia
Rom a no căzând pe nt ru ult im a oară. Da t a viit oa re nu a ve a să
fie nim e ni și nim ic c a re să-i ridic e .
Oc e a nofPDF.c om
 Ca pit olul doi

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

EU
se uit a la e c ra nul c om put e rului, zâ m bind. N u e ra prim a dată
c â nd îm i sc ria un e -m a il prin c a re îm i c e re să mă alătur
e c hipe i lui. Am pre supus că e ra un bărbat de oa re c e t oa t e
c odurile sa le de tranzacție prove ne a u de la profile rul
Rut hle ss K ing.

Către: Fa nt om a
De la : Re ge le ne m ilos

Ar t re bui să mă a c c e pt i la ofe rt a m e a . Există a va nt a je de a fi

pe st a t ul m e u de plată.

Am c hic ot it în t im p c e m i-a m t a st a t răspunsul.

Către: Re ge le ne m ilos
De la : Fa nt om a

N u, mulțumesc. Î m i pla c e să fiu propriul m e u șef. Mă aștept

c a t a x a m e a să fie transferată în 2 4 de ore . Da , sunt ge ne ros
oferindu-ți m a i m ult de c â t oric ine a lt c ine va .

PS: Am ple c a t la plajă. N ic i să nu t e gândești să mă

de ra nje zi pe nt ru t ot re st ul zile i.

PPS V e zi, a va nt a je le de a fi propriul m e u șef. :-)

Am apăsat but onul de t rim it e re și a m zâ m bit . A fost t rist că

c e a m a i m a re pa rt e a vieții m e le soc ia le a c onst a t în a
disc ut a c u fiul m e u de doi a ni, c e l m a i bun prie t e n a l m e u și
în corespondența prin e -m a il c u Rut hle ss K ing. Ac e st num e
a r fi t re buit să-mi provoa c e teamă, da r a m c onst a t a t că,
după c e e a c e Ga brie lla și c u m ine a m supraviețuit în ult im ii
pa t ru a ni, nu a făcut-o. Era un om fără c hip, fără num e , c a re
a ve a ne voie de a jut or suplim e nt a r pe nt ru spălarea ba nilor. Și
a c olo a m int e rve nit Ga brie lla și c u m ine .
M i-a m înt ins spa t e le , a vâ nd grijă să nu da u la pt opul din
poală și m -a m buc ura t de priveliștea mării c a re se înt inde a
pe k ilom e t ri și k ilom e t ri în fața m e a . M i-a tăiat respirația de
fie c a re dată. Viața a fost în sfârșit bună. Am găsit insula
perfectă, c u o populație de m a i puțin de pa t ru m ii de oa m e ni
în c a re să se stabilească. I nsula a căzut sub re giune a
Sic ilia , da r a ve a totuși propria sa a ut e nt ic it a t e . Sic ilia e ra
pre a m a re pe nt ru noi; a st a a fost pe rfe c t .
Am a vut oa m e nii c a re a u fost c e i m a i importanți pe nt ru m ine
în viața m e a , fiul m e u și Ga brie lla . Ea e st e c e a m a i bună
prietenă a m e a de la int e rna t . Era sora pe c a re nu a m a vut -o
niciodată. După c e a m scăpat, coșmarul încă nu s-a t e rm ina t
pe nt ru noi. Luâ nd prim ul zbor din SU A, a m trăit pe fugă,
uit â ndu-ne c onst a nt pe st e um e ri. Am jude c a t greșit c â t ne
vor dura ba nii. Î n t re i luni, e ra m năuciți, foameți și fără
acoperiș de a supra c a pului.
Da r a m supraviețuit t ut uror și a m fost m a i put e rnic i a c um .
Ave a m m ic a noastră rutină, ia r t re c ut ul părea ire le va nt . De
parcă i s-a r fi înt â m pla t a lt c uiva , nu m ie . N u noi!
Z iua a fost frum oa sa . Fie c a re zi a fost frumoasă a ic i. Am
văzut m ult e călătorii în ult im ii a ni, da r Fa vigna na din Sic ilia
a de ve nit c u ușurință orașul m e u pre fe ra t . Put e a m să înțeleg
a c um de c e tatăl soțului m e u, M a t t e o V it a le , a vorbit de spre
a st a c u a t â t a dra g. A fost c u adevărat o mică bucată de ra i
pe a c e st pământ. Viața e ra doa r diferită a ic i - m e nt a lit a t e a
le nt și c lim a t ul blâ nd a u făcut din a c e st a un loc atrăgător
pe nt ru a se inst a la de finit iv. Și, în m od ironic , m -a făcut să
mă sim t c a acasă. Așa c um a spus M a t t e o V it a le .
N e -a m m ut a t a ic i în urmă c u nouă luni, după c e ne -a m
pe t re c ut pe st e doi a ni c u m ut a re a constantă. Ac e st loc a
zăbovit în m int e a m e a din m om e nt ul în c a re a m ple c a t la
fugă. Experții nu a u spus înt ot de a una că a a sc unde c e va la
ve de re e st e c e l m a i e fic ie nt ? Î n plus, înt r-un fe l c iuda t , zona
c a re a fost c a sa lui M a t t e o V it a le și tânăra lui soție se
simțea c a o m a nt ie invizibilă de protecție.
Așa că ne -a m regăsit a ic i și mă put e a m ve de a rămânând a ic i
pe nt ru t ot de a una . Cu excepția fa pt ului că m i-a fost gura
italiană. M a t t e o, fiul m e u, pe de altă pa rt e , se îm biba .
„Ella , ești ga t a ?” Am st riga t -o pe c e a m a i bună prietenă a
m e a , rămânând la pore c la e i. Ea și fiul m e u, M a t t e o,
îm pa c he t a u jucării c a și c um ne -a m m ut a la plajă, nu doa r că
m e rge a m la m a i puțin de o sută de m e t ri până la e a .
„Da , luâ nd c re m a de protecție solară și îmbrăcând c ost um ul
de ba ie . At unc i sunt ga t a .”
— N ic i măcar nu ești în c ost um de ba ie ? a m înt re ba t e u înt r-
un geamăt.
M -a m dus să-mi înc hid la pt opul c â nd e -m a ilul m e u a suna t .
Arunc â nd o privire rapidă, a m zâ m bit . Știam că nu put e a
re zist a .

Către: Fa nt om a
De la : Re ge le ne m ilos

-aș lăsa să m e rgi la plajă. Din c â nd în c â nd. Sunt un șef

groza v așa.

Am c hic ot it din nou. Ce l puțin a fost sinc e r.

Către: Re ge le ne m ilos
De la : Fa nt om a

Da r sunt un șef m a i bun pe nt ru că m-aș lăsa să m e rg la plajă

în fie c a re zi. N u ești c hia r așa de groza v să t e vinzi.

Bine că fa c a fa c e ri c u t ine . Până la următoarea noastră

tranzacție.

Făcând c lic pe but onul de t rim it e re , a m așteptat c a e -m a ilul

să iasă din căsuța de ieșire și să înc hid la pt opul im e dia t
după. Am m e rs c u pași m a ri spre m ic a zonă de joacă unde
M a t t e o a t ot înc e rc a t să a runc e o altă jucărie în geantă.
„Cine e pregătit pe nt ru plajă?” a m înt re ba t emoționat.
Oc hii lui ve rzi s-a u ridic a t spre m ine și un zâ m be t la rg s-a
e x t ins pe fața lui. „I o. I o.” Pe m ine . Pe m ine . M a t t e o
răspundea m a i m ult în italiană de c â t în engleză. Și-a ridic a t
m â inile dolofa ne spre m ine pe nt ru a -l ridic a , ia r e u a m râ s în
hohot e .
„Ești un m ic șef, știi a st a ?”
Z â m bi, c hic ot e m ic i scăpându-i în t im p c e se învâ rt e a .
Ella intră în cameră c u un zâ m be t la rg. „Bine , sunt ga t a .”
"H a i sa m e rge m , a t unc i."
V ila noastră e ra mică, da r c e l m a i fermecător loc în c a re a m
trăit vreodată. M i-a plăcut t ot ul de spre viața noastră a ic i.
Oa m e nii a u fost prietenoși și a m a bili, m â nc a re a a fost
uim it oa re și ne simțeam că noi t re i aparținem. N u a m vrut
niciodată să ple c .
N e -a lua t e x a c t c inc i m inut e să a junge m la plajă și a st a s-a
înt â m pla t c u înt re rupe ri de înt â lnire c u fețe c unosc ut e de -a
lungul drum ului și discuții.
„Doa m ne , îm i pla c e că pla je le sunt goa le a c um ”, am
m urm ura t în t im p c e ne -a m înt ins prosoa pe le de plajă.
„Se zonul t urist ic s-a înc he ia t în sfârșit.”
Era a doua săptămână din se pt e m brie și toată Europa a
re ve nit la viața profesională și la birouri norm a le . Eu și Ella
nu a m a vut o viață normală de muncă. Ce l m a i m a re
de za va nt a j a l nost ru c â nd a m ve nit în Europa a fost lipsa
cunoștințelor lingvist ic e . N ic i unul dint re noi nu put e a vorbi
altă limbă în afară de engleză. Al doile a de za va nt a j a fost că
nic iunul dint re noi nu a ve a o a bilit a t e utilă. Eu a m st udia t
m uzic a , e a a st udia t a rt a . Al t re ile a de za va nt a j a fost că
e ra m însărcinată.
De c i a le ge rile noa st re a u fost lim it a t e . Da r a u fost c â t e va
luc ruri pe c a re le -a m lua t în t im pul căsătoriei m e le și pe
c â nd sub acoperișul bunic ii și a l unc hiului m e u. Bunic a m e a
a vrut să fiu o frumusețe perfectă pe nt ru un m a fiot înt r-o zi.
Doa r nu c u m a fiot ul c u c a re a m a juns să mă căsătoresc.
N e m ilosul Luc ia no V it a le .
La urm a urm e i, bunic a și unc hiul m e u m i-a u spus în
num e roa se oc a zii că t oa t e soțiile de m a fiot e bune a r t re bui
să știe t re i luc ruri - c um să-și susțină bărbatul, c um să-și
țină gura și c um să a jut e fa m ilia a t unc i c â nd e st e ne voie . Cu
excepția fa pt ului că nim e ni nu se aștepta să obțin o coloană
vertebrală și să folose sc a c e le abilități pe nt ru m ine . N e -a
a jut a t pe Ella și pe m ine c â nd a fost ne voie . Am re fuza t să
m a i fim folosiți. At â t Ella , c â t și c u m ine ne stabiliserăm noi
identități și ne sc him ba se m înfățișarea a t â t de c â t , dacă ne -
a m înt â lni vreodată c u c ine va pe c a re îl cunoșteam, să nu ne
recunoască.
Apoi ne -a m orie nt a t către a fa c e ri nu a t â t de le ga le . Spălarea
ba nilor prin m a i m ult e c om pa nii fic t ive din Ba ha m a și c ont uri
elvețiene.
Ella s-a înt â lnit c u un băiat pe nt ru o perioadă c a re a fost
gre a în I T și fire w a ll-uri. S-a dove dit că e ra foa rt e bună la
a st a . Așa că îl folosim bine .
Ea s-a a sigura t că fire w a ll-urile și m e sa je le noa st re sunt
c ript a t e și de ne ide nt ific a t . Până c â nd c ine va a prim it vre un
m e sa j de la noi, a c e st a a t re c ut prin c e l puțin ze c e a dre se și
locații I P. Fire w a ll-urile noa st re e ra u groa se . Eu, pe de altă
pa rt e , m -a m oc upa t de tranzacțiile prin int e rm e diul unor
c om pa nii ființe în c ont uri din Ba ha m a s și din Elveția,
împreună c u toată corespondența c u clienții.
N u e ra m t oc m a i m â ndru de a st a , da r ne -a ținut hrăniți și
de pa rt e de străzi. M -a m înfiora t a m int indu-m i a c e le prim e
șase luni. Aproa pe a m a juns să trăim pe străzi. Î n une le
nopți c â nd som nul nu ve ne a , stăteam t re a z bâ nt uit de a c e a
foa m e și frică. M i-a fost teamă că nu vom a junge niciodată la
următoarea zi de naștere și c opilul m e u va m uri c hia r îna int e
de a re spira prim a . Am făcut c e e a c e e ra ne c e sa r pe nt ru a
supraviețui.
Alungâ nd a m int irile înt une c a t e , m -a m c onc e nt ra t a supra
a c e st e i zile frum oa se , fiul m e u și c e l m a i bun prie t e n a l m e u.
Era m sănătoși, a ve a m un acoperiș de a supra c a pului și
m â nc a re a pe masă. Ast a e ra t ot c e c ont a . N u aș m a i
de pinde niciodată de nim e ni. Eu și Ella a m făcut doa r un
număr lim it a t de tranzacții pe lună. Am învățat să fim
se le c t ivi. Spălaserăm anumiți clienți c a re nu se oc upa u de
ge nul de a fa c e ri pe c a re nu le -a m a c c e pt a . Adevărat, t oa t e
a u fost a fa c e ri pe c a re nu le -a m a c c e pt a t , da r a m înc e rc a t
să-l a le ge m pe c e l m a i m ic dint re re le .
Oric e a fa c e re c a re s-a oc upa t de t ra fic ul de pe rsoa ne , a m
rămas de pa rt e . La fe l c u oric e t ip de a fa c e ri c a re vinde a u
se rvic ii se x ua le . N e -a lăsat a proa pe c u traficanți de droguri
și a rm e . Datorită abilităților I T a le Ele i, a reușit să
folosească da rk w e b-ul pe nt ru a va lida a fa c e rile c u c a re se
oc upa u clienții noștri. Î n c e le m a i m ult e c a zuri, a reușit să
obțină identitățile clienților noștri. Rut hle ss K ing a fost o
excepție, totuși, ne -a m c one c t a t c u alți câțiva alergători și
acreditările lui păreau să fie adevărate. Era îm pot riva
t ra fic ului de ființe um a ne și se știa că re spinge a fa c e re a de
a spăla ba ni pe nt ru c e i pre c um K ings și fa m ilia Rom a no. T ot
c e a m ve rific a t a supra lui s-a dezvăluit - nu a a vut de -a fa c e
c u nic iun c rim ina l c a re a a fe c t a t a c e st t ip de a fa c e ri.
M -a m c one c t a t c u Rut hle ss K ing a c um c inc ispre ze c e luni și
a m a vut de -a fa c e a proa pe e x c lusiv c u e l în ult im e le șase
luni. A ținut-o sc urt , c ura t și la obie c t . Î n plus, a plătit c e l
m a i m ult c om ision, așa că a fost bine pe t ot pa rc ursul.
„Trăim viața”, încuviință Ella , răsturnându-se pe burtă și
a dorm indu-se im e dia t . Fa t a a c e e a trăia pe nt ru plajă.
Da , viața e st e bună a c um . Chia r dacă a fa c e re a a ve a să
dispară, e ra m pregătiți fina nc ia r câțiva a ni îna int e să
rămânem fără ba ni. Dacă a m put e a c ont inua a st a încă t re i
a ni, a m put e a să nu m a i fa c e m a st a și să ne trăim t ot re st ul
vieții făcând m ic i t re buri ic i și c olo. Am fi încă pregătiți, ia r
M a t t e o nu va fi niciodată foa m e .
„M a t t e o, vino a ic i c a m a m a să t e poată pune c u protecție
solară”, i-a m st riga t fiului m e u.
A a ba ndona t săpatul lui m ic de nisip și s-a dus c u un zâ m be t
la rg. Oc hii lui a lune mă prive a u c u dra gost e și înc re de re , în
t im p c e părul ne gru se c iufule a sub briza ușoară. Doa m ne ,
c um m i-a a m int it de tatăl lui.
Dure re a surdă familiară m i-a pulsa t în pie pt , da r a dispărut
re pe de . M unc ise m din gre u pe nt ru a uit a dure re a și
pie rde re a tatălui său. Fiul m e u a fost un m e m e nt o, da r înt r-
un se ns bun. Î m i plăcea să mă gâ nde sc la soțul m e u așa
c um a r fi put ut fi dacă nu a r fi fost c orupt de t oa t e
e ve nim e nt e le din viața lui.
Am st râ ns loțiunea în m â ini și a m a plic a t -o pe pie le a lui
expusă. M a t t e o a a vut un bronz pe t ot pa rc ursul a nului, la fe l
c a tatăl său. Da r e ra m pa ra noic și folose a m multă protecție
solară. Dacă aș put e a , l-aș pune pe M a t t e o înt r-o bula sigură,
da r știam că va eșua. Părinții m e i a u înc e rc a t a st a c u m ine
și nu a ieșit. N u a u reușit de c â t să mă slăbească. N u aș
re pe t a a st a c u propriul m e u fiu. Î n sc him b, l-aș fa c e
put e rnic . Ar put e a fi bun și totuși să nu ia nim ic de la nim e ni.
N u l-aș lăsa pe fiul m e u să crească pe nt ru a fi c re dul sa u
lipsit de apărare așa c um a m fost .
„Bine , ești ga t a ”, i-a m spus, punâ ndu-i un sm ooc h pe obra z.
A c hic ot it im e dia t . „V re i a jut or pe nt ru a-ți c onst rui ga ura de
nisip?”
„Sì”, a răspuns e l în italiană.
„Bine , micuțul m e u it a lia n. H a i să c onst ruim .”
M i-a da t lopa t a lui suplimentară de nisip și ne -a m a puc a t
a m â ndoi de treabă. A bolborosit t ot t im pul, jumătate în
engleză și jumătate în italiană. M a jorit a t e a , nu a m put ut să
înțeleg. N u i-a a jut a t că a bolborosit italiană în vorbe le
pe nt ru c opii. Am înc e rc a t să învăț italiană pe nt ru a ține
pa sul c u M a t t e o, da r nu reușeam la m e nt a bil. Sa u M a t t e o a
învățat înt r-un rit m m ult m a i ra pid de c â t m ine . Totuși, nu a m
lăsat nim ic din a st a să mă de sc ura je ze .
„Știi că va lurile se vor prăbuși în c a podope ra noastră în
următoarea jumătate de oră.” I -a m urm a t privire a spre m a re ,
privindu-l înc runt a t . „Da r ve st e a bună e st e că ne put e m
înt oa rc e m â ine și fa c e m t ot ul din nou.”
A zâ m bit și inim a m i s-a t opit pe nt ru băiețelul m e u.
„Ce a r t re bui să fa c e m la cină, nu?” L-a m înt re ba t .
"Pizza ."
„Oh, c re d că e st e o ide e minunată”, a m fost de a c ord. „Ar
t re bui să m e rge m la Z io J uno sa u N e pt uno?”
— J uno, mamă.
Am zâ m bit . Știam că J uno va fi răspunsul lui. Au a vut o fetiță
de vâ rst a lui M a t t e o, c a re ieșea m e re u să se joa c e c u e l de
fie c a re dată c â nd m â nc a m a c olo.
"Sunt de a c ord. Bine , J uno e st e . Î i vom spune mătușii Ella
c â nd se va t re zi.”
Am a runc a t o privire spre Ella . Ea încă stătea întinsă în
e x a c t aceeași poziție. „Fe m e ie , o să a rzi c a un c ra b”, i-a m
st riga t râ zâ nd.
Ea s-a a git a t și s-a ridic a t . Bronzul e i de plajă și părul blond
a u făcut-o să a ra t e superbă. Ca o adevărată fetiță de plajă.
Mi-aș fi dorit să mă bronze z la fe l de frum os c a e a . Am
a plic a t c onst a nt cremă de protecție solară pe nt ru a pre ve ni
a rsurile sola re . Părul m e u na t ura l roșu ghim bir c om bina t c u
pie le a deschisă a făcut dificilă obținerea unui bronz de c e nt .
Deși m i-a m vopsit părul m a ro, nu m i-a îndepărtat nuanța
deschisă a pie lii. Câ nd a m a juns prim a dată în I t a lia , e ra m
a t â t de invidioasă pe bronzul t ut uror. Da r a m t re c ut re pe de
pe st e . N u e ra c a și c um aș put e a fa c e c e va în privința a st a .
„M i-e foa m e ”, anunță e a .
"Ah, da . Eu și M a t t e o a m de c is să m e rge m la Z io J uno. Est e
ziua pizza . Ce c re zi?"
Ea a zâ m bit im e dia t . „Est e o ide e grozavă.”
Oc e a nofPDF.c om
 Ca pit olul t re i

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O

EU
Abia dimineața de vre m e m -a m c ulc a t în sfârșit.
Ca pc a na a fost întinsă. Fie c a re masă aseară a fost plasată
st ra t e gic . A fost un m ot iv bun pe nt ru c a re l-a m așezat pe
Alphonso Rom a no lângă c olum bie ni. Era un ne noroc it la c om
și știam că nu se put e a abține să sară la o înțelegere. A fost
e x a c t c e e a c e a m vrut să facă. Ra pha e l a ve a să joa c e de
parcă a fa c e re a tatălui său c u m ut a re a cărnii e ra încă în
viață și i-a r fi ofe rit o a fa c e re lui Alphonso. N e noroc it ul l-a r fi
lua t și i-a r fi prom is un t ra nsport lui Be nit o K ing împreună c u
o plată în a va ns. Ar a junge c u m â na goală pe nt ru că Ra pha e l
nu i-a r fi livra t niciodată fe m e i pe c a re să le vândă. Sora lui,
I sa be lla N ik ola e v, nu i-a r vorbi niciodată dacă s-a r a ve nt ura
în a st a . Și c hia r așa - Alphonso Rom a no s-a r zvâ rc oli c a un
șobolan m ic , știind că Be nit o K ing nu a da t niciodată a doua
șansă. Da r să nu-ți fa c i griji - l-aș uc ide îna int e a lui Be nit o
pe nt ru că m-aș a sigura că t ort ura lui e st e lungă și detaliată.
Ba ni a u făcut sc him b de m â ini de m a i m ult e ori și a m
câștigat m a i m ult de c â t sufic ie nt din t oa t e . La a st a e ra m
bun. Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re fa m ilia V it a le a
deținut N e w J e rse y și părți a le orașului în ult im e le două
se c ole . Era m buni să fa c e m ba ni. Am deținut fie c a re fa m ilie
criminală c a re a funcționat în oraș, împreună c u m a jorit a t e a
clădirilor. Spălarea ba nilor pe nt ru fa m iliile c rim ina le a ofe rit
informații de spre se c re t e le lor. N u că m i-a r fi păsat de e i -
a t â t a t im p c â t nu e ra dra c u c u fa m ilia și prie t e nii m e i.
Am mâncărime să grăbesc luc rurile , da r știam că fie c a re
mișcare greșită de pe t a bla m e a de șah m -a r put e a c ost a .
Alphonso a ve a informații de c a re a ve a m ne voie . T re buia să
știu unde e ra ne poa t a lui, unde e ra soția m e a . Odată c e a
fost prins de c olum bie ni și l-a m a vut e x a c t a c olo unde m i-l
dore a m , aș a rde fa m ilia Rom a no din t e m e lii. De parcă nu a r
fi e x ist a t niciodată. Ar fi șterse de pe această planetă.
M i-a m de sprins c ost um ul din t re i pie se și m -a m îndre pt a t
spre ba ie . Pornind a pa , a m int ra t în dușul pa la t ia l din ba ia
m e a principală. Am lăsat a pa să se spe le toată noa pt e a . M i-
aș fi dorit să spe le această m â nie și frust ra re c a re s-a u
năpustit în m ine , ga t a să se de a pe st e c a p.
Privind la ra ft ul înc orpora t din dușul m e u, oc hii m e i s-a u
fix a t pe șamponul și ba lsa m ul soției m e le c a re încă stăteau
a c olo. Spălătorie de c orp. Ar fi t re buit să sc a p de e l.
Pa rfum ul încă pe rsist a în st ic le le e i, t ot c e t re buia să fa c a
fost să le de sc hid.
M i-a m a m int it de m irosul e i, a c e l m iros unic de viole t e . De
fie c a re dată c â nd făceam duș împreună, m irosul stăruia în
jurul m e u ore în șir, în c iuda proprie i m e le spălătorie. I-aș
spum a părul, aș a jut a -o să netezească a c e st e încurcături
roșii. Ea a fost a t â t de receptivă la fie c a re a t inge re a m e a .
Î m i m a i put e a m a m int i fie c a re geamăt, fie c a re a t inge re de la
e a în t im pul ult im ului duș împreună.
M i-a m înc his m â na în jurul pe nisului în t im p c e m i-a m
im a gina t soția - c orpul e i zvâ rc olindu-se sub m ine , gura e i
plină zâ m bind visător în t im p c e se pregătea să-mi ia pe nisul
înt re buze le e i. Doa m ne , prim a dată c â nd s-a lăsat în
ge nunc hi, a proa pe că a m vărsat îna int e c a e a să-mi ia
pe nisul în gură. După săptămâni de pre ludiu și a re fuza t de a
se pune vreodată în ge nunc hi pe nt ru oric e bărbat, a fost c e a
m a i magnifică priveliște.
Re gina m e a m -a dorit la fe l de m ult c um a m vrut -o e u pe e a .
Pre ze nt a re a e i a fost a l na ibii de erotică. Cu o mână lipită de
pe re t e le de piatră a l dușului, m i-a m st râ ns pe nisul m a i
st râ ns și l-a m m â ngâ ia t în t im p c e m i-a m im a gina t soția,
im a gine a mentală a ult im e i noa st re t im pi împreună la duș.
„Luc ia no, ce fa c i?” râpă Gra c e , un fa rd de obra z
răspândindu-se prin fie c a re c e nt im e t ru din pie le a e i palidă.
S-a înroșit a t â t de ușor, ia r t e nul e i de sc his c u pist rui a
re fuza t să-l ascundă. M i-a plăcut la na iba .
M -a m lăsat în ge nunc hi în fața e i, pregătită să o înc hin. Era
c a c e a m a i rară marcă de c onia c pe c a re a m vrut să o
sa vure z pe nt ru t ot re st ul vieții.
„O să-mi gust soția. Re gina m e a , a m m urm ura t e u îm pot riva
păsăricii e i. „Și iubește fie c a re secundă.”
Ea a fost re gina m e a . Fe lul în c a re t rupul e i t re m ura la
a t inge re a m e a , fe lul în c a re oc hii e i frumoși s-a u t ulbura t de
poftă. Gura e i impertinentă de ve nise înt ot de a una m oa le
după c e a m da t -o jos.
"Ce ?"
Ușor, i-a m de sc his pic ioa re le c u m â inile și i-a m simțit
m e m bre le t re m urâ nd. Era frumoasă așa, oc hii e i m a ri mă
prive a u c u nerăbdare și obra jii e i înroșiți de emoție și jenă.
Inocența e i e ra evidentă în fie c a re a t inge re pe c a re m i-a da t -
o, în fie c a re c uvâ nt pe c a re a rost it -o. Da r e ra și forță sub
t oa t e a c e st e a .
— Ține-ți oc hii pe m ine , a m răpit. „Ați înțeles?” Ea a da t din
c a p, gura e i deschisă ușor, ia r în m om e nt ul în c a re m -a m
a ple c a t și m i-a m t re c ut lim ba pe fa nt a e i, un geamăt
tremurător a scăpat de buze le e i. Ple oa pe le i-a u c oborâ t , da r
a făcut c um i-a m porunc it , ținându-ne oc hii închiși.
Soția m e a a ve a un gust divin. Aș fi put ut s-o mănânc zile
înt re gi și nu pot să-i pot ole sc niciodată foa m e a a st a de e a . I -
a m supt m ic ul e i prospăt se nsibil. T rupul e i s-a ofilit
de a supra m e a , îm pingâ ndu-m i în gura , trăgându-se. Da r nu
aș lăsa-o să se retragă. Era a m e a , pe nt ru plăcere, pe nt ru
dra c u, pe nt ru a folosi. T oa t e a l na ibii a le m e le .
„Oh, Luc ia no”, ge m u e a , c u privire a plină de poftă prin
ple oa pe le gre le . "Eu voi-"
M -a m îndepărtat, c hic ot ind înt une c a t . „N u a m t e rm ina t încă
c u t ine .”
„Luc ia no-” protestă e a , t rupul e i m oa le îm pingâ ndu-se
îm pot riva m e a , ofe rindu-se m ie . Ca o nevastă bună.
— V e i ve ni c u m ine în t ine , i-a m porunc it c u o voc e răgușită,
ridicându-mă în pic ioa re . Sâ nge le m i-a pom pa t prin ve ne ,
pe nisul m e u t a re și dornic să fie în păsărica e i strânsă.
„V re a u să-ți sim t păsărica st râ ngâ ndu-se în jurul pe nisului
m e u în t im p c e vii, t e a ud țipând num e le m e u.”
Am înt ors-o și a m a ple c a t -o pe st e ba nc a de duș. M â inile e i
se țineau inst inc t iv de ba nc a de marmură. Aruncându-și o
privire pe st e umăr, m -a privit c u nerăbdare, lingându-și
buze le . Soția m e a e ra lacomă c â nd e ra vorba de plăcere și
m i-a plăcut a st a la e a .
Î nt r-o lovitură, a m um plut -o până la m â ne r și e a și-a da t
c a pul pe spa t e , țipând num e le m e u. I -a m iubit a l na ibii
pa siune a , e nt uzia sm ul e i. De ge t e le m e le a u prins c a rne a
m oa le de pe șoldurile e i și a m t ra s-o m a i a dâ nc și m a i t a re
c a niciodată. Și e a m -a lua t pe t ot , ge m e t e le e i vibrâ nd pe
țiglă, a m e st e c â ndu-se c u sune t ul spra y-ului de duș.
„Luc ia no. Oh, t e rog, gâ fâ i e a , arcuindu-și spa t e le . Mișcările
m e le a u de ve nit m a i dure și m a i dispe ra t e , a vâ nd ne voie de
t ot . Ea a im plora t m e re u... micuța m e a soție a fost perfectă
pe nt ru m ine în a c e st se ns. M i-a înt â lnit fie c a re îm pinge re c u
un pa nt a lon, ducându-mă din c e în c e m a i a dâ nc , până c â nd
e a și-a țipat de plăcere, și i-a m simțit int e riorul prinzâ ndu-m i
pe nisul înt r-o sufoc a re , în t im p c e m i-a a dus pe a l m e u și l-
a m pe t re c ut în păsărica e i.
M ingile m e le s-a u st râ ns la a m int iri și a m m â ngâ ia t din c e în
ce mai t a re și mai re pe de , im a ginâ ndu-m i c oa m a ei
frumoasă, roșie, roșie în pum n, în t im p c e o love a m . Pe nisul
m i-a pulsa t , orga sm ul m i-a c oborâ t put e rnic și re pe de pe
c oloa na vertebrală. La a st a fuse se m re dus, masturându-mă
a ni de zile c u im a ginile soției m e le . Doa r e a !
Ea e ra a m e a !
Spe rm a m e a s-a împrăștiat pe pe re t e le dușului, gâ ndurile
de spre e a ge m uind în t im p c e mă suge a . Am int irile c â nd îm i
țipa num e le c â nd a m t ra s-o t a re m -a u dus pe st e m a rgine și
de da t a a c e a st a a m fost e u c u num e le e i pe buze .
Găsindu-mi e libe ra re a , a m simțit o fracțiune de t e nsiune
părăsindu-mi c orpul. Oc hii m e i e ra u încă fixați pe rămășițele
bunurilor soției m e le la duș. Dorind... La na iba , nu știam c e .
N ic i nu a m îndrăznit să mă gâ nde sc la c e îm i dore a m .
Dacă aș ști doa r a c e a zi, e ult im a oară c â nd o voi a ve a . Din
m om e nt ul în c a re a m a t ins-o, a de ve nit vic iul m e u. Fe lul în
c a re a ge m ut num e le m e u, s-a t opit în a t inge re a m e a ... m -a
răvășit că o nepoată a ne noroc it ului a la de Alphonso
Rom a no a r fi c e a c a re va de ve ni dependența m e a .
U nde dra c u t e a sc unzi, soție?
Ea se a sc unde a ; Era m sigura . N ic i nu m -a m put ut gâ ndi la
alternativă. Era pre a tânără și pre a încăpățânată c a să
moară. Oa m e nii m e i găsiseră oa m e ni c a re s-a u a sc uns în
jungle și deșert, da r păreau inc a pa bili să-mi găsească soția.
T re i nenorociți de a ni și nic i urmă de e a . N ic i măcar un
indic iu de spre unde a r put e a fi e a .
Din c â nd în c â nd e ra o alarmă falsă, o fe m e ie c a re semăna
c u soția m e a . Da r nu a fost niciodată e a . Alphonso Rom a no a
a sc uns-o bine . N u put e a e x ist a altă explicație. Soția m e a e ra
pre a naivă pe nt ru a se a sc unde singură fără a lăsa urm e .
I de e a că e a se află sub protecția lui m -a făcut să vre a u să
a rd fie c a re luc ru pe c a re fa m ilia Rom a no le -a deținut în
se a ra a st a .
M i-a m apăsat pa lm e le de țigla re c e , m i-a m a ple c a t c a pul
îna int e și a m lăsat să plouă apă a supra m e a . T re i a ni lungi.
N u a r t re bui să fie a t â t de gre u să găsești o fe m e ie mică. La
urm a urm e i, lum e a nu e ra a t â t de m a re . Da r se pa re că e ra
sufic ie nt de m a re pe nt ru a o a sc unde .
Am ieșit din duș și m i-a m prins un prosop în jurul t a lie i. Î n
același m om e nt , t e le fonul m e u a suna t . L-a m lua t și a m
văzut că e ra un număr ne c unosc ut . N u a fost surprinzător.
Am t re c ut prin arzătoare c a niște a rm e .
"Da ."
„Est e Ca ssio.”
„T oc m a i nu t e -a m văzut?” a m înt re ba t pe un t on se c . S-a r
părea că e l, tatăl m e u, M a ssim o, împreună c u Ale ssa ndro,
Luc a și N ic o a u fost singurii oa m e ni c u c a re a m vorbit .
„N u m -a m săturat de t ine .”
„Pe rv. Nu-ți da u fundul m e u. Sună una dint re fe m e ile t a le
dornic e .”
„N u a m ne voie de fundul tău. Am o fe m e ie dispusă c a re îm i
suge pula c hia r a ic i”, a c hic ot it e l. La na iba , în une le zile l-
a m invidia t . N u put e a m suport a a st e rnut ul une i a lt e fe m e i
sa u s-o pun pe e a să mă suge . „Ea salută.”
„Spe r că a c e st a nu e st e singurul m ot iv pe nt ru c a re a i suna t .
Pe nt ru că c e l m a i bun prie t e n sa u nu, o să-ți ba t fundul da t a
viit oa re c â nd t e voi ve de a .”
A râ s din nou. „M i-a r plăcea să t e văd înc e rc â nd. Luc a a r
put e a a ve a c e va ...” S-a oprit și a m așteptat să c ont inue .
„Singurul m ot iv pe nt ru c a re îți spun a st a e st e c a să a uzi
a st a de la m ine îna int e a oric ui a lt c uiva .” Știam că oric e îm i
va spune în c ont inua re , nu m i-a r plăcea. „Cont a c t ul lui Luc a
l-a inform a t că Alphonso Rom a no a făcut o petiție pe nt ru a
t ra nsfe ra t oa t e bunurile ne poa t e i sa le pe num e le său.”
„Pe c e t e m e i?” a m lătrat afară. Ac e st a a fost m odul lui de a -
m i ține soția de pa rt e de ra da r? Era e a c a pit a lul lui, finanțând
a fa c e re a lui de t ra fic de pe rsoa ne ?
„Pe m ot iv că e a a de c e da t . El susține că a re dove zi a le
morții ne poa t e i sa le .”
Linia telefonică s-a liniștit și liniștea s-a înt ins înt re noi. N u
mă așteptam la acel răspuns. Am re fuza t să c re d
posibilit a t e a c a Alphonso să spună adevărul. N e noroc it ul ăla
s-a născut c u o minciună pe buze . Furia de m oa rt e m i-a fie rt
prin ve ne ; ura pe c a re o simțeam și m a i mortală.
— Ești a c olo, Luc ia no?
„Da ”, am răspuns. „Mulțumesc pe nt ru atenție. Spune -i
prost it ua t e i să t e țină oc upa t c a să nu mă suni la prim e le
ore a le dimineții. M a i t a rziu."
Am înc his. N u m a i e ra nim ic de spus. M i-a m privit form a în
oglinda din ba ia mea m a re . Îi plăcea această ba ie
nenorocită, își pe t re c e a ore înt re gi sc ufundâ ndu-se în cadă
în t im p c e c it e a sa u își luc ra la sa rc ini.
T e le fonul m e u a zbura t prin a e r, izbindu-se de oglindă,
făcând-o înt r-un m ilion de bucăți. Sune t ul a răsunat pe
gre sia din ba ie , da r liniștea goală a rămas. Am st a t în
m ijloc ul m ize rii pe c a re t oc m a i l-a m c re a t și t ot c e a m put ut
ve de a a fost ult im a privire pe c a re m i-a a runc a t -o soția m e a
c u a c e i uim it ori oc hi albaștri viole t , în t im p c e o lacrimă
înghețată singură i se pre linge a pe obra z, lăsând îngheț în
urm a e i.
Î n ziua în c a re a m forțat-o să se căsătorească c u m ine , să o
folose sc c a pâ rghie îm pot riva fa m ilie i e i, a e x ist a t o lacrimă
singuratică c a re i-a pre lingut și pe față. N u m -a m de ra nja t
niciodată s-o înt re b pe nt ru c e a fost . Era m c onc e nt ra t pe
răzbunarea m e a . Am plănuit să o folose sc c a pâ rghie
îm pot riva fa m ilie i e i, da r înt r-un fe l înt re gul pla n a lua t foc .
Flăcări lit e ra le c u c ulorile părului e i roșu și a lba st rul viole t
a l oc hilor e i.
Î n m om e nt ul în c a re a m văzut-o plim bâ ndu-se în c lubul m e u
de noa pt e c u prie t e na e i și bărbații m e i a u c onfirm a t c ine
e ra , a m răpit-o și ne -a m căsătorit în două zile . A fost un pla n
„în zbor”?
Da , a fost .
Da r la na iba . Era a t â t de frumoasă; O voia m și pe stradă se
vorbe a că Alphonso Rom a no o prețuia pe ne poa t a lui,
folosind-o c a monedă de sc him b c u tatăl lui Ca ssio. Câ nd a m
lua t -o, nu m -a m sc uza t să o folose sc și a poi să o a runc – fie
că a st a înse m na să o uc id sa u doa r să o îm ping înt r-unul din
pe nt house -urile m e le să nu o m a i văd niciodată. Proble m a a
fost că soția m e a a de ve nit ra pid obse sia m e a și a m de c is
că o voi păstra de finit iv. N u suport a m să st a u de pa rt e de e a
pe rioa de m a i lungi, dorindu-mă c onst a nt de e a .
Am înțeles în sfârșit t e rm e nul hook e d. Am fost droga t ul e i.
Luc ia no, de c e t e uiți așa la m ine ? Î i a uze a m voc e a blândă
răsunând în c re ie rul m e u. T u t e uiți. Ea c hic ot e a și oc hii e i s-
a r t ulbura de poftă. Răspunsul e i la m ine a fost a l na ibii de
e nt uzia sm a nt . Put e a ne ga că mă dore a , da r obra jii e i înroșiți
o dădeau m e re u. Ea îm i dădea c orpul e i, se m ode la în a l
m e u, îm i țipa num e le în t im p c e o făceam t a re , da r e a a
re fuza t să-și rupă loia lit a t e a față de fa m ilia e i. Reținându-mă
m e re u și trădarea a ia a fost prinsă din urmă. M -a c ost a t
toată expediția m e a și a lui Ca ssio. Ea ne -a r fi put ut c ost a
viețile - furnizorii eșuați e ra m ort a l în lum e a noastră.
La na iba , nu m a i a re se ns să mă oprim pe a st a . Ce l puțin ne -
a m re c upe ra t ra pid pie rde rile a duc â nd a lt ul. Î nt r-un fe l,
pie rde re a soției m e le a pe rsist a t totuși.
M -a m îndre pt a t spre dula pul m e u și m i-a m pus o pe re c he de
pa nt a loni de a nt re na m e nt și un t ric ou a lb. Era inut il să m e rg
la c ulc a re a c um . N u m i-a r ve ni som nul în se a ra a st a .
Oc e a nofPDF.c om
 Ca pit olul pa t ru

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

EU
înc runt a t la e -m a il. Era neobișnuit c a Re ge le N e m ilos să
dorească o altă tranzacție a t â t de c urâ nd. De obic e i se ținea
la două, t re i m a x im pe lună.
Ac e st a a r fi a l c inc ile a lui. I -a m re c it it e -m a ilul.

Către: Fa nt om a
De la : Re ge le ne m ilos

M a i a m un lot . I nt e re sa t ?

Era pe ric ulos. N u a m vrut să a t ra g atenția a supra m e a .

Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a m fost a m â ndoi de a c ord
că re spe c t a re a a două tranzacții pe lună a a vut c e l m a i m ult
se ns în a fa c e ri a t unc i c â nd a m înc e put această relație de
a fa c e ri. Și iată-ne, a bia a t re c ut o jumătate de lună și e l
c e re a de ja a c inc e a tranzacție. Urăsem să re fuz, știind că ne
va câștiga ba ni buni, da r a r fi m a i rău dacă a m pie rde t ot ul
pe nt ru că a m fost nesăbuiți.
Da , a m a vut t ot ul se c uriza t și a sc uns, da r n-a r fi de ge a ba
dacă a m fi uc isi sa u închiși.
— Ce e st e , Gra c e ? m -a înt re ba t Ella . M i-a m ridic a t c a pul
pe nt ru a -i înt â lni privire a . M a t t e o t ra ge un pui de som n, așa
că a m m unc it a m â ndoi. „T e încrunți, așa că știu că se
întâmplă c e va .”
„Est e Re ge le N e m ilos.” Ea a ridic a t din sprâ nc e ne . De
obic e i, ne plăcea să a uzim de la e l. „V re a să fie curățat încă
un lot , da r e st e a l c inc ile a în această lună. Cre d că e st e pre a
risc a nt .”
— At unc i spune -i că nu.
„Totuși, ești de a c ord?”
Ea m i-a înt â lnit oc hii. "Sunt de a c ord c u t ine . Știu că îți
pla c e să luc re zi c u e l și că plătește bine . Da r nu ne va a jut a
dacă sunt e m prinși.”
Am da t din c a p. „Î i voi spune doa r că nu put e m fa c e a st a .”

Către: Re ge le ne m ilos
De la : Fa nt om a

Î m i pa re rău, nu pot fa c e a lt ul luna a c e a st a .

G
M i-a m înc his la pt opul. N u a m vrut să prim e sc un a lt e -m a il
de la e l și să fiu t e nt a t . Proba bil că c e l m a i bine a r fi să nu
ve rific dacă există m e sa je în următoarele două săptămâni.
Tentația e ra o cățea și c e da re a în fața Re ge lui N e m ilos
pe nt ru a a junge pre a re pe de la lum ina a c e e a de la capătul
t une lului a r put e a fi pe ric ulos. Pe nt ru fiul m e u, Ga brie lla , și
pe nt ru m ine . Și a m m unc it pre a m ult c a să fim în siguranță.
De c e și-a sc him ba t re gula lunară? Poa t e și-a pie rdut une le
dint re c e le la lt e c ont a c t e . Oric um , nim ic nu e ra pre oc upa re a
noastră. N u m -a m put ut abține să nu mă gâ nde sc la c e e a c e
îi de t e rm ina ne voia . Spre de ose bire de alți alergători, nu m -
am c one c t a t niciodată prin t e le fon cu nic iuna dint re
c lie nt e le noa st re . Eu și Ella a m păstrat t ot ul prin m e sa je de
e -m a il sc ript a t e . Fie c a re e -m a il pe c a re l-a m t rim is a fost
sc urt și la obie c t . N u a m divulga t niciodată c e e a c e a m
făcut, păstrând lim ba jul va g. Da r în vre m uri c a a c e st e a , e ra
gre u să nu c e ri de t a lii. Ar fi m a i ușor și m a i sigur să
discutăm la t e le fon, da r nu e ra m dispus să dezvălui
a c c ide nt a l nim ic de spre noi. T re buia să fa c e m a st a încă
câțiva a ni și a poi a m fi ieșit din joc . Re ge le ne m ilos sa u
oric e a lt c lie nt nu a r m a i c ont a .
Ella și M a t t e o e ra u înt re a ga m e a lum e . N e -a m îngrijit unul
după a lt ul pe nt ru că nim e ni a lt c ine va nu a ve a să aibă grijă
de noi. A fost o lecție pe c a re a m învățat-o pe c a le a gre a .
Două ore m a i t â rziu, M a t t e o și c u m ine ple c a m pe ușă. „N e
ve de m m a i t â rziu, Ella ”, a m st riga t îna int e de a înc hide ușa
în urm a m e a .
Era m în c urt e a noastră c â nd a m văzut-o pe Luc ia în c urt e a
vecină. Ave a pe st e șaptezeci de a ni, da r e ra o fe m e ie
grozavă. Câ nd ne -a m m ut a t a ic i, e a a risc a t c u noi și ne -a
lăsat să înc hirie m această casă. Această mică c om unit a t e
e ra foa rt e unită și neîncrezătoare în străini. A fost c e e a c e a
făcut să locuiești a ic i pe rfe c t .
„Bună, Luc ia ”, m i-a m sa lut a t proprie t a rul. Engle za Luc ie i a
fost un a lt a va nt a j. Era put e rnic a c c e nt ua t , da r pe nt ru noi nu
c ont a . N e -a pe rm is să comunicăm.
Ea m i-a zâ m bit la rg. "M e rg la pla ja ?"
„Mi-aș dori”, i-a m spus. "Piaţă."
Ea s-a a propia t . — Și c e m a i fa c e băiatul nost ru, M a t t e o?
M a t t e o se clătina e nt uzia sm a t . „Cre d că a st a înseamnă că
se descurcă bine .”
„Cre d că a i dre pt a t e ”, a m fost de a c ord. Doa m ne , m -a m
simțit bine să văd oa m e ni fericiți în jurul m e u.
Luc ia i-a da t fiului m e u o prăjitură. Le ținea m e re u pe e a ,
doa r pe nt ru e l.
„Ce spune m , M a t t e o?” i-a m a m int it .
„Gra zie .”
Luc ia a ra dia t . I -a plăcut c â nd e l a răspuns în italiană. Am
râ s. "Loc de muncă bun."
"U nde e st e sora t a ?"
„Oh, e a se pregătește.” M -a m a ple c a t și a m șoptit. „Are o
înt â lnire în se a ra a st a .”
Toată lum e a de pe insulă c re de a că Ga brie lla și c u m ine
sunt e m surori. A fost m a i ușor așa. Î n plus, c hia r dacă a m fi
surori, nu a m put e a fi m a i a proa pe . Anum it e experiențe din
viață t e -a u a dus m a i a proa pe de c â t a r put e a sâ nge le
vreodată.
Ea a c hic ot it . „Ar fi bine să fie atentă c u băieții it a lie ni. Sunt
sălbatici și nesăbuiți.”
„Î i t ot spun același luc ru, da r e a nu mă ascultă.”
"Si tu dra ga ? V re o înt â lnire pe nt ru t ine ?” Luc ia e ra
băgacioasă, da r din a num it e m ot ive nu m -a de ra nja t . Era un
năzdrăvan c u inimă bună.
a m t râ nt it . „Am unul c hia r a c um .” Am arătat spre fiul m e u.
„Est e c e l m a i bine arătos t ip din jur.”
„Da , da . Așa e st e .”
„Bine , m a i bine ple c . Ai ne voie să-ți a duc c e va îna poi de pe
piață?”
S-a gâ ndit o secundă, da r a poi a clătinat din c a p. "N u c re d."
"N e ve de m m a i t a rziu a t unc i."
L-a m pus pe M a t t e o în căruciorul lui m ic și ne -a m înc e put
plim ba re a către piață. Se simțea bine briza , ve nind c hia r de
lângă M a re a Tireniană. Culoa re a mării m i-a tăiat respirația
de fie c a re dată. Era t urc oa z și lim pe de , unde se ve de fundul
mării. Și a c e l m iros sărat c a re stăruia în a e r, indife re nt de
pe rioa da se zonului, e ra pur și sim plu c a pt iva nt .
„Buon giorno, Gra c y.” Proprie t a rul m a ga zinului de înghețată
m -a înt â m pina t c u un zâ m be t la rg, fără dinți. Toată lum e a
din I t a lia părea să aibă o problemă c u pronunțarea lui Gra c e ,
așa că a m de ve nit Gra c y. Au fost m om e nt e c â nd m i-a m făcut
griji să-mi păstrez pre num e le , da r a vâ nd în ve de re că Gra c e
nu e ra c u adevărat un num e neobișnuit, a m de c is să nu-l
sc him b.
Am făcut se m n c u m â na și a m zâ m bit . „Buon giorno, Pa olo.”
„Ge la t a ?” Înghețată.
Am râ s. Ora c ine i nu e ra pe nt ru încă o oră sa u două. Dacă
a m a ve a înghețată a c um , M a t t e o nu și-ar fi m â nc a t niciodată
c ina . "Poa t e m a i t â rziu. Dupa c ina ."
El a zâ m bit . Am a vut această conversație de m a i m ult e ori.
El c re de a că nu a fost niciodată un m om e nt prost pe nt ru
înghețată. Am c ont inua t , da r conștientizarea m i-a gâ dila t la
gâ t . Oc hii m e i a u c e rc e t a t îm pre jurim ile m e le . N u m -a m
put ut abține să sim t că e ra m urmărit. M -a m uit a t în jurul m e u
de c â t e va ori, da r nu a m văzut pe nim e ni.
Proba bil pa ra noia , m -a m a sigura t .
Am c ont inua t să m e rge m și în c â t e va c lipe , piața s-a
răspândit în fața noastră. Da r se nt im e nt ul nu s-a dim inua t .
De fa pt , a c re sc ut c u fie c a re secundă. Î n loc să mă buc ur de
plim ba re a m e a prin piață așa c um o făceam de obic e i, a m
lua t ra pid a rt ic ole le de c a re a ve a m ne voie și m i-a m sc urt a t
e x c ursia . Spre c onst e rna re a lui M a t t e o.
Dacă aș a ve a înc re de re în inst inc t ul m e u!
Oc e a nofPDF.c om
 Ca pit olul c inc i

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O

W
Stăteam în jurul sălii de conferințe, în clădirea V it a le
sk yrise , c u înt re a ga priveliște a M a nha t t a nului înt inzâ ndu-se
pe pe re t e le de ve st . Î nt â lnire a a fost c u m e m brii de t op a i
organizației c rim ina le din Colum bia . Era u doa r doi împreună
c u Ca ssio și c u m ine . A t re buit să o ținem jos și sub ra da r. I -
a m t rim is pe toți acasă și m -a m a sigura t că nu e ra nim e ni în
preajmă c a re să depună mărturie de spre a st a . Luc a se
a sigura se că; nim e ni nu e ra m a i bun de c â t e l să se a sigure
că oa m e nii sunt invizibili și luc rurile rămân nevăzute. Era
fort a t e a lui Luc a .
Așa c um a rm e le e ra u forța lui Ale ssio, ba nii de spălare e ra u
a i m e i, ia r drogurile e ra u a le lui Ca ssio și N ic o. Ra pha e l
Sa nt os a făcut un pic de t oa t e , da r t ra fic ul de ființe um a ne a
fost o moștenire rămasă a tatălui său, pe c a re se străduia să
o e lim ine . Toți făceam a lt e c â t e va luc ruri pe m a rgine și
a ve a m front uri le git im e , de obic e i sub formă de c a zinouri,
da r dacă a ve a m ne voie de un t ra nsport de droguri, de obic e i
m e rge a m la Ca ssio și N ic o. Pe nt ru a rm e , a fost înt ot de a una
Ale ssio. Oric ine a ve a ne voie de ba ni curățați, a ve nit la
m ine . N u e ra nim e ni m a i bun la a st a de c â t bărbații V it a le .
T e le fonul m e u a suna t . Arunc â ndu-i o privire , a m obse rva t un
răspuns din pa rt e a Fa nt om e i. M i-a m înc lina t t e le fonul către
Ca ssio pe nt ru a dist ribui m e sa jul. Am împărtășit o privire . N u
a m fost surprins că a c inc e a c e re re în m a i puțin de
c inc ispre ze c e zile de a ne spăla ba nii a fost respinsă. N ic i
Ca ssio nu e ra . N im e ni nu a vrut să atragă atenția a supra lor.
Fa nt om a nu știa a st a , da r a fost un t e st , pe nt ru a ne a sigura
că put e m c ont rola tranzacțiile în următoarele c â t e va luni.
T re buia să știu c a re dint re alergătorii m e i va fi t e nt a t să
devină la c om și să sară potențial na va c â nd Alphonso i-a
înt ins. Î n c urâ nd a ve a să înc e rc e să facă a st a .
Am t a st a t ra pid un m e sa j îna poi.

Către: Fa nt om a
De la : Re ge le ne m ilos

Răspuns bun. Aș dori să re ze rv următoarele șase luni pe nt ru

se rvic iile dvs. e x c lusive . M a x im de t re i ori pe lună, așa c um
sa c onve nit inițial. Reținere lunară două sut e de m ii. T a x a
procentuală pe tranzacție rămâne aceeași. N u găzduiești pe
nim e ni a lt c ine va .

K
Ar t re bui să fie sufic ie nt de c la r. U lt im a propoziție nu a fost
necesară, da r a m int rodus-o pe nt ru a mă a sigura că nu a
e x ist a t nic io neînțelegere. N u e ra loc de int e rpre t a re greșită.
M -a m înt re ba t a de se a c ine e st e Fa nt om a . Fie c a re alergător
pe c a re l-a m folosit , a ve a m poza și numărul lor de t e le fon.
Dacă m -a r t ra ge , aș put e a să-i vâ ne z. Cu excepția Fa nt om e i.
Ac e la a păstrat ziduri de se c urit a t e st râ nse , m e sa je
sc ript a t e și lipit de num e de c od. Chia r de la înc e put a u fost
st a bilit e condițiile - fără a pe luri, fără spălare pe nt ru
traficanții de pe rsoa ne sa u comercianți se x ua li de oric e fe l,
fără num e , limită de t re i ori pe lună c u sum a maximă de
ze c e m ilioa ne pe lună.
Din st a rt , a m fost im pre siona t . De fa pt , în prim e le t re i luni de
relații de a fa c e ri c u Ghost , le -a m ofe rit un loc de muncă pe
st a t ul m e u de plată și m i s-a părut a m uza nt c â nd a fost
re fuza t . De c a t e va ori.
„Prim ul t ra nsport pe c a re fa m ilia Rom a no îl așteaptă e st e în
două săptămâni”, a anunțat șeful organizației c rim ina le din
Colum bia , Ra pha e l Sa nt os. Era un t ip dur, da r ura să se
miște c a rne a . Din fe ric ire pe nt ru m ine , e l îm i da t ora o m a re
fa voa re și a ve a să joa c e a c e st joc . „V re a droguri și fe m e i”.
El nu va prim i nic i unul.
Câ nd Lom ba rdo Sa nt os a m urit , a lăsat o da t orie neplătită
către Be nit o K ing și Alphonso Rom a no. Pe nt ru c a fe m e ile
c a re e ra u în t ra nzit să fie livra t e a c e lor doi ticăloși. Ra pha e l
i-a e libe ra t - fără să se gândească sa u să-și facă griji pe nt ru
e l însuși. Pe unii i-a t rim is îna poi la c a se le lor, pe alții i-a
a jut a t să se stabilească în t oa t e st a t e le . Ave a ne voie de
ba ni c a să-i plătească lui Be nit o și Alphonso îna poi, c u o
dobândă m a re . Și a c olo a m int ra t . La urm a urm e i, e u e ra m
t ipul c u ba ni. De c i, l-a m a jut a t . De sigur, în a c e st proc e s i-a
e ne rva t pe Be nit o și Alphonso. A fost un bonus suplim e nt a r
în c a rt e a m e a . Singurul re gre t a fost că c e i doi a u înc e rc a t
să meargă după sora lui vitregă.
Cu Ra pha e l c onduc â nd lum e a interlopă a Floride i, a m
a c ope rit toată Coa st a de Est . A făcut c a m unc a lui Alphonso
și a lui Be nit o să fie m ult m a i gre a în contrabandă. Au
înc e rc a t c hia r să o facă prin t e rit oriul lui V a sili din Rusia .
I diot i! Fa m ilia N ik ola e v a ve a legături în toată țara.
Întâmplător, sora vitregă a lui Ra fa e l a fost căsătorită c u
V a sili N ik ola e v. Ac e st a din urmă nu a fost niciodată
dușmanul nost ru, da r îi plăcea să se țină singur și să
conducă propriul im pe riu. A fost bine , da r nu a st ric a t
niciodată să a i oa m e ni de pa rt e a t a . M a i a le s băieții
nenorociți c a V a sili. Legătura lui c u Ra fa e l ne -a ofe rit a c e st
luc ru. De a se m e ne a , le -a ofe rit și protecție de către noi.
Câ nd Ra pha e l a a fla t că a re o soră, a ținut-o st râ ns. M i-a
împărtășit-o doa r c u m ine , Ca ssio, Luc a și m ic a noastră
gașcă. Era pe nt ru a a sc unde cunoștințele lui de spre legătura
c u e a fa m ilie i Rom a no și Be nit o K ing. Ce i doi a u înc e rc a t
de ja să o răpească, ia r ult im ii doi c re zâ nd că Ra pha e l nu
a ve a nic io ide e a u juc a t în fa voa re a lui.
„Are ne voie de prim ul lot de ba ni curățat săptămâna
viit oa re ”, a c ont inua t e l. „Primește plăți îna int e de
e x pe die re , a st fe l înc â t să ne poată plăti.” Ac e st luc ru
înse m na că Rom a no a ve a să înceapă în c urâ nd să ajungă la
alergători. Ar a ve a ne voie de c ine va c a re să-și curețe ba nii
m urda ri. N-aș fi e u și, dacă m-aș put e a abține, n-a r fi nic i
unul dint re bunii m e i alergători.
„N u e st e un ticălos noroc os?”
Ra pha e l râ nji. „U n ticălos foa rt e noroc os. Și m a i noroc os
a t unc i c â nd nu îl înțelege.”
Da , Alphonso Rom a no se prăbușește. Sorbim din c onic ul
m e u în t im p c e îl prive a m îne c â ndu-se . N im ic nu m i-a r a duc e
m a i multă plăcere. Am urâ t toată fa m ilia Rom a no. M i-a u uc is
m a m a și sora , ia r a c um și soția m e a . N u a r t re bui să o plâ ng,
până la urmă e ra romană. Și e a m -a trădat, da r gâ ndul de a
nu a ve a niciodată a c e a fe m e ie sub m ine a făcut c e va în
m int e a m e a .
Astăzi, instanța va de c ide dacă t oa t e bunurile soției m e le
vor fi t ra nsfe ra t e la unc hiul e i. N u a r a ve a m ult să se buc ure
de e l; nic iunul din fa m ilia lui nu a r fa c e -o. Aș fi judecătorul,
juriul și călăul lor.
Încă c â t e va a ra nja m e nt e și înt â lnire a s-a înc he ia t .
Ra pha e l și cu m ine ne -a m st râ ns m â na , înțelegerea
reciprocă ne -a le ga t . — Câ nd se termină, nu mă m a i suna ,
Luc ia no.
a m zâ m bit . „Oh, nu fi așa. Am c re zut c a m a pla c i."
El a zâ m bit îna poi. „Da , da r există lim it e pe nt ru c â t de m ult .”
Odată c e c e i doi a u ieșit, a m a runc a t o privire către Ca ssio.
„Ai prim it răspunsuri de la irla nde zi, it a lie ni Dons, ruși
Sinne rs și re st ul Rusie i Bra t va ?”
El a da t din c a p. „N ic iunul dint re e i nu va fa c e a fa c e ri c u
fa m ilia Rom a no. De sigur, c u excepția tatălui m e u ne noroc it .”
„Be nit o K ing îl va prim i pe a l lui”, i-a m spus. „Știu că t u și
fra t e le tău aveți pla nuri m a ri pe nt ru e l.”
N im e ni nu știa de t a liile , da r nu a fost ne voie de un ge niu
pe nt ru a-și da se a m a . Am m e rs c u pași m a ri la m iniba r,
t urnâ ndu-ne o băutură și una pe nt ru Luc a . Ar fi a ic i în oric e
m om e nt .
„Luc ia no, t e -a i gâ ndit la ...” Cuvint e le lui încetară, da r știam
că a ve a să vină. Și nim e ni a lt c ine va nu a îndrăznit să o
aducă în discuție. Pe nt ru că le-aș zdrobi fața c u m â inile
m e le goa le . Ca ssio a fost c e l m a i bun prie t e n a l m e u, da r și
un bărbat pe c a re l-a m re spe c t a t . N u mă îndoia m că în c e le
din urmă își va depăși tatăl și va c onduc e im pe riul lui Be nit o,
poa t e c hia r și-l va e x t inde . Am vrut să c onduc m one da
interlopă. Ca ssio voia să conducă toți c rim ina lii - și e ra u
mulți c a re se t e m e a u de e l. El a simțit că e st e singura
m oda lit a t e de a c ont rola t ra fic ul de pe rsoa ne . Poa t e a ve a
dre pt a t e ; poa t e că nu e ra . Oric um , să-i zdrobe sc fața, oric â t
de t e nt a nt a r suna a c um , a r a duc e o furtună de ra ha t la ușa
m e a din față, pe nt ru c a re nu a ve a m t im p a c um . „Î n fe lul în
c a re t e uiți la m ine , pot să spun că vre i să mă ba t în fund.
Da r nu a fost văzută nic i măcar de e a de pe st e t re i a ni.”
Da , a -i spa rge fața e ra t e nt a nt . Poa t e c hia r și c oa st e .
"Al na ibii de dre pt ." Am înghițit toată băutura, lic hidul m a ro
a rzâ ndu-m i în gâ t . La fe l c a vina m e a . Dacă aș fi a sc ult a t -o,
a r fi în c ont inua re a ic i... c u m ine . Ar fi t re buit să o
înlănțuiesc în pa t ul m e u și să-i rup t oa t e legăturile c u fa m ilia
e i. Ar fi t re buit să o pe de pse sc e u, nu unc hiul e i. N u
ne noroc it a e i de fa m ilie .
Luc a a int ra t c u pași m a ri în cameră, ia r e u i-a m da t băutura
lui.
— Dacă e moartă, t re buie să m e rgi m a i de pa rt e , încercă din
nou Ca ssio. Dacă a r fi moartă, nu m-aș m a i căsători
niciodată. Da , aș duc e a lt e fe m e i în pa t , da r nic i una dint re
e le nu va de ve ni soția m e a . M -a m gâ ndit la prim e le luni în
c a re a m înc e rc a t să t ra g oric e fe m e ie , a t â t a t im p c â t e a nu
semăna c u soția m e a . Am vrut să-mi rănesc soția, așa c um
m -a înjunghia t în spa t e , în inimă. Doa r c a să c onst a t e că
dispăruse, ia r unc hiul e i a fost c e l c a re a folosit -o. Era pre a
naivă. N -a r fi t re buit s-o t rim it îna poi.
„Re sursa m e a m i-a t rim is un m e sa j în c a re spune a că
c e re re a lui Alphonso a fost respinsă”, a spus Luc a .
Ca pul m i s-a re pe zit spre e l. Ast a înse m na că există
speranță că soția m e a e ra în viață?
„Ei o mențin la un nive l scăzut, da r se pa re că a ve nit un
m e sa j sc ris c a re indică că ne poa t a lui e ra în viață și
sănătoasă. Cu o poză făcută în ult im ul a n, totuși.”
"M ult e se pot int a m pla int r-un a n." Ca ssio înc e rc a să-l
îm pie dic e pe Luc a să-mi de a speranță, da r m -a m agățat de
e a c a un om pe m oa rt e de se t e . Da , a fost o prost ie a vâ nd în
ve de re că m -a trădat. Proba bil că nu a r e zit a să mă trădeze
din nou. Dacă Gra c e a fost c e va , a fost loia l une i greșeli...
doa r că nu m ie .
„De a c ord, da r Alphonso Rom a no a susținut că ne poa t a lui a
fost ucisă c u pe st e t re i a ni în urmă. Dova da lui a fost o
film a re ve c he de t re i a ni de supra ve ghe re a străzii, c u un
pist ol apăsat la tâmplă”, a răspuns Luc a . Tăcerea a
pe rsist a t și știam c u toții pe c e supra ve ghe re a pus m â na
Alphonso. — De la t ine , Luc ia no. Era film a re a din ziua a c e e a
c â nd a m apăsat pe trăgaci. Câ nd i-a m ignora t rugămințile și
i-a m văzut la c rim a înghețată pe obra z, c hia r împreună c u
inim a m e a . „Sunt sigur că poți a pre c ia discrepanța din
pove st e .”
Am da t din c a p. Cine va nu voia c a Alphonso să pună m â inile
sa le m urda re pe a ve re a ne poa t e i sa le . Î nt re ba re a e ra c um
a ve a să pună Alphonso m â na pe a c e a probă. T oa t e a c e le
da t e de supra ve ghe re a u fost șterse, im e dia t după c e Gra c e
a fost lăsată la ușa Rom a no.
„Poți obține poza ?” N u a r t re bui să înt re b, da r la na iba , de c e
nu?
„Cre de a m că o să înt re bi”, mormăi e l pe sub răsuflare în
t im p ce-și sc ot e a t e le fonul. „V ine în c a le a t a .”
Ce lula m e a a suna t și nu m i-a m înt ins niciodată t e le fonul
a t â t de re pe de . Am de sc his fot ogra fia și a m mărit fot ogra fia
de pe iPhone .
O față cunoscută a une i t ine re fe m e i s-a uit a t la m ine . U n
zâ m be t la rg pe c hipul e i în t im p c e a runc a o privire pe st e
umăr la oric ine o st riga . Fața e i e ra lipsită de m a c hia j, oc hii
e i de o c uloa re izbit oa re pe a lba st rul roc hie i. Buze le e i pline
ispit e a u un sfâ nt ; luxuriantă, roșie și la na iba , c uvint e le
obra znic e c u c a re put e a ve ni. Am știut dire c t c â t de bine se
pot simți a c e le buze le , m a i a le s în jurul pe nisului m e u. U n
e c ou m i-a răsunat în pie pt și a t re buit să o re sping,
concentrându-mă îna poi pe fot ogra fie . A purt a t o roc hie de
vară a lba st ru de sc his c a re i-a făcut oc hii și m a i izbit ori. L-a
c om bina t c u o pălărie m a re de soa re . Î m i a m int e a m încă de
t e nul e i de sc his. Ea a fost m e re u sârguincioasă în a plic a re a
protecției sola re și în purt a re a pălăriilor, c hia r și în m ijloc ul
ie rnii.
Da , a fost soția m e a în regulă.
N u m a i părea c u inim a zdrobită. Z â m be t ul e i e ra strălucitor,
oc hii îi sc lipe a u și oric ine la c a re se uit a t re buie să fi fost
im port a nt pe nt ru e a . Era a c e l a spe c t c iuda t pe c a re îl a ve a
pe nt ru oa m e nii pe c a re îi iube a sa u la c a re ținea. Pe c hipul
e i se juc a u privire a blândă și zâ m be t ul int im .
Am st udia t poza , obse rvâ nd un se m n în spa t e le e i. Mărind pe
e a , a m înc e rc a t să o c it e sc . Fe st iva lul N e ve de m , Fre iburg.
Ge rm a nia ? Ac olo se a sc unde a soția m e a ?
„Est e c hia r e a ?” întrebă Luc a c urios. Ridic â ndu-m i c a pul, l-
a m obse rva t pe Ca ssio st udiind și im a gine a . N im e ni nu o
văzuse vreodată în afară de fa m ilia m e a . A fost după de sign.
M a i înt â i pe nt ru că o folose a m și a poi pe nt ru că e ra m
geloasă. Era pre a tânără pe nt ru m ine , da r c a un hoț în
noa pt e , a m lua t -o și a m răsfățat-o pe nt ru oric ine a lt c ine va . I -
a m fura t inocența, bucurându-mă de fie c a re c e nt im e t ru a l
c orpului e i în t im p c e o ruina m . Și aș fi a l na ibii de m inc inos
dacă aș spune că nu mă buc ur de fie c a re secundă.
"Da ." U n răspuns sc urt , c â nd simțeam ge lozia familiară
năpădând în m ine .
„La na iba , e fie rbint e ”, a mormăit Luc a , oc hii lui nu lăsând
niciodată fot ogra fia e i pe t e le fon. „Aș fa c e -o pe de plin.”
Î nt r-o secundă a m fost c u spa t e le la e l și în următoarea l-a m
înfrunt a t , brațul m e u sufoc â nd viața din e l, c u oc hii plini de
surpriză. H a ba r nu a ve a m c um s-a înt â m pla t . T re buie să fi
fost un re fle x a l na ibii. Corpul m e u l-a prins pe Luc a de
pe re t e în t im p c e c ot ul m e u s-a îm pins de gâ t ul lui, ge lozia și
furia m i-a u t re c ut prin c re ie r c a o ceață roșie și fum urie .
„N im e ni nu o va fa c e ”, a m m â râ it e u de furie .
— La na iba , Luc ia no, a lătrat Ca ssio, înc e rc â nd să mă
desprindă de pe fra t e le său. Fără suc c e s. "Eşti ne bun?"
"Șterge. A e i. I m a gine ." V oc e a m e a pic ura de furie , ga t a să-l
bată pe ra ha t ul viu.
„I suse , om ule . Reunește-te”, a spus Luc a , deși flux ul de a e r
i-a fost oa re c um obstrucționat. „A fost doa r o observație. N -
a m spus că o voi dra c u.”
„T a c i na ibii din gură, Luc a ”, l-a c e rt a t Ca ssio pe fra t e le său
m a i m ic . „Luc ia no, va șterge poza . De fa pt , o voi fa c e singur.
Lasă-l să ple c e . Și adunați-vă împreună.”
Am făcut un pa s îna poi, da r a m c ont inua t să mă îna lt pe st e
Luc a , a dre na lina c urgâ ndu-m i prin c orp. T re i a ni și șase luni
- și încă simțeam a c e a pose sivit a t e furioasă. Chia r m a i rău
de c â t îna int e , s-a r părea.
Soția m e a a r fi fost m oa rt e a m e a și nic i măcar nu e ra în
im e dia t a a propie re .
"Aic i! T oa t e a u fost șterse.” Ca ssio a îndre pt a t t e le fonul spre
m ine . N u a ve a ne voie să-mi a ra t e ; Știam că o va fa c e . I -a m
da t din c a p sa c a da t și a poi m i-a m înt ors atenția a supra
fra t e lui său.
— N u vorbi așa de spre soția m e a , a m spus e u.
S-a uit a t la m ine c u o privire înțelegătoare, da r nu știa nim ic .
N im e ni nu a făcut-o.
— De c i, c u siguranță e st e în viață, mormăi Ca ssio. — Urăsc
să spun a st a , Luc ia no, da r dacă unc hiul e i încearcă să-i ia
toată moștenirea, proba bilit a t e a c a e a să luc re ze c u e l e st e
mică.
Și a st a m i-a t re c ut prin m int e în m om e nt ul în c a re a m a uzit
că fa c e o petiție pe nt ru ba nii soției m e le .
„Dacă nu vre a c a lum e a să creadă că e st e moartă”, a
re plic a t Luc a , „și unc hiul e i e st e singurul m od în c a re poa t e
pune m â na pe a st a ”.
Și m -a m gâ ndit și la a st a . La na iba , t re buia să pun m â na pe
soția m e a și să a flu t oa t e se c re t e le lor. Pla nurile lor.
Oc e a nofPDF.c om
 Ca pit olul șase

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

T
sune t e le va lurilor c a re se prăbușesc de -a lungul țărmurilor
insule i c a re ne -a de ve nit c a sa e ra pe st e t ot în jurul nost ru,
a m e st e c â ndu-se c u m irosul mării. St â nd pe m ic ul ba lc on, c u
ve de re la apă, m i-a m sorbit din pa ha rul de vin. M -a m simțit în
pa c e a ic i. N u c re de a m că voi put e a găsi din nou fe ric ire a ,
da r c hia r în a c e st m om e nt , m i s-a părut de st ul de a proa pe de
e a . Chia r și c u se nt im e nt e le pa ra noic e pe c a re le -a m a vut
c â nd m -a m re pe zit din piață și m -a m ba ric a da t pe M a t t e o și
pe m ine în casă.
A fost o prost ie , st ia m a st a . Dacă ne -a r găsi fie unc hiul m e u,
fie soțul m e u, a m fi m urit îna int e să știm c e ne -a lovit . N u l-
a m ve de a niciodată ve nind. U nc hiul m e u e ra un bătrân
bolna v, suc it , c a re a căzut la put e re și a t ort ura t oa m e ni.
M a m a t oc m a i și-a t e rm ina t spe c t a c olul de la M e t ropolit a n
Ope ra H ouse din N e w Y ork . M -a m îndre pt a t în c ulise să o
văd. M -a m simțit rănit și furie în pie pt , c e e a c e nu s-a
înt â m pla t niciodată c â nd e ra vorba de părinții m e i.
A a uzit -o pe m a m a c â nt â nd ult im a e i m e lodie și de dic â ndu-o
unui bărbat din public , c ine va de spre c a re nu a m a uzit
niciodată. U n ba rba t ! N u a ve a de loc se ns. Era c â nt e c ul
părinților m e i. N u-l m a i iube a pe t a t a ?
„Ascultă-ți inim a ” a lui Rox e t t e a fost c â nt e c ul de nuntă a l
m a m e i și tatălui, o a m int ire a dra gost e i lor c a re a îndura t
greutăți. N ic iunul dint re e i nu m i-a spus vreodată c a re sunt
a c e le a , da r oric e a r fi fost , înt ot de a una pune a griji pe fața
t a t a lui și fric a pe c e a a m a m e i. M i-a u spus că e st e c e e a c e i-
a pe c e t luit împreună - ascultându-și propriile inim i. De c i de
c e i-a de dic a t m a m a unui a lt bărbat?
Am e st e c a re a e c hipe i de producători, diverși m uzic ie ni de
orchestră, dire c t ori de scenă și pe rsona l t e hnic a făcut să
fie pre a aglomerată.
„H e i Gra c e ”, m i-a st riga t m a na ge rul, c u un zâ m be t la rg și
fe ric it pe față. Cre d că a st a înse m na că performanța m a m e i
m e le a fost un suc c e s. Da r c e va nu m i-a plăcut. N u știau e i
că m a m a m e a a c â nt a t un c â nt e c de st ina t tatălui și l-a
de dic a t unui străin? N u a fost c ore c t !
„Bună ziua , dom nule T ony”, l-a m sa lut a t . Be ne fic iul de a
pe t re c e m ult t im p a ic i; Î i cunoșteam pe toată lum e a , pe
fie c a re m e m bru după num e și pre num e . „Ai văzut-o pe m a m a
m e a ?”
„Est e în dre ssingul e i.”
"Mulțumiri." I -a m făcut se m n de rămas-bun și a m c ont inua t .
Din c â nd în c â nd, mă love a m de un a lt lucrător din c ulise , îl
sa lut a m și c ont inua m , hotărât să vorbe sc cu mama.
Î nt ot de a una spune a că pot să-i pun oric e întrebări sa u să
vorbe sc c u e a de spre oric e mă tulbură.
Ei bine , a st a m -a t ulbura t .
Câ nd m -a m a propia t de dre ssingul m a m e i, a m a uzit voc i
ridic a t e . M i-a a c c e le ra t pulsul de frică. Ale c ui voc i e ra u
a c e le a ? Am c re zut că re c unosc voc e a m a m e i, da r nu e ra m
sigură. N u a m a uzit -o niciodată țipând.
Părinții m e i nu și-au ridic a t niciodată voc e a . N u unul la a lt ul,
nu la m ine . Da , l-a m a uzit pe tatăl m e u folosind o voc e
ridicată mormăiată la c onsilie rii lui, da r a fost înt ot de a una
c u frust ra re . Ast a suna m a i amenințător, m a i urâ t , m a i
răutăcios. Ce spune a u e i? N u put e a m desluși c uvint e le .
I nim a m i-a bătut cu put e re în pie pt , un se nt im e nt
ne c unosc ut de frică c re sc â nd c u fie c a re pa s m a i a proa pe de
ușa crăpată a dre ssingului m a m e i.
„N u o ve i a ve a niciodată”. Da , a st a e ra voc e a m a m e i. "N u!
At â t a t im p c â t m a i rămâne o sufla re în m ine sa u în K e nne dy,
nu o ve i a ve a niciodată.”
„Așteptați și vedeți”, voc e a străinului e ra întunecată și
amenințătoare. M i-a u suna t ure c hile , în t im p c e respirația m i
s-a oprit . De spre c e vorbe a u? „Ar fi bine să-ți asculți
ne noroc it a inim a și să-l sa lve zi pe K e nne dy. Pe nt ru că nu
poți fa c e nim ic pe nt ru a o sa lva .”
„Ieși afară”, a țipat e a , c u voc e a e i frumoasă c a re uim i
lum e a t re m urâ nd și, pe nt ru prim a dată, a m a uzit o groază în
voc e a m a m e i m e le . "Ieși. K e nne dy va a uzi de a st a .”
M -a m a ple c a t în față și l-a m văzut pe bărbatul îna lt prin ușa
deschisă. Era u doi a c olo, unul m a i în vârstă și unul m a i
tânăr, da r doa r c e l m a i în vârstă vorbe a . I nst inc t iv, știam că
c e l m a i ve c hi e ra m a i pe ric ulos.
„Știe că nu poa t e fa c e nim ic în privința a st a .” El a zâ m bit , c u
de zgust pe față. „V oi doi v-ați a sc ult a t inim ile în loc de
rațiune, a c um e st e t im pul să plătiți prețul. V oi doi puteți
a ve a m a i mulți c opii. Fii int e lige nt și spune la re ve de re de la
a c e st a .”
Am privit prin crăpătura ușii de sc hise c um m â na m a m e i
zbura prin a e r și se c one c t a c u obra zul bărbatului. Sm a c k .
Fața lui s-a înt une c a t , toată post ura lui amenință și a făcut
un pa s, înălțându-se de a supra e i.
„Aria -”
„Ieși na iba afară!” Am înghețat de frică c â nd a m văzut m â na
bărbatului încolăcindu-se în jurul gâ t ului e i subțire.
„Est e la fe l de ușor c a a st a ”, m â râ i e l. „Lucrește-ți gâ t ul și s-
a t e rm ina t .”
Am făcut un pa s îna int e , t ot ul în m ine țipând să o a jut pe
m a m a . De parcă l-aș put e a opri. Pode a ua scârțâia sub
pa nt ofii m e i ne gri M a ry J a ne . Era m încă în uniform a școlii.
Am â ndoi oc hii lor s-a u îndre pt a t spre m ine . U nul plin de frică
și unul c u o privire pe c a re nu pre a a m put ut să o de sc riu. De
parcă m -a r e va lua .
„M a m a ?” N u m i-a plăcut a c e st om . Ar t re bui să fie pa znic i
a ic i. U nde e ra u bărbații tatălui c a re ve ghe a u m e re u pe e a și
pe m ine ?
„T u t re buie să fii Gra c e .” Am înghițit în se c , rămânând lipită
de loc ul m e u, oc hii m e i țâșnind înt re fața îngrozită a m a m e i
m e le și c e a crudă a a c e st ui bărbat. H a ba r nu a ve a m de c e ,
da r am ținut gura închisă, re fuzâ nd să-i spun c e va .
„Frumoasă uniformă. Fetiță catolică bună. Ast a va fi ut il.”
N u a m înțeles c e spune a . N u a ve a nic iun se ns. Oc hii m e i s-
a u c oborâ t spre m â na lui c a re e ra încă a supra m a m e i,
de ge t e le lui m urda re st râ nse în jurul gâ t ului pa lid a l m a m e i.
O teamă că a r put e a să o rănească se um fla c u fie c a re
lovitură în pie pt ul m e u.
Deodată, m â na i s-a c oborâ t și a făcut un pa s îna poi. Fără să
a runc e o privire la m a m a m e a , c u oc hii ațintiți a supra m e a , a
t re c ut pe lângă m ine .
— Amintește-ți c uvint e le m e le , Aria .
Și a u ple c a t . Ase m e ne a bărbaților în înt une ric ul nopții. Cu
spa t e le lipit de pe re t e , c orpul m a m e i a a lune c a t în jos până
c â nd fundul e i s-a c one c t a t c u pode a ua . Era a t â t de
zguduită, înc â t brațele e i s-a u c ut re m ura t c â nd le -a de sc his.
Fără să mă gâ nde sc , a m a le rga t la e a și m -a m c oborâ t pe
pode a , îngropâ ndu-m i t rupul lângă a l e i.
„Mamă, ești bine ?” V oc e a m i-a t re m ura t , la fe l c a m â inile e i
c a re mă c ont inua u să mă atingă de față.
„Micuța m e a Grație”, voc e a m a m e i e ra blândă în t im p c e îm i
dădea părul de pe față. „Prețiosul m e u c opil.”
"Cine a fost a c e la ?" a m înt re ba t în șoaptă. M i-a fost teamă
că se va înt oa rc e .
„N im e ni nu e st e im port a nt , iubire .” M a m a nu m -a mințit
niciodată, da r știam că m -a mințit în ziua a c e e a . Am simțit
a st a în int e st ine . „Prom it e -m i că, indife re nt c e s-a r înt â m pla ,
ve i rămâne put e rnic . Pe nt ru m ine . Pe nt ru t a t a .”
M i-a m ridic a t c a pul, căutându-i oc hii.
— Îți prom it , mamă. N u e ra m sigur dacă aș put e a să-mi țin
prom isiune a , da r i s-a părut a t â t de im port a nt . V oia m să-i
ușuresc grijile și t e m e rile c a re e ra u a c um a t â t de a dâ nc i pe
fața e i. Dacă a r fi de a jut or, aș fi prom is oric e în ziua a c e e a .
„T u ve i fi înt ot de a una micuța m e a Gra c e .” O senzație de
flut ura re m oa le și caldă a înflorit în m ine la a uzul a c e st or
c uvint e . M i-a m iubit m a m a și t a t a . M a i m ult , le -a m iubit
afecțiunile unul față de celălalt. Î m i plăceau îmbrățișările și
săruturile lor, da r încăpățânarea m e a a insist a t să mă pre fa c
că sunt e ne rva nt e . Deși a c um , a ve a m ne voie de t ot c onfort ul
e i și simțeam că a re ne voie și de a l m e u. „N u lăsa pe nim e ni
să-ți t a ie a ripile , c opilul m e u.”
— N u o voi fa c e , mamă, i-a m prom is.
Doa m ne , dacă aș ști c â t de gre u va fi să țin a c e a
prom isiune . Câ t de gre u a fost să fii put e rnic . M a m a și t a t a
a u m urit t re i luni m a i t â rziu. At unc i m -a m t re zit față în față
c u același bărbat c a re o amenințase pe m a m a m e a . S-a
dove dit a fi unc hiul m e u. U n bărbat de c a re părinții m e i m -a u
a sc uns. Imaginează-ți că ești c opil și nu știi că a i altă
fa m ilie . N u ți-ai înt â lnit niciodată unc hiul sa u bunic a . A fost
un coșmar după a c e e a ... până în ziua în c a re l-a m c unosc ut
pe Luc ia no. Am c re zut că a m găsit un sa lva t or. At a t de
gre sit !
Î nc linâ nd c a pul în sus spre lună, gâ ndurile m e le a u călătorit
pe st e oc e a n, căutând a m int irile . T re c ut ul a rămas îngropa t
și în urm a noastră c â nd a m fugit , da r a fost m a i gre u de
uit a t . A fost un exercițiu c onst a nt de disciplină să mă fa c să
nu mă gâ nde sc la e l.
I m a gine a feței soțului m e u a fulge ra t în fața oc hilor m e i.
Chia r și după t ot a c e st t im p, a m int irile dor. M -a m îndrăgostit
de un adevărat răufăcător și m i-a m învățat lecția. Î n c e l m a i
gre u m od posibil. N-aș lăsa niciodată un a lt bărbat să int re .
Poa t e înt r-o zi din a st e a aș fi c ura jos și aș lua un a lt bărbat
în pa t ul m e u. Deși știam c u o c e rt it udine incontestabilă că
nim e ni nu se va c om pa ra c u soțul m e u. Fe lul în c a re c orpul
m e u fre dona pe nt ru e l, a vâ nd ne voie de a t inge re a lui.
Toată ra ha t ul c a re s-a înt â m pla t și încă m a i t â nje a m m â inile
lui pe m ine ; fe lul în c a re m i-a a dus plăcere. Și m -a m urâ t
pe nt ru a st a . Î l voia m din inim a m e a și din sist e m ul m e u. N u
voia m să-l a m int e sc ; fe lul în c a re gura lui se simțea pe
pie le a m e a sa u fe lul în c a re a t inge re a lui m -a ridic a t la
înălțimi de ne im a gina t . Î n t ot a c e st t im p, m i-a zdrobit inim a
de parcă a r fi fost lipsită de va loa re , de parcă aș fi fost fără
va loa re .
O respirație înfiorătoare m i-a părăsit buze le în t im p c e m i-a m
a dus pa ha rul de vin la e i. Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re
a m e vit a t m e re u să mă gâ nde sc la e l. M -a făcut să mă sim t
c a un ra ha t .
Mă înt ind spre măsuța laterală pe nt ru la pt opul m e u. M i-a m
ve rific a t e -m a ilurile . Era m a i bine de c â t să t e gândești la
t re c ut ul a m a r.
Doa r un e -m a il se a fla în c ut ia poștală securizată.

Către: Fa nt om a
De la : Re ge le ne m ilos
Răspuns bun. Aș dori să re ze rv următoarele șase luni pe nt ru
se rvic iile dvs. e x c lusive . M a x im de t re i ori pe lună, așa c um
sa c onve nit inițial. Reținere lunară două sut e de m ii. T a x a
procentuală pe tranzacție rămâne aceeași. N u găzduiești pe
nim e ni a lt c ine va .
K

Așa că mă t e st a ! nu m i-a plăcut; se simțea m a nipula t or. Am

t e rm ina t să fiu m a nipula t . Da r ne put e m pe rm it e să-i refuzăm
a fa c e re a ? N u, nu a m put ut . Î n loc să răspund, a m înc his e -
m a ilul și m -a m uit a t la pa gina goală de Căutare Google . Am
fost a t â t de t e nt a t să-l folose sc . T ot c e t re buia să fa c a fost
să int roduc num e le fa m ilie i m e le sa u num e le soțului m e u și
știam că vor c irc ula informații prin brow se rul w e b. Ave a m
a t â t de m ult e întrebări, da r știam că nu îm i vor a duc e nic iun
răspuns bun. N ic i pa c e .
Curiozit a t e a a uc is pisic a , Gra c e . T re buia să-mi a m int e sc
a st a .
„Ce fa c i st â nd pe înt une ric și privind la la pt op?” V oc e a Ele i
m -a tresărit și a proa pe că m i-a m scăpat la pt opul.
"La na iba . M -a i spe ria t pe m ine .” M -a m uit a t în spa t e le m e u
și a m găsit-o pe Ella în pic ioa re , rezemată de ușă. „Ești
acasă de vre m e .”
Ea a ridic a t din um e ri. „N u a ve a m c he f să a sc ult a c c e nt
it a lia n în se a ra a st a .”
"Înțeleg." Î n lim ba Ele i, înse m na că îi e ra dor de casă. Poa t e
a m fost și e u, de c i pe nt ru călătoria pe c a le a m e m orie i.
S-a înt ors și s-a așezat pe celălalt sc a un. I -a m înt ins pa ha rul
m e u de vin și e a l-a lua t , înghițindu-l.
"Ce se întâmplă?" întrebă e a după c e goli pa ha rul.
„M i-a m ve rific a t e -m a ilurile . Rut hle ss K ing ne t e st a c u a
c inc e a tranzacție.” Sprâ nc e ne le ei s-a u înc runt a t de
c onfuzie . „N u știu de spre c e e st e vorba . El vre a să fa c e m
tranzacții e x c lusive pe nt ru e l în următoarele șase luni, nu
m a i m ult de t re i pe lună.”
"Ciuda t ."
"Da . N u a m răspuns.”
— Ai de gâ nd să re fuzi?
Am clătinat din c a p. „N u, da r poa t e put e m re ne goc ia o
re duc e re m a i m a re a t a x e lor dacă sunt e m e x c lusivi. Deși a
ofe rit și o taxă lunară de menținere.”
Ea dădu din c a p în se m n de a c ord. „N u st ric a să c e ri m a i
m ult .”
N e uit a m a m â ndoi pe st e mările înt une c a t e ; tăcerea ruptă
doa r de zgom ot ul va lurilor c a re se izbe sc de țărm. M irosul
mării m i-a liniștit sufle t ul și a m spe ra t că va fi la fe l și pe nt ru
Ella . U ne le zile a u fost m a i gre le de c â t a lt e le . Da , ne -a
plăcut a ic i și a m vrut să ne așezăm, da r încă ne e ra dor de
casă une ori. Știam că nu ne put e m înt oa rc e în St a t e fără a
ne pune viața în m a re pe ric ol.
— T re buie să-ți spun c e va , Gra c e . V oc e a liniştită a Ele i a
spulbe ra t tăcerea. Oc hii m e i s-a u m ut a t spre e a . Părea
serioasă. „Nu-ți va plăcea.”
„At â t a t im p c â t nu mă părăsești, ne vom da se a m a de oric e
a lt c e va .” a m vrut si e u se rios. Fără Ella , aș fi fost a t â t de
singură în ult im ii t re i a ni și jumătate.
„Duh, nu t e voi părăsi niciodată”, a răspuns e a fără e zit a re .
„S-a r put e a să nu a ve m rude de sâ nge , da r sunt e m surori pe
viață.” Ea a ve a dre pt a t e ; e a a fost m a i multă fa m ilie pe nt ru
m ine de c â t toată fa m ilia m e a de sâ nge . A inspira t a dâ nc și
a poi a e x pira t . „Câ nd a m fost pe insula principală, a m
ve rific a t știrile din SU A.” N u aș doje ni-o. N ic i a c um t re ize c i
de m inut e a m fost t e nt a t să fa c la fe l. M i-a m ținut respirația,
așteptând oric e a ve a să vină. „U nc hiul tău a de pus o petiție
pe nt ru a -i t ra nsfe ra t oa t e bunurile din c a uza dove zilor că
ești de c e da t .”
M -a m uit a t la e a , sigur că a m a uzit greșit. "Ce ?"
— Î m i pa re rău, mormăi e a .
„A a vut dove zi că sunt m ort ? Ast a nu a re nic iun se ns.” Deși,
nu mi-aș fi t re c ut niciodată pe lângă unc hiul m e u și fa m ilia
m e a să mă proc la m e m ort pe nt ru a-și pune la be le pe
moștenirea m e a . Părinții m e i a u a vut suficientă înțelepciune
pe nt ru a a sigura t ot ul înt r-un t rust până la îm plinire a a
douăzeci și c inc i de a ni. Ca re ve ne a ra pid.
— N u știu, mormăi e a . „M -a supărat că t e -a r fura de c e e a c e
e st e a l tău. Așa că a m t rim is dove zi print r-o poștă securizată
că ești în viață, împreună c u im a gine a .”
N u a fost un luc ru int e lige nt de făcut. Ea știa a st a , și e u la
fe l. Da r a m înțeles de c e a făcut-o. Proba bil că aș fi făcut
același luc ru dacă rolurile ni s-a r fi inve rsa t . La urm a urm e i,
a c e a moștenire a aparținut și fiului m e u.
„La na iba , spe r să fie una dint re poze le bune ”, i-a m răspuns
în loc să o c e rt a m . Ea se ba t e a de st ul de m ult . N e -a m înc his
oc hii și a m izbuc nit în a c c e se de c hic ot e li. N u a fost
a m uza nt că fa m ilia m e a m i-a lua t a proa pe t ot ul și a c um a
m e rs și e a după moștenire. Da r plâ nsul nu ne -a r a jut a .
„L-a m t rim is pe c e l de la pe t re c e re a noastră ra ve din
Ge rm a nia .”
M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „Bine , a c e la nu e st e pre a rău.”
Î nt orc â nd c a pul îna poi, c u fața spre m a re , m -a m uit a t la
re fle x ia lunii pe suprafața va lurilor. Era a t â t de liniștit în
a c e st m ic colț de lum e . Aproa pe că a i put e a pre t inde că t ot
răul a c e st e i lum i nu a e x ist a t . Da r a făcut-o, pâ ndind în
umbră. Fa m ilia m e a a fost o m a re pa rt e din a st a .
Ba nii, rădăcina t ut uror re le lor, da r nu a m put e a trăi fără e i.
Eu și Ella a m învățat a st a pe c a le a gre a , după c e ne -a m
lupt a t . Î n prim e le t re i luni, ne -a m m ut a t dint r-un oraș
e urope a n în a lt ul din două în două săptămâni, speriați că
vom fi găsiți. N e -a m străduit din gre u să ne urmărim ba nii,
da r neobișnuiți să m e rge m fără, nu a m făcut o treabă bună.
Am fost a m â ndoi obosiți în m od c onst a nt și inițial a m slăbit.
Chia r și c u sa rc ina progre sâ nd, m i s-a părut că oric e ha ine
pe c a re le -a m a ve a , s-a u lăsat libe re de m ine .
Două fe t e în lum e a m a re și înfricoșătoare. Dacă a m fi fost
uciși, nim e ni nu ne -a r fi ra t a t . Pe nt ru că e ra m niște fa nt om e ,
călătorim c u doc um e nt e fa lse fie c u t re nul, fie c u a ut obuzul,
t â râ ndu-ne de la pe nsiune la pe nsiune , une ori c hia r și
dorm ind în gări. N e -a m ținut c a pul în jos și pe nt ru noi înșine.
De m ult e ori a m pie rdut noul loc în c a re ne a fla m . U ne ori mă
prăbușam și plâ nge a m de c ruzim e a t ut uror, ia r Ella mă
m â ngâ ia . Alt e ori, a ve a o criză, ia r e u o a jut a m să treacă. Am
supraviețuit pe nt ru că ne -a m a vut unul pe a lt ul.
Pe măsură c e ba nii a u de ve nit îngrozit or de scăzuti, a m
înc e put să căutăm loc uri de muncă. Oric e ne -a r a jut a să
fa c e m puțini ba ni și să supraviețuim. Abilitățile noa st re
lingvist ic e lim it a t e a u fost căderea noastră. Chia r a m fost
a t â t de disperați înc â t a m înc e rc a t să hotăm de buzuna re .
N ic i unul dint re noi nu a reușit nic iunul c u suc c e s, așa că a m
renunțat la e l. Da r a m a vut o mică pauză c u ult im ul t ip,
Die t ric h, de la c a re a m înc e rc a t să furăm. A fost alergător
pe nt ru o bandă criminală locală. Le -a curățat ba nii și s-a
ofe rit să ne plătească c om isionul dacă îl ajutăm.
S-a re zum a t la a m uri de foa m e și a trăi pe străzi sa u a
înc e rc a a st a . Ce a m a i bună pa rt e a fost că t ipul a susținut
că a spălat e l însuși c u furnizorul său. N u c ont a pe nt ru Ella
și pe nt ru m ine , a t â t a t im p c â t a m fost plătiți.
N e -a fost a va nt a jos să fim în a fa ra ra da rului t ut uror și a fost
m ot ivul pe nt ru c a re Ella și c u m ine a m c re a t st ra t uri de
se c urit a t e pe măsură c e ne -a m c re sc ut clienții. Am înc e put
ra pid să ne găsim proprii clienți... e i bine , c rim ina li dacă aș
fi fost sinc e r și a m c re sc ut . Era m a m â ndoi hotărâți să nu ne
m a i fie foa m e sa u să căutăm un loc unde să dorm im în
siguranță în m ie zul nopții.
Die t ric h ne -a sa lva t viețile fără să știe. Ella și e l s-a u înt â lnit
puțin. N u i-a m spus niciodată pove st e a noastră, da r a înțeles
că nu a m vrut să fim găsiți. Așadar, ne -a da t indicații de spre
c um să fim invizibili, c um să fa c e m ba ni pe piața neagră și
să rămânem ascunși de furnizori.
Am m unc it din gre u să fim invizibili și, pe nt ru prim a dată, m -
a m înt re ba t dacă a r t re bui să-mi la s fa m ilia să-și pună la be le
m urda re pe moștenirea m e a . N u a m e rit a t viața m e a , nic i a
lui M a t t e o, nic i a Ele i. N u a ve a m ne voie de m ilioa ne . Dacă aș
luc ra pe nt ru Rut hle ss K ing încă câțiva a ni, a m fi mulțumiți
pe viață.
— La c e t e gândești, Gra c e ?
"N u sunt sigur. Pe de o pa rt e , vre a u să lupt pe nt ru c e e a c e
e st e a l m e u”, a m re c unosc ut . „Da r, pe de altă pa rt e , nu c re d
că merită să ne pune m pe toți în pe ric ol pe nt ru a st a .”
Dacă c ine va a înțeles, a fost Ella . "Sunt de a c ord. Da r mă
deranjează să mă gâ nde sc la e l să sc a pe c u a t â t de m ult e .
U it e câți oa m e ni a rănit.”
Ea a ve a dre pt a t e . U nc hiul m e u și-a rănit fa m ilia , ruinâ ndu-i
fina nc ia r. T ot ul pe nt ru că tatăl e i a re fuza t să facă pa rt e din
c ont ra ba nda de oa m e ni c u e l și Be nit o K ing. Da , tatăl e i e ra
un polit ic ia n m urda r, da r măcar a ve a niște sc rupule .
Bănuiam că unc hiul m e u a provoc a t m oa rt e a părinților m e i
și a st a a bia zgâ ria suprafața. N e -a r fi uc is și pe m ine și pe
Ella , sa u m a i rău. M -a r fi vâ ndut pe nt ru a sa t isfa c e tradiția
de lungă durată a fa m ilie i m e le . Dum ne ze u știa că fa m ilia
Rom a no a ve a de susținut o reputație de a produc e une le
dint re c e le m a i bune pe nt ru a ra nja m e nt ul lor ne noroc it .
N u a m a vut de a le s. A t re buit să fugim , în plină noa pt e , c a
doi hoți. A fost fie fugit , fie m uri. Eu și Ella nu e ra m sufic ie nt
de put e rnic i c a să-i doborâ m pe toți.
„L-a m scăpat înc e t din punc t de ve de re fina nc ia r”, a m
m urm ura t .
— N u e st e sufic ie nt , şuieră e a . — N u va fi sufic ie nt până
c â nd e l... Ea se înt re rupse , c u buza tremurândă.
Știam că a re dre pt a t e . Dacă aș fi doa r e u, aș sări dire c t și aș
provoc a ra va gii. Am vrut să-mi rănesc fa m ilia și să-i fa c să
plătească. Da r și m a i m ult , îl voia m pe M a t t e o în siguranță.
Doa r gâ ndul că e l se a propie de fa m ilia m e a m i-a zguduit
oa se le de adevărată t e roa re . N u a r e zit a să-l folosească pe
fiul m e u, doa r pe nt ru a obține c e e a c e își dore sc .
— Î m i pa re rău, Gra c e , mormăi e a . „U ne ori, se t e a de
răzbunare mă sufocă și a poi mă fa c e să mă c om port prost .”
Am clătinat din c a p. „N u a i de c e să-ți c e ri sc uze . Asa sim t si
e u. M a i a le s c â nd mă gâ nde sc la c â t de a proa pe ... Cuvint e le
se clătinau, gâ t ul m i s-a îngust a t . „U lt im ul luc ru pe c a re m i-l
dore sc e st e c a e i să profit e m a i m ult de m ine , da r M a t t e o
e st e m a i im port a nt pe nt ru m ine de c â t t oa t e a st e a . Da r a i
făcut c e e a c e t re buie trimițând o poză”, i-a m spus. „V a
t re bui doa r să fim atenți să nu fie urmărită până a ic i. Î m i
c a m pla c e a ic i.”
„Am fost a t e nt .” Știam că va fi. „Și îm i pla c e a ic i, da r a r fi
bine să a m o opțiune de a vizit a îna poi. Ştii?"
Am da t din c a p de a c ord. Fa m ilia m e a a fost singurul e i
obst a c ol. N e -a m c unosc ut la int e rna t , prim ul nost ru a n de
lic e u, da r știam de spre Ella și fa m ilia e i c u c â t e va luni
îna int e . Tatăl e i a fost un polit ic ia n st râ m b c a re s-a
int e rse c t a t c u unc hiul m e u, c a re a făcut o greșeală fatală
c â nd a t ra t a t c u unc hiul m e u pe nt ru a-și a sigura un pa sa j
pe nt ru c ont ra ba nda lui. Tatăl e i a ofe rit un pa sa j în port de
st a t , da r și-a da t se a m a pre a t â rziu pe nt ru c e e ra folosit .
T ra fic de ființe um a ne pe nt ru Be nit o K ing. Ar fi t re buit să
pună întrebări m a i bune , să-și facă t e m e le . Î n sc him b, idiot ul
a văzut doa r se m ne de dola r. Câ nd tatăl e i a înc e put să de a
îna poi, unc hiul m e u a c e rut pla t a îna poi c u dobândă m a re .
Tatăl e i nu a ve a ba ni, așa că i-a prom is fiic e i sa le . Da r a poi a
înc e put să-și curgă din gură, ia r unc hiul m e u i-a uc is pe e l și
pe soția lui, c u brut a lit a t e . Singurul m ot iv pe nt ru c a re știam
a fost pe nt ru că i-a m a sc ult a t conversația. Așadar, e l a
pre lua t c ont rolul pe Ella - nu din milă sa u dure re . A lua t -o
pe nt ru a-și prot e ja investiția.
De sigur, noi, fe m e ile , a m plătit înt ot de a una prețul pe nt ru
prost ia și c ruzim e a bărbaților. Era m doa r pioni în joc urile lor
st upide . Spre de ose bire de Ella , pe nt ru m ine , c hia r dacă
unc hiul m e u și fa m ilia c a re mă dore a m ort a u fost eliminați;
Încă nu m-aș put e a înt oa rc e . Pe nt ru că și soțul m e u mă voia
moartă.
Da r a m re fuza t să fim vic t im e și să o luăm. Ac e st a a fost
m ot ivul pe nt ru c a re i-a m spus Ella c e a m a fla t de spre
m oa rt e a părinților e i c â nd ne -a m c unosc ut . N e -a m le ga t
inst a nt a ne u și s-a r put e a să fi fost fe t e t ine re , na ive , da r nu
a m fi vic t im e de bunăvoie. Am înc e put să cercetăm și să
st udie m bărbații din lum e a m a fie i c a re făceau a fa c e ri c u
Be nit o. Am re fuza t să fim niște frum oa se c a re așteaptă ruina
noastră. Eu și Ella e ra m m a i put e rnic i împreună.
Dacă ne -a m pregăti să ne îndrăgostim și noi. Am vrut să-i
a duc e m în ge nunc hi pe acești bărbați nemilosiți și să-i
fa c e m să plătească, da r nu ne -a m c ont a t că și inim a noastră
va juc a .
Oc e a nofPDF.c om
 Ca pit olul șapte

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O

E
Toată lum e a stătea la na iba de pa rt e de m ine . M i se pot rive a
foa rt e bine , dacă nu e ra m a t â t de frust ra t . Câ t de gre u a fost
să găsești o americancă c a re c ut re ie ra Europa c u un
prie t e n? Apa re nt pre a t a re . M a ssim o, vărul m e u, s-a
înt â m pla t să fie în I t a lia , așa că i-a m ordona t să facă o
oprire în Ge rm a nia , să găsească vre un indic iu de spre soția
m e a . El a fost unul dint re ra re le oa m e ni c a re a u c unosc ut -o
și a u văzut-o. Și a m a vut înc re de re în e l să nu înc e rc e să o ia
dra c u.
Ast a a fost a c um două săptămâni! A ple c a t în Ge rm a nia ,
a poi s-a înt ors în I t a lia . T re buia să se întoarcă din nou în
Ge rm a nia pe nt ru a c ont inua . Au t re c ut două săptămâni lungi
și nim ic . N u a ve nit c u nim ic , nic i un singur indic iu. De parcă
a r fi fost o fantomă.
„Luc ia no”, voc e a tatălui m e u m -a prins pe hol.
M -a m înt ors să-l înfrunt . Oc hii lui a ve a u aceeași nuanță c a a i
m e i, și trăsăturile noa st re fa c ia le asemănătoare. Ave a
șaptezeci de a ni, da r tatăl m e u încă arăta put e rnic . M oa rt e a
m a m e i și a surorii m e le l-a lovit put e rnic , da r dorința lui de a
trăi a c re sc ut c â nd m -a m căsătorit. Gra c e l-a c a pt ura t fără
e fort , indife re nt de descendența e i și de num e le e i de
fa m ilie . A c onside ra t -o vitală în m om e nt ul în c a re a
c unosc ut -o. În ziua în c a re eu și Gra c e ne -a m spus
jurămintele, e l a re ve ndic a t -o c a fiind fiic a lui.
Î n c iuda fa pt ului că a fost forțată să se căsătorească c u
m ine , sub amenințarea c u m oa rt e a , i-a zâ m bit , ofe rindu-i o
îmbrățișare și un sărut pe obra z. N unt a noastră, deși s-a
orga niza t ra pid, a fost o adevărată a fa c e re . Da , a t re buit să o
t â re sc afară din c a m e ra e i, sub amenințarea că voi doborî
ușa, da r în m om e nt ul în c a re a m spus că da , și buze le
noa st re s-a u c one c t a t , uniune a noastră a fost pecetluită.
Căsătoriile a u fost pe nt ru t ot de a una în lum e a noastră.
Fe lul în c a re a ra dia t în ziua nunții noa st re , m â ndru și fe ric it .
De parcă t oa t e obie c t ive le sa le de viață a r fi fost a t inse și a r
put e a m uri în pa c e . Și, deși Gra c e s-a c e rt a t c u m ine , m -a
înfrunt a t t ot t im pul, e a a juc a t rolul nora perfectă pe nt ru
tatăl m e u. N u se a sc unde a că de fa pt îi plăcea să petreacă
t im pul c u e l. Stăteau și vorbe a u ore în șir - de spre orașul
na t a l a l tatăi din Sic ilia , de spre pla nt e le pe c a re le c ult iva ,
de spre prie t e na e i Ella , de spre m â nc a re a italiană... oric e și
oric e . Ea a r c â nt a la pia n pe nt ru e l, m e lodiile lui pre fe ra t e de
Andre a Boc e lli, Ba c h, Be e t hove n, Chopin. Câ nd a m ve nit , e a
și-a ridic a t pereții rezervați; nu că aș put e a învinovăți-o.
A a vut inim a tatălui m e u, fără măcar să înc e rc e de la
înc e put . Ave a inst inc t e bune , i-aș da a st a . Pe nt ru că nu e ra
nim e ni în c a re a m a vut m a i multă înc re de re de c â t tatăl m e u.
El a fost m ode lul m e u toată viața, m -a învățat t ot c e știam.
Da r nu a fost mulțumit de m ine în ult im a vre m e . El nu a spus-
o, da r e u știam. M -a învinuit că m i-a m pie rdut soția, că nu
a m c opii.
„Părinte”, l-a m sa lut a t .
— M a ssim o ți-a găsit soția? Ar fi t re buit să știu că e st e vorba
de spre e a .
"N u încă." M i-a m păstrat voc e a re c e , a sc unzâ ndu-m i propria
frust ra re din c a uza înt â rzie rii.
„Ce ve i fa c e dacă e a nu vre a să se întoarcă?”
L-a m privit pe bătrânul m e u înt re bâ ndu-se de c e i-a r păsa
atât de m ult la ea. La urm a urm e i, ea ne -a trădat.
One st it a t e a , re spe c t ul și înc re de re a a u fost funda m e nt ul
oricărei relații, de a fa c e ri sa u pe rsona le . M -a învățat a st a .
N u i-a m spus niciodată tatălui m e u t ot c e s-a înt â m pla t în
a c e a zi, c u excepția fa pt ului că e a a trădat loc ul nost ru de
t ra nsport . N u a c re zut . Bătrânul m e u tată e ra de fa pt de
pa rt e a e i, apărând-o. După a c e e a , singurul luc ru pe c a re m i l-
a spus în a c e a zi a fost că bărbații din V it a le nu și-au lăsat
niciodată fe m e ile să ple c e și nu m -a învățat niciodată să fiu
nemiloasă c u fe m e ile .
Câ nd m -a m dus să o ia u, e a e ra de ja plecată.
„N u va a ve a de a le s”, i-a m răspuns tatălui m e u. „Ea e st e
soția m e a și loc ul e i e st e a ic i.” Î n lum e a noastră, divorțul e ra
ine x ist e nt . Est e până c â nd m oa rt e a ne va despărți, la
propriu.
El a da t din c a p, mulțumit de răspunsul m e u. M -a m înt re ba t
c e i-a t re c ut prin c a p. Fără un a lt c uvâ nt , a c ont inua t spre
terasă și spre grădina lui pe c a re a întreținut-o. Grădina
a c e e a a fost singura lui c onsola re de la m oa rt e a m a m e i și a
surorii m e le . Câ nd Gra c e a apărut în im a gine , e a l-a a jut a t să
se înc urc e a c olo, da r de la dispariția e i, e l s-a ținut oc upa t
să-l extindă.
Gra c e a fost e le vul de bunăvoie a l lui Pa pà c â nd e ra vorba
de grădina lui. Parcă a c ont inua t -o pe nt ru e a , aşteptând să
se întoarcă. Ea i-a spus că iubește c rinii a lbi, așa că a a vut o
secțiune întreagă dedicată c rinii a lbi și i-a hrănit, c a și c um
a r fi c opiii lui.
Știam din funda l că îl a ve a m pe Robe rt o, bărbatul c a re a
luc ra t pe nt ru m ine în ult im ii t re ispre ze c e a ni, c ondus de
Gra c e , e a nu a călcat niciodată pic iorul în grădină îna int e de
a -l înt â lni pe tatăl m e u. Viața e i a fost o cușcă fantezică,
a urie , din m om e nt ul în c a re s-a născut.
Părinții e i a ve a u pa znic i desemnați c hia r îna int e de a se
naște. A fost tratată c a o regală, o combinație a moștenirii
fa m ilie i Ast or și Rom a no făcând-o a proa pe o prințesă
americană. Pa rt e a ciudată a fost că, pe nt ru toată fa m ilia
faimoasă a lui Gra c e din pa rt e a m a m e i și a tatălui e i, nu e ra
pre a m ult în t re c ut ul e i. Tatăl e i, deși e ra rom a n, a a le s să
devină o figură politică ambițioasă, c u șoaptele potențialului
prezidențial. M a m a e i e ra o cântăreață de operă celebră,
c a re prove ne a dint r-o fa m ilie bogată.
Odată c e părinții e i a u m urit înt r-un a c c ide nt de mașină,
unc hiul și bunic a e i a u lua t -o și informațiile de spre Gra c e a u
de ve nit și m a i ra re . Ani de zile , nim e ni nu a știut nic i măcar
c um arată sa u unde se află. Câ ndva o figură dragă publică,
e a a dispărut c a fum ul. I nt e rna t ul la c a re a urm a t -o a ținut-o
izolată, așa c um făcuse fa m ilia e i.
M a ssim o a fost c e l c a re a da t pe st e informațiile e i și a
obținut poza e i dint r-un sim plu a c c ide nt c â nd a int ra t în
J uillia rd Sc hool. Îl a jut a pe ve c hiul său prie t e n să-și
introducă sora înt r-un progra m de a c olo și c e i doi a u vrut să
ve rific e unde se află e a îna int e de a m a nipula re zult a t e le
pe nt ru a se a sigura că a prim it . Imaginează-ți surpriza de a
a fla că Gra c e Rom a no, singurul de sc e nde nt al m a rii
moșteniri Rom a no, loc uia c hia r în c urt e a m e a .
Sophia și Alphonso Rom a no a u prot e ja t -o c a pe o comoară
rară, ținând-o de pa rt e de oc hii public ului. Ea a fost c e l m a i
de preț bun a l lor. N u a ve a m nic io îndoială că a u a nt re na t -o
să fie un adevărat Rom a no. La urm a urm e i, e a se dove dise
c â nd m -a trădat c u prim a oc a zie . Ea a a runc a t c e e a c e a m fi
put ut a ve a , a r fi put ut fi, pe nt ru loia lit a t e a e i față de fa m ilia
e i.
Câ nd a int ra t în c lubul m e u de noa pt e , a m c re zut că de st inul
a a dus-o în pra gul ușii m e le , dâ nd-o pe un pla t ou de a rgint
pe nt ru a răzbuna uc ide rile m a m e i și surorii m e le . Da r a c um
mă înt re ba m dacă nu e ra o capcană, o plasă bine jucată
aruncată pe st e m ine .
Am clătinat din c a p și a m înghițit pa st ila a m a re pe c a re m i-o
a duc e a u a m int irile , a poi m -a m îndre pt a t către ieșirea din
casă. De a ic i, mi-aș ve de a e lic opt e rul în depărtare. Robe rt o
e ra de ja a c olo, așteptându-mă. N u e ra fa m ilie , da r se
dove dise sufic ie nt . Ave a t re ize c i și c inc i de a ni, c u c inc i a ni
m a i tânăr de c â t m ine și, în c iuda loialității lui, nu l-a m a dus
niciodată în c e rc ul m e u int e rior. L-a m plătit bine , da r
c ruzim e a c a re îi pâ nde a în oc hii nu m i-a plăcut. Da , e ra
ne c e sa r să supraviețuiești a c e st e i lum i, da r până și
c ruzim e a t re buia să aibă lim it e .
„Cum e st e vre m e a astăzi pe nt ru zbor?” L-a m înt re ba t .
„Ce r pe rfe c t ”, a re plic a t e l. „T e voi duc e a c olo în siguranță.”
Am încuviințat din c a p și a m int ra t . Aș put e a pilot a singur
e lic opt e rul, da r, de obic e i, pre fe ra m să-mi a t ing a fa c e rile în
drum spre oraș. Ca sa fa m ilie i noa st re se a fla la o oră în
a fa ra orașului, deși a ve a m și a c olo un pe nt house m a re . Și
c â t e va a pa rt a m e nt e în c a re obișnuiam să a sc und fe m e ile pe
c a re le -a m lovit . Da r a st a a fost îna int e de Gra c e . Ac um
stăteau goa le sa u înc hiria t e . N ic i nu știam, din m om e nt c e
făceau pa rt e din va st ul m e u port ofoliu im obilia r.
N u m i-a lua t t im p să a t e rize z pe acoperișul clădirii sk yrise
pe c a re o deținem, în m ijloc ul orașului. Am c oborâ t de pe
acoperiș și dire c t în sa la de conferințe unde aștepta să
înceapă înt â lnire a .
Am da t din c a p pe st e t ot în jurul m e se i și m -a m așezat în
c a pul a c e st e ia , Robe rt o im e dia t în st â nga m e a . De obic e i,
a c e l loc e ra re ze rva t lui M a ssim o, da r a ve a de înde plinit o
m isiune m a i importantă. Și a num e , să-mi vâ ne z soția. A ieșit
bine că e l e ra în Europa c hia r îna int e de a a ve a ne voie de e l
să o de a de urm a .
Î nt â lnire a a înc e put , fie c a re șef de de pa rt a m e nt punându-mă
la c ure nt c u st a re a . Ac e a st a a fost pa rt e a legitimă a a fa c e rii
m e le , c e a c a re m i-a pe rm is să int ru în m a jorit a t e a clădirilor
din N e w Y ork . Î n a c e st oraș, a m fost Re ge le N e m ilos.
N um e le lui Luc ia no V it a le e ra t e m ut c hia r împreună c u
num e le lui Ca ssio K ing.
M i-a suna t t e le fonul și m -a m uit a t la e l. Era M a ssim o.
„Dom nilor”, m -a m ridic a t . „Robe rt o va c onduc e această
înt â lnire . T re buie să a c c e pt a c e st a pe l.”
Am a vut înc re de re în Robe rt o că se va oc upa de această
a fa c e re și a ve a m oa m e ni competenți c a re c onduc e a u
de pa rt a m e nt e le , așa că nu e x ist a nic io îndoială că a fa c e rile
vor fi ge st iona t e . N u înse m na că a m înc re de re în a c e i
oa m e ni m a i m ult de c â t în pe rsoa na următoare. I -a m a nga ja t
doa r pe c e i m a i buni și știam că fie c a re persoană din
această cameră își înțelege t re a ba . Alt fe l, nu a r fi a ic i.
Dâ nd din c a p spre Robe rt o, i-a m da t o poruncă tăcută să se
oc upe de a st a . Anii săi lungi de se rvic iu și loia lit a t e i-a u
câștigat înc re de re a de a c onduc e a fa c e re a m e a legitimă. Aș
ve rific a m a i t â rziu proc e se le -ve rba le de ședință, pe nt ru că
nu a r e x ist a niciodată înc re de re deplină a c olo. N u e ra m
sigur dacă e ra na t ura m e a neîncrezătoare sa u fa pt ul că nu
e ra fa m ilie . Robe rt o nu a făcut nim ic pe nt ru a câștiga a c e a
ne înc re de re . Era orfa n și a c onside ra t această m e se rie ,
bărbații c u c a re luc ra , pa rt e din fa m ilia lui. Ac e st e a e ra u
c uvint e le lui și Dum ne ze u știa că se dove dise ia r și ia r.
Am ple c a t fără să mă uit îna poi. Câ nd a ve nit vorba de
Gra c e , nu m -a m păsat de vre o înt â lnire , a t â t a t im p c â t toată
lum e a își făcea t re a ba și int ra u profit urile . Găsirea soției
m e le e ra priorit a t e a principală în a c e st m om e nt .
Odată c e a m ieșit din sa la de ședințe, a m m e rs c u pași m a ri
la birou și a m înc his ușa.
„M a ssim o.”
„Luc ia no, a m ne voie să vii în Sic ilia .”
„Ce dra c u fa c i în Sic ilia ?” a m m â râ it . „T re buie să-mi cauți
soția. Î n Ge rm a nia !"
L-aș om orî e u însum i. Odată c e s-a înt ors, l-aș sugrum a c u
m â inile goa le .
„Est e o fe m e ie a ic i. Cre d că a r put e a fi e a .” O expirație
profundă a t re c ut pe st e linie . „T oc m a i s-a înt â m pla t să
c ut re ie re pe stradă, să mă înt â lne sc c u un ve c hi prie t e n, ia r
această fe m e ie m i-a a t ra s atenția. Cre d că e st e e a .”
Luc ia no, t e uiți. V oc e a e i blândă a re zona t în pie pt ul m e u și
în c re ie r.
Pie pt ul m i s-a st râ ns, da r a m vrut să se întărească. Ar put e a
fi o singură fe m e ie . Gra c e , soția m e a .
"Est i sigur?" N ic iunul dint re bărbații m e i nu a reușit să o
găsească în ult im ii t re i a ni și jumătate. N u a m vrut o altă
alarmă falsă.
„N u, nu sunt , da r c u siguranță îm i amintește de e a .”
„U nde în Sic ilia ?”
Dint re t oa t e loc urile din lum e , nu m -a m așteptat niciodată să
se ascundă în Sic ilia . De unde e ra u părinții m e i.
„Locuiește în Fa vigna na , da r a m văzut-o în Ce fa lù.” Ce fa lù a
fost orașul na t a l în c a re s-a u născut a m bii m e i părinți. Poa t e
că a sc unde re a la ve de re a funcționat pre a bine pe nt ru e a .
„Ce t e -a făcut să cauți a c olo?”
„De fa pt , nu m -a m uit a t . Tatăl tău m i-a c e rut să vă ve rific
mătușa, a e x plic a t e l. „Era m de ja a ic i oric um . Așa că îna int e
să ple c în Ge rm a nia , a m făcut o oprire . M i-a spus că a ic i
loc uie sc două fe t e a m e ric a ne . Î n ult im e le nouă luni. N u m -
a m gâ ndit la a st a , da r a t unc i c â nd mă înt â lne a m c u un ve c hi
prie t e n, e l a arătat-o pe fe m e ie . Semăna dra c ului c u e a . Așa
că a m urm a t -o. O urmăresc în ult im e le două săptămâni,
dorind să mă a sigur. Am fost două zile în Ge rm a nia , da r
nim e ni de la a c e l fe st iva l nu știa nim ic de spre vre o fe t e
a m e ric a ne . Apoi m -a m înt ors din nou. Și la na iba , c re d că
sunt e i. Sunt de st ul de sigur că Gra c e e st e a ic i c u prie t e na
e i, Ella .
M -a m uit a t pe fereastră, tăcerea se înt inde a pe st e t e le fon.
Încă îi ve de a m oc hii albaștri viole t privindu-mă c u frică,
la c rim ile c urgâ ndu-i pe față. N u s-a put ut a jut a . T re buia
făcut.
„Adu-o îna poi”, i-a m spus pe un t on dur.
O bătaie de tăcere.
— M a i e st e și a lt c e va , Luc ia no.
"Ce ?"
„Există un c opil. Cre d că e st e a l e i. Loc a lnic ii nu a r divulga
pre a m ult e , da r m i s-a spus că c opilul e st e a l e i.”
Amărăciunea m i-a st re c ura t prin ve ne c a ot ra va . Gra c e a
a vut un c opil, pe c â nd e ra încă căsătorită c u m ine . Furia și
ge lozia a ve a u gust de a c id.
La na iba , la c e mă așteptam? Știam că va m e rge m a i
de pa rt e . Era o fată frumoasă și e ra m sigur că se va
t ra nsform a înt r-o fe m e ie frumoasă. Privirile bărbaților
zăboveau m e re u după e a . Părul e i roșu, oc hii e i c a c e le m a i
a dâ nc i sa fire și c orpul e i c a re a a dus bărbații în ge nunc hi.
Poa t e nu e st e e a , m i-a șoptit rațiunea. Odată c e a m înc e put
să dorm im împreună, e a m i-a spus că nu vre a c opii, nu
pe nt ru o vre m e . Le -a m vrut im e dia t , da r a vâ nd în ve de re că
a bia a ve a douăzeci și unu de a ni și i-a m sm uls toată viața,
a m fost de a c ord să aștept. A fost c e l puțin c e put e a m fa c e .
"Sc him ba re de pla nuri. N u t e a propia de e i.” Era o prost ie c a
M a ssim o să provoa c e ne c a zuri fără nic iun m ot iv dacă
fe m e ia nu e ra nic i măcar Gra c e . At â t de m ult m i-a înc urc a t
fe m e ia a ia nenorocită c u c re ie rul. Chia r și doa r gâ ndul la e a
m -a făcut să fa c mișcări iraționale. „V oi fi a c olo m â ine
dimineață să c onfirm dacă e st e e a ”, i-a m spus.
Am ple c a t , trimițând un m e sa j ra pid lui Robe rt o să se oc upe
de re st ul înt â lnirii.
Am st a t la colțul străzii. Am fost pe insulă în ult im e le
douăzeci și pa t ru de ore și răbdarea îm i scădea. N u văzusem
nic i fe m e ia , nic i c opilul. I ndife re nt de m ot iv, rut ina pe c a re o
a ve a fe m e ia în zile le în c a re M a ssim o o prive a a ieșit pe
fereastră. De parcă a r fi știut că sunt a ic i.
Era o mică casă fermecătoare. N im ic e x t ra va ga nt , vilă mică
din piatră c u c urt e și ve de re deschisă la m a re . Gra c e a
c re sc ut înc onjura t de lux , a așteptat pe mână și pe pic ioa re .
Loc ul ăsta e ra opus c u t ot c e e ra obișnuită. Î nc e pe a m să mă
îndoie sc că M a ssim o a c onfunda t pe a lt c ine va c u Gra c e .
Poa rt a grădinii s-a de sc his și o fe m e ie a ieșit. Ave a o pălărie
de ba se ba ll pe e a , pa nt a loni scurți ne gri și m a ie u a lb,
m a ioa t . O coadă de c a l i-a t re c ut prin pălăria de ba se ba ll, ia r
e u a m înjura t în tăcere. La c e na iba se gâ nde a M a ssim o?
Părul a c e st e i fe m e i nu semăna de loc c u a l lui Gra c e .
Gra c e a ve a o coamă groasă de păr ondula t roșu, ia r această
fe m e ie a ve a părul ne t e d și c a st a niu. Am scrâșnit din dinți de
dezamăgire. Obosise m să a le rg după soția m e a pe t ot globul.
Era m doa r obosit . Perioadă.
Oc hii m e i a u călătorit pe st e c orpul fe m e ii și nu m -a m put ut
abține să nu-i a dm ir c urbe le . Pie le a e i a ve a c uloa re a
bronzului a uriu de sc his, c a și c um a r fi pe t re c ut m ult t im p la
soa re . Da r sub a c e l bronz a bia se put e a spune că a ve a un
ten de sc his. Era o tânără frumoasă, cu o formă
asemănătoare c u soția m e a .
Și-a băgat căștile în ure c he , a poi și-a înt ins pic ioa re le . Era u
lungi și tonifiați. Pălăria e ra trasă în jos pe frunt e și mi-aș fi
dorit să-i pot ve de a fața c a re e ra ascunsă de pălărie.
U n m inut de înt inde re și e a a pornit înt r-o a le rga re ușoară.
Am privit -o până c â nd a dispărut din ve de re , c u o senzație
de sc ufunda re gre a în st om a c .
U nde ești, Gra c e ? Î nt re ba re a tăcută a zăbovit pe buze le
m e le .
Aș găsi-o până la urmă. N u se put e a a sc unde de m ine pe nt ru
t ot de a una . Î na int e c a viața m e a să se t e rm ine pe a c e st
Pământ, aș găsi-o. La na iba , m-aș îngropa în e a și aș inspira
pa rfum ul e i, m-aș îne c a în oc hii e i uluit ori. Trădarea e i nu m i-
a dim inua t ne voia de e a .
N u. U nu. La na iba . Pic .
M -a m înt ors la c a sa pe c a re M a ssim o o înc hiria se pe nt ru o
săptămână. A na ibii de pie rde re de t im p. Aș prinde fe ribot ul
din această după-amiază în la rgul insule i. T oc m a i c â nd mă
pregăteam să int ru pe poa rt a proprie i noa st re reședințe, a m
văzut-o din nou pe fe m e ie făcând jogging de -a lungul pla je i.
Corpul e i e ra a c ope rit de o sudoa re ușoară. Deși de pe m a re
e ra o a die re ușoară, t e m pe ra t ura e ra de ja în creștere. Ave a
tendința de a rămâne c a ld în a c e st e părți până la sfârșitul
lunii oc t om brie , ia r ie rnile e ra u blâ nde .
Oc hii m i-a u zăbovit pe jogge r și nu m i-a m put ut îndepărta
privire a de la e a , c orpul e i m oa le , în c iuda exercițiilor fizic e
prin c a re , e vide nt , și-a supus c orpul. Ea a ridic a t m â na și a
făcut c u m â na . Am urm a t direcția sa lut ului e i și a m văzut-o
făcându-i c u m â na proprie t a rului m a ga zinului de înghețată.
Cu siguranță nu Gra c e . N u a soc ia liza t niciodată c u oa m e ni
din a fa ra c e rc ului e i. Ga brie lla e ra singura e i prietenă și
a m â ndoi și-au păstrat c e rc ul re st râ ns. De fa pt , Gra c e ura să
fie în c e nt rul atenției oriunde și pe st e t ot . Și m a i pre sus de
t oa t e , e a ura exercițiile fizic e .
Am int ra t în casă c u gust ul a m a r în gură.
"Ai va zut -o?" A fost sa lut ul lui M a ssim o pe nt ru m ine . Era
sigur că a st a e ra e a .
„N u e st e e a ”, i-a m spus, îndreptându-mă spre m ic ul m iniba r.
Era a bia nouă dimineața, da r a ve a m ne voie de unul rigid.
Ex pre sia de ne înc re de re de pe c hipul lui e ra a proa pe
comică, dacă nu e ra plum bul gre u din st om a c ul m e u. Și
agitație.
— La na iba , e ra m sigur că a st a e ra e a , mormăi e l. „Și
prie t e na a ia de -a e i. Am a ndoi.”
„N u i-a m văzut prie t e na , da r fe m e ia pe c a re a m văzut-o nu
put e a fi nic i Gra c e , nic i prie t e na e i.”
Am m e rs c u pași m a ri spre ba lc on, c u ve de re la m a re . Oc hii
nenorociți a i soției m e le mă bâ nt uia u. T ot ul la e a mă
batjocorește, a m int indu-m i c e aș fi put ut a ve a . De nu m-aș fi
îndrăgostit de un Rom a no.
„Prinde m prim ul fe ribot după-amiază.”
„Ast a e st e la t re i se a ra ”
N u put e a fi de st ul de re pe de .
T re buia să mă înt orc la a fa c e ri. Doborâ re a fa m ilie i Rom a no.
Câ t e va ore m a i t â rziu, M a ssim o ne -a încărcat ba ga je le în
mașină. N e -a m așezat în spa t e le mașinii de c a pot a bile ,
așteptând c a ble st e m ul șofer să se pună în mișcare. Am
simțit t e nsiune a mâncărindu-mi pie le a , pre siune a zile i ga t a
să e x plode ze . A fost toată vina e i . Ea a a vut c e l m a i rău
e fe c t a supra m e a .
Î n c e le din urmă, șoferul a de c is să treacă m a i de pa rt e . A
c ondus a t â t de înc e t , înc â t aș fi put ut la fe l de bine să mă
duc până la ble st e m a t de fe ribot . Am t ra s a dâ nc a e r în pie pt ,
ținându-mi un c a pa c pe t e m pe ra m e nt . N u a fost vina lui că
nu m i-a m put ut găsi soția.
Până la ult im a c a sc a dorie făcută de unc hiul e i, înc e rc â nd să
o proc la m e moartă și să obțină toată moștenirea lui Gra c e ,
e ra m c onvins că fa m ilia e i îi finanța ascunzătoarea. Alt fe l, n-
a r fi put ut supraviețui în fugă a t â t de m ult t im p. Și c u un
prie t e n la a st a . Da r a c um nu e ra m a t â t de sigur. Ac um , a m
pus t ot ul la îndoială.
La na iba fe m e ie !
N e -a m a propia t de m a ga zinul de înghețată de lângă plajă și
oc hii m e i a u călătorit pe st e c e i câțiva oaspeți c a re stăteau
a c olo. L-a m văzut pe jogge r de a zi dimineață im e dia t . N u m a i
purt a o pălărie de ba se ba ll, da r aș recunoaște a c e l c a da vru
oriunde . Ea e ra c u spa t e le la noi, sprijinită de pa t ul de flori
de piatră, vorbind c u c â t e va fe m e i și c u bătrânul de spre c a re
bănuiam că t re buie să fie proprie t a rul m a ga zinului de
înghețată. Purt a o roc hie de vară, albă, deschisă, c u bre t e le
subțiri, c u părul de s și c a st a niu căzându-i pe spa t e înt r-o
pe rde a m oa le și strălucitoare.
— La na iba , e ra m sigur că a st a e ra e a , mormăi M a ssim o pe
sub răsuflarea lui, zărind-o. „Păr dife rit , da r...”
Șoferul s-a oprit la t re c e re a de pie t oni pe nt ru a pe rm it e
pie t onilor să treacă. Urăsc că mă t ot uit a m la fe m e ie . Ave a m
oc he la ri de soa re pe m ine , așa că c e l puțin nu se ve de a . Era
doa r c e va la e a c a re e ra c a pt iva nt . N ic io altă fe m e ie în afară
de Gra c e nu m i-a c a pt a t atenția așa. U na dint re c e le la lt e
fe m e i a vorbit viu, de parcă a r fi a vut loc un show de mimă.
Curiozit a t e a m -a făcut să o prive sc c a un șoim, dornic să-i
văd măcar o pa rt e din c hip. Brațele i s-a u răsucit la spa t e ,
m â na dreaptă înfășurându-i înc he ie t ura m â inii st â ngi,
înt inzâ nd-o spa t e le . M i-a m îngust a t privire a . Era c e va c e
Gra c e obișnuia să facă.
Șoferul a sc him ba t t re a pt a în tracțiune.
„Oprește-te”, i-a m ordona t .
Fe m e ia e ra c om ple t nevăzută de oric ine , în afară de
prie t e nul e i, c a re vorbe a c u e a . Cuvint e le une i it a lie ne c u
a c c e nt put e rnic a u călătorit, c u m â inile ridic a t e în a e r.
H a ba r n-a ve a m c e a spus, da r tânăra jogge r și-a a runc a t
c a pul pe spa t e și un râ s m e lodios a călătorit pe st e briza
parfumată a mării spre m ine . Și inim a m i-a înghețat.
— Ce e st e , Luc ia no? întrebă M a ssim o.
„St a i”, i-a m spus.
Am așteptat un a lt sune t de la e a . T re buia doa r să a ud un
c uvâ nt părăsind buze le a c e le a , să-i a ud voc e a și aș ști c u
siguranță.
Eu și M a ssim o ne -a m așezat în mașină, în m ijloc ul drum ului,
lângă m a ga zinul de înghețată, da r nimănui părea să-i pe se .
Ac e st loc e ra a t â t de m ic , nic i măcar nu e ra ne voie de o
mașină.
U n a lt râ s m e lodios.
„M a m i, m a m i.” O voc e de c opil se înt inse , da r m i-a m ținut
oc hii ațintiți a supra fe m e ii. Am re fuza t să c lipe sc , îngrijora t
că voi pie rde un indic iu. Ca și c um a r fi o situație de viață
sa u de m oa rt e .
Fe m e ia și-a înt ors c a pul în direcția voc ii băiețelului și a t unc i
a m văzut-o. Ac e a pie le deschisă, cremoasă, c u un bronz ușor
și buze de lic ioa se c urba t e de fe ric ire .
„H e i, iubit o”, a e x c la m a t e a și a a le rga t spre băiețel, un
zâ m be t la rg răspândit pe a c e l c hip frum os. Profilul e i, gura
e i, a c e l na s. La na iba , a fost e a .
"Est e e a ." V oc e a m i s-a înc orda t . La na iba , poa t e a t re m ura t
și pe nt ru o secundă, da r m i-a m ținut oc hii lipiți de form a e i.
N u a ve a m c um să o la s din ve de re a c um . Și-a vopsit părul
roșu ghim bir înt r-un m a ro boga t . N u m i-a plăcut. Rămâne, l-
a m urâ t . Da r voc e a e i, zâ m be t ul e i, c hipul e i... t oa t e e ra u
încă a c olo.
Arăta radiantă, fericită. Z â m be t ul de pe buze le e i e ra c e l pe
c a re m i l-a ofe rit . Obișnuia să-mi zâmbească doa r așa. Da r
nu m a i. Ea a fost lângă băiat c u câțiva pași re pe zi și l-a
ridic a t în a e r, în t im p c e e l c hic ot e a fe ric it , deschizându-și
m â inile la rg.
— Mamă, țipă e l. Băiatul nu put e a a ve a m a i m ult de t re i,
poa t e doi.
M â nia și amărăciunea se um fla u în m ine . N u a m simțit
niciodată o ură c a a st a . Și l-a m urâ t pe unc hiul e i. Își ura
fa m ilia . Da r a st a e ra dife rit , c hia r m a i pe rsona l. Era ura
amestecată c u re gre t și un a lt se nt im e nt pe c a re nu e ra m
dispus să-l a na lize z.
Râ sul fe ric it a l lui Gra c e a c ont inua t până la noi. Oc hii
t ut uror e ra u ațintiți a supra lor, zâ m bind. Toți o cunoșteau.
Băiețelul a ve a o pălărie de plajă c a re își a sc unde a fața de
ve de re a m e a . M -a m înt re ba t dacă semăna c u m a m a lui, dacă
a ve a oc hii e i. A t re buit să re c unosc fără t ra ge re de inimă că
soția m e a e ra și m a i frumoasă a c um de c â t a t unc i c â nd a m
c unosc ut -o. Tânăra naivă și speriată de a bia douăzeci și unu
a dispărut și în loc ul e i e ra o fe m e ie frumoasă c a re ți-a tăiat
răsuflarea. Și t ot o dore a m , c hia r și văzând-o c u un c opil de
către un a lt bărbat. Ave a m ne voie de e a c a de ox ige nul pe
c a re l-a m re spira t .
Ei bine , va t re bui să sufoc această ne voie ! Prin oric e
m ijloa c e ne c e sa re .
„H e i, fe m e ie . V re a u și e u un a st fe l de sa lut fe ric it .” Am
re c unosc ut -o pe c e a m a i bună prietenă a e i; și-a sc him ba t
părul.
Gra c e c hic ot i înc e t . „Aw w w , Ella . M i-a i fost dor de t ine ,
iubit o.” O e x plozie de râ s a răsunat, purt â nd m a i de pa rt e
briza , a m e st e c â ndu-se c u va lurile oc e a nului.
Toți t re i păreau fericiți. Cu adevărat fe ric it .
Am int ire a ult im e i oară c â nd a m văzut-o pe soția m e a
re pe t â ndu-se în m int e . Ex pre sia finalității din oc hii e i c â nd
a m apăsat pe trăgaci și a poi a m t rim is-o de pa rt e . Părea că a
t re c ut pe st e a st a de st ul de re pe de .
„Cine vre a să meargă la plajă?” se t a c hina voc e a blândă a
lui Gra c e . A fost c hia r m a i m oa le de c â t îm i a m int e a m . Râ sul
e i fe ric it se a m e st e c a c u sune t e le va lurilor, c u m irosul
a e rului sărat a l mării în briză. M i-a r a m int i pe nt ru t ot de a una
de propria m e a amărăciune și pie rde re .
„I o. I o.” Băiatul a ra dia t . „M a m a , giu.” A c e rut să fie pus jos.
„Î n prim ul râ nd sărutările m e le .” Ea îi sărută pe burt a
băiatului, ia r e l se clătina. Parcă a i fi înjunghia t ia r și ia r, în
c e a m a i dulc e a gonie .
„M a m a , giù”, a c e rut e l, c hic ot ind.
„Băiețelul e st e șef”, a st riga t proprie t a rul m a ga zinului de
înghețată către soția m e a c u un zâ m be t la rg. „T re buie să fie
c a pa pa lui.”
Gra c e aruncă o privire în direcția bătrânului și zâ m bi. „N u, e l
e st e m a i bun de c â t pa pa lui.”
Cine e st e tatăl băiatului?
Băiatul și-a pus m â inile dolofa ne pe fața lui Gra c e , ia r e a i-a
sărutat pa lm e le pe râ nd.
„Ge la t o”, a c e rut e l.
„Se transformă înt r-un it a lia n”, se a propie Ella , c e a m a i bună
prietenă a e i, la a m â ndoi în t im p c e Gra c e îl pune a pe băiat
în pic ioa re . „Vorbește m a i m ult italiană de c â t engleză.”
Gra c e c hic ot i. „Pa re pot rivit , de oa re c e sunt e m în I t a lia .
H a ide , Ella . H a i să luăm un ge la t o.”
Ella ge m u. „U f, nu și t u.”
Gra c e a râ s fe ric it . "N u vă faceți griji. Est e unul dint re
puținele c uvint e pe c a re le c unosc .” Ea și-a înt ors oc hii spre
fiul e i. „De c i ge la t o, a poi spia ggia ?” Gra c e și-a îm pins jucăuș
umărul de prie t e na e i, în t im p c e e a rost ia c uvâ nt ul plajă în
italiană.
Am ieșit din ve hic ul. M a ssim o c hia r în spa t e le m e u. a m făcut
un pa s îna int e ; M a ssim o a st a t fe rm în spa t e le m e u. La
fie c a re pa s pe c a re îl făceam m a i a proa pe de soția m e a ,
emoția și furia se a m e st e c a u în sâ nge le m e u.
— Î m i pla c e să t e văd a ic i, soție, a m sa lut a t -o c u o voc e
re c e .
Oc hii e i, c hia r m a i m a ri și m a i a dâ nc i de c â t îm i a m int e a m de
e i, s-a u re pe zit spre m ine , tresăriți. De fa pt , tresărirea e ra un
c uvâ nt pre a ușor. Am spe ria t ra ha t ul viu din e a . Oc hii e i e ra u
m a ri de frică și a pălit până c â nd a m c re zut că va leșina. N e -
a m uit a t unul la celălalt, buze le e i ușor înt re de sc hise , da r nu
a u ve nit c uvint e . Oc hii e i s-a u a runc a t în jur, respirația i se
acceleră, t oa t e se m ne le fe ric irii e i dispărură.
Se c unde le s-a u sc urs în m inut e , sune t e le va lurilor c a re se
izbe sc de țărm oglindâ nd a t â t de sim bolic e x pre sia din c e în
c e m a i zdrobită de pe c hipul e i.
Fiul e i, c â t m -a înc â nt a t să mă gâ nde sc că a re fiul c uiva , a
înc e put să plângă și a st a a fost c e e a c e a t re zit -o în c e le din
urmă din st upoa re .
Ea s-a înfrunt a t re pe de c u e l și a înc e put să-l gut ure . „Shhh,
e în regulă.”
Oc hii e i s-a u înt ors la m ine , privindu-mă c u o e x pre sie păzită.
Ea a ridic a t băiatul de pe pământ și l-a așezat pe șold.
„N ic i măcar nu prim e sc un sa lut , soție?” a m ba t joc orit de e a .
Și-a apăsat buze le înt r-o linie subțire, oc hii e i de ve nind m a i
întunecați. Oc hii e i viole t i a u fost înt ot de a una pove st e a e i.
N u și-a put ut a sc unde emoțiile.
"Buna ziua ." Chia r și supărată, voc e a e i suna blândă. „Poa t e
fi și a c um un rămas-bun?”
Am c hic ot it fără a m uza m e nt . "Eu nu c re d a c e st luc ru."
Ea înc hise oc hii pe nt ru sc urt t im p, t ra se a dâ nc a e r în pie pt
și a poi expiră. De parcă a r fi căutat c u dispe ra re un gra m de
răbdare. "Ce vre i?"
„T e înt orc i acasă c u m ine .”
"N u."
M i-a m a m int it de vre m e a c â nd e ra pre a speriată c a să-mi
țină pie pt . Da , s-a c e rt a t c u m ine , da r nu m -a înfrunt a t
niciodată. Era a t â t de dife rit a c um . M i-a re spins prezența,
înt orc â ndu-m i spa t e le și a înc e put să se îndepărteze,
trăgând-o pe Ella c u m â na e i liberă.
Bia t a fe m e ie , stătea înghețată, imobilă, privindu-ne șocată.
Eu și M a ssim o ne -a m urm a t . Pașii lui Gra c e de pa rt e de noi
a u fost grăbiți, da r nu a put ut scăpa. Fiul e i s-a uit a t pe st e
umăr la m ine și m i-a rămas respirația blocată în plămâni.
Oc hii lui m a ri se uit a u la m ine curioși și mă supăram.
— Gra c e , a m înc e put e u.
— N u vorbi c u m ine , şuieră e a .
„Est e t im pul să m e rgi acasă.”
Ea s-a învâ rt it . „N u mă duc i nicăieri”, a sc uipa t e a c uvint e le .
„N u t e vre a u nicăieri lângă m ine sa u fiul m e u. Înțelegi?"
Am prins-o de braț, de ge t e le m e le înfipâ ndu-i c u put e re în
c a rne . Știam că t e nul e i de sc his se va învineți din c a uza
a t inge rii m e le fe rm e . N u m i-a păsat.
„N u a i nic iun c uvâ nt de spus, soție!” Am zâ m bit , buze le m e le
c urba t e înt r-un zâ m be t c rud și voc e a re c e . „Ai juc a t de st ul
de m ult .”
Oc e a nofPDF.c om
 Ca pit olul opt

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

M
inim a a t una t sălbatic, sâ nge le c urgâ ndu-m i în ure c hi și în
c re ie r. A t re buit să mă c a lm e z c a să pot gâ ndi lim pe de . N u
mă așteptam să-l m a i văd pe Luc ia no. N u a m vrut să-l m a i
văd niciodată.
La fe l c a îna int e , oc hii lui m i-a u tăiat răsuflarea. Era u
vrăjitori și de fie c a re dată c â nd mă uit a m în e le , ox ige nul m i
se prinde a în plămâni. Oc hii a c e ia de c onia c boga t ,
înt une c a t , amestecați c u c ulorile pădurii. Și ge ne le a le a
na ibii, invidia fiecărei fe m e i. Era u groși și ne gre , înc onjurâ nd
a c e i oc hi uluit ori. Oc hii a c e ia nu dădeau de c â t un indic iu
de spre prădătorul c a re e ra ; o fiară plină de put e re și pe ric ol
c a re a r put e a să t e sărute o secundă și să-ți rupă gâ t ul în
următoarea.
M â na lui m i-a st râ ns fe rm brațul în st râ nsoa re a lui, de ge t e le
lui c u cerneală spărgându-mi pie le a .
„Dă-mi drum ul”, a m șuierat, urâ nd c um a t inge re a lui îm i
încălzea pie le a . M -a m ținut de fiul m e u, ținându-l a proa pe de
m ine . N u a m vrut să-l a la rm e z. Am vrut c a e l să aibă o viață
sigură și fericită, plină de buc urie , nu de c uvint e supărate.
„Și să nu mă m a i a t ingi niciodată”.
Și-a pie rdut a c e st dre pt c u m ult t im p în urmă. Și nu i-aș m a i
da -o niciodată. M -a m îndrăgostit de e l și m i-a frâ nt inim a . A
apăsat un trăgaci. De parcă aș fi nim e ni, nim ic . N u a fost
ie rt a re a st a .
Î n m od surprinzător, m â na lui Luc ia no a căzut în jos. M -a m
înt ors către Ella și ne -a m a runc a t o privire . Da , m -a șocat să
da u de Luc ia no. N u c re de a m că ne vom m a i încrucișa
vreodată, da r nu a m fost proști. N e pregătim m e re u pe nt ru
c e e m a i rău. Î n fie c a re oraș în c a re a m st a t , a ve a m un pla n
de urgență.
„I a c opilul”, i-a m spus Ella . Da , să-l num e sc pe M a t t e o, c a re
a ve a a proa pe t re i a ni, e ra să-l înt inzi, da r e l va fi înt ot de a una
c opilul m e u. „Du-t e îna int e spre casă .” Am a c c e nt ua t
ult im ul c uvâ nt și e a a știut c e vre a u să spun. „V oi fi c hia r în
spa t e le tău.”
M -a m a ple c a t să-i da u fiul m e u. Înghițind în se c , i-a m
m urm ura t : „N u-i nim ic , iubit o. Du-t e c u Ella . M a m i va fi c hia r
în spa t e le tău.”
„Ge la t o”, a făcut e l. „M a m a , voglio ge la t o.” Mamă, vre a u
înghețată.
„Da , înt r-un m inut .” M inc iuna a fost amară pe lim ba m e a .
„Du-t e c u Ella și a poi vom fa c e a st a .”
M i-a da t drum ul fără t ra ge re de inimă, ia r e u a m da t din c a p
către Ella . Ea a înc e put să se îndepărteze de noi, în direcția
opusă înghețatei, și a m spe ra t că fiul m e u nu se va hotărî
astăzi, din t oa t e zile le , să facă o furie .
I -a m privit ple c â nd și a poi m -a m înt ors către Luc ia no. Soțul
m e u, m -a m gâ ndit c u amărăciune. N u a fost un re gre t m a i
m a re în viața m e a de c â t e l. Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre
M a ssim o. N u i-a m suport a t pe nic iunul dint re e i. Dacă n-aș
ve de a niciodată un singur m e m bru a l fa m ilie i lui Luc ia no, a r
fi pre a de vre m e . Ei bine , c u excepția tatălui lui Luc ia no. A
fost înt ot de a una bun c u m ine și grijuliu.
„N u ple c nicăieri c u t ine ”, i-a m spus, încrucișându-mi brațele
pe st e pie pt .
Oc hii m e i l-a u st udia t pe soțul m e u înstrăinat. Era la fe l de
chipeș pe c â t îm i a m int e a m , aroganța și ne m ilosire a sc rise
pe t oa t e trăsăturile lui. Părul lui de s, înt une c a t , părea m oa le ,
așa c um știam că e st e , ia r a c e i oc hi a lun m oc nit a r put e a
odată să mă slăbească în ge nunc hi. Ai c re de că a c e i oc hi se
vor c ioc ni de pie le a lui bronzată, da r t e a t ra g și m a i m ult .
Era o urmă de cerneală de a supra gule rului său de cămăși, și
a m știut că i-a șerpuit pe pie pt ul bronza t , pe brațe și pe st e
m â ini. Ac e le t a t ua je e ra u la fe l de frum oa se și int im ida nt e .
Pe nt ru t oa t e sc opurile , soțul m e u a fost un bărbat supe rb.
Dacă nu a r fi a t â t de ne m e rnic .
M i-a ofe rit unul dint re a c e le zâ m be t e a roga nt e , pe c a re le -
a m urâ t a t â t de m ult . Ce n-aș da c a să-i ple sne sc a c e a
e x pre sie arogantă de pe față și să-l înge nunc he z în
bijut e riile fa m ilie i și să mă uit la a c e le buze le c urba t e înt r-o
grimasă dureroasă. Buze le a c e le a e ra u făcute pe nt ru a
păcătui și e l știa e x a c t c um să le folosească. Pe nt ru bine și
pe nt ru rău.
— Oh, da r c re d că ve i ve ni c u m ine . Părea a t â t de sigur pe e l.
I -a m urâ t c ura jul.
„N u, nu o voi fa c e ”, a m răspuns. V oc e a m e a părea sigură,
da r, sinc e r, e ra m de loc sigură. „N u a ve m nim ic de spus unul
a lt uia .”
M -a privit gâ ndit or. „Ave m niște a fa c e ri de fina liza t .”
N u a ve a m ha ba r de spre c e vorbe a . N u voia m nim ic de -a fa c e
c u e l.
„Poți ve ni la m ine ”, i-a m răspuns c a lm , „și put e m de zba t e c e
a num e c re zi că voi fa c e . T e a sigur însă că înt re t ine și m ine
nu există nic io a fa c e re .
— Da r există, spuse se e l c a lm , c u un indic iu de ameninţare
în voc e . „Î n plus, ești soția m e a . Până c â nd a c e st st a t ut va fi
sc him ba t , ve i fa c e așa c um a m spus.”
„Poți spe ra și, în t im p c e fa c i a st a , t e rog ține-ți respirația”,
a m șuierat e u. „Îți suge re z să-ți plătești șoferul și put e m
de zba t e c um să terminăm c u a st a la m ine , o stradă pe st e .”
N e -a m uit a t unul la a lt ul, a nim ozit a t e în a m â ndoi. Am spe ra t
că l-a m a sc uns m a i bine de c â t e l, da r e ra m de st ul de sigur
că sunt o c a rt e deschisă. A fost int e re sa nt c um a c ont inua t
a c e a bătălie a voințelor c a re a înc e put în prim a zi în c a re ne -
a m înt â lnit , de parcă nu a u t re c ut a ni.
Am st a t a c olo, nic i dispuși să ne clintăm, t im p de c e e a c e
păreau ore , deși a u fost doa r c â t e va se c unde , poa t e un
m inut . Î n c e le din urmă, dădu din c a p și se înt oa rse să
meargă la mașina lui. M a ssim o s-a uit a t în direcția m e a , a poi
a m e rs după Luc ia no, șoptind c e va pe sub răsuflarea lui. N u
m i-a păsat de loc c e spune a u, a m urmărit, a m așteptat până
c â nd a u fost sufic ie nt de de pa rt e înc â t să-mi de a c e va
progre s. Le -a m mulțumit lui Dum ne ze u și t ut uror sfinților că
a m de c is să port m a ndoa ne le m e le a lbe în loc de sa nda le .
M -a m înt ors pe călcâie și a m înc e put să a le rg.
„Fiule de cățea”, l-a m a uzit pe soțul m e u țipând în spa t e le
m e u. "Graţie!"
Am c ont inua t să a le rg, fără să mă obose sc să mă uit îna poi.
N u îm i put e a m pe rm it e să pie rd nic i o secundă. Le -a m a uzit
în depărtare, da r e ra m în a va nt a j. Am făcut st â nga , c e e a c e
m -a r duc e la m ine acasă, da r c unosc â ndu-i pe c e i doi,
proba bil că știau de ja unde loc uim . I m e dia t după c e a m lua t
st â nga , a m lua t prim a a le e și o scurtătură pe nt ru a a junge la
st ra da paralelă c u a c e a st a .
Odată a juns a c olo, a m c ont inua t să a le rg, căutând un t a x i.
Am se m na la t un șofer și a m sărit înăuntru.
"BAC. V e loc e .” Ra pid.
Dădu din c a p și se re pe zi pe străzi. T e le fonul m e u a suna t și
m -a m uit a t la e l.
* A făcut.*
Ușurare m -a c uprins, dâ ndu-m i un plus de speranță.
Am c ont inua t să a runc o privire pe st e străzile fa m ilia re
pe nt ru c e le două figuri ne dorit e , da r nu le -a m văzut
niciodată. Spe ra m să nu-i m a i ve de m .
Z e c e m inut e m a i t â rziu e ra m la fe ribot și i-a m da t șoferului
un e uro de c inc ize c i de dola ri, a poi a m sărit din cabină și a m
fugit spre fe ribot . Oc hii m e i a u căutat c e le două fețe
c unosc ut e și, în m om e nt ul în c a re le -a m zărit, m -a m re pe zit
spre e le .
— Ai reuşit, murmură Ella uşurată. Fața îi e ra palidă, buza îi
t re m ura . L-a m lua t pe fiul m e u, M a t t e o, în brațe, punâ ndu-i
sărutări blâ nde pe frunt e .
„Da , t re buie să luăm prim ul zbor din această țară.” Urăsem
să ple c și să o ia u de la capăt, da r nu a m a vut de a le s. M -a
făcut să mă supăr și m a i m ult de soțul m e u. De c e nu a r fi
put ut să rămână în lum e a lui stupidă și să-și conducă
im pe riul ble st e m a t ? Î n sc him b, a t re buit să distrugă t ot ul în
c a le a lui.
„M a m a ”, m -a st riga t M a t t e o.
I -a m lua t m â na lui mică în a m e a și i-a m pus un sărut pe
pa lm a m â inii lui. N u l-aș pe rm it e niciodată c a M a t t e o să fie
a t ins de a c e a lum e .
„Shhh.”
Amărăciunea se um fla în m ine . Ac um , a t re buit să-l
dezrădăcinăm pe M a t t e o și să înc e pe m o viață c u t ot ul nouă.
N e -a m iubit viața pe această mică insulă c u oa m e ni c a re se
c om port a u c a o fa m ilie .
„T re buie să a junge m la Ae roport ul Internațional Pa le rm o.
T oa t e doc um e nt e le noa st re de călătorie de urgență și
ba ga je le de călătorie sunt păstrate a c olo.” Și e a știa a st a .
Din fe ric ire , ne -a m put e a a c c e sa ba nii de oriunde în lum e . N u
a m flămânzi fără ba ni, m â nc a re sa u o m oda lit a t e de a ne
pe rm it e un adăpost. Chia r a c um , t re buia doa r să plecăm de
a ic i.
Ella dădu din c a p. M i-a sfâșiat int e riorul pe nt ru a ne t ra ge la
un a lt înc e put . „Ella , ești sigur că vre i să vii? V e i fi m a i în
siguranță dacă rămâi în urmă.”
"N u." Răspunsul e i a fost fe rm , de t e rm ina re a scrisă pe toată
fața. „Rămânem împreună. Fa c e m a st a împreună.”
Am e x pira t o respirație pe c a re nu știam că o țin. N u aș fi
învinuit -o dacă a r fi vrut să rămână în urmă, da r m -a simțit
bine să o a m alături.
„Mulțumesc”, a m mormăit. Ea a fost m a i m ult de c â t o fa m ilie
de c â nd ne cunoaștem.
Am st a t pe punt e a fe ribot ului, privind insula c a re a fost c a sa
noastră în ult im ul a n de ve nind din c e în c e m a i mică. Ac e st
loc a fost c e a m a i lungă ședere a noastră de c â nd a m
părăsit St a t e le U nit e . V â nt ul a măturat punt e a superioară,
suflâ ndu-ne părul sălbatic și odată c u e l și m ic a noastră
viață fericită.
„Cre zi că a st a va funcționa?” Ella continuă să se uit e în jur.
Ea e ra speriată la fe l de m ult c a și m ine . Dacă Luc ia no ne
t â ra îna poi acasă, a m fi condamnați. Am scăpat de soa rt a
noastră odată, nu e ra m sigur dacă vom reuși din nou.
Î n c iuda grijilor m e le , a m da t din c a p c a răspuns, c u
c uvint e le înfipt e în gâ t . T re buia să funcționeze.
Oc e a nofPDF.c om
 Ca pit olul nouă

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O

EU
a t re buit să a dm ir inge niozit a t e a soției m e le . N u m i-a m put ut
a m int i ult im a dată c â nd c ine va m i-a st re c ura t print re de ge t e
și a a juns a t â t de de pa rt e . Oh, st a i, da , a s put e a . Era și soția
m e a a t unc i! U lt im a dată c â nd a dispărut, fa m ilia e i a sc os-o
ile ga l din țară fără urmă. Ea a dispărut de sub na sul m e u.
A t re buit să-mi fa c legătura c u poliția c a să mă scoată de pe
insulă și să o urm e ze disc re t din m om e nt ul în c a re a c oborâ t
de pe fe ribot . U n luc ru pe c a re Gra c e nu știa e ra că a ve a m
legături c u a proa pe t oa t e autoritățile din Sic ilia . Am urmărit-
o c u pașaportul în mână și o geantă de mână, fiul e i în brațe.
Prie t e na e i a ve a și o geantă de mână. Era m c urios să știu
unde își țin luc rurile , de oa re c e nu s-a u m a i înt ors acasă. N u
m -a m put ut abține să nu fiu puțin im pre siona t . Soția m e a a
fost pregătită în c a zul în c a re a m găsit-o vreodată. T re c use
m ult de a fi soția m e a naivă și de înc re de re .
Totuși, nu aș re pe t a greșeala și aș lăsa-o să-mi sc a pe print re
de ge t e . Dacă a r t re bui să o înlănțuiesc de m ine , aș fa c e -o.
Sa u c hia r m a i bine , poa t e fiul e i. Pe nt ru că știam fără
îndoială că e a nu va ple c a niciodată fără e l. El a r fi pâ rghia
mea.
— Avionul dumneavoastră e st e ga t a , dom nule V it a le .
"Bun." M -a m îndre pt a t spre soția m e a , c u M a ssim o și M a rio,
unul dint re bodygua rzii m e i loc a li și doi polițiști. Era ga t a să
se îm ba rc e înt r-un a vion spre Afric a de Sud.
La na iba Afric a de Sud!
Ce c re de a că va fa c e în Afric a de Sud?
Da , nu se va înt â m pla niciodată.
M -a m îndre pt a t spre e a , ve nind c hia r în spa t e le e i. Chia r și
a c um , i-a m a dm ira t spa t e le grațios în t im p c e își ținea fiul în
brațe.
— M e rgi unde va , soție? a m înt re ba t -o, pe un t on ba t joc orit or,
fa lnic în spa t e le e i.
Ea sări, un sc â nc e t spe ria t ieșindu-i din gură. Ea s-a înt ors
c u fața spre m ine , c u fiul e i st râ ns în brațe uit â ndu-se
îna int e și îna poi înt re m a m a lui și m ine . I -a m privit fața
pa lidâ nd din nou c â t e va nuanțe, c u oc hii plini de groază și
surpriză. Părea să fie singurul e i răspuns la m ine . Se t e m e a
de m ine , așa c um a r t re bui.
Ar fi t re buit să sim t re gre t , înt rist a re , da r nu a m făcut-o. N u
a m simțit de c â t satisfacție că a m prim it -o. Ave a să mă la se ,
c a pra ful, în spa t e le e i. Fără o privire îna poi. Ac um că o
a ve a m , e a nu a ve a nic io șansă să sc a pe . V a fi sub ghe a re le
m e le până nu t e rm ina m c u e a .
„Avionul m e u e st e ga t a ”, i-a m spus, c u voc e a re c e și
neclintită. „T e ve i îm ba rc a c u noi.”
"N u." Ast a a fost de două ori pe zi, e a m -a re fuza t .
„N u a i de a le s.”
„V oi fa c e o scenă”, a amenințat e a , c u privire a în jurul
a e roport ului.
„Poți, da r nu va c ont a ”, a m a ve rt iza t -o. „Poliția de a ic i
lucrează pe nt ru m ine . Fă o scenă și t e voi a runc a pe st e
umărul m e u, a poi t e voi duc e în a vionul m e u. Sa u și m a i
bine , o să-ți ia u c opilul și să t e la s în urmă.”
Ea știa că vorbe sc se rios. N u a ve a m obic e iul să fa c
amenințări goa le .
„N u vre m să m e rge m nicăieri c u t ine ”, șuieră e a .
„N u-m i pasă de loc c e vreți voi t re i. Da r știu că vii c u m ine .
Sa u poa t e o să-ți t ra g c opilul c u m ine și îți voi pe rm it e să-l
urmărești c a un c â ine .”
Oc hii e i străluceau de furie și ură. — N e m e rnic , mormăi e a .
Am văzut-o c um cântărește t oa t e posibilitățile e i, e x pre sia
feței e i sc him bâ ndu-se . Î n m om e nt ul în c a re s-a re se m na t să-
și de a se a m a că nu a ve a altă opțiune, a m put ut ve de a a st a
în oc hii e i. am zâ m bit ; i-a lua t de st ul de m ult . Da r
re se m na re a nu e ra singurul luc ru c a re pe rsist a în privire a e i
violetă; e ra și furie și de t e st a c olo.
Ură pură. aș ști; la urm a urm e i e ra m int im fa m ilia riza t c u
se nt im e nt ul.
— Bine , a sc uipa t e a . Ea a împărtășit o privire c u Ella , a poi a
da t din c a p ra pid din pa rt e a soției m e le . Ce i doi ne -a r da
proble m e ; N u a ve a m nic io îndoială. „Da r Ella rămâne c u noi
t ot t im pul. Chia r și c â nd ne înt oa rc e m în St a t e .”
Ar t re bui să-i spun că nu. Ea nu poa t e să stabilească re guli.
a m vrut s-o pe de pse sc ; fă-o să re gre t e că a fost vreodată
îm pot riva m e a .
„Dacă nu, a i put e a la fe l de bine să ne om ori pe toți a c um ”, a
adăugat soția m e a înt r-o falsă bra va da . Era un indic iu de
frică în e a , da r și c e va c a re îm i spune a că a vrut să spună
se rios.
„Bine , poa t e rămâne c u noi.” La na iba , m i-a u părăsit
c uvint e le a c e le a din gură? Ea a vuse se înt ot de a una a c e st
e fe c t a supra m e a ; m -a făcut să vre a u să fa c bine c u e a .
Până c â nd m -a a rs și m -a înjunghia t în spa t e .
"Mulțumesc." Recunoștința e i m -a surprins. N u mă așteptam,
proba bil nic i nu m e rit a m . V oc e a ei e ra mică și și-a
îndepărtat privire a de la m ine și i-a da t prie t e ne i e i un m ic
se m n din c a p, înt r-un a c ord tăcut.
Aș put e a oric â nd să ia u ofe rt a îna poi, m -a m a sigura t . N u e ra
c a și c um îi da t ora m c e va soției m e le .
Am m e rs c u pași m a ri spre poa rt a c a re ne va duc e afară și
spre propriul m e u a vion priva t . M a rio a c ondus drum ul, c e le
două fe m e i după e l, c u M a ssim o și c u m ine în urm a . N u aș
risc a c a e a să sc a pe din nou.
Am privit spa t e le rigid a l soției m e le c â nd m e rge a în fața
m e a . Fiul e i c ont inua să se uit e pe st e umăr la m ine . N u
semăna de loc c u m a m a lui. I -a bolborosit c e va m a m e i sa le și
post ura lui Gra c e s-a sc him ba t im e dia t .
„Pe st e puțin”, murmură ea înc e t la înt re ba re a lui
necunoscută. M ot orul put e rnic a l a vioa ne lor e ra singurul
zgom ot c a re ne înc onjura în t im p c e ne îndre pt a m spre
t re pt e le a vionului m e u, V it a le Ent e rprise .
Pa sul soției m e le s-a clătinat și s-a oprit c hia r îna int e de a
fa c e prim ul pa s. Am văzut dispe ra re și la c rim i sc lipind în
oc hii e i uluit oa re , da r e a a re fuza t să le la se să cadă.
Î nt ot de a una a t â t de încăpățânat. Ella e ra la jumătatea
drum ului. Văzându-l pe Gra c e clătinându-se, se opri și e a .
Ce i doi prie t e ni și-au înc his oc hii, c uvint e ne rost it e da r
înțelegătoare în e i.
S-a înt ors spre m ine . „De c e t re buie să ve nim ?”
M i-a m sm uc it c a pul spre M a ssim o c a să-l spun să c ont inue .
M-aș de sc urc a c u soția m e a . El a urc a t pe scări și a îm pins
prie t e na e i în a vion.
„Î n prim ul râ nd, pe nt ru că ești soția m e a ”, i-a m spus.
„V re a u să divorțez”, m -a înt re rupt e a . M i-a m măcinat m ola rii
c a să-mi păstrez răcoarea. „Lasă-ne a ic i. Știu că a i spus că
divorțul nu se întâmplă în lum e a t a . Da r a nula re a o fa c e .”
"N u."
"De c e ?"
— Pe nt ru că m a i înt â i a m ne voie de c e va de la t ine . T re buie
să t e sc ot din sist e m ul m e u și să-ți dobor înt re a ga fa m ilie .
Am păstrat a c e le c uvint e c u înțelepciune pe nt ru m ine . „Și
pe nt ru a obține o a nula re , e st e ne voie de prezența t a fizică
în SU A”
La na iba , spe ra m că e adevărat. M -a m inve nt a t ra ha t în t im p
c e m e rge a m . Sprâ nc e ne le e i s-a u scrâșnit în t im p c e îm i
proc e sa c uvint e le .
— T oa t e bunurile noa st re sunt a ic i, mormăi e a . „T oa t e
jucăriile fiului m e u. T ot ." N e -a m bloc a t privirile . „Poți să ne
părăsești c a să put e m măcar să ne împachetăm c ore c t .”
Doa m ne , e a c hia r c re de a că sunt un idiot . Ar dispărea și m i-
a r lua încă t re i a ni să o găsesc. Dacă aș fi a vut noroc .
"N u. Am de ja unul dint re oa m e nii m e i din zonă c a re îți
împachetează luc rurile . Ar t re bui să fie c hia r în spa t e le
nost ru.”
Ea sc oa se un oft a t e x a spe ra t .
„Îți da u t ot c e vre i.” Pe nisul m e u s-a t re zit la viață la ofe rt a
e i de a -m i ofe ri t ot c e m i-a m dorit . Dacă a r ști e a ! „V oi
se m na oric e doc um e nt e , voi spune oric e . T e rog, Luc ia no.
Lasă-ne a ic i.”
— Î nc e pi să mă e ne rve zi, Gra c e , a m spus e u în sc him b. Era
a t â t de bună să-mi distrugă c ont rolul. Am fost pe jumătate
t e nt a t să o a ple c , c hia r a ic i și să o t ra g. Da r fiul e i e ra în
brațele e i. La dra c u '! „Urcă-te în a vion”.
— Ae re o, mamă, bolborosi fiul e i.
Ea respiră a dâ nc , resemnată. „Da , a vion.” M i-a m pus m â na
pe spa t e le e i și a m îm pins-o pe scări. Ea m i-a da t re pe de
m â na . „Am înțeles, mulțumesc.”
Frumoasă, e a nic i măcar nu put e a suport a a t inge re a m e a și
e ra m ga t a să mă năpustesc a supra e i. M -a u prins în sfârşit
a ni de m a st urba re c u doa r im a gini a le soţiei m e le pe nt ru a
mă a jut a să găsesc e libe ra re a . Această înt oa rc e re acasă a
fost m a i re a de c â t mi-aș fi put ut im a gina .
Î n c lipa în c a re a int ra t în cabină, Ella s-a ridic a t re pe de și s-
a îndre pt a t spre e a . "T e simți bine ?"
Gra c e dădu din c a p, buze le e i st râ nse st râ ns. Dacă privirile
a r put e a uc ide , dra ga m e a soție m -a r fi a vut de ja m ort .
„Bună ziua , dom nule V it a le ”, ne -a sa lut a t st e w a rde sa . „Ți-ar
plăcea ție și oaspeții tăi niște băuturi?”
"Da m ult um e sc . Obisnuit ul." Ar t re bui să mă îmbăt pe nt ru a
supraviețui a c e st ui zbor t ra nsa t la nt ic c u soția m e a la bord.
Alt fe l, s-a r put e a să o t â re sc în spa t e le a vionului de părul e i
și să o t ra g fără se ns.
„Și dumneavoastră, doa m ne lor?” a înt re ba t e a pe oaspeții
noștri.
Gra c e și Ella doa r a u clătinat din c a p.
"Si c ine e st i t u?" St e w a rde sa l-a gut ura t pe fiul lui Gra c e .
„V re i niște la pt e sa u suc ?”
Băiatul s-a uit a t de la stewardesă la m a m a sa , înt re bâ nd în
oc hi.
— Oric e vre i, M a t t e o, murmură e a .
M i-a m a c ope rit surpriza . M a t t e o e ra num e le tatălui m e u. N u
că l-a num it pe tatăl m e u pe pre num e le lui. Inițial i-a t ot zis
dom nul V it a le și t re pt a t l-a sc him ba t în t a t a . T re buie să fie o
coincidență. M a t t e o e ra un num e foa rt e c om un în I t a lia .
Ac e st a e ra num e le tatălui băiatului?
— Suc c o, răspunse M a t t e o st e w a rde se i. S-a uit a t confuză la
Gra c e și a poi la m ine .
„V a a ve a suc ”, i-a m spus.
Gra c e m i-a înt ors spa t e le , a poi s-a îndre pt a t c u Ella și fiul e i
spre c e l m a i îndepărtat colț a l a vionului și s-a u așezat a c olo.
M a ssim o și c u m ine a m împărtășit o privire . N u c ont a . N u
e ra c a și c um a r put e a fugi oriunde , de c â t dacă plănuiau să
sară din a vion.
St e w a rde sa s-a înt ors c u t oa t e băuturile noa st re .
„V -a m a dus două doa m ne niște apă, pe nt ru oric e
e ve nt ua lit a t e ”, le -a spus e a lui Gra c e și Ella .
„Mulțumesc”, murmură a m â ndoi, luâ nd a pa îmbuteliată.
N u m -a m put ut abține să nu mă uit la soția m e a . Părea a lt fe l
c um va . M a i încrezător, m a i put e rnic , m a i frum os. Deși a c e l
păr a r t re bui să dispară. M i-a plăcut c uloa re a e i naturală a
părului. N u că a r t re bui să c ont e ze de loc pe nt ru m ine .
Î n m om e nt ul în c a re a a vut c opilul a lt ui bărbat, căsnicia
noastră a fost ist orie .
N u, în m om e nt ul în c a re a i apăsat pe trăgaci, căsnicia t a a
fost ist orie .
M i-a m a lunga t conștiința. N u a m a vut ne voie , nu a m vrut . Ea
dore a o a nula re . Ar t re bui să-mi dore sc și e u. Ea nu a
înse m na t nim ic pe nt ru m ine . At unc i de c e m -a de ra nja t să
mă gâ nde sc că se căsătorește c u a lt c ine va ? Ac e st a a r fi
singurul m ot iv pe nt ru c a re și-ar dori un divorț sa u a nula re .
Î nt re a ga căsnicie c u e a a înc e put greșit, m ijloa c e le de
răzbunare îm pot riva fa m ilie i e i.
Și această ne voie de răzbunare nu a dispărut. M-aș folosi de
e a , pe nt ru răzbunare și pe nt ru a o t â râ îna poi în pa t ul m e u. A
t re buit să o sc ot c um va din sist e m ul m e u.
Am privit -o c u fiul e i în t im p c e a vionul urc a în a e r,
m urm urâ ndu-i c uvint e blâ nde pe c a re nu le put e a m a uzi. M i-
a m a m int it c um a insist a t să nu aibă c opii în a c e le luni
sc urt e în c a re a m fost căsătoriți. Cu siguranță nu o de ra nja
să aibă im e dia t un c opil c u un a lt bărbat. Am vrut să-l vâ ne z
și să-i t a i gâ t ul pe nt ru că îndrăznesc să a t ing c e va c e nu e ra
a l lui. La na iba , a m vrut să-l t ort ure z pe bărbat, drăguț și
lung, și să văd lum ina st ingâ ndu-i din oc hi pe nt ru că-mi văd
m e re u fe m e ia roșie de orga sm . Amărăciunea din ve ne le
m e le e ra c a ot ra va .
De ge t e le e i m â ngâ ie înc e t părul fiului e i, șoaptele e i blâ nde .
Am privit oc hii băiatului căzând și în m om e nt ul în c a re a m
fost sus în a e r, a a dorm it , c u c a pul în poa la m a m e i lui.
M i-a m înt ors privire a , scrâșnind din dinți. Î n sc him b, l-a m
surprins pe M a ssim o privind pe Ga brie lla . Era îndrăgostit de
e a îna int e să dispară. M i-a m im a gina t că proba bil că încă
m a i fa c e .
Da , suc c e s c u a st a .
Ar t re bui să-l de se m ne z pe Robe rt o să țină un oc hi pe fe m e i,
deși nic i a st a nu m i-a plăcut. Gra c e e ra o fe m e ie frumoasă,
ia r Robe rt o nu a ve a fe m e ie . Știa că dacă se gâ nde a măcar
să o atingă, a r fi fost un om m ort .
Am a vut înc re de re necondiționată în M a ssim o. Era o fa m ilie ,
o adevărată rudă de sâ nge . Da r s-a r gâ ndi c u pula lui. La fe l
aș fa c e e u. Ave a m ne voie de c ine va fără pie le în joc c a re să-
i supra ve ghe ze , c a să nu ne sc a pe din nou print re de ge t e .
Deși a m re fuza t să-i c a ut soția pe nt ru t ot re st ul călătoriei,
a m simțit-o t ot t im pul. Î i a uze a m pe c e i doi vorbind c u voc i
st inse și nu mă îndoia m că plănuiau o e va da re .
Oc e a nofPDF.c om
 Ca pit olul ze c e

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

EU
a m simțit oc hii lui Luc ia no a supra m e a , da r m -a m străduit
din gre u să-l ignor. Chia r și a t unc i c â nd nu se uit a la noi,
știam că ve ghe a . A spus că a re ne voie de c e va de la m ine .
M -a m înt re ba t c e e st e . U n luc ru știam sigur. Era m sătul și
obosit să fiu un pion în lupt a t ut uror pe nt ru put e re .
Atrăgându-l pe Ella , M a t t e o și pe m ine îna poi în lum e a lui,
ne -a pus viața în pe ric ol. M -a făcut să-l urăsc și m a i m ult .
„Cre zi că a fost e -m a ilul m e u c u o fot ogra fie c a re ne -a da t
de pa rt e ?” murmură Ella pe sub răsuflarea e i.
Mă înt re ba m c um ne -a găsit și pe noi. Am fost a t â t de atenți.
Cu doa r c â t e va zile în urmă, m -a m gâ ndit la e l și iată-l. Poa t e
a fost a ve rt ism e nt ul m e u și l-a m ignora t . N u a m simțit că
c ine va mă urmărește zile le t re c ut e la piață? Ac um știam
sigur că c ine va a făcut-o. Ar fi t re buit să ne îm pa c he t e z și să
ne fa c să ne mutăm în ziua a c e e a . Î n sc him b, m i-a m ignora t
inst inc t ul.
Doa m ne , spe r să ieșim c u viață din a st a .
Î n c e le din urmă, a m ridic a t din um e ri. N u a m vrut c a Ella să
se bată pe e a însăși pe nt ru a st a .
"Eu nu c re d a c e st luc ru. N u contează c u adevărat”, a m
vorbit a m â ndoi în șoaptă. „V om rămâne în c a le a lui. A spus
că a re ne voie de c e va de la m ine și, pe nt ru a obține o
a nula re , t re buia să fiu în St a t e .”
Gura lui Em m a a proa pe căzu. „Ți-o va da ?”
„Bănuiesc că o vre a și e l. Chia r nu-m i pasă, a t â t a t im p c â t îl
înțeleg.”
„Ce c re zi că vre a ?”
Mi-aș fi dorit să știu. Necunoașterea m -a făcut să fiu
îngrijora t și orb. N u îm i put e a m pe rm it e să fiu orb c â nd e ra
vorba de Luc ia no și nic i de a lt c ine va .
„Ce zic i de fa m ilia t a ?”
Ast a a fost c e a m a i m a re frică a m e a . Da , m i-a fost frică de
Luc ia no, da r m i-a fost m a i m ult frică de fa m ilia m e a . „Am
ne voie de un pla n pe nt ru a ne sc oa t e din ghe a re le lui
Luc ia no și pe nt ru a -l ține pe M a t t e o de pa rt e de ra da rul
fa m ilie i m e le .”
"Cum ?"
M i-a m t re c ut de ge t e le pe frunt e a lui, scoțându-i șuvițele de
păr de pe față.
"N u știu."
„Ar t re bui să-i spune m ?”
Știam c e întreabă. Dacă i-aș spune lui Luc ia no că M a t t e o
e st e a l lui, l-a r prot e ja . Da r m i-e ra frică să-mi pie rd fiul. N u
put e a m să-l pie rd. El a fost t ot ul pe nt ru m ine . Mi-aș fi dorit
să știu c a re e st e luc rul c ore c t de făcut. Am vrut să-mi
păstrez fiul prot e ja t și alături de m ine c u oric e preț. Ast a m -
a făcut e goist ?
Pot fi. Da r a ve a m ne voie de fiul m e u; e l a fost m ot ivul m e u
de a lupt a pe nt ru a supraviețui. Î n plus, Luc ia no ura a t â t de
m ult sâ nge le Rom a no, îm i t ot spune a m să nu-i încredințez
fiul m e u.
— Încă nu, a m m urm ura t . „Am ne voie doa r de un pla n.”
T â râ ndu-ne îna poi în St a t e , Luc ia no ne pune a pe toți îna poi
în m ijloc ul războiului dint re fa m ilia lui și a m e a . Am re fuza t
să-i pe rm it fiului m e u și prie t e nului m e u c e l m a i bun să fie
pioni. N im e ni nu ne -a r m a i folosi niciodată. Î n c e e a c e mă
prive a , toți se put e a u uc ide înt re e i. N u m i-a r păsa m a i puțin.
Ei bine , c u excepția tatălui său.
Deși tatăl lui ura și fa m ilia m e a . Da r nu m i-a t ra nsfe ra t
niciodată a c e a ură. Dacă c e va , a fost foa rt e drăguț. N u a m
înțeles niciodată de c e Luc ia no îm i ura a t â t de m ult fa m ilia .
Am înțeles că i-a u făcut c e va , da r nu a m put ut prim i
niciodată un răspuns. M -a m gâ ndit că t re buie să fie vorba de
ba ni. Ast a e ra t ot c e e a c e c ont a pe nt ru bunic a și unc hiul
m e u. Și Dum ne ze u știa, Luc ia no a făcut niște prost ii oribile
pe nt ru ba ni. L-a m văzut la prim a mână. T ra fic ul de droguri și
spălarea ba nilor. De c e a ve a ne voie de e l c â nd e ra boga t c a
na iba ? Î nt re e l și Ca ssio K ing, e i dețineau m a jorit a t e a
im obilia re lor din N e w Y ork . Luc ia no a deținut c a zinouri și în
N e w J e rse y și Conne c t ic ut . N u a fost de a juns?
Am ridic a t oc hii, risc â nd să a runc o privire către soțul m e u.
Privirile noa st re s-a u înt â lnit și m i-a u străbătut c orpul fiori.
E doa r de zgust , m -a m mințit singur.
Doa m ne , l-a m urâ t . Am urâ t t ot ul de spre e l.

Am a t e riza t la J FK I nt e rna t iona l și m -a m dezbătut dacă,

c um va , aș put e a a le rt a se c urit a t e a sa u pa t rula de frontieră
să ne a jut e și să ne scoată din ghe a re le soțului m e u. Am
ieșit din a vion și Luc ia no a ve a de ja oa m e ni suplim e nt a ri
c a re ne așteptau, împreună c u ve hic ule le sa le blinda t e .
Dacă nu a r luc ra c u c rim ina li, nu a r a ve a ne voie de ra ha t ul
ăsta.
Da r a m ținut a c e le gâ nduri pe nt ru m ine . M -a m uit a t în jur,
spe râ nd să vină c ine va să ne ia pașapoartele. Doc um e nt e le
Ele i, M a t t e o și a le m e le de călătorie a u fost fa lsific a t e . Am
ple c a t din țară și c u doc um e nt e fa lse , da r le -a m a runc a t
prim a șansă pe c a re a m a vut -o în Europa . Prim a noastră
achiziție în Europa a fost noile identități. Câ nd l-a m născut
pe M a t t e o în nordul I t a lie i pe ba za militară, m i-a m folosit
num e le adevărat, c a să mă pot a sigura că există o
înre gist ra re a fiului m e u. Da r a ve a m de ja o nouă ide nt it a t e
stabilită și pe nt ru e l, așa că c â nd Ella m -a furișat afară din
spit a l la două ore după naștere, e ra m în drum spre
Port uga lia . N e -a m lipit de țările U E, pe nt ru a ne a sigura că
a m t re c ut sub ra da r.
T re c e re a granițelor a fost înt ot de a una c e a m a i m a re frică a
m e a . Da , a m inve st it mulți ba ni în noua noastră ide nt ific a re ,
da r nic i Ella și nic i e u nu e ra m experți. N u put e a m fa c e
diferența dint re un doc um e nt de călătorie fa ls bun și unul
prost .
Da r a r fi t re buit să știu că Luc ia no a r m it ui pe oric ine , a st fe l
înc â t să nu trebuiască niciodată să t re c e m prin vre o
pa t rula re de se c urit a t e sa u de frontieră.
„O, soție, arăți a t â t de dezamăgită”, m -a ba t joc orit în t im p
c e ne înghe suia m c u toții înt r-un ve hic ul m a re , gărzile lui
îm pa c he t â nd două ve hic ule în fața noastră și în spa t e le
nost ru. Proba bil că știa e x a c t c e spe ra m . „N u va fi nim e ni
c a re să vă ve rific e doc um e nt e le de călătorie. N u vă faceți
griji, nu aș lăsa soția m e a să fie băgată în înc hisoa re
federală pe nt ru că a călătorit c u doc um e nt e fa lsific a t e .”
„Fost a soție”, a bia m -a m sufoc a t .
"N u încă." Privire a lui re c e e ra a supra m e a , înfiorându-mă
până în oa se . Și zâ m be t ul de pe a c e le buze le păcătoase e ra
c rud. T ot a c e l punc t dulc e dint re c oa pse îm i pulsa . Am
înc e rc a t să-mi just ific că a fost priva re . Corpul m e u a r
reacționa așa la oric e bărbat. U lt im a dată c â nd a m făcut se x
a fost c u e l, în ziua în c a re și-a apăsat pist olul pe tâmplă.
Era fire sc ca c orpul m e u să-mi dorească în sfârșit o
e libe ra re . Deși bănuiam că mă mințeam singur.
Poa t e sunt pur și sim plu prost . Doa r o fe m e ie proastă a r
simți vre o furnicătură pe păsărică c â nd a r ve de a un bărbat
c a re juc a la Rule t a Rusă c u pist olul pe c ra niu.
N u e ra nim ic fire sc în a st a . Corpul m e u a r t re bui să fie
re spins de e l. M i-a pus un pist ol pe frunt e și m -a r fi uc is. A
apăsat pe trăgaci și singurul m ot iv pe nt ru c a re a m trăit a
fost din c a uza unui noroc pur și prost .
L-a m urâ t a l na ibii. Soțul m e u, unc hiul m e u și bunic a
c onc ura u pe nt ru prim ul loc pe list a m e a de ură. Ar t re bui să-i
uc id pe toți t re i. Ce l puțin, a m fost sufic ie nt de int e lige nt
pe nt ru a învăța niște abilități de apărare în ult im ii a ni. Și a m
învățat să folose sc o armă.
Poa t e că va fi de folos, m -a m gâ ndit în sine a m e a . Și aș
put e a scăpa lum e a a st a de t re i paraziți. Da r c hia r dacă mă
gâ nde a m a st a , știam că dacă a m sâ nge le lui Luc ia no pe
m â ini mă va spulbe ra . N u mi-aș put e a privi niciodată fiul în
oc hi dacă l-aș uc ide pe tatăl lui. I ndife re nt dacă a m e rit a t
sa u nu.
Î i urăsc c ura jul.
„Mamă, faimă!” V oc e a lui M a t t e o m -a sc os din c riza m e a de
ură. Am c lipit din oc hi, uitându-mă la fiul m e u.
"Ce ?"
„H o, faimă”, s-a sc â nc it e l. Am a runc a t o privire exasperată
către Ella , da r știam că nic i e a nu îl înțelegea. A t re buit să
învăț italiană. Ce fe l de mamă nu-și înțelege fiul?
„M a t t e o, în engleză, t e rog.”
M i s-a părut c a un ra ha t să-i c e r să spună în engleză. Ar
t re bui să-mi c unosc fiul.
„Î i e st e foa m e .” Luc ia no a int e rve nit , ia r fa pt ul că e l put e a
să-mi înțeleagă fiul și e u nu, m -a făcut să-l urăsc m a i m ult .
M i-a m săpat prin geantă, da r îna int e să pot sc oa t e o gust a re
pe nt ru e l, Luc ia no i-a înt ins lui M a t t e o un K inde r Bue no.
Oc hii fiului m e u s-a u m a rit și îna int e c a e u să-mi pot
de sc hide gura ca să-l m ust re z pe Luc ia no că i-a da t
ciocolată unui c opil pe nt ru a -i pot oli foa m e a , M a t t e o o
sfâșie, c hinuindu-se să o deschidă. Oc hii lui i-a u înt â lnit pe
a i m e i, rugându-mă să-l de sc hid.
L-a m lua t c u un oft a t și i-a m de sc his-o.
„Doa r un ba r”, i-a m spus. „V om lua prâ nzul sa u c ina c â nd
a junge m la înc hisoa re ...” M i-a m înt re rupt c uvâ nt ul. Aproa pe
că i-a m spus înc hisorii noa st re , da r a st a a r fi c rud. N u a m
vrut să-l pun pe M a t t e o în m ijloc ul de za c ordurilor m e le c u
Luc ia no. — La destinaţia noastră, a m m urm ura t .
Am re fuza t să spun acasă. N u e ra c a sa noastră.
„Gra zie ”, i-a spus M a t t e o lui Luc ia no și m â ndria s-a um fla t în
m ine . Fiul m e u va crește și va fi un om bun. Am înc e pe c u
m a nie re le lui și a m t e rm ina c u c om pa siune a lui.
„Pre go”, i-a răspuns Luc ia no. M i-a m sc os t e le fonul și a m
descărcat inst a nt a ne u Rose t t a St one . N u e x ist a nic io șansă
în ia d să nu înțeleg c e spune fiul m e u.
„I a -m i și m ie unul”, mormăi Ella pe sub răsuflarea e i, c u oc hii
pe t e le fonul m e u. Am da t din c a p și, odată c e a m cumpărat
pe nt ru a m â ndoi, a m înc e put proc e sul de descărcare. Aș
învăța it a lia na perfectă, dacă a r fi ult im ul luc ru pe c a re l-a m
făcut.
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul unspre ze c e

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O

EU
L-a m privit pe M a t t e o de vorâ nd c ioc ola t a și m i-a reținut
zâ m be t ul. Atenția lui Gra c e e ra pe t e le fonul e i și i-a m put ut
ve de a re fle c t a re a pe ge a m ul mașinii. Ea descărca aplicația
Rose t t a St one . A de ra nja t -o că îl înțeleg pe fiul e i și e a nu.
Frust ra re a e ra scrisă pe toată fața e i. Era atât de
concentrată pe Rose t t a St one , înc â t îi e ra dor de M a t t e o să
a runc e o privire către m a m a lui îna int e c a a c e st a să
de vore ze a l doile a ba t on de ciocolată. Oric um nu e ra
ciocolată pură. Era m a i m ult firim it uri de prăjituri înve lit e în
ciocolată.
Oc hii lui a u călătorit în c a le a m e a și, dându-și se a m a că
fuse se prins, re gre t ul a int ra t în oc hii lui. I -a m făcut c u
oc hiul, înc e rc â nd să-l a sigur că se c re t ul lui e st e în
siguranță. U n zâ m be t i s-a răspândit pe față și brusc ge lozia
m -a lovit . M a t t e o nu semăna c u m a m a lui, da r a ve a zâ m be t ul
e i. I -a lum ina t toată fața.
Ce va în pie pt ul m e u s-a mișcat, spa rgâ nd gheața t a re în c a re
de ve nise inim a m e a . L-a m înc his hotărât. N -a fost nim ic ; Cu
siguranță nu de ve nise m m oa le pe nt ru un băiat c a re nu e ra a l
m e u. Era doa r un c opil și m i s-a înt â m pla t să ia u gust a re a la
ieșirea din a vion. Copilul a dorm it toată lupt a , așa că l-a m
prins pe nt ru că a m vrut să mă a sigur că nu a m un c opil c a re
țipă în mașină în t im pul călătoriei noa st re de două ore .
Privind în direcția m a m e i lui, a m urmărit re fle x ia din sticlă în
t im p c e e a t re c e a de la aplicația de limbă la e -m a ilurile e i.
N u știa că M a ssim o puse se o urmă pe t e le foa ne le e i și a le
Ele i. Câ nd am t re c ut prin se c urit a t e a a e roport ului,
e le c t ronic e le e i și a le Ele i i-a u fost da t e lui M a ssim o de
către ga rdia n. I -a lua t t oa t e două m inut e să a da uge un bug
de urmărire în t im p c e Ella și Gra c e e ra u bătute pe nt ru a se
a sigura că nu a ve a u a rm e a supra lor. Am ve de a t ot c e fa c pe
dispozit ive le lor și c u c ine vorbe sc .
Buza m i s-a înc lina t în sus a m int indu-m i c um a sc uipa t Gra c e
pe pa znic . „Fost ul m e u soț e st e un c rim ina l, nu e u.” Era
supărată că i-a u sc os pe e a și pe Ella din fir pe nt ru a
ve rific a .
Gra c e și-a ridic a t oc hii și a zâ m bit înc e t în m om e nt ul în c a re
a văzut c hipul fiului e i. „O, M a t t e o. Fața t a a re ciocolată
mânjită pe st e t ot .”
Băiatul zâ m bi, arătându-și dinții pătați de ciocolată.
M a ssim o a c hic ot it lângă m ine . Adevărat, și e u aș fi râ s dacă
nu Gra c e m i-a privit c onst a nt c u privire a . Ea a sc os un
șervețel pe nt ru bebeluși și i-a curățat fața în t im p c e e l a t ot
înc e rc a t să o e vit e , mișcându-și fața la st â nga și la dre a pt a .
„Știai că unc hiul tău a solic it a t să-i t ra nsfe re t oa t e
bunurile ?”
Mișcările e i s-a u oprit și s-a înțepenit la înt re ba re , da r nu m i-
a păsat. N u e ra t im p de pie rdut . Aș înc e pe să sa p până a m
prim it t oa t e răspunsurile. Buze le e i strânseră st râ ns și nu
e ra nic io îndoială în m int e a m e a că știa.
Am așteptat răspunsul e i, t e nsiune a groasă în mașină.
V e hic ulul put e a t ra nsport a c u ușurință ze c e pe rsoa ne , da r în
a c e st m om e nt se simțea pre a m ic pe nt ru noi c e i c inc i.
Prostește, mi-aș fi dorit să fim doa r e u și Gra c e . Dacă e ra m
doa r noi doi, aș prim i un răspuns de la e a . M i-a m a m int it c um
a c e da t c â nd a m a t ins-o, c orpul e i t opindu-se sub vâ rful
de ge t e lor m e le .
"Da ." Recunoașterea e i m -a surprins. La na iba , fa pt ul că a
răspuns de loc m -a surprins.
„I -a i c e rut să facă a st a ?”
Oc hii e i s-a u îndre pt a t spre prie t e na e i și a poi s-a u înt ors la
m ine . "N u."
— Ave a de gâ nd să o împartă c u t ine ?
Ce va îi t re c u pe față, a proa pe că părea frică, da r e a s-a
liniștit re pe de .
— Luc ia no, ține-mă pe fiul m e u și pe m ine de pa rt e de
joc urile t a le ne noroc it e c u fa m ilia m e a , șuieră e a c u o voc e
joasă. „Oric e s-a r înt â m pla , nu sunt int e re sa t să fa c pa rt e
din e l.”
„Ești Rom a no”, i-a m spus zâ m bind. „Î nt ot de a una a i făcut
pa rt e din a st a .”
U rul din oc hii e i uluit ori a r t re bui să fie c a o vic t orie . O
vic t orie întortocheată, amară. Stătea ţeapăn, c u m â inile
st râ nse în poală. N ic i măcar nu a înc e rc a t să-și ascundă
disprețul față de m ine . Am prins-o în capcană și nu e ra unde
să meargă.
Lasă-o să mă urască, m -a m gâ ndit în sine a m e a . N u-m i pasă.
Ea m i-a r se rvi sc opul; o dată pe nt ru t ot de a una , aș sc oa t e -o
pe această fe m e ie din sist e m ul m e u și din c a p. Dacă și-ar fi
finanțat activitățile unc hiului e i, aș fi lăsat-o să se rupă
îna int e de a se t e rm ina săptămâna. N u e ra loc pe nt ru e a în
viața m e a . Aș lua c e vre a u și a poi aș t rim it e -o pe drum ul e i.
Poa t e să a le rge îna poi la bărbatul e i, m -a m gâ ndit c u
amărăciune. Da r știam că e st e o minciună. N u aș lăsa-o
niciodată să meargă la a lt bărbat. Singura c a le de ieșire e ra
m oa rt e a .
„M a m a ”, a st riga t -o fiul e i. Î n t im p c e se uită la M a t t e o,
trăsăturile e i s-a u înm uia t inst a nt a ne u.
"Da iubire ?"
„Be ne ?”
Copilul a c e la și-a ve ne ra t m a m a . Din c â t e știam, e ra încă în
sc ut e c e , da r e ra de ja îngrijora t pe nt ru m a m a lui.
"Da ." Ea îl t ra se în brațe și apăsă un sărut pe frunt e a lui.
Pe nt ru t ot re st ul călătoriei, e a m -a ignora t .
Î n t im p c e se uit a pe fereastră, încăpățânată, nu m -a m put ut
abține să nu-i a dm ir gâ t ul grațios și pa lid. U lt im a dată c â nd
a m c ondus împreună, nu m i-a m put ut ține gura de gâ t ul e i,
c iugulindu-i și lingâ ndu-i pie le a m oa le . M -a m înt re ba t dacă
m a i a ve a același gust . Oc hii m e i a u c ut re ie ra t fața e i și a m
obse rva t e puiza re scrisă pe st e t ot . Î n t im p c e fiul e i dorm e a
în t im pul zborului nost ru, e a nu. Până și Ella a a dorm it , da r
Gra c e a rămas trează. De parcă a r fi ve ghe a t , c e e a c e e ra
ridic ol. A c re zut că o să-i a runc pe toți din a vion?
Proba bil că a c re zut a st a , a vâ nd în ve de re m odul în c a re ne -
a m despărțit. Da r la c e se aștepta e a ? Fa m ilia e i m i-a uc is
m a m a și sora . N u a ve a c um să nu știe c e le făcuseră unc hiul
și bunic a e i, i-a încolțit și i-a uc is în st ilul execuției în fața
oc hilor tatălui m e u. Chia r și știind c e a făcut fa m ilia e i,
Gra c e m -a trădat spunâ ndu-i fa m ilie i e i de spre t ra nsport ul
m e u. T oc m a i a m înc e put să a m înc re de re în e a , ia r e a m -a
trădat c u prim a oc a zie .
Tatăl m e u a suge ra t că e a a r fi fost speriată de fa m ilia e i și
a fost forțată să mă trădeze. Da r dacă așa e ra , de c e nu m i-a
spus pur și sim plu? Ea știa că sunt m a i puternică de c â t
fa m ilia e i. aș fi prot e ja t -o. Fa m ilia e i nu a put ut -o răni c â t e ra
c u m ine .
N u, nu c re de a m de loc că a fost forțată.
N e -a m a propia t de proprie t a t e a m e a și a m simțit m a i m ult
de c â t a m văzut-o pe Gra c e încordată. De fa pt , e ra a t â t de
tensionată, înc â t mă t e m e a m că se va rupe în jumătate. Î n
m om e nt ul în c a re mașina s-a oprit , tatăl m e u e ra la int ra re ,
c u nerăbdare și neliniște pe st e t ot .
Am ieșit din mașină și m i-a m înt ins m â na pe nt ru a -m i a jut a
soția, c a re și-a ținut fiul o viață dragă. Ea m i-a ignora t m â na
și a ieșit.
„Gra c y, se i venită.” M i-a fost gre u să ra t e z fe ric ire a din
voc e a tatălui m e u. M i-a da t din c a p, fața i s-a lum ina t c a un
pom de Crăciun. „M ia c a ra .”
M i-a m privit soția șocată și neîncrezătoare. Oc hii îi
străluceau și buza de jos t re m ura , de parcă a r izbuc ni în
la c rim i în oric e m om e nt . Ar fi fost pe rfe c t fericită să mă
om oa re și să nu privească îna poi, da r emoțiile s-a u re fle c t a t
în oc hii e i în t im p c e se uit a la tatăl m e u.
— Bună, dom nule V it a le . V oc e a e i t re m ura c â nd îl sa lut a .
"N u N u." M -a m uit a t la tatăl m e u, c a re a ra dia t înc â nt a t și și-
a pie rdut brusc c inc i a ni de pe trăsături. „N u, dom nule
V it a le . Tată, da ?”
Ea îi aruncă zâ m be t ul e i blâ nd și dădu din c a p, c u oc hii
strălucind de la c rim i nevărsate. M i-a m iubit tatăl, e ra idolul
m e u. M -a învățat t ot ul. Da r c hia r în a c e st m om e nt , ge lozia și
invidia m -a u m â nc a t . Soția m e a a pălit și a fugit în m om e nt ul
în c a re m -a văzut. Da r e a i-a zâ m bit blâ nd și sinc e r tatălui
m e u.
„Da , da . T a t a ." M a t t e o a spa rt m om e nt ul și se părea că tatăl
m e u a obse rva t a bia a c um că Gra c e ținea un c opil.
„Ce e st e a st a ?” a înt re ba t tatăl m e u, c u privire a pe băiat. Î n
c e le din urmă, a ve a să re a lize ze că Gra c e nu făcea pa rt e din
această fa m ilie . Era Rom a no. "Cine e st e a c e a st a ?" întrebă
e l în engleză.
— H m , a c e st a e st e fiul m e u, murmură Gra c e înc e t . Tatăl
m e u i-a a runc a t o privire ciudată și a poi atenția sa înt ors la
M a t t e o. A înt ins m â na și și-a lua t ușor obra jii dolofa n înt re
de ge t ul m a re și arătător, făcându-l să râdă. El obișnuia să
facă același luc ru c u m ine c â nd e ra m c opil. „M a t t e o.”
Oc hii i s-a u îndre pt a t spre Gra c e și nu a t re buit să ghic e sc
c e i-a t re c ut prin m int e .
„Est e doa r o coincidență”, i-a m spus în italiană. N u a m vrut
c a tatăl m e u să tragă c onc luzia greșită. N u a ve a ne voie de
a c e a speranță la bătrânețe, c â nd a ve a să fie zdrobită m a i
de vre m e sa u m a i t â rziu. Da r tatăl m e u pur și sim plu m -a
ignora t și i-a zâ m bit .
— Ahhh, micuțul M a t t e o, spuse e l înc e t . „Î m i spui N onno”.
Am ge m ut în int e rior. N u a r fi put ut să-l de sc ura je ze pe tatăl
m e u să-i permită băiatului să-i spună N onno a c um . Gra c e
a bia a călcat pic iorul pe proprie t a t e a m e a și de ja c uc e ria
inim i. La na iba , nu a ve a m ne voie de a st a a c um . T re buia să o
folose sc pe nt ru a-și doborî fa m ilia și s-o duc în pa t ul m e u
până m -a m săturat de e a .
I -a îmbrățișat pe Gra c e și M a t t e o. „Bine a i ve nit acasă”,
murmură e l înc e t , punâ nd un sărut pe frunt e a băiatului.
Băiatul a zâ m bit și a diva ga t c e va c e suna jumătate it a lia n,
jumătate e ngle z.
Tatăl m e u a c hic ot it înc e t . „Da , M a t t e o. Ave m plajă și
piscină.”
— H m , încă nu știe să înoa t e , mormăi Gra c e . „Ah, dom nule ...
N onno, a c e a st a e st e Ella . N u sunt sigur dacă îți amintești de
e a . Ea va rămâne c u m ine .”
Și-a a m int it de e a . Tatăl m e u nu a uit a t niciodată o față.
"Buna ziua ." Ella părea la fe l de fericită să fie a ic i la fe l de
m ult c a Gra c e .
El a za m bit . „Bună Ga brie lla . Vă mulțumim că veți a ve a grijă
de M a t t e o și Gra c e .”
Ea a zâ m bit inc onfort a bil. — Cre d că a fost inve rs, mormăi
ea.
Gra c e a t ra s-o înt r-o îmbrățișare. „N e -a m sprijinit unul pe
celălalt. N e -a m urmărit unul pe a lt ul.”
Au împărtășit un zâ m be t îna int e c a oc hii Ella să se îndre pt e
spre M a ssim o, un roșu de obra ji c olorâ ndu-i obra jii. Î i pla c e
de e l , m i-a m da t se a m a c u înc re de re . Și odată c u această
re a liza re , un pla n s-a form a t în c re ie rul m e u ne noroc it . Știam
că nu există nic io șansă în ia d, Gra c e să împărtășească
vreodată c e sa înt â m pla t de c â nd c e i doi a u ple c a t din țară,
da r m -a m înt re ba t dacă Ella a r fi o c a ra pa c e m a i ușor de
spa rt .
— T re buie să fii obosit , se a git a tatăl m e u pe nt ru fe m e i și
M a t t e o. „Da r m a i înt â i mâncăm.”
"Mulțumesc."
Toți s-a u îndre pt a t spre casă, în t im p c e e u și M a ssim o a m
zăbovit în spa t e . Î n m om e nt ul în c a re nu a u fost la îndemână,
m -a m înt ors către M a ssim o.
— V e zi dacă poți obține vre o informație de la prie t e na e i, i-
a m spus. „V re a u să știu c e a u făcut în ult im ii t re i a ni.”
„Ce na iba , Luc ia no? V re i să o t ort ure z?”
"N u." La urm a urm e i, nu e ra m încă a t â t de crudă. „Se duc e -
o.”
Ast a nu a r t re bui să fie o sarcină pre a gre a . Î i plăcea de e l
și, e vide nt , îi plăcea și e l. Fără un a lt c uvâ nt , a c e a
conversație se t e rm ina se . M a ssim o nu a ve a ne voie de
instrucțiuni de t a lia t e .
Era m obosit la na iba , da r a ve a m ne voie de o a c t ua liza re c u
c e e a c e s-a înt â m pla t în ult im e le zile . N e -a m îndre pt a t
a m â ndoi în biroul m e u și a m suna t la Ca ssio.
„Luc ia no, ticălosule”, m -a sa lut a t , c u voc e a răsunând prin
difuzor. "T e -a i int ors. S-a înt ors și M a ssim o?”
„Da , sunt e m a m â ndoi a ic i.”
U n m om e nt de re c ule ge re și o expirație. „Bine , a i de gâ nd
să-mi spui dacă ți-ai găsit sa u nu soția?”
„Am făcut-o și e a s-a înt ors a ic i.”
„H m m .” Și-a dre s gla sul, acoperindu-și surpriza . „A ve nit de
bunăvoie?”
"N u."
— Lucrează c u Alphonso?
Doa m ne , a m urâ t c hia r și să mă gâ nde sc că a r put e a luc ra
c u Alphonso.
— N u știu, a m spus e u. „Ea nu c hia r cooperează. Sa u
vorbe sc m ult .”
„V a t re bui să fim c u oc hii pe t ot c e e a c e fa c e e a .”
„Ca ssio, e a e st e soția m e a și nu t e preocupă nim ic .” M -a m
străduit din gre u să-mi păstrez c a lm ul. Doa r gâ ndul la oric e
a lt bărbat în pre a jm a soției m e le sa u c hia r să se pre oc upe
de e a a fost sufic ie nt pe nt ru a mă înfuria . „Am un t ra c k e r
a t â t pe t e le fonul e i, c â t și a l prie t e ne i e i. Mă voi de sc urc a c u
soția m e a , în fe lul m e u.”
A urm a t tăcerea. N u m i-a păsat dacă lui Ca ssio îi plăcea sa u
nu. N u e ra de disc ut a t . Da , m -a m bătut că e l a re ne voie de
m ine , da r c hia r dacă nu a ve a , nim e ni nu t re buia să se atingă
de soția m e a .
„Bine , vom fa c e a st a în fe lul tău. Mă ve i ține la c ure nt . Da ?”
Oric ine a lt c ine va , Ca ssio i-a r fi uc is pe nt ru că l-a spus așa.
Fa pt ul că a lăsat-o să a lune c e pe nt ru m ine a spus m ult e .
Ex a c t în a c e st m om e nt a m știut că ne vom fi m e re u îna poi
unul pe celălalt. Fără îndoie li, fără întrebări.
"Da ."
„Est e bine ?” N u e ra nim ic a lt c e va de c â t îngrijora re în voc e a
lui. „M a i im port a nt , nu-i așa?”
„Are un c opil”, a m mormăit e u. „Oric um , spune -ne c e a m
ra t a t ?”
O bătaie de inimă de tăcere moartă și a poi a răspuns,
sc him bâ nd subie c t ul. La urm a urm e i, c e e ra de spus de spre
a st a !
— Ei bine , în t im p c e voi doi vă plimbați prin Europa , spuse e l
t a c hina t , înc e rc â nd să ușureze st a re a de spirit . Eu și
M a ssim o ne -a m da t oc hii pe st e c a p în același m om e nt .
„Alphonso și tatăl m e u a u înc he ia t o înțelegere. Rom a no se
joacă c u c olum bie nii. El și tatăl m e u plănuiesc să-l smulgă
pe Ra pha e l în m om e nt ul în c a re Alphonso primește m a rfa .
Așa că prim e sc t ra nsport uri gra t uit e de fe m e i și droguri și
păstrează toți ba nii.”
„Colum bie nii știu?” N u a m vrut să văd nim ic să se înt â m ple
c u Ra pha e l și oa m e nii lui. Da , toți e ra m c rim ina li, da r
Ra pha e l e ra c a noi. S-a lipit de t ra fic ul de droguri și a rm e ,
ținându-se de pa rt e de t ra fic ul de pe rsoa ne . Dacă i s-a r
înt â m pla c e va , următorul t ip c a re a int ra t în loc ul lui a r
put e a să nu fie a t â t de onora bil. Da , tatăl lui Ra pha e l e ra un
ne noroc it , da r și a l lui Ca ssio. Era m oa m e nii noștri, nu
oa m e nii tatălui nost ru. Din fe ric ire , tatăl m e u a fost un om
groza v, da r nu toți a m fost norocoși așa.
„Da , i-a m a le rt a t .”
"Alt c e va ?"
„M a i e st e c e va , da r încă nu a ve m de t a lii.” Ca ssio nu părea
înc â nt a t de a st a . El semăna foa rt e m ult c u m ine în această
privință. U ra să aștepte informații. „Luc a a pătruns în e -
m a ilul tatălui nost ru și a găsit corespondență c u Alphonso
c a re fa c e re fe rire la un ve c hi a c ord înt re tatăl m e u și fa m ilia
Rom a no. N u există m ult m a i m ult de c â t a t â t . M a i a ve m c e va
de făcut îna int e de a ști e x a c t c e e st e , da r nu a m o im pre sie
bună de spre a st a .”
— L-a i c ondus de N ic o?
N u a fost un om c a re să meargă pe a c e st Pământ c a re să fie
m a i re c e de c â t N ic o. Și a ve a un m od neînțelept de a
de zgropa t re c ut ul. Proba bil t oa t e c ont a c t e le lui va st e din
fie c a re agenție cunoscută și necunoscută de pe această
planetă ble st e m a t a . Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re a
făcut un bun c onsilie r. Om ul e ra o mașină umană.
"Da . El a menționat un ve c hi a c ord pe rm a ne nt înt re fa m ilia
Rom a no și K ing prin c a re fe m e ile din c e rc urile soc ia le îna lt e
e ra u c om e rc ia liza t e c u m e m bri de ra ng îna lt a i m a fie i. Și
pa re să creadă că această înțelegere nu a fost doa r c u
fa m ilia Rom a no. Î l urmărește.”
"Fa c i m ist o de m ine ?" Cu siguranță a suna t c a o glumă
proastă. „Ca un se rvic iu de pot rivire pe nt ru mafioți sa u c e va
ra ha t ?”
„La na iba dacă știu. Tatăl m e u ne noroc it și strămoșii lui a u
ținut un c a pa c st râ ns pe e l. Sunt doa r câțiva oa m e ni c a re
c hia r știu de spre a st a . Pe rsona l, c re d că e st e niște gunoi
inve nt a t .”
N u i-a m sublinia t lui Ca ssio că strămoșii tatălui său sunt și
a i lui. U ra c ura jul tatălui său și oric e e ra le ga t de tatăl său.
N u l-a m învinuit . Om ul a c e la e ra un m onst ru. Ca ssio și Luc a
e ra u fiii săi, da r e l i-a m a lt ra t a t , c a și c um a r fi mărfuri de
unică folosință. Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re Ca ssio și
Luc a s-a u a soc ia t doa r c u pa rt e a m a m e i lor a fa m ilie i. M a rc o
K ing, fra t e le lor vit re g, nu a fost m a i bun de c â t Be nit o K ing.
Era m a i tânăr de c â t Ca ssio și Luc a , da r e ra un ne m e rnic
c rud căruia îi plăcea să provoa c e dure re . La fe l c a tatăl lor.
M a m a lui M a rc o nu e ra m a i bună. Niște bim bo blonde , c u
c a pul a e r, c a re săpau a ur, c a re insist a u că e st e o roșcată
naturală. Lum e a întreagă știa că nu e ra . Ac e st a a fost
proba bil m ot ivul pe nt ru c a re M a rc o K ing e ra obse da t de
roșcate. Cu siguranță c e va în neregulă c u a ia .
„M a t c hm a k ing pe nt ru mafioți”, a m mormăit. „Ac um există
c e va c e nu a m înt â lnit niciodată.”
„T u și e u a m â ndoi.”
Am luc ra t la c â t e va a rt ic ole m a i re m a rc a bile . Ar t re bui să
ia u legătura c u Ghost în c urâ nd și să progra m e z următoarele
t re i da t e în c a re aș a ve a ne voie de se rvic ii. Ast a m i-a
îmbunătățit puțin st a re a de spirit . Din a num it e m ot ive , m i-a
plăcut să c ore spond c u Ghost . Am găsit că um orul c a re
strălucea prin a c e le m e sa je sc urt e m -a dist ra t .

A doua zi dimineață , c â nd m -a m t re zit , m -a m simțit în pa c e

pe nt ru prim a dată în pe st e t re i a ni. M i-a m ve rific a t t e le fonul
să văd dacă Gra c e sa u Ella a u c ont a c t a t pe c ine va . N im ic ,
nic i măcar un e -m a il sa u un t e x t nu a ieșit. M -a m c one c t a t la
sist e m ul de se c urit a t e și a m a c c e sa t c a m e re le din c a m e ra
fiului e i. Câ nd a m t e rm ina t c u înt â lnirile și să mă oc up de
t oa t e a fa c e rile pe c a re le scăpasem în ult im e le zile , Gra c e
se duse se de ja la c ulc a re , împreună c u fiul e i.
Ca m e ra pe c a re i-a m de se m na t -o lui M a t t e o a apărut pe
e c ra nul t e le fonului m e u și a m găsit form a adormită a lui
Gra c e . Părul e i de c uloa re brună s-a înt ins pe pernă,
făcându-i pie le a să pară c hia r m a i palidă de c â t e ra în
re a lit a t e . Am urâ t c uloa re a a ia de păr. Încă arăta frumoasă,
da r c e va din a c e le buc le roșii ghim bir i-a pot rivit
personalității c u un t ric ou.
M i-a lua t c â t e va se c unde să-mi da u se a m a că c e va nu e ra în
regulă. U nde e ra M a t t e o? Am ve rific a t dife rit e unghiuri a le
c a m e re i pe nt ru a mă a sigura că a m a c ope rit înt re a ga
cameră. El nu e ra a c olo. Brusc , m -a m da t jos din pa t , m i-a m
pus pa nt a lonii și a m ieșit în grabă din cameră fără cămașă.
At unc i a m a uzit -o. Chic ot ul blâ nd a l unui c opil.
Am urmărit sune t ul și l-a m găsit pe M a t t e o în bucătărie,
st â nd pe un sc a un îna lt . Tatăl m e u l-a hrănit c u brioc he c u
ge la t o. U n rulou dulc e um plut c u inghe t a t a , un m ic de jun
sic ilia n de va ra . N ic i unul dint re e i nu m -a obse rva t și l-a m
a sc ult a t pe tatăl m e u vorbind lui M a t t e o în dia le c t sic ilia n
de spre luc rurile pe c a re le -a r fa c e astăzi. M a t t e o a râ njit ,
c e e a c e m i-a spus că l-a înțeles pe rfe c t . Ac e st băiat a c a pt a t
de ja inim a tatălui m e u.
„Intră și st a i c u noi, Luc ia no”, a spus tatăl m e u fără să ridic e
c a pul. "A lua m ic ul de jun."
M -a m așezat lângă băiat, c u zâ m be t ul lui ra dia nt c ont a gios.
— Îți pla c e m ic ul de jun, nu?
Dădu din c a p c u nerăbdare. "Si. M a i m ult , pe r fa vore .” M a i
m ult , t e rog. Ave a o pată de înghețată pe obra z.
a m c hic ot it . „Cre d că o brioșă e st e suficientă”, i-a m spus
zâ m bind. „M a m a t a nu va fi fericită să-ți hrănească ge la t o la
m ic ul de jun.”
M -a lua t de mână și a ținut-o în t im p c e a t e rm ina t ult im a
bucătură din m ic ul de jun. Oc hii m e i s-a u c oborâ t la m â na lui
mică și dolofană în pa lm a m e a m a re și aspră. M â na lui a bia a
a c ope rit un sfe rt din m ine . La na iba , mă doa re din nou
pie pt ul. Î n rit m ul ăsta, aș a ve a un a t a c de c ord în c urâ nd.
A m a i rost it niște c uvint e de ne re c unosc ut și a m zâ m bit .
„Bănuiesc că da , a m ic e . N u a m înțeles a st a .”
„Spia ggia ”, a bolborosit e l.
„El e st e de st ul de hotărât să meargă la plajă”, a spus tatăl
m e u înc e t , c u un zâ m be t pe c a re nu l-a m m a i văzut pe c hipul
lui de m ult t im p, juc â ndu-se în jurul buze lor lui.
„Ah, Luc ia no.” Bucătăreasa noastră a int ra t în bucătărie.
"Ca fe a ?"
„Sigur, mulțumesc”, i-a m spus. — Și pot să ia u una din a c e le
brioșe, t e rog?
Surpriza i-a t re c ut pe față, da r și-a re ve nit re pe de și m i-a
a dus o fa rfurie .
M a ssim o a int ra t în a c e l m om e nt . „V re a u și e u unul, t e rog.”
S-a așezat lângă tatăl m e u. „Buon ziua .”
„Buon giorno, M a ssim o.” Vărul m e u a fost c e l m a i a propia t
luc ru pe c a re l-a m a vut vreodată de un fra t e . M a m a lui e ra
sora tatălui m e u, ia r e l pra c t ic a c re sc ut c u sora m e a și c u
m ine .
M a ria a pus brioșă în fața lui M a ssim o. — Asigurați-vă că
mâncați t ot ul, băieți. Î i plăcea să ne hrănească.
— N u ești pre a bătrân pe nt ru brioșă? a m glum it , a runc â ndu-
mă pe M a ssim o.
„N u poți fi niciodată pre a bătrân pe nt ru a st a ”, murmură e l,
mușcând m ic ul de jun. „Î n plus, nu-i așa?
„N u, nu sunt ”, i-a m răspuns.
„La na iba , a m uit a t c â t de buni sunt . N u, M a t t e o? M a ssim o
se uită la băiețel și a c e st a din urmă dădu din c a p în se m n de
a c ord.
Am zâ m bit , clătinând din c a p spre e l. Î n m od c iuda t , a c e st
m om e nt a simțit a proa pe c a pe vre m urile de de m ult , îna int e
c a viața să devină o ne noroc ire . Î na int e c a m a m a și sora
m e a să fie uc ise de Rom a no, sc him bâ ndu-ne toată viața
pe nt ru t ot de a una .
„Ce -a r fi să-l împărtășim pe a c e st a , M a t t e o?” L-a m înt re ba t
pe micuțul de lângă m ine c a re ne prive a pe toți c u m ira re în
oc hi. La ofertă, oc hii lui m a ri străluceau de parcă i-a m ofe rit
lum e a . L-a m lăsat să mușcă și m i-a m înt ors privire a către
tatăl m e u.
„Ar t re bui să-l duc la plajă?” a înt re ba t tatăl m e u.
„Gra c e a spus că încă nu știe să înoa t e . Proba bil m a i bine
dacă nu c obori singur a c olo.”
El a da t din c a p. „Se pa re că îi pla c e pla ja .”
Avâ nd în ve de re unde i-a m găsit ascunși, e ra m sigur că a ve a
dre pt a t e . „Băiatul proba bil și-a pe t re c ut fie c a re zi la plajă,
ia r a c um îi lipsește.”
„U nde a i găsit-o?” a înt re ba t tatăl m e u.
Nu se pune a nic io înt re ba re de spre c ine vorbim .
„Fa vigna na .”
„Orașul na t a l a l m a m e i t a le ?” Surprins a fost gra va t pe fața
lui, în t im p c e a m da t din c a p în se m n de c onfirm a re . N u a m
c re zut că e st e o coincidență. Gra c e a pe t re c ut de st ul de
m ult t im p vorbind c u tatăl m e u în t im pul sc urt e i noa st re
căsătorii. V orbe a a de se a de spre t im pul pe t re c ut în orașul
na t a l și de spre m a m a m e a . — M a t t e o s-a născut a c olo?
Am ridic a t din um e ri. "N u știu." M -a privit gâ ndit or și m -a m
înt re ba t c e i-a t re c ut prin m int e . De obic e i, tatăl m e u și c u
m ine e ra m sincronizați, da r c â nd e ra vorba de Gra c e , fire le
noa st re e ra u înt ot de a una încrucișate.
„Le i re st a qui. Da vve ro, fiule m e u?” Ea va rămâne a ic i.
Adevărat, fiul m e u? Poa t e că n-a r t re bui să fiu surprins că
tatăl m e u t ot voia c a Gra c e să rămână. Am c re zut că va
scăpa de grațiile lui, da r tatăl m e u a a vut un punc t sla b
pe rm a ne nt pe nt ru soția m e a . Și a c um fiul e i.
„Più.” întrebă băiețelul, dâ ndu-m i t im p să-i răspund tatălui
m e u. Cu siguranță a fost șef. A de sc his gura și a așteptat
brioșa. Sperăm să terminăm a c e st m ic de jun îna int e c a
Gra c e să se trezească. Mulțumit că și-a lua t m â nc a re a ,
M a t t e o s-a înt ins m a i a proa pe de m ine și l-a m privit , c urios
c e fa c e .
„Ai.” M ic ul ticălos m i-a t ra s de sfâ rc .
Copilul m i-a zâ m bit și a m urm ura t : „La t t e ”.
Tatăl m e u a izbuc nit în hohot e de râ s, urm a t la sc urt t im p de
M a ssim o și M a ria . Am zâ m bit și e u, a uzindu-l pe tatăl m e u
râ zâ nd făcându-mă fe ric it .
„Î m i pa re rău, a m ic e ”, i-a m spus lui M a t t e o. „N u a m nim ic din
ra ha t ul ăsta a c olo. Da r M a ria îți va lua la pt e le de la frigide r.
Ea t urna de ja la pt e înt r-o cană de pla st ic . O ve de a m c u
spa t e le t re m urâ nd de râ sul pe c a re înc e rc a să-l rețină. Mă
buc ur că c ine va s-a dist ra t pe c he lt uia la m e a . Oriunde
a lt unde va , i-aș doborî pe nenorociți. Da r c re d că l-aș pe rm it e
în bucătărie.
Ea a a dus la pt e la e l.
— Poft im , micuțule. Ea a așezat ceașca pe nt ru sorbire în
fața lui. S-a r părea că nu i-a lua t m ult să c um pe re t oa t e
luc rurile de c a re un c opil a re ne voie .
„Gra zie .” A t re buit să i-o da u lui Gra c e , băiatul a ve a m a nie re .
„M a ria , mulțumesc că a i prim it t oa t e luc rurile de c a re a ve m
ne voie pe nt ru M a t t e o.”
"N ic i o problemă. Est e plăcut să a i din nou micuți în casă.”
a m tresărit. M a ria e st e c u noi de c â nd e ra m c opii c u sora
m e a . Arunc â ndu-m i o privire tatălui m e u, nu a m văzut
sufle t ul obișnuit zdrobindu-i dure re a pe față. Î n sc him b, în
ridurile lui e ra speranță tăiată.
„Da , va rămâne, tată”, i-a m răspuns în italiană la înt re ba re a
anterioară a tatălui m e u. N u știam c um l-aș ține pe Gra c e c u
noi, da r aș găsi o c a le . Dacă a r fi s-o înlănțuiesc în această
casă, m-aș a sigura că va rămâne în această gospodărie
a t â t a t im p c â t a trăit tatăl m e u. Și dacă a r fi să sc a p de tatăl
lui M a t t e o... La na iba , aș fa c e -o. Fie c a re a ve a un preț.
Următoarele m inut e a m st a t c u toții în tăcere. M a t t e o și-a
băut la pt e le , c u oc hii ușor căzuți, de parcă a r fi obosit .
De ge t e le lui s-a u înfăşurat în jurul de ge t ului m e u, m â na lui
sprijinindu-se de pa lm a m â inii m e le . Tatăl m e u e ra mulțumit
doa r să se uit e la M a t t e o. M a ssim o e ra c onc e nt ra t pe
t e le fonul lui. Și e u... La na iba , nu e ra m sigur c e simțeam sa u
unde mă a flu.
— M a t t e o, voc e a panicată a lui Gra c e traversă c a sa . N u a
a uzit -o, c a pul lui îndre pt â ndu-se înc e t spre m ine , căzând pe
umărul m e u.
„Mă duc să-i spun că e st e a ic i”, șopti M a ria pe un t on scăzut
și ieși re pe de din bucătărie. N u voia să-l stârnească pe
M a t t e o, c a re a doa rm e . M a i puțin de douăsprezece ore și
a c e st băiețel a ve a t oia gul m e u înfășurat în jurul de ge t ului.
M a ria s-a înt ors c u Gra c e și oc hii i s-a u îndre pt a t im e dia t
spre fiul e i. Arăta a l na ibii de superbă înt r-un m a iou ne gru și
pa nt a loni la rgi de pija m a mătăsos, c a re i-a u rămas jos pe
șolduri, e x punâ nd pie le a de pe burt a e i. Pe nisul m e u a
zguduit im e dia t în atenție. Soția m e a a a vut a c e st e fe c t
a supra m e a din m om e nt ul în c a re a m văzut-o în c lubul m e u
de noa pt e . Ai c re de că se va ușura, da r a de ve nit doa r m a i
rău.
Am văzut ușurarea t ra ve rsâ nd fața e i c â nd l-a văzut pe
Matteo și t ra nsform â ndu-se înt r-un zâ m be t blâ nd. „El
a doa rm e ?”
Am da t din c a p în același t im p în c a re tatăl m e u a răspuns:
„Sì”.
— St a i jos, Gra c e . Îți a duc niște c a fe a ”, a ofe rit M a ria .
„Hă, pot ...”
„N u, st a i jos. Î m i a m int e sc c um îți pla c e c a fe a ua .”
Gra c e s-a înc orda t ușor la referința t re c ut ului nost ru, da r
tatăl m e u nu a lăsat-o să se retragă. — Iată, st a i c u m ine ,
Gra c y.
A m â ngâ ia t un loc gol înt re M a t t e o și e l. Privire a e i s-a
a runc a t spre fiul e i, c a re a c um dorm e a a dâ nc , la brațul m e u.
Apoi oc hii e i a u călătorit pe st e m ine și i-a m privit gâ t ul pa lid
și de lic a t mișcându-se în t im p c e înghit e a gre u. Privire a e i
e ra lipită pe pie pt ul m e u, zăbovind pe st e t a t ua je le m e le .
T a t ua je le a u fa sc ina t -o m e re u. N u m i-a privit oc hii, obra jii e i
roșind roz de sc his.
Ea mă vre a , gâ ndul m i-a străpuns vic t orios prin c re ie r. Soția
m e a e st e încă atrasă de m ine .
„Dimineața, Gra c e .” Ea tresări și oc hii e i s-a u ridic a t . "Ai
dorm it bine ?" a m înt re ba t -o, prefăcându-mă că nu observă
atracția e i față de m ine . Î n t ot a c e st t im p, a m plănuit c um
îm i voi duc e soția în pa t c â t m a i c urâ nd posibil.
"Am e nda ." S-a c onc e nt ra t a supra c a fe le i și s-a înt ors să se
uit e la tatăl m e u, luâ nd loc ul ofe rit . „Am put e a obține
ba lust ra de de pa t sa u c e va pe nt ru pa t ul ăla? Est e pre a sus
și m -a m t ot t re zit c a să mă a sigur că nu a căzut. N u știu c um
nu l-a m simțit ridic â ndu-se din pa t .”
M -a m uit a t la M a ria . „Le -a m lua t ”, m -a a sigura t e a . „N u a m
vrut să intrăm și să t re zim c opilul sa u pe t ine . Da r voi pune
pe c ine va să-l inst a le ze astăzi.”
Gra c e i-a zâ m bit recunoscător. „Mulțumesc foa rt e m ult ,
M a ria .”
"De sigur." Ea a zâ m bit îna poi și s-a înt ors să facă oric e
făcea e a .
„M a t t e o s-a t re zit de vre m e ”, tatăl m e u a bătut m â na soției
m e le . „L-a m a uzit st rigâ nd, așa că a m de sc his ușa și l-a m
lua t . Ave a i ne voie de odihnă.”
"Mulțumesc. Pur și sim plu nu-m i vine să c re d că a m dorm it
a t â t de gre u înc â t nic i măcar nu a m a uzit nim ic .”
„Era i obosită”, a m â ngâ ia t -o tatăl m e u. „A fost o călătorie
lungă.”
— Da , mormăi e a pe sub răsuflarea e i. „O călătorie inutilă și
forțată.”
Tatăl m e u a re fuza t să la se c uvint e le e i să-l de sc ura je ze de
la fe ric ire a lui de a -m i a ve a soția îna poi. Sinc e r, a r fi fost
c om ic dacă nu aș fi știut că e u sunt m ot ivul pe nt ru c a re e a
ura să se întoarcă.
"Ast a e bine ; t e -a i înt ors. M -a i făcut foa rt e fe ric it .” Oh, tatăl
m e u făcea din gre u. „Ac um , pot m uri în pa c e , da r m a i înt â i
vre a u să-l văd pe Matteo să crească.” O respirație
resemnată îi părăsi buze le . — Ai făcut o treabă bună
c re sc â ndu-l, Gra c y.
Da , tatăl m e u s-a înc hina t pământului pe c a re a pășit Gra c e .
M i-a m văzut soția mișcându-se inc onfort a bil pe sc a unul e i.
„H m ... mulțumesc, N onno. Da r a re doa r doi a ni.”
"Câ nd e st e ziua lui de naștere?" a înt re ba t e l. Doa m ne , dacă
i-a r fi băgat în c a p să orga nize ze o pe t re c e re nebună pe nt ru
c opii, a r t re bui să opre sc t ot ul.
"Oc t om brie ."
Bătrânul m e u a zâ m bit de parcă t oc m a i a prim it c e l m a i bun
c a dou a l vieții sa le . "Ce zi?"
S-a purt a t de parcă nu a r fi vrut să-i spună. N u put e a m să
înțeleg c a re e ra m a re a problemă.
„1 7 oc t om brie .”
„Pe rfe c t , vine în c urâ nd.”
Gra c e dădu din c a p, evitându-și și a c um privire a . Î n sc him b,
privire a e i s-a m ut a t către form a adormită a fiului e i. Ea a
privit m â na mică a fiului e i înfășurată în jurul de ge t ului m e u
c u o e x pre sie tristă. De parcă s-a r fi gâ ndit la o a m int ire
dureroasă pe c a re voia să o uit e . N u m -a m put ut abține să nu
mă gâ nde sc la c om port a m e nt ul e i c iuda t . Sinc e r, a m fost
surprins că nu a lua t sc a unul îna lt a l fiului e i și l-a pus c â t
m a i de pa rt e de m ine .
— Luc rurile t a le și a le Ele i vor fi a ic i în această dimineață, i-
a m spus, rupâ nd tăcerea.
Furia i-a strălucit în oc hi. „Mă aştept să a ve m t oa t e luc rurile
noa st re îm pa c he t a t e şi e x pe dia t e îna poi c â nd plecăm şi
noi.”
„Și unde a i de gâ nd să m e rgi?” a m ba t joc orit -o. „Î na poi la
I m pe riul Rom a no.”
Pe t e roșii furioa se i-a u m a rc a t pie le a de pe pie pt și
respirația îi e ra ușor gre a . Am e ne rva t -o. Bun.
„Luc ia no.” N u a m ra t a t a ve rt ism e nt ul din voc e a tatălui m e u,
da r nu m i-a m părăsit niciodată oc hii de la soția m e a .
Î nt re a ga e i postură se încordă, privire a îi a rde a de ură.
I gnorâ ndu-l pe tatăl m e u, a m c ont inua t . „N ic i să nu t e
gândești să-i suni. De da t a a st a , o să știu îna int e să mă
trădezi.”
"La dra c u. T u." St â nd rigid, c u c oloa na înțepenită, privire a
pe c a re m i-a da t -o soția m e a e ra un indic iu c la r a l c â t de
m ult mă disprețuia. M i-a m a m int it de prim e le noa st re zile a le
căsătoriei. N e -a m lupt a t și a t unc i, da r a m făcut-o doa r c â nd
e ra m singuri, fără m a rt ori. Chia r și a t unc i c â nd am
ba t joc orit -o, e a a re fuza t înt ot de a una să-l învețe pe tatăl
m e u, îngrijora t că se va supăra. Î n m od c la r, e a nu m a i a ve a
a c e le rețineri.
Ella a int ra t în acel m om e nt , înt re rupâ nd c onc ursul
spe c t a c ulos pe c a re e u și soția m e a o a ve a m .
„Bună dimineața”, a m urm ura t Ella și i-a înt ins soției m e le
t e le fonul. O privire pe c a re i-a u împărtășit, un încuviințare
sacadată din c a p, ia r soția m e a și-a a ple c a t c a pul c it ind
c e va pe t e le fon. O emoție i-a fulge ra t pe față, da r Gra c e
a c um nu semăna c u fe m e ia c u c a re m -a m căsătorit. Era m ult
m a i bună să-și ascundă emoțiile.
M -a m uit a t la M a ssim o, spunâ ndu-i în tăcere să ve rific e
t ra c k e rul.
Oc hii lui Gra c e se concentrară a supra t e le fonului e i. N u
put e a m spune dacă a ve a doa r vești bune sa u vești proa st e .
Și-a m a sc a t c u grijă se nt im e nt e le . Singura e i trădare a fost
buza inferioară dint re dinți. Obișnuia să facă a st a c â nd e ra
nervoasă.
Buze le e i m oi și pline e ra u un c hin de privit . Î m i a m int e a m
încă c um s-a u simțit înfășurați în jurul pe nisului m e u, c â t de
e x pe rt m -a supt și m -a lua t pe toți a dâ nc în gâ t ul e i.
Groza v, a c um a r t re bui să mă m a sc îna int e de a m e rge la
înt â lnire a m e a de dimineață c u c olum bie nii. T e le fonul m e u a
suna t , și c u înc e t init orul, așa că nu l-a m t re zit pe M a t t e o, l-
a m lua t și a m c it it m e sa jul.
Fire w a ll-uri pe dispozit iv.
T re buie să piratați.
Dacă M a ssim o m i-a r fi spus că c e rul c a de , aș fi fost m a i
puțin șocată. De c e na iba a r a ve a Gra c e fire w a ll-uri pe
t e le fonul e i? Ce a sc unde a e a ?
Fă-o.
— T ot ul în regulă, Gra c y? a înt re ba t -o tatăl m e u pe un t on
îngrijora t .
Z â m be t ul e i a fost forțat c â nd își bloc a t e le fonul. — Da ,
de sigur, îl asigură e a , mințind c u pric e pe re .
Am privit -o ridic â ndu-se de pe sc a un și de sc his t a va
sc a unului îna lt .
— Ține-l sus, spuse e a înc e t . Așezând t a va pe masă, e a se
aplecă și ridică ușor băiatul, înfășurându-l în îmbrățișare. El
se agită, da r e a murmură c e va înc e t și e l s-a c ulc a t im e dia t ,
c u c a pul pe pie pt ul e i.
Fără să se uit e îna poi, e a părăsi c a m e ra .
„U m m , e în regulă dacă îm i duc ceașca de c a fe a în c a m e ra
m e a ?” întrebă Ella .
Am da t din c a p și a m văzut-o c um se grăbește după prie t e na
e i.
„Câ t t im p îți va lua să pătrunzi în a c e le fire w a ll?” M a ssim o a
fost unul dint re c e i m a i buni c â nd a ve nit vorba de
t e hnologie . N u mă îndoia m că o va re zolva .
— O oră, poa t e două, mormăi e l. "Ele sunt bune ."
"Ce se întâmplă?" a înt re ba t tatăl m e u.
— N im ic de c a re să-ți fa c i griji, tată. Și a c e st a e ra adevărul.
N u e ra nim ic de c a re să vă faceți griji pe nt ru că M a ssim o
a ve a să le spargă c odul în c e l m a i sc urt t im p.

Î nt â lnire a de dimineață c u c olum bie nii a fost m a i lungă

de c â t m i-a m dorit . Sinc e r, nic i nu a m vrut să fiu a ic i, deși e u
a m fost c e a c a re a înc e put toată t re a ba în e fort urile m e le de
a doborî fa m ilia Rom a no odată pe nt ru t ot de a una .
„Alphonso așteaptă livra re a în pa t ru zile ”, a c ont inua t
Ra pha e l. Era supărat și dore a să int re în m odul de a t a c
îm pot riva tatălui lui Alphonso și Ca ssio. A t re buit să-l
liniștim, să-l asigurăm că lasă cărțile să se joa c e . „De sigur,
nu va ve ni nim ic .”
Odată c e s-a dezvăluit că Rom a no a vrut să-l pună pe
Ra pha e l și să-l om oa re , a c e st a din urmă a a vut dificultăți să
pretindă că poa t e luc ra c u Alphonso Rom a no. Își ura c ura jul
de la înc e put , știind că a înc e rc a t să o droghe ze pe sora lui
vitregă. Ac e st luc ru t oc m a i a răsturnat a isbe rgul. T re buia să
joa c e c u e l, să se prefacă că nu știe că Alphonso plănuia să
ia mărfuri de la Ra pha e l și a poi să-l t ra ve rse ze . N u e ra de
parcă urm a să-i livrăm fe m e i lui Alphonso, c hia r dacă nu
plănuia să-l încrucișeze.
„Și t u și oa m e nii tăi nu veți fi a c olo”, a m adăugat. Își apăsă
buze le înt r-o linie subțire, arătându-și nemulțumirea. „Î na int e
de a -l uc ide , Ra pha e l, t re buie să lăsăm cărțile să se joa c e .
Lasă-l să cadă. N u t e îndoi de m ine c â nd spun că va m uri.”
— Î l vre a u pe ne noroc it ul ăla m ort a c um , a spus e l. „Pe nt ru
că a i t rim is bărbați după I sa be lla . Dacă V a sili nu int e rve ne a ,
a r fi droga t -o... a r fi răpit-o pe nt ru unul dint re ne noroc it e le
lor c ont a ine re de t ra fic . Be nit o K ing și e l.”
— Tatăl m e u nu va fi de pa rt e de e l, îl asigură Ca ssio.
Ra pha e l dădu din c a p, nu t oc m a i fe ric it , da r sufic ie nt de
mulțumit înc â t să-i de a drum ul. Ca ssio e ra un om de c uvâ nt ,
așa că știa că ne put e m ba za pe e l pe nt ru a nu încălca a c e st
luc ru.
— De a se m e ne a , a m a uzit c e va , mormăi Ra pha e l. „Est e
proba bil o informație inutilă.”
"Ce e st e ?" A fost im port a nt să nu ignorăm nic io informație.
Oric â t de lipsit de se ns a r părea.
„L-a m a uzit pe Alphonso disc ut â nd de spre nașterea une i
fe m e i”, a înc e put e l să e x plic e . „Pe nt ru Be nit o. N u părea c a
t ra fic ul lui obișnuit; c e va nu e ra în regulă. M -a m t ot re fe rit la
e a dre pt frumusețea se zonului.”
„Ce fe m e ie ?” întrebă Ca ssio c u grijă. Nu-și put e a suport a
tatăl, își ura c ura jul pe nt ru c ruzim e a pe c a re o dădea
t ut uror. Da r se părea că Be nit o a ve a m e re u c e va în mânecă.
Ra pha e l ridică din umăr. „La na iba dacă știu. Da r oric ine a r fi
fe m e ia , îi provoacă proble m e lui Alphonso.
„At unc i, fe lul m e u de fe m e ie ”, a m mormăit.
„Da , și e l a menționat că a r fi t re buit să fie născută c u a ni în
urmă”, a adăugat e l. Informația nu a ve a nic iun se ns, da r l-a m
pune pe Luc a să ve rific e .
Am t re c ut prin m a i m ult e de t a lii și a m suna t la o zi. Ca ssio a
ple c a t , înt â lnindu-l pe Luc a unde va în a fa ra orașului și a m
vrut să mă înt orc re pe de acasă. Î n sc him b, m a i a ve a m o
înt â lnire de c a re să mă oc up. Fără t ra ge re de inimă, a t re buit
să re c unosc în sine a m e a că știind că soția m e a e ra în c a sa
m e a m -a liniștit.
N u a t re c ut nic i măcar o zi de c â nd Gra c e s-a înt ors...
c ore c t a re , de c â nd a m t â râ t -o îna poi și a m vrut să fiu
oriunde a r fi e a . Aseară m -a m t re zit că îm i dore sc să fie în
c a m e ra m e a . N ic i măcar nu m i-a păsat dacă mă lăsa să o
t ra g, o voia m doa r în vizorul m e u. N u a m fost surprins că nu
a dorm it în dorm it orul nost ru, da r la na iba dacă nu a fost
dezamăgitor. Vorbește de spre a fi un băiat îndrăgostit,
îndrăgostit.
Da , a m dorm it m a i bine de c â t oric e altă noa pt e de c â nd a
dispărut soția m e a , da r a m pe t re c ut și toată noa pt e a
fa nt e zâ nd c u e a ... sub m ine , de a supra m e a , sub duș, a ple c a t
pe st e c a na pe a . La râ ndul său, m -a a git a t pe măsură c e ziua
a progre sa t .
L-a m suna t pe M a ssim o c â nd a m int ra t în biroul m e u. „T ot ul
ga t a ?”
„Da , toți sunt înt r-un hol virt ua l și t e așteaptă.” Se rios? La
na iba , în sfârșit pot să văd Fa nt om a . „Cu excepția unuia .”
Și speranța a fost zdrobită.
N u e ra nic io îndoială în m int e a m e a c a re nu e ra . Ac e a st a a
fost înt â lnire a pe nt ru a înc e pe pla nurile și progra m ul pe nt ru
următoarele șase luni. Am păstrat t ot c e e st e m a i bun
pe nt ru m ine . Câ t de spre alții... c hia r dacă Alphonso Rom a no
sa u Be nit o K ing a u făcut a fa c e ri c u e i, nu m i-a păsat. N u
e ra u c hia r așa de buni și m a jorit a t e a alergătorilor a u e vit a t
să facă a fa c e ri dire c t c u Be nit o K ing.
După a c e a înt â lnire , a m ple c a t în sfârșit acasă. Odată a juns
a c olo, a m m e rs dire c t în c a m e ra de supra ve ghe re .
M a ssim o a ridic a t c a pul. Își dădea se a m a că e ra m înt r-o
dispoziție supărată în t im pul ult im e i înt â lniri. L-a m surprins
de mai m ult e ori în t im pul înt â lnirii noa st re virt ua le
înăbușindu-i zâ m be t ul. De sigur, nu a fost vina nimănui că
Fa nt om a nu s-a arătat. Da r t ot a m vrut să împușc pe toți
nenorociții ăia. A fost un luc ru bun că doa r e u și M a ssim o i-
a m put ut ve de a pe toată lum e a , t ot c e s-a u văzut în t im pul
a c e le i înt â lniri a fost c hipul c e luila lt , niciodată pe noi.
Ca re a fost t re a ba c u Fa nt om a ? Am ne voie de ne noroc it ul
ăla pe st a t ul m e u de plată. După ult im ul m e u e -m a il, nu a m
prim it nic iun răspuns și m -a m t re zit întrebându-mă dacă a m
pie rdut a c e l alergător. Se rvic iile a c e le i pe rsoa ne a u fost
foa rt e căutate, ia r Fa nt om a a lua t doa r două loc uri de
muncă, t re i pe lună. E-m a ilul de c onfirm a re c u a c c e pt a re a
ofe rt e i m e le nu a ve nit niciodată și m -a m dezbătut dacă a m
ofe rit sufic ie nt a c um . Fa nt om e i i s-a ofe rit c e a m a i m a re
reținere, da r a m fost dispus să o c re sc pe nt ru a a sigura
a c c e pt a re a . Da r a r t re bui să vină un răspuns pe nt ru a înc e pe
ne goc ie rile .
M i-a m ve rific a t e -m a ilurile la t e le fon pe nt ru a sut a oară de
c â nd s-a înc he ia t înt â lnire a virtuală. T e le fonul m e u a suna t
se m na lâ nd un e -m a il prim it și a m văzut răspunsul. Am
de sc his-o ra pid și a m c it it -o.

Către: Re ge le ne m ilos
De la : Fa nt om a
A fost de a c ord să păstreze și să-l păstreze e x c lusiv pe nt ru
dvs. V oi a ve a ne voie de un pre a viz de c â t e va zile pe nt ru
tranzacțiile viit oa re .
Î m i pa re rău, nu v-a m put ut fa c e înt â lnire a virtuală. T e rm e nii
m e i sunt neschimbați în c e e a c e privește confidențialitatea.
Dacă a st a e o problemă, nu pot fa c e a st a .
Să-mi da i de ve st e . Î n re st , a fa c e ri c a de obic e i.
G

Buza m i s-a c urba t ușor la c it ire a răspunsului. Cum va nu m -a

surprins, deși a t re buit să mă înt re b dacă a c e st alergător
a ve a bile de alamă sa u pur și sim plu nu-i e ra frică. Reputația
Re ge lui N e m ilos pe piața neagră nu a fost cea mai
strălucitoare, da r a m plătit bine și, a t â t a t im p c â t nu m -a i
lua t , a m fost c ore c t . Ce l puțin a m c re zut că sunt c ore c t .
„Î nt â lnire a a de c urs bine , nu?” a re plic a t e l sa rc a st ic . Am
pa ria t dacă Fa nt om a va apărea. Am c re zut că a m făcut-o
sufic ie nt de atrăgătoare pe nt ru c a pe rsoa na să muște
m om e a la . Era m a m â ndoi curioși să știm dacă în spa t e le
a c e st ui t it lu e ra un bărbat sa u o fe m e ie . Intuiția m e a m i-a
spus că e st e o fe m e ie , da r m odul în c a re Ghost s-a oc upa t
de a fa c e ri m -a făcut să c re d că e st e un bărbat. M a ssim o e ra
sigur că e ra un bărbat. N u e ra m totuși a t â t de sigur. M a i a le s
după a c e l e m a il c u c om e nt a riul de spre plajă. Bărbații nu
sunt de obic e i entuziasmați să meargă la plajă.
„Da , a de ve nit pie rsic ”, a m sc uipa t pe spa t e usc a t . „După
c um bine știți. Deși t oc m a i a m prim it un e -m a il de la Ghost .”
Am înc e put ra pid să-mi t a st e sc răspunsul, anunțând Ghost
că t e rm e nii de confidențialitate sunt în regulă. „T e rm e nii de
confidențialitate sunt o problemă.”
„De c i, îl ții pe Fa nt om a sa u îl e libe re zi?” Am obse rva t că
M a ssim o i-a spus.
a m zâ m bit . „Încă nu sunt c onvins că e st e un e l ” , i-a m spus.
„Da r da , voi a c c e pt a t e rm e nii.” T re c â nd la un subie c t m a i
int e re sa nt , m i-a m înc lina t c a pul spre m onit orul de
supra ve ghe re . „Ce a u făcut c e i doi?”
M -a m înc lina t spre e c ra n. I -a arătat pe Gra c e și Ella lângă
piscină.
„Aproa pe a st a în c e a m a i m a re pa rt e a dimineții.” Oc hii îi
zăboviră a supra Ella . Ştiam că a re îndrăzneală pe nt ru e a .
Apa re nt , de st ul de fierbinți.
— V re un progre s c u Ella ? l-a m înt re ba t .
Oc hii i s-a u înt une c a t și a mormăit. „Evită să vorbească.”
Am ridic a t sprâ nc e ne le . „Doa r vorbe sc ?”
— La na iba , Luc ia no, mormăi e l. N u e ra nic io îndoială că c e i
doi e ra u de ja dra c ului. „V a vorbi în c e le din urmă.”
Da , suc c e s c u a st a . Ce i doi a ve a u pe c ine va c one c t a t la
m ine pe list a dușmanului st a t ului. Î n m od im plic it , M a ssim o
nu a a vut noroc . Totuși, nu a st ric a t să înc e rc i a c e l t ra se u.
Am pa ria t că Ella m e rge . Ar fi m a i ușor de c e da t de c â t
Gra c e . Am văzut c um îl prive a pe M a ssim o. S-a r put e a să-i
scoată c â t e va informații din c a le îna int e c a Gra c e să-mi
dezvăluie c e va .
Da r măcar e ra c ulc a t . N u t re buia să spună a st a , da r e ra c la r
că se de sc urc a pe rfe c t în a c e l de pa rt a m e nt .
„Ați reușit să spargeți fire w a ll-ul?” l-a m înt re ba t . N u e de
m ira re că urmăritorul nost ru de pe a m be le dispozit ive nu a
arătat nic io a c t ivit a t e . Am â ndoi își a sc unde a u t oa t e
tranzacțiile în spa t e le unor st ra t uri de fire w a ll-uri.
"Aproa pe a c olo." Dacă nu e ra m a t â t de a git a t și a ve a m
ne voie să știu c e fa c e soția m e a , aș râ de . M a ssim o ura a l
na ibii de fa pt ul că c e i doi îi da u fuga pe nt ru ba nii lui. De fa pt ,
a fost im pre siona t și plănuia să folosească o pa rt e din
configurațiile sa le pe nt ru a a c t ua liza propriul nost ru sist e m
de se c urit a t e .
„U nde e st e Robe rt o?” l-a m înt re ba t .
„A fost c u tatăl tău a prox im a t iv c inc i m inut e și a poi s-a
îndre pt a t spre oraș. A spus că t re buie să aibă grijă de niște
ra ha t .” Î nc runt a t , m -a m înt re ba t de c e ra ha t va t re bui să
aibă grijă. N u l-a m t rim is să aibă grijă de nim ic pe nt ru m ine .
M -a m uit a t din nou la e c ra n, uit â ndu-l pe Robe rt o, ia r
M a ssim o a c ont inua t c a și c um a r fi put ut să-mi citească
gâ ndurile . „Gra c e s-a înc urc a t c u la pt opul și Ella a făcut
plajă și a înot a t toată dimineața.”
„Și băiatul?”
„Tatăl tău l-a dus la un loc de joacă.” Am ridic a t sprâ nc e a na .
„V a fi gre u c â nd băiatul va ple c a . Tatălui tău nu-i va plăcea.”
m -a m înc runt a t . N u m i-a plăcut să mă gâ nde sc la ple c a re a
lui Gra c e . Dacă m-aș put e a a jut a , nu s-a r m a i înt â m pla
niciodată. Î n plus, i-a m spus tatălui m e u că rămâne. Ave a m
ne voie doa r de t im p și de e a să înc e t e ze să mă ignore sa u să
mă privească.
M uzic a răsuna prin m onit oa re și a m â ndoi ne -a m uit a t îna poi
la e c ra ne . Gra c e și Ella râ de a u, se m nâ nd de -a lungul
c â nt e c ului. M a i degrabă c a să țipe, pe nt ru că nic iunul dint re
e i nu put e a purt a o singură m e lodie .
Dacă ești în căutarea dra gost e i
Să știi că dra gost e a nu m a i trăiește a ic i.
Da , măcelareau și m e lodiile . Oc hii m e i s-a u c onc e nt ra t
a supra soției m e le . Părea relaxată și fericită. Ori de c â t e ori
e ra în pre a jm a m e a , e ra încordată. N u a fost ne voie de un
ge niu pe nt ru a ști că e ra hotărâtă să-și păstreze distanța. A
a vut m a i puțină înc re de re în m ine a c um de c â t a t unc i c â nd
ne -a m căsătorit prim a dată.
Da , mă înt re b de c e , idiot ule ? M int e a m i-a ba t joc orit , da r a m
înc his-o fe rm .
Oc hii m e i c ut re ie ra u c orpul e i. Încă m a i a ve a a c e a strălucire
bronzată din t im pul pe t re c ut în I t a lia . Am c re zut că e st e
frumoasă c â nd a m văzut-o pe nt ru prim a oară a c um t re i a ni,
da r nu e ra nim ic în c e e a c e arăta a c um . Era uluit or de
captivantă. Da , m a i e x ist a vulne ra bilit a t e pe nt ru e a , da r
put e re a e i a strălucit. Cum m -a provoc a t la fie c a re pa s! Și
c orpul e i, în bik ini.
La na iba , c e poartă? T re nul m e u de gâ ndire s-a înc he ia t
brusc . Est e c a c e l m a i m ic bik ini inve nt a t vreodată? Și a
purt a t a st a toată ziua în t im p c e M a ssim o o prive a .
M a ssim o îşi ridică t e le fonul.
„Ce na iba fa c i?” a m lătrat afară. Dacă a r înc e rc a să-i facă o
poză soției m e le în bik ini, văr sa u nu, l-aș împușca.
„St ruc e sc m e lodia .”
m -a m înc runt a t . „Pe nt ru c e na iba ?”
— T re buie să țin pa sul c u tendința c e lor doi, mormăi e l. „Ah,
„Alt ul” a l lui M ile y Cyrus.”
„Ar t re bui să ne sc oa t e m c ost um e le de ba ie și să fa c e m
plajă nud?” Exclamația Ele i a t re c ut prin e c ra n, în m ijloc ul
c â nt a t ului lor.
„Ce ide e grozavă”, a e x c la m a t soția m e a .
Î na int e să știu c e fa c , a m ieșit c u pași furioși pe ușă și a m
ieșit pe terasă. N u m i-a m da t se a m a că M a ssim o e ra în
spa t e le m e u până c â nd m -a m oprit brusc la terasă și a m
văzut-o pe soția m e a întinzându-și c ure a ua din spa t e pe nt ru
a-și de zle ga bik ini.
„N ic i să nu t e gândești la a st a !” Am m â râ it , a runc â nd priviri
privit e către soția m e a . Dacă e u nu i-aș ve de a sâ nii, nic i
nim e ni a lt c ine va .
Ea aruncă o privire pe st e umăr. „Î n prim ul râ nd, nu a i dre pt ul
să-mi spui c e pot sa u nu pot fa c e ”, voc e a e i e ra netulburată,
respingându-mă c u privire a e i mustrătoare. „Și în a l doile a
râ nd, mă mâncărime spa t e le . Dacă nu t e ofe ri volunt a r să fii
băiatul m e u de bilia rd și să zgâ rie ...
Era m în spa t e le e i înt r-o bătaie de inimă, două se c unde și
t re i pași.
„Sigur, mă ofe r volunt a r”, i-a m răpit la ure c he . „Mă ofe r
volunt a r să-ți zgâ ri mâncărimea.”
Ea int ra sub pie le a m e a . La na iba , a fost sub pie le a m e a din
m om e nt ul în c a re oc hii mei i-a u înt â lnit privire a
strălucitoare, a c um t re i a ni și nouă luni.
Pa lm a m e a calusată așezată pe spa t e le e i, a m simțit-o
înțepenind la a t inge re a m e a . Ea îm i ura c ura jul. Am așteptat,
așteptând c a e a să se îndepărteze de m ine , da r e a a rămas
nemișcată, a proa pe în t im p c e noi doi ne -a m îndrăznit unul
pe celălalt c a re a r fi oprit prim ul legătura. N-aș fi e u pe nt ru
că în sfârșit îi a t inge a m pie le a goală și m oa le . De c â nd a m
găsit-o, mă mâncărim să o a t ing.
Aș lua m a i m ult de la e a . Ar dorm i în pa t ul m e u în se a ra a st a .
„V re a u să sc a pi de c uloa re a a ia de păr”, a m m â râ it e u.
V oc e a m e a e ra m a i aspră de c â t a m vrut . Era pe vâ rful lim bii
să-l la t re pe Ella și pe M a ssim o să mă rătăcesc c a să-mi pot
dra c u soția c hia r a ic i și c hia r a c um . N u-m i pasă c ine ne
poa t e ve de a sa u a uzi.
N e voia a st a de a -m i îngropa pe nisul în e a mă zguduia ,
c e râ nd să fiu săturat.
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul doispre ze c e

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

EU
a st a t nemișcat, c u pa lm a caldă a lui Luc ia no pe spa t e le
m e u. Am urâ t c um îm i făcea pie le a să ardă, senzația de
furnicături răspândindu-mi în t ot c orpul, sâ nge le îm i sfâ râ ia
de ne voie .
N u e st e pe nt ru a t inge re a lui , a m înc e rc a t să mă c onving. A
fost o reacție firească să a m o reacție fizică după c e
simțeam m â na om ului a supra m e a după atâția a ni.
A t re buit să lupt c u dorința de a înc hide oc hii și de a mă lăsa
pe spa t e la a t inge re a lui. I nim a m i-a bubuit în pie pt , emoția
și a dre na lina a m e st e c â ndu-se . Luc ia no V it a le a r a junge să
mă c ost e m a i m ult de c â t viața dacă aș c oborî ga rda .
Rămâneam până a junge a m a nula re a , a poi a le rga m și nu ne
uit a m niciodată îna poi.
„T re buie să spun, Luc ia no”, a m înc e put , deși voc e a m e a e ra
ușor ascuțită. „Ești na sol c a băiat de bilia rd. Am a vut m ult
m a i bine . Așa că fie zgâriește loc ul, fie îndepărtează-te de
m ine .”
— T e -a i spe ria t , T e soro? m i-a șoptit înt re ba re a la ure c he .
Respirația lui e ra fie rbint e , a prinzâ ndu-m i sâ nge le c u fie c a re
silabă.
Ast a a fost pa rt e a c e a m a i terifiantă. N u a m simțit frică, c i
doa r o dorință arzătoare c a re să mă t ra nsform e în cenușă în
oric e secundă. N e voia de a -i simți m â inile pe toată pie le a
m e a a șters oric e m ot iv sa u sănătate mintală, lăsându-mă
doa r c u ne voie . Dorința a st a dureroasă pe nt ru a c e st om ...
dure re a doa r e l a r put e a să o potolească.
„Mamă”, voc e a fiului m e u m -a t re zit din ceață și soa rt a
iminentă sub a t inge re a soțului m e u.
I -a m sc ut ura t a t inge re a și a m fugit la M a t t e o. „H e i, a m ic e ”, l-
a m ridic a t în a e r. „Cum a fost loc ul de joacă?”
"Distracţie."
Privire a m e a s-a m ut a t spre tatăl lui Luc ia no. „Mulțumesc că
l-a i dus la loc ul de joacă.”
A zâ m bit și m -a surprins c â t de m ult semăna fiul m e u c u
tatăl și bunic ul său. Asemănarea e ra clară c a ziua . Luc ia no
e ra un om pe rspic a c e , deștept și mă t e m e a m că va ve de a
a st a în oric e m om e nt . Fie c a re secundă în jurul a c e st or
oa m e ni e ra un pe ric ol. T re buia să plecăm de a ic i îna int e c a
c e i doi să-și de a se a m a c ine e st e tatăl lui M a t t e o.
„Băiatul îi pla c leagănele”, a anunțat bătrânul M a t t e o.
„Da vve ro?” l-a înt re ba t pe ne pot ul său. Dre a pt a ? M a t t e o a
da t din c a p nerăbdător, toată fața i s-a lum ina t de fe ric ire .
„Da r a c um ne e st e foa m e de prâ nz.”
M a t t e o s-a sc ut ura t din brațele m e le și a a le rga t la tatăl lui
Luc ia no. „N onno, N onno.”
De fie c a re dată c â nd l-a m a uzit pe M a t t e o st rigâ ndu-l pe
N onno tatălui lui Luc ia no, m -a lovit un se nt im e nt de re gre t .
M -a m simțit de parcă i-a m fura t cunoștințele că a re un
ne pot . N u c a și c um l-a m je fuit ... Am făcut-o, da r nu a fost
vina m e a . De vină e ra și fiul lui.
„V oi m e rge îna int e să-l hrănesc”, a m spus c u o voc e
încordată. „El e st e plin de e ne rgie .”
Tatăl lui Luc ia no doa r a ridic a t din um e ri. "I m i pla c e . Î m i
amintește de Luc ia no c â nd a ve a a c e a vârstă.”
Am înghițit gre u, c u gura uscată. Î nt ot de a una a m c re zut că
Matteo e st e geamănul lui Luc ia no. N onno t oc m a i a
c onfirm a t -o. A bănuit? Tatăl lui Luc ia no e ra foa rt e pe rc e pt iv.
La urm a urm e i, fiul său a prim it -o de la e l.
Deși c â nd a fost vorba de spre m ine , soțul m e u e ra orb c a un
lilia c , m -a m gâ ndit sa rc a st ic .
Am vrut să-l onore z pe tatăl lui Luc ia no c â nd l-a m num it pe
fiul nost ru. Da r a m c re zut că nu-l voi m a i ve de a niciodată,
nic i unul dint re e i. Ac um m -a m gâ ndit dacă e ra un luc ru
int e lige nt de făcut. M i-a m privit c opilul ple c â nd de lângă
m ine c u bunic ul lui, mână în mână, în direcția bucătăriei.
Ce a m a i tânără generație și c e a m a i bătrână.
La na iba , nu a m vrut c a N onno să sufe re m a i m ult e pie rde ri.
Sa u M a t t e o. Ac e st luc ru t re buia să se t e rm ine c â t m a i
c urâ nd posibil, c a să put e m m e rge c u toții m a i de pa rt e și să
lăsăm t oa t e a c e st e a în urmă odată pe nt ru t ot de a una .
M -a m înt ors c u spa t e le lui Luc ia no și m -a m a ple c a t să-mi ia u
la pt opul. Î nde sâ ndu-l în a lune c a re a lui, m i-a m a runc a t o
privire pe st e umăr.
„Luc ia no, vre a u ca a nula re a să fie accelerată. Cu
c one x iunile t a le , sunt sigur că o poți fa c e ra pid.”
Era m a t â t de pie rdut în e l, înc â t nic i măcar nu l-a m obse rva t
pe M a ssim o st â nd de opa rt e . De sigur, a c e l om a fost m e re u
alături de e l. M i-a m îngust a t oc hii pe e l. N u i-aș ie rt a pe
nic iunul dint re e i pe nt ru a c e a seară c â nd m -a u a runc a t c a pe
un gunoi.
M -a m îndepărtat re pe de de a m â ndoi și de a m int irile c a re m i-
a u de sc his inim a și a u făcut-o să sâ nge re ze . Chia r și după
t ot a c e st t im p, m i-a provoc a t dure ri fizic e în pie pt .
Era m la a proa pe t re i m e t ri de e i c â nd voc e a Ele i a a juns la
m ine . „St a i, Gra c e .”
M i-a înc e t init pa sul, da r nu m -a m oprit . „Gra c e , de spre c e a
fost a st a ?
„T re buie să plecăm de a ic i”, a m m urm ura t e u în jos. "Cu c a t
m a i re pe de c u a t a t m a i bine ."
„Ce zic i de a nula re ?”
„Î i voi da o c ronologie . Dacă nu poa t e să se înt â m ple în
a c e st t im p, t re buie să plecăm.”
„La na iba , t e îndrăgostești din nou de e l?”
Oprindu-mă brusc , m -a m uit a t la e a . "N u. Î i urăsc c ura jul, a m
șuierat.
Î nt orc â ndu-m i privire a îna poi spre loc ul în c a re l-a m lăsat pe
Luc ia no, a m obse rva t că încă stătea a c olo, c u oc hii ațintiți
a supra m e a și a c e l zâ m be t ne noroc it , a roga nt și m e re u
înțelegător pe buze le lui sărutabile.
„M a t t e o se atașează de tatăl lui Luc ia no și de Luc ia no. Ar fi
t re buit să-l ve zi pe M a t t e o a zi dimineață, dorm ind îm pot riva
lui Luc ia no. Și a t re c ut doa r o zi. Cu c â t stăm m a i m ult a ic i,
c u a t â t e st e m a i risc a nt .”
Am t ra s a e r în pie pt și a m privit -o pe Ella . „V re a u să-mi da u
se a m a c um să pun m â na pe t e st a m e nt ul părinților m e i. Cu
c a t m a i re pe de c u a t a t m a i bine . Dacă Luc ia no nu a re o
a nula re făcută până a t unc i, plecăm de a ic i. Puteți luc ra la
pira t a re a rețelei Rom a no?”
Ea a da t din c a p. Ella a de ve nit foa rt e bună la ha c k ing, ia r
fire w a ll-urile noa st re e ra u put e rnic e , datorită fa pt ului că a
prim it c â t e va sfa t uri în t im pul relației c u Die t ric h.
„Cum vom scăpa de Luc ia no?” Î nt re ba re a e i a bia e ra o
șoaptă. „Băieții lui ne urmăresc fie c a re mișcare.”
Bum bum . Bum bum . Bum bum .
„Î i voi m ut a atenția către a lt c e va ”, a m răspuns c u o voc e
a bia audibilă. T re buie doa r să-mi da u se a m a c e .
— Bărbatul t e devorează c u oc hii, mormăi e a . „Poa t e dorm i
c u e l și ține-l dist ra s așa.”
Punc t ul m e u dulc e dint re pic ioa re a pulsa t la ide e , da r inim a
m i s-a înfiora t . N ic i un fe l. Om ul a c e la m -a r dist ruge , m -a r
dist ruge c om ple t pe nt ru că, în c iuda a t ot c e e a c e s-a
înt â m pla t , e l e ra încă punc t ul m e u sla b.
„M a i degrabă e l a r fi dist ra ge re a m e a de atenție”, a m
mormăit pe sub răsuflare. „Uită a st a deocamdată. Să ne
concentrăm să-mi furăm voința lui I a n La szlo și să găsim
c opilul unc hiului m e u. M â ine ne vom înt â lni a c c ide nt a l I a n . ”
Am pus o cotație de a e r c â nd a m spus a c c ide nt a l. „Și înt re
t im p, continuăm să căutăm pe nt ru legitimația c opilului
unc hiului m e u.”
„N u m i-a ve nit să c re d c â nd a m c it it -o”, a mormăit e a . A fost
m e sa jul c a re ne -a a la rm a t pe a m â ndoi. Ac e st a a fost m ot ivul
pe nt ru c a re m i-a da t a zi dimineață în fața lui Luc ia no. „N ic i
că a m a vut noroc c â nd a m spa rt rețeaua lui.”
„Sinc e r, nu-m i vine să c re d că a re un c opil”, i-a m spus, încă
șocat de a c e a de sc ope rire . U nc hiul m e u e ra un ne noroc it
c rud și nu a r t re bui să-i fie lăsat în pre a jm a c opiilor sa u a
oa m e nilor nevinovați. Î n c e e a c e mă prive a , răul bunic ii și a l
lui e ra m olipsit or. „Î nt ot de a una a m știut că e st e c u alți
bărbați. N u m i-a m da t se a m a că și lui îi pla c fe m e ile .”
— Da r îți da i se a m a c e înseamnă a st a ? e a a șoptit. „Copilul
lui a re t re ize c i și c inc i de a ni. Ast a înseamnă că nu ești c e l
da t ora t lui Be nit o K ing. Est e c opilul lui.”
„Poa t e că e st e un băiat?” Am înțeles c e spune a , da r nu e ra
c ore c t să fiu vâ ndut , indife re nt dacă e ra m c opilul unc hiului
m e u sa u e u.
„Da r a t unc i de c e a r a sc unde fa pt ul că a ve a un c opil?”
Da , întradevăr! De c e ?

Pa t ruze c i și opt de ore . Ast a a fost t ot c e a fost ne voie . Abia

două zile și a m vrut să-mi uc id soțul m a i m ult de c â t oric e
a lt c e va .
Era m a t â t de furioasă înc â t a m văzut roșu. Abia a m pășit în
c a sa lui, ia r e l îm i dom ina de ja viața și progra m ul. M a i înt â i,
la piscină, m -a îngrozit c u prezența lui. Apoi m i-a c e rut să-mi
sc him b c uloa re a părului. Cine na iba c re de a că e st e ? Da r m i-
am mușcat lim ba și m i-a m făcut progra m a re a . Pe nt ru
aceeași zi, așa c um a c e rut . A re ve nit la c uloa re a lui
ghim bir.
De sigur, nu i-aș recunoaște niciodată că m i-a plăcut m a i
m ult și așa. N u a m folosit niciodată c uloa re a permanentă a
părului, așa că c oa forul a reușit să îndepărteze c uloa re a fără
de t e riora re a majoră a părului și a făcut o treabă uim it oa re
re a duc â ndu-l la c uloa re a m e a naturală. Sa u c â t m a i a proa pe
de e a pe nt ru că sinc e r, după a t â t a vre m e , e ra gre u să-mi
a m int e sc nuanța exactă a e i. M -a simțit bine să-l tăiați și să-
l împrospăteam.
Apoi, a de se m na t c a m e ra lui M a t t e o m a i a proa pe de
dorm it orul lui, mai degrabă de c â t de a Ele i și unde
intenționam să dorm ; N u m -a m plâ ns. Am st râ ns din dinți și
a m urm a t -o, a m int indu-m i că a fost doa r t e m pora r. Până a m
prim it a nula re a . Dacă a r fi, aș dorm i în c a m e ra lui M a t t e o.
Era c u siguranță sufic ie nt de m a re .
Da r a c um a m e rs pre a de pa rt e . M i-a dus t oa t e luc rurile în
dorm it orul lui. Dacă bărbatul a c e la c re de a că voi dorm i o
secundă în dorm it orul lui în t im p c e așteptăm această
a nula re , e ra m a i ne bun de c â t c re de a m .
„Luc ia no, t re buie să vorbe sc ...” Cuvint e le m e le s-a u oprit
c â nd a m e x ploda t ușa biroului, găsindu-l pe Luc ia no c u alți
pa t ru bărbați pe c a re nu-i văzusem niciodată. Toți c inc i e ra u
a dâ nc i în discuții, c u băuturi în mână. Luc ia no și un a lt t ip
stăteau c u pic ioa re le sprijinit e pe masă, un t ip stătea pe o
c a na pe a și doi juc a u da rt s.
Da , aceștia sunt niște c rim ina li duri c hia r a ic i , m i-a m
ba t joc orit în c a pul m e u. Și nu e ra nic io îndoială în m int e a
m e a că e ra u c rim ina li. Doa r a e rul din jurul lor a fost sufic ie nt
pe nt ru a c onfirm a a st a . Ei bine , a st a și fa pt ul că fie c a re
dint re e i a ve a un t oc pe nt ru armă. S-a r put e a să fi ra t a t un
m ic fa pt c a a c e st a în urmă c u t re i a ni, da r nu m a i.
Le -a m străpuns pe t oa t e c u o privire . I -a m urâ t la fe l de m ult
c a și soțul m e u. V inova t prin a soc ie re , dacă mă întrebați.
Da r de sigur, nim e ni nu m -a înt re ba t . Nimănui nu i-a păsat că
ne -a t â râ t îna poi în această viață pe c a re nu ne -a m dorit -o,
punâ ndu-m i fiul în pe ric ol.
Fiul nost ru. De c e a înc e rc a t m int e a m e a să fie corectă?
N im ic din c e a făcut soțul m e u nu a fost c ore c t . De c i, nu...
fiul m e u !
Am a runc a t o privire în jurul spațiului și, la fe l c a a t unc i
c â nd ne -a m căsătorit prim a dată, a c e st spațiu m -a
im pre siona t . Biroul lui Luc ia no e ra unul dint re c e le m a i m a ri
birouri pe c a re le -a m văzut vreodată. Cre d că a ve a se ns,
de oa re c e a pe t re c ut a t â t de m ult t im p a ic i. M obilie rul sc um p
din m a hon a a c c e nt ua t înt re a ga cameră. Era u două c a na pe le
pe nt ru a pe rm it e vizit a t orilor să se simtă c onfort a bil.
Ca m e ra a fost decorată c u gust , da r m a i a le s a vâ nd în
ve de re c onfort ul.
Ce a m a i bună caracteristică a a c e st e ia a u fost fe re st re le
franțuzești e x t inse de sus în jos c a re duc e a u la o terasă și
vă pe rm it e a u să vedeți înt re a ga proprie t a t e . Pisc ina se
înt inde a de a bia c inc ispre ze c e pic ioa re afară.
„Ah, Gra c e .” Luc ia no m -a înt â m pina t c u un zâ m be t la rg c a re
nu i-a a juns la oc hi. „Cui îi da t ore z această plăcere?”
„T u-t u”, a m căutat c uvint e le pot rivit e .
— Soțul tău, da , termină e l sa rc a st ic .
"T u. Sunt . N u. Ale m e le . Soțul.” Am rost it c uvint e le prin dinții
strânși. Era m a t â t de supărat, înc â t a bia ve de a m dire c t .
Și-a înc lina t c a pul de parcă a r fi lua t în c onside ra re
c uvint e le m e le . „Am uza nt , pe nt ru că a m doc um e nt e c a re
arată că sunt .”
„Ei bine , a st a e st e într-adevăr a m uza nt . Pe nt ru că a m
experiență c a re arăta că ești un ne m e rnic .”
Cine va a înc e put să râdă, da r a a c ope rit -o re pe de dresindu-și
gla sul. Da r privire a m e a a rămas lipită de soțul m e u, dorind
să-l pot uc ide c u privire a m e a .
— Ai ve nit a ic i să discutăm de spre st a re a noastră de
căsătorie sa u a lt c e va , soție?
U n m â râ it m i-a scăpat în t im p c e mă uit a m la e l, bloc â ndu-m i
privire a c u a c e i oc hi a luni pe c a re obișnuiam să-i iube a m
a t â t de m ult .
„V re a u propria m e a cameră”, a m scrâșnit print re dinți.
"N u."
— N u poți de c ide unde dorm , a m șuierat.
„Ca sa m e a , re gulile m e le .”
„N e noroc it ule dra c ului. N ic i măcar nu vre a u să fiu a ic i. Mă
forțezi să rămân a ic i. Pre fe r să dorm pe stradă de c â t sub
același acoperiș c a t ine . Da r iată-mă. Până c â nd va a junge
a nula re a , îm i ve i da c a m e ra m e a sa u e u...
— Sa u c e , soție? m -a provoc a t , c u un zâ m be t înțelegător pe
buze le pline .
Sâ nge le m i-a fie rt și o im a gine m i-a t re c ut prin m int e , e u
a runc â nd c e va și izbind-o în c hipul lui frum os, ștergându-i
a c e l zâ m be t îngâ m fa t de pe buze . Î na int e c a c re ie rul m e u să
proc e se ze c e e a c e fa c e c orpul m e u, e x a c t a st a a m făcut.
Am înt ins m â na către prim ul obie c t c e l m a i a propia t de m ine
și l-a m a runc a t zburâ nd prin cameră. A fost dor de e l și s-a
izbit de pe re t e .
Am privit c u groază c um o vază antică s-a spulbe ra t în
m ilioa ne de bucăți, a t e rzâ ndu-i pe st e pode a , birou și niște
c hipsuri a u a juns c hia r și în părul soțului m e u. I -a m urâ t
c ura jul.
Prăbușirea a fost urmată de liniște și a m fost dure ros de
conștient că inim a îm i bubune a în pie pt . A bătut a t â t de t a re ,
înc â t m -a m spe ria t că m i se vor rupe c oa st e le . Tăcerea s-a
înt ins în t im p c e în m int e a m e a a u juc a t t ot fe lul de c uvint e
c re a t ive . Fie c a re e ra m a i rău de c â t pre c e de nt ul și a m vrut
să-i țip pe toți în față. Am fost a ic i doa r pa t ruze c i și opt de
ore și a m urâ t .
L-a m disprețuit pe e l, pe oa m e nii lui, această casă, a c e st
oraș. Fie c a re luc ru a l na ibii. A fost o a m int ire dureroasă a
c e e a c e m i-a făcut. I -a m ignora t vizit a t orii. N u c ont a u. Oric e
luc ru le ga t de Luc ia no nu a ve a nim ic de -a fa c e c u m ine și
îm i dore a m c â t m a i de pa rt e de a st a .
„Îți urăsc c ura jul.” V oc e a m e a pic ura de se nt im e nt e și nu se
înșela că mă re fe re a m la a c e le c uvint e .
„Soție, aceștia sunt prie t e nii m e i. Ca ssio, Luc a , Ale ssa ndro
și N ic o. Să lăsăm dra m a de fa m ilie pe nt ru m a i t â rziu și să le
salutăm.”
N ic i măcar nu m i-a m înt ors c a pul în direcția lor. M a nie re le
să fie na ibii! Am înc e rc a t înt ot de a una să fa c c e e a c e t re buie
și c e m i-a da t ? U n pist ol pe c a pul m e u, fiind a runc a t c a un
gunoi, folosit c a pion de fa m ilia m e a și de soțul m e u.
— N u-m i pasă de prie t e nii tăi, Luc ia no. am sc uipa t
de zgust a t . „Toți prie t e nii tăi sunt dușmanii m e i.”
Era în pic ioa re și plut e a de a supra m e a în următoarea
respirație.
Î na int e să a m șansa de a -l proc e sa a jungâ nd la m ine a t â t de
re pe de , a c ont inua t c u o voc e calmă, o furtună c a re se
așterne în spa t e le a c e lor oc hi a lun. „Ac um , Gra c e . N u vre m
să fim nepoliticoși c u oaspeții noștri. Fii o soție bună și
salută-te.”
"N u."
„T re buie să t e sc ot afară și să t e pun pe st e ge nunc hi?”
"La dra c u. T u. Soțul.”
Buza i s-a înc lina t în sus de parcă i-a r fi plăcut re be liune a
m e a . N e -a m ridic a t în pic ioa re , c u t rupul lui dur pre a a proa pe
de a l m e u. Am simțit m irosul ăsta de c olonie , a m e st e c de
c it ric e și c e dru, și simțeam căldura ieșind de pe e l. Căldura
de c a re a m poft it ult im a dată c â nd a m pe t re c ut ia rna în N e w
Y ork .
„O să fa c e m a st a m a i t â rziu”, a răcnit e l înc e t , da r în oc hii
lui se simțea o strălucire t a re .
„Poți fa c e a st a m a i t â rziu singur.” A fost st upid să-l provoc i,
să-l ba t joc ore sc . Da r pa rt e a rezonabilă din m ine a dispărut și
a u rămas doa r furia , agitația și ne voia de a -l răni. „V re a u
propria m e a cameră.”
"N u." N u m i-a m da t se a m a că pic ioa re le m e le făcuseră pași
îna poi și deodată m -a m t re zit lipit de pe re t e .
„Am fost de a c ord să rămân a ic i până c â nd va a junge
a nula re a noastră”, a m șuierat. „St a i din c a le a m e a . Alt fe l, t e
voi fa c e să re gre t i că m -a i găsit vreodată.”
El a râ s, sune t ul a m a r.
— Pre a t â rziu pe nt ru a st a , soție. Î n c iuda furie i și urii m e le ,
încă mă dure a să-l a ud spunâ nd a st a . V oia m să-l ple sne sc ,
să-i st râ ng fața frumoasă, să-l fa c să doară așa c um m -a r fi
rănit pe m ine . „Ac um salutați oaspeții noștri.”
„Ce -a r fi să-i sa lut așa c um m i-a i lua t rămas bun de la m ine ?”
M i-a m ridic a t bărbia înt r-o falsă bra va da . Era m ult m a i îna lt
de c â t m ine , înc â t a t re buit să-mi înt ins gâ t ul pe nt ru un e fe c t
m a i bun. „U n joc de ruletă rusă. Pe c a re a r t re bui să apăs
m a i înt â i pe trăgaci?”
Ce va a fulge ra t în a c e i oc hi a lun, da r e l și-a re ve nit re pe de și
și-a st ins e x pre sia . Proba bil un re gre t că nu a ve nit niciodată
glonțul! Ca pul i s-a a ple c a t îna int e și i-a m simțit respirația
fie rbint e pe lobul ure c hii m e le .
— N u vre i să t e pe de pse sc a ic i, T e soro. Știam că fric a m i-a
strălucit în oc hi pe nt ru că e l a c hic ot it înc e t . „Așa e st e , va
e x ist a pedeapsă. Da r dacă t e porți a c um , o voi păstra pe nt ru
m a i t â rziu. Și s-a r put e a c hia r să t e buc uri de a st a .”
„N u a i nic iun dre pt .” V oia m să pa r sfidător, dur, da r c uvint e le
a u ieșit în șoaptă fără sufla re . Urăsem să-l a m a t â t de
a proa pe de m ine . N u voia m să-l m iros, să-i sim t t rupul
a t ingâ ndu-l pe a l m e u. Oc e a ne le dint re noi nu e ra u sufic ie nt
de de pa rt e dacă mă întrebați pe m ine .
„O să t e fa c să țipi, c a să audă toată gospodăria.” A făcut
prom isiuni pe c a re mă t e m e a m că intenționează să le țină.
Da r m-aș lupt a c u e l. N u m a i e ra m aceeași fată tânără.
M -a m ba t joc orit c u o falsă bra va da . „Ce dra c u’ vreodată,
Luc ia no. Du-t e la na iba .”
M â na lui s-a prins st râ ns de brațul m e u și m -a t ra s pe uşă,
spre hol. Am c re zut că m -a t â râ t prin casă până în dorm it orul
nost ru. Da r, în sc him b, m -a îm pins în c e l m a i a propia t colț
înt une c a t , la doa r t re i m e t ri de biroul lui. Am obse rva t de la
pe rife ric ul m e u că ușa biroului lui a rămas deschisă.
„Î nt ot de a una a t â t de sfidător. Ce să fa c e m c u gura a ia a t a ?
V oc e a lui e ra o m â ngâ ie re caldă pe obra zul m e u, trimițându-
m i fiori prin c orp.
Sunt fiori de de zgust , m i-a m spus.
Gura lui s-a izbit de a mea. Sărutul e ra m e nit să
pedepsească, să dom ine , să învinețeze. Și Dum ne ze u m -a
a jut a t , m i-a plăcut. N u a m simțit buze le a lt ui bărbat a supra
m e a din ziua a c e e a de a c um pe st e t re i a ni și jumătate. M -a m
simțit c a o viață diferită, diferită de m ine , da r m e re u m i-a
dorit a c e st se nt im e nt . Î na int e c a t ot ul să se facă cenuşă.
Buze le lui a u c oborâ t pe gâ t ul m e u, lăsând pie le a pâ râ t oa re
în urm a e i.
"Încetează." V oc e a mea e ra mică, da r am re fuza t să
cerșesc. Am re fuza t să-l im plor. „Prie t e nii tăi vor ve de a .”
L-a m simțit m a i m ult de c â t l-a m a uzit c hic ot ind. „N u i-aș lăsa
niciodată să t e vadă așa. Această plăcere e st e rezervată
doa r pe nt ru m ine .” A lăsat c uvint e le să zăbovească în a e r
îna int e de a c ont inua : „Da r îi voi lăsa să audă că t e supui
m ie . De c i, e i știu c ui aparții.”
Am înc e rc a t să mă îndepărtez de e l, da r a fost c a și c um aș
înc e rc a să muți un m unt e .
Pa lm a m â inilor lui e ra pe a m be le c oa pse m e le , trăgându-se
în sus. M int e a m e a c ont inua să mă a ve rt ize ze , a m int indu-m i
c â t de m ult îl disprețuisem. Da r c orpul m e u a re fuza t să
a sc ult e , să rămână nemișcat. Î n sc him b, s-a m ode la t sub
m â inile lui, îm pingâ nd în a t inge re a lui. Pic ioa re le m i s-a u
despărțit, punc t ul dulc e dint re c oa pse le m e le pulsa de
ne voie de e l. M i-a m urâ t c orpul pe nt ru că îl poft e sc .
— Ești ud pe nt ru m ine , T e soro? toarcă e l. M i-a m muşcat
buza de jos, re fuzâ nd să la s răspunsul să sc a pe . Am urâ t că
c orpul m e u a răspuns la a t inge re a lui, c hia r și după a t â t a
t im p de distanță. T ot c e t re buia să facă a fost să a runc e o
privire spre m ine și c orpul m e u s-a t re zit pe nt ru e l. Î n ult im ii
t re i a ni, fie c a re fibră a m e a a fost înt r-un m od de som n; până
c â nd Luc ia no a ve nit după m ine .
„O, T e soro. Ești îm biba t , ge m u e l lângă gâ t ul m e u. Î nt r-o
ceață, l-a m privit c oborâ ndu-se în ge nunc hi. Ar t re bui să-l
a lung. Chia r a c um ! T ot c e t re buia să fa c a fost să-mi îm ping
ge nunc hiul în fața lui frumoasă, să-i rup na sul și să ple c . Da r,
c a o fe m e ie proastă și slabă, l-a m privit sub ge ne le m e le ,
așteptând creșterea.
De ge t e le lui s-a u agățat de chiloții m e i și l-a m văzut c um i-a
a lune c a t pe pic ioa re le m e le . Mă așteptam să le a runc e în
la t e ra l, în sc him b le -a a dus la na s și a inspira t a dâ nc .
I nt e riorul m i s-a c ut re m ura t de o emoție bolnavă.
Ce e st e în neregulă c u m ine ?
— M iroa se a soţia m e a , a răpit e l. „Le păstrez pe a st e a . O să-
i înfășor în jurul pe ne i m e le m a i t â rziu și să mă sm uc i
gândindu-mă la t ine .
Buze le m i s-a u înt re de sc his și un gâ fâ it m oa le a răsunat prin
ceața din c re ie rul m e u. Eu a m fost ? A fost un șoc. Ce l puțin
a m înc e rc a t să-mi spun că e st e . Cu siguranță nu a fost
pe nt ru că e ra m ga t a să mă de sc urc c hia r a ic i în fața lui,
a uzindu-i c uvint e le m urda re .
Prinzâ ndu-m i singura gleznă, c u m â inile lui surprinzător de
blâ nde , i-a m privit m â na bronzată acoperită c u cerneală,
dra pâ ndu-m i pic iorul pe st e umărul lui și înfundâ ndu-i c a pul
înt re c oa pse le m e le . Î n m om e nt ul în c a re buze le lui m i-a u
a t ins păsărica, m i-a scăpat un geamăt put e rnic .
„Luc ia no.” Ar t re bui să-i spun să se oprească. T re buia să mă
lupt c u e l, da r c orpul m e u a re fuza t să a sc ult e . Buze le m e le
nu a u lăsat c uvint e le să iasă la iveală. N u e ra m sigur c um
sa u c â nd m â inile m e le s-a u prins de părul lui, de ge t e le m e le
s-a u înc urc a t prin șuvițele lui sc urt e și înt une c a t e . Î n loc să-l
îm ping, l-a m t ra s m a i a proa pe , a vâ nd ne voie de m a i m ult din
lim ba lui, din gură.
Lim ba lui m i-a t a c hina t c lit orisul și st e le le se învâ rt e a u de ja
în spa t e le ple oa pe lor m e le . Abia mă a t inse se , ia r int e riorul
m e u de ja t re m ura , a proa pe să izbucnească în c e a m a i dulc e
plăcere. M ijloc ul um bre i lui de la ora c inc i m i-a furnic a t
int e riorul c oa pse i, zgâ riind c a rne a m oa le .
Toată furia m e a s-a t opit și s-a t ra nsform a t în poftă sub
a t inge re a lui expertă. Lim ba lui m i-a învâ rt it c lit orisul în
c e rc uri leneșe, ia r e u m i-a m răsucit c orpul, trăgându-i sa u
îm pingâ ndu-i gura ... N u e ra m sigur. Senzația a copleșit
fie c a re gâ nd re zona bil. M â na lui m -a prins de fund și m -a
ținut fe rm de gura lui.
„O, Doa m ne ,” a m re spira t . "M a i m ult ."
Aș re gre t a m a i t â rziu. M-aș gâ ndi la a st a m a i t â rziu. Ac um ,
t re buia doa r să mă de sfa c . Pe nt ru m ine ; nu pe nt ru e l , m -a m
mințit singur.
Și-a îm pins de ge t ul în m ine , ia r gura lui m -a m unc it fără milă.
Sune t e le lui de m â râ it făceau să pară că se bucură de c e l
m a i bun de se rt din viața lui.
„La na iba , a i un gust m inuna t .” Ge m e t e le m e le a u de ve nit
m a i put e rnic e și m i-a m mușcat put e rnic buza pe nt ru a păstra
tăcerea. Era m c hia r la m a rgine a st â nc ii, ga t a să sară de jos
și să spira le z înt r-un a bis de plăcere încântătoare. El a fost
singurul c a re m i-a put ut fa c e a st a vreodată.
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul t re ispre ze c e

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O

T
e l pa rfum ul soției m e le m -a înne bunit . M irosul e i t re zit m i-a
făcut gura apă, c a și c um aș fi fost lipsit de hrană și apă de
se c ole . Dulceața e i lim pe de e ra pe st e t ot în jurul m e u. Î m i
pie rduse m mințile să fa c a st a pe hol, c u prie t e nii m e i în
spa t e le ușii biroului. Da r nu m i-a păsat, a t â t a t im p c â t nu a u
văzut-o. Am vrut să știe că e a e st e a m e a .
„Luc ia no”, a st riga t e a în t im p c e lim ba m e a a a lune c a t pe
fa nt a e i. Fia ra neastâmpărată și nemiloasă din m ine s-a
re t ra s în c e le din urmă, mulțumită de Gra c e pe lim ba m e a .
La na iba , a ve a un gust a l na ibii de bun. Ca fe m e ia m e a !
Supgâ ndu-i una dint re buze le păsăricii, m i-a m mișcat lim ba
în jurul m ugurului e i. T rupul e i zum ze a de ne voie , răsucindu-
se sub gura m e a . Ge m e t e le c a re um ple a u holul ne -a u lăsat
foa rt e c la r c e făceam.
U nghiile e i m i-a u t re c ut prin păr, zgâ riindu-m i sc a lpul în t im p
c e o de vora m . Sune t e ascuțite ieșiră de pe buze le soției
m e le , c u păsărica e i pe fața m e a . Aș m uri un om fe ric it ,
e x a c t așa. Cu gust ul e i pe lim ba m e a .
I -a m c iupit c lit orisul. Corpul e i s-a înc orda t pe nt ru o scurtă
secundă îna int e de a se înfiora și a zbura t pe st e m a rgine , c u
num e le m e u pe buze . Ex a c t așa c um a r t re bui să fie . I -a m
bătut suc urile c a bărbatul la c om c a re e ra m , oc hii m e i
băutând la ve de re a e i.
Obra jii soției m e le înroșiți, părul atrăgător de zordona t . Arăta
c a o fe m e ie încântată. Fe m e ia m e a . Oc hii e i s-a u fix a t pe a i
m e i, ceața din a c e i oc hi frumoși s-a ridic a t înc e t . Da r în loc
de m olic iune a pe c a re obișnuiam să o văd în e i după c e a m
a dus-o la c ulm i, a c olo e ra doa r re se nt im e nt e .
„Ești un ne noroc it ”, a sc uipa t e a , c u voc e a ușor încordată.
M -a m ridic a t re pe de și m i-a m apăsat gura t a re pe a e i.
„Gustă-te pe buze le m e le , soție”, i-a m spus, buze le m e le la
câțiva c e nt im e t ri de a le e i. — Pe nt ru că a c olo ve i fi până se
va t e rm ina a st a . Ac um , du-t e să salută oaspeții noștri.”
S-a îm pins de pa rt e de m ine , netezindu-și roc hia pe c oa pse ,
c u obra jii încă înroșiți de c e e a c e t oc m a i făcusem. N u e ra
de loc greșit de spre c e e a c e t oc m a i s-a înt â m pla t pe a c e st
hol, c hia r dacă e a a r fi tăcut pe pa rc ursul înt re gului c a lva r.
Da r e a nu a fost tăcută prin plăcerea e i , a m zâ m bit e u
mulțumit. I ube a fie c a re secundă din e a . Deși a c um re gre t ul
e ra c la r pe fața e i.
„Sunt oaspeții tăi”, a spus e a . "N u e a l m e u. Le poți spune că
dacă se a propie de fiul m e u sa u de Ella , îi voi om orî.”
Ea a ple c a t fără să a runc e o privire îna poi. Șoldurile e i se
legănau înt r-o seducție neintenționată, roc hia ei c re m
a c c e nt uâ nd fie c a re curbă a c orpului e i, ispitindu-mă. N u
vroia m să fa c nim ic m a i m ult de c â t să m e rg după e a , să o
a runc pe st e umărul m e u și să o duc în dorm it orul nost ru,
unde o t ra g zile înt re gi. Uitați de prie t e nii m e i, uitați de
t re c ut , fa m ilia Rom a no... uitați de t ot ul, c u excepția c orpului
e i dulc e de sub m ine .
Am fost prost să insist să doarmă în dorm it orul nost ru.
Proba bil că m i-a r tăia gâ t ul în m ie zul nopții. Privirile pline de
ură pe c a re m i le -a a runc a t în c a le e ra u dova da c â t de m ult
îm i disprețuia c ura jul.
Aș da dra c u ura din e a , a m zâ m bit în sine a m e a . N u a fost
un pla n ge nia l, da r e ra t ot c e a ve a m .
M -a m înt ors în biroul m e u, toți prie t e nii m e i încă a c olo. N u
e ra c a și c um a r fi put ut să ple c e ; nu de c â t dacă voia u un
loc în prim ul râ nd c u spe c t a c ol în t im p c e e u m â nc a m
păsărica soției m e le .
— Cre de a m că c ine va a spus că soția t a e st e o pianistă
blândă? Bineînțeles, Luc a a r fi să mă de ra nje ze . „Și a ic i e a
amenință că ne va uc ide pe toți.”
— La na iba , a m mormăit. Dulceața soției m e le a zăbovit pe
lim ba m e a , pe nisul m e u t a re pe nt ru e a . A fost un e fe c t
se c unda r pe rm a ne nt din m om e nt ul în c a re a m găsit-o și se
înrăutățește pe m inut .
— Ea nu t e -a ie rt a t ? Ca ssio a pus înt re ba re a inutilă.
"N u." Ave a m senzația că nu mă va ie rt a niciodată. nu aș fi
a vut . N ic iunul dint re bărbații din cameră nu a r fi ie rt a t o
a se m e ne a ofensă, așa că de c e m-aș aștepta la a lt c e va de la
soția m e a ?
„Ești sigur că vre i să dorm i în aceeași cameră?” întrebă
Ale ssio. „S-a r put e a să t e om oa re în som n. Ea îți urăște
c ura jul.”
M -a m uit a t la e l, ura ndu-i c ura jul c hia r in a c e a st a se c unda
pe nt ru c a spune a a de va rul. „La na iba , idiot ule ”.
Ale ssio c hic ot i c a ne noroc it ul c a re e ra . "Sunt bine . Deși, s-a r
put e a să vre i să ții fe m e ia sub t ine toată noa pt e a . Din
sune t e le pe c a re t oc m a i le -a m a uzit , e a pa re să fie receptivă
la t ine în a c e a arenă.”
„S-a r put e a să t e împușc înt r-una din zile le a st e a ”, a m m â râ it
la e l, da r un râ nje t m i-a juc a t pe buze . El a a vut dre pt a t e .
Gra c e a fost receptivă c â nd i-a m făcut plăcere. Mă oc olise
din m om e nt ul în c a re a pus pic iorul îna poi în c a sa m e a . Ori
s-a agățat de fiul e i, tatăl m e u, ori a a sc uns c ine na iba știe
unde . Î n plus, a t re buit să treacă și e a pe st e je t la g.
„N u-i a c orda atenție lui Ale ssio”, a int e rve nit N ic o. „Est e
doa r ge los pe nt ru că nu-și poa t e int roduc e pula în fe m e ia pe
c a re o vre a .”
Ale ssio i-a răsturnat im e dia t pasărea. Cu toții știam
pove st e a . A a t ins c e e a c e e ra int e rzis și a c um a poft it m a i
m ult . S-a r părea că toți a m a vut înc e put uri gre le c u fe m e ile
noa st re . N ic o nu a fost dife rit .
„Îți jur, să vă prive sc , băieți, mă fa c e recunoscător că nu a m
de -a fa c e c u fe m e i m a i m ult de o noa pt e ”, a re plic a t se c
Luc a .
„V ine t im pul tău, fra t e .” Ca ssio zâ m bi la fra t e le lui m a i m ic .
„Și aștept c u nerăbdare să t e văd zvâ rc olindu-t e .”
A ve nit râ ndul lui Luc a să răstoarne pasărea către fra t e le
său m a i m a re . „Ține-ți respirația, fra t e . V e zi c â t de bine
ie se .”
Ca ssio i-a răsturnat două păsări. Iată-ne, bărbați a proa pe de
pa t ruze c i de a ni, și e ra m a t â t de m a t uri înc â t ne dădeam
de ge t e le m ijloc ii.
„Bine , îna poi la a fa c e re a în cauză”, am oprit toată
răsturnarea a st a de pasăre. „Ave m vre o a c t ua liza re de spre
Alphonso și c e fa c e e l?”
N ic o și-a lua t pa ha rul și a lua t un pa ha r. „Am puțin m a i m ult e
de t a lii de spre legătura Rom a no c u K ings.”
N ic o, sa u Lupul, așa c um îi spune a m noi, a ve a un m od neștiu
de a a fla de t a lii de spre oric e și de spre toată lum e a . L-a m
num it Lupul pe nt ru că ticălosul a ve a inst inc t e le de lup. Era
foa rt e int e lige nt , une ori singura t ic , dom ina nt , da r m a i a le s
loia l. Cu excepția fa pt ului că fa m ilia lui l-a t ra s - c u
siguranță părea o temă curentă pe a ic i.
„Toți sunt e m ure c hi”, i-a m spus prie t e nului m e u.
„Ac um ia a st a c u un sâ m bure de sa re , de oa re c e nu există
dove zi c onc re t e ”, a înc e put N ic o. „Fa m ilia Rom a no e st e
ve c he , se întâlnește c u c e l puțin două se c ole îna poi a ic i, în
St a t e . La fe l și fa m ilia K ing.” Ca ssio dădu din c a p. Știam c u
toții că fa m ilia K ing c onduc e a lum e a interlopă criminală din
Europa , ia r c â nd a u m igra t a ic i, a u c ont inua t aceeași c a le ,
stabilindu-și t e rit oriul. „Pove st e a a fost că a e x ist a t c e va
sâ nge rău înt re strămoșii tăi din Europa . Fa m ilia Rom a no e ra
bogată și print re nobilim i. O fiică Rom a no s-a îndrăgostit de
unul dint re re gi, în t im p c e a m be le fa m ilii încă loc uia u în
Europa . Odată c e a a fla t c a pul Rom a no, l-a u vâ na t pe bărbat
și l-a u spâ nzura t . Ei îi c onside ra u de clasă inferioară. La
sc urt t im p după a c e e a , re gii a u m igra t în St a t e și s-a u
st a bilit . Revoluțiile a u t re c ut prin Europa și fa m ilia Rom a no a
pie rdut a proa pe t ot ul. Câ nd a u m igra t , din păcate pe nt ru e i,
a u a t e riza t pe t e rit oriul Re ge lui. Oric um , înțelegerea a fost
făcută înt re șeful fa m ilie i K ing și fa m ilia Rom a no. Fie c a re
generație a r ofe ri o fe m e ie , o frumoasă, fa m ilie i K ing. Ca
despăgubire pe nt ru bărbatul uc is de fa m ilia Rom a no.”
— Ce na iba ... mormăi Ca ssio. „N e -a i na ibii? Pe nt ru că nu a m
c he f de povești st upide .”
„N u, sunt de st ul de se rios. Încă m a i c a ut , da r se pa re că
fa m ilia K ing a văzut o oport unit a t e . Au e x t ins a c e l a c ord și
la a lt e fa m ilii. U ne le sunt ofe rt e unic e , a lt e le pe t e rm e n lung.
Proble m a e st e găsirea de dove zi c a re să susțină a c e st
luc ru.”
„De c i unde a i a uzit a st a ?” l-a m înt re ba t . Am fost de pa rt e a
lui Ca ssio a ic i. Suna c a un a l na ibii de ba sm . Și nic i unul bun.
„Din toți oa m e nii, de la m a m a m e a .”
— Și t u o c re zi? întrebă Ca ssio, c u voc e a îndoielnică. M a m a
lui N ic o nu a fost t oc m a i un m ode l de urm a t .
„De fa pt , a fost c e va c e a m a uzit c hia r și c â nd e ra m c opil, de
la bunic a m e a .” N ic o e ra a l na ibii de se rios. „Se pa re că
străbunicul m e u a lovit o problemă financiară și a ve a ne voie
de ba ni. El a fost a borda t de unul dint re strămoșii tăi,
Ca ssio, și i s-a ofe rit un a jut or, în sc him bul une ia dint re
frum oa se le fa m ilie i noa st re t im p de două generații. Bunic ul
m e u i-a spus să meargă la dra c u și a st a a fost t ot .”
Se nsul lui a t â rna gre u în a e r. Era c e va c om ple t dife rit de
c ont ra ba nda de oa m e ni.
„Ce fa c e i c u fe m e ile ? Chia r se căsătoresc c u un m a fiot ?”
El a ridic a t din um e ri. „Le oferă spre vâ nza re . Știi, creșterea
elegantă și pe digre e bun a duc e un preț m a re în râ ndul
bărbaților din lum e a noastră.” Da , știam c u toții că sunt e m
nenorociți. „Da r c uvâ nt ul e st e că frum oa se le din fa m ilia
Rom a no a u a dus c e a m a i m a re sumă de se c ole . Și în urmă
c u a prox im a t iv o sută de a ni, fa m ilia Rom a no a int ra t în
t ra fic de pe rsoa ne , condusă de stră-străbunica lor. Și ghic i
c u c ine a făcut echipă?” Ave a m o suspic iune , da r e ra gre u
de c re zut t oa t e ra ha t urile a st e a . "Ai int e le s. Cu strămoșii lui
Ca ssio. Fa m ilia Rom a no a ofe rit un front pe rfe c t , le git im .”
„N u m a i e ra u obligați să-și ofe re fiic e le ?” T oa t e a c e st e a m i-
a u a git a t st om a c ul.
„Oh, nu, a c ordul rămâne în vigoa re . Ac ordul dint re Be lle s
a nd M obst e rs a c ont inua t , inc lusiv frum oa se din fa m ilia
Rom a no. Est e c e a m a i m a re licitație, c a re a duc e c e le m a i
m a ri sum e . Fe m e ile m e rg la c e l m a i m a re ofe rt a nt . Din
păcate pe nt ru fa m ilia Rom a no, nu toți m e m brii fa m ilie i lor a u
a vut st om a c ul pe nt ru a st a . Au e x ist a t povești tăcute de spre
m e m bri a le fa m ilie i c a re a u dispărut sa u a u fost doborâți
dacă înc e rc a u să ia dra c u c u noua lor a fa c e re secretă. Până
la K e nne dy Rom a no. Ce a rt a lui îm pot riva fra t e lui său a fost
de st ul de amară.”
Ac e st a a fost tatăl lui Gra c e . Soția m e a m i-a pove st it de spre
părinții e i în prim e le luni a le căsniciei. Ea i-a iubit foa rt e
m ult . Ar fi t re buit să știu t oa t e a c e st e a îna int e ; a r t re bui să
a ve m c u toții. Da r adevărul e ra că m -a m c onc e nt ra t doa r pe
răzbunarea morții m a m e i și a surorii m e le . Am bii a u fost
uciși de Alphonso Rom a no.
„Cum se fa c e că nic iunul dint re noi nu a a uzit de a st a
îna int e ?” Și c um nu s-a c onst a t a t în ve rific a re a
a nt e c e de nt e lor lui Gra c e că a e x ist a t o ceartă înt re K e nne dy
Rom a no și fra t e le său?
„Ei bine , nic iunul dint re noi nu e st e c u adevărat din fa m ilii
ve c hi”, a re plic a t N ic o. „Ale ssio a ve nit din ba ni ve c hi, da r
fa m ilia lui a re se diul în Ca na da . Fa m ilia m e a s-a îmbogățit
doa r c u a prox im a t iv o sută de a ni în urmă c u boom -ul
construcțiilor. Tatăl tău, Luc ia no, a fost prim a generație în
St a t e și a luc ra t singur în râ nduri. Și a i de pa t ru ori, dacă nu
m a i m ult , c e e a c e a făcut tatăl tău, așa că nu a i fi a vut
niciodată ne voie de ba ni. Ca ssio și Luc a nu e ra u în a c e le
c e rc uri și, într-adevăr, bunic ul lor din I t a lia i-a c re sc ut . Așa
că tatăl lor i-a ținut de pa rt e .”
„Sfint e dra c u,” mormăi Luc a . „Be le și mafioți. Cine în m int e
a r fi de a c ord să ofe re o fiică unui bărbat din c e rc urile
noa st re ?”
El a a vut dre pt a t e . Știam că nu aș vre a c a c opiii m e i să facă
pa rt e din această lum e interlopă. A fost c rud și neiertător.
M -a făcut un ne noroc it ipoc rit pe nt ru că l-a m lua t pe Gra c e
fără să țin c ont de lum e a m a fie i.
— Mi-aș im a gina că oa m e nii disperați vor fi de a c ord c u a st a ,
mormăi Ca ssio.
„Urăsc ne noroc it ul ăla bătrân”. Luc a nu și-a a sc uns
se nt im e nt e le față de tatăl său. Î l ura c u pa siune . N u că l-aș
put e a învinovăți.
„Da r din nou, nu există dove zi pe nt ru nim ic din t oa t e
a c e st e a . Și m ult noroc să găsești pe c ine va c a re a r fi dispus
să a t e st e a c e st luc ru”, a adăugat N ic o.
M a x ila rul lui Ca ssio e ra a t â t de st râ ns, înc â t m -a m gâ ndit că
s-a r put e a spa rge în oric e secundă.
Spa im a e ra gre a c a plum bul în a dâ nc ul st om a c ului m e u.
Gra c e a fost singura fe m e ie din generația actuală a fa m ilie i
e i. Ac um t re i a ni, a m t rim is-o im e dia t îna poi la e i. Ea a fugit ,
a dispărut c e i m a i lungi t re i a ni din viața m e a . Am c re zut că
unc hiul e i m i-a a sc uns-o, da r dacă a r e x ist a un gra m de
adevăr în această pove st e , a st a nu a r put e a fi. A luc ra t c u
tatăl lui Ca ssio. Dacă a r a ve a -o, e a a r fi în ghe a re le lui
Be nit o K ing, oferită m a fiot ului c u c e a m a i m a re licitație.
Și a m a dus-o im e dia t îna poi în vizuina le ului. Aș fi put ut la fe l
de bine să o fi livra t pe un pla t ou de a rgint .
Sâ nge le m e u a c loc ot it , furia față de m ine c a niciodată.
N ic o a c ont inua t să vorbească: „După c um știți, Alphonso
a ve a doa r un fra t e . De c i nu a e x ist a t nic io ofertă de Rom a no
Be lle . K e nne dy Rom a no e ra în politică; e ra si e l de st ul de
bun. A a vut o iubită din copilărie c a re a re fuza t să se
căsătorească c u e l mulți a ni. Lum e a e ra uluită. Era u o
pot rivire perfectă. Ea a ve nit din ba ni ve c hi. Se spune în
șoaptă că fa m ilia e i știa de spre a fa c e re a în desfășurare a
fa m ilie i Rom a no și de spre t ra fic ul de pe rsoa ne . K e nne dy
Rom a no a fost e duc a t de soția sa în propriile a fa c e ri de
fa m ilie , după c a re a înt re rupt oric e c ont a c t c u fa m ilia
Rom a no. Ca rie ra sa politică a c re sc ut ra pid și put e rnic .
M e rge a fără înc e t a re după m a fie și crimă. Au e x ist a t povești
de spre c a re ar fi put ut de ve ni cu ușurință următorul
președinte. Și a u a vut o fetiță; singurul c opil pe nt ru a c e a
generație de c â nd Alphonso nu s-a căsătorit niciodată.”
Semnificația e i a zăbovit în a e r. Gra c e e ra da t or fa m ilie i
K ing.
„Cuvâ nt ul e st e că Gra c e Rom a no a fost menită pe nt ru fiul
le git im a l lui Be nit o K ing”, a c onc luziona t N ic o. „Oric e preț
c e l m a i m a re îl a duc e , M a rc o K ing va plăti dublu.”
N u i-aș lăsa niciodată să o aibă. Aș uc ide fie c a re m e m bru a l
fa m ilie i K ing dacă a r fi, da r e i nu l-a r a ve a niciodată pe
Gra c e . Era V it a le a c um . Era a m e a .
„Cu c e a lt e fa m ilii a u a ra nja m e nt e re gii?” Ca ssio strigă.
„N u a m pist e c onc re t e . Polit ic ie ni, a ic i în SU A și în Europa ,
ve de t e de c ine m a , fa m ilii ve c hi.” N ic o t ra se a dâ nc a e r în
pie pt și a poi expiră înc e t .
— Cre zi că poa t e știe Gra c e ? Î nt re ba re a lui Ca ssio e ra
rezonabilă.
Am înt â lnit privire a lui N ic o. „Am put e a să o întrebăm”, a
suge ra t e l.
Oc hii m e i a u obse rva t bucăți de vază spa rt e pe pode a și pe
birou. — N u ne va spune nim ic , a m răpit. Dacă t oa t e a c e st e a
e ra u adevărate și Gra c e știa de spre a fa c e re a c u Be lle , a m
trădat-o în c e l m a i rău m od posibil. Ac e st a a fost m ot ivul
pe nt ru c a re m -a trădat în ziua a c e e a ? U nc hiul e i a ținut a st a
pe st e c a p?
— La na iba , t re buie să fa c e m c e va , a spus Luc a .
„Știm c um funcționează? Ofra nda de frum os?” a m înt re ba t .
"Câ nd? U nde ?" Î nt re gul c onc e pt m i-a făcut rău la st om a c .
„Ra pha e l a menționat că l-a a uzit pe Alphonso vorbind c u
Be nit o de spre nașterea une i fe m e i.”
Ca ssio și c u m ine ne -a m privit . N u se pune a nic io îndoială
c ine e ra a c e a fe m e ie a c um . Alphonso Rom a no știa de ja că
Gra c e s-a înt ors în St a t e ?
M a ssim o a int ra t pe uşă în a c e l m om e nt , c u o privire
alarmată pe c hip.
"Ce e st e ?" La na iba , nu știam c â t e vești proa st e m a i pot
prim i astăzi.
"L-a m st ric a t ."
„Ce a rupt ?” Ca ssio și c u m ine a m înt re ba t în același t im p.
„Am spa rt fire w a ll-urile soției t a le .” Părea de zordona t , c e e a
c e i se înt â m pla ra r. „N -o să c re zi a l na ibii.”
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul pa ispre ze c e

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

EU
nu-m i ve ne a să c re d că l-a m lăsat pe Luc ia no să mă
răpească pe hol. Era m a t â t de supărată pe m ine .
După c e m -a m dus să ia u o nouă pe re c he de chiloți, m -a m
dus în direcția c a m e re i de joacă a lui M a t t e o. Să fiu în
pre a jm a lui înt ot de a una m -a înt e m e ia t . El a fost re a m int ire a
m e a să t re c pe st e a st a . Era t ot ul pe nt ru e l.
De sc hizâ nd ușa înc e t în c a z că dorm e a , a m fost surprins să-l
găsesc pe tatăl lui Luc ia no st â nd pe c a na pe a , c onst ruind o
garnitură de t re n din le m n c u M a t t e o. Am â ndoi a ve a u
zâ m be t e la rg pe buze , vorbind italiană. N ic i unul dint re e i nu
m -a a uzit int râ nd.
„Ce fa c c e i doi bărbați a i m e i preferați?” a m înt re ba t ,
surprinzâ ndu-i pe a m â ndoi. M a t t e o s-a ridic a t și a a le rga t
spre m ine , îmbrățișându-mă pe pic ioa re . M -a m lăsat în
ge nunc hi și m i-a m încolăcit brațele în jurul lui.
„Const ruim c e le m a i m a ri șine de t re n”, a anunțat tatăl lui
Luc ia no. „V re i să ne ajuți?”
"Sigur m i-a r pla c e a ." Am apăsat un sărut pe frunt e a fiului
m e u. — Ce spui, M a t t e o?
M -a t ra s c u nerăbdare și m -a m așezat înt re e i doi. M a t t e o m i-
a da t im e dia t pie se , punându-mă la luc ru.
— Fa c i o treabă a t â t de bună, M a t t e o, l-a lăudat N onno. Din
fe ric ire , a t re c ut la engleză, c a să le înțeleg și e u
conversația. „V a t re bui să ne asigurăm că a ve m pie sa
potrivită pe nt ru m unt e . Da vve ro?” Dre a pt a ?
„Cum a fost loc ul de joacă astăzi?” L-a m înt re ba t pe N onno
în t im p c e luc ra m c u toții la pie se le noa st re de t ra se u.
"A fost bun. M a t t e o a spus că nu a văzut niciodată un loc de
joacă a t â t de m a re . V om inst a la unul pe t e re n m â ine .”
I -a m zâ m bit . V oia m să-i spun că nu e ne voie , de oa re c e nu
vom rămâne m ult t im p, da r ura m să-i uc id e nt uzia sm ul și
fe ric ire a bătrânului. Așa că a m tăcut.
Am luc ra t c u toții la c onst ruire a șinelor de t re n, în t ot a c e st
t im p gâ ndurile îm i t re c e a u prin m int e . Ar fi bine c a această
a nula re să treacă re pe de . Aș fi prost să c re d că aș put e a
re zist a lui Luc ia no pe t e rm e n lung. Da , l-a m urâ t , da r m int e a
și c orpul m e u păreau să fie în război a ic i și îm i e ra teamă că
t rupul m e u câștigă. N u e ra de bun a ugur pe nt ru re spe c t ul
m e u de sine .
M i-a m a m int it de o frază pe c a re m a m a o spune a m e re u.
Est e o linie subțire înt re dra gost e și ură, Gra c e . N u le
a m e st e c a niciodată pe c e le două.
Mi-aș fi dorit să fie încă a ic i și să-i pot c e re un sfa t . M i-a fost
a t â t de dor de e a . Să fiu îna poi a ic i, a t â t de a proa pe de
fa m ilia mea c a re m i-a lua t atât de m ult , a fost o
bine c uvâ nt a re și un ble st e m . De c â nd e u și Ella a m fugit , a m
a lunga t t oa t e a m int irile . M -a m făcut să nu-m i a m int e sc de
m a m a , t a t a , unc hiul m e u și nic i bunic ii m e i. Și, de sigur,
Luc ia no. Pa rt e a tristă a fost că nu a fost nic i măcar c e l m a i
rău răufăcător din viața m e a .
U nc hiul și bunic a m e a a u fost c e i m a i răi răufăcători dint re
toți.
Adevărul e ra că e ra m spe ria t din m int e a m e a ble st e m a t a . Și
nu a fost din c a uza lui Luc ia no. Bărbatul a c e la m i-a arătat
dire c t că nu va e zit a să-mi pună un glonț în c re ie r și, totuși,
îm i e ra și m a i frică de a lt e rna t iva c u unc hiul m e u. Le -a m
mulțumit t ut uror sfinților că a u a vut un băiat.
„Gra c y”, m â na lui N onno e ra pe a m e a , trăgându-mă îna poi la
sc e na în cauză. "T e simți bine ?"
M -a m forțat să zâ m be sc . "Da , de sigur."
M a t t e o s-a t â râ t în poa la m e a și și-a pus m â inile pe obra jii
m e i. "Plâ ngi?" m -a înt re ba t N onno în același t im p.
De ge t e le m e le s-a u înt ins la fața m e a și și-am da t se a m a că
e ra udă. „Cre d că mă dor oc hii. Proba bil je t la g.”
N onno nu m -a c re zut , da r a da t drum ul. M i-a m înt ors buze le
în m â inile dolofa ne a le lui M a t t e o și i-a m sărutat pa lm e le .
„Sunt bine , iubit o.”
Oc hii căprui a i fiului m e u mă prive a u, a m int indu-m i a t â t de
m ult de tatăl lui. L-a m sărutat c u tandrețe pe frunt e .
Adevărat, toată dure re a pe c a re m i-a a dus-o Luc ia no a
m e rit a t . Pe nt ru că a m a vut fiul m e u. El a fost viața m e a .
La fe l c um e ra m viața părintelui m e u. M -a u prot e ja t c u t ot c e
a ve a u. Și unc hiul m e u a dist rus t ot ul. Poa t e că e ra t im pul să-
m i pun unc hiul și bunic a să plătească. Câ nd Luc ia no m -a
se dus și a poi m -a răpit c u toți acești a ni în urmă, e ra m o fată
fără experiență, naivă și speriată. M -a lua t și, fără să știe, a
de ve nit sa lva t orul m e u. Până în a c e l m om e nt , nu a m a vut pe
nim e ni c a re să mă sa lve ze de soa rt a oribilă. Ga brie lla și c u
m ine e ra m neputincioși îm pot riva înțelegerii făcute de
strămoșii noștri.
N u m a i e ra m a t â t de na iv și lipsit de experiență, da r t ot îm i
e ra frică. Fric a e st e sănătoasă , a m a uzit .
N e -a m juc a t o oră, îna int e să mă ridic în sfârșit. „Bine ,
M a t t e o. V om lua c ina , vom fa c e ba ie și a poi vom m e rge la
c ulc a re .”
M a t t e o a înc e put să facă bofă, da r e ra obosit . Știam că nu va
dura m ult până c â nd va a junge la un punc t e puiza t . Și Ella și
c u m ine a ve a m niște t re buri de c a re să ne ocupăm în se a ra
a st a .
„N u,” voc e a m e a e ra e zit a nt . „T re buie să mă oc up de c e va în
se a ra a st a . V e i fi c u oc hii pe M a t t e o, t e rog?”
Oc hii lui lim pe zi mă prive a u și nu a ve a nic io posibilit a t e să
nu înțeleagă c e va . Era pre a deștept c a să nu vadă că se
întâmplă c e va .
— De sigur, Gra c e , răspunse e l. „Ac um ha i să ve de m c e ne -a
pregătit M a ria pe nt ru cină”, a spus N onno îna int e c a M a t t e o
să poată prot e st a în c ont inua re .
I -a m a runc a t o privire recunoscătoare și l-a m ridic a t pe
M a t t e o în brațele m e le . „Bine , de sc hide c a le a ”, i-a m spus lui
N onno.
Am ieșit din zona de joacă a lui M a t t e o, urm â nd în spa t e le lui
N onno pe sc a ra m a re , ia r e u a m ble st e m a t în tăcere
m om e nt ul în c a re i-a m văzut pe Luc ia no și prie t e nii lui st â nd
în jurul zone i m a ri de la int ra re , disc ut â nd c e va pe un t on
st ins.
Am vrut să mă înt orc și să mă îndre pt în direcția opusă, da r
e ra pre a t â rziu. Toți ne văzuseră.
„Ah, băieți”, a ra dia t N onno. „M a t t e o e st e ga t a de cină. V re i
să ni t e alături?”
Ble st e m e tăcute m i-a u e x ploda t în c re ie r la invitație. Doa r
spune nu. Spune nu. T e rog spune nu.
„Bună ziua , dom nule V it a le . N e -a r plăcea”, a răspuns unul
dint re e i. U f, drăguț. N u a m vrut să st a u la cină c u această
mulțime.
Am c ont inua t , spe râ nd că N onno va c ont inua să vorbească
și să ne ignore . Da r nic i un a se m e ne a noroc .
„Ah, Gra c y. T re buie să-i cunoști pe acești băieți.” N u a m
put ut să-mi țin joc de batjocură. Băieți, fundul m e u! Pa sul
m i-a zguduit și m -a m înt ors pe nt ru a le înfrunt a . „Ac e st a e st e
Ca ssio K ing.” Arătă spre bărbatul c a re a a c c e pt a t invitația
la cină. M a i de vre m e e ra m pre a supărat c a să-i văd c u
adevărat pe acești băieți, da r... sfâ nt e fum uri! Arăta bine .
Părul lui înt une c a t și a c e le t a t ua je de pe m â ini și pe gâ t a u
da t o atmosferă de a nu mă dra c u . „- și fra t e le lui Luc a .”
Ac e la a ve a și t a t ua je c a re îi m a rc a u gâ t ul, o e x pre sie
întunecată pe față. Era m sigur că dacă da m de e l pe a le e a
întunecată, aș a le rga în altă pa rt e . Arăta c a un ne noroc it
t ot a l. „N ic o și Ale ssio.” U lt im ii doi e ra u m a i curați de c â t
Ca ssio și Luc a , da r încă e x e m pla re supe rbe . Urăsem să
re c unosc , da r acești băieți e ra u de va st a t or de chipeși.
De sigur, nic iunul dint re e i nu se c om pa ra c u Luc ia no, da r
e ra u de st ul de apropiați. Și fie c a re dint re e i e ra pe ric ulos.
Era un a e r de ne m ilos în e i. Au zâ m bit , da r t ot ul e ra o fațadă.
T e -a r uc ide la fe l de ușor c a zâ m be t ul. — Și îl cunoști pe
Luc ia no, a adăugat N onno, c hic ot ind.
— Din păcate, a m mormăit e u.
„N -a i c re zut a st a m a i de vre m e ”, a re plic a t soțul m e u c u un
râ nje t îngâ m fa t și inst a nt a ne u obra jii m i-a u a rs de jenă. L-a m
urâ t pe t ipul ăsta. Chia r a m făcut-o.
Da , continuă să-ți spui a st a .
Deși pe buze le lui pline e ra un zâ m be t , nu a m put ut de sc ifra
privire a din oc hii lui. Se uit a la m ine c u foa m e sa u
amenințare. Poa t e că c e i doi e ra u la fe l, de oa re c e oric a re m -
a r spulbe ra .
„Î m i pa re bine să vă c unosc , doamnă V it a le ”, m -a sa lut a t
Ca ssio K ing, atrăgându-mi atenția a supra lui. Toți bărbații
mă prive a u c u o e x pre sie ciudată. Proba bil c re d că sunt
ne bun din c a uza c rize lor m e le a nt e rioa re . Sa u proba bil că
știau c e a m făcut e u și Luc ia no pe hol. U f, l-a m împușcat pe
Ca ssio c u privire a m e a c e a m a i furioasă.
— Sunt Gra c e , a m sc uipa t , părând ticălos.
— Mă buc ur să t e c unosc , Gra c e , a adăugat un a lt bărbat.
Era fra t e le lui Ca ssio, Luc a . „Luc ia no t e -a ținut a sc uns de
noi.”
T ipul ăsta a fost c u adevărat? M i-a m da t oc hii pe st e c a p
spre e l. "T ot c e e a c e ."
— Îți vor plăcea, Gra c y. N onno a zâ m bit blâ nd, ignorâ nd
neplăcerea m e a evidentă față de bărbați. „Sunt băieți buni.”
Am clătinat din c a p și a m mormăit pe sub răsuflare:
„Core c t ”. Băieți cuminți și acești bărbați nu t re buie
menționați în aceeași c a rt e , c u a t â t m a i puțin aceeași
propoziție.
„Și băiatul ăsta m a re e st e M a t t e o a l nost ru”, i-a pre ze nt a t e l
fiului m e u, c a re a urmărit c u fascinație înt re a ga scenă.
M -a m sc him ba t , a just â nd gre ut a t e a fiului m e u pe șold.
M a t t e o și-a bolborosit sa lut ul, zâ m bind la rg și a înt ins m â na
să meargă la Luc ia no.
"Ce vârstă a re ?" întrebă N ic o.
Doa m ne , c hia r nu a m vrut să a m această conversație a c um .
„M a t t e o va îm plini t re i în c urâ nd. Si?" N onno ra dia m â ndru.
Evit â nd să mă uit la oric a re dint re e i, a m da t din c a p,
înghițind c u gre u.
„Iată-te”, voc e a Ele i a dispărut atenția t ut uror de la noi. A
ve nit la t im p și din privire a pe c a re a m împărtășit-o, știa
a st a . „T e -a m căutat pe st e t ot .”
„Mă, m -a i găsit”, a m forțat să mă ura le c u un zâ m be t fa ls.
N e -a m înc his oc hii. — Îți amintești că a ve m c he st ia a ia se
întâmplă în se a ra a st a ? i-a m a m int it . „N onno îl va ține c u
oc hii pe M a t t e o.”
Ea dădu din c a p, pie le a e i ușor palidă. La na iba , sa înt â m pla t
a lt c e va în t im p c e mă juc a m c u M a t t e o?
„U m m , N onno, poa t e Matteo să meargă cu t ine în
bucătărie?” Am înt re ba t .
„Da , da .” Era a t â t de dornic să petreacă t im p c u M a t t e o. Î n
doa r c â t e va zile , a c e st bărbat a fost c a pt ura t de M a t t e o. De
parcă simțea că e ra u înrudiți, da r a c e st a e ra un gâ nd ridic ol.
N im e ni în afară de Ella și c u m ine știam a st a . Și nu ne -a m
trădat niciodată unul pe a lt ul.
"H e i a m ic e . Eu și Ella ne vom înt oa rc e im e dia t . Bine ?"
M a t t e o a da t din c a p și a c e rut : „Giù”. J os.
Punâ ndu-l în pic ioa re , făcu t re i pași spre N onno, luâ ndu-i
m â na șifonată. Și a poi m -a surprins luâ ndu-l de mână pe
Luc ia no. U n oft a t gre u m i-a părăsit buze le , văzându-mi
c opilul ținându-se de mână c u tatăl și bunic ul lui.
„Scuză-mă”, a m mormăit c u o respirație tremurândă, m -a m
înt ors de la bărbați și m -a m îndre pt a t c u pași m a ri spre Ella ,
în t im p c e a m a m int it -o im a gine a lui M a t t e o c u e i. Dacă nu a r
fi fost toată această circumstanță nenorocită, a r fi o
priveliște încântătoare să-l ve zi pe M a t t e o ținându-se de
mână c u c e i doi.
Am înc e put a m â ndoi să m e rge m spre ușa largă, c a re duc e a
la grădina din spa t e și la piscină.
"Ce se întâmplă?" a m șoptit e u de îndată c e ne -a m lăsat la
îndemână.
M -a m uit a t în jur și a m obse rva t că toți bărbații ne m a i
put e a u ve de a și fie c a re dint re e i ne prive a . Am fost a t â t de
t e nt a t să le răsturnesc o pasăre, da r N onno e ra încă a c olo
c u M a t t e o.
Trăgând-o înt r-o pa rt e , c a să nu ne poată ve de a , a m re pe t a t ,
c oborâ nd m a i m ult voc e a .
„Mă spe rii”, a m mormăit e u. "Ce se întâmplă?"
„Am spa rt din nou rețeaua unc hiului tău.” V oc e a e i e ra a bia
pe st e șoaptă.
— Ai a fla t c ine e st e c opilul lui? Ce a r fi put ut -o zgudui a t â t
de m ult ?
— N u sunt sigură, mormăi e a .
"Ce vre i să spui?" a m înt re ba t -o c u voc e joasă. „De c e ești
a t â t de t ulbura t ?”
Ea a inspira t a dâ nc și a e x pira t înc e t . „Își finanțează
a fa c e re a ilegală c u bunurile t a le dre pt garanție.”
"Ce ?" a m şuierat. "Cum ?"
„Ajut orul a voc a t ului său”. De sigur! Pe nt ru că a voc a t ul c a re
s-a oc upa t de moștenirea m e a a fost unul și același c u
a voc a t ul unc hiului m e u. I a n La szlo. Și întâmplător, iubit ul
unc hiului m e u. Da r nim e ni, în afară de Ella și c u m ine , nu o
știam pe a c e a st a din urmă. Avoc a t ul a c e la e ra e x e c ut orul
e x e c ut or a l t ut uror a ve rilor părintelui m e u c a re t re buia să
int re în pose sia m e a de ziua m e a de douăzeci și c inc i de a ni.
Părinții m e i a u a vut înc re de re în e l; Am a vut înc re de re în e l.
„Da r a st a nu e st e t ot , nu?” O c unosc pe Ella de m ult t im p. Ea
put e a să-mi citească emoțiile la fe l de bine c a și e u pe a le
e i.
"N u."
Fa pt ul că și-a păstrat răspunsurile sc urt e m i-a spus că a st a
a r fi rău. Într-adevăr rău. I -a m privit fața și a m știut. Știam c e
urm a și totuși nădejdea m e a a re fuza t să se stingă. Î n urmă
c u doa r două zile , viața noastră e ra bună și e ra m mulțumiți
și fericiți.
„Ei știu că sunt e m a ic i.” V oc e a e i t re m ura de frică. „Ei știu
de spre M a t t e o și vor să-ți t ra nsfe re t oa t e bunurile fie
unc hiului tău, fie une i pe rsoa ne a nonim e . Da r nu
menționează niciodată c ine e st e . Cre d că e st e c opilul lui.”
I nim a m i s-a st râ ns în pie pt de îngrijora re . N u le voi lăsa! M i-
aș prot e ja fiul c u ult im a m e a sufla re ; N u i-aș lăsa să pună
m â na pe e l. Era ne vinova t în t oa t e a st e a . Dacă c e l m a i rău
luc ru c a re s-a înt â m pla t a fost unc hiul m e u să-mi ia toată
moștenirea, așa să fie . At â t a t im p c â t a fost în siguranță și a
trăit până să devină bărbat.
Slavă Dom nului că nu a m a vut o fată.
Din t oa t e gâ ndurile și grijile im a gina bile , a c e st a a fost c e l
c a re a c ont a t c e l m a i m ult pe nt ru m ine . Cum a r put e a fa m ilia
m e a să facă a st a , în propria lor c a rne și sâ nge ? Pa rt e a c e a
m a i proastă a fost că bunic a m e a a c ondus t ot ul și nu s-a
sc uza t să mă trimită să plătesc da t oria generațională a
fa m ilie i noa st re . Cine fa c e a st a ? Suna c a un film prost .
„T re buie să fugim ”, a m mormăit e u și inim a m i s-a st râ ns.
Două nopți în urmă a fost t ot c e le -a t re buit c a să ne
găsească. Ar fi gre u să dispa r din nou. Da r a c um că știau
de spre M a t t e o, e ra m fără t im p. Î m i dore a m o viață fericită
pe nt ru e l, nu una pe fugă. Am înghițit în se c , știind c e
t re buie să fa c , da r pur și sim plu ne a vâ nd put e re a să m e rg
până la capăt.
„Da , t re buie să fugim . Da r va fi gre u de da t a a st a . Ave m
ne voie de noi identități, de t oa t e . V a dura t im p și nu sunt
sigur dacă a ve m așa c e va .”
M i-a m urâ t fa m ilia . Știam că unc hiul m e u nu e st e bun, din
m om e nt ul în c a re l-a m a uzit amenințăndu-mi m a m a în c ulise
c u toți acești a ni în urmă. I -a m a fla t ide nt it a t e a după
m oa rt e a părinților m e i și a m știut că există un m ot iv bun
pe nt ru c a re nu a u oc olit niciodată fa m ilia tatălui m e u. M -a u
prot e ja t . Am vrut să-mi fa c unc hiul și bunic a să plătească.
Rănește-i așa c um i-a u rănit pe mulți alții.
„Poa t e că put e m ripost a ”, a m mormăit pe sub răsuflarea
m e a . „Până c â nd vom a ve a noi identități și vom re ve ni la
fugă, va t re bui să luptăm.”
"Cum ?" Ella e ra speriată și s-a arătat. M i-a fost și m ie frică,
da r știind că t re buie să-l prot e je z c u oric e preț pe M a t t e o m i-
a da t put e re .
„Da r dacă spune m doa r la na iba și t rim it e m im pe riul fa m ilie i
m e le să se prăbușească?” Pla nul se form a în c a pul m e u în
t im p c e vorbe a m . „I -a m lovit a c olo unde îi doa re c e l m a i
m ult .” M -a privit , e x pre sia e i sc him bâ ndu-se înc e t . "Ba ni.
Luăm t ot ul. Sa u îi om orâ m ? Omoară-mi bunic a și unc hiul
m e u.”
„Ce zic i de moștenirea t a ?”
Moștenirea a fost din pa rt e a m a m e i m e le . Bunic ii m e i din
pa rt e a m a m e i e ra u bogați, ia r e u e ra m singurul lor ne pot . M i-
a u lăsat fie c a re c e nt , a prox im a t iv c inc i sut e de m ilioa ne .
— Ac e a moștenire nu ne va a jut a la nim ic dacă sunt e m
morți, a m mormăit. „Î n plus, nu a ve m ne voie de acești ba ni.
Ave m un a ra nja m e nt c u Rut hle ss K ing. A a c c e pt a t t e rm e nii
de a ne păstra confidențialitatea. Continuăm să spălăm ba nii
până vom a ve a suficienți pe nt ru a supraviețui.”
N e -a m privit în tăcere c â t e va bătăi de inimă îna int e să
c ont inui.
„Oric um a ve a m să ne înt â lnim în se a ra a st a c u a voc a t ul
unc hiului m e u”, i-a m spus. „Continuăm c u a c e l pla n. Dacă
pot pune m â na pe t e st a m e nt , poa t e că există c e va în e l c a re
ne -a r pe rm it e să-l sc oa t e m din m â inile unc hiului m e u.
Continuăm să căutăm num e le c opilului unc hiului. Și dacă a m
put e a găsi c um va o m oda lit a t e de a ne a propia de bunic a
sa u de unc hi, îi vom uc ide .”
„Doa m ne , a c e st e a sunt m ult e dacă”, a mormăit e a . Știam,
da r nu a ve a m nim ic a lt c e va . N u e ra c a și c um doi dint re noi
e ra m c rim ina li maeștri. — Poa t e că nu a r t re bui să insist i
a supra une i anulări?
Suge st ia m -a sc os din c irc uit .
"De c e ?" Ea știa c e a făcut Luc ia no; e a îi ura c ura jul la fe l de
m ult c a m ine .
Ea a inspira t t re m urâ nd și a e x pira t înc e t . „Ei bine , dacă ni
se întâmplă c e va , M a t t e o va a ve a ne voie de e l. N onno e st e
bun c u e l și știu că nu-ți pla c e , da r lui M a t t e o îi pla c e
Luc ia no. N onno și soțul tău sunt de un m ilion de ori m a i buni
de c â t unc hiul tău sa u bunic a t a .”
Ave a dre pt a t e în privința a st a . Fa m ilia m e a a r dist ruge t ot
c e e st e bun de spre fiul m e u. N u e ra nic io îndoială că îi va fi
m a i bine c u tatăl său sa u c u N onno. De fa pt , m i-a încălzit
inim a să văd c a pul lui M a t t e o sprijinit de Luc ia no în această
dimineață. Da , m -a durut , da r înt r-un m od c iuda t , a fost un fe l
de rău. M i s-a st râ ns inim a c â nd l-a m văzut pe fiul m e u c u
tatăl său. Asemănarea a fost a t â t de izbit oa re pe nt ru m ine ,
da r nim e ni nu a obse rva t -o.
„Mă buc ur că lui M a t t e o îi pla c ”, a m a juns să spun.
Î m pingâ ndu-m i m â na prin păr, a m simțit că sunt e m la
răscruce. Ave a dre pt a t e , dacă ni s-a r înt â m pla c e va , M a t t e o
a r a ve a ne voie de N onno și Luc ia no. „Proba bil că a r t re bui să
pun un t e st a m e nt ”.
— Am put e a scăpa de unc hiul tău... Ea lăsă c uvint e le să
zăbovească. „Om orâ ndu-l pe I a n. At ra ge -l c um va afară.”
„Dacă l-a m uc is pe I a n, nu sunt e m c u m ult m a i buni de c â t
unc hiul m e u”, i-a m spus în șoaptă. Deși, dacă e ra m sinc e r,
m i-a t re c ut prin m int e să-l folose sc și să-l uc id. Ac um c e a
spus a st a de spre noi? „Î n plus, c um a m fa c e -o?”
Ella se cutremură. — Împuşcă-l, c re d. Ac um ești de st ul de
bun c u pist olul.” Era o diferență uriașă înt re a împușca o
țintă și un om . „Doa m ne , nu vre a u să-ți m a i văd niciodată
unc hiul sa u bunic a .”
M i-a m c uprins brațele în jurul m e u. A fost e x a c t se nt im e nt ul
m e u.
— Să ne fa c e m griji pe nt ru se a ra a st a , i-a m suge ra t . „Poa t e
că îl put e m folosi c um va pe I a n. Drogă-l sa u c e va de ge nul.”
Oc hii e i s-a u uit a t la m ine surprins. Î na int e c a Luc ia no să mă
seducă, toată lum e a c re de a că I a n și că ne -a m înt â lnit . N oi
nu a m făcut-o și nu a m făcut-o niciodată. A fost m a rione t a
unc hiului m e u. Da , nu e ra c e a m a i bună ide e să-l droghe zi,
da r opțiunile noa st re e ra u lim it a t e . „N u a r ști niciodată.”
Ea a ridic a t m â na . „N u t re buie să-mi justificați”, a răspuns
e a . I a n i-a da t unc hiului m e u procură a supra bunăstării m e le
și a moștenirii m e le , înlăturând pe rsoa na desemnată de
părinții m e i. De fa pt , a făcut o treabă a t â t de convingătoare,
nic i măcar nu a m știut c ine t re buia să fie îngrijit orul m e u
inițial. „T e -a folosit , t e -a folosit t ot t im pul t e -a trădat.”
„Da , pa re a fi o temă de rula re .”
„Așadar, sunt c u toții pe nt ru a -i da îna poi c â t e va dint re
propriile m e dic a m e nt e . La na iba , a m suge ra t să-l om orâ m ,
așa că nu aș a ve a loc să vorbe sc de spre c e e st e c ore c t sa u
nu.
„Să-l om oa re nu mă c onvine ”, i-a m spus sinc e r. „Ce a m a i
m a re crimă a lui e st e că e st e a voc a t ul unc hiului m e u și e st e
sub vra ja lui.”
N u m i-a păsat dacă c e i doi e ra u iubiți, fie că se iube a u sa u
se folose a u. Cu t oa t e a c e st e a , m i-a păsat că unc hiul m e u a
put ut să-l folosească pe nt ru a obține c e e a c e își dore a . Da r
a m c onside ra t că se datorează minții vic le ne și re a a
unc hiului m e u. Sa u poa t e nu i-a m a c orda t sufic ie nt c re dit lui
I a n. Cine na iba st ia !
„V om fa c e să pară o coincidență c â nd l-a m înt â lnit pe I a n”,
a m adăugat.
— At â t a t im p c â t unc hiul tău nu e st e c u e l, mormăi Ella pe
sub răsuflarea e i.
— Cre d că dacă sunt a m â ndoi a c olo, poa t e a r t re bui să-i
om orâ m pe a m â ndoi, am re plic a t se c , sc him bâ ndu-m i
părerea anterioară. Am put e a la fe l de bine să m e rge m până
în ia d. „Doa m ne , c um a m de ve nit noi a st a ?” a m mormăit.
„N i s-a u împărțit niște cărți de ra ha t .” Ac um , a st a a fost o
sube st im a re a se c olului. Fa m iliile noa st re a u un a c ord
ne noroc it , oferindu-și fiic e le c rim ina lilor. „Da r he i, măcar ne -
a m găsit.”
Am zâ m bit înc e t la declarația e i. Î n c iuda t ut uror luc rurilor
c a re s-a u înt â m pla t , m -a m buc ura t că ne -a a dus împreună
„Și a st a nu a re preț.” a m vrut si e u se rios. Eu și Ella a m
t re c ut prin a t â t de m ult e ; în ia d și îna poi împreună. „Bine , să
înc e pe m c u I a n. V oi pune un t e st a m e nt și voi a ve a un pla n
de urgență pe nt ru M a t t e o în c a zul în c a re ra ha t ul nu m e rge .
Să ne concentrăm pe obținerea unor informații de la I a n.
Oric e a r răni unc hiul m e u. Continuați să căutați oric e
informații de spre c opilul unc hiului. Și vom sc oa t e c â t e va
m ilioa ne din c ont ul ba nc a r a l unc hiului și bunic ii în se a ra
a st a ; e st e râ ndul lor să fie jefuiți.”
Ea dădu din c a p în se m n de a c ord. „Și amânați a nula re a .”
Era m dispe ra t după o masă curată, o viață proaspătă pe nt ru
M a t t e o, Ella și pe nt ru m ine . Da r a t â t a t im p c â t a m a ve a
fa nt om e c a re pâ nde sc după noi, nu a m a ve a niciodată o
viață fără să ne uităm pe st e umăr.
„Bine , nu voi c ont inua să a duc în discuție”, a m fost de a c ord.
„H a i să-l verificăm pe M a t t e o și să mâncăm c e va . Apoi ne
pregătim pe nt ru ieșirea noastră. N ic i măcar nu a m ple c a t
încă și sunt ga t a să mă înt orc și să mă prăbușesc pe nt ru
noa pt e .”
— Ai de gâ nd să dorm i în c a m e ra lui Luc ia no diseară? Oc hii
Ele i sc â nt e ia u răutăcios. „U ne le zgom ot e sunt a t â t de gre u
de ne a uzit . Era a t â t de ... fie rbint e .”
I -a scăpat un c hic ot im e dia t după a c e a declarație și nu m -
a m put ut abține să nu zâ m be sc . Ac e la c hia r a c olo... răutățile
și t a c hina re a de -a lungul a nilor a u fost c e e a c e ne -a făcut
viața suportabilă. U ne ori mi-aș fi dorit să fiu un pic m a i
asemănător c u ea - mai promiscuă, m a i aventuroasă,
dispusă să înc e rc luc rurile , indife re nt dacă m i se pa re că
e st e o ide e bună sa u nu. Cu t oa t e a c e st e a , a t re buit să
re c unosc că personalitățile noa st re , indife re nt de diferențele
dint re nive lurile noa st re de prom isc uit a t e , se pot rive a u bine .
Fața m i s-a îm bujora t , ignorâ nd c om e nt a riul e i de spre
zgom ot e le pe c a re c re de a că le a ude .
"N u. Mă voi prăbuși în c a m e ra lui M a t t e o.” Ea m i-a a runc a t o
privire laterală în t im p c e ne -a m înt ors îna poi în direcția
sufra ge rie i și a bucătăriei. "Ce ?"
Știam privire a a c e e a stupidă. „T ot c e spun e st e că a i put e a
la fe l de bine să profit i de e l c â t t im p sunt e m a ic i.” Am
clătinat din c a p la suge st ia e i stupidă. „Î nt ot de a una a i spus
că a fost excepțional de bun în a c e l de pa rt a m e nt . Și t re buie
să t e c ulc i.”
a m ge m ut . „N u de e l!”
„Ei bine , e l e st e încă soțul tău, așa că a r t re bui să fie e l.”
„De pa rt e a c ui ești?” a m şuierat.
"A t a . De sigur, înt ot de a una a l tău. Da r t re buie să recunoști
că e st e c onve na bil să fa c i se x sub același acoperiș.”
Am privit -o suspic ios. „V orbe sc din experiență?” Blush i-a
c olora t obra jii. „Câ nd a i a vut t im p să t e c ulc i, pe nt ru num e le
lui H rist os?”
„Î m i fa c t im p pe nt ru a st a .” Chic ot ind înc e t , e a a adăugat: „Î n
plus, a c e l bărbat t e devorează c u oc hii. Dacă i-a i spune să
se a propie de t ine , e l va fi pe t ine înt r-o milisecundă. Oh,
st a i, s-a dus de ja pe t ine și nic i măcar nu a i înt re ba t .”
Am poc nit -o jucăuş.
„N u mă devorează c u oc hii. Mă omoară c u oc hii lui.” Ella a
înțeles t ot ul greșit. „Îți jur că ești un c iuda t .”
Ea râ se m a i t a re , a propiindu-se de bucătărie. "N u, t u e st i.
Am a uzit a c e le sune t e pe hol. Cre d că există un foc pe c a re
îl a sc unzi în spa t e le furie i t a le .”
„Ești un măgar”, a m m urm ura t pe sub răsuflarea m e a . Am
simțit că căldura îm i a rde a obra jii.
„Da r încă mă iubești.”
„U f.” Ave a dre pt a t e , c hia r a m iubit -o. Ca propria m e a soră.
„Î n a c e st rit m , viața noastră va fi foa rt e scurtă. Poa t e că a i
dre pt a t e și a r t re bui să profit de prezența lui, da r să mă
a sigur că a m put e re a .”
Am int ra t a m â ndoi în bucătărie pe nt ru a găsi toți bărbații
așezați în jurul m e se i, în t im p c e M a ria le -a se rvit de
m â nc a re . T oa t e privirile s-a u ridic a t spre noi. M a t t e o e ra
de ja pe sc a unul îna lt , făcându-și m ize rie c u spa ghe t e în t im p
c e le de vora . Pizza și spa ghe t e împreună c u ge la t o și băiatul
ăla e ra în ra i.
„Ah, pe rfe c t . Am o fa rfurie pe nt ru voi doi.” M a ria a ra dia t . Î i
plăcea o bucătărie plină.
M -a m uit a t în jur. U nde na iba se aștepta e a să ne st râ nge m ?
— Doa m ne , nu spa ghe t e , mormăi Ella pe sub răsuflarea e i.
„Cre de a m că a m ple c a t din I t a lia .”
U n râ s sufoc a t m i-a scăpat și m i-a m îm pins ușor umărul de
a l e i. "Încetează."
„Ella , st a i lângă M a ssim o”, m i-a spus M a ria , ia r c e a m a i bună
prietenă a m e a a de ve nit ra pid înt r-o nuanță intensă de roșu.
Da t a viit oa re c â nd m i-a suge ra t să mă c ulc c u Luc ia no, i-aș
suge ra să se c ulc e c u M a ssim o. Proba bil că la c ine se
re fe re a , oric um . Î nt ot de a una a fost îndrăgostită de e l.
— Și t u, Gra c e , st a i lângă Luc ia no.
„N u, mulțumesc”, a m răspuns e u re pe de . „V oi st a lângă
M a t t e o.”
M a t t e o stătea așezat înt re N onno și Luc a .
„Doi, a i ne voie să mă mișc?” se t a c hina Luc a .
— Ori a st a , ori va t re bui să st a u în poa la t a . N u că aș fa c e -o
vreodată. Cuvint e le a bia m i-a u părăsit gura c â nd Luc ia no s-a
ridic a t brusc , sc a unul căzând în spa t e le lui c u o bufnitură
puternică făcându-ne pe M a t t e o și pe m ine să sărim. S-a
uit a t la m ine și la Luc a c u furie ; ga t a să ucidă pe unul dint re
noi. Sa u poa t e a m â ndoi.
A urm a t im e dia t plâ nsul lui M a t t e o. N u e ra obișnuit c u
zgom ot e le bruște și să se spe rie .
— Ce na iba , Luc ia no? L-a m şuierat, luâ ndu-l pe M a t t e o de pe
sc a un. "H e i a c olo. E în regulă. A fost doa r un sc a un c a re a
căzut. V e de a ."
Î i simțeam bătăile inim ii t unâ ndu-i c u put e re sub pie pt .
N onno se ridică și e l, liniștindu-l în italiană. N u put e a m să
înțeleg nic iun c uvâ nt din e l, da r părea să funcționeze.
— Luc a , ia loc ul m e u, îi ordonă Luc ia no, ținându-și a bia
m â nia la distanță. Ca re na iba a fost proble m a a c e st ui om ?
Luc a a mormăit c e va pe sub răsuflarea lui, da r nu a m prins.
Fie c a re și-a lua t fa rfuriile și și-a sc him ba t loc urile . Am
surprins privire a ascuțită a Ele i, de parcă m i-a r fi spus că ți-
a m spus a st a . Am ridic a t din um e ri, pe jumătate tentată să-
m i ba g lim ba la e a .
— N ic i e u nu st a u în poa la t a , Luc ia no, i-a m spus. Și la na iba
să fie dacă nu mi-aș simți că pie pt ul m i se încălzește și nu
mi-aș fi știut că roșul de obra z se înt inde pe pie pt , gâ t și
obra ji. Am urâ t fa pt ul că t e m pe ra t ura c orpului m e u a c re sc ut
c onst a nt în jurul lui. „Așa că m e rgi și a du-m i un a lt sc a un.”
„Doi, voi doi suni c a un c uplu de bătrâni căsătoriți.” N ic o a
fost c e l c a re a vorbit . M i-a m îngust a t oc hii la e l. T e nul său
bronza t vorbe a de spre moștenirea sa italiană, în m od sim ila r
c u c e l a l lui Luc ia no. N ic o părea tăiat c ura t , da r a m put ut
ve de a se m ne de cerneală sub but oni. Proba bil un lup
îmbrăcat în ha ine fine .
„V-ați de ra nja c u toții de t re burile voa st re ? Am vrut să țip la
e i că nu sunt e m căsătoriți, ne -a m despărțit. Î n drum spre
a nula re a căsătoriei noa st re . De c e dra c u’ toată lum e a se
c om port a c a și c um nim ic nu s-a r fi înt â m pla t ? Da r a poi m i-
a m a m int it de pla nul și conversația pe c a re t oc m a i a m a vut -
o c u Ella .
T ot ul în această situație mă a git a . Fa pt ul că soțul m e u m -a
înfie rbâ nt a t și de ra nja t , că a re spira t , s-a uit a t în c a le a m e a
și că a m rămas bloc a t în această situație. Da r poa t e că a
fost o priva re sexuală c a re m i-a făcut să se aprindă a t â t de
re pe de în jurul lui. Î n t im p c e mă abținisem să m e rg m a i
de pa rt e c u un a lt bărbat, e ra m sigur că Luc ia no a ve a la
dispoziție o c a rt e de t e le fon plină de fe m e i.
Cu M a t t e o c a lm , l-a m pus îna poi înt r-un sc a un îna lt și m -a m
așezat lângă soțul m e u. Poa t e îl voi folosi, m -a m gâ ndit în
sine a m e a . Dacă unc hiul m e u pune m â na pe m ine ; Aș fi m ort .
Sa u să-mi dore sc să fiu m ort pe nt ru că c e e a c e m i-a r fi
re ze rva t e i e ra m a i rău de c â t m oa rt e a . De c i, a r t re bui să fa c
o mulțime de se x uluit oa re și să-l folose sc pe Luc ia no. Sa u l-
a m folosit c a scuză?
Î nt re ba re a e ra dacă îm i put e a m ține inim a de pa rt e de a st a .
M a ria a pus o fa rfurie în fața m e a . „Î m i a m int e sc că nu-ți
pla c e pa rm e za nul. N ic i micuțului nu-i pla c e .”
M a ria e st e alături de fa m ilia V it a le de foa rt e m ult t im p și
cunoștea a nt ipa t iile și pla c e rile t ut uror. M e re u m -a uim it
c um a obse rva t t ot ul. N u i-a m spus niciodată că urăsc
pa rm e za nul.
„N u, nu a re .” A fost unul dint re puținele luc ruri pe c a re le -a
moștenit de la m ine . „Mulțumesc, M a ria .”
Mulțumit că M a t t e o s-a înt ors să-și mănânce c ina , a m lua t o
mușcătură din propria m e a m â nc a re .
„Gra c e , unde ați loc uit toți în I t a lia ?” întrebă Ca ssio.
M i-a m m e st e c a t m â nc a re a și a m înghițit îna int e de a
răspunde. "Sud."
"Ca t t im p ai fost a c olo?" Se pa re că doa r purt a o
conversație, da r căuta informații.
"N u de m ult ."
„U nde e ra i îna int e de I t a lia ?”
"Pre t ut inde ni."
„U nde s-a născut fiul tău?” Luc ia no m -a înt re ba t și m i s-a
re pe zit c a pul spre e l a git a t .
"Ce e st e a st a ? Douăzeci de întrebări?”
Tăcerea s-a înt ins în t im p c e Luc ia no și c u m ine ne ținem
privire a în jos.
„Î m i pla c e a c e st joc ”, a rupt în c e le din urmă Luc a tăcerea
tensionată.
„V oi, băieți, lăsați-o pe Gra c y”, i-a c e rt a t N onno pe toți.
Dacă situația a st a n-a r fi a t â t de dezamăgită, aș râ de să-i
spună băieți. Totuși, așa c um e ra , e ra im posibil să râ zi. N u
a m vrut să le ofe r pove st e a noastră de viață și t ot c e a m
înc e rc a t din m om e nt ul în c a re a m fugit . Da , m -a m gâ ndit să
mă c ulc c u soțul m e u, da r a m re fuza t să-i da u a lt c e va . I -a m
ofe rit inim a m e a în a c e a zi și e l a a runc a t -o.
„Luc ia no, a i un a voc a t pe c a re să-l folose sc ?” a m înt re ba t ,
sc him bâ nd subie c t ul. I -a m a runc a t o privire trecătoare și m i-
a m înt ors oc hii în fa rfurie . Știam că îm i va pune la îndoială
raționamentul, așa că m i-a m băgat o lingură de spa ghe t e în
gură.
El a ba t joc orit . "Pe nt ru c e ?"
M i-a m m e st e c a t înc e t m â nc a re a , conștient că m a jorit a t e a
bărbaților mă prive a u. Cu excepția lui M a t t e o și N onno. Ce i
doi nu e ra u preocupați de t e nsiunile dint re Luc ia no și m ine .
Am băut un pa ha r din apă și a m răspuns, așezându-mi
pa ha rul jos. „Așa că, c â nd t e om or și sunt da t afară, a m un
t ut ore num it pe nt ru fiul m e u.”
I -a m zâ m bit dulc e soțului m e u și o re a liza re uluit oa re m -a
lovit . M i-a plăcut la ne bunie a st a . M i-a plăcut să mă c e rt c u
Luc ia no.
„Ei bine , t e poți abține să mă om ori?”
N u părea de loc pre oc upa t de amenințarea m e a . Sinc e r, a m
fost surprins că nu m i-a a runc a t în față num e le unc hiului
m e u pe nt ru t ut ore le lui M a t t e o.
„Est e pre a gre u”, a m ba t joc orit e u dulc e . „Dorința de a
apăsa pe trăgaci e st e pre a puternică.”
A fost re gre t ul c a re i-a strălucit în oc hii? N u, Gra c e . N u c it i
nim ic c u e l.
— Și c e ve i fa c e c u noi ceilalți, Gra c e ? întrebă Ca ssio,
sprijinindu-se de sc a un. Aproa pe că mă așteptam să-și
întindă pist olul. N onno doa r m i-a făcut c u oc hiul. Bănuiesc
că știa că nu o a m în m ine . „Știi, dacă ne uc izi pe unul dint re
noi, va t re bui să ne om ori pe toți.”
M i-a m da t oc hii pe st e c a p.
„Ast a poa t e fi a ra nja t .” A t re buit să re c unosc , ofic ia l m i-a m
pie rdut mințile. Poa t e că această situație de viață și de
m oa rt e c u fa m ilia m e a m i-a dist rus în sfârșit c re ie rul. — Ce
c re zi, Ella ? a m m urm ura t , a pa re nt ne t ulbura t .
— N u știu, Gra c e . N u a înc e t a t niciodată să mănânce.
Duc â nd furculița la gură, continuă e a . „H a i să așteptăm până
m â ine . N u vre a u să ie s să da nse z c u vânătăi sa u să ia u
sâ nge pe m ine . Est e o dure re să o spe li.”
Am oft a t e x a ge ra t .
„Și e ra m a t â t de nerăbdător să pun capăt a c e st or t ipi. Bine ,
a t unc i m â ine .” I -a m zâ m bit lui Ca ssio și a t re buit să-mi rețin
zâ m be t ul văzând e x pre sii c om ic e pe fețele celorlalți bărbați.
Singurii c a re păreau lipsiți de grijă a u fost Luc ia no și Ca ssio.
„De c i c e zic i de a c e l a voc a t ?”
„Ce zic i de I a n?” întrebă N onno, surprinzându-mă. N u știam
că-l cunoaște.
M -a m înţepenit la pom e nire a lui I a n. El nu a r fi niciodată
a le ge re a m e a să-l folose sc ; s-a r a sigura că unc hiul m e u a re
o c opie și a r fi răsturnat t ot ul în fa voa re a lui.
„N u, nu I a n”, a m răspuns. N onno dădu din c a p, de parcă a r fi
fost de a c ord și a r fi înțeles. — Chia r a m ne voie de unul în
se a ra a st a , Luc ia no. Știu c um a i oa m e ni c a re sa r doa r
pe nt ru t ine . Pot să a m unul îna int e de opt se a ra ?”
Pe c hipul lui frum os se ve de a u două linii înc runt a t e , de
parcă a r fi înc e rc a t să mă de sc ifre ze . Și, din păcate pe nt ru
m ine , Luc ia no a fost e x c e le nt la c it ire a oa m e nilor și la
deslușirea puzzle -urilor.
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul c inc ispre ze c e

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O

EU
m i-a m st udia t soția pe t ot pa rc ursul c ine i. N u e ra nic io
îndoială; îşi înt inse se a ripile pe st e t im pul pe t re c ut
despărţiţi. Din m om e nt ul în c a re a m găsit-o, e a m -a t ot
surprins. Ce a m a i recentă revelație de spre e a a fost gre u de
împăcat c u fe m e ia de c a re m i-a m a m int it . Fe m e ia c u c a re m -
a m căsătorit. Da r m i-a m da t se a m a că iube sc și această
latură a e i. S-a r părea că nu a e x ist a t o latură a e i de c a re să
nu fi plăcut.
Gra c e e ra Duhul. Fa nt om a m e a , alergătorul m e u. M a ssim o a
reușit în sfârșit să pătrundă prin fire w a ll-ul lor și să
re c upe re ze corespondența prin e -m a il. M a ssim o a a na liza t o
pa rt e din ist oric ul tranzacțiilor e i și, se pa re , încă m a i
t re buie să spargă c â t e va fire w a ll-uri, a st fe l înc â t să put e m
urmări fie c a re dint re tranzacțiile e i.
Ea e st e fa nt om a ! Am fost a t â t de șocată înc â t nic i nu mă
put e a m buc ura de fa pt ul că intuiția m e a e ra corectă c â nd
a m bănuit că Fa nt om a e st e o e a .
Chia r a c um , prim a m e a înclinație a fost să-i re fuz un a voc a t
fără să știe pe nt ru c e a re ne voie de e l.
M -a st â nje nit să nu știu, m a i a le s că st ra t uri a le e i s-a u t ot
de sprins în sc urt ul int e rva l de două zile . Da r părea să fie c u
adevărat im port a nt pe nt ru e a .
„Sigur, voi a ve a un t ip a ic i înt r-o oră.”
"Mulțumesc."
Ea m i-a ofe rit un zâ m be t recunoscător, blâ nd. Dacă a r ști
câtă put e re a re a supra m e a . Put e a să zâmbească așa și să
mă înjunghie în inimă. Și proba bil aș lăsa-o. Ca ssio și c u
m ine încă ne -a m lupt a t c u legătura dint re c e le două fa m ilii
a le lor.
Be lle și mafioți . M -a m ba t joc orit din nou pe nt ru m ine la
ide e a a st a . Lasă-le strămoșilor re ge lui să vină c u un c onc e pt
a t â t de ridic ol. Ce e a c e e ra și m a i ridic ol a fost că a
funcționat t im p de se c ole .
U ra de sine m -a um plut a m int indu-m i a c e a zi în c a re i-a m
apăsat pist olul de c a p. Fulgul de ne a de pe ge ne le e i lungi,
dra gost e a și fric a a m e st e c â ndu-se în a c e i oc hi. M i-a m iubit
soția, c hia r și a t unc i. Din prim a secundă în c a re a m zărit-o în
c lubul m e u de noa pt e , e a mă a t ra se înc e t sub vra ja e i. Am
vrut să o urăsc m a i m ult de c â t oric e ; Am vrut să o urăsc din
m om e nt ul în c a re ne -a m c unosc ut prim a dată. Am fost a m a r
de pie rde re a m a m e i și a surorii m e le ; dâ ndu-i vina pe e a
împreună c u unc hiul e i pe nt ru a st a . Și e a a lupt a t să sc a pe
de e l și să supraviețuiască.
N u aș m a i fa c e aceeași greșeală. N u o put e a m învinovăți
pe nt ru că a găsit pe a lt c ine va și a a vut un c opil. Da r a c um
că a m a vut -o și știam c â t e va dint re m ot ive le c a re a u
c ondus-o, aș prot e ja -o c u t ot c e a ve a m . Ea și fiul e i.
„De c i, doa m ne lor, unde ieșiți în se a ra a st a ?” întrebă Luc a .
"N u sunt sigur inc a ." Atenția lui Gra c e e ra a supra fiului e i,
c u voc e a e i blândă și nonșală, da r știam fără îndoială că
m int e . Ce i doi știau e x a c t unde se îndre pt a u.
„Poți să-mi ie i mașina”, i-a m ofe rit . „V e c he a t a mașină
m e rge și e a .”
Pe fața e i e ra surpriză, da r nu a c om e nt a t . "Mulțumiri. V om
lua doa r un U be r.”
„N u, îm i ve i lua mașina.” De c e a t re buit să se lupt e c u m ine
pe nt ru t ot ?
„N u, nu o voi fa c e .”
"Da , t u ve i."
Oc hii e i fulgeră de e ne rva re . „N u mă m a i e ne rva , Luc ia no.
Mă de sc urc c u t ra nsport ul.”
Ea și-a înt ors atenția a supra lui M a t t e o, c a re a t e rm ina t c u
c ina și a de ve nit m a i ne rvos c u se c unda .
„H a i să fa c e m o ba ie , a m ic e ”, e a a renunțat în c e le din urmă
să înc e rc e să-l c a lm e ze . "Ce zic i?"
Și-a fre c a t oc hii, mânjindu-și toată fața c u sos de spa ghe t e .
Din nou, m -a m înt re ba t c ine e st e tatăl băiatului. M a t t e o nu a
m a i c e rut pe nim e ni a lt c ine va de c â nd a m ple c a t din Sic ilia .
Am înc e put să c re d că nu e ra de loc în im a gine .
Gra c e s-a lupt a t c u sc a unul îna lt , în t im p c e înc e rc a să-l
îm pie dic e pe M a t t e o să se cațere. „U it e , lasă-mă să t e a jut .”
M -a m ridic a t și l-a m ridic a t de pe sc a un, c u m â inile lui
dolofa ne prinzâ ndu-se de cămașa m e a . I nim a m i s-a um fla t ,
provoc â nd o altă crăpătură. Micuțul spa rge a fără e fort
pereții c u m â inile lui m ic i. La fe l c a m a m a lui.
Gra c e c hic ot i. „Porți sos de spa ghe t e .”
A fost prim a ei e x pre sie m oa le , deschisă, fără nic io
a nim ozit a t e față de m ine . Poa t e pe nt ru că l-a m ținut în brațe
pe fiul e i, da r la na iba . Am fost un c a z a t â t de t rist , l-a m lua t
pe nt ru m ine . S-a a ple c a t , m â inile e i a t ingâ ndu-m i pie pt ul în
t im p c e l-a lua t pe M a t t e o din brațele m e le .
„H a i frum os, ha i să t e spălăm și să t e pregătim de c ulc a re ”,
murmură e a înc e t . A părăsit bucătăria și Ella a lua t în grabă
ult im e le e i două mușcături, a runc â ndu-m i o privire ciudată,
a poi a ple c a t și e a afară.
— Ești c onda m na t , mormăi Ale ssio.
M i-a m ridic a t oc hii pe nt ru a -i găsi pe toți bărbații, inc lusiv
tatăl m e u și M a ssim o c a re mă prive a u. Am ridic a t din
sprâ nc e ne înt r-o provoc a re tăcută. „La c e na iba vă uitați c u
toții?”
„N -a m spus nic iun c uvâ nt ”, a c om e nt a t M a ssim o. „Mă
gâ nde sc doa r la c odul pe nt ru a spa rge fire w a ll-urile .”
„Fă-o re pe de ”, a m sc uipa t e u, agitată. „Ac e ia doi pun la c a le
c e va .”
„Cine e st e I a n?” întrebă N ic o din se nin. Tatăl m e u a ve a o
înt re ba re valabilă a c olo și m -a surprins că nu a vrut să-l
folosească.
Tatăl m e u s-a lăsat pe spa t e , până a c um , doa r a privit în
tăcere. „I a n e st e a voc a t ul fa m ilie i Rom a no.”
„El și Gra c e a u fost un obie c t îna int e să o prim e sc .” Am urâ t
ide e a că e a c u e l. T ipul a c e la e ra un gâ nda c .
Tatăl m e u a clătinat din c a p. „N u, fiule . Ei nu a u fost .
T re buie să înveți să privești luc rurile c u m int e a lim pe de
c â nd vine vorba de soția t a .”
a m mormăit sub răsuflarea m e a . Ușor de spus pe nt ru e l.
Gra c e îm i învâ rt e a c a pul, ia r pula m e a e ra t a re .
Tatăl m e u a c hic ot it . „Ah, Luc ia no. Î m i amintești a t â t de
m ult de m ine c u m a m a t a .”
Ra re ori a vorbit de spre m a m a m e a de la m oa rt e a lor. Știam
că îl dure a , așa că a fost surprinzător să-l a ud ridic â nd-o.
S-a ridic a t și a ieșit din bucătărie. A zăbovit în pra g și s-a
înt ors spre noi toți.
„Băieți, e st e t im pul să curățați m e re le put re de din a m e st e c .”
Cu toții l-a m urmărit și, pe nt ru prim a dată în ult im ii ze c e a ni,
m -a m înt re ba t dacă poa t e tatăl m e u nu a ținut sub c ont rol c e
se întâmplă în lum e a noastră. „Împreună puteți pune capăt
fe m e ilor tranzacționate c a acțiuni.” A da t din c a p de parcă
a st a a r e x plic a t ot ul, a poi oc hii i s-a u înt ors la m ine .
„Luc ia no, protejează-te pe Gra c y și M a t t e o. Cu oric e pre t ."
M i-a m propus pe de plin, înc e pâ nd c u ieșirea e i în se a ra a st a .
Dinții m i s-a u st râ ns, zgom ot ul sc ra sne t ului rupâ nd tăcerea.
Am văzut-o pe soția m e a da nsâ nd c u I a n dra c ului c u La szlo
și de ge t e le îm i mănâncau după a rm a . Furia m i-a a rs sub
pie le , m ist uind flăcările până la c ot e m a x im e . Pa rt e a
irațională a m e a a t una t în ure c hi, trăgându-mă m a i de pa rt e .
Du-t e și spa rge -i c a pul.
Roșu s-a st re c ura t în viziune a m e a și a fost ne voie de t ot c e
a m a vut pe nt ru a nu spa rge fie c a re obie c t din biroul lui
Ca ssio. ringul de da ns e ra a glom e ra t și de fie c a re dată c â nd
c ine va se love a de Gra c e , e a se a propia m a i m ult de I a n. Am
urâ t c ura jul ăla ne noroc it de t ip. Soția m e a părea fericită,
lipsită de griji și frumoasă, uim it or de frumoasă, c u părul
strălucitor c a flăcările c hia r și în înt une ric ul c lubului de
noa pt e . Tânăra fată de douăzeci și unu dispăruse și în loc ul
e i e ra această fe m e ie c a re e ra sigură pe e a însăși; știa c e îi
pla c e și c e își dorește.
Cu sigura nt a nu e u. N u c ont a însă. Ea a r prim i doa r c e e a c e
spun sa u ofe r e u. Și îi va plăcea.
Păcat că m -a trădat a c um t re i a ni. Am fi put ut să fim bine
împreună, să ne pe t re c e m ult im ii t re i a ni buc urâ ndu-ne unul
de celălalt. Î m i a m int e a m încă fe lul în c a re a gust a t . Atracția
a c e e a în m om e nt ul în c a re oc hii ni s-a u bloc a t . N ic i după t re i
a ni de distanță, nu s-a dim inua t . Era încă a c olo, deși Gra c e a
ignora t -o. Ea nu m a i dore a ; nu voia nim ic de -a fa c e c u m ine .
Punc t de ve de re , soție. Da r o să fiu a l na ibii dacă t e la s să t e
înfășori în jurul a lt ui bărbat c â t ești încă soția m e a .
Și va fi soția m e a până c â nd m oa rt e a ne va despărți.
„Luc ia no, a r t re bui să înc e t e zi să cauți.” A fost o suge st ie
sănătoasă. Doa r că nu e ra o singură celulă sănătoasă în
c orpul m e u în a c e st m om e nt .
Conform c uvâ nt ului soției m e le , a lua t un U be r. Din fe ric ire
pe nt ru m ine , a m reușit să urmăresc mișcarea e i și a Ele i prin
t e le foa ne le lor. M a ssim o nu a spa rt t oa t e fire w a ll-urile , da r
oric e a r fi făcut, a fost sufic ie nt pe nt ru a put e a fix a locația
lor. Și din nou noroc ul m e u, a fost în c lubul de noa pt e a l lui
Ca ssio din N e w Y ork , T e m pt a t ion.
Pa rt e a c u ghinion a ve nit să-mi văd soția da nsâ nd c u e l.
N e noroc it ul ăla I a n. M â inile soției m e le s-a u mișcat a le ne
din pie pt ul lui și în josul st om a c ului. Ca ssio e ra c hia r lângă
m ine , urmărind sc e na de rulâ ndu-se . Bineînțeles, e l nu s-a
a bura t . N u e ra soția lui, a c olo, pe pode a , roc hia e i neagră și
micuță, făcându-i pe fie c a re bărbat din c lub să o înc hine c u
oc hii.
M â inile lui I a n a u șerpuit să-i cuprindă fundul și l-a m put ut
ve de a st râ ngâ ndu-i fundul de a ic i. T ot fe lul de im a gini c u
m ine tăindu-i m â inile juc â ndu-m i în m int e a m e a . Aș put e a
înc e pe prin a -l scăpa de m â ini și a poi să t re c la tăierea înc e t
a lui st om a c ul și a -i îndepărta măruntaiele în t im p c e e l
plâ nge a de dure re , im plorâ ndu-m i milă. N u a r prim i nic iunul.
Privind-o pe soția m e a da nsâ nd c u I a n, răspândește furie și
ge lozie în m ine c a un inc e ndiu. Văzând m â inile a c e le i
înțepături pe c orpul e i, oc hii lui ațintiți a supra e i. Am vrut să-
i măsurez oc hii și a poi să-l t ort ure z zile înt re gi. Până c â nd nu
și-a put ut a m int i num e le e i.
Proble m a e ra că încă își va a m int i de e a . Gra c e nu e ra ge nul
de fe m e ie pe c a re c ine va o put e a uit a . O să-l om or, m -a m
gâ ndit de finit iv.
„M â inile e i intră în buzuna rul lui?” V oc e a lui Ca ssio a pătruns
în ceața roșie și a t â t . Toată furia m e a dezlănțuită, m i-a lua t
m a i puțin de t re ize c i de se c unde să mă găsesc c hia r în
spa t e le soției m e le , pe ringul de da ns. M â inile lui I a n pe
fundul e i.
— Fată greșită, a m sc uipa t . Pum nul m i s-a c one c t a t c u
m a x ila rul lui și a ple c a t zburâ nd pe ringul de da ns.
„Ești ne bun a l na ibii?” a st riga t Gra c e , e vide nt furioasă pe
m ine . Da , la na iba că a c e st pe rve rs t oc m a i m i-a a t ins soția.
Sa u că l-a a t ins.
„N im e ni nu t e a t inge ”, i-a m răsturnat soția m e a . Cuvâ nt ul a l
m e u m i s-a prăbușit în pie pt , c uvâ nt ul c a re se repetă în
c re ie rul m e u. „Și dacă nu vre i să-și piardă un m e m bru a l
na ibii, nic i nu-l a t inge .”
Am făcut doi pași și l-a m ridic a t pe ne noroc it de la pământ
c u m â na st râ ngâ ndu-l de gâ t , în t im p c e m â na m e a liberă s-a
încolțit înt r-un pum n și a c one c t a t -o c u cealaltă pa rt e a feței
lui.
„N u put e m a ve a fața a c e e a drăguță să fie învinețită în m od
ne uniform . Put e m ?" M -a m grăbit, un zâ m be t înt une c a t
trăgându-mi colțurile buze lor. Am m a i da t un pum n. „N im e ni
nu se a t inge de c e e a c e e st e a l m e u. N im e ni nu se uită la c e
e st e a l m e u. Și Gra c e e st e a m e a , ne noroc it ule .
T ot ul în jurul m e u a de ve nit un zgom ot a lb în c a pul m e u,
singura mea c onc e nt ra re pe a c e st sa c slăbănog c a re
îndrăznea să bâ jbâ ie fundul soției m e le .
Ca ssio m -a t ra s de pe ne noroc it ul de ne noroc it , c u fața lui o
m ize rie a l na ibii de sâ nge .
„Gra c e , t u și Ella c u m ine . Ac um !" se răsti Ca ssio la e a .
Am înt ins m â na și a m t ra s de m â na soției m e le , trăgând-o.
Soc a t a , e a a urm a t -o fa ra int re ba re , c u Ella pe c oa da . Ca ssio
le -a lătrat ordinul săritorilor săi să-l ia pe I a n și să-l aducă și
pe e l. Pre fe r să-l la s pe ne noroc it pe pode a . Poa t e m a i
lovește-l de c â t e va ori.
Odată c e a m a juns în biroul lui Ca ssio, ușa închisă fe rm în
urm a noastră, m i-a m t ra s soția m a i a proa pe de m ine ,
inspirâ nd profund pa rfum ul e i. Î n st a re a e i, e a doa r m -a
lăsat.
"T e simți bine ?" V oc e a e i e ra blândă, oc hii e i mișcându-se
pe c orpul m e u și oprindu-se pe de ge t e le m e le însâ nge ra t e .
„T e -a a t ins”. Ea c lipi de m a i m ult e ori, c onfuzie în oc hii e i
frumoși viole t . „N im e ni nu t e a t inge în afară de m ine .” Am
prins-o de gâ t , apăsând ușor doa r c a să înțeleagă c â t de
serioasă sunt . „At ingi un a lt bărbat... și îi se m ne zi
c onda m na re a la m oa rt e . V oi uc ide oric e om pe c a re îl
a t ingi.”
Oc hii e i s-a u îndre pt a t spre Ella și a poi s-a u m ut a t spre
Ca ssio. „Est e soțul tău”, mormăi e l.
— Î l ia u îna poi, Gra c e , murmură Ella jos, c u oc hii e i privindu-
mă c u grijă. „Ar t re bui să t e abții. E a l na ibii de ne bun.”
La na iba , e ra m ne bun. Ge lozia a c loc ot it c a furia roșie prin
m ine .
„Ce făceai c u e l?” V oc e a m e a e ra ascuțită.
Gra c e înc re m e ni și înghiți în se c , c u privire a păzită.
— Ave a m ne voie de c e va , murmură e a .
Spre surprinde re a m e a , Ca ssio a ve nit în a jut orul e i. — I -a i
sc os c e va din buzuna r?
Ca pul e i s-a re pe zit spre e l, da r nu a ne ga t . — Da , c he ile de
la loc ul lui. V oc e a e i e ra a bia pe st e o șoaptă. T re buie să fi
fost înt r-o st a re m a re de șoc pe nt ru a răspunde la întrebări
fără să ne răspundă pe nic iunul dint re noi.
"De c e ?" M -a m străduit din gre u să-mi păstrez c a pul re c e . Î n
c iuda vâ rst e i m e le , a t re buit să re c unosc că tatăl m e u a ve a
dre pt a t e . M i-a fost gre u să mă gâ nde sc rațional la soția m e a .
Și-a lins buza inferioară nervoasă. „Am ne voie de o c opie a
t e st a m e nt ului părinților m e i.”
N u a c e st a a fost răspunsul pe c a re l-a m a nt ic ipa t .
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul șaisprezece

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

EU
c re d că soțul m e u e st e psihot ic .
Și Doa m ne ajută-mă, s-a r put e a să fiu și e u pe nt ru că a t unc i
c â nd Luc ia no m -a re ve ndic a t c a a lui în m ijloc ul c lubului de
noa pt e , fie c a re c e nt im e t ru din pie le m i s-a încălzit și privire a
lui arzătoare m i-a t rim is un t im bru c a ld pe șira spinării.
L-a m privit șocată, c um folose a fața lui I a n pe post de sa c
de box . N ic i nu știam că e în c lub.
După c e a voc a t ul a înt oc m it t e st a m e nt ul, N onno a a sist a t la
e l, ia r a voc a t ul lui Luc ia no m -a a sigura t că e st e va la bil din
a c e l m om e nt . Eu și Ella ne -a m grăbit să ne pregătim. Da ,
Luc ia no m -a t â râ t îna poi în St a t e , da r a c um m -a m oc upa t de
c e e a c e put e a m fa c e . Oric â t de puțin a r fi. T re buia să fa c
c e va , înc e pâ nd c u obținerea une i c opii a t e st a m e nt ului
părinților m e i.
Da r nu așa m i-a m im a gina t sfârșitul nopții noa st re .
M i-a m um e zit buze le , înc e rc â nd să-mi c a lm e z ne rvii. Luc ia no
a vrut să știe de c e i-a m fura t c he ile lui I a n din buzuna r.
„Am ne voie de o c opie a t e st a m e nt ului părinților m e i.”
N u a m put ut ve ni c u nic io explicație fezabilă în afară de
adevăr. De ge t e le însâ nge ra t e a le soțului m e u m i-a u a m int it
c â t de brut a l a r put e a fi. Ce va a dâ nc în st om a c ul m e u mă
trăgea m e re u spre e l. Am fost un prost să c re d că există
vreodată șansa să m e rg m a i de pa rt e . Tăracul speranței, la
fe l c a în a c e a noa pt e re c e de ia nua rie , a pâ lpâ it , re ve nind la
viață.
N u a r t re bui să-l ie rt niciodată. O persoană normală nu l-a r
ie rt a niciodată. Totuși, inim a m e a l-a dorit . Strălucea doa r
pe nt ru e l, c a un ble st e m a t de fulge r la a m urg. Și a r put e a să
mă strivească c a gâ nda c ul a c e la și totuși, inim a m e a
proastă a r ba t e doa r pe nt ru e l. Luc ia no și fiul nost ru a u fost
toată inim a m e a .
Oc hii lui a lune a supra m e a e ra u c a ldi, emoțiile se învâ rt e a u
în e i, c a re re fle c t a u inim a m e a . Am pășit spre e l, atracția pe
c a re o a ve a a supra m e a puternică. Pa lm a lui curată m i-a
c uprins fața și nu a m vrut a lt c e va de c â t să-mi st râ ng fața în
pie pt ul lui.
— Ave a i de gâ nd să pătrunzi în c a sa lui? N e înc re de re a și
a m uza m e nt ul da nsa u în oc hii lui. Am da t din c a p și m i s-a
părut că l-a m a uzit mormăind: „Ce s-a înt â m pla t c u dulc e a
m e a Gra c e ?”
M i s-a u st râ ns plămânii și inim a m i s-a st râ ns înt r-un m od
c iuda t . A fost un m e m e nt o să nu-l la s să mă rănească din
nou. N u se put e a înșela; N u a m t re c ut niciodată pe st e soțul
m e u. M -a r m â nc a de viu, ia r da t a viit oa re , nu e ra m sigur
dacă voi put e a să-mi ridic bucățile fra c t ura t e a le inim ii.
Trăim o singură dată.
Ast a a fost c e a m a i stupidă just ific a re vreodată.
„Luc a a r put e a fa c e a st a .” V oc e a lui Ca ssio a înt re rupt
lum e a în c a re doa r e u și Luc ia no e x ist a m . Am c lipit c onfuz,
întrebându-mă c e sugerează. U it a se m c om ple t de e l și de
Ella . „Luc a a r put e a să int re în c a sa lui I a n La szlo și să
obțină t e st a m e nt ul. El poa t e pătrunde în oric e se if.”
Eu și Ella a m împărtășit o privire . N ic i unul dint re noi nu s-a
gâ ndit la un se if.
„Gra c e , lasă-l pe Luc a să o facă.” T onul lui Luc ia no e ra
porunc it or, ia r inst inc t ul m e u de a mă lupt a c u e l a a prins.
„Est e unul dint re c e i m a i buni c â nd vine vorba de c he st iile
a st e a .”
„N u știm c um să pătrundem înt r-un se if.” Ella t re buie să fi
înțeles intenția m e a de a mă c e rt a c u Luc ia no. — S-a r put e a
să nu fie o ide e re a , murmură e a .
Ea a ve a dre pt a t e . A fost de fa pt o ide e foa rt e bună. M i-a m
înt ins m â na și m i-a m de sc his pa lm a , arătând c he ia pe c a re o
lua se m de la I a n. Pa lm a m e a a ve a o amprentă a c he ii săpată
în e a , din forța simplă a st râ nge rii m e le , prot e jâ nd o posibilă
c he ie a viit orului m e u.
„T re buie să fie făcut în se a ra a st a ”, a m mormăit, înt â lnindu-
mă c u privire a de w hisk y a lui Ca ssio. „Și t re buie să
returnăm c he ia îna int e să ple c e acasă.”
Ca ssio a int ra t im e dia t în acțiune. L-a suna t pe Luc a și a
a juns a ic i în c inc i m inut e , împreună c u M a ssim o. M -a făcut
să c re d că a pâ ndit unde va în um bra c lubului de noa pt e .
„Mă duc să ve rific luptătorul nost ru căzut și îl voi ține
oc upa t ”, a c om e nt a t Ca ssio și a părăsit c a m e ra .
— M a ssim o, du-o pe Ella îna poi acasă, îi ordonă Luc ia no. „O
voi a duc e pe Gra c e îna poi. Luați c a le a sigură.”
M -a m uit a t la m odul Ele i pe nt ru a mă a sigura că e de a c ord
c u a c e l pla n. T re buie să fi fost pe nt ru că de ja se îndre pt a
spre M a ssim o.
Cu toți plecați, Luc ia no și c u m ine a m rămas singuri.
M i-a m m e st e c a t buza de jos, forțându-mă să înt â lne sc
privire a soțului m e u. „N u a r fi t re buit să-ți pie rzi cumpătul
așa.”
Părea nepăsător.
M â na lui m i-a a lune c a t spre ceafă, de ge t e le lui t re c â nd prin
părul m e u. Chia r a c um , e ra m fe ric it că a m de c is să o la s jos.
M i-a plăcut m irosul lui și put e re a a t inge rii lui. Privirile
noa st re se blochează, buze le noa st re se depărtează de
c e nt im e t ri. De ge t ul lui a t re c ut pe st e buze le m e le . M i-a
a c c e le ra t pulsul, ne voia a c re sc ut .
— Ar t re bui să-ți curățăm de ge t e le , a m șoptit. Pe nt ru că m i-
e ra frică să spun a lt c e va .
Am simțit t e nsiune a c urgâ nd de pe Luc ia no pe nt ru
următoarea oră, în t im p c e așteptam c a Luc a să se întoarcă.
Da r nu a fost o t e nsiune furioasă. M a i degrabă a nt ic ipa re a a
c e va c e a ve a să vină... înt re noi. I -a m simțit privire a a supra
m e a , urmărindu-mi fie c a re mișcare și fie c a re respirație.
Pie le a m e a mă mâncărime c u aceeași așteptare. Ce l c a re m -
a r de zle ga în c e l m a i bun m od posibil, da r a r put e a să mă
distrugă și c u st râ nsoa re a sa invizibilă.
Ca ssio s-a înt ors de la ve rific a re a lui I a n și s-a așezat în
cameră c u noi. Am a fla t că a c e st c lub de noa pt e e ra a l lui.
Vorbește de spre o coincidență ciudată. Proba bil așa a a juns
Luc ia no a ic i și m -a văzut da nsâ nd c u I a n.
— Ai a uzit de Luc a ? M -a m plim ba t îna int e și îna poi,
întrebându-mă c e i-a lua t fra t e lui lui Ca ssio a t â t de m ult .
Loc ul lui I a n e ra c hia r după colț.
"N u, nu încă." Privirile a m bilor bărbați e ra u a supra m e a .
— Și I a n? a m înt re ba t .
— E încă a ic i, răspunse Ca ssio, lăsându-se pe spa t e în
sc a un. Î m i dădeam c la r, după privire a și post ura lui Luc ia no,
că nu îi păsa de loc pe I a n. „Ușor amețit după m e dic a m e nt e le
pe c a re le -a prim it .”
— L-a i droga t ?
„Doa r o mică doză de som nife r.”
— E bine , a m fost de a c ord c u o voc e răgușită. N u put e a m să
mă pre fa c că făceam greșit c â nd e ra c e va Ella și ne -a m
c ont e m pla t . La na iba , c hia r a m vorbit de spre uc ide re a lui.
Luc ia no stătea înt inzâ ndu-se pe c a na pe a , c u oc hii pătrunși
în m ine , în t im p c e brațul lui se odihne a în spa t e le c a pului
c a na pe le i. Părea c onfort a bil, fără nic io grijă pe față. Eu, pe
de altă pa rt e , a m c ont inua t să-mi fa c griji pe nt ru t ot .
M i-a m m e st e c a t buza . „Ella a a juns în siguranță acasă?”
"Da ." Aproa pe că părea plic t isit st â nd a c olo. N u și-a da t
se a m a că se întâmplă un ra ha t ? M -a m înt re ba t c e -i t re c e a
prin c a p lui Luc ia no pe nt ru că nu put e a m să c it e sc a c e l om
c a să-mi sa lve z viața. Poa t e t oc m a i a st a a făcut din e l un
bun m a fiot .
M i-a m re lua t pa sul din nou.
Ușa biroului s-a de sc his și Luc a a int ra t c u pași m a ri
înăuntru. M -a m re pe zit lângă e l.
„Oh, ți-ai făcut griji pe nt ru m ine ?” m -a t a c hina t .
"N u. Era m îngrijora t că a i găsit doc um e nt e le pot rivit e .”
N u l-a m obse rva t până a c um , a ve a un plic de manilă în
m â ini. „V re i să spui a st a ?” A ridic a t dosa rul, flut urâ ndu-l în
fața m e a .
"Ai c it it ?"
"Da ." M i-a m îngust a t oc hii pe e l. „Se iful ăla dra c ului pe c a re
îl a ve a e ra c e va . M i-a lua t m a i m ult de c â t de obic e i să int ru
în e l.”
Slavă Dom nului că a ple c a t . M i-a înt ins plic ul, ia r e u l-a m
a puc a t c u nerăbdare. Sc ot â nd hâ rt iile afară, oc hii m e i a u
sc a na t prin e a .
— De c i de c â t t im p t e fură unc hiul tău? Î nt re ba re a lui Luc a
m -a făcut să mă opre sc și să ridic oc hii spre e l. Adevărul e ra
că nu știam, da r a m bănuit, proba bil, din m om e nt ul în c a re a
de ve nit t ut ore le m e u.
„T re buie să-i returnăm c he ia lui I a n”, i-a m răspuns în
sc him b.
"T e rm ina t ."
Dâ nd din c a p, m -a m îndre pt a t spre sc a unul din c e l m a i
îndepărtat colț a l c a m e re i și a m înc e put să c it e sc . Punâ nd la
ze ro înt â lnire a , m i-a m ridic a t oc hii și i-a m găsit pe toți t re i
bărbați c a re mă prive a u. „A fost a c e st a singurul t e st a m e nt
și singura c opie ?”
U n zâ m be t sm uc i de buze le lui Luc a . „V re i și t u pe a c e st a ?”
A t ra s un a lt plic m a nila . M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „Da ,
vre a u t ot c e a i lua t c a re a re legătură c u m ine .”
„Fe m e ie , nu vre i să știi t oa t e a st e a ”, a re plic a t e l. „Î n plus,
a r fi fost ne voie de un ne noroc it de dula p de dosa re pe nt ru a
sc oa t e t oa t e a st e a de a c olo.”
Am oft a t . „Ar fi t re buit să m e rg c u t ine . Î l pot a ve a ?" m i-a m
int ins bra t ul. — Am pre supus că l-a i c it it și pe a c e st a ?
M i-a înt ins dosa rul și a poi s-a re ze m a t de fereastră. Luc ia no
e ra c e l m a i a propia t de m ine , Ca ssio c hia r pe st e m ine și
Luc a în dre a pt a m e a .
"Am fa c ut . Se citește la fe l, c u excepția t ut ore lui și a
de se m na t orului îm put e rnic irii.”
Am sc os a c e l doc um e nt , răsfoind secțiunile c he ie și a m
făcut oc hii m a ri. "Ce -"
Cum a r put e a fi a st a ? Ac e l doc um e nt l-a de se m na t pe tatăl
lui Luc ia no dre pt t ut ore și e x e c ut or a l moștenirii m e le . Oc hii
m i-a u sărit înt re râ nduri, c re ie rul m e u uluit de revelație.
Luc ia no știa? Tatăl lui? N u știam că-mi c unosc părinții.
Și a t unc i a m găsit-o. La c una . Am săpat ra pid c e l m a i re c e nt
doc um e nt c a re l-a de se m na t pe unc hiul m e u dre pt t ut ore și
a m căutat același pa ra gra f.
„E încă a c olo”, a m m urm ura t pe nt ru m ine . I a n a făcut o
greșeală și a lăsat o lacună în a m be le doc um e nt e .
"Ce e st e ?" Î nt re ba re a lui Luc ia no m -a tresărit.
Ca pul m i s-a ridic a t , oc hii m e i zbâ rnind înt re c e i t re i bărbați.
i-a răspuns Luc a . „La c una .”
Am da t din c a p. „Da , scapă.”
„Ei bine , voi doi sunteți în a va nt a j. Ați c it it a m be le
doc um e nt e . N e poți re zum a ?”
Lui Luc ia no nu-i plăcea să fie în înt une ric .
"Știați?" l-a m înt re ba t , urmărind oric e se m ne de înșelăciune.
„V a t re bui să fii puțin m a i spe c ific ”, a răspuns e l, înc runt a t
pe față. „Știam e u c e ?”
Am clătinat din c a p. „T e st a m e nt ul inițial a l părinților m e i îl
a ve a pe tatăl tău c a t ut ore și e x e c ut or a l moștenirii.”
Ex pre sia feței lui îm i spune a că nu știa. "Est i sigur?"
I -a m înm â na t t e st a m e nt ul în t im p c e c re ie rul m e u luc ra c u
furie . Era u a t â t de m ult e pe c a re nu le știam. Cum aș a fla
vreodată t oa t e se c re t e le c u părinții m e i plecați?
„De c e nu a spus niciodată nim ic ?”
„V re i să e x e rse zi la c una ?” întrebă Luc a . Își înt oa rse privire a
spre Ca ssio. „N u primește moștenirea până c â nd împlinește
douăzeci și c inc i de a ni. Doa r dacă... a făcut o pauză, c re d
că pe nt ru e fe c t ul spe c ia l sa u așa c e va . „Dacă nu se
căsătorește. Cum se fa c e că nu știai a st a ?”
„N u a m prim it niciodată o c opie a t e st a m e nt ului. Ave a m
doispre ze c e a ni c â nd a u m urit părinții m e i.”
— N u ți-a spus I a n a st a ? întrebă Luc ia no m â râ ind. „El e st e
a voc a t ul tău și a r t re bui să aibă grijă de t ine .”
„N u, e vide nt că nu a făcut”, a m răspuns e u c u amărăciune.
„Î n c a z c ont ra r, nu a r t re bui să re c urg să i-o fur. El servește
doa r int e re se le unc hiului m e u, în c a z că îți scapă. I a n e st e
iubit ul unc hiului m e u, e st e de c e va vre m e .”
Ex pre sia lui Luc ia no e ra comică. "Ce ? Sunteţi sigur?"
M i-a m da t oc hii pe st e c a p. "Da sunt sigur. Au fost un a rt ic ol
în spa t e le ușilor înc hise de m ult t im p.” N u t re buia să mă
înt re b c e gâ nde a soțul m e u. — Și nu, Luc ia no. N u sa înt â lnit
niciodată c u m ine . At â t I a n, c â t și unc hiul m e u a ve a u ne voie
de o dive rsiune , de c ine va c a re să le a c ope re relația.”
N u a m a i c om e nt a t . N u că a r c ont a oric e a r fi c re zut e l. Oc hii
lui s-a u înt ors la doc um e nt ul părinților m e i.
„V a lori de st ul de m ult un ba n”, mormăi Luc ia no, c u oc hii
a runc â nd pa ginile t e st a m e nt ului părinților m e i.
Apa re nt , nu sufic ie nt . Pe nt ru că soțul m e u m -a a runc a t .
N u e ra t im p pe nt ru amărăciune sa u re gre t e . N u-m i păsa de
ba ni, da r e ra e vide nt că părinții m e i nu voia u c a unc hiul m e u
sa u bunic a să pună m â inile m urda re pe e i. N u că i-aș put e a
învinovăți a vâ nd în ve de re c e făceau.
Aș put e a t ra nsfe ra t ot ul în num e le lui M a t t e o. Dacă m i s-a r
înt â m pla c e va , a r fi a vut grijă de e l. T e st a m e nt ul pe c a re l-
a m pus în a plic a re l-a de se m na t de ja pe e l sa u pe viit orii
c opii pe c a re i-aș put e a a ve a , pe c a re nu îi voi a ve a , dre pt
be ne fic ia ri.
„Gra c e , lasă-mă să t e a jut .”
Ofe rt a lui Luc ia no m -a surprins. Am uit a t de toată prezența
lor în t im p c e îm i făceam un pla n în m int e . N u a m a vut
înc re de re în e l, nic iunul dint re e i. La urm a urm e i, e ra u
c rim ina li și încă m a i simțeam apăsarea m e t a lului re c e
îm pins pe tâmplă, în t im p c e e l se pregătea să a pe se pe
trăgaci.
Da , l-a m vrut . L-a poft it c hia r. I nim a m e a i-a aparținut soțului
m e u. Da r nu aș fi a c e a fată naivă c a re c re de a că va m a i
a ve a grijă de m ine . N u mă put e a m ba za pe nim e ni de c â t pe
m ine și pe Ella .
Așa că l-aș folosi. Re surse le și m int e a lui.
„Am ne voie din nou de a voc a t ul tău”, a m spus, hotărât.
Și-a sc os t e le fonul și și-a form a t c ont a c t ul.
„Pot să fa c c e va pe nt ru a a jut a ?” întrebă Ca ssio.
Am clătinat din c a p. N-aș îndrăzni să a m înc re de re vreodată
unui re ge c u nim ic . Ca ssio și Luc a K ing nu t re buie să știe
de spre a ra nja m e nt ul Rom a no Be lle . Alt fe l, m -a r fi dus la
tatăl lor la prim a ve de re . Am a vut m a i puțină înc re de re în e i
de c â t în Luc ia no. După bătaia pe c a re o dăduse Luc ia no lui
I a n, a m fost înc lina t să mă gâ nde sc că poa t e nu îi va lăsa să
mă ia și să mă vândă c e lui m a i m a re ofe rt a nt .
Î n plus, e ra m de ja căsătorită. De c i la c e le-aș fa c e bine ? Se
pre supune că a c e le frum oa se a u fost sc oa se la licitație
pe nt ru a se căsători c u c e i m a i bogați mafioți din lum e . Sa u
să fa c i a lt e luc ruri, m -a m gâ ndit c u o teamă înghețată.
Da , a t re buit să t ra nsfe r t ot c e a ve a m , inc lusiv moștenirea
părinților m e i către M a t t e o. Așa că dacă le -a m căzut în
ghe a re , nu și-ar put e a pune la be le m urda re pe c e va c a re a
aparținut fiului m e u.
„Giuse ppe e st e pe drum .”
"Mulțumiri."
„O să ne ții în înt une ric , nu-i așa?” întrebă Luc a .
Da .
„N im ic din t oa t e a st e a nu a re nim ic de -a fa c e c u nic iunul
dint re voi.” M inc inos. „Totuși, mulțumesc pe nt ru a jut or la
re c upe ra re a doc um e nt e lor.”
I -a m t rim is o notă Ele i, știind că își va fa c e griji.
O lacună.
Î nt ot de a una a m păstrat m e sa je le noa st re sc urt e . Răspunsul
e i a fost de ge t ul m a re în sus. Douăzeci de m inut e m a i t â rziu,
a voc a t ul lui Luc ia no a int ra t c u unul dint re bounc e rii
c lubului. „La szlo a ple c a t ”, îi informă pe Ca ssio și Luc ia no.
"D-na . V it a le , de două ori înt r-o noa pt e .” Giuse ppe nu părea
supărat că a fost t â râ t înt r-un c lub în t oiul nopții. Proba bil a
făcut-o de s. N ic i nu m i-a scăpat că Luc ia no a obse rva t că nu
l-a m c ore c t a t pe bărbat că mă strigă pe num e le m e u de
căsătorie.
„Î m i pa re rău pe nt ru a st a ”, a m mormăit. „Aș dori c a toată
moștenirea m e a să fie transferată pe num e le lui M a t t e o.” I -
a m înt ins a m be le c opii a le t e st a m e nt ului, conștient de
privirile șocate a le t ut uror c e lor t re i bărbați a supra m e a .
„Ex e c ut orul și îm put e rnic ire a a r fi t re buit să fie înlăturate c u
c e va vre m e în urmă.”
Am privit c um oc hii lui c ut re ie ra u pa ginile . „Dacă a m put e a
să o fa c e m c â t m a i c urâ nd posibil, a r fi ide a l”, a m adăugat.
— M e rgi unde va , soție?
Am ignora t înt re ba re a lui Luc ia no.
— Pot să o fa c m â ine dimineață la prim a oră, se uită la c e a s.
„Ei bine , în această dimineață c â nd se de sc hid birourile ”, a
c ont inua t e l, c hic ot ind. Ac um e ra puțin t re c ut de m ie zul
nopții. — Pre supun că t ut ore le pe c a re l-a i num it m a i
de vre m e rămâne ne sc him ba t ?
Am da t din c a p. "Est e c ore c t ."
M i-a a runc a t o privire gâ ndit oa re . — V or fi proble m e c u
dom nul La szlo?
„I a n La szlo nu va fi o problemă”, a int e rve nit Ca ssio,
surprinzându-mă. „Proba bil că va pe t re c e următoarele două
zile re c upe râ ndu-se după o mahmureală majoră.”
Pe rfe c t . N u a s pune nic io int re ba re . I a n și-a a le s pa rt e a c â nd
a înc e put să luc re ze c u unc hiul m e u, îm pot riva bunăstării
m e le .
Am m a i e la bora t c â t e va de t a lii, ia r Giuse ppe e ra pe drum .
„Ei bine , a m de gâ nd să ple c și e u”, le -a m spus obosită. M -
a m îndre pt a t spre uşă, a runc â nd o privire pe st e umăr. "Vă
mulțumim pe nt ru a jut or. Vă bucurați de re st ul nopții.”
Luc ia no c hia r c hic ot i. „N u ple c i nicăieri singur. T e voi duc e
acasă.”
M i-a m da t oc hii pe st e c a p obse rvâ nd e x pre sii a m uza t e pe
c hipurile lui Luc a și Ca ssio. „Sunt de st ul de c a pa bil să m e rg
singur în loc uri.”
„Sunt sigur că ești, da r t e voi duc e acasă indife re nt . Și nu-ți
m a i da oc hii pe st e c a p.”
M i-a m da t din nou oc hii pe st e c a p, doa r c a să fa c o
declarație. Deși buze le m e le s-a u c urba t înt r-un zâ m be t
singure , c u o emoție stupidă de a -l provoc a . Poa t e a m reușit
să-l provoc . Brațul lui m a re m i-a înfășurat t a lia în t im p c e m -
a gonit afară din biroul lui Ca ssio.
„N oa pt e bună, voi doi. N u fa c e nim ic din c e nu aș fa c e ”, a
gâ ndit Luc a .
— Sa u poa t e că n-a r t re bui să fa c i c e e a c e a r fa c e fra t e le
m e u, spuse Ca ssio t â râ t or, c u un zâ m be t .
"T ot c e e a c e ." Ce i doi a u a vut o ide e t ot a l greșită. N u a u
făcut-o?
At unc i de c e a m simțit această dure re de dor înt re c oa pse ?
Brațul lui Luc ia no în jurul m e u, ne -a m plim ba t prin c lub de
noa pt e , priviri a runc a t e din t oa t e colțurile. N u a da t atenție
nimănui în afară de m ine , pașii lui s-a u re pe zit . Ca și c um
c lubul a r fi da t foc în oric e secundă.
— M a i înc e t , Luc ia no.
Î n m om e nt ul în c a re a m fost afară, t rupul lui s-a lipit de a l
m e u, încolțindu-mă de pe re t e . Ave a o armă sub c ost um ul lui
sofist ic a t Brioni, ne m ilos îmbrăcat. Poa t e că arăta c a un om
de a fa c e ri, da r e ra o cobră ga t a să lovească.
Corpul lui s-a lipit de a l m e u, căldura lui pătrunzând în
fie c a re por a l m e u.
Buze le lui e ra u la doa r un c e nt im e t ru de a le m e le , c â nd a
râ s. „Da t a viit oa re c â nd văd un bărbat a t ingâ ndu-m i soția, le
voi tăia fie c a re de ge t ”, m â râ i e l. "U nu. De . La na iba . U nu. Și
a poi le voi tăia m â inile . După a c e e a , o să-i curăț. Frum os si
inc e t ."
Am privit infe rnul a prins și furia din oc hii lui. Î nt ot de a una
fuse se pose siv; da r a c e st a e ra un nive l c u t ot ul nou. Dorința
s-a a c um ula t înt re c oa pse le m e le . Corpul m e u nu a r t re bui să
reacționeze așa. Buze le m e le s-a u înt re de sc his de la sine , un
va l de sâ nge m i-a suna t în ure c hi. Era m a prins, c a niciodată.
„Doa r da nsa m ”, voc e a m e a e ra fără sufla re . M i-a m lins
ne rvos buza de jos. „T re buia să obțin a c e l t e st a m e nt .” De c e
mă just ific a m ? — Î n plus, pra c t ic nu m a i sunt soția t a .
Chia r dacă a c e le c uvint e m i-a u părăsit gura , m -a m îm pins de
pe re t e , dorind să-i sim t fie c a re gra m a j din c orpul lui
îm bujora t pe a l m e u.
A ge m ut și și-a apăsat pe lvisul pe burt a m e a inferioară. Era
dur, pe nisul i se înc orda de pa nt a loni și a c um de m a t e ria lul
subțire a l roc hie i.
„Ast a se sim t e c a și c um nu ești soția m e a ?”
Oh, Doa m ne . Pie pt ul m e u a r e x ploda în oric e m om e nt . H a ba r
n-a ve a m c um m i-a u găsit m â inile sub ja c he t a lui de c ost um ,
c u pa lm e le pe pie pt ul lui. Ca pul îm i înot a de dorință, be a t de
ea.
Î n m om e nt ul în c a re a m simțit gura soțului m e u pe gâ t ul
m e u, m i-a scăpat un geamăt put e rnic .
„Așa e st e ”, buze le lui s-a u mișcat pe st e pie le a m e a pre a
sensibilă. "Ești a m e a ."
Buze le lui a u lăsat o urmă de c e a m a i dulc e senzație
arzătoare. A c iupit ; a sărutat; a lins. I -a m simțit m â inile pe
fundul m e u, trăgându-mă m a i t a re de e l.
„Luc ia no-” V oc e a m e a e ra fără sufla re , curvă. nu m i-a păsat.
L-a m vrut pe soțul m e u. "Vă rog."
„Ahm , dom nule ”, se a uzi o voc e de la distanță, da r nu-m i
păsa.
„N u t e opri”, l-a m im plora t , c u m â inile m e le prinzâ ndu-i
cămașa în st râ nsoa re a m e a , trăgându-l m a i a proa pe .
M -a supt de gâ t . „La na iba , miroși bine .”
„Dom nule ?” Din nou aceeași voc e .
Luc ia no a ridic a t c a pul, oc hii m e i l-a u privit prin ple oa pe
gre le . M -a m simțit be a t , da r nu a ve a nic io legătură c u
a lc oolul.
„Pie rde -t e ”, a ordona t e l.
N u m i-a m put ut sm ulge privire a de la e l. N u a m vrut să-mi vin
în fire . Ar fi o prost ie și aș re gre t a m â ine . Aș re gre t a t ot
re st ul vieții. Da r c hia r a c um , a ve a m ne voie de e l c a de a e rul
pe c a re l-a m re spira t .
Î l folose sc . Ast a a fost .
"El a ple c a t ." M -a c ondus la mașina lui pe c a re c ine va a t ra s-
o în fața c lubului și m -a așezat pe sc a unul pa sa ge rului.
Pulsările dint re pic ioa re le m e le e ra u insuport a bile . Ave a m
ne voie c a dure re a să dispară. L-a m văzut c um Luc ia no se
urc a la vola n, își pune a M c La re n-ul la vola n, t ot t im pul
conștient dure ros că a ve a m ne voie de această dure re să
dispară.
M i-a m făcut plăcere în ult im ii t re i a ni. Și c hia r a c um , a m fost
a t â t de t e nt a t să fa c la fe l. Proba bil că m i-a m pie rdut mințile
pe nt ru că fa pt ul că Luc ia no e ra lângă m ine la vola n nu m -a
făcut de c â t să mă e nt uzia sm e ze m a i m ult .
M -a m mișcat pe sc a un pe nt ru a ușura dure re a . A înrăutățit
pulsația. M i-a bătut inim a ; c orpul m e u a ve a ne voie de
m â inile lui pe m ine . De parcă m i-a r fi c it it gâ ndurile , i-a
înt ins m â na . Și-a pus pa lm a pe c oa psa m e a , trăgând înc e t
roc hia în sus, până c â nd pa lm a lui s-a sprijinit pe pie le a m e a
și un sc â nc e t ne voit m i-a părăsit buze le . M â na m e a i-a
a c ope rit m â na m a re și a m pus-o pe st e păsărică.
„La na iba ”, ge m u e l, c u oc hii a rzâ nd în m ine . „Est i a l na ibii
de uda t .”
— Oprește-te, Luc ia no. V oc e a m e a e ra răgușită, fără sufla re ,
nevoiașă.
I -a lua t ze c e se c unde să ia o vira j strânsă de pe drum ul
princ ipa l în a le e a închisă și să-și pa rc he mașina.
M i-a înt ins m â na spre c e nt ura de siguranță, și-a desfăcut-o
și m -a prins de t a lie , trăgându-mă în poală. M -a m sc him ba t ,
așa că mă călăream pe e l. Gura m e a s-a c ioc nit de a lui.
Buze le lui a ve a u gust de lic hior și de e l. Gust ul lui de c a re
a m t â njit în ult im ii t re i a ni. Buze le m i s-a u înt re de sc his, ia r e l
a a c c e pt a t invitația punându-și lim ba în gura m e a , c uc e rind-
o. Ge m e t e m i-a u scăpat de pe buze , fiind înghițite de a c e st
bărbat c a re m -a făcut bucăți.
M -a m lovit de t ija lui t a re . M â na lui s-a st râ ns pe șoldurile
m e le în t im p ce l-a m sărutat, flămând, fre ne t ic . M -a
c onsum a t . Fie c a re emoție din m ine se zguduia de o ne voie
copleșitoare pe nt ru a c e st om . M â na lui m i-a c uprins c e a fa în
t im p c e îm i suge a lim ba , sărutându-mă put e rnic .
Am ge m ut în gura lui, c u de ge t e le îm pingâ ndu-i prin păr,
până la ceafă. Doa m ne , m irose a divin, a ve a un gust și m a i
bun. Ca c onia c , c it ric e și o c olonie lemnoasă. La fe l c a
ina int e .
M i-a m rost ogolit șoldurile, fre c a re a dint re noi făcându-mă să
ic ne sc . U n sune t mărunțitor a a juns prin ceața din c re ie rul
m e u. Î n st a re de șoc, m i-a m da t se a m a că m i-a sm uls chiloții
de pe m ine . Î na int e să pot proc e sa a c e st fa pt , de ge t ul lui m i-
a a t ins c lit orisul și fie c a re gâ nd m i-a fugit din m int e . Era
doa r e l, în fie c a re celulă, fie c a re respirație.
— Al m e u, şuieră e l. "Spune -o."
Se simțea uim it or.
„Luc ia no, t e rog.”
A băgat un de ge t în m ine și șoldurile m e le a u înc e put să se
miște îm pot riva lui. Sâ nge le m i s-a a prins; c orpul m e u a rde a
la fie c a re a t inge re pe c a re m i-o dădea.
— At â t de ud, ge m u e l. „Spune că ești a l m e u.”
"Oh Doa m ne ." M -a m mișcat îm pot riva lui, măcinat de e l. Ast a
a fost m ult m a i bine de c â t a t inge re a m e a în t im p c e fa nt e a m
de spre e l. N u m -a m a propia t niciodată de a t â t de sus. "Da ."
Și-a sc os de ge t ul, cealaltă mână a a juns la șoldul m e u și
de ge t e le lui s-a u înfipt în c a rne , dorindu-mă să mă liniștesc.
M i-a m de sc his oc hii și privirile ni s-a u bloc a t . Respirația
noastră e ra singurul sune t din mașină și, în t im p c e îl
prive a m prin ple oa pe gre le , și-a dus de ge t ul la buze le lui
păcătoase și le -a lins c ura t .
— La na iba , a i un gust e x t ra ordina r, a răpit e l. „La fe l c a și
soția m e a .”
Respirația m i s-a oprit , ia r ure c hile m i-a u bâ zâ it de dorință și
sâ nge le m i-a pom pa t prin ve ne . M â inile m e le s-a u dus la
pa nt a lonii lui. M i-a m ridic a t fundul de pe poa la lui doa r c â t
să-l de sfa c . Sune t ul c ure le i, urm a t de fe rm oa r și respirația
noastră gre a a vibra t în int e riorul mașinii.
Încă nu purt a box e ri. M â na m e a s-a înfășurat în jurul
pe nisului lui, ia r c a pul i-a căzut pe spa t e .
"Graţie. La na iba , da .” Am pom pa t în sus și în jos, privindu-l
c u foa m e . M i-a m mușcat buza , pe nt ru a opri ge m e t e le să
ple c e , ve de re a lui erotică. Și-a da t c a pul pe spa t e , c u
e x pre sia de fe ric ire pură pe față. Am vrut să-l gust , să văd
dacă a re un gust a t â t de bun pe c â t îm i a m int e a m . Ce rne a la
de pe gâ t ul lui m -a ispit it . M i-a m lins buze le și m â na lui m i-a
c uprins c e a fa , trăgându-mă c u put e re spre e l.
Dinții lui m i-a u c iupit m a x ila rul, a poi buze le lui a u t re c ut pe
gâ t ul m e u îna int e de a mă apăsa pe ure c he . "Ești a m e a .
Spune -o."
„Da ”, a m re spira t .
„Spune -o, soție.”
"Sunt a t a ."
U n geamăt i-a bubuit din gâ t , a poi m -a prins de șolduri și s-a
t râ nt it în m ine , umplându-mă până la m â ne r. U n țipăt de
plăcere a străpuns int e riorul mașinii și a fost a l m e u.
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul șaptesprezece

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O

S
Câ nd I a n dansează c u soția m e a , m -a făcut să vre a u să-l
împușc pe ne noroc it și să sc a p de e l pe nt ru t ot de a una . Da r
bătaia pe c a re i-a m da t -o a r t re bui să facă. Pe nt ru a c um . Se
părea că tatăl m e u a ve a dre pt a t e ; Am fost orb c â nd a fost
vorba de Gra c e . A a fla t că I a n e ra iubit ul lui Alphonso a fost
o surpriză majoră.
Da r c hia r a c um , nim ic nu a c ont a t . Doa r soția m e a în brațele
m e le , păsărica e i în jurul pe nisului m e u. N u aș lăsa-o
niciodată să ple c e . Anula re a a fost o scuză a iure a . Aș fa c e -o
să mă iubească, să rămâi c u m ine . Pe nt ru t ot de a una .
"Sunt a t a ." V oc e a ei blândă și ge m e t e le ei e ra u o
dependență. Ea e ra de pe nde nt a m e a . Am băgat-o înăuntrul
e i, c u de ge t e le m e le în c a rne a e i m oa le . Era acasă; e ra
acasă.
Ea a înghețat, ia r e u a m urm a t inst a nt a ne u e x e m plul. „Ce se
întâmplă, T e soro?”
La na iba , spe r că nu a m fost pre a dur și a m rănit-o.
— Ave m ne voie de un pre ze rva t iv, respiră e a .
Re se nt im e nt ul m i-a înot a t în pie pt . Am fost soțul e i. La câți
bărbați a pus pre ze rva t ivul? Am a lunga t gâ ndurile . Era a
m e a . M i-a spus că e st e a m e a . Aș fa c e -o să păstreze a c e l
c uvâ nt pe nt ru t ot re st ul vieții noa st re . Eu a m fost a e i și e a a
m e a , din această zi îna int e .
"N u." M -a m îm pins din nou în e a , căldura și st râ nge re a
st râ ngâ ndu-m i pe nisul. Ca pul e i a căzut în c urba gâ t ului
m e u, ge m e t e le e i pe c a re a înc e rc a t să le rețină c hia r la
ure c he a m e a . "T u ești soția m e a ."
I -a m t ra s bre t e le le roc hie i în jos. Au căzut de pe um e rii e i
subțiri, e x punâ ndu-i sut ie nul nud fără bre t e le și a m înt ins
m â na în spa t e le e i pe nt ru a -l de sprinde . Sâ nii e i plini la
ve de re a m e a completă.
„Luc ia no, a ve m ne voie de ...”
„Ești soția m e a ”, a m re pe t a t și m i-a m a ple c a t c a pul pe nt ru
a-și lua sfa rc ul înt re dinți. Am t ra s de e a c u dinții și un
strigăt ascuțit i-a scăpat. Am prins-o încă o dată de șolduri,
mișcând-o c u put e re a supra m e a . S-a așezat îm pot riva m e a ,
în sus și în jos, c u c lit orisul pe pe lvisul m e u. Ge m e t e le e i
de ve ne a u m a i put e rnic e c u fie c a re pompă.
Era m a t â t de a proa pe de a e x ploda . Am st râ ns din dinți c u
put e re , dorind să-i a sigur plăcerea îna int e a mea. M -a
de za rm a t , m i-a dezbrăcat t oa t e m ot ive le și nic i măcar nu
înc e rc a . Ai c re de că sunt un a dole sc e nt c a re a lua t prim a
dra c u. Pe nt ru că a st a m i-a făcut soția m e a de fie c a re dată.
De fie c a re dată c u e a a fost m a i bine , nou și c onsum a t or. Ea
a fost furt una și c a lm ul m e u. Ea a a vut put e re a să mă rupă în
bucăți.
„Luc ia no, sunt a t â t de a proa pe ”, a ge m ut e a , pe buze le m e le .
Am înt ins m â na înt re c orpurile noa st re și i-a m fre c a t
c lit orisul, c orpul e i măcinat de a l m e u, păsărica e i strânsă în
jurul pe nisului m e u.
— Roagă-mă să int ru în t ine , a m c e rut , c u voc e a aspră.
Ge m e t e le e i e ra u put e rnic e , respirația gre a . I -a m privit
pie le a palidă înroșită prin ple oa pe le gre le și arăta c a o zeiță
călare pe pe nisul m e u.
„Întreabă-mă”, a m ge m ut , ga t a să e x plode z.
„T e rog, intră în m ine .”
O altă lovitură și e a a e x ploda t în jurul m e u, int e riorul e i
st râ ngâ ndu-se în jurul pe nisului m e u și ge m e t e le e i în
ure c he a m e a . Cu un geamăt gre u, a m urm a t -o c hia r pe st e
m a rgine . Am forțat-o să se miște îm pot riva mea, să
prelungească îna lt ul, a c e st se nt im e nt a l na ibii de c a re m i-a
lipsit în ult im ii t re i a ni.
M i-a m îngropa t c a pul în părul e i, c u m â na pe pie pt ul e i. Sub
pa lm a m e a , inim a e i tună t a re , la fe l c a a m e a .
Bătăile inim ii m e le i-a u urm a t pe a le e i, bătând doa r pe nt ru
e a . La fe l c um viața m e a a fost doa r a e i.
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul opt spre ze c e

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

EU
M -a m t re zit c u un c orp c a ld lipit de spa t e le m e u, c u brațele
put e rnic e a le unui bărbat în jurul m e u. Î n pa t ul lui Luc ia no.
M -a m c ulc a t c u soțul m e u. Și a făcut se x . De m a i m ult e ori.
Corpul m e u e ra învăluit de c e a m a i dulc e e puiza re . Și inim a
m e a ... o inim a m e a !
I nim a m i s-a t opit . Cu fie c a re c uvâ nt pe c a re l-a șoptit
aseară, c u fie c a re prom isiune pe c a re m i-a făcut-o și c u
fie c a re dra gost e dragă pe c a re m i-a spus-o. U ne le le -a m
înțeles; pe alții nu i-a m făcut.
Am fost un prost să mă gâ nde sc vreodată că l-aș put e a
folosi doa r pe nt ru se x , c a să-mi potolească poft a . Cu
Luc ia no a fost înt ot de a una m ult m a i m ult . Am înc e rc a t să-mi
ridic pereții după a ve nt ura noastră în mașină. Chia r a m
făcut-o. Apoi a m a juns acasă și m -a lua t a proa pe în brațe și
a int ra t c u pași m a ri în casă, gura lui c ioc nindu-se de a m e a .
Apoi dire c t în dorm it orul nost ru . De parcă aș fi fost noua lui
mireasă. La fe l c um a făcut c u toți acești a ni în urmă.
„Luc ia no, oprește-te”, a m șoptit e u înc e t , fără să-mi înc e t e z
de ge t e le în t im p c e t re c e a u pe c la pe le pia nului. Gura lui
caldă a t ra s sărutări blâ nde de -a lungul gâ t ului m e u,
trimițându-mi fiori pe șira spinării. Cu t oa t e a c e st e a , gâ t ul
m e u s-a înc lina t de la sine , doa r puțin, pe nt ru a -l a c om oda
m a i bine . Așa a fost c u e l de la înc e put . Corpul m e u a
a da pt a t înt ot de a una a t inge re a lui, a vâ nd ne voie de e a .
„Sunt e m căsătoriți de o lună a c um . N u m a i sunt e m proaspăt
căsătoriți.”
De ge t e le m e le a u c ont inua t să m â ngâ ie c la pe le , m e lodiile lui
Gnossie nne s nr. 1 răsunând înc e t prin c a sa goală a lui
Luc ia no. I nt ot de a una m i-a pla c ut m uzic a . A fost c e va c e a m
moștenit de la m a m a m e a . Ac e a st a a fost înt ot de a una una
dint re m e lodiile m e le pre fe ra t e , a m int irile din copilărie m i-a u
încălzit pie pt ul. Stăteam lângă șemineu c u tatăl m e u, în t im p
c e o prive a m pe m a m a juc â nd, de ge t e le e i grațioase
mișcându-se pe st e t a st e cu ușurință exersată. Era
cântăreață de operă, da r îi plăcea să c â nt e la pia n.
Ac e st pia n c u cotă pe c a re îl a ve a Luc ia no e ra la fe l de
im pre siona nt c a și a l m a m e i m e le . Deși de c â nd sunt e m
căsătoriți, nu a m a uzit pe nim e ni să c â nt e . Mi-aș fi dorit c a
pia nul m a m e i să fie a ic i. A făcut pa rt e din fa m ilia noastră
t im p de generații. O pa rt e din moștenirea Ast or.
— V re a u să t e t ra g a c um , Gra c e . I -a m simțit buze le
mișcându-se pe pie le a m e a , respirația lui mișcându-mi
pie le a . „Pe a c e st pia n. V re a u să-mi îngrop pe nisul a dâ nc în
t ine .”
M uzic a s-a îm pie dic a t , de ge t e le m e le se împiedică de not e .
I -a m simțit zâ m be t ul mulțumit, deși nu-i put e a m ve de a fața.
— Îți dorești și t u a st a , șopti e l.
T rupul lui s-a lipit de spa t e le m e u. M ie zul m e u s-a înc ins de
c uvint e le lui, chiloții m e i udați de dorința nesățioasă pe c a re
părea să o hrănească în m od c onst a nt . N u i-a r lua m ult să
mă de zbra c e . Am purt a t doa r una dint re cămășile și chiloții
lui.
Î nt r-o mișcare lină, m â inile lui m -a u prins de t a lie , a poi m -a u
ridic a t și m i-a u așezat fundul pe suprafața neagră
strălucitoare a pia nului c u cotă. Suprafața re c e de sub
fundul m e u a t rim is fiori prin c orpul m e u sfâ râ it de poftă.
Oc hii ni se bloc a u, privire a lui plină de căldură și foa m e .
Pe nt ru m ine . Corpul m e u a răspuns fără să fie ne voie de
nic iun gâ nd.
M i-a m desfăcut pic ioa re le înc e t , m ie zul m e u prim indu-l.
M â inile lui a u rătăcit pe șoldurile m e le , până la c oa pse le
m e le . Sune t ul mărunțit a l chiloților m e i a um plut noa pt e a .
Până a c um , e ra m obișnuit c u pa siune a lui Luc ia no. N u a fost
nic i un fulge r de panică c â nd m â inile lui m -a u m â nuit brusc
pe c orpul m e u. Î n sc him b, c orpul m e u a răspuns la a st a .
Ex a c t c a a c um .
Arde re a amețitoare și lentă a excitației a pâ lpâ it prin fie c a re
c e nt im e t ru din m ine . Se simțea c a un foc în creștere,
răspândindu-se ne c ont rola t .
Oc hii m e i nu s-a u abătut niciodată de la fața lui, urmărind
fie c a re sc lipire de emoție de pe fața lui. Oc hii lui a lune
a rde a u din int e rior c u același foc pe c a re l-a m simțit în ve ne .
Pia nul re c e de sub fundul m e u e ra un c ont ra st a t â t de m a re
c u infe rnul c orpului m e u. De ge t ul lui m i-a t â râ t print re
pliurile , e x plorâ nd.
„Ești uda t .” U n geamăt îi sfâșie gâ t ul și fie c a re fibră a m e a a
vibra t în c uvint e le lui. "Pe nt ru m ine ."
N u c ont a de c â t e ori m -a a t ins; de fie c a re dată mă simțeam
nou, m a i bine c u e l. Din proprie voință, t rupul m e u sa a rc uit
îm pot riva lui în t im p c e îl prive a m sub ple oa pe le m e le gre le .
De ge t e le lui s-a u izbit de m ine și un geamăt put e rnic a vibra t
prin cameră.
„Î m i pla c la na iba sune t e le t a le ”, ge m u e l. Abia a m a vut t im p
să t ra g a e r în pie pt îna int e c a cealaltă mână a lui să-mi
prindă părul, ia r gura lui sa prăbușit pe a m e a , înc linâ ndu-m i
c a pul pe nt ru o pe ne t ra re m a i profundă a lim bii. Sărutul lui a
fost dur, solic it a nt , ia r pic ioa re le m e le s-a u agățat în jurul
t a lie i lui.
— Scoateți cămașa, a răpit e l. „V re a u să văd fie c a re
c e nt im e t ru c a re îm i aparține.”
Î n mișcări grăbite, i-a m a sc ult a t c om a nda și în c â t e va
se c unde m -a m așezat gol pe pia nul lui, așteptând c e urm a .
S-a a propia t de m ine , c u a m be le c oa pse înfășurându-se în
jurul t a lie i lui. Corpul lui s-a lipit de a l m e u, gura lui
mișcându-se pe gâ t ul m e u, până la claviculă, a poi pe um e ri.
Câ nd gura lui a a juns la sâ nii m e i, m i-a lins și sut sfa rc urile
până a m gâ fâ it .
Doa m ne , a bia așteptam să-l sim t în m ine , să-i sim t pie le a
fie rbint e lângă a m e a . M â na lui aspră și caloasă m -a îm pins
ușor să mă înt ind pe spa t e , suprafața re c e a pia nului răcind
pie le a de pe spa t e .
Și-a sărutat drum ul pe st om a c ul m e u până a a juns la
păsărică. De ge t e le lui s-a u îm pins m a i a dâ nc în m ine , a poi în
afară și a u îm pins din nou înăuntru. Șoldurile m i s-a u legănat
de e l, c a pul m i s-a bic iuit dint r-o pa rt e în a lt a . Am înc his
oc hii, zburâ nd sus, bucurându-mă de această senzație.
— Ține-ți oc hii pe m ine , T e soro, porunc i e l c u o voc e
răgușită. Am de sc his oc hii și, văzându-mi soțul înt re
c oa pse le m e le , a proa pe m -a de zle ga t .
Spa t e le m e u s-a a rc uit pe pia n în t im p c e e l m i-a c iupit
m a m e lonul c u cealaltă mână.
„T e rog, Luc ia no”, a m im plora t e u.
"De c e a i ne voie ?" El știa de c e a m ne voie . N im e ni nu a fost
niciodată a t â t de în t on c u c orpul m e u c a a c e st bărbat.
Gura lui a a juns la păsărica m e a , e ra a t â t de a proa pe .
Ant ic ipa re a e ra ucigașă. V oia m gura lui pe pliurile m e le
se nsibile . M -a m dus pe nt ru e l a c olo.
Proba bil că i-a fost milă de m ine pe nt ru că i-a m simțit dinții
zgâ rie ndu-m i c lit orisul c hia r îna int e să-l suge .
U n fior încântător m i-a răscolit c orpul. „Ohhhhh.”
De ge t e le m e le s-a u îm ple t it prin părul lui, șuvițele lui m oi o
fa m ilia rit a t e la c a re nu a m vrut niciodată să renunț. Gura lui
e ra nemiloasă, lingâ ndu-m i și sugâ ndu-m i păsărica; de ge t ul
lui luc râ nd în și afară din m ine . M -a de vora t , sugâ ndu-m i t a re
c lit orisul și băgându-și lim ba în m ine . I nt e riorul m i-a
t re m ura t , a jungâ nd din ce în ce mai sus spre vâ rf.
Supraîncărcarea de senzație m -a făcut să țip, c orpul m e u
ofilindu-se de pa rt e de e l. Da r m â inile soțului m e u s-a u prins
de șoldurile m e le , forțându-mă să st a u nemișcată până c â nd
c orpul m i s-a destrămat.
„La na iba ”, a m țipat în t im p c e un orga sm m i-a străbătut și
lum ini a lbe m i-a u strălucit în spa t e le ple oa pe lor.
Î na int e să c obor de pe înălțimi, Luc ia no m -a ridic a t de pe
pia n, răsturnându-mă în t im p c e îm i pune a pic ioa re le pe
pământ.
„Aplecă-te și pregătește-te”, a c e rut e l răgușit.
Abia i-a m urm a t c om a nda , așezându-mi pa lm e le pe pia n,
suprafața re c e de pie pt ul m e u trimițându-mi pie le a de găină
prin fie c a re c e nt im e t ru din pie le a m e a încălzită. S-a străduit
ra pid să sc a pe de pa nt a lonii lui de pija m a , m â inile lui m -a u
prins de șolduri și a int ra t în m ine din spa t e , c orpul m e u încă
t re m urâ nd de orga sm . O lovitură adâncă prin păsărica m e a
strânsă și a m fost ga t a pe nt ru e l. Fie c a re fibră a m e a e ra
a t â t de în a c ord c u ne voile lui, la fe l c um e l a fost c u a le
m e le .
„N u uit a niciodată c ui aparții”, m â râ i e l.
S-a lovit c u put e re în m ine , mormăiturile lui a m e st e c â ndu-se
c u ge m e t e le m e le sc â nc e t e . Sune t e le not e lor de pia n a u
pătruns prin ceața m e a udă de se x . Cu fie c a re a runc a re a
lui, c orpul m e u s-a îm pins de tastatură, c re â nd o notă în t on
c u îm pinge rile lui.
— Așa e st e , ge m u e l. "Ești a m e a ." S-a băgat din nou în m ine ,
t a re și a dâ nc . Sune t e le din c orzi a u re zona t prin cameră în
t im p c e m -a t ra s c u put e re , sune t ul cărnii lovindu-se de
c a rne în t on c u not e le profunde . Senzația pură de foc și
dra gost e a m e a pe nt ru e l s-a u t opit în a ur lic hid c â nd un a lt
vulc a n a e rupt .
M i-a m lipit gura de mână în înc e rc a re a de a -m i înăbuși
țipetele. Propul vuie t a l lui Luc ia no a urm a t c hia r în spa t e le
m e u în t im p c e pe nisul lui pulsa în m ine , revărsându-și
e libe ra re a . I -a m simțit t rupul put e rnic lipit de spa t e le m e u și
oric e gâ nd rațional s-a e va pora t , lăsând doa r pa siune a
pe nt ru a c e st bărbat.
N ot e le m uzic a le c re a t e de c orpurile noa st re apăsând pe
t a st e s-a u înc he ia t , t rupurile noa st re s-a u săturat și fie c a re
bucată din m ine a flut ura t , dire c t în brațele soțului m e u.
Î n t im p c e re spira m a dâ nc , a m înc e rc a t să mă sc him b c â nd
m -a lua t în brațe.
"Ce fa c i?" Am gâ fâ it la mișcarea lui bruscă.
„Î m i duc m ire a sa pe st e pra gul dorm it orului m e u.”
Ar fi t re buit să știu că m -a m îndrăgostit de e l în ziua a c e e a .
Corpul m a re a l lui Luc ia no s-a a git a t în spa t e le m e u, brațul
lui st râ ngâ ndu-se în jurul t a lie i m e le . Doa m ne , m -a m simțit
bine să mă înc onjoa re c u brațul, da r a fost o prost ie . N u a r fi
t re buit să c e de z în fața dorinței m e le pe nt ru e l. Cu t oa t e
a c e st e a , c orpul m e u nu s-a de ra nja t de loc . Era m re la x a t și
săturat m a i m ult de c â t a m fost în ult im ii a ni.
Am risc a t să a runc o privire pe st e umăr și l-a m găsit pe soțul
m e u a dorm it . Trăsăturile lui ascuțite e ra u încă izbit oa re ,
c hia r și în som n. Da r a u e x ist a t și urm e a le unui băiat blâ nd
c a re a fost c â ndva , îna int e să devină un om ne m ilos și
pe ric ulos. Părul ne gru i-a căzut pe st e oc hi și a m știut că e ra
m oa le c a mătasea. Fiul nost ru a ve a e x a c t aceeași c uloa re
de păr c a și tatăl său. Doa m ne , a m vrut să mă răsucesc și
să-mi înc ole sc brațele în jurul soțului m e u, să-i a t ing părul,
pie le a lui c u cerneală. Fă-l a l m e u. Da r nu a m vrut să risc să-
l t re ze sc . Și sinc e r, nu e ra a l m e u. N u c hia r.
Ce e a c e făcusem în c e a m a i m a re pa rt e a nopții a fost
int e ns, dur, ca doi oa m e ni înfometați c a re nu au
e x pe rim e nt a t a t inge re a de pre a m ult t im p. Am pre fe ra t a st a
de c â t blândețea. M olic iune a și tandrețea lui m -a r rupe . După
toată noa pt e a de se x înfom e t a t și la c om , m -a dus la duș și
m i-a dărâmat fie c a re c e nt im e t ru din pe re t e .
Am fost recunoscător că dușul m i-a st ropit c u apă pe toată
fața. Pe nt ru că c e e a c e făcusem sa simțit a l na ibii de
a proa pe de a fa c e dra gost e . Apa de la duș m i-a a sc uns
la c rim ile c a re a u scăpat, rost ogolindu-m i pe față la a uzire a
soțului m e u m urm urâ nd c uvint e de dra gost e în t im p c e e l
a lune c a înc e t înăuntru și ieșire din m ine .
Scăpându-mă înc e t din st râ nsoa re a lui caldă și puternică,
m i-a m prins chiloții și una dint re cămășile lui. Î na int e de a
ple c a , privire a m e a a călătorit pe st e c orpul lui m usc ulos.
Ce rne a la i-a a c ope rit a t â t de m ult pie le a . M â ne c ile de
cerneală îi pic t a u a t â t brațele, c â t și m â inile , pie pt ul și
t runc hiul lui a ve a u t a t ua je m a gnific e pe c a re le put e a m
pe t re c e zile înt re gi st udiind. Oc hii m i-a u zăbovit pe pie pt ul
lui și a poi l-a m văzut, ia r inim a m i-a sărit o bătaie.
N u poa t e fi.
Aplecându-mă m a i a proa pe , a t unc i a m văzut-o. Sola Gra t ia .
N um a i prin grație. T a t ua jul pe st e pa rt e a stângă a pie pt ului.
N u o a ve a îna int e . Cum nu a m obse rva t a st a în dimineața în
c a re M a t t e o a a dorm it lângă e l? A e x ist a t un se ns pe nt ru
t a t ua jul lui? N u put e a înse m na nim ic .
Da , proba bil că e st e m a i bine să nu citești pre a m ult de spre
a st a .
M -a m îndre pt a t în vâ rful pic ioa re lor spre ușă, a m de sc his
ușor ușa dorm it orului c u un c lic tăcut și m -a m furișat din
c a m e ra lui c a un hoț, a poi m -a m re pe zit la Ella .
Î na int e de a t re c e pe lângă c a m e ra lui M a t t e o, l-a m ve rific a t
pe fiul m e u. Încă înt r-un som n a dâ nc , părul i-a căzut pe
frunt e e x a c t în același m od c a și părinții săi. Am înt ins
m â na , îndepărtându-l ușor de pe frunt e . Fiul m e u a fost inim a
m e a din c lipa în c a re l-a m simțit mișcându-se în m ine . A trăi
fără Luc ia no m i-a spulbe ra t inim a , da r a trăi fără M a t t e o m -
a r rupe . T re buia să mă a sigur că e ra în siguranță; indife re nt
de c ost . M ie sa u oric ui a lt c ine va .
Ieșind din c a m e ra lui, a m c ont inua t spre c a m e ra Ele i. N e -a m
lovit unul de celălalt la t re i m e t ri de ușa dorm it orului e i, e a
ve ne a din direcția opusă. Purt â nd cămașa a lt c uiva . Al lui
M a ssim o, dacă a r t re bui să ghic e sc .
Oc hii ni s-a u bloc a t , a m â ndoi în st a re de de zbra c a re . Ea m i-a
a runc a t un zâ m be t de oi.
„Bănuiesc că a m a vut a m â ndoi o noa pt e sălbatică”, a m
mormăit, clătinând din c a p. S-a r părea că a m â ndoi a m fost
proști.
„Da r c e noa pt e ”, a răspuns e a c u tristețe.
Cu un c hic ot it blâ nd, deși oa re c um a c ope rit de amărăciune,
a m int ra t a m â ndoi în c a m e ra e i.
„M -a m gâ ndit la c e va ”, i-a m spus. N u i-aș fa c e griji de spre
M a ssim o. M i-a r spune dacă t re buie să vorbească de spre
a st a . A fost la fe l c u m ine . Ast a a fost c e e a c e ne -a făcut
prie t e ni m a ri. Am a vut înc re de re unul în celălalt și a m
a sc ult a t m e re u c â nd celălalt a ve a ne voie să se sc a pe . Da r
niciodată nu a m înt re ba t , a m c e rut sa u a m c e rut să știm
t ot ul.
"Ce ?"
Am t ra s-o în c a m e ra e i și ne -a m așezat pe pa t ul e i îna int e să
înc e p.
„Bunic a m e a ține de obic e i ga la anuală în fie c a re a n. Ar
t re bui să fie m â ine . Dacă ne -a m fa c e apariția a c olo? Bunic a
și unc hiul, de obic e i, nu le ratează niciodată.”
Ea se încruntă. „Da , îm i a m int e sc , da r la c e a r folosi a st a ?”
„L-a m put e a duc e pe e l și pe e a a c olo jos.”
A urm a t tăcerea, privirile noa st re s-a u bloc a t . N oi nu a m uc is
niciodată; N -a m c re zut niciodată că voi răni o altă ființă
umană. N u e ra m e u, da r dacă e ra vorba de e i sa u de noi... e i
bine , t re buia să fie e i.
— O voi fa c e , a m m urm ura t . Fa m ilia m e a lua se a t â t de m ult e
de la m ine . Da r c hia r și c u t oa t e a c e st e cunoștințe, gâ ndul
de a -i uc ide nu a ve nit ușor. „Da r a st a nu ne va re zolva
proble m a în t ot a lit a t e .”
"Ce vre i să spui?"
„Chia r și c u e i plecați, a c e l a c ord de a mă vinde încă rămâne
în vigoa re . Stă în pic ioa re de se c ole . Același luc ru e st e
va la bil și pe nt ru a c ordul părinților tăi pe nt ru t ine . U nc hiul
m e u s-a r put e a să ți-ar fi dist rus fa m ilia , da r i-a vâ ndut a c e l
a c ord lui Be nit o K ing.
— Ce spui, Gra c e ?
Bătăile inim ii de tăcere.
„T re buie să-i uc ide m pe toți re gii.”
„Ești sinucigaș?” Am înțeles e zit a re a e i. La urm a urm e i,
fa m ilia K ing a fost cunoscută pe nt ru c ruzim e a , ne m ilosire a
și se t e a de sâ nge . „Ar t re bui să-i om orâ m pe toți în același
t im p; a lt fe l, ne -a r va na . Și Gra c e , nu ne -a r uc ide doa r pe noi.
I -a m urmărit e x pre sia , fric a c olorâ ndu-i trăsăturile. Ea a ve a
dre pt a t e . N u ne -a r uc ide doa r. N e -a r fa c e să regretăm că ne -
a m născut vreodată. Cuvâ nt ul e ra că și-au t ort ura t dușmanii
a ni de zile .
„Știu”, a m m urm ura t . „Da r c e a lt m od ne -a m put e a a sigura
că nu vor pune niciodată m â na pe noi?” Am inspira t a dâ nc și
a poi a m e x pira t înc e t . „Ga brie lla , dacă pun m â na pe noi,
oric um sunt e m morți.”
"La dra c u." Am fost e x a c t de a c ord c u a c e l c uvâ nt . Oric um ,
a m fost dracuți și a r t re bui să ne a sc unde m o viață întreagă.
I nim a m i s-a st râ ns dure ros la gâ ndurile de a nu-l ve de a pe
M a t t e o în fie c a re zi. Î m i e ra gre u să re spire . A supraviețuit
pie rde rii lui Luc ia no a fost gre u. Da r nu e ra m sigur dacă aș
put e a supraviețui pie rzâ ndu-i pe M a t t e o.
Da r va fi viu. Luc ia no își va a sigura siguranța im e dia t c e va
a fla că e st e fiul său. Siguranța lui M a t t e o e ra t ot c e c ont a .
Am vrut c a e l să crească înt r-un bărbat... un om bun. Spe r că
Luc ia no îm i va re spe c t a dorințele de a nu-l t ra ge în lum e a lui
criminală.
„Ce zic i de Ca ssio și Luc a K ing?” întrebă Ella .
"Ce pa re re a i de spre e i?"
„Ei bine , și e i sunt re gi.”
m -a m înc runt a t . M i-a t re c ut și prin c a p. N u știam c a re e
t re a ba c u e i. Cum de nu a u știut de spre a c ordul pe rm a ne nt
dint re fa m iliile Rom a no și K ing? Era m sigur că e i nu știau.
Alt fe l, m i-a r fi sc os fundul de a ic i în c lipa în c a re m -a u văzut.
„N u știu”, i-a m spus sinc e r. „Sunt fiii lui Be nit o K ing, da r
parcă nu știu nim ic de spre t oa t e a st e a .” N u put e a m pie rde
t im pul ne întrebăm c a re e st e a fa c e re a lor. „Proba bil a r
t re bui să-i om orâ m și pe e i.”
Chipul Ele i înfățișa șoc. „Dacă sunt nevinovați?”
— Și dacă nu sunt , Ella ? a m re plic a t e u.
— Pa r prie t e ni apropiați c u soțul tău, murmură e a . „Și a c e i
c inc i bărbați, inc lusiv soțul tău... N u c re d că sunt e m potriviți
pe nt ru e i.”
"Știu. Da r c e fa c e m dacă e i de c id să a plic e a c ordul? La urm a
urm e i, e i sunt re gii.”
„I suse , a m lua t c ina c u e i.”
Am c lipit la just ific a re a e i. „De c i, a r t re bui să-i lăsăm să ne
om oa re pe nt ru că a m lua t c ina c u e i?”
Dându-și oc hii pe st e c a p, e a m -a poc nit jucăuș pe braț. „N u
a st a spun. Da r poa t e a r t re bui să ne gâ ndim că s-a r put e a să
nu aibă legătură c u tatăl lor. Adică, a i c re sc ut sub unc hiul
tău și nu a i nic io legătură c u e l. Poa t e sunt asemănătoare.”
Am oft a t gre u. „Bine , ți-o da u pe a st a . Poți să a c c e se zi
c om unic a re a lor și să ve zi c a re e st e a fa c e re a c u e i? Oric um ,
nu c re d că sunt e m o pot rivire pe nt ru Ca ssio și Luc a K ing.
Dacă relația lor c u tatăl lor e st e asemănătoare c u a m e a c u
unc hiul m e u, îi vom lăsa să trăiască.”
Ella c hic ot i, c u oc hii sc lipind. „Îți jur, fe m e ie . Pa ri înse t a t de
sâ nge și nu a m uc is încă nic io persoană.”
„N u pre a îm i pla c e ide e a de a uc ide pe c ine va . Da r c hia r nu
vre a u să fiu vâ ndut unui c rim ina l.”
— Î m i da u se a m a , mormăi Ella . „Încă înc e rc i să t re c i pe st e
c e a actuală.”
„Sunt c u t ot ul pe st e c e a actuală.”
"Dre a pt a ."
"Ce înseamnă a st a ?"
„De c e nu recunoști că nu ești pe st e e l?”
"Eu sunt !"
"N u voi nu sunteți. Poa t e că nic i soțul tău nu e st e pe st e
t ine .”
„Ac um doa r vorbești prost ”, a m sc uipa t îna poi „N u a fost
niciodată int e re sa t de m ine , așa că nu a re nim ic de c a re să
treacă.”
„Bine , de a c e e a l-a bătut pe I a n c a pe un ne bun... în m ijloc ul
unui c lub de noa pt e .”
„De c e vorbim de spre e l? Ave m această situație de viață și
de m oa rt e pe st e c a p și ne de zba t e m dacă Luc ia no e st e sa u
nu în m ine . Câ nd vom fi morți, c hia r c re zi că în m a re a
schemă a luc rurilor va c ont a ?
— Cre zi că nu vom ieși din a st a c u viață?
„V om înc e rc a a l na ibii de bine .” Am obse rva t -o c um se a git a
c u m â inile . Se purt a a m uza nt . „Ga brie lla , c e na iba se
întâmplă?”
„Ei bine , vre a u să ie s c u viață din a st a . Î m i pla c e M a ssim o.
Ca m ult e .” m -a m înc runt a t . A fost prim a dată c â nd spune a
a c e le c uvint e c u voc e t a re . „Știu că nu-ți pla c e de e l. N u-m i
pla c e Luc ia no pe nt ru c e ți-a făcut. Da r sunt dispus să-i da u o
șansă. Poți să fa c i același luc ru pe nt ru M a ssim o?”
Î m pingâ ndu-m i m â inile prin păr, a st a e ra încă o m ize rie din
c a uza prăbușirii m e le de aseară c u soțul m e u, m -a m uit a t
neîncrezător la e a .
„Sigur, Ella . Știi că t e iube sc și vre a u să fii fe ric it . Totuși, nu-
ți c e r să-i da i o șansă lui Luc ia no. Am bii nenorociți și-au
îndre pt a t a rm e le spre m ine . Am văzut emoțiile t re c â nd pe st e
c hipul e i. „Î n plus, să ne gâ ndim la M a ssim o în t im p c e a ve m
fa m ilia K ing c a re ne vânează împreună c u fa m ilia Rom a no
nu e st e c e e a c e t re buie făcut a c um . ”
Ea expiră resemnată. "Știu, știu. Da r m -a m săturat să a le rg.
Și știu doa r că va fi m a i rău de da t a a st a . A fost gre u să t e
urmăresc da t a trecută, ia r sa rc ina t a a fost c e a c a re ne -a
a jut a t pe a m â ndoi să t re c e m pe st e . A fost singurul luc ru
c a re ne -a c ondus. Ce vom a ve a de da t a a st a ?”
Am c lipit put e rnic , de c â t e va ori, înțepătura a nilor a rzâ nd în
oc hi. „N u îl put e m a duc e pe M a t t e o. E pre a risc a nt . Luc ia no
se va a sigura că e st e în siguranță.”
Recunoașterea gre a m i-a st râ ns inim a . Din m om e nt ul în c a re
Luc ia no ne -a găsit, să a le rg fără M a t t e o a fost c e e a c e mă
t e m e a m c e l m a i m ult . Soțul m e u puse se luc rurile în mișcare
t â râ ndu-ne pe toți îna poi.
„Ai t ot ul pregătit c a să știe că e st e a l lui?”
Am da t din c a p, inc a pa bil să sc ot c uvint e le .
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul nouăsprezece

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O

„W
c e na iba s-a înt â m pla t a ic i?”
Ex pre siile sum bre a le lui Ca ssio și Luc a nu m i-a u spus nim ic
bun. Ac e st de pozit a r t re bui să fie um plut c u t ra nsport ul lor
de a rm e și droguri. Totuși, e ra gol. Aproa pe că m -a m simțit
c a un dé jà vu din ziua a c e e a c â nd locația m e a a fost lovită.
Da r soția m e a nu știa de spre a c e st t ra nsport .
Ac e st t ra nsport e ra m e nit să-i păcălească pe Alphonso și
Be nit o să creadă că Ra pha e l e ra de pa rt e a lor, luc râ nd c u e i.
Și t ot ul a dispărut, nic i un singur produs la ve de re . N u a fost
t im p să a ra nje zi unul nou și nu a e x ist a t niciodată un pla n de
a livra un t ra nsport de fe m e i. Sunt e m dra c ului!
— N e noroc it ul de tată a l m e u, spuse Ca ssio, înc e rc â nd să-și
mențină c ont rolul. M -a m ofe rit să-l la s să folosească
de pozit ul m e u din J e rse y, da r e ra încrezător că tatăl său nu
a fla se de a st a . „N e noroc it ul la c om a l na ibii.”
Be nit o K ing a c ondus N e w Y ork -ul, da r c u gre u. Singurul
m ot iv pe nt ru c a re și-a menținut poziția a fost datorită lui
Ca ssio și Luc a . Da r c e i doi a u a vut de st ul. Ac um a u luc ra t
pe nt ru e i înșiși. Tatăl lor i-a t ra s de st ul.
M i-a m sc os t e le fonul și l-a m suna t pe Ra pha e l Sa nt os. "H e i
a m ic e ."
„La na iba ”, a c hic ot it e l la t e le fon. „Aproa pe a m a juns. Da r
a m senzația că vre i c e va im e dia t .”
a m c hic ot it îna poi. Din fe ric ire pe nt ru toată lum e a , a m fost
înt r-o dispoziție bună după noa pt e a trecută. Da , soția m e a
e ra plecată c â nd m -a m t re zit a zi dimineață, da r m irosul e i
de lic a t e ra încă în jurul m e u. Chia r și pe cămașa m e a clară,
albă, c u na st uri și c ost um ul ne gru din t re i pie se . Proba bil că
s-a pe ria t de e a c â nd a int ra t în dula pul m e u, pe nt ru că îi
simțeam pa rfum ul pe rsist e nt în jurul m e u.
„Be nit o K ing a int e rc e pt a t un t ra nsport c a re ve ne a în oraș.
Ai pe c ine va c a re să-l de a jos? Da r în loc să-l a duc i îna poi în
oraș, du-l în J e rse y. Loc ul m e u pre fe ra t ."
"Luc ru sigur. N e ve de m pe st e c inc i. At unc i voi a ve a o
a c t ua liza re pe nt ru t ine .”
Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re m i-a plăcut să fa c a fa c e ri
c u Ra pha e l. Fără înt â rzie re , fără întrebări. Știa că nu a ve m
de -a fa c e c u c a rne a , așa că a st a e ra t ot c e e a c e c ont a
pe nt ru e l.
Am înt â lnit privire a tunătoare a lui Ca ssio. Încă e ra furioasă
de c e e a c e făcea tatăl său. Luc a a c ont inua t să se joa c e c u
cuțitul, a runc â ndu-l în a e r și prinzâ ndu-l. Î nt r-una din zile le
a st e a , ne noroc it ul ăla și-ar tăia de ge t ul. M i-a plăcut foa rt e
m ult , da r a t re buit să nu se m a i joa c e c u cuțitele.
„Ra pha e l a r put e a să-l a puc e .”
„Mulțumesc, Luc ia no.”
"Pe nt ru puțin. Ai fa c e la fe l pe nt ru m ine .” Ca ssio e st e c e l
m a i bun prie t e n a l m e u de m ult t im p și știam că va fa c e
același luc ru pe nt ru m ine . De fa pt , e l făcuse același luc ru
pe nt ru m ine de m a i m ult e ori. Câ nd a m a vut ne voie de sprijin
îm pot riva fa m ilie i Rom a no pe nt ru uc ide re a m a m e i și a
surorii m e le , e l și Luc a e ra u alături de m ine .
Am st a t în tăcere. Știam că Ca ssio t re buia să-și c a lm e ze
furia . Era m asemănători în a c e st a spe c t . Câ nd ne -a m pie rdut
ra ha t ul, ne -a m pie rdut c u adevărat ra ha t ul.
Luc a , în c iuda a t it udinii sa le de ticălos fe ric it pe c a re a a vut -
o de c e le m a i m ult e ori, a a vut proble m e sim ila re de furie
c â nd și-a pie rdut ra ha t ul. Furia m e a a înc e put c â nd m a m a și
sora m e a a u fost uc ise . Ca ssio și Luc a sunt m ult m a i
de vre m e . Tatăl lor bolna v și ticălos e ra de vină.
După un t im p, a m rupt tăcerea. „Ar put e a fi t im pul să luăm
Coa st a de Est .”
Privire a lui s-a îndre pt a t spre a m e a . El știa c e vre a u să
spun. Tatăl lui nu a r t re bui să fie conducătorul N e w Y ork -
ului. N u a e x ist a t un singur om c a re să conducă în pre ze nt
Coa st a de Est . Da , tatăl lui a vrut , da r nu a reușit niciodată.
N ic o, Luc a , Ale ssio și e u nu a m luc ra niciodată c u e l. Același
luc ru a fost va la bil și pe nt ru Ra pha e l Sa nt os, c a re a deținut
Florida și V a sili, c a re a c ondus N e w Orle a ns.
„Ave m pre a m ult e luc ruri c a re se întâmplă a c um ”, mormăi
e l.
„Î nt ot de a una vom a ve a pre a m ult e luc ruri de făcut.”
„De c e ești înt r-o dispoziție a t â t de grozavă?” Luc a t ra se
t â râ t or, c u un zâ m be t pe buze . Î n c e le din urmă, a înc e t a t să-
și răstoarne cuțitul. a t re buit să i-o da u; știa să-și
stăpânească furia . „Cine va a a vut noroc aseară?”
a m zâ m bit . — N u e t re a ba t a . N-aș disc ut a niciodată de t a liile
priva t e de spre soția m e a c u nic iun bărbat, deși știam că e ra
gre u să a sc und că ra ha t ul a m e rs de st ul de bine aseară.
După c e l-a m învins pe I a n La szlo. „Te-aș susține dacă
decideți că a c um e st e m om e nt ul. Be nit o e st e un t un libe r. A
fost din m om e nt ul în c a re a int ra t în pie le a bunic ului tău.
Rădăcinile t a le sic ilie ne , tatăl m a m e i t a le sprijinit împreună
c u N ic o, Ale ssio, Luc a , Ra pha e l și c u m ine ... La na iba , c hia r
și V a sili N ik ola e v a r fi la bord să t e a jut e . Am put e a lua
Coa st a de Est .”
Știam că e l vre a . Lucrează la e l de a ni de zile , mișcând
pie se le de șah înc e t , ne de t e c t a t de tatăl său. Pra c t ic
a uze a m roțile învâ rt indu-i în c a p. Ca ssio ura m oa rt e a inutilă,
da r adevărul e ra în această lum e , m oa rt e a va e x ist a
înt ot de a una . N ic iunul dint re noi nu a fost sfinți; s-a înt â m pla t
c a unii dint re noi să fie m a i răi de c â t alții. Și Be nit o K ing a
fost c e l m a i rău dint re noi toți. Bărbații c a re l-a u urm a t de
bunăvoie nu e ra u m a i buni.
— Ar put e a fi t im pul, fra t e , int e rve ni Luc a . N u dore a să
conducă Coa st a de Est . Adevărat, nic i Ca ssio nu a făcut-o,
da r a re fuza t să luc re ze pe nt ru tatăl său. Pe nt ru că t re a ba
e ra ... tatăl lui nu luc ra c u nim e ni. A insist a t c a toți să
luc re ze pe nt ru e l.
N u. V oi. Î nt â m pla .
Și nu e ra c a și c um a m put e a fi c om ple t afară. După c um se
spune , singura c a le de ieșire e ra m oa rt e a .
„Gândește-te doa r c â t e vieți a m put e a sa lva c u adevărat”,
a m just ific a t . „Î nt re a ga coastă a r fi a noastră. Fără t ra fic de
ființe um a ne pe t e rit oriul nost ru, din Ala sk a , Ca na da , până în
Florida . La na iba , c hia r și Louisia na c u V a sili.”
Oc hii lui gâ ndit ori prive a u în josul doc urilor și pe st e orizont .
El știa că a m dre pt a t e . Am put e a a ve a un luc ru bun. Da ,
t ra fic ul de a rm e și droguri a fost rău. Da r nu a forțat fe m e ile
și c opiii în situații ne noroc it e . Sinc e r, a m vrut să ie s din
a fa c e re a a st a . Spălarea ba nilor, t oa t e a c e st e a . Da r c u
Ca ssio c a șef a l Coa st e i de Est , a r fi un pa rt e ne ria t și a m
c ont rola t ot ul. Am știut de la o vârstă fragedă c e fa c e tatăl
m e u. La fe l a făcut și Ca ssio. Bunic ul m e u a c ondus o
operație similară alături de bunic ul m a t e rn a l lui Ca ssio și
Luc a în Sic ilia . Ac e st a a fost m ot ivul pe nt ru c a re e ra m a t â t
de apropiați, noi t re i.
„N u e ne voie să răspund a c um ”, i-a m spus, a uzind m ot orul
mașinii lui Ra pha e l oprindu-se . "Ga nde st e -t e la a st a . Sunt c u
t ine oric um .”
Ra pha e l a int ra t cu pa si m a ri. Am clătinat din c a p.
N e noroc it ul ăla de c olum bia n arăta m e re u de parcă t oc m a i a
ieșit de pe pistă sa u de o revistă c u dire c t ori ge ne ra li de t op.
Purt a un c ost um a lb din t re i pie se și pe pie le a lui bronzată și
părul înt une c a t , nu părea pre a ponosit . Aproa pe că t e -a
făcut să c re zi că nu e ra o amenințare. Aproa pe .
„H e i, băiat drăguț.” M i-a răsturnat de ge t ul m ijloc iu, ia r e u a m
c hic ot it . Da , poa t e a m fost înt r-o dispoziție grozavă astăzi.
„Ei bine , băiatul ăsta drăguț a re o surpriză pe nt ru voi,
băieți.”
"Ce -i a st a ?" l-a m t a c hina t . „U n c ost um Guc c i?”
„Băieții m e i a u găsit de ja t ra nsport ul fura t . I -a m uc is pe toți
oa m e nii, da r l-a m lăsat pe unul în viață. Ca doul m e u pe nt ru
t ine .”
Am clătinat din c a p. Ra fa e l a fost un a t u im port a nt de
păstrat. „Ești un ne noroc it de vânător. Știam că le ve i prim i.”
„Al na ibii de bine !”
Am a runc a t o privire spre Ca ssio. „Ce spui, Ca ssio? V re i să-l
înt re bi pe suspe c t ul nost ru?”
„Da , c re d că e st e t im pul să fa c e m c â t e va schimbări pe a ic i.
Să-l învățăm pe suspe c t ul nost ru c ine deține Coa st a de Est .”
„La na iba da !” mormăi Luc a .
Ra pha e l râ nji. El nu a făcut pa rt e din conversația noastră,
da r știa fina lul joc ului. Be nit o K ing t re buia să ple c e .
„V ine c u t ra nsport ul?”
După încuviințarea lui, ne -a m urc a t c u toții în ve hic ule le
noa st re . L-a m t rim is pe Robe rt o să ve rific e st a re a
alergătorilor noștri c a re a u curățat ba nii prin c a zinourile
m e le din At la nt ic Cit y. Ave a m m a i mulți pa znic i în casă c a re
veghează a supra fe m e ilor și pe M a t t e o împreună c u tatăl
m e u.
M a ssim o e ra c u m ine și în pre ze nt e ra afară. Ave a c e va de
c a re să aibă grijă de t e hnologia pe c a re a m ode rniza t -o la
c om ple x , împreună c u fie c a re a fa c e re pe c a re o deținem.
M a ssim o e st e unul dint re ra rii bărbați în c a re a m înc re de re
implicită. Dacă a sc him ba t c e va în legătură c u se c urit a t e a
noastră, nu l-a m înt re ba t niciodată.
N e -a m încărcat c u toții în m a i m ult e mașini. Ca ssio, Luc a ,
Ra pha e l și c u m ine a m a vut fie c a re t re i bărbați c u noi,
împreună c u c â t e două ve hic ule . Ast fe l, dacă e ra m atacați,
e ra m a i gre u să a junge m la noi.
Am lua t t ra se ul Podului Brook lyn. M i-a m a m int it prim a
înt â lnire la c a re a m dus-o pe Gra c e . I -a m spus că vom lua
m a sa la un re st a ura nt din oraș. Prim a e i c e re re a fost dacă
a m put e a m e rge pe t ra se ul Podului Brook lyn. Era c a le a e i
preferată de a int ra în oraș. Era m suspic ios de c e re re a e i și
lua se m împreună cu m ine c inc i ve hic ule și bărbați
suplim e nt a ri. Da r în m om e nt ul în c a re mașina a int ra t pe
pod, e a s-a îndre pt a t și s-a uit a t pe fereastră, lum e a întreagă
uitată. Î i plăcea să privească pe st e râ u. La o lună de la
nunt a noastră, a m înt re ba t -o în c e le din urmă c e e st e a t â t de
spe c ia l la e a . A fost m e re u aceeași viziune .
Z â m be t ul e i în t im p c e înt oa rse a c e i oc hi viole t i frumoși
pe nt ru a -m i înt â lni privire a a strălucit pe fața e i.
„Părinții m e i s-a u înt â lnit pe pod c â nd e ra u c opii”, a
re c unosc ut e a . „Mă fa c e să-mi a m int e sc .”
N u i-a m c e rut să de t a lie ze , da r a r fi t re buit . Poa t e aș fi
învățat c e va sa u două de spre soția m e a . N e voia însetată de
sâ nge de a răzbuna m oa rt e a m a m e i și a surorii m e le și
lupt â nd c u atracția pe c a re o simțeam pe nt ru soția m e a , mă
m â nc a pe a t unc i. Am făcut m ult e greșeli c â nd a fost vorba
de e a și a m intenționat să nu le re pe t . Ea ne -a r ofe ri un nou
înc e put , o șansă. Ea a t re buit să; N u aș a c c e pt a re fuzul e i.
Am fi M a t t e o, soția m e a și e u.
Încă ze c e m inut e și ne -a m oprit în port ul pe c a re îl a ve a m în
J e rse y.
Ast a a fost bine . Fără inc ide nt e , fără proble m e .
„Cre d că a m înțeles t ot ul”, a spus c um na t ul lui Ra pha e l,
Sa sha N ik ola e v. „Le -a m lua t încă pe barcă, îna int e c a e i să
poată a ndoc a re . Ce l puțin a m put ut să folose sc noua m e a
pușcă de lune t ist . Ți-am lăsat un t ip c u c a re să t e joc i”, a
zâ m bit e l. Părul lui pa lid și oc hii albaștri pa lid l-a u făcut să
se m e ne foa rt e m ult c u fra t e le său c e l m a i m a re . Cu excepția
fa pt ului că t e m pe ra m e nt ul lui Sa sha e ra m a i de zlipit de c â t a l
lui V a sili.
"M ult um e sc om ule ." I l ba t pe spa t e . „Îți sunt e m da t ori ție și
lui Ra pha e l.”
— Pune -o doa r pe etichetă, băiete drăguț, batjocorită voc e a
lui Ra pha e l din spa t e .
A ve nit râ ndul m e u să-i răsturnesc pasărea.
„Bine , a m ple c a t ”, a spus Sa sha , răsturnându-ne a m â ndoi un
de ge t m ijloc iu. „Am niște t re buri pe rsona le de c a re să mă
oc up.”
Fără îndoială, a st a înse m na că pe list a lui e ra o țintă. Sa sha
și fra t e le său vit re g, Ale x e i N ik ola e v, a u fost doi dint re c e i
m a i buni e x e c ut ori.
Am int ra t c u toții în de pozit . T oa t e produse le Ca ssio e ra u
de ja descărcate și ga t a de funcționare.
„M a i m a i a m doi bărbați c a re se îndreaptă în a c e st se ns, c a
să put e m m ut a produsul”, a e x plic a t Ca ssio. N ic iunul dint re
noi nu s-a ținut m ult t im p de produsul nost ru, m a i a le s nu
înt r-un singur loc . Câ nd Be nit o K ing a fost după e l, l-a m
m ut a t și m a i re pe de . I ndife re nt de fa pt ul că a c e a st a a fost o
livra re configurată pe nt ru Alphonso, am funcționat în
aceeași c a pa c it a t e . Ca să nu m a i vorbim de fa pt ul că
Alphonso și Be nit o a u înc e rc a t să ne tragă, de m ult e ori de -a
lungul a nilor.
Bărbatul stătea le ga t de un sc a un, c u oc hii lui m a ri
zbâ rnindu-ne înt re noi toți. Proba bil că înc e rc a să de sc ifre ze
pe c e l m a i sla b dint re noi la c e l m a i put e rnic . N u a r a ve a
pre a m ult suc c e s. S-a băgat înt r-o grămadă de ra ha t ,
proba bil dorindu-și să fie m ort c hia r a c um .
N oi pa t ru a m st a t în fața lui, c u t oa t e c ost um e le im pe c a bile .
— La na iba , c hia r nu m -a m îmbrăcat pe nt ru oc a zie , mormăi
Ra pha e l. „Î m i pla c e a c e st c ost um .”
„Om ule , arăți de parcă ești virgin”, a glum it Luc a . „Cine
poartă un c ost um a lb?”
„Toți nenorociții.” Ra pha e l înt inse m â na sub bla ze r și sc oa se
un pist ol. „Put e m să-l împușcăm c a să îm i pot păstra
c ost um ul a lb? Sa u a i a vut a lt c e va în m int e ?”
Așa ne juc a m c u nenorociții.
a m ridic a t din um e ri. „Mă gâ nde a m că poa t e înc e pe m prin a -i
t ra ge dinții, c u un clește. Există unul pe a ic i, sunt sigur.” M -
a m prefăcut că mă uit în jur, de parcă aș fi căutat se rios
inst rum e nt ul. Am înt ors c a pul spre Luc a . „H e i, a i un cuțit.
Poți înc e pe doa r c u un glob oc ula r?”
U n sc â nc e t ne -a făcut pe toți să ne îndreptăm atenția către
oa spe t e le nost ru. „Ce a fost a st a , ne noroc it ul?” m -a m
ba t joc orit . — Ai vre a să înc e pe m c u un glob oc ula r?
„N -nu.”
Am căscat, prefăcându-mă plictiseală. „Dom nilor, t re buie să
grăbim a st a . Am o înt â lnire m a i t â rziu astăzi.”
„Să înc e pe m c u un de ge t ”, a suge ra t Luc a , în t im p c e își
a runc a cuțitul în a e r și îl prinse ușor.
M a ssim o a pășit în spa t e le t ipului și i-a înt ins m â na ,
st râ ngâ nd-o st râ ns. „M a i bine să nu-m i da i ra ha t ul pe m ine ”,
a a ve rt iza t e l, râ njind dia vole sc . M a ssim o e ra la fe l de ne bun
c a și m ine . „Eu și fa t a m e a luăm c ina la un re st a ura nt
e le ga nt .”
„Uitați-vă la voi doi nenorociți”, ge m u Ca ssio. „Poți să nu t e
m a i lăuzi c u viețile t a le a m oroa se ?”
„Cu siguranță c ine va a a vut noroc aseară”, a c hic ot it Luc a ,
ridic â nd în c ont inua re cuțitul în a e r.
— Și e u a m a vut noroc aseară, int e rve ni Ra pha e l zâ m bind.
„De c i, lasă doa r doi nenorociți”.
— Ast a e , m â râ i Luc a prefăcându-se. „Am noroc în se a ra
a st a .”
„Ei bine , să a ve m noroc și să tăiem de ge t ul a c e st ui t ip”, a
re plic a t Ca ssio. „Doa r dacă nu vre a să ne spună pe nt ru c ine
lucrează și de c e m i-a fura t ra ha t ul.”
„N u știu c ine m -a a nga ja t .”
„Și iată că a m c re zut că put e m t e rm ina t re a ba de astăzi c u o
notă înaltă”, a m prefăcut ne c a z. "Încetează."
A înc e rc a t să re zist e , da r a fost za da rnic . M a ssim o e ra m a i
put e rnic de c â t e l și îl ținea nemișcat. Luc a și-a apăsat
cuțitul pe de ge t ul m ijloc iu și l-a tăiat dire c t în t im p c e
sâ nge le c urge a pe st e t ot . Bănuiesc că n-o să de a îna poi pe
nim e ni. N u că a r ieși viu din a st a .
Țipetele lui răsunau în t ot de pozit ul. Ai c re de că i-a m tăiat
toată m â na , nu doa r un de ge t .
„Pe nt ru c ine luc re zi?” a m înt re ba t din nou, a pa re nt plic t isit
de m oa rt e .
Își st râ nse buze le , re fuzul de a răspunde. Am da t din c a p
spre Luc a . „Tăiați și celălalt de ge t m ijloc iu.”
Da , aș put e a fi un ne bun bolna v și ne bun.
„Poa t e a r t re bui să fa c e m toată m â na ?” a suge ra t Ca ssio.
Părea gâ ndit or, de parcă a r fi cântărit se rios a rgum e nt e le
pro și c ont ra . „Da , îm i pla c e m a i m ult a st a .”
M a ssim o își apucă cealaltă mână și o ținu nemișcată. „Îți pui
sâ nge le pe m ine , t e voi re a duc e la viață doa r c a să t e pot
uc ide din nou”, m â râ i e l.
Cre d că nim e ni nu a vrut să se murdărească astăzi.
"Re ge . M a rc o K ing!” A țipat a proa pe num e le .
„Aw w w , om ule . Fra t e le tău m a i m ic .” Ca ssio îl ura pe M a rc o
la fe l de m ult c a tatăl său. Ce i doi a u fost făcuți din același
fe l de rău. Au viola t și t ort ura t fe m e i din plăcere. Am â ndoi se
confruntă c u t ra fic ul de pe rsoa ne .
„El a vrut t ra nsport ul și fe m e ia e st e următoarea”, a st riga t
ne noroc it ul pa t e t ic .
M -a m oprit pe loc .
„Ce fe m e ie ?” a m m â râ it . Ave a m un se nt im e nt rău că știam
c ine e st e fe m e ia .
„N u știu”, se văita e l. „El s-a lăudat că e st e o na ibii de
descendentă dint r-un fe l de re ga lit a t e . T ot c e știu e st e că i
s-a prom is o vre m e . Ea e st e o roșcată naturală, ia r lui îi pla c
roșcatele.”
Era Gra c e ; N u a ve a m nic io îndoială. Furia re c e și fric a m -a u
șerpuit. M a rc o K ing o dore a pe Gra c e . „Omoară-l”, a m
sc uipa t .
M a ssim o se îndepărtă, a poi Ca ssio înt inse m â na după a rm a
și t ra se un glonț.
S-a prăbușit îna int e pe sc a un. T re i se c unde de tăcere. „Da ,
e st e t im pul să luăm Coa st a de Est ”, a re c unosc ut Ca ssio.
— Ca m e ra t im pul, a m mormăit noi ceilalți la unison.
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul douăzeci

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

EU
a m st a t pe pla ja privată a proprietății. Ella se înt orc e a
acasă, înc e rc â nd din gre u să a fle informații de spre vărul
ne c unosc ut pe c a re îl a ve a m . N u a m a vut pre a m ult e
speranțe că această informație ne va a jut a . Deși a rămas de
văzut.
I -a m văzut pe N onno și M a t t e o juc â ndu-se în nisip; Bunic ul
stătea pe un sc a un de plajă, în t im p c e M a t t e o t râ nt e a
nisipul de la st â nga la dre a pt a și a poi la dre a pt a îna poi. U n
a c t a t â t de sim plu, da r m i-a um plut inim a de dor. M i-a m
a m int it că a m pe t re c ut t im p c u părinții m e i la c a sa noastră
de pe plajă din Conne c t ic ut . Î nt ot de a una și-au făcut t im p
pe nt ru m ine , ajutându-mă să c onst ruie sc c a st e le în nisip.
T ot c e îm i dore a m e ra să-l păstrez pe M a t t e o în siguranță,
să-l văd c re sc â nd pe nt ru a de ve ni bărbat. Ac um , nu e ra m
a t â t de sigur dacă voi reuși. Oric â t de înc urc a t e ra t ot ul și
după t ot c e m i-a făcut Luc ia no, t ot nu mă îndoia m că e l și
N onno îl vor ține pe M a t t e o în siguranță. Da r îm i dore a m
foa rt e m ult să fa c pa rt e din viața fiului m e u. Doa r că nu a m
văzut altă alternativă. Ex ist a u doa r două opțiuni - fugi sa u fii
uc is. A trăi pe fugă nu a r fi o viață bună de ofe rit nimănui, c u
a t â t m a i puțin un c opil.
Și c hia r nu voia m să fiu uc is. Î n c iuda conversației pe c a re
a m a vut -o c u Ella m a i de vre m e astăzi, șansele c a noi să
reușim să-mi uc ide m fa m ilia împreună c u Be nit o K ing și
descendenții săi a u fost m ic i. N u a m fost minți c rim ina li și,
c u siguranță, nu a m fost ucigași.
St râ nge re a anuală de fonduri organizată de bunic a m e a a r fi
șansa noastră de a ne a propia de unc hiul și bunic a m e a . Da r
proble m a e ra că nu știam c um să-i uc id la un a se m e ne a
e ve nim e nt public . Sa u poa t e că a c olo a m înt ins c a pc a na .
At â t bunic a , c â t și unc hiul m e u a ve a u pa znic i c a re îi
protejează, da r dacă aș put e a c um va să-i ia u singură, aș
a ve a șansa să sc a p de e i. T re buia să găsesc o c a le . M i-a m
făcut griji pe nt ru amenințările la a dre sa vieții lui M a t t e o,
a c um că știau de spre fiul m e u.
M -a m uit a t îna poi la M a t t e o și la bunic ul lui, c onst ruind un
t urn. Ei bine , N onno o c onst ruia . M a t t e o proba bil doa r săpa o
groapă.
U n t urn.
— V ino a ic i, Gra c e . V oc e a tatălui m e u a călătorit pe st e
dune le de nisip, voc e a lui purt â nd vâ nt , împreună c u
sune t e le va lurilor c a re t re c pe țărm.
"V e nire ." Am a le rga t spre părinții m e i, c u pic ioa re le gre le
c â nd fie c a re dint re pic ioa re le m e le goa le lovește nisipul. M i-
a plăcut senzația de nisip pe de ge t e le de la pic ioa re , da r să
a le rg în e l a fost pre a gre u pe nt ru c orpul m e u m ic . Din c â nd
în c â nd, mă îm pie dic a m și cădeam în nisip. Ce l puțin nisipul
a a m ort iza t căderea.
Câ nd a m a juns în sfârșit la e i, m -a m a runc a t în brațele
m a m e i. Ea a fost frum oa sa . Z â m be t ul și voc e a e i blândă
făceau înt ot de a una t ot ul m a i bine .
Ridicându-mă în brațele e i, tatăl m e u s-a a ple c a t și a pus un
sărut blâ nd pe frunt e a m e a .
— Am o pove st e să-ți spun, micuța m e a Gra c e .
„N u m a i sunt m ic ”, a m obie c t a t e u, făcând o bofă. „I e ri a m
îm plinit c inc i a ni.”
„Și t u ești o fată a t â t de m a re ”, a măcinat m a m a . „Da r t u ve i
fi m e re u fetița noastră. Î nt ot de a una c opilul nost ru.”
N u m i-a plăcut explicația lor pe a t unc i. N u m a i voia m să fiu
c opil. Abia după c e l-a m a vut pe M a t t e o a m înțeles a c e le
c uvint e . Doa m ne c e dor m i-a fost de e i! M i-a u fost sm ulse ,
ia r în m om e nt ul în c a re i-a m pie rdut , a m fost a runc a t în
ghe a re le la c om e a le Rom a no. Da , a m împărtășit num e le de
fa m ilie , da r unc hiul și bunic a m e a nu semănau nim ic c u tatăl
și m a m a m e a . N u semănau de loc c u bunic a și bunic ul Ast or.
„U it e , Gra c e ”, voc e a tatălui m e u m -a făcut să urmăresc
a c e st de ge t arătând spre c a sa noastră de pe plajă. M -a m
uit a t c u nerăbdare, da r nu a m put ut să înțeleg la c e arăta.
„Ca sa noastră de pe plajă e ra un t urn în urmă c u mulți, mulți
a ni. Stră-străbunicul tău Ast or a cumpărat t urnul și a
c onst ruit o casă în jurul lui.”
M -a m uit a t c u oc hii m a ri la c a sa . „U nde e st e a c um t urnul?”
— Îți amintești unde st a i m e re u t u și m a m i să privești c um
vin bărcile? Am da t din c a p c u nerăbdare. „Ac e a st a e ra c e a
m a i înaltă pa rt e a a c e lui t urn.”
„Ast a e ra și pa rt e a m e a preferată c â nd a ve a m vâ rst a t a ”, a
spus m a m a c u o voc e blândă.
— Ți-a c it it bunic a povești a c olo? a m înt re ba t c u nerăbdare.
„La fe l c um m i-a i c it it povești.”
Chic ot ul m oa le a l m a m e i m i-a um plut ure c hile . "Ea a fa c ut .
Si ghic i c e ?"
"Ce ?" a m șoptit, dornică să știu t ot ul.
„U ne ori, ne st re c ura m de a c olo prin pa sa jul se c re t . M e rge a m
la plajă și privim a pusul și bunic ul nic i măcar nu știa.”
a m c hic ot it . „L-a i păcălit.”
"Da a m făcut. Pa sa jul se c re t e st e o bună ascunzătoare și vă
pe rm it e să vă furișați fără c a nim e ni să știe vreodată. Est e
se c re t ul nost ru de fa m ilie .” M -a m uit a t la părinții m e i c u
oc hii m a ri, dornic să știu c um să găsesc pa sa jul se c re t .
„V re i să-ți arăt?”
Am da t din c a p c u nerăbdare și a m insist a t să-l văd im e dia t .
A de ve nit pa rt e a m e a preferată a c a se i.
Se c re t de fa m ilie . Ac e st a a fost singurul se c re t a l fa m ilie i
m a m e i m e le . Păcat că nu a u a vut niciodată oc a zia să mă
a ve rt ize ze de spre m ult e le se c re t e de fa m ilie din pa rt e a
tatălui.
Râ sul lui M a t t e o m -a sc os din a m int ire și a m urmărit c u un
zâ m be t sc e na din fața m e a . Era fe ric it , iube a a ic i. N u e ra m
sigur c um va funcționa a st a , da r nu e ra nic io șansă să nu
înc e rc să e lim in um bre le amenințătoare c a re pâ nde sc pe st e
e l. S-a r put e a să nu a m o fiică, da r M a t t e o a r put e a a ve a una
în viit or. N u e ra vorba doa r de spre sa lva re a fiului m e u sa u a
m e a . A fost și pe nt ru c opiii și nepoții săi.
Bine , pa sul unu. Eliminați unc hiul și dra ga bunic a bătrână.
Pa sul doi, eliminați Be nit o și M a rc o K ing. Posibil și Ca ssio și
fra t e le lui. Era c e e a c e proba bil a ve a să mă pună capăt. N u
e ra m pe măsură pe nt ru nic iun m e m bru a l fa m ilie i K ing. Pa sul
doi, dacă e lim ina re a fa m ilie i K ing s-a dove dit a fi nereușită,
Ella și c u m ine alergăm. Singur.
Singur. Chia r și a c e l c uvâ nt în sine a durut . N ic i Ella , nic i e u
nu a m vrut să fim singuri. N e dore a m o aparență de
norm a lit a t e . A t re c ut a t â t de m ult de c â nd l-a m a vut . Și m a i
m ult de c â t oric e a lt c e va , a m vrut să-mi c re sc fiul. Doa r să
mă gâ nde sc la o viață fără e l m i-a făcut plămânii să ardă c u
fie c a re respirație pe c a re a m lua t -o.
Dacă aș put e a găsi o m oda lit a t e de a a nula a c e l a c ord
ne noroc it , poa t e aș ieși c u viață din e l. At â t Ella , c â t și e u.
N u e x ist a nic io posibilit a t e c a așa c e va să fie le ga l. A t re buit
să-mi ba t joc de m ine însă. N u e ra c a și c um bărbații din
lum e a a st a făceau m a re luc ru după c a rt e .
Adică, uită-te la m ine și la soțul m e u. M -a răpit, s-a căsătorit
c u m ine , m -a făcut să mă îndrăgostesc de e l și a poi a apăsat
pe trăgaci. Cine a r fi c re zut vreodată că un m om e nt c om un
de priviri bloc a t e prin c lubul de noa pt e înt une c a t ne va duc e
a ic i?
Ga brie lla și c u m ine a m st a t la ba rul c lubului de noa pt e .
T oc m a i absolviserăm, a m â ndoi singuri. Fără părinți, fără
fa m ilie la c a re să fim m a rt ori, doa r noi doi. Da r ide e a e ra că
a m a bsolvit . N e -a m a vut unul pe a lt ul.
Ba rul e ra a glom e ra t și nic iunul dint re noi nu se pric e pe a să
ne de a drum ul. Așadar, a m așteptat c u răbdare până a ve nit
râ ndul nost ru să comandăm.
„Spe r că merită așteptarea”, i-a m st riga t Ele i, dâ ndu-m i oc hii
pe st e c a p.
Oc hii m e i a u sc a na t c a m e ra . N ic i măcar nu a m băut prim a
băutură și e ra u de ja fe m e i c a re se îm pie dic a u de jur
îm pre jur. Ac e st c lub a fost unul dint re c e le m a i noi și
c om ple t refăcut. A de ve nit unul dint re c luburile de suc c e s
de vizit a t și de văzut. N ic i Ella și nic i m ie nu ne păsa să fim
văzuți, așa că nu fuse se m încă a ic i.
Ca nde la bru de c rist a l ne gru a t â rna de a supra ba rului
e x t ra va ga nt , a c c e nt uâ nd bla t ul din marmură roșie, pre c um
și c a bine le din jurul spațiului.
Cine va s-a lovit de m ine și a proa pe că m i-a m pie rdut
e c hilibrul, t ot c orpul m e u trăgând îna int e c â nd o pe re c he de
m â ini de bărbat m i-a u înfășurat t a lia pe nt ru a mă liniști.
„La na iba .” U ra m mulțimile. Și oa m e ni beți c a re s-a u
c om port a t c a niște idioți.
"Ești bine ?"
O voc e profundă de bărbat lângă ure c he a m e a m -a făcut să-
m i înt orc fața spre e a și a t unc i l-a m văzut.
Frumoșii oc hi a lun m -a u spulbe ra t în m om e nt ul în c a re oc hii
ni s-a u bloc a t . Și a poi înc e t a înc e put să mă pună la loc , doa r
c a să mă spulbe re din nou t re i luni m a i t â rziu.
"Da , sunt bine . Mulțumesc." I nim a m i-a bătut c u put e re sub
c ut ia toracică. Am jura t că t re buie să simtă a st a , pe nt ru că
e ra e x a c t a c olo unde îi e ra u m â inile .
Pe părul lui ne gru c a je t , oc hii lui e ra u m a i proe m ine nt i, m a i
ve rzi de c â t a lunul. U m bra de la ora c inc i de pe pomeții lui
ascuțiți și buze le a c e le a frum oa se și pline m -a u făcut să
vre a u să-i urmăresc fața c u de ge t e le .
T ot ul de spre bărbatul pe c a re l-a m înt â lnit în a c e a noa pt e ,
viit orul m e u soț, m i-a făcut mușchii încordați și să devină
rigidi. Nu e ra m sigur dacă e ra un a ve rt ism e nt de
a ut oc onse rva re pe c a re l-a m ignora t sa u conștientizat. A
re c unosc ut c orpul m e u pe bărbatul c a re îm i va a duc e
plăcerea supremă? Sa u de c e s?
U n sa rut .
O noa pt e .
A fost o cădere dură și rapidă.
Da , m -a m c e rt a t c u e l și m -a m lupt a t c u e l odată c e a m a fla t
că mă folosește pe nt ru răzbunare. Da r, în același t im p, l-a m
poft it . Gust ul pa siunii pe c a re m i-a da t -o în prim a seară, m i l-
a m dorit în fie c a re seară.
Luc ia no a fost vic iul m e u supre m . Proba bil dist ruge re a m e a
supremă. I ndife re nt c e l-a de t e rm ina t ult im a dată să mă
răpească și să mă forțeze să mă căsătoresc, t re buie să fie
t ot a c olo.
— Gra c y, la c e t e gândești? V oc e a lui N onno m -a tresărit.
Era m a t â t de a dâ nc în gâ nduri înc â t nic i nu l-a m obse rva t că
se a propie de m ine . I -a m înt â lnit privire a plină de îngrijora re
și m olic iune .
M -a m înt re ba t de c e tatăl lui Luc ia no nu a menționat
niciodată că îi cunoaște pe părinții m e i. Sa u că e ra m e nit să
fie t ut ore le m e u. Cum s-a u c unosc ut ? Și de c e nu știa
Luc ia no? El și tatăl său nu a u păstrat nic iun se c re t înt re c e i
doi.
Oc hii m e i l-a u căutat pe M a t t e o. Era încă în același loc ,
c oborâ nd înc e t t urnul. Așa c um intenționam să fa c .
"Pot să vă înt re b c e va ?" M i-a m înt ors privire a îna poi spre
N onno. N u-m i dăduse niciodată m ot ive să nu a m înc re de re în
e l. Spre de ose bire de Luc ia no, tatăl său fuse se în m od
c onst a nt a m a bil și prim it or. Și m a i im port a nt , fuse se sinc e r.
"De sigur." Proba bil că se aștepta la o discuție lungă pe nt ru
că s-a așezat lângă m ine .
„De unde m i-a i c unosc ut părinții?”
— Și t u, nu?
"Ce vre i să spui?"
„Luc ia no a pus aceeași înt re ba re .”
"Oh."
„Eu și tatăl tău a ve a m un sc op c om un. A fost pe nt ru a -l opri
pe Alphonso Rom a no și pe bunic a t a de la t ra fic ul de
pe rsoa ne . Da r a poi a m de ve nit prie t e ni. Soția m e a și m a m a
t a s-a u înțeles bine și, e vide nt , tatăl tău și c u m ine .”
Tatăl m e u și tatăl lui Luc ia no e ra u prie t e ni. T re buie să fi
a vut înc re de re în N onno în m od e x plic it dacă l-a de se m na t
dre pt t ut ore . M a i m ult de c â t propria fa m ilie . Două m e dii a t â t
de dife rit e , da r e ra u prie t e ni. Luc ia no și c u m ine a ve a m și
m e dii dife rit e .
N um a i că N onno nu a îndre pt a t pist olul în c a pul tatălui m e u.
Luc ia no a îndre pt a t totuși spre m ine .
— Tatăl tău a fost un om bun, Gra c y. Știam că e ra . Am bii m e i
părinți a u fost oa m e ni groza vi.
„Știu”, a m m urm ura t jos, c u oc hii ațintiți a supra fiului m e u.
„Mi-aș dori doa r să nu mă la se a t â t de ne c unosc ut . Ştii?"
Î nt r-o clipită, a m bii m e i părinți e ra u morți. Și nu știam nim ic
din c e e a c e mă aștepta. Am int ra t în e l orb, încrezător și a m
ieșit a rs. De unc hiul m e u, bunic a și, în sfârșit, Luc ia no. Toți
m -a u folosit .
„A vrut să t e prot e je ze .”
„Ar fi t re buit să mă facă m a i put e rnic .” M i s-a spa rt voc e a .
„Am int ra t în t oa t e orb și...”.
N u a m put ut t e rm ina fra za . Am țipat în m int e a m int ire a
a c e lor zile ne gre c â nd a t re buit să-mi îndur unc hiul și
bunic a . M i-a m sc os a c e le a m int iri din m int e . N u put e a m să
m e rg a c olo a c um .
„Părinții tăi t e -a u iubit ”, voc e a lui N onno e ra blândă.
"Știu." M -a m înt ors să mă uit la e l. „Știai că m a m a și t a t a t e -
a u făcut t ut ore le m e u?”
El a da t din c a p. "Am fa c ut . Și m -a m dus după e l c â nd t e -a
lua t . A fost dorința părinților tăi să t e țină de pa rt e de e i. Am
vrut să-l onore z m a i m ult de c â t oric e . Da r a m pie rdut .”
Cum va , a simțit că N onno a pie rdut m ult e din c a uza a st a .
„A fost c u adevărat un a c c ide nt ?” Știam pove st e a oficială.
Am c it it zia rul, da r a m bănuit că e m a i m ult .
— N u, Gra c y. N onno părea obosit . „N u a fost un a c c ide nt . A
m e rs îm pot riva unc hiului tău și a m a m e i lui. L-a m a jut a t pe
tatăl tău. N u a m vrut fe m e i t ra fic a t e pe t e rit oriul m e u. Sa u
oriunde pe nt ru a st a . N e -a m lupt a t c u e i împreună. U nc hiul
tău a ripost a t c u a jut orul lui Be nit o K ing. A a juns să ne c ost e
foa rt e m ult . T u, e u și mulți alții.”
M i-a fost frică să înt re b, da r t re buia să știu.
„N u, c e t e -a c ost a t ?” Am sopt it . Ave a m senzația că va fi o
revelație c a re ne -a r put e a sc him ba dina m ic a pe nt ru
t ot de a una .
„M -a c ost a t pe soția m e a și pe fiic a m e a .” M i-a scăpat un
suflu. M â na m e a m i-a înt ins m â na și i-a lua t m â na m a re și
ridată în a m e a . Luc ia no și-a pie rdut m a m a și sora în
fa voa re a fa m ilie i m e le . N u e de m ira re că m i-a urâ t c ura jul
c â nd ne -a m înt â lnit prim a dată. N u e de m ira re că m -a răpit
c a să mă folosească dre pt pâ rghie .
„Cum a u m urit ?” Pe de o pa rt e , nu voia m să știu. Da r e ra
t im pul să învăț.
„Eu și soția m e a a m lua t fiic a noastră la c ina de ziua e i”, a
e x plic a t e l, c u tristețea evidentă în voc e . „Luc ia no a fost
bloc a t cu a fa c e re a lui cu c a zinoul. Îi mulțumesc lui
Dum ne ze u în fie c a re zi că nu a fost a c olo. Câ nd a m ieșit din
re st a ura nt , a m fost încolțiți. Oa m e nii m e i desemnați să ne
prot e je ze e ra u de ja morți. N u a ve a m a rm a pe m ine . Luc ie i,
fiic e i m e le , nu-i plăceau a rm e le sa u violența. Bărbații lui
Alphonso m i-a u împușcat soția și fiic a în fața oc hilor și nu
a m put ut fa c e nim ic . M -a m lupt a t c u e i, da r un bărbat
îm pot riva ze c e nu e ra pe măsură. U nc hiul tău a urmărit t ot ul
din mașină, ge a m ul c oborâ t , fum â nd un t ra buc și bâ nd o
be re .
I -a m lua t m â na în a m e a și a m st râ ns-o. N ic i nu-m i put e a m
im a gina dure re a pe c a re o simțea. N u t re c i niciodată pe st e
așa c e va . Era im posibil să t re c i pe st e așa c e va . T onul voc ii
lui e ra sfâșietor; a fi fost martoră la uc ide re a fiic e i și a soției
t a le c u sâ nge re c e așa e ra de neînțeles.
„Î m i pa re a t â t de rău, N onno.”
„Ți-ai pie rdut părinții. Cu toții a m pie rdut c e va .”
M i-a m ținut m â na pe st e a lui. Ave a dre pt a t e , toți a m pie rdut
m ult e .
„I -a uc is și pe părinții Ele i”, a m mormăit recunoașterea.
„Tatăl e i a re fuza t să luc re ze c u e l c â nd și-a da t se a m a că
Alphonso îl folose a pe nt ru a int roduc e fe m e i de
contrabandă. Așa că i-a uc is pe a m â ndoi.”
„Știu”, a răspuns e l. „Tatăl e i e ra un polit ic ia n st râ m b, da r
a ve a lim it e . U ne ori a m luc ra t c u e l, da r după c e m i-a m
pie rdut soția și fiic a , nu a m vrut să a m nim ic de -a fa c e c u
a fa c e re a . Luc ia no a pre lua t și și-a c onst ruit propriul m od de
a fa c e a fa c e ri. Doa r c u oa m e ni în c a re a ve a înc re de re în m od
e x plic it . Și în t ot a c e st t im p a m e rs după unc hiul tău și
bunic a , c a să-i facă să plătească. Da r nu știa că a m înc e put
t ot ul c â nd a m re fuza t să-l la s pe Alphonso să int re pe
t e rit oriul m e u, luc râ nd c u tatăl tău. Ce e a c e l-a înt ors pe
unc hiul tău în pură violență a fost că a m re fuza t să renunț la
t ine .
— Ar fi t re buit , a m răpit, c u la c rim ile înfipt e în gâ t . „T e -a
c ost a t a t â t de m ult .”
„Și pe t ine t e -a c ost a t m ult ”, a răspuns e l. „Ai sufe rit sub
Sophia și Alphonso Rom a no. Părinții tăi a u vrut să fii în
siguranță și prot e ja t .”
Înghițind din gre u, nu m -a m put ut abține să nu mă sim t
vinova t de pie rde re a lui N onno, pie rde re a părinților m e i.
T ot ul pe nt ru că fa m ilia K ing a vrut o nenorocită de Rom a no
be lle pe nt ru licitația lor.
„M i-e dor de m a m a și t a t a ”, a m sufoc a t c uvint e le . „N u
dispa re niciodată, nu-i așa?”
Cealaltă mână a lui N onno m i-a c uprins singurul obra z. „N u,
nu e st e . Da r îl a ve m pe M a t t e o a c um . Ave m un viit or în fața
noastră. T u, Luc ia no, M a t t e o.”
Am înghițit gre u.
— Și t u, a m răpit.
El a c hic ot it înc e t . „Sunt un bătrân. Mă voi alătura soției și
fiic e i m e le m a i de vre m e de c â t ție și soțului tău. Și c u
siguranță m a i de vre m e de c â t m ic ul nost ru M a t t e o.” M -a m
uit a t la fiul m e u, c onc e nt ra re a lui pe nisip. Ave a un zâ m be t
m a re pe față, ia r briza îi m ut a buc le le pe frunt e .
M-aș a sigura că fiul meu a re șansa să crească fără
amenințarea fa m ilie i Rom a no. U nc hiul și bunic a m e a a u
t re buit să moară. Oric ine a r amenința viața fiului m e u a r fi
e lim ina t .
„Spe r să rămâi m ult t im p”, i-a m spus. „Să-l ve zi pe M a t t e o
c re sc â nd.” Pe nt ru că nu e ra m a t â t de sigur că voi trăi a t â t
de m ult .
Z gom ot ul pescărușilor de a supra noastră și va lurile c a re se
rost ogole a u de pe duș s-a u a m e st e c a t c u ba lbuit ul e nt uzia st
a l lui M a t t e o, în t im p c e N onno și c u m ine stăteam a m â ndoi
pierduți în propriile noa st re a m int iri și re gre t e . Ce l puțin e u
le -a m a vut . M i-a r fi dorit c a N onno să nu fi înc e rc a t să facă
c e e a c e t re buie , a st fe l înc â t soția și fiic a lui să fie în
c ont inua re a ic i, print re c e i vii.
„La c e t e gândești, fiică?” m -a înt re ba t . „Cu a t â t a înt rist a re
pe față.”
— Mă omoară fa pt ul că fa m ilia m e a ți-a rănit fiic a și soția
doa r pe nt ru că l-a i a jut a t pe tatăl m e u, a m răpit, m i-a fost
gre u să mă uit la e l. Vinovația m i s-a răspândit înc e t în pie pt
că a pie rdut doi oa m e ni importanți în viața lui din c a uza
fa m ilie i m e le ne noroc it e și c rude .
— N u, Gra c y. Au fost m a i m ult e m ot ive .” Își înt oa rse privire a
spre orizont , priveliștea frumoasă pierdută în a m int irile
sâ nge roa se . „Luc ia no ne -a c re sc ut ra pid t e rit oriul și a ve re a .
I -a făcut geloși pe Be nit o K ing și Alphonso Rom a no. U nc hiul
tău a vrut să folosească N e w J e rse y și Conne c t ic ut
împreună c u N e w Y ork pe nt ru a m ut a c a rne a . Luc ia no le -a
int e rc e pt a t t oa t e t ra nsport urile și le -a e libe ra t fe m e ile . Le -
a m spus lui Be nit o și Alphonso că nu vom pe rm it e niciodată
să se înt â m ple . Așa că multă vre m e a u căutat o m oda lit a t e
de a e lim ina fa m ilia V it a le . A înc e put c u uc ide re a părinților
tăi, a c ont inua t prin int e rc e pt a re a t ut e le i m e le a supra t a și
s-a înc he ia t c u m oa rt e a proprie i m e le soții și fiic e .”
At â t e a vieți pie rdut e doa r pe nt ru lăcomia a doi bărbați. „Ar
t re bui să-i om orâ m ”, a m mormăit pe sub răsuflarea m e a .
Chic ot ul t rist a l lui N onno m -a tresărit. „Oh, micuța m e a
Gra c y. Lum e a a st a t e -a îm pie t rit ”.
H a ba r n-a ve a .

Cuvint e le lui N onno m i-a u juc a t în m int e la re pe t a re . At â t e a

morți și suferințe c a uza t e de lăcomia și c ruzim e a unc hiului
și bunic ii m e le . Da , nu a m uc is niciodată pe nim e ni, da r c e i
doi m e rit a u cu siguranță să moară. Nu m -a m gâ ndit
niciodată că mă voi gâ ndi să uc id o ființă umană, da r c e i
doi... a m vrut să-i uc id. N e voia de a -i ve de a sufe rind și de a
prim i c e e a c e merită m -a sufoc a t . Bănuiesc că a st a e ra c e e a
c e a u num it se t e de răzbunare.
M i-a u uc is părinții.
Au uc is m a m a și sora lui Luc ia no.
Au uc is părinții Ga brie lle i.
Câ t e vieți a u m a i lua t ? Câ t e fe m e i a u sufe rit o soartă crudă
din c a uza lor? T ot a c e l sâ nge e ra pe m â inile lor. Și, fără
îndoială, știam că vor înc e rc a să-mi folosească fiul dacă a r
funcționa în fa voa re a lor.
U nc hiul și bunic a a u t re buit să fie eliminați.
M -a m simțit obosit , e x t e nua t , poa t e c hia r un pic c a m ne rvos.
T re c ut ul și amărăciunea ți-ar fa c e a st a . Deși activitățile de
aseară c â nd a m a juns în pa t ul soțului m e u proba bil a u
c ont ribuit și la a st a . N ic i nu aș put e a spune că a m re gre t a t .
Am fost m a i m ult de c â t un pa rt ic ipa nt dispus. Da r după c e
a m a fla t că unc hiul m e u a uc is-o pe m a m a și sora lui
Luc ia no, a m văzut în sfârșit c e e a c e a r fi t re buit să fie
e vide nt în m om e nt ul în c a re ne -a m înt â lnit .
N u a m fost niciodată menți să fim .
A dura t m a i puțin de jumătate de săptămână pe nt ru c a
înt re a ga m e a lum e să devină o m ize rie m a re , încurcată.
Amenințarea unc hiului m e u se profila de a supra c a pului m e u,
a c ordul frum os a l fa m ilie i m e le c u re gii e ra un laț în jurul
gâ t ului m e u și nu a ve a m un pla n solid. Da , uc ide pe bătrânul
unc hi și bunic a rău, da r înt re ba re a e ra c um . Și a t unc i, c um
m-aș a sigura că nu a m a juns la înc hisoa re ? Adică, acești
oa m e ni a u uc is t ot t im pul și a u scăpat! Mafioții t re buie să ia
niște lecții unde va pe pa rc urs de spre c um să sc a pe de
c rim e . Am ne voie de c a rt e a a ia blestemată... Scăpați de
c rim a pe nt ru dum ie s.
m i-a m ba t joc orit în c a p. N u a fost ne voie de un ge niu pe nt ru
a ve de a că, c hia r dacă Ella și c u m ine a m a vut noroc și a m
reușit să-mi uc ide m unc hiul și bunic a , șansele c a noi să-l
uc ide m pe Be nit o K ing au fost m ic i. Ave a soldați și
m e rc e na ri c a re îl păzeau pe e l și pe M a rc o K ing. Și a poi, pe
de a supra , s-a r put e a să m a i trebuiască să fugim pe nt ru că
a m fi c rim ina li. Fugit ivi.
Ce l puțin voi a ve a o slujbă c u Re ge le N e m ilos. Da , t ot ul e ra
de spre priorități.
Dacă m-aș put e a gâ ndi doa r la o capcană. O capcană sigură
pe nt ru Ella și pe nt ru m ine , c a să-i put e m uc ide pe toți.
Pe nt ru că la fe l c a Ella , aș vre a să trăiesc puțin m a i m ult . M i-
a r plăcea să-mi văd fiul c re sc â nd.
Și la na iba , dacă m-aș put e a buc ura puțin de pa t ul soțului
m e u, a r fi un plus frum os. Chia r dacă m -a a git a t de c e le m a i
m ult e ori. Ca a c um .
Luc ia no a înțeles că a r t re bui să a ve m o cină oficială în
fa m ilie . Era m în sa la de m e se c a re put e a găzdui c u ușurință
o sută de pe rsoa ne . Era m doa r noi nouă. Ella stătea lângă
M a ssim o, M a t t e o înt re Luc ia no și e u, tatăl lui în dre a pt a
m e a , Ca ssio lângă N onno, Luc a , Ale ssio și N ic o s-a u împărțit
înt re pa rt e a m e a și c e a a lui N onno.
N u put e a fi noroc ul m e u c a Luc ia no să-și ia prie t e nii și
M a ssim o să ia c ina afară. Da r nu, a proa pe că se simțea de
parcă ne inc lude pe Ella și pe m ine în c e rc ul lui re st râ ns.
V oia m doa r să ia u c ina c u M a t t e o și Ella în pa c e , fără să fiu
a t e nt la e ve nt ua le le m ine în conversația noastră. Ca în
I t a lia , îna int e c a toată viața noastră să fie dezrădăcinată.
— Gra c e , a m a uzit că a i st udia t m uzic a . Ca ssio a înc e put să
vorbească.
"Da ."
„Cânți sa u cânți la un inst rum e nt ?” întrebă N ic o c urios.
Eu și Ella a m împărtășit o privire . Era m a m â ndoi pe m a rgine
și încordați, așteptând să a runc e vre o bombă. Era iritată că
a fla re a informațiilor de spre urmașii unc hiului s-a dove dit a fi
evazivă și se t e m e a că, în oric e m om e nt , vom fi târâți la
licitație, vânduți unui m a fiot c rud.
M -a m gâ ndit din c e în c e m a i m ult la a st a , e ra m sigur că să-
m i uc id unc hiul și bunic a , a poi să trăiesc în fugă a r put e a fi
singura noastră opțiune viabilă.
„Pia n”, a m re plic a t sc urt , conștient că răspunsurile m e le c u
un singur c uvâ nt a u înrăutățit această situație. Pur și sim plu
nu a ve a m c he f să vorbe sc și să mă pre fa c că t ot ul e st e
groza v, în t im p c e viața Ele i și a m e a a t â rna u de un fir.
„U nde a i st udia t m uzic a ?” întrebă N ic o M orre lli. M -a privit
c urios. Am a fla t că e l e ra m a fiot ul c a re c ont rola M a ryla nd și
Wa shingt on DC De fa pt , print re toți bărbații de la această
masă, e i c ont rola u a proa pe toată Coa st a de Est . I -a m a uzit
făcând re fe rire la Ra pha e l Sa nt os și a m știut din a uzire a
conversației unc hiului m e u că fa m ilia Sa nt os controlează
Florida . Dacă Ra pha e l Sa nt os e ra prie t e nul lui Luc ia no,
a t unc i a st a t re buie să înse m ne că și unc hiul m e u și-a pie rdut
legătura c u Florida .
— J uillia rd, i-a m spus sc urt . Ave a m im pre sia că toți știau
t ot ul de spre m ine și Ella , așa că nu știu sigur de c e s-a u
de ra nja t să disc ut e .
— Ei bine , ești o Ca t hy vorbăreț, int e rve ni Luc a .
„Dacă vre i să vorbim ”, am sc uipa t eu sa rc a st ic , „-fii
oa spe t e le m e u și vorbește.”
„Cum de ați pa rc a t voi doi în Sic ilia ?” a înt re ba t Ca ssio,
ignorâ nd sa rc a sm ul m e u. „M a i a le s știind că strămoșii lui
Luc ia no și strămoșii m e i a u ve nit din Sic ilia .”
M a t t e o a îm pins lingura plină c u spa na c pe c a re a m înc e rc a t
să-l hrănesc din față.
„Î n prim ul râ nd, c um na iba aș ști de unde sunt strămoșii
m a m e i t a le . Î n a l doile a râ nd, n-a i a uzit vreodată de t e rm e nul
a sc unde la ve de re ? Și nu ți-am spus niciodată unde ne -a m
pa rc a t . Ce e a c e îm i spune că știți de ja t ot ul, așa că nu sunt
sigur de c e ne de ra nje z c u întrebările.”
T I C T a c . T I C T a c . T I C T a c . Bine , de c i poa t e că e ra m m ina
terestră ga t a să e x plode ze în oric e secundă.
„De unde știi că fa m ilia m a m e i m e le e st e din Sic ilia ?”
întrebă Ca ssio. Om ul a c e la e ra ascuțit.
„Fa m ilia K ing e st e din zona We lsh din Anglia ”, i-a m răspuns,
în t im p c e M a t t e o c ont inua să împingă lingura . „Prin urm a re ,
a m pre supus că t re buie să vorbești de spre fa m ilia m a m e i
t a le .”
— A fost bine că a i fost a c olo, Gra c y, îl înt re rupse N onno,
ofe rindu-m i un zâ m be t re c onfort a nt . „U nde s-a născut
M a t t e o a l nost ru?”
Știam că N onno spe ra că s-a născut în orașul na t a l sa u în
c e l a l soției sa le . Fe lul în c a re l-a lua t pe M a t t e o m -a făcut
să-mi da u se a m a c u minuțiozitate c e îi lipsește fiului m e u.
N onno și Luc ia no e ra u fa m ilia lui, la fe l c um Ella și c u m ine
e ra m fa m ilia lui M a t t e o. „Î n I t a lia , nu în Sic ilia .” M i-a m
păstrat răspunsul sc urt și m i-a m înt ors atenția a supra fiului
m e u.
„H a i, M a t t e o”, a m im plora t e u c u o voc e obosit oa re . „Doa r o
mușcătură.”
"N u. nu, a obie c t a t e l, întorcându-și fața de la m ine .
M -a m simțit pe m a rgine a sc a unului m e u, așteptând să
a runc e o altă bombă. M i s-a părut c a și c um trăiesc înt r-o
zonă de luptă mentală. A t re buit să țin ga rda ridicată t ot
t im pul. Da , noa pt e a m -a m prăbușit înt re cearșafuri, da r a st a
m i-a a fe c t a t doa r inim a și c orpul. Ast a a fost m ult m a i m ult .
„Cu c e l-a i hrănit?” l-a m înt re ba t pe N onno, ira sc ibil.
„T oc m a i a m lua t ge la t o pe nt ru o gust a re c â nd ne -a m înt ors
de la plajă, da r a st a a fost c u ore în urmă.”
„Cu c â t e ore în urmă?” M -a m st râ ns, ne rvii c a o bandă de
c a uc iuc , ga t a să se rupă. Era m fericiți în orășelul nost ru de
pe o insulă din I t a lia . Î nt re a ga noastră viață a fost întreruptă
în doa r o săptămână. Î n a c e st m om e nt , M a t t e o a c e rut
pra c t ic doa r ge la t o - pe nt ru m ic ul de jun, prâ nz și cină. Și
a c um lua m c ina înconjurată de mafioți nemiloși.
„Poa t e a c um o oră”, a răspuns e l, c u o e x pre sie vinovată pe
c hip.
Am scăpat argintăria c u un zgom ot , oc hii t ut uror s-a u
a ple c a t spre m ine . Am înc his oc hii, inspirâ nd a dâ nc , a poi a m
e x pira t . Am înt ins m â na după oric e unc ie de răbdare pe c a re
a m put ut -o a duna . N u e ra de găsit nicăieri.
— Î m i pa re rău, Gra c y, t re buie să fi simțit N onno că mă
clătinam pe m a rgine . N u a a jut a t de loc să mă c he m e Gra c y.
M i-a a m int it și m a i m ult c â t de fericiți e ra m în I t a lia , ia r
a c um e ra m a ic i, înfrunt â nd pe ric olul la fie c a re colț. N u
a ve a m soluții și a m fost t e nt a t să im plor pe c ine va , pe
oric ine să ne a jut e . Da r oa m e nii de la această masă a u fost
m ot ivul pe nt ru c a re ne a fla m în această problemă.
Ei bine , c u excepția lui N onno.
Am înghițit în se c , stăpânind t ot c ont rolul rămas în m ine . N u-
ți pie rde ra ha t ul. Nu-ți pie rde ra ha t ul.
„H a i să fa c e m o ba ie și a poi să ne culcăm”, i-a m spus fiului
m e u, așezând șervețelul pe masă și m -a m ridic a t . Mă
sc him ba se m în blugi a lbi și un t ric ou ve rde sm a ra ld pe nt ru
cină. Am re fuza t să da u t ot ul pe nt ru acești bărbați, da r a t â t
Ella c â t și c u m ine a m fost de a c ord, nu a r t re bui să ne
prezentăm la cină purt â nd pa nt a loni de yoga . Deși e ra
îngrozit or de t e nt a nt .
M i-a m da t jos t oc uri, ga t a să-l t ra g pe M a t t e o de pe sc a unul
său îna lt . N u a re se ns să t e plimbăm prin casă c u t oc uri
îna lt e . N u a m fost o soție t rofe u.
„U it e , lasă-mă să înc e rc ”, a ofe rit Luc ia no. Î na int e să pot
obie c t a , e l a lua t furculița lui M a t t e o și a c ont inua t : „Bine ,
M a t t e o. Știu că le gum e le sunt c a m dezgustătoare. Da r
haideți să le scufundăm în sos și le fa c e să aibă un gust m a i
bun.”
„N u-i pla c e să-și a m e st e c e m â nc a re a ”, i-a m spus, da r e x a c t
c â nd c uvint e le m i-a u părăsit gura , m i-a căzut a proa pe
m a x ila rul. L-a m privit uim it c um M a t t e o a c c e pt a o furc ulit a
de fa sole ve rde inm uia t a in sos si m e st e c a t a . Am așteptat,
ținându-mi respirația. Ar sc uipa t ot ul în oric e secundă.
Î n oric e m om e nt a c um .
Fiul m e u l-a înghițit și a poi i-a zâ m bit lui Luc ia no. „Più”, a
c e rut e l. M a i m ult .
Am clătinat din c a p neîncrezător.
— Mică trădătoare, strigă Ella înc e t .
Toți din jurul m e se i a u c hic ot it , ia r e u a m clătinat din c a p.
Se a ra c om ple t ne a st e pt a t a . Am surprins privire a lui N onno,
privindu-i fiul și ne pot ul. Î n a dâ nc ul sufle t ului, știam fără
îndoială că N onno știa că M a t t e o e ra un V it a le . Știa că se
uită la ne pot ul său.
Îndepărtând hotărât această suspic iune , a m a runc a t o
privire spre Ella . N u m i-a scăpat că prie t e nii lui Luc ia no ne -
a u obse rva t pe Ella și pe m ine pe nt ru oric e mișcare. De
parcă ne st udia u.
M -a m a se za t la loc . Luâ nd pa ha rul de vin de pe masă, a m
lua t o înghițitură.
"T ot c e e a c e . At â t a t im p c â t mănâncă.” M -a m a ple c a t pe
spa t e în sc a un și a m privit uim it . „Da , îl poți hrăni pe nt ru
re st ul c ine i. I a u o pauză.”
Oc hii lui Luc ia no și M a t t e o s-a u ridic a t spre m ine , răul
ide nt ic în e i, ia r bătăile inim ii m i s-a u bloc a t în gâ t . Tată și
fiu. Luc ia no c hia r m i-a făcut c u oc hiul.
„O să-i arătăm c â t de bine mâncăm. N u-i așa, M a t t e o? i-a
m urm ura t înc e t Luc ia no fiului său și, deodată, inim a m i s-a
răsucit de a gonie . Ar fi un tată bun. Doa r că nu e ra un soț
bun, pe nt ru că ura fa m ilia Rom a no. N ic i măcar nu l-a m put ut
învinovăți. „At unc i ve i crește m a re și put e rnic . Si?"
M a t t e o zâ m bi și dădu din c a p nerăbdător.
a m c lipit t a re . La na iba , nu e st e un m om e nt bun pe nt ru a
a ve a oc hii în la c rim i. M i-a fost frică c hia r să mă gâ nde sc c e
a r fa c e Luc ia no, dacă a r ști că M a t t e o e st e fiul lui. O să a fle
în c urâ nd oric um .
A t re buit să-mi c a lm e z ne rvii. Luâ nd încă o înghițitură de vin,
oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre c e l m a i bun prie t e n a l m e u.
Ex pre sia de pe c hipul e i e ra și una de ne înc re de re .
— Cre d că t e -a i înșelat, Gra c e , anunță Ella . „Luc ia no e st e
bun pe nt ru un singur luc ru. Hrănirea c opiilor m ic i c u
le gum e le lor.”
Am simțit că căldura m i se re pe zi pe obra ji. M -a m uit a t la e a .
De c e a r spune așa c e va ? M a sa a c hic ot it , da r nu m i-a
scăpat că oc hii lui Luc ia no e ra u ațintiți a supra m e a , deși a m
înc e rc a t să e vit privire a lui.
„Aș put e a să-ți a m int e sc încă c â t e va luc ruri la c a re sunt
bun”, a ofe rit e l.
„N u, mulțumesc”, a m răspuns re pe de .
Ar t re bui să vorbe sc c u Ella de spre trădători. Ce înc e rc a e a
să re a lize ze c u a c e l c om e nt a riu?
Re st ul c ine i a fost de st ul de fără e ve nim e nt e . Luc ia no și
prie t e nii săi a u vorbit de spre a fa c e rile lor c u c a zinouri,
c luburi de noa pt e și a u rămas c u subie c t e ne ut re . Eu și Ella
a m obse rva t m a i degrabă de c â t a m c om e nt a t . N u că a m
împărtășit m a re luc ru c u acești bărbați.
Ei bine , c u excepția spălării ba nilor și a încercării de a uc ide
câțiva indivizi. Da r a c e le a a u fost circumstanțe forțate
pe nt ru noi doi.
Î na int e de de se rt , Luc a a prim it un m e sa j și a ple c a t im e dia t
după. N ic o și Ale ssio a u urm a t la sc urt t im p după. Am t ot
așteptat c a Ca ssio să iasă, da r a rămas în urmă. M -a făcut
ne rvos. S-a străduit din gre u să pară neamenințător și a st a l-
a făcut și m a i pe ric ulos. Știam că Ella simțea la fe l. N e
simțeam c a în m ijloc ul unui c uib de vipe re , print re toți acești
mafioți.
Câți dint re acești bărbați a u pa rt ic ipa t la a ra nja m e nt e le
mafioților și frum oa se lor?
Am surprins-o pe Ella mișcându-se din nou inc onfort a bil, ia r
oc hii m e i s-a u înt ors spre e a . N e -a m înțeles sufic ie nt de bine
înc â t să știu că va găsi o scuză. Am da t din c a p, înțelegând-
o c om ple t .
— Am niște luc ruri de c a re să mă oc up, mormăi e a .
„Mulțumesc pe nt ru cină.”
N ic i măcar nu a așteptat un răspuns, c i a fugit de a c olo, c u
M a ssim o pe coadă. Ea m i-a spus că a înt re ba t -o de spre c e e a
c e a m făcut în ult im ii t re i a ni. Săpat pe nt ru informații. Era un
idiot dacă c re de a că doa r pe nt ru că s-a c ulc a t c u e l, a r
divulga oric e informație. Deși m -a făcut să re gre t că a
t re buit să țină ga rda sus. Ea m e rit a fe ric ire a .
Oc hii m e i stăteau a supra lui M a t t e o, c a re a c um mănâncă
fe ric it ge la t o de c â nd a m â nc a t toată c ina . Și-ar a duc e
a m int e de m ine dacă unc hiul m e u a r pune m â na pe m ine
a c um ? Proba bil c a nu. Era pre a tânăr. Părinții m e i a u fost
uciși c â nd a ve a m doispre ze c e a ni, da r c e l puțin a m a vut
a c e le doispre ze c e a ni de a m int iri. Doispre ze c e a ni de
fe ric ire totală, pură.
— O știi pe Gra c e , voc e a lui Ca ssio m i-a înt re rupt gâ ndurile
sum bre . „N u toți sunt e m răi.”
„H uh?”
„S-a r put e a să c onduc e m lum e a interlopă, da r nu sunt e m c u
toții răi.”
L-a m privit gâ ndit or. A fost o afirmație ciudată de făcut.
Î nc e rc a să-mi spună că știa de spre a ra nja m e nt ul pe c a re
fa m ilia m e a l-a a vut și nu e st e de a c ord c u e l? Sa u nu a fost
de a c ord c u t ra fic ul de pe rsoa ne în ge ne ra l? Sa u c e va c u
t ot ul dife rit ?
„Bine , de c i spune -m i c ine e st e rău și c ine nu?” L-a m
înt re ba t .
Buze le lui s-a u t ra nsform a t înt r-un zâ m be t .
„N u a r c ont a c u adevărat, nu-i așa?” Se ridică de la masă.
Ca ssio K ing e ra un bărbat int im ida nt . Toți prie t e nii lui
Luc ia no e ra u. Re surse le lor va st e a r put e a fa c e c u ușurință
să dispară pe Ella și pe m ine și nim e ni nu a r pune întrebări.
Ei bine , c u excepția ne noroc it ului m e u unc hi sa u a lui Be nit o
K ing. Era m niște va c i de ba ni pe nt ru e i. „Pe nt ru că t u și
prie t e nul tău t e -a i hotărât de ja ”, a c onc his e l.
Ave a dre pt a t e , de sigur. N u a m a vut înc re de re în nic iunul
dint re e i după trădarea lui Luc ia no. Și a l lui M a ssim o. N e -a u
t ra t a t fără nic io grijă pe nt ru siguranța și bunăstarea noastră.
Luc ia no și-a oprit prie t e nul. — Gra c e , așa c um ți-am spus
ie ri. La sa -m a sa t e a jut ."
Ruletă rusească.
"M -a i t ra da t !" Ac e le c uvint e din a c e a seară de iarnă îm i
răsunau în ure c hi.
Clic .
— At unc i a r fi t re buit să ne lași în I t a lia , a m mormăit fără să
le înt â lne sc privire a . Î n sc him b, m -a m c onc e nt ra t a supra
fiului m e u.
— Mulțumesc pe nt ru cină, dom nule V it a le , îi comentă Ca ssio
lui N onno, sc him bâ nd c e nt rul conversației. „Luc ia no.
doa m na V it a le .”
M -a num it așa intenționat, știam a st a . A fost un m e m e nt o că
nu se put e a scăpa de această viață. Odată c e t e -a i născut în
e a sa u t e -a i căsătorit în e a , a i fost în e a toată viața. Până
c â nd m oa rt e a ne va despărți.
Da r dacă nu a ve a m de a le s și e ra m forțat să o fa c . M a i
c ont e a za ?
N unt a noastră grăbită m i-a fulge ra t în m int e .
Ușa dorm it orului zdrăngănește c u forța pum nilor lui Luc ia no.
„Gra c e , de sc hide ușa a st a sa u o voi dărâma.” V oc e a lui e ra
re c e și amenințătoare. Știam că nu e ra o amenințare goală,
da r m int e a sa u c orpul m e u a u a vut grijă. N u, nu a făcut-o.
Corpul m e u a c e da t în a t inge re a lui de fie c a re dată, ia r
m int e a m e a s-a răzvrătit și s-a lupt a t c u e l din oric e unghi.
Ca niște pre ludiu a l na ibii.
"N u."
"Graţie." U n c uvâ nt . Se nsul din spa t e le voc ii lui c a lm e e st e
m a i amenințător de c â t t oa t e amenințările re a le pe c a re le -a r
put e a rost i vreodată.
„N u vre a u să mă căsătoresc c u t ine ”, a m mormăit e u,
extenuată. Ce re m onia înc e puse , da r a m re fuza t să părăsesc
c a m e ra . După c e m a k e -up a rt ist ul și c roit ore a sa m -a u
pregătit pe t oa t e , m i-a u da t c â t e va m inut e îna int e de
c e re m onie .
Î n loc să luc re z la c a lm a re a ne rvilor, a m înc uia t ușa și a poi
a m ba ric a da t -o c u dula pul. Am fost surprinsă că nim e ni de
sub m ine nu put e a a uzi zgom ot ul put e rnic , scârțâit a l
pic ioa re lor dula pului pe pode a ua din le m n de esență t a re .
Era a t â t de multă bătaie de c a p, e ra m sigur că c ine va va
int ra pe uşă în oric e m om e nt .
"De sc his. T he . La na iba . Uşă."
"N u."
— M a i bine t e îndepărtezi de ușa a c e e a , Gra c e . I n fine ,
om ule ! Cine c re de a că e st e ? „T ra g în ușă.”
Aștepta. Ce ?
„Asigură-te că ești de pa rt e de ușă. N u vre a u să-mi împușc
m ire a sa în ziua nunții e i.” T onul lui e ra ba t joc orit or, da r
se rios. Cine na iba a fost ne m e rnic ul ăsta?
"Aștepta." a m st riga t e u. "Aștepta."
M i-a m pus toată put e re a să mă îm ping îm pot riva c om ode i
gre le , de m a hon. „La na iba , e ra m a i ușor în drum spre uşă”,
a m mormăit pe nt ru m ine .
„Grăbește-te dra c ului”. T onul lui e ra nerăbdător, e x ige nt .
„Cumpără mobilă m a i ușoară da t a viit oa re , ne noroc it e .”
Abia l-a m îm pins un pic ior în st â nga ușii. N u l-a m put ut lua
îna poi. Poa t e m i-a m e puiza t t oa t e put e rile în t im p c e l-a m
îm pins spre uşă.
„Gra c e …” Am de sc uia t ra pid ușa.
L-a m de sc his și a m făcut un pa s de opa rt e . „I suse , om ule .
Învață puțină răbdare.”
Luc ia no V it a le în fra c a fost o priveliște uluit oa re . Am văzut
o mulțime de bărbați făcând curățenie în fra c , da r om ul
ăsta... a făcut sm ok ingul să a ra t e bine . Dacă re vist a GQ a r
put e a să-și facă fot ogra fia și să o pla se ze pe pa ginile lor,
a c e st e sm ok ing s-a r e puiza în c e a m a i scurtă milisecundă a
se c olului. Respirația m i s-a bloc a t în plămâni și c e l m a i
st upid gâ nd m i-a rămas în m int e .
A m uri în t im p c e se uit a la c hipul lui frum os nu a r fi un luc ru
a t â t de groa znic . Ce gâ nd prost , da r t ot a rămas.
„N u om ule . Î n c urâ nd viit orul tău soț.”
M â nia de pe c hipul lui s-a st ins ra pid în t im p c e oc hii lui a u
c ut re ie ra t c orpul m e u. Î n c iuda fa pt ului că această nuntă a
fost organizată împreună în ult im ul m om e nt , a t re buit să
re c unosc că roc hia a fost rafinată. I a r m a c hia jul făcut pe
fața m e a a fost m inim și nu a făcut de c â t să-mi a c c e nt ue ze
oc hii neobișnuiți și buze le m oi.
Roc hia de mireasă a fost făcută dint r-o fâșie de sa t in a lb. Se
potrivește pe rfe c t pe c orpul m e u, a c c e nt uâ nd fie c a re curbă.
Crist a le le Sw a rovsk i c usut e în c orse t străluceau sub lum ini,
a c c e nt uâ ndu-m i sâ nul și de c olt e ul pa lid. T re nul lung a
fulge ra t în spa t e le m e u pe doi pic ioa re . N u e ra m slabă și nu
a m fost niciodată pre a atletică, da r fe lul în c a re această
roc hie se potrivește m -a făcut să mă sim t c e a m a i frumoasă
fe m e ie din lum e .
„Părul tău arată c a niște flăcări pe sa t inul a c e le i roc hii.”
T onul voc ii lui m -a surprins. Î n loc de batjocură, dispreț sa u
furie ... a proa pe că părea uluit sa u reverențios.
„Est e ghinion să ve zi m ire a sa îna int e de c e re m onie .” N u
știam c e a lt c e va să spun. Fe lul în c a re mă prive a a făcut c a
fie c a re c e nt im e t ru din m ine să t re m ure de a nt ic ipa re . Am
fost t e nt a t să-i rog să-mi smulgă roc hia și să mă răpească
a ic i și a c um .
„H a i să m e rge m să ne căsătorim.”
Am fost condamnați din m om e nt ul în c a re a m spus „ Da ” .
Da , mă păstram speranța și m -a m îndrăgostit de e l. Da r c u
siguranță nu s-a îndrăgostit de m ine . Alt fe l, a r fi a vut
înc re de re în m ine . Ar fi știut că nu l-aș fi trădat niciodată. N u
put e a m să-mi da u c uiva t rupul, inim a și sufle t ul și a poi să-l
trădez în m inut ul următor.
— Amintește-ți de discuția noastră, Gra c y, voc e a lui N onno
opri călătoria pe ba nda m e m orie i. "Ești put e rnic ."
După c e a t e rm ina t c ina , M a t t e o i-a c e rut lui Luc ia no să-i
facă ba ie . Deși a fost o pauză frumoasă, m -a m simțit puțin
ușurată. M -a m așezat pe pode a și mă uit a m la Luc ia no
făcând ba ie fiului nost ru. Făcea o m ize rie , da r a t re buit să i-o
da u. I -a fost de dic a t . Da r a poi a m știut a st a de spre soțul
m e u. Câ nd s-a hotărât a supra unui luc ru, și-a pus toată
e ne rgia în a st a .
M â ne c ile lui e ra u sufle c a t e , dezvăluind antebrațele sa le
put e rnic e . Cerneală neagră a șerpuit de la înc he ie t ura m â inii
până la antebrațe și a m știut că îi a c ope re a t ot brațul.
T re buie să se a nt re ne ze m ult pe nt ru că mușchii lui e ra u
tonifiați și put e rnic i. M i-a m im a gina t cămașa lui a lune c â nd
de pe spa t e și urmărindu-mi de ge t e le pe st e fie c a re mușchi
a l spa t e lui lui. Pie le a lui a r fi caldă la a t inge re a m e a . Era
m e re u c a ld la a t inge re a m e a , c a un încălzitor a prins.
„Gra c e ”, voc e a lui Luc ia no m -a t ra s din m int e a m e a poftită
îna poi la re a lit a t e .
„H m m m ?” I -a m înt â lnit oc hii. Privire a a c e e a mă făcea a t â t
de slabă în ge nunc hi. Aș fi făcut oric e pe nt ru a c e st om . Î n
sc him b, ne m ilosire a și ne înc re de re a lui a u a rs t ot ul în
sc rum . Ei bine , c u excepția a c e st e i na ibii de dorință a m e a .
Da r aș put e a da vina pe a st a pe abstinența m e a . Se pa re că
t ot c e făcusem noa pt e a trecută nu m i-a săturat poft a pe nt ru
a c e st bărbat.
"De c i da ?" a înt re ba t e l și m -a m înt re ba t de spre c e vorbește.
"Da c e ?"
„Sunteți de a c ord să mă însoțiți?”
m -a m înc runt a t . „La c e ?”
De spre c e na iba vorbe a ?
„Am un e ve nim e nt m â ine seară. Sunteți de a c ord să mă
însoțiți?”
„Ce e ve nim e nt ?”
„Doa r o apariție în oraș la st râ nge re a de fonduri.”
Am râ s. „T u, la o st râ nge re de fonduri?” a m re plic a t e u
sa rc a st ic . „Pe nt ru c e st râ ngi ba ni? Pist oa le ? Droguri?"
N u i-a plăcut, a m văzut că a m lovit un subie c t dure ros. Da r
a st a a fost bine . N u-m i păsa de se nt im e nt e le lui rănite.
T re buia să-mi a m int e sc c ine e ra .
„N u, e st e o st râ nge re de fonduri pe nt ru vic t im e le t ra fic ului”.
Ac um a st a m -a surprins. „Eu și Ca ssio o c onduc e m , da r toți
bărbații pe c a re i-a i înt â lnit sunt în c onsiliu. I nc lusiv Ra pha e l
Sa nt os.” Oc hii mei au fulge ra t spre e l. T oc m a i m i-a
c onfirm a t suspic iune a m e a anterioară că unc hiul m e u și-a
pie rdut legătura c u Florida . „Ra pha e l a pre lua t loc ul tatălui
său și a re o a borda re diferită a t ra fic ului de pe rsoa ne .
Cum na t ul și sora lui vitregă vor fi a c olo.”
Ce drăguț! O a duna re nemaipomenită de mafioți! Așa că se
put e a u fa c e să se simtă m a i bine .
„N u, nu voi m e rge c u t ine .”
"De c e nu?"
"Pe nt ru c a nu vre a u." Ce fe l de înt re ba re stupidă a fost a st a ?
„Î n plus, a m pla nuri.”
„Ce pla nuri?”
— N u e t re a ba t a , a m re plic a t se c .
„Pe nt ru că ți-e frică să fii singur c u m ine ? N e -a m dist ra t bine
ie ri.”
M -a m a se za t dre pt . — Poa t e , da r a i înc e rc a t să mă om ori
a c um t re i a ni, a m șuierat sub t onul m e u. „Să nu c re zi că aș
uit a vreodată că mă ve i uc ide la fe l de ușor pe c â t m -a i duc e
în pa t .”
N e -a m uit a t unul la a lt ul, ura și amărăciunea a m e st e c a t e c u
flăcări de poftă c urgâ ndu-m i prin ve ne .
„Mamă”, voc e a lui M a t t e o m i-a îndepărtat privire a de la soțul
pe c a re mi-aș fi dorit să nu mă m a i înt â lne sc niciodată. N u
a s put e a spune c a m i-a s fi dorit sa nu-l int a lne sc nic ioda t a
pe nt ru c a fa ra sa st ie e l, m i-a da t M a t t e o, c e a m a i m a re
c om oa ra a m e a .
"Da iubire ?"
„Be nne ?” Bun?
„Da ”, i-a m spus. „Bine , ha i să ieșim din ba ie . Ave m t im p
sufic ie nt să ne îmbrăcăm, să ne spălăm pe dinți și să c it im o
pove st e rapidă îna int e de c ulc a re .”
Era pe vâ rful lim bii să-i spun lui Luc ia no să ple c e , să-l
c onc e die ze . N u a ve a m ne voie de e l în preajmă, făcându-mă
să-mi dore sc luc ruri c a re nu a r put e a fi niciodată.
„Bine , M a t t e o”, a spus Luc ia no îna int e să a m oc a zia să
de sc hid gura . „T e voi a jut a .”
„N u t re buie ,” a m obie c t a t , spe râ nd că va prim i un indic iu și
va ple c a . "Am înțeles."
Da r e ra pre a t â rziu, M a t t e o e ra de ja sub vra ja lui Luc ia no.
„Am â ndoi c it e sc cărți.”
Am st râ ns din dinți. Am făcut o treabă rapidă de a -l usc a , de
a -l îmbrăca, de a -l spăla pe dinți și a poi de a -l băga în pa t .
Așa c um o făceau părinții m e i c u m ine . S-a simțit c a un
adevărat m om e nt de fa m ilie .
M a t t e o a bătut un loc lângă e l, de fie c a re pa rt e a pa t ului,
c e râ nd să stăm a m â ndoi lângă e l.
„Bine , c a re c a rt e ?” L-a m înt re ba t pe fiul m e u, c u gâ t ul ușor
înc orda t de emoții. Adevărul e ra că îm i dore a m o fa m ilie
adevărată. U n soț c a re m -a iubit , c opii c a re a le rga u prin
c a sa noastră, bunic i c a re îi prețuiau. M i-a m dorit t ot ul, deși
e ra m a i proba bil să a jung pe Lună de c â t să obțin oric e .
„Fia ba ”, a c e rut e l. Ba sm .
„Ei bine , a m ic e . Luc ia no îți poa t e c it i o fia ba . Vă voi c it i Ouă
V e rzi și șuncă.”
I -a m înm â na t lui Luc ia no unul dint re ba sm e le în italiană. "T u
prim ul."
A înc e put să citească fără obiecții, da r c e va din oc hii lui m -a
neliniștit. Arsura din privire a lui, int e nsit a t e a . M i-a făcut
int e riorul să se topească, m i-a făcut c orpul să reacționeze și
a fost e ne rva nt .
Cit i c u voc e a lui profundă, c uvint e le italienești rost ogolindu-i
fără e fort de pe limbă. A fost c e va a l na ibii de sfâșietor în
a c e st m om e nt . I m a gine a clară a c e e a c e a r fi put ut fi și nu
va fi niciodată. M -a înfuria t pe de st inul c a re nu m -a lăsat să-l
a m . M -a înfuria t pe a c e st om c a re m i-a lua t t ot ul. M -a înfuria t
că, în c iuda t ut uror, c orpul m e u încă a reacționat la e l.
Și m a i pre sus de t oa t e , m -a m urâ t pe nt ru că încă îm i dore sc
propriul ba sm .
„Gra c e ”, voc e a lui Luc ia no e ra o șoaptă blândă. Era m a t â t
de a dâ nc în gâ ndurile m e le , înc â t voc e a lui m -a tresărit.
„Doa rm e .”
Privire a m e a s-a îndre pt a t către fiul nost ru înt re noi și a poi s-
a m ut a t către soțul m e u. M -a m uit a t la a c e i oc hi a lun.
Doa m ne a jut a -m a . l-a m vrut . Chia r și după t oa t e , l-a m vrut .
N u l-a m put ut lăsa să mă distrugă. Abia a m reușit da t a
trecută. U n c opil c a re creștea în m ine a fost ha rul m e u
sa lva t or. Ce a r fi dacă l-aș lăsa să mă tragă din nou în
fa rm e c e le lui?
N e -a m rupt c ont a c t ul vizua l și m -a m ridic a t ușor de pe pa t .
Luc ia no a urm a t e x e m plul.
Î n m om e nt ul în c a re a m înc his ușa c a m e re i lui M a t t e o în
urm a m e a , Luc ia no a spus: „Eve nim e nt ul de m â ine ...”
„N u”, l-a m înt re rupt . „N u m e rg c u t ine .”
Bătăile inim ii de tăcere.
„U nc hiul tău va fi a c olo.”
m -a m învâ rt it . Pie pt la pie pt . De ge t la de ge t .
„De c e nu a i spus a st a m a i de vre m e ?” L-a m urmărit pe soțul
m e u pe nt ru oric e urmă de înșelăciune. N u a m put ut să
măresc dacă a spus adevărul sa u nu. Cum na iba a a juns
unc hiul m e u invit a t la un e ve nim e nt c a re să-i finanțeze pe
supraviețuitorii atrocităților susținute de e l și Be nit o K ing! A
fost t ot ul un front fa ls? „Și de c e l-a i fa c e pe unc hiul m e u să
pa rt ic ipe la e ve nim e nt ul tău? Cre de a m că-i urăști c ura jul.”
"Fa c ." L-a m privit suspic ios, aşteptând e la bora re a lui. N u a
ve nit niciodată. — Fa m ilia Rom a no va plăti pe nt ru păcatele
lor, Gra c e .
Luc ia no nu a a vut sc rupule c â nd m e rge a după c e e a c e își
dore a . Sa u dist rugâ nd oa m e ni în c a le a lui. Ar t re bui să știu
dire c t .
U n dom n în pie pt . Am ignora t -o.
„Ca re e st e c odul ve st im e nt a r?” N u m -a m hotărât dacă voi
m e rge . Deși în m int e a m e a s-a form a t o ide e . Ar put e a fi m a i
ușor să mă de sc urc de fa m ilia m e a dacă m-aș de sc urc a
singur pe bunic a și a poi aș a ve a grijă de unc hiul m e u. Odată
pe nt ru t ot de a una !
„V oi t rim it e c e va în c a m e ra noastră m â ine ”, a răspuns e l.
Ex pre sia lui e ra de ne c it it , da r a m simțit că e ra o pisică c a re
t oc m a i m â nc a șoarecele. Și e u e ra m șoarecele.
Lasă-l să creadă a st a . N u aș m a i fi pionul nimănui. N u pe nt ru
soțul m e u. N u pe nt ru unc hiul m e u. N u pe nt ru bunic a m e a . De
da t a a c e a st a , aș a ve a grijă de fiul m e u, Ella , și de m ine .
Pe nt ru că nim e ni a lt c ine va nu a r fa c e -o.
Am da t din c a p și m -a m dus să mă îndepărtez de e l c â nd
m â na lui s-a înfășurat în jurul înc he ie t urii m e le .
"U nde t e duc i?"
— La c ulc a re , Luc ia no.
El a c hic ot it . N e noroc it ul a c e la c hia r a c hic ot it . "Sunt fe ric it
sa a ud a st a ."
Ca pul i s-a lăsat în jos, ia r gura i-a t re c ut ușor pe st e pie le a
pe c oa da gâ t ului m e u, dâ ndu-m i fiori pe șira spinării. Chia r
dacă înc e rc a m să mă m int singur, spunâ nd că nu vre a u să
fa c a st a , c a pul m i s-a înc lina t pe nt ru a -l a c om oda m a i bine .
Evide nt , a m fost un m inc inos rău.
„Dorm i din nou în c a m e ra noastră”, a m urm ura t e l, respirația
lui fie rbint e a rzâ ndu-m i pie le a . N -a r t re bui să c e de z. Mă
îndrăgosteam re pe de de e l din nou, la fe l de ușor c a da t a
trecută. „N u t e m a i c e rt a c u m ine pe nt ru a st a . Vă rog."
Oc hii m i s-a u a prins spre fața lui.
V e nind de la un om c a re nu a cerșit niciodată. N u a înt re ba t
niciodată. Doa r c e rut . Așa că a m c e da t din nou.
La na iba om ul ăsta!
Pe nt ru că m -a făcut sla b, prost și t ot fe lul de luc ruri greșite.
Ar t re bui să mă lupt c u e l, să-i re zist , da r singurul se nt im e nt
c a re a pe rsist a t a fost ne voia de e l.
M â inile m e le ridic a t e , de ge t e le îm pinse prin părul lui și i-a m
prins pic ioa re le m oi. N u e ra m sigur dacă înc e rc a m să-l
pe de pse sc sa u să mă țin de m int e . Am be le noa st re m int e ,
pe nt ru că această poftă și dorință nu a r t re bui să ardă înt re
noi c a niște infe rnuri a le ia dului.
Proba bil că a simțit lupt a m e a interioară pe nt ru că și-a
sigila t gura pe st e a m e a . M a i degrabă, s-a izbit de buze le
m e le , sărutându-mă c u o dispe ra re nesăbuită. Același pe
c a re l-a m simțit a rzâ nd în st om a c .
N u a așteptat prim ire a , lim ba lui s-a îm pins de buze le m e le și
a c uc e rit . M -a m m ode la t în c orpul lui, disperată după
a t inge re a lui, zgâ rindu-i sc a lpul. Doa m ne , a c e st om a r fi
m oa rt e a m e a .
N u, nu a r fi. El e st e m oa rt e a m e a .
„N u voi a ve a niciodată sătura de t ine , soție.” V oc e a lui e ra
joasă, răgușită, dorința împletită în fie c a re c uvâ nt .
Fe lul în c a re m -a privit , ne voia primordială din oc hii lui a lune
m i-a c onsum a t fie c a re respirație tremurătoare și fibre din
m ine . M â inile lui a u c oborâ t până la fundul m e u și m -a u prins
de fund, ridicându-mă. Fără să rup sărutul, pic ioa re le m e le s-
a u agățat în jurul t a lie i lui, zdrobindu-se de e l.
Această ne voie c a re îm i c urge prin t rup m -a r a rde în sc rum .
Poa t e că a r fi o ușurare binevenită.
Gura lui îm i a rde a pie le a , oriunde se a t inge a u buze le lui, mă
m a rc a . Gura și m â inile m e le e ra u înfom e t a t e de fie c a re
c e nt im e t ru din e l. Cu fie c a re lovitură a lim bii, m i-a a prins
dorința la un nive l c u t ot ul nou.
Din colțul minții, a m înre gist ra t că e ra în dorm it orul nost ru.
Da , dorm it orul nost ru. Pe nt ru că nu a m a i fost nim e ni pe nt ru
m ine îna int e a lui și nic i după e l.
Ușa s-a înc his în urm a noastră c u o t râ nt ire puternică și m -a
c oborâ t pe pode a .
„Dezbracă-te”, porunc i e l, c u voc e a răgușită.
Pa siune a din oc hii lui m -a făcut să-i a sc ult inst a nt a ne u.
Pe nt ru că a m vrut să-mi da u jos ha ine le , să-i sim t pie le a pe a
m e a . Oc hii ni s-a u bloc a t . Privindu-l la e l a fost c a și c um mă
uit la propriul m e u prinț înt une c a t .
Pa siona t . N e ie rt a t . N e m ilos.
M i-a m ridic a t cămașa de sm a ra ld. Cu m ult t im p în urmă,
Luc ia no m i-a spus că mă iubește în oric e c uloa re ve rde . Î i
plăcea c ont ra st ul c ulorii părului m e u c u ve rde le . Pa siune și
iederă, a spus e l. L-a m a le s subconștient pe nt ru soțul m e u?
Au urm a t blugii m e i a lbi, c onfort a bili. T ot t im pul, m -a privit
c u foa m e a în oc hi. Privire a lui m i-a străbătut c orpul, fie c a re
privire persistentă m â ngâ indu-m i pie le a expusă.
Următoarele a u fost sut ie nul și chiloții m e i, ia r privire a lui de
rău a ugur s-a înt une c a t de dorință și ne voie , în t im p c e e l se
îmbibă în ve de re a c orpului m e u gol.
— E râ ndul tău, a m răpit, c u respirația neregulată. N u m i-a
scăpat c â t de ușor a m c e da t în fața a c e st ui om . Ce na iba ,
a m fost o fe m e ie slabă.
S-a dezbrăcat de propriile ha ine , ra pid și e fic ie nt . M i s-a
lăsat gura apă văzându-l gol. Fie c a re . La na iba . T im p. I -a m
iubit t rupul, tăiat din marmură, rupt și dăltuit la perfecțiune.
Soțul m e u a fost un bărbat de va st a t or de frum os.
"Pe pa t ." Ordinul lui m -a făcut să t re m ur de nerăbdare.
Fără e zit a re , m -a m urc a t pe pa t ul lui Ca lifornia K ing. N ic i
măcar nu mă a t inse se încă și a m simțit un firic e l de dorință
c urgâ ndu-m i pe int e riorul c oa pse i. Privindu-l prin ple oa pe c u
glugă, s-a m ut a t pe pa t , c a un prădător c a re își urmărește
pra da .
Eu sunt pra da lui. S-a r părea o pradă dornică. M -a urmărit în
ult im ii t re i a ni.
A plut it de a supra m e a , ge nunc hii despărțindu-mi pic ioa re le
m a i la rg. Î n t im p c e oc hii lui s-a u c onc e nt ra t a supra păsăricii
m e le , nu a put ut a sc unde reacția c orpului m e u față de e l.
Dorința c a re strălucea înt re c oa pse le m e le e ra t oa t e
dove zile de c a re a ve a ne voie . Era m nerăbdătoare să-l a m în
m ine .
„At â t de frum os,” croncăni e l, c u m â na pe pe nis, m â ngâ indu-
se . N u e ra nic i ve se lie sa u batjocură în voc e a lui. Doa r
reverență. Fie c a re fibră din m ine s-a t opit pe nt ru e l. M i-a m
a rc uit spa t e le , spunâ ndu-i fără c uvint e că a m ne voie de e l în
m ine . „O să t e t ra g până c â nd toată c a sa , înt re g orașul, t e
a ude țipând num e le m e u.”
Cuvint e le lui m -a u a fe c t a t , făcându-mă sc la v pe nt ru
a t inge re a lui și re ve ndic a re a lui. S-a fre c a t de int ra re a m e a ,
juc â ndu-se c u m ine , tachinandu-mă. Sfa rc urile m e le e ra u
a t â t de st râ nse înc â t mă dure a u, fiind ne voie c a e l să muște
pie le a sensibilă pe nt ru a e libe ra această t e nsiune .
„T e rog, Luc ia no.” Mă înne bune a cu această ne voie
arzătoare lingâ ndu-m i fie c a re c e nt im e t ru din pie le . M i-a m
ridic a t șoldurile c u dispe ra re , nepăsându-mă că păream
la c om și dispe ra t după e l. Părea însă să nu obse rve sa u să-i
pe se , pe nt ru că în c lipa următoare, c u o singură lovitură
puternică, a îm pins până la capăt, umplându-mă până la
m â ne r.
Am t ra s a e r în pie pt în t im p c e senzațiile se înt inde a u prin
m ine . Ac e a st a a fost supune re a m e a totală, a m fost a lui.
Î nt ot de a una fuse se m a lui. Fața lui Luc ia no s-a t ra nsform a t
înt r-una de pose sie totală.
„T u ești a m e a , soție”, a spus e l în t im p c e ieșea și îm pinge
îna poi înăuntru. „Fie c a re respirație pe c a re o ie i”, m â râ i e l în
t im p c e se îm pinge îna poi, „… e st e a m e a . Și e u sunt a l tău.”
St râ nsoa re a lui de șoldurile m e le s-a st râ ns, de ge t e le lui
înfipâ ndu-m i în c a rne . A fost o dure re delicioasă. M -a m
a ple c a t și i-a m lua t buze le înt r-un sărut. Mișcările lui, inițial
măsurate și pe înde le t e , a u înc e put să crească în viteză.
Și a poi a înc e put să se miște necruțător, c a un om pose da t .
U nghiile m e le i-a u zgâ ria t spa t e le , înc ura jâ ndu-l, im plorâ ndu-
l să mă tragă m a i t a re . M a i a dâ nc . Nemiloasă și nemiloasă.
M i-a m înfipt unghiile în spa t e le lui, c u ple oa pe le înc hise ,
concentrată doa r pe plăcerea pe c a re m i-o dădea.
„M a i m ult ”, a m ruga t e u. "M a i t a re ."
Mișcările lui a u de ve nit m a i gre le , ne m iloa se ... mă năruia c u
îm pinge ri ra pide și a dâ nc i, ia r st e le le se învâ rt e a u în spa t e le
ple oa pe lor m e le .
„De sc hide oc hii”, a mormăit e l c e re re a .
Abia m i-a m de c ojit ple oa pe le , înt â lnindu-i privire a nebună de
poftă. Am simțit că vin de zlipit , orbit de plăcerea pe c a re m i-
o ofe re a .
„V re a u să ve zi c ine t e ba t e .” A int ra t a dâ nc în m ine .
"Da da da . M a i m ult , a m im plora t prin ge m e t e înt re rupt e , c u
c a pul bic iuindu-m i dint r-o pa rt e în a lt a .
„Al m e u să t ra g.” Î m pinge re . „Al m e u de spa rt .” Î m pinge re .
„Al m e u să sa lve z.”
Corpul m e u urc a din c e în c e m a i sus, c u fie c a re k ilogra m
ne re gula t și gre u a l lui. Cuvint e inc oe re nt e m i-a u părăsit
buze le , m int e a m i-a pie rdut c om ple t din c a uza plăcerii
e x t re m e pe c a re o ofe re a soțul m e u.
"T u. Sunt . La na iba . A m e a ."
Plăcerea m i-a izbuc nit prin ve ne și m -a m simțit în spirală de
pe m a rgine , înt r-un m ilion de bucăți. Orga sm ul m i-a zguduit
m ie zul int e rior, păsărica mea st râ ngâ ndu-se în jurul
pe nisului lui, m ulgâ ndu-l pe nt ru t ot . A c ont inua t să se miște,
îm pingâ nd prin orga sm ul m e u, îm pingâ nd... o dată, de două
ori, până c â nd c orpul i s-a înc orda t în t im p c e ge m e a
e libe ra re a lui.
Am rămas așa, a m â ndoi gâ fâ ind gre u în t im p c e c obora m
înc e t de pe înălțimi. Ca pul lui s-a sprijinit de c urba gâ t ului
m e u. Cuvint e ne rost it e a t â rna u în a e r, gre le de se ns. N u l-a m
t re c ut niciodată pe st e Luc ia no V it a le ... soțul m e u. M oa rt e a
mea.
I nim a m i-a bătut c u put e re în pie pt și m i-a fost teamă că nu
va a uzi c um va șoaptele inim ii m e le , mărturisindu-i soțului
m e u că nu l-a m t re c ut niciodată pe st e e l. Că încă l-a m iubit .
Am fost c onda m na t ! Dacă pist olul lui îm pot riva c ra niului
m e u nu a r zdrobi a c e st e se nt im e nt e de dra gost e , nu e ra m
sigur c e a r fi făcut-o.

T re c use de m ie zul nopții și pic ioa re le m e le goa le nu sc ot e a u

nic iun sune t pe pode a ua de marmură. N u purt a m a lt c e va
de c â t chiloții m e i și cămașa de roc hie a lui Luc ia no c a re m i-
a c oborâ t până la ge nunc hi. Era c e va re c onfort a nt în m irosul
fa m ilia r de c it ric e le m nos a l lui, c a re mă a t inge a de pie le .
M -a m îndre pt a t jos, spre zona pisc ine i unde i-a m spus Ella să
mă întâlnească. Î n m om e nt ul în c a re a m ieșit afară, a e rul
re c e din se pt e m brie m i-a lovit fața îmbujorată. Pe nt ru o
clipă, m i-a m oprit pa sul, a m înc his oc hii și a m a sc ult a t
liniștea nopții în t im p c e a e rul îm i răcea pie le a fie rbint e .
Dacă aș put e a îngheța t im pul și să ne la s în a c e st c oc on. S-
a r put e a să nu fie un c oc on re a list , da r a fost m a i bun de c â t
re a lit a t e a .
Am de sc his oc hii și a m obse rva t -o pe Ella de ja așezată lângă
piscină, așteptându-mă, cu ra m a ei mică așezată pe
m a rgine a pisc ine i, c u pic ioa re le a t â rnâ nd de e a .
„H e i”, a m sa lut a t -o și m -a m așezat lângă e a , oglindindu-i
poziția.
Arunc â ndu-m i o privire laterală, e a m i-a a runc a t un m ic
zâ m be t . „Arăți de parcă t e -a i prăbușit print re le nje rii de pa t
c u un a num it soț a l tău.” Umărul e i m -a înghiont a t ușor,
t onul e i t a c hina t .
M i-a m da t oc hii pe st e c a p. „N u m i-a i spus să profit de fa pt ul
că sunt sub același acoperiș c u e l?”
U n c hic ot it blâ nd îi scapă. „Sigur că a m făcut-o, deși nu
c re de a m că îm i ve i a c c e pt a sfa t ul.”
N u e ra intenția m e a să ia u sfa t ul e i, da r părea că sunt o
fe m e ie slabă c â nd e ra vorba de soțul m e u.
Stăteam în tăcere, c u a m bii oc hi zăbovind pe suprafața
pisc ine i. Î nt une ric ul nopții c a re ne înc onjura ne re fle c t a
t e m e rile .
"Ce a i găsit?" a m înt re ba t în c e le din urmă.
„U nc hiul tău și Be nit o K ing a u pus a c um un preț pe c a pul
nost ru, așa că alți mafioți din c e rc urile lor a proba t e ne -a r
a jut a să ne loc a lize ze .”
Bum -bum . Bum -bum . Bum -bum .
Știam că va ve ni; din m om e nt ul în c a re a m pus pic iorul pe
pământul SU A, a fost doa r o c he st iune de t im p. se c unde .
M inut e . Z ile . N u luni; Î nt ot de a una a m știut că nu a ve m luni.
Da r la na iba , speranța a fost o cățea, o cățea fără inimă. Și
c hia r și a c um , strălucea în înt une ric ... c a un ne noroc it de
fulge r. Î nt ot de a una un fulge r plin de speranță. Ar fi st rivit –
fie de mafioții ne m ilosi, fie de re a lit a t e a crudă.
„V a t re bui să fugim . Fără M a t t e o, a m șoptit, ia r a c e le
c uvint e m -a u rănit fizic în pie pt . Am â ndoi a m a runc a t o
privire spre fațada de marmură a c ona c ului lui Luc ia no.
„M â ine , după e ve nim e nt ul bunic ii m e le . O uc ide m , a poi îl
uc ide m pe unc hiul m e u și fugim .”
O bătaie de inimă de tăcere mortală, zdrobit oa re de pământ,
c a re ne -a sfâșiat a m be le sufle t e .
„Doa m ne , Gra c e . Cre zi că l-a m put e a a duc e pe M a t ... se
înt re rupse e a .
„N u, nu put e m ”, a m mormăit. M -a om orâ t să spun a st a , da r
a c e st a e ra c e l m a i sigur loc pe nt ru M a t t e o. Dacă a m reușit
și dacă a r de ve ni vreodată în siguranță pe nt ru noi, m-aș
înt oa rc e după e l. Chia r și știind că făceam c e e a c e t re buie
de către fiul m e u, m -a zdrobit să ple c . A t re buit să o fa c , da r
fie c a re gra m din ființa m e a , așa c um m a m a lui, s-a opus.
"T e simți bine ?"
"Da ." N u a m fost , da r a st a nu a c ont a t . Supraviețuind a st a ;
prot e ja re a lui M a t t e o e ra c e e a c e c ont a c e l m a i m ult . „N u
vor renunța până nu ne vor a ve a .”
Eu nu reuşisem. Ar fi t re buit să-mi vâ ne z unc hiul, bunic a și
Be nit o K ing și să-i uc id pe toți. Î n loc de încercările noa st re
mărunte de a dim inua a ve re a Rom a no, a r fi t re buit să ne
pe t re c e m ult im ii t re i a ni pla nific â nd c um să-i vânăm și să-i
uc ide m . Da r ne -a m prefăcut că a u uit a t de noi, c re zâ nd că ne
put e m trăi re st ul vieții ascunși. A fost o iluzie de siguranță în
c a re ne -a m păcălit.
Ac um ne urmăreau și m a i necruțător.
„List a noastră de fa ni continuă să crească”, mormăi Ella . Era
speriată, așa c um t re buia . Era m îngrozit .
Am înghițit gre u. Știam c e t re buie să fa c , da r inim a m i s-a
răsucit de a gonie c u gâ ndul la a st a . M â ine , l-aș lăsa pe
M a t t e o în urmă. La na iba , a st a doa re !
A fost luc rul c ore c t de făcut, da r m -a durut a t â t de t a re . N u
știam c um o să supraviețuiesc. El a fost înt re a ga m e a viață.
Eu și Ella ne -a m înc uia t și inim a m i-a sâ nge ra t . — Ești sigură
că vre i să vii, Ella ?
"Da . Da t oria m e a rămâne neplătită față de unc hiul tău și
fa m ilia K ing. Dacă rămân, M a t t e o e st e în pe ric ol.”
"Bine ." V oc e a m e a e ra răgușită. Știam că și inim a i se
frâ nge . S-a îndrăgostit de M a ssim o. M -a m îndrăgostit din nou
de soțul m e u. Viața a st a a fost un grup a l na ibii... c e s-a
înt â m pla t c u o viață simplă c u un ga rd a lb?
Oh da ! A fost întreruptă de un a c ord străvechi a l strămoșilor
m e i de a ofe ri o frumusețe pe nt ru nenorociți de mafioți.
Monștri, m a i m ult c a a st a .
Doa m ne , nu știam dacă aș put e a supraviețui vieții fără fiul
m e u în e a . M a t t e o a făcut pa rt e pe nt ru t ot de a una din ADN -ul
m e u. Și a m lăsa t ot ul în urmă. Singura aparență de fa m ilie
pe c a re o a ve a m .
„La gală, o omorăm pe bunic a m e a ”, a m șoptit e u jos,
ignorâ nd dure re a surdă din inim a m e a c a re a ve a să fie în
c urâ nd singurul luc ru de simțit. „At unc i m e rge m la
st râ nge re a de fonduri a lui Luc ia no și încolțim unc hiul m e u.
Odată c e sunt morți, M a t t e o e st e în siguranță de fa m ilia
m e a . Și noi doi vom a le rga .” Am inspira t a dâ nc și a m e x pira t
înc e t . „Luc ia no vre a să m e rg c u e l la st râ nge re a de fonduri.
Î i voi spune că ne înt â lnim c u e l a c olo. V a fi singura noastră
șansă să ne a propie m de e l.”
Ea înghiți în se c , c u oc hii strălucind de la c rim i nevărsate.
„Știu că e st e t ot c e put e m fa c e , da r mi-aș dori să-i put e m
uc ide și pe Be nit o și pe M a rc o K ing.”
m i-a m dorit si e u. „Ar fi o sinuc ide re ”, a m șoptit. „Sunt e m
de pa rt e de e le m e nt ul nost ru.”
Și a st a a fost o sube st im a re . Da , a m învățat c um să pira t a m .
Da , a m spălat ba ni m urda ri. Am învățat să împușcăm c u o
armă, da r a m fost c e l puțin sufic ie nt de deștepți înc â t să ne
dăm se a m a c â nd e ra m depășiți.
„Ce fa c doa m ne le m e le pre fe ra t e în m ie zul nopții?” V oc e a lui
N onno ne -a tresărit și a m â ndoi a m sărit de frică. M â na pe
pie pt a înc e rc a t să-mi c a lm e ze inim a năvalnică.
Arunc â ndu-i lui Ella o privire laterală, a m da t din c a p. Am fi
ga t a să alergăm m â ine seară, după c e m i-a m uc is bunic a și
unc hiul. S-a ridic a t în pic ioa re , ia r e u i-a m urm a t e x e m plul.
N onno e ra pre a bătrân pe nt ru a înc e rc a să se așeze la
m a rgine a pisc ine i.
„N oa pt e bună, N onno”, mormăi e a și se aplecă pe nt ru a -i
pune un sărut pe obra zul încrețit. A fost rămas-bunul e i. N e -a
lăsat pe a m â ndoi în urmă c â nd a int ra t în casă.
„Am â ndoi a ve m je t la g”, i-a m răspuns la înt re ba re a lui
anterioară. „N u a m put ut dorm i.” M inc iunile m e le e ra u
a m a re . „M a t t e o s-a dist ra t bine la plajă.”
A fost înc e rc a re a m e a de a sc him ba c ursul discuției noa st re .
„Est e un băiat bun”, murmură e l zâ m bind. V orbind de spre e l
îl făcea m e re u să zâmbească.
Ce l puțin N onno îl iube a . Chia r și fără să știe că M a t t e o e st e
V it a le , a t â t Luc ia no, c â t și N onno a u fost buni c u e l. Odată
c e a u prim it c onfirm a re a , a m știut fără îndoială că M a t t e o va
fi iubit și prot e ja t . N onno îl iube a de ja .
— N u, poți să-mi promiți c e va ?
„Ce e a st a , fiică?”
M i se st râ nge a gâ t ul, făcându-mi gre u să vorbe sc . „Dacă m i
se întâmplă c e va , ține-l pe M a t t e o în siguranță.” Inspirația
lui ascuțită a zăbovit în a e r. „T u și Luc ia no ține-l în
siguranță... t e rog.”
— Ce e st e , Gra c e ? M â na lui a lua t -o pe a m e a și m -a m uit a t
la bătrân. Era ironic că viața m e a e ra legată de a lui c hia r
îna int e de a m uri părinții m e i și nu a m știut niciodată. Până
în a c e a noa pt e c â nd Luc ia no m -a t â râ t afară din c lubul lui de
noa pt e și c hia r pe c uloa r, nic i măcar nu a m știut de a c e st
bărbat c a re a r fi t re buit să-mi fie t ut ore le .
Viața m e a a r fi fost a t â t de diferită dacă e l a r fi fost .
„Prom it e -m i, t e rog”, a m im plora t în șoaptă.
"Iţi prom it ."
"Mulțumesc." M -a m a ple c a t și l-a m sărutat pe celălalt obra z.
Ac e st om a fost înt ot de a una bun c u m ine . I ndife re nt c e s-a r
fi înt â m pla t , e l și-a ținut c uvâ nt ul. M -a m îndre pt a t spre casă,
lăsându-l în urmă. M -a m îndre pt a t îna poi în pa t ul soțului
m e u. Ar fi ult im a noastră noa pt e împreună.
Î na int e de a m e rge în dorm it orul lui Luc ia no, a m t re c ut pe la
c a m e ra lui M a t t e o. Dorm e a a dâ nc , c u pic ioa re le a t â rnâ ndu-i
de pa t . Aplecându-mă pe st e e l, i-a m pus un sărut pe frunt e .
A a vut inim a m e a de prim a dată c â nd l-a m simțit mișcându-
se în m ine , ia r odată c e s-a născut, a m fost c om ple t
îndrăgostită.
a lui Luc ia no și a fiului m e u . U n produs a l une i răzbunări
a m a re , da r c e l m a i bun re zult a t , indife re nt de dure re a c a re
a ve a să urm e ze c â nd ple c , lăsându-mi inim a în urmă.
Î n m int e a m e a s-a u juc a t dife rit e sc e na rii, înc e rc â nd să
găsesc oric e alternativă sigură c a re să-l aducă în siguranță.
N u a m put ut ve de a nic iunul. Luc ia no l-a r ține în siguranță.
Soțul m e u a fost o mulțime de luc ruri, da r un luc ru la c a re a
e x c e la t a fost să-și prot e je ze fa m ilia . Și M a t t e o e ra fa m ilia
lui, c a rne a și sâ nge le lui.
Am simțit a c e a furnicătură familiară pe șira spinării și a m
știut că Luc ia no e ra c hia r în spa t e le m e u. Oc hii m e i a u
zăbovit pe c hipul fiului m e u, înc e rc â nd să m e m ore ze fie c a re
râ nd. El e ra o pa rt e din m ine , ia r gâ ndul de a trăi fără e l îm i
făcea sufle t ul în bucăți. Mă prăbușam lit e ra lm e nt e pe
dinăuntru și m -a m m inuna t că pe dinafară păream pus
laolaltă.
M -a m ridic a t , c u pie pt ul lui Luc ia no c hia r în spa t e le m e u. M -
a m re ze m a t în pie pt ul dur a l soțului m e u, ia r brațele lui s-a u
înfășurat în jurul m e u. M i-a m pe rm is această slăbiciune,
pe nt ru ult im a oară. Ac e st e a m int iri a r put e a fi singurul luc ru
c a re a r fa c e viit orul singura t ic suport a bil.
Poa t e altă viață, altă dată a m fi put ut a ve a o șansă.
„Doa rm e bine .” Respirația fie rbint e a lui Luc ia no m i-a a rs
pie le a , trimițând fiori și re gre t prin c orp. „Ca m a m a lui.”
Ac e st a a fost unul dint re puținele luc ruri pe c a re le -a prim it
de la m ine . Î n oric e a lt fe l, e ra c a tatăl său. M -a m buc ura t de
căldura c orpului lui Luc ia no, știind că re st ul vieții m e le ,
oric â t de lungă a r fi, va fi petrecută re c e și singură. Ella se
îndrăgostise de M a ssim o. Ar a ve a propriile e i răni de lins.
L-a m lua t de mână pe soțul m e u și l-a m t ra s din c a m e ra lui
M a t t e o. Am c ont inua t să m e rg spre dorm it orul soțului m e u,
pașii lui Luc ia no c hia r în spa t e le m e u. N ic i unul dint re noi nu
a spus nic iun c uvâ nt . Se a ra a st a a r fi pe nt ru noi... pe nt ru
m ine .
Ușa dorm it orului s-a înc his în urm a noastră c u un c lic ușor.
M -a m înt ors spre a c e st bărbat. Era m ult m a i îna lt de c â t
m ine , înc â t m i-a m ridic a t fața pe nt ru a -i st udia trăsăturile.
M a t t e o a ve a să crească și să se m e ne c u e l. N u mă îndoia m
de a st a . Și o să-mi fie dor de t ot ; gâ ndul m i-a da t suspine în
gâ t , da r i-a m sufoc a t .
Am lupt a t a t â t de m ult t im p c u atracția și dra gost e a m e a
pe nt ru a c e st om . Chia r și după c e m i-a apăsat trăgaciul de
tâmplă, t ot l-a m iubit . Și m -a m urâ t pe nt ru că l-a m iubit . Da r
a c um , e ra dife rit . Era dife rit . Era m c u siguranță diferită.
Spre de ose bire de pa siune a anterioară, a c um a m vrut să
sa vure z m om e nt ul. Ac e st e a a u t re c ut c â t e va ore îna int e de
zori. M â ine , le-aș lăsa pe t oa t e în urmă.
M -a m ridic a t pe de ge t e le de la pic ioa re și m -a m înt ins după
buze le lui. Buze le a c e le a păcătoase c a re a r put e a t rim it e
c orpul m e u în flăcări. Buze le a c e le a c a re a r put e a să-mi
trimită inim a la înălțimi flut ura t oa re și să o spargă în bucăți.
M i-a m st râ ns dinții pe buza lui inferioară, pe riâ ndu-m i lim ba
c hia r în spa t e .
Lim ba lui s-a îm pins în gura m e a , c uc e rind așa c um a făcut-o
înt ot de a una . N u a ve a ne voie să cucerească c e e a c e e ra de ja
a l lui, da r nu put e a m să-i spun a c e le c uvint e . Î n sc him b, i-aș
arăta. M i-a m apăsat c orpul m oa le de c e l dur. M â inile m e le s-
a u înfășurat în jurul c e a fe i lui, de ge t e le m e le s-a u înc urc a t în
părul său gros și înt une c a t .
„Nevastă”, a m urm ura t e l pe buze le m e le , c u respirația
gre oa ie . "Ce im i fa c i?"
Ave a în blugi și o cămașă albă descheiată. Proba bil că le -a
t ra s c â nd a ple c a t să mă c a ut e . Sa u poa t e a ve a c e va de
re zolva t . N u c ont a .
Împingându-și cămașa de pe um e ri, a m lăsat-o să cadă fără
zgom ot pe pode a și pie pt ul lui m a gnific la ve de re c om ple t . I -
a m apăsat un sărut pe buze le lui și a m înc his oc hii, sa vurâ nd
gust ul lui, păstrându-l în m e m orie . I nim a lui a bătut sub
a t inge re a m e a , potrivindu-mă c u propriul m e u puls.
N im e ni îna int e a lui nu s-a c om pa ra t vreodată. Și n-a r fi
nim e ni după e l - niciodată. M i-a m t ra s buze le pe st e pie le a lui
măslinie bronzată, pe gâ t ul lui. M â inile m e le s-a u înt ins la
c ure a ua lui, de ge t e le m e le bâ jbâ ind c u e a și c u na st urii lui
de blugi, dornic e să sc a pe de ha ine le lui. Curâ nd, pa nt a lonii
lui a u urm a t m orm a nul de ha ine a runc a t e pe pode a . Am
c ont inua t t ra se ul pe a bdom e ne le lui c ize la t e .
Poa t e a ve a pa t ruze c i de a ni, m ult m a i în vârstă de c â t m ine ,
da r nim e ni nu put e a ne ga că Luc ia no a ve a un c orp de ze u. L-
a m da t îna poi. Cu fie c a re pa s pe c a re l-a făcut, a m făcut un
pa s îna int e până ne -a m oprit în pa t .
„Așează-te”, i-a m spus, c u voc e a a bia pe st e o șoaptă.
M -a m lăsat în ge nunc hi, lovind plușul c ovorului. Gâ ngâ ndu-i
înt re ge nunc hii lui desfăcuți, m i-a m jura t în se a ra a st a că îl
voi a duc e în ge nunc hi. Da rul m e u de despărțire, m -a m gâ ndit
puțin a m a r.
St râ nsoa re a soțului m e u s-a m ut a t la gâ t ul m e u, st râ ngâ nd
ușor, re fle c t â nd dominația și pose sia lui a supra m e a . nu m i-a
păsat. Adevărul e ra că e u îi aparținem. Mi-aș recunoaște.
M i-a m lins buze le , inim a m i-a bubuit put e rnic pe pie pt ,
amenințând să e x plode ze . Se a ra a st a a r fi ult im a noastră
noa pt e . M i-a m ținut oc hii pe a i lui în t im p c e m -a m a ple c a t
înăuntru, luâ nd c a pul pe nisului lui înt re buze , gust ul lui pe
lim ba m e a o fa m ilia rit a t e c a re m i-a lipsit .
— La na iba , ge m u e l. M â na lui s-a prins în părul m e u în t im p
c e i-a m înc onjura t c a pul pe nisului c u lim ba . Pic ioa re le lui s-
a u de sprins m a i la rg pe nt ru a fa c e m a i m ult loc pe nt ru m ine
și a m rupt c ont a c t ul vizua l pe nt ru a -l lins de la bază până la
vâ rf, re zult â nd un a lt geamăt t ort ura t din pa rt e a lui.
S-a r put e a c a Luc ia no să mă dețină, da r și e u l-a m deținut pe
e l. I -a m înc onjura t c a pul pe nisului din nou și din nou,
mișcându-mi lim ba spre pre -c um c la r c a re se înt inde a pe
vâ rf, fre donâ ndu-m i a proba re a . Ave a gust de lic ios.
Oc hii m e i s-a u ridic a t pe nt ru a înt â lni din nou privire a lui
a lun, posesivă. M i-a m t re c ut lim ba în jurul c a pului îna int e de
a -l suge pe t ot în gură, luâ ndu-l a dâ nc în gâ t ul m e u.
Ca pul i-a căzut pe spa t e . „Ast a e , iubire a m e a .” Căldura a
înflorit înt re pic ioa re le m e le la la ude le lui, um e ze a la m i-a
a lune c a t c oa pse le c â nd l-a m văzut la m ila m e a .
Sâ nii m e i s-a u fre c a t de c oa pse le lui, m a t e ria lul subțire a l
cămășii în c a le , deși sc â nt e i de plăcere flut ura u prin m ine .
L-a m supt c u put e re , a lune c â nd înăuntru și afară. Fe lul în
c a re a gust a t a fost a frodisia c ul m e u. Dure re a dint re
pic ioa re îm i pulsa de ne voia de e l, da r a m ignora t -o.
M â na lui s-a prins de un pum n din părul m e u și m i-a mișcat
c a pul, c ont rolâ nd rit m ul. Sus și jos, a dâ nc în gura m e a . Oc hii
noștri nu se clătinau niciodată unul de celălalt, e l mă prive a
c u o privire înt re ple oa pe . S-a îm pins a dâ nc în gâ t ul m e u, ia r
e u a m ge m ut c u pe nisul în gură.
Cu un geamăt, m -a t ra s de lângă e l.
"Gol. Ac um ." Ce re re a lui e ra un mormăit, voc e a lui răgușită.
M -a m ridic a t și i-a m sc os cămașa și chiloții m e i a u urm a t .
Am st a t goală în fața lui. „Du-t e în pa t ”, șuieră e l, în t im p c e
privire a lui a rde a a supra m e a .
U n c hic ot it blâ nd m -a părăsit, în c iuda fa pt ului că mă dure a
inim a în pie pt . „Pa re un dé jà vu.”
Chia r îna int e de a -m i t e rm ina declarația, i-a m urm a t ordinul,
urc â nd pe st e pa t , c u fundul la ve de re c â nd pa lm a lui s-a
c one c t a t c u obra zul m e u. Sm a c k !
„H e i”, a m prot e st a t , da r nu e ra căldură. M -a m uit a t la e l
pe st e umăr și m i-a m mișcat fundul spre e l. Sm a c k .
La na iba , m i-a plăcut.
Pa lm e le lui a u urc a t pe pic ioa re le m e le , a sprim e a m â inilor
lui se simțea bine pe pie le a m e a m oa le . Ant ic ipa re a m i-a
făcut st om a c ul să se strângă, c orpul m e u la c om după m a i
m ult din e l. De ge t e le lui a u zăbovit a proa pe de fundul m e u,
apăsând în int e riorul c oa pse i m e le și le -a m despărțit ușor,
îm pingâ nd în a t inge re a lui. Era m ud pe nt ru e l, c urge re a
excitației m e le c oborâ nd. I -a m simțit de ge t ul m a re
m â njindu-l pe pie le a m e a , a prinzâ ndu-m i o sc â nt e ie în
a dâ nc ul st om a c ului.
Î nt r-o mișcare bruscă, e l m -a răsturnat pe spa t e , c u c a pul
lovind pe rne le , părul m i se înt inse pe st e e l. Căldura din
privire a lui e ra crudă, nealterată. Pulsul m i-a a c c e le ra t în
așteptare. S-a t â râ t pe st e m ine , a poi m -a st râ ns m a i a proa pe
de ceafă până c â nd pie pt ul m e u a fost lângă a l lui.
„Ești a m e a , Gra c e ”, m i-a m â râ it e l la ure c he . „Ești a l m e u
din m om e nt ul în c a re a i re spira t prim a dată. Și ve i fi a m e a
c â nd ve i re spira ult im a t a sufla re .”
Și a poi m -a c iupit de gâ t , marcându-mă. sc â nc e t ul m e u
inițial s-a t ra nsform a t înt r-un geamăt în t im p c e gura lui m i-a
urmărit c orpul, lingâ ndu-m i, sărutând, c iugulind și
declanșând foc uri de a rt ific ii în t ot c orpul m e u.
Și-a sut un m a m e lon în gură și spa t e le m e u sa a rc uit de pe
pa t . Sc â nt e i s-a u a prins prin ve ne le m e le , flăcările
a prinzâ ndu-se și răspândindu-se c a un foc de pădure.
„Luc ia no”, a m re spira t , num e le lui o șoaptă șoaptă pe buze le
m e le .
Apoi sa c oborâ t pe c orpul m e u, poziționându-se înt re
c oa pse le m e le desfăcute și și-a îngropa t fața înt re pic ioa re le
m e le , a poi și-a băgat lim ba a dâ nc în m ine . Spa t e le m i s-a
a rc uit de pe cearșaf și a m st riga t , în t im p c e de ge t e le îm i
st râ nge a u c u pum nii cearșafurile. T rupul m i-a înfiora t sub
căldura lim bii lui și un va l de plăcere m -a inunda t .
A făcut un zum ze t scăzut, de parcă s-a r fi buc ura t de c e l m a i
bun c onia c sa u de se rt . A vibra t prin fie c a re c e nt im e t ru din
m ine . Am be le m â ini i-a u îm pins sub fundul m e u și m i-a
ridic a t șoldurile, de ge t e le lui înfipâ ndu-se în c a rne a m oa le a
fundului m e u în t im p c e m -a t ra s c u lim ba . Era c a și c um
a ve a ne voie de m ine pe lim ba lui, c e va re ve re nt în fe lul în
c a re mă de vora .
"Oh. Ale m e le . Dum ne ze u." Am ge m ut , înfipâ ndu-m i m â inile
în părul lui de s și înt une c a t , num e le lui scăzând de pe buze
în t im p c e lim ba lui se învâ rt e a pe st e c lit orisul m e u îna int e
de a suge . „Luc ia no”, a m re spira t . "M a i m ult . Oh Doa m ne . Vă
rog."
Z gom ot e le lui a dâ nc i în t im p c e mă de vora m -a u înne bunit
de poftă. M i-a m de sc his oc hii și i-a m înt â lnit privire a
mocnită, arzându-mă de propria lui căldură. M -a privit în t im p
c e mă lăpădea c onst a nt , mângâindu-mă din c e în c e m a i
re pe de și m a i t a re , până c â nd a m fost un c hit libe r sub
a t inge re a lui.
Î n și în a fa ra . Î n și în a fa ra . Ge m e t e put e rnic e a u răsunat
prin tăcerea nopții, în t im p c e îm i legănam șoldurile de fața
lui fără rușine. O mână a lui s-a înt ins și m i-a c iupit c lit orisul
um fla t , a poi și-a t re c ut im e dia t lim ba pe st e e l.
"La dra c u." Plăcerea s-a răscolit prin m ine , m ie zul m i-a
t re m urâ nd în t im p c e soțul m e u a c ont inua t să mă lăcuie c u
foa m e , scoțând zgom ot e blâ nde de a proba re .
A c ont inua t să-mi sugă c lit orisul, a poi și-a îm pins de ge t ul în
m ine , c â nd cealaltă mână a a juns în sus pe c orpul m e u și m i-
a c iupit unul dint re sfa rc urile . A fost pre a m ult ; nu a fost de
a juns. M ie rc hiile lui m i-a u zgâ ria t c oa pse le int e rioa re , dinții
lui zgâ riindu-m i c lit orisul și un țipăt i-a ieșit c u ghe a re din
gâ t , în t im p c e un orga sm m i-a unduit .
M -a m zvâ rc olit de gura lui în t im p c e plăcerea crudă îm i
zguduia c orpul și m ic i hohot e de ușurare a u răsunat în
dorm it orul nost ru. N e voia pulsantă și palpitabilă pe nt ru e l
e ra încă a ic i. S-a ridic a t în ge nunc hi, c u bărbia udă de
suc urile m e le .
Gura lui a lua t -o pe a m e a înt r-un sărut put e rnic , pose siv,
lim bile noa st re se încurcă, în t im p c e mă simțeam pe buze le
lui.
„Am ne voie de t ine în m ine ”, a m ruga t e u lângă buze le lui,
de sc hizâ ndu-m i pic ioa re le m a i la rg.
Oc hii i s-a u a prins de căldură. Corpul lui l-a a c ope rit pe a l
m e u, făcându-mi pie le a să ardă pe nt ru e l. M -a sărutat pe gâ t
în t im p ce-și sprijine a m â inile de a m be le părți a le c a pului
m e u. M â inile m e le a u a lune c a t pe spa t e le lui, mușchii lui t a ri
sub vâ rful de ge t e lor m e le . Era u a t â t de m ult e c uvint e pe
vâ rful lim bii m e le . Am vrut să-i spun că îl iube sc ; l-a m poft it .
„Am ne voie de t ine ”, l-a m im plora t , îm pingâ ndu-m i c orpul în
sus, în t im p c e e l se poziționa la int ra re a m e a . Și-a m â ngâ ia t
pe nisul în sus și în josul fa nt e i m e le , dâ nd un ghiont îna int e .
De ge t e le m e le a u c oborâ t până la a bdom e nul lui, a poi i-a u
șerpuit spa t e le , în t im p c e buze le m e le i-a u căutat gura .
Î nt r-o lovitură puternică, m -a um plut până la m â ne r,
îngropâ ndu-se a dâ nc în m ine . Gura lui m i-a înghițit țipătul și
a poi a înc e put să mă tragă t a re , c onduc â nd a dâ nc , șoldurile
luc râ nd c a niște pist oa ne . Mormăiturile lui de plăcere se
pot rive a u c u a le m e le , c orpul m e u s-a de sc his spre e l,
lăsându-l să re ve ndic e . M i-a plăcut să-l sim t în m ine , c a și
c um a r fi înc a dra t o ultimă piesă a puzzle -ului.
Gre ut a t e a lui a supra m e a m â ngâ ie t oa re , a t ra s c u put e re ,
dominându-mă, rupându-mă c u fie c a re îm pinge re . M i-a m
pre da t t rupul, inim a și sufle t ul m e u. M i-a m îngropa t fața în
gâ t ul lui, inha lâ nd pa rfum ul lui unic , m a sc ulin, păstrându-l în
m e m orie pe nt ru t oa t e nopțile singura t ic e c a re a ve a u să
vină.
Era m a t â t de a proa pe , înc â t mormăiturile lui înfiorătoare m i-
a u spus că e ra și e l a proa pe .
„T e iube sc , Gra c e ”, a ge m ut e l răgușit și m -a făcut să mă
prăbușesc pe st e m a rgine , c orpul m e u c onvulsâ ndu-se în
jurul lui și, în același t im p, inim a m e a a sărit în nori
re c unosc â nd c uvint e le lui. Plăcerea a c onsum a t fie c a re fibră
din m ine în t im p c e m -a m bătut sub e l, în t im p c e i-a m suge t
c u put e re pulsul c a re îi bătea în pa rt e a laterală a gâ t ului.
N u s-a clătinat, da r a c ont inua t să împingă c u put e re prin
păsărica m e a strânsă, în t im p c e orga sm ul mă zguduia până
la m ie zul m e u. Ca pul îm i învâ rt e a , inim a îm i frâ nge a și c orpul
m e u se prăbuși.
"Soția m e a . Viața m e a , râpă e l și se cutremură, ult im a sa
lovitură adâncă îna int e să se liniștească și să se re ve rse în
m ine . Respirația i se zdrențuia, pie pt ul i se ridic a și c obora
c u fie c a re respirație, ia r e u i-a m a sc ult a t respirația în t im p
c e t ot ul în jurul nost ru se liniștea.
M â inile m e le l-a u înc onjura t , ținându-mă de e l pe nt ru ult im a
oară. La c rim ile m i s-a u înțepat în spa t e le ple oa pe lor înc hise
și nu a m îndrăznit să mă mișc sa u să risc să mă prăbușesc
înt r-un plâ ns de plin.
Ac um t re i a ni, i-a m spus soțului m e u că îl iube sc . M -a t rim is
de pa rt e .
Astăzi m i-a spus aceleași c uvint e . Și aș fugi.
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul douăzeci și unu

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O

„H
Cum m e rge c u soția t a ?” m -a înt re ba t Ca ssio. După c e i-a m
prim it t ra nsport ul îna poi ie ri și c ina noastră, toți a m m e rs pe
drum ul nost ru. Ave a m a fa c e ri le git im e de c ondus și nu a t â t
de le git im e . M a i im port a nt , a m vrut să luc re z la căsătoria
m e a c u Gra c e , pre c um și să obțin un de t a liu de se c urit a t e
pe nt ru a o prot e ja de M a rc o K ing și fa m ilia e i.
Oc hii m e i s-a u fix a t pe priveliștea din a fa ra fe re st re i m e le ,
unde Gra c e s-a juc a t c u M a t t e o și Ella în piscină. Ea nu știa
că mă înt orc acasă. Râ sul e i fără griji s-a dus prin fe re a st ra
deschisă și am privit -o ținându-l pe Matteo de t a lie ,
învățându-l să înoa t e .
Tatăl m e u, M a t t e o și Gra c e și-au pe t re c ut ie ri după-amiaza
la plajă. Câ nd s-a u înt ors, a m â ndoi a u de c is că e ra t im pul c a
M a t t e o să învețe să înoa t e . Prin urm a re , astăzi, Gra c e , Ella
și tatăl m e u și-au de dic a t toată ziua lecțiilor de înot .
„O fa c i”, a purt a t voc e a e i fericită prin briza , în m ijloc ul
st ropilor de apă. — Bună treabă, iubit o.
„Da , M a t t e o. Loc de muncă bun." Tatăl m e u l-a lăudat în t im p
c e urmărea înt re a ga scenă c u un zâ m be t pe buze . De c â nd
Gra c e s-a înt ors, a fost înt ine rit . Își pe t re c e a fie c a re clipă de
ve ghe c u e i. V roia m să pe t re c și e u fie c a re m om e nt de
ve ghe c u e i, da r se înt â m pla a t â t de multă ra ha t a c um .
Gra c e a purt a t un c ost um de ba ie a lb din două pie se , în st ilul
de modă ve c he . N u a fost re ve la t or, da r a făcut-o să pară
fie rbint e . M -a m gâ ndit la a c um două nopți și la călătoria
noastră îna poi acasă. N u e ra nic iun re se nt im e nt în oc hii e i
după bubuit ul nost ru dispe ra t în mașină. Da r, spre de ose bire
de t re c ut , e a s-a re t ra s. Odată c e ne -a m înt ors de la
înălțimea noastră, e a s-a curățat și s-a așezat pe sc a unul e i.
Am simțit pereții invizibili pe c a re i-a ridic a t im e dia t în jurul
e i. La fe l s-a înt â m pla t c â nd a m a dus-o acasă și a poi din nou
aseară după c e l-a m c ulc a t pe M a t t e o.
Da r aș put e a a ve a răbdare. voi a ve a răbdare . Ar m e rit a
fie c a re m inut de așteptare. Câ nd ne -a m înt ors acasă în
sfârșit, în noa pt e a a c e e a , l-a m bătut pe I a n la c lub, m i-a m
dus soția în pa t . Corecție, pa t ul nost ru. A dorm it în pa t ul
nost ru, în brațele m e le . Fără t ra ge re de inimă, da r a făcut-o.
A doua zi dimineață, e a a ple c a t c hia r îna int e să mă t re ze sc .
Același luc ru s-a înt â m pla t după încurcătura noastră de
ult im a noa pt e înt re cearșaf. Azi dimineață m -a m t re zit c u un
pa t gol.
„Luc ia no?” V oc e a lui Ca ssio m i-a a m int it de înt re ba re a lui.
Ave a m a m â ndoi băuturi în mână. Era după-amiază t â rziu și
soția m e a a reușit să mă e vit e în c e a m a i m a re pa rt e a zile i
de a zi și de ie ri. Am a vut m ult e de vorbit , de a ne da se a m a ,
da r singura dată c â nd ne -a m găsit a fost noa pt e a .
N u m -a a jut a t că a t re buit să mă de sc urc c u ra ha t , așa că
a m int ra t și ieșit din casă. N ic o a zbura t îna poi la Ba lt im ore
aseară. Ave a c e va urge nt și un t ra nsport de c a re să se
oc upe . Ale ssio s-a înt ors în Ca na da să se oc upe de
înm orm â nt a re a tatălui său și e ra m sigur că a ve a m â inile
pline pe nt ru o vre m e . Tatăl lui Ale ssio e ra un ne noroc it și nu
s-a r fi pie rdut dra gost e a înt re prie t e nul m e u și e l, m a i a le s
știind c e a făcut bătrânul bolna v. Da , tatăl lui a c ondus m a fia
de la M ont re a l, da r num a i în num e . Până a c um . Ale ssa ndro
Russo e ra șeful m a fie i de pe c oa st a de e st a Ca na de i, în
c e e a c e -i prive a pe oric ine .
Așa că ne -a lăsat pe Ca ssio, pe Luc a și pe m ine să ne
ocupăm de t oa t e . Cu a jut orul lui Ra fa e l.
Fa m ilia Rom a no găzduia ga la anuală. N ic i Ca ssio, nic i e u nu
a m da t RSV P, da r a m vrut să fa c e m o apariție neașteptată.
I m e dia t după st râ nge re a noastră de fonduri. Gra c e nu a
c onfirm a t niciodată că mă va însoți la e ve nim e nt ul m e u de
st râ nge re de fonduri, da r e ra un obic e i c a soția să-l
însoțească pe soț la st râ nge re a de fonduri. M a m e i m e le nu a
ra t a t nic i unul c â t e ra în viață, m e re u pe brațul tatălui m e u.
Ac um că soția m e a s-a înt ors, o voia m pe brațul m e u. Deși a
t ot re zist a t înda t oririlor e i de soție. Ei bine , c u excepția
dorm it orului.
Aseară, c â nd a m fost s-o c a ut și a m găsit-o în c a m e ra lui
M a t t e o, a m a vut c e a m a i ciudată senzație că își ia rămas
bun. Chia r și c â nd ne -a m înt ors în dorm it orul nost ru. Fie c a re
a t inge re se simțea c a la re ve de re . T re buia să fie pa ra noia
m e a pe nt ru că Gra c e își va da viața pe nt ru fiul e i. Ea nu l-a r
fi lăsat niciodată în urmă.
U n luc ru e ra însă sigur. Ce va s-a sc him ba t înt re m ine și soția
m e a aseară. Deși, nu e ra m sigur dacă s-a m ut a t în direcția
corectă.
— M e rge groza v, a m mormăit e u c a răspuns la înt re ba re a lui
Ca ssio și a m înghițit băutura.
„At â t de bine , nu?” N u put e a m păcăli pe nim e ni.
Chia r și un orb put e a ve de a că Gra c e îm i ura c ura jul, mă
supăra. Da , t rupul e i s-a t opit sub m ine , da r a fost a t â t de
de pa rt e . Corpul e i m i-a răspuns, da r zidurile e i e ra u fortărețe
c a re mă țineau de pa rt e .
Ea m -a e vit a t la fie c a re pa s. Ea a e libe ra t c a m e ra îna int e c a
e u să a m oc a zia să de sc hid gura . Am loc uit în aceeași casă,
da r a i c re de că a m trăit în st a t e dife rit e a t â t de puțin c â t a m
vorbit .
— Ai înc e rc a t să vorbești c u e a ? întrebă Ca ssio c e e a c e e ra
e vide nt .
I -a m a runc a t o privire . „Și c e să spui? S-o lua m de la c a pa t ."
M -a obse rva t gâ ndit or. „Ei bine , a i put e a înc e pe c u a st a .”
"Dre a pt a . Și știind t ot c e fa c i, a i lua de la capăt?”
„Ei bine , în prim ul râ nd. Știu toată pove st e a și știu că a rm a
e ra goală. Ea nu. Dacă n-aș ști, ți-aș spune să renunți și nu a i
nic io șansă c u e a . Asa c um st a u luc rurile , c re d c a a i o sa nsa
re a la .”
M i-a m t urna t un a lt pa ha r. Am făcut niște prost ii ne noroc it e
în ult im ii t re i a ni. Î n prim e le luni după c e e a m -a părăsit, a m
fost în furie . Am înc e rc a t să duc m ult e fe m e i în pa t ,
disperată să o sc ot pe Gra c e din sist e m ul m e u. Am fost a t â t
de ne noroc it înc â t n-a m put ut să o duc niciodată până la
capăt. A fost t ot ul greșit, c u fie c a re dint re e i. N ic i măcar nu
put e a m de ve ni gre u pe nt ru e i - m irose a u greșit, simțeau
greșit, arătau greșit. Toți a u greșit! După t re i luni, m i-a m da t
se a m a că sunt c onda m na t . N u a r e x ist a vre o fe m e ie c a re să
mă c a pt ure ze așa c um a făcut-o soția m e a . Da r e a nu e ra la
înde m â na m e a . A dispărut fără urmă.
Evide nt , Gra c e a ve a și bărbați. N u a a vut proble m e să o
ducă până la capăt. La urm a urm e i, a fost lovită. Ge lozia îm i
a rde a prin ve ne că i-a r păsa a t â t de m ult de un a lt bărbat
pe nt ru a-și a ve a c opilul. Câ nd ne -a m căsătorit, e a a insist a t
să nu aibă c opii. S-a r părea că nu i-a vrut c u m ine .
Cine a fost tatăl? L-a m pus de ja pe M a ssim o să c a ut e un
num e . Pașapoartele fe t e lor și a le lui M a t t e o e ra u t oa t e
pașapoarte fa lse , de înaltă c a lit a t e .
Am put e a depăși c um va fa pt ul că i-a m pus un pist ol în c a pul
soției m e le , deși e ra gol? M -a r ie rt a vreodată că a m lăsat-o
la ușa unc hiului e i c a pe un c â ine fără stăpân, că a m
înc e rc a t să t ra g c u o se rie de fe m e i fără c hip și fără num e
c a re încearcă să treacă pe st e e a ? Aș put e a t re c e pe st e
fa pt ul că a a vut c opilul a lt ui bărbat?
Ac e st e a a u fost niște obst a c ole m a ri. Ca să nu m a i vorbim
de proble m e le de înc re de re pe c a re le -a m a vut a m â ndoi.
— Ai a fla t încă num e le tatălui c opilului? Î nt re ba re a lui
Ca ssio m -a sc os din m iile m e le de întrebări.
„Ce t e fa c e să c re zi că c a ut num e le ?”
El a râ s. „T e c unosc , Luc ia no. Sa pi după a c e l ra ha t de parcă
viața t a a r de pinde de a st a .”
Am re spira t a dâ nc . N -a ve a se ns să ne gi.
„Până a c um nim ic . Ce i doi au făcut o treabă bună
acoperindu-și urm e le și doc um e nt e le .” De fa pt , aș dori să
știu c um în lum e a u știut să obțină pașapoarte și doc um e nt e
fa lse . „Pe c ine l-a u folosit pe nt ru a st a , a făcut o treabă bună
ascunzându-și ra ha t ul.”
Ca ssio m -a st udia t , de parcă a r fi a vut c e va în m int e . „Dacă
vre i să spui c e va , scuipă ra ha t ul. N u a m c he f de joc uri de
ghic it uri, Ca ssio. Am de st ule de a st a c u soția m e a .”
At â t Ca ssio cât și cu m ine e ra m de ja îmbrăcați în
sm ok ingurile noa st re pe nt ru st râ nge re a de fonduri din se a ra
a st a . De sigur, a m â ndoi purt a m a rm e a sc unse sub ja c he t e .
N u a m fi prinși în neștiință. N u știai niciodată c â nd um bre le
ina m ic ilor noștri e ra u ga t a să lovească. Uită-te doa r la
m a m a și la sora m e a . Tatăl m e u a c re zut că e st e în
siguranță și singura dată c â nd nu a a vut o armă a supra lui,
dușmanii noștri a u lovit .
„Est e un c opil arătos.” N u mă așteptam de loc să spună a st a .
„Ca m seamănă c u t ine .”
M i-a scăpat un râ s a m a r. „Ac um ești doa r un ne noroc it .”
El a ridic a t din um e ri. „Î nt ot de a una a m fost un ne m e rnic .
Proba bil de c e ne înțelegem a t â t de bine .” Ave a si e l
dre pt a t e . „Spun doa r că băiatul arată c a t ine . Se pa re că a re
și e l vâ rst a potrivită.”
M -a m uit a t la e l uluit . N u a e x ist a t un fe l de c iuda t că
băiețelul a c e la m ic să fie a l m e u. Da , e ra un c opil arătos. M i-
a plăcut de e l, da r e a m i-a r fi spus dacă e ra însărcinată. Ea
a r fi spus c e va c â nd a m amenințat-o că o împușc.
La na iba , a st a suna a t â t de rău. Era o armă goală, da , da r nu
a făcut-o m a i bună.
— Ea a r fi spus c e va , a m just ific a t e u, c u voc e a goală. M i-a r
fi spus e a ? Am int ire a a c e le i zile m -a bâ nt uit în fie c a re zi și
noa pt e de a t unc i. Fața e i pătată de la c rim i, buza de jos
tremurândă, fric a pe fața e i pe c a re a m pus-o a c olo.
M i-a spus că mă iubește, da r e ra m a t â t de furioasă de
trădarea e i, înc â t nic i nu i-a m proc e sa t c uvint e le . N u a m
a sc ult a t . Cuvint e le nu a u a juns acasă de c â t m ult m a i t â rziu,
c â nd a m st a t singur acasă, în înt une ric ul dorm it orului
nost ru. A fost singura dată c â nd m i-a pom e nit c uvint e de
dra gost e . M -a ruga t să o a sc ult .
Aseară, i-a m spus aceleași c uvint e . Ea nu le -a răsplătit. Deși
a m simțit că c e va se schimbă înt re noi; N u e ra m c om ple t
sigur dacă e ra în bine sa u în rău.
— Dacă c re zi, a răspuns Ca ssio. Da r e ra sc ris pe toată fața
lui. N u c re de a că m i-a r fi spus.
Câ nd îm pline a băiatul t re i? Oc t om brie . Da , e a a spus că e ra
jumătatea lunii oc t om brie . M i-a m ridic a t privire a pe nt ru a
privi spre zona pisc ine i. M a t t e o și Gra c e e ra u a c um afară din
piscină. A sărit e nt uzia sm a t , Gra c e și tatăl m e u împărtășind
un zâ m be t la rg în t im p c e Ella înre gist ra t ot ul. Ca un m om e nt
c u adevărat fe ric it în fa m ilie . Fără m ine .
„M a t t e o, băiatul m e u”, a m a uzit voc e a tatălui m e u. „O să
crești pe nt ru a fi put e rnic c a Pa pa t a u.”
Odată c u această re a liza re uim it oa re , a de ve nit e vide nt că
tatăl m e u a văzut c e va la c a re e ra m orb t ot t im pul. Ac um
a ve a se ns de c e tatăl m e u e ra a t â t de înc â nt a t de M a t t e o.
Până și num e le lui e ra un indic iu. L-a num it după tatăl m e u.
„N u pot să t ra g c onc luzii”, a m m urm ura t , vorbindu-m i m a i
m ult de c â t c e l m a i bun prie t e n a l m e u. „V a t re bui să ia u
c e rt ific a t ul de naștere origina l.”
„Pune -l pe M a ssim o să ia legătura c u t ipul m e u”, a c om e nt a t
Ca ssio. „J ur, Luc ia no. Ești c e l m a i deștept, c e l m a i strălucit
om pe c a re îl c unosc . Da r c â nd vine vorba de fe m e ia t a , ești
la na iba .
Am uza nt , tatăl m e u a spus același luc ru.
Câ t de m ult e știam c u adevărat de spre soția m e a ? A st udia t
m uzic a la fa c ult a t e , a c â nt a t la pia n și și-a pe t re c ut a nii de
lic e u de pa rt e , la int e rna t . A c unosc ut -o pe Ella a c olo, prim ul
e i a n de lic e u. De a t unc i a u fost a proa pe . I a r ult im ii a ni de
fugă i-a u făcut și m a i a proa pe . Da r soția m e a nu m i-a spus
niciodată pre a m ult e de spre e a . Ea știa de spre părinții e i,
da r nu m i-a spus niciodată a st a . L-aș fi put ut obține c â nd ne -
a m căsătorit. Proba bil că știa că unc hiul e i e ra un pe ric ol
pe nt ru e a , da r nu m -a făcut niciodată să c re d că îi e ra frică
de fa m ilia e i.
Ac um , a m a fla t că e a e ra Fa nt om a . De sigur, nic i e a nu m i-a r
împărtăși a st a . Știa că a c ore spuns c u m ine ? Proba bil c a nu.
„Să re ve nim la a fa c e ri și la pla nul nost ru pe nt ru diseară.” A
t re buit să mă c onc e nt re z pe e lim ina re a amenințărilor c a re
pâ nde a u în um bra vieții soției m e le .
"De a c ord. Apropo, l-a i înt re ba t pe tatăl tău de spre legătura
lui c u K e nne dy Rom a no?
"Am fa c ut ." Ac e st a a fost un a lt luc ru c a re m -a e ne rva t .
Fa pt ul că tatăl m e u a păstrat se c re t ul a c e la m a re de t a liu.
Tatăl m e u nu a păstrat niciodată se c re t e înt re noi și a c e st a
a fost de st ul de m a re .
„K e nne dy Rom a no și tatăl meu s-a u încrucișat c â nd
K e nne dy a m e rs după fra t e le său și pe Be nit o. Am â ndoi a u
vrut să dezvăluie lum ii că fra t e le și bunic a lui s-a u im plic a t
în t ra fic ul de pe rsoa ne . El a spus că a u de ve nit prie t e ni buni
și a u luc ra t împreună îm pot riva lor. Chia r îna int e de a m uri,
K e nne dy Rom a no l-a înt re ba t dacă va a ve a grijă de fiic a lui
în c a zul în c a re s-a r înt â m pla c e va c u e l și soția lui. T a t a a
fost de a c ord. Două zile m a i t â rziu, a m â ndoi e ra u morți. A
spus că s-a lupt a t c u Alphonso pe nt ru t ut e la lui Gra c e , da r
nu a reușit. De a t unc i, a ținut-o c u oc hii pe e a ori de c â t e ori
a put ut .”
„Au m urit îna int e sa u după m a m a și sora t a ?”
„Ai e i a u m urit c u c â t e va luni îna int e .”
„Există o legătură?”
„Dacă există unul, tatăl m e u nu a a dus-o în discuție.” Deși, a
t re buit să re c unosc , păreau să e x ist e o mulțime de legături
înt re fa m ilia lui Gra c e și a m e a . Chia r și fără să ținem c ont
de căsnicia noastră. „M om e nt ul în c a re Alphonso vine după
tatăl m e u, uc ide ndu-m i m a m a și sora m e a e st e pe ric ulos de
a proa pe de m om e nt ul morții părinților e i.”
— Cre d că a i dre pt a t e , aprobă Ca ssio. „V a loa re a lui Gra c e
pe nt ru Alphonso e ra sufic ie nt de m a re pe nt ru c a e l să
om oa re și să meargă după fa m ilia V it a le dacă tatăl tău a r
înc e rc a să o pună pe Gra c e sub protecția lui. Gândiți-vă, e a
a fost frum oa sa promisă, c a re valorează m ilioa ne din pa rt e a
m a m e i sa le și combină a st a c u pe digre e -ul și frumusețea
e i...”
N u t re buia să t e rm ine . Soția m e a a sufe rit sub brut a lit a t e a
fa m ilie i e i, la fe l c a a m e a . Da , Gra c e și c u m ine a t re buit să
vorbim . Pune t ot ul pe masă și luptă-i împreună. N u put e a m
să-i reproșez ne înc re de re a , a m câștigat-o. Da r i-aș dove di,
ia r și ia r pe nt ru t ot re st ul vieții noa st re , că poa t e c ont a pe
m ine .
Următoarea oră a fost petrecută pe nt ru a st a bili st ra t e gia
c e a m a i bună m oda lit a t e de a -i lovi pe Alphonso Rom a no și
Be nit o K ing. Î l ve de m pe Alphonso în se a ra a st a , da r loc ul
e ra pre a public și fără a risc a răzbunarea lui Be nit o K ing, nu
a m fi put ut să lovim fără o cauză.
„Alphonso va ști astăzi că înțelegerea lui Ra pha e l c u e l a
fost o capcană”, i-a m spus lui Ca ssio. „Ar put e a a t a c a
prim ul, așa că t re buie să fim pregătiți. V a fi o scuză perfectă
pe nt ru a -l uc ide .”
— Mă ba ze z pe a st a , mormăi Ca ssio. Era la fe l de dornic c a
m ine să înceapă să e lim ine amenințările.
— I -a i a ve rt iza t pe Ale x e i și V a sili? Bărbații N ik ola e v e ra u
m a i m ult de c â t c a pa bili să se prot e je ze pe e i înșiși și pe
fa m ilia lor, da r a ve rt ism e nt ul pre a la bil nu a rănit pe nim e ni.
„M i-a r plăcea să-l văd pe Alphonso sa u Be nit o înc e rc â nd să
prindă fe m e ile . V a sili va a rde lum e a dacă c ine va se va
a t inge vreodată de soția sa însărcinată.”
N u că l-a m învinovățit.
„Da , le -a m t rim is st a t ut ul. V or fi a c olo la st râ nge re de
fonduri. a insist a t soția lui V a sili. Are ne noroc it ul
înfricoșător înfășurat în jurul de ge t ului e i m ic .”
Am zâ m bit a m â ndoi. V a sili și frații săi e ra u un t ip spe c ia l de
rasă. A fost a proa pe c om ic să-i văd cădându-se la c e re re a
une i fe m e i. Proba bil la fe l de c om ic c a să mă ve zi că îm i
pie rd ra ha t ul din c a uza proprie i m e le soții.
Mișcarea afară m -a făcut să a runc o privire către ușile
fra nc e ze . Gra c e și Ella stăteau afară, t oa t e îmbrăcate. N u se
înșela că ieșeau. Soția m e a a purt a t o roc hie neagră fără
bre t e le , accentuându-și c urbe le m oi și m i-a făcut să sară
pe nisul. La fie c a re pa s pe c a re îl făcea, fa nt e le roc hie i îi
dezvăluiau pic ioa re le lungi. T oc urile e i se uit a u sub roc hia e i
lungă și a m obse rva t că e ra u de c uloa re nud. N u i-a plăcut
niciodată să-și a sort e ze pa nt ofii c u c uloa re a îmbrăcămintei.
Î m i a m int e a m încă de raționamentul e i.
O sc oa t e în evidență a t unc i c â nd pa nt ofii m e i a u o c uloa re
diferită de roc hie .
Părul e i roșu, put e rnic pe roc hie , e ra st râ ns înt r-o coadă de
c a l înaltă și lim pe de , dâ nd la ve de re gâ t ul grațios și um e rii
subțiri. Era pregătită pe nt ru e ve nim e nt ul de st râ nge re de
fonduri, deși e ra pre a de vre m e și nu purt a roc hia pe c a re a m
t rim is-o după e a .
De sigur, a st a arăta frum os pe e a , așa că nu a r fi plâ nge ri din
pa rt e a m e a . Ar e x ist a bărbați c u c a re a r t re bui să lupt
pe nt ru a mă a sigura că nim e ni nu o a t inse . M â ndria m i s-a
um fla t în pie pt ; m -a făcut să vre a u să st rig lum ii că e a e st e
fe m e ia m e a , să-l răspund pe fie c a re pa nou public it a r din
oraș și din st a t e le din jur.
Am fost surprins că nu a re zist a t să meargă. Aproa pe că m -
a m așteptat și m -a m pregătit pe nt ru ceartă. Ca și m ic ul
nost ru pre ludiu.
Fără să mă gâ nde sc de două ori, m -a m îndre pt a t spre ușa
franțuzească și le -a m de sc his la rg.
„T e soro, arăți uluit or”, a m c om plim e nt a t -o. Ea s-a bic iuit ,
oc hii e i albaștri viole t mă c a pt â nd în a dâ nc ul lor, făcându-
mă să sim t că mă îne c . Era u a t â t de m ult e st ra t uri și
a dâ nc im i pe nt ru fe m e ia m e a . Obra jii e i s-a u înroșit în roz și
m i-a a m int it c um arăta în căldura pa siunii. Flux și pe rfe c t . A
t re buit să nu mă m a i gâ nde sc la a st a , a lt fe l a ve a m un c a z
m a jor de bile a lba st re . „M a i a ve m c â t e va ore îna int e să
plecăm pe nt ru st râ nge re a de fonduri”, a m adăugat.
Ea și-a dre s gla sul. Era pove st e a e i de ne rvozit a t e . „M a i a m
c e va de c a re t re buie să mă oc up îna int e de st râ nge re a t a de
fonduri.”
"Ce ?" a m înt re ba t -o.
Ce a m a i scurtă dint re priviri dint re e a și Ella m i-a spus că se
întâmplă c e va .
„Doa r niște a fa c e ri.” V oc e a e i e ra calmă, da r mișcarea
grațioasă a gâ t ului e i în t im p c e înghit e a m i-a spus că nu e ra
calmă. De fa pt , e a e ra e x a c t opusul. Zlănnit, ne rvos...
a proa pe spe ria t .
M i-a m spus să nu-m i pie rd ra ha t ul, să-mi țin t e m pe ra m e nt ul
sub c ont rol, să-mi țin c a pa c ul la ge lozie . Și a m pie rdut a l
na ibii. M -a m pie rdut m e re u în pre a jm a soției m e le . Am vrut -o
t ot ul și m -a făcut orb c a na iba . Așa c um a u susținut tatăl
m e u și Ca ssio.
„Ce na iba de a fa c e re fa c i îmbrăcat așa?”
M -a m c om port a t c a un ne noroc it , surprinzâ nd-o pe Gra c e ,
da r s-a re st a bilit re pe de .
„N u știam că t e -a i înt ors acasă”, a răspuns e a c u o voc e
blândă, e vit â nd să-mi răspundă la înt re ba re .
La na iba , e a a r put e a c it i o rețetă de fic a t t oc a t c u voc e a e i
blândă și m-aș pune gre u.
"Sigur c a sunt . Ac um , unde m e rgi?”
„Afară. Pe nt ru. Afa c e ri."
Am st râ ns din dinți, de t e st â nd ide e a c a oric e bărbat să o
vadă îmbrăcată așa caldă. Sa u c hia r m a i rău, a t ingâ nd-o.
„Ce na iba de a fa c e re ? N -a r t re bui să st a i acasă c u c opilul?”
M -a e ne rva t să mă gâ nde sc că e a m e rge oriunde fără m ine .
„Î n plus, m e rge m împreună la st râ nge re de fonduri.”
Sprâ nc e ne le e i de lic a t e s-a u înc runt a t . „N onno îl urmărește
pe M a t t e o. Și ne ve de m la locație. T re buie să a m grijă de
c e va .”
"Cu c ine m e rgi?" a m șuierat, ge lozia mă mănâncă. Și-a da t
oc hii pe st e c a p spre m ine . "T oc m a i a i..."
„Da , Luc ia no. Da a m făcut. M i-a m da t oc hii pe st e c a p la
t ine .” Ene rva re a pe c hipul e i și voc e a e i de sc riu agitație. Da r
e ra și a lt c e va a c olo pe c a re nu l-a m put ut de sc ifra . „După
c um ve zi, Ella și c u m ine sunt e m ocupați. N e înt â lnim la
loc ul tău dacă put e m , t rim it e -m i a dre sa . Și a c um du-t e să a i
o viață a l na ibii și st a i dra c u de pa rt e de a m e a .”
„Sunt soțul tău”, a m sc uipa t .
„Doa m ne , aș vre a să nu m a i spui a st a . Parcă mă va fa c e să
fa c t ot c e vre i t u să fa c . Sunt e m de st ul de separați”, a
a c c e nt ua t e a c uvâ nt ul. „Î n drum spre o a nula re . Cunoașteți
definiția anulării? Căsătoria nu a a vut loc niciodată. Așa că,
pe nt ru dra gost e a lui Dum ne ze u, nu m a i spune că ești soțul
m e u.”
S-a înt ors c u spa t e le să ple c e c â nd a m a puc a t -o de antebraț,
int râ nd în fața e i. „N u poți să ieși arătând așa!” a m m â râ it
jos.
„T oc m a i a i spus că arăt m inuna t . Ca re e st e proble m a t a ,
Luc ia no?” şuieră e a . „Doa r pe nt ru că m -a i t â râ t îna poi pe nt ru
a obține c e e a c e ți-ai dorit , nu înseamnă că viața m e a se
oprește. Am luc ruri de c a re să a m grijă. Așa că, vă rog, nu
fa c e a c e st luc ru m a i dific il.”
"Ce luc ruri?" Î n m om e nt ul în c a re a m înt re ba t -o, a m put ut
ve de a pe c hipul e i că a re gre t a t c uvint e le e i.
— Dă-mi drum ul, Luc ia no. Ea și-a t ra s de braț, înc e rc â nd să
slăbească st râ nsoa re a . Pie le a i s-a îm bujora t și în oc hii e i se
simțea un st rop de panică.
"U nde ?"
"U nde c e ?"
"U nde t e duc i?"
"T re a ba t a ."
„U nul dint re șoferii m e i t e va duc e .”
"N u."
"Da ."
"N u."
„Da , sfârșitul discuției. Alt fe l, nu m e rgi nicăieri.” M -a m
săturat de re be liune a e i. „N u o să ți se înt â m ple nim ic c â t
t im p ve i fi sub acoperișul m e u.”
Ea și-a da t c a pul pe spa t e și a râ s. Deși nu e ra nic io
distracție în e a .
"Se rios?" e a a int re ba t . „Sunt a t â t de m ult e c uvint e pe c a re
le-aș put e a spune a c um , da r, din păcate, nu a m t im p. Bine , o
să-ți ia u ble st e m a t a de mașină, Luc ia no.
Ea și-a t ra s brațul din st râ nsoa re a m e a și s-a îndepărtat de
m ine , c a o regină c a re fa c e un podium . La na iba , e ra se x y.
U n c hic ot it m i-a înt re rupt privire a dornică după soția m e a ,
ia r c a pul m i s-a răstit spre prie t e nul m e u c e l m a i bun.
„Luc ia no, a c e a fe m e ie e st e vic iul tău.”
„T a c i, ne noroc it ule ”. U n a lt c hic ot it . "Doa r a st e a pt a . Î l ve i
prim i îna poi.”
Până a c um , Gra c e a dispărut din viziune a m e a . Am urâ t a l
na ibii că nu a ve a înc re de re în m ine . Că m i-a păstrat se c re t e .
Am vrut s-o a jut . Da , a m greșit groza v. Eu și soția m e a a
t re buit să ne așezăm și să stăm de vorbă; înc e pâ nd c u fe lul
în c a re a înc e put căsătoria noastră.
Măcar m i-a lua t șoferul și n-a r fi de sc his la rg. Aș a fla unde i-
a dus și aș t rim it e pe c ine va să o supra ve ghe ze .
— Î n plus, Ca ssio, nu comploți pe nt ru fe m e ia t a ? Am de c is
să-l ba t joc ore sc pe c e l m a i bun prie t e n a l m e u. Și t re buia să-
m i e libe re z o pa rt e din frust ra re a . „Cum m e rge a st a ?”
Fața i s-a înt une c a t . "N e noroc it ule !"
a m c hic ot it . „Nu-ți pla c e c â nd se întoarcă m e se le , nu?” a m
glum it c u amărăciune. M i-a răsturnat o pasăre, da r e x pre sia
lui e ra încă întunecată. „Pot să fa c c e va pe nt ru a a jut a ?” a m
înt re ba t , spe râ nd sinc e r că viața lui nu va de ve ni un grup
m a jor c a a m e a .
„Mulțumesc, da r nu”, mormăi e l. „Ai de st ule în fa rfurie .”
S-a r put e a să fie adevărat, da r m i-a r plăcea să-l văd pe c e l
m a i bun prie t e n să obțină în sfârșit fa m ilia pe c a re și-a dorit -
o. Era un luc ru pe c a re toți îl a ve a m în c om un. Se t e de
fa m ilie . Am a vut noroc c u părinții m e i și, văzând dra gost e a
pe c a re o împărtășeau, a m știut m e re u că în c e le din urmă
mi-aș dori același luc ru. Prie t e nii m e i nu a u fost la fe l de
norocoși. Tatăl lui Ca ssio și a l lui Luc a și-a uc is m a m a .
M a m a lui N ic o e ra un a lc oolic m a jor, tatăl lui Ale ssio e ra un
prădător pe rve rs bolna v.
„Ei bine , ofe rt a m e a rămâne valabilă”, i-a m spus. "Oric a nd
oriunde ."
El a da t din c a p. „La fe l”, a ofe rit e l și nu a fost ne voie de
a lt e c uvint e .
Ca ssio și c u m ine ne -a m c ont inua t pla nurile . St râ nge re a de
fonduri a ve a să înceapă în două ore . V a sili a ve a să ne
înt â lnim a c olo împreună c u soția sa și Ale x e i. Ac e st a din
urmă luc ra c u Ca ssio și c u m ine . U n e x e c ut a nt a l na ibii de
bun. Put e a să vâ ne ze pe oric ine , oriunde . Câ nd l-a i a nga ja t
pe Ale x e i, știai fără îndoială că vâ na t ul a m urit . Dacă Ale x e i
m a i e ra de sc his la a nga ja re .
Ușa biroului m e u s-a de sc his și M a ssim o a a le rga t înăuntru.
At â t Ca ssio, c â t și c u m ine , ne -a m înt ors privire a alarmați
către e l.
"Ce e st e ?" M a ssim o părea de zordona t , zguduit .
„U nde sunt fe m e ile ?”
„Au ple c a t a c um a prox im a t iv o oră.”
"La dra c u." Oc hii lui s-a u a runc a t c a și c um a r fi spe ra t că,
print r-o m inune , vor reapărea.
Groa za m i s-a a c um ula t în st om a c . "Vorbește a c um ."
„Ac e i doi-” căută e l după c uvint e . „V or să fie uciși.”
„De spre c e na iba vorbești?”
M a ssim o s-a re pe zit la sist e m ul m e u de comunicații și l-a
c one c t a t . „Robe rt o a șters im a ginile de supra ve ghe re . El a
fost t ot t im pul.” De spre c e na iba vorbe a ?
„M a ssim o, nu a i nic iun se ns”, a m lătrat e u.
A lua t t e le c om a nda și s-a înt ors c u fața spre noi. „Robe rt o a
fost c e l c a re ne -a trădat locația în urmă c u t re i a ni.” Ac idul
m i-a a rs în ve ne , furia hrănindu-l c u furie . „De c â nd Gra c e s-a
înt ors, a șters fra gm e nt e le de supra ve ghe re . A luc ra t c u
fa m ilia Rom a no și K ing.”
Ca ssio și c u m ine a m împărtășit o privire .
"De unde ştiţi?" a m înt re ba t . Robe rt o lucrează pe nt ru m ine
de t re ispre ze c e a ni. „N u ne trădase niciodată îna int e . De c e
a c um t re i a ni? De c e a c um ?"
— Est e fiul lui Alphonso, şuieră e l. „N e noroc it ul lui de fiu.”
"Est i sigur?" a m înt re ba t Ca ssio și c u m ine în același
m om e nt . El a r plăti. L-a s pune sa pla t e a sc a .
"Da sunt sigur." M a ssim o și-a îm pins m â na prin păr, făcându-
l o m ize rie și m a i m a re . „Gra c e și Ella a u de sc ope rit că
Alphonso a ve a un c opil. Au săpat, înc e rc â nd să găsească o
pâ rghie îm pot riva lui Alphonso, da r nu a ve a u nic iun indic iu.
Fără ge n, nic io fe m e ie în t re c ut ul lui Alphonso, nim ic .”
„Cre de a m că joacă pe nt ru cealaltă echipă”, a m c om e nt a t .
"El fa c e . Relația lui c u I a n La szlo e st e una lungă. El a
insa rc ina t o fe m e ie prin t ra t a m e nt in vit ro. U na dint re
fe m e ile răpite. V oia să se a sigure că nu a re o fată și e ra
dispe ra t după un de sc e nde nt , de sc e nde nt ul lui, pe linia
Rom a no.”
— Ești sigur că e st e Robe rt o?
— Da , a m găsit înregistrările, mormăi e l. „M a m a lui Robe rt o
a fost ucisă după c e a născut. Da r m a m a e i, bunic a lui
Robe rt o, a trăit c a să spună pove st e a .”
„De c e zic i că se vor uc ide ?” se întrebă Ca ssio. — Se duc
după Robe rt o?
„N u, după Sophia Rom a no și Alphonso. N ic i Gra c e , nic i Ella
nu sunt ucigași, mormăi e l fre ne t ic . „Am supra ve ghe re a pe
c a re Robe rt o a e lim ina t -o a c um t re i a ni. Câ nd luc rurile lui
Gra c e a u re ve nit , c ipul pe c a re l-a m inst a la t pe e a a fost
print re luc rurile e i. Din pur noroc , a m de c is să ve rific .”
„Re da film a re a .” Furia e ra frig a rc t ic în ve ne le m e le .
V oc e a unc hiului e i se a uzi prin difuzor.
— Ți-am spus că Luc ia no e st e o ve st e proastă, Gra c e , a
c e rt a t -o unc hiul e i. „Î nc e rc a să t e folosească pe nt ru a
dist ruge moștenirea Rom a no”.
Gra c e rămase tăcută. Mi-aș fi dorit să a ve m o supra ve ghe re
vide o a a st a , c a să-i pot ve de a fața.
"Re vinot i. N u vre a u c a fața t a să fie umflată.”
"Da ." La na iba , m a dure a inim a a uzind voc e a e i. I -a m făcut
a st a .
— Nu-ți fa c e griji, Be lle of t he Se a son. Îți vom a nula
căsătoria. Câ t e va luni și nu-ți ve i a m int i niciodată de e l. Ce
a m pregătit pe nt ru t ine , ve i a ve a un c rim ina l m a i bun în
pa t ul tău. Rom a no be lle s sunt o marfă foa rt e căutată.”
Tăcere. "La dra c u. T u. U nc hiule .”
Se a uzi o palmă puternică, urmată de un sc â nc e t scăzut,
c a re a proa pe că părea un a nim a l rănit. N e noroc it ul ăla a
lovit -o. Era m ort . Abia așteptam să-l uc id.
„N u-m i spune că plâ ngi pe nt ru a c e a bucată de ra ha t ”, a
ba t joc orit unc hiul e i c u o voc e ba t joc orit oa re .
N u a m m e rit a t -o. Gra c e a r fi t re buit să fie m ult m a i bună
de c â t m ine , da r e ra soția m e a . Era t im pul să pune m oa m e nii
re sponsa bili să plătească. N u a fost niciodată sa rc ina soției
m e le de purt a t . Am învățat a c e a lecție, a c um t re buia doa r să
o c onving să ne de a o șansă. Î nt re t im p, aș a rde fie c a re
persoană c a re a rănit-o vreodată. N u-m i pasă de loc dacă o
făceam c a o răzbunare deschisă. Nenorociții a u m e rit a t .
„N u, unc hiule . Pot să m e rg în c a m e ra m e a ?”
"Ar put e a la fe l de bine . Astăzi ve i fi inut il. M â ine , mă aștept
să arăți c â t m a i bine .”
Au răsunat pași și ușa s-a înc his. Apoi hohot e a u izbuc nit
prin a udio. A a uzit -o pe Gra c e plâ ngâ nd c a niște înjunghiuri
m ult iple în inim a m e a . O bătaie în uşă şi plâ nsul s-a u oprit
im e dia t .
"Doa r un m inut ." Tâșnind și a poi ușa se de sc hide .
„Ella , c e cauți a ic i?”
"T re buie sa it i spun c e va ."
„Poa t e aștepta? N u e st e c e l m a i bun m om e nt .”
— U nc hiul tău plănuiește să ne ia pe a m â ndoi m â ine .
"M â ine ?" M -a m înt re ba t de spre c e vorbe sc . Du-o unde ?
„Se așteaptă să ne vândă m â ine . Licitația e st e m â ine .”
"N u." Auze a m groa za din voc e a e i. "Est i sigur?"
"Da ." Încă o înt inde re de tăcere îna int e ca voc e a
tremurătoare a Ele i să vină . „T e poa t e a jut a soțul tău?”
O dure re în inim a m e a . Gra c e a ve a ne voie de m ine și nu
e ra m a c olo. La na iba , a ve a ne voie de m ine și a m eșuat-o.
„N u, c re d că sunt e m singuri.”
— Da r s-a căsătorit c u t ine .
„Era vorba de răzbunare. N u știu t oa t e de t a liile , da r nu m a i
contează. Cre de că l-a m trădat.”
"De spre c e ?"
„De spre o locație de spre c a re m i-a spus.”
"Ai?"
"N u." V oc e a lui Gra c e părea obosită. „Cre d că e st e Robe rt o.
L-a m văzut o dată c u unc hiul, da r a fost a c um câțiva a ni,
c â nd e ra m c opil. A t re c ut a t â t de m ult t im p în urmă, c u
c â t e va luni îna int e c a m a m a și t a t a să moară. L-a m surprins
pe unc hiul meu amenințând-o pe mama în c ulise , în
dre ssingul e i. Nu știam c ine e st e și nu înțelegeam
c uvint e le .” Ea sc oa se un râ s a m a r . „Cu siguranță îi înțeleg
a c um .”
M i s-a st râ ns pie pt ul. N u a fost Gra c e .
„Am put e a să-l sunăm și să-i spune m .” V oc e a Ele i părea
plină de speranță.
Încă o înt inde re de tăcere.
— N u contează, Ella . e u ple c oric um .” S-a a uzit c e va zgom ot
și o prăbușire. Am împărtășit o privire c u M a ssim o.
"Ești bolna v?"
"N u."
„O, Doa m ne , Gra c e . Ești... Au a uzit zgom ot , urm a t e de vom it .
M -a lovit c onfuzia . A fost bolnavă? "Est i insa rc ina t a ?"
— Am t e rm ina t , Ella . V oc e a lui Gra c e t re m ura . Am fost c e l
m a i rău ticălos. A e x ist a t c onfirm a re a m e a că M a t t e o e ra a l
m e u. N u e de m ira re că îm i ura c ura jul. Ea a r t re bui. N u aș
învinovăți-o dacă m -a r uc ide ; Aș lăsa și e a . „Am t e rm ina t să
fiu pionul t ut uror. Ple c în se a ra a st a .”
„Da r unc hiul tău...”
„O să mă om oa re , înt r-un fe l sa u a lt ul. El îm i controlează
de ja moștenirea. Și a st a nu e st e sufic ie nt pe nt ru e l. O să ne
vândă. T re buie să alergăm.”
„Luc ia no știe de spre sarcină?”
U n râ s a m a r se a uzi prin a e r. „V oia m să-i spun la cină.”
„Poți să-l suni.”
„N u vre a u să-l m a i văd niciodată. Î n c e e a c e mă privește,
toți se pot uc ide înt re e i. Ple c și nu mă uit niciodată îna poi.”
"Est i sigur?"
"Absolut ."
„U nc hiul tău și fa m ilia Re ge lui ne vor vâ na fără înc e t a re .”
„De a c e e a t re buie să fie în se a ra a st a .” Încă o înt inde re de
tăcere. „Aș put e a lua prim ul zbor. Ca t re Europa . Oric e a lt
c ont ine nt în afară de a ic i.”
— At unc i vin c u t ine .
U n gâ fâ it m oa le .
"Est i sigur?"
"Da . N ic i e u nu sunt de a c ord să fiu vâ ndut c a să re zolv
a c ordul părinților m e i. Va fi mai ușor dacă sunt e m
împreună.”
„Ella , a r t re bui să lași t ot ul în urmă.”
„N u m a i sunt m ult e de lăsat, nu?”
„Toată viața t a ... t e le fon, ha ine , t ot ul.”
„De c e t re buie să ne lăsăm t e le foa ne le în urmă?”
„Am învățat de la dra gul m e u soț că t e le foa ne le arzătoare
sunt m a i bune , m a i gre u de urmărit.”
„Bine , t e le foa ne le lăsate în urmă.”
„T re buie să a jung la se iful unc hiului m e u. Are niște ba ni
ascunși a c olo.”
„Știți c odul?”
"Așa c re d. Luc ia no a ve a un pașaport c u un num e fa ls făcut
pe nt ru m ine . Est e încă în ge a nt a m e a .”
„N u va ști dacă călătorim sub pașaportul lui fa ls?”
— Da , da r unc hiul m e u nu o va fa c e . Î n m om e nt ul în c a re
a junge m în Europa , o voi renunța și put e m fa c e o nouă
ide nt ific a re . Î l a i pe a l tău?”
„Da , mă plim b c u pașaportul m e u fa ls de o săptămână.”
— Ai folosit același c ont a c t a l lui Luc ia no pe c a re ți l-a m
da t ?
"Da ."
"Bun. At unc i ha i să-mi furăm niște ba ni și să scăpăm na ibii
de la toți.”
Gra c e nu m -a trădat niciodată. M a t t e o e ra a l m e u. M i-a m
rănit soția și i-a r fi put ut c ost a viața pe fiul m e u.
— La na iba , mormăi Ca ssio.
Da , la na iba .
„Următorul e st e de a c um două zile și a re un vide oc lip
împreună cu a udio. Era din c a m e ra Ele i. Ave a m
supra ve ghe re instalată în toată c a sa până c â nd m -a m gâ ndit
să le spa rg t e le foa ne le . N u m -a m obosit să-l ve rific de c â nd
le -a m spa rt t e le foa ne le . Robe rt o nu știa de spre nic i una
dint re instalările pe c a re le -a m făcut sa u upgra de -urile pe
c a re le -a m făcut.” Mulțumesc dra c ului! A sc him ba t U SB-ul.
„Am inst a la t urmărirea în c a m e ra de supra ve ghe re , în toată
c a sa și un c od se pa ra t pe soft w a re . Am folosit oric e a u
folosit Ella și Gra c e . Ac e l ne noroc it de Robe rt o a fost
vinova t t ot t im pul.” M a ssim o și-a îm pins o mână prin păr.
"U it a -t e la a st a ."
M a ssim o a pornit e c ra nul m a re , ia r c e i m a i buni prie t e ni a u
apărut pe e c ra n. Am â ndoi a ve a u părul răsturnat, st â nd pe
pa t ul din c a m e ra Ele i.
„M -a m gâ ndit la c e va ”, i-a spus Gra c e Ella . T re buie să fi fost
dimineața în c a re a dorm it în c a m e ra m e a . Purt a una dint re
cămășile m e le c a re i-a c oborâ t pe ge nunc hi. Ave a doa r c inc i
pic ioa re și pa t ru și deși cămașa m e a a t â rna pre a m a re de
e a , a făcut-o să a ra t e c a a m e a . N u c a ... e a e ra a m e a .
Ella t re buie să fi purt a t cămașa lui M a ssim o. Pre supun că
e ra a lui.
"Ce ?"
„Bunic a m e a ține de obic e i ga la anuală în fie c a re a n. Dacă
ne -a m fa c e apariția a c olo? U nc hiul m e u, de obic e i, nu-l dor
niciodată.”
m -a m înc runt a t . Ast a a fost a zi. Ce fa c c e i doi?
„Da , îm i a m int e sc , da r la c e a r folosi a st a ?”
„L-a m put e a duc e pe e l și pe e a a c olo jos.”
S-a u uit a t unul la a lt ul și m -a m înt re ba t la c e se gâ nde a u.
— O voi fa c e , spuse Gra c e înc e t . „Da r a st a nu ne va re zolva
proble m a în t ot a lit a t e .”
"Ce vre i să spui?"
„Chia r și c u e i plecați, a c e l a c ord de a mă vinde încă rămâne
în vigoa re . Stă în pic ioa re de se c ole . Același luc ru e st e
va la bil și pe nt ru a c ordul părinților tăi pe nt ru t ine . U nc hiul
m e u s-a r put e a să ți-ar fi dist rus fa m ilia , da r i-a vâ ndut a c e l
a c ord lui Be nit o K ing.
— Ce spui, Gra c e ?
„T re buie să-i uc ide m pe toți re gii.”
Ca ssio a râ s, ia r c a pul m e u s-a re pe zit spre e l. N u a fost
a m uza nt . N u o voia m pe soția m e a nicăieri lângă M a rc o și
Be nit o K ing.
— T re buie să-ți a dm iri soția, murmură Ca ssio, c u un m ic
zâ m be t pe buze . „Are c ura j.”
N u știam e u!
„Ești sinucigaș?” Ella își ridică ușor voc e a . „Ar t re bui să-i
om orâ m pe toți în același t im p, a lt fe l ne vor vâ na . Ei știu să
vâ ne ze și să ucidă, noi nu. Și Gra c e , nu ne -a r uc ide doa r pe
noi.
"Știu. Da r c e a lt m od ne -a m put e a a sigura că nu a u pus
niciodată m â na pe noi?” L-a m văzut pe Gra c e re spirâ nd
a dâ nc și a poi e x pirâ nd. „Ga brie lla , dacă pun m â na pe noi,
oric um sunt e m morți.”
"La dra c u."
„Ce zic i de Ca ssio și Luc a K ing?” întrebă Ella .
"Ce pa re re a i de spre e i?"
„Ei bine , și e i sunt re gi.”
Sprâ nc e ne le de lic a t e a le lui Gra c e se încruntără, de parcă s-
a r fi dezbătut dacă îi va uc ide și pe e a .
"N u știu. Sunt fiii lui Be nit o K ing, da r parcă nu știu nim ic
de spre t oa t e a st e a . Proba bil a r t re bui să-i om orâ m și pe e i.”
Ca ssio c hic ot i și încercă să-l a c ope re ra pid c u o t use . El a
pic a t .
„Dacă sunt nevinovați? a înt re ba t Ella , c u faţa plină de frică.
— Și dacă nu sunt , Ella ? I -a m făcut a st a soției m e le ?
Acțiunile m e le a u forțat-o să ia în c onside ra re uc ide re a ?
Put e a m să văd c la r că pe c hipul e i nu-i plăcea ide e a de
c rim e .
— Pa r prie t e ni apropiați c u soțul tău, murmură Ella . „Și a c e i
c inc i bărbați, inc lusiv soțul tău... N u c re d că sunt e m potriviți
pe nt ru e i.”
"Știu. Da r c e fa c e m dacă e i de c id să a plic e a c ordul? La urm a
urm e i, e i sunt re gii.”
„I suse , a m lua t c ina c u e i.”
„De c i a r t re bui să-i lăsăm să ne om oa re pe nt ru că a m lua t
c ina c u e i?”
„N u a st a spun. Da r poa t e a r t re bui să ne gâ ndim că s-a r
put e a să nu aibă legătură c u tatăl lor. Adică, a i c re sc ut sub
unc hiul tău și nu a i nic io legătură c u e l. Poa t e sunt
asemănătoare.”
„Bine , ți-o da u pe a st a . Poți să a c c e se zi c om unic a re a lor și
să ve zi c a re e st e a fa c e re a c u e i? Oric um , nu c re d că sunt e m
o pot rivire pe nt ru Ca ssio și Luc a K ing. Dacă relația lor c u
tatăl lor e st e asemănătoare c u a m e a c u unc hiul m e u, îi vom
lăsa să trăiască.”
Ella c hic ot i, deși e ra încordată. „Îți jur, fe m e ie . Pa ri înse t a t
de sâ nge și nu a m uc is încă nic io persoană.”
Era un luc ru c la r. Ac e st e două frum oa se nu a r lua ra ha t de la
nic i un m a fiot sa u de la oric e bărbat. S-a r lupt a c u dinți și
unghii pe nt ru a-și păstra libe rt a t e a și a le ge re a . De sigur, nu
a r t re bui să lupt e pe nt ru a st a .
„N u pre a îm i pla c e ide e a de a uc ide pe c ine va . Da r c hia r nu
vre a u să fiu vâ ndut unui c rim ina l.”
— Î m i da u se a m a , i- a spus Ella . „Încă înc e rc i să t re c i pe st e
c e a actuală. ” Ella a c re zut că soția m e a e ra încă interesată
de m ine . Deodată, m i-a plăcut foa rt e m ult prie t e nul soției
m e le .
„Sunt c u t ot ul pe st e c e a actuală.”
"Dre a pt a ."
"Ce înseamnă a st a ?"
„De c e nu recunoști că nu ești pe st e e l?”
"Eu sunt !"
"N u voi nu sunteți. Poa t e că nic i soțul tău nu e st e pe st e
t ine .”
„Ac um doa r vorbești prost . N u a fost niciodată int e re sa t de
m ine , așa că nu a re nim ic pe st e c a re să treacă.”
„Bine , de a c e e a l-a bătut pe I a n c a pe un ne bun... în m ijloc ul
unui c lub de noa pt e .”
„De c e vorbim de spre e l? Ave m această situație de viață și
de m oa rt e pe st e c a p și ne de zba t e m dacă Luc ia no e st e sa u
nu în m ine . Câ nd vom fi morți, c hia r c re zi că în m a re a
schemă a luc rurilor va c ont a ?
„De c i c re zi că nu vom ieși c u viață din a st a ?”
„V om înc e rc a a l na ibii de bine . Ga brie lla , c e dra c u e ?
„Ei bine , vre a u să ie s c u viață din a st a . Î m i pla c e M a ssim o.
Ca m ult e . Știu că nu-ți pla c e de e l. N u-m i pla c e Luc ia no
pe nt ru c e ți-a făcut. Da r sunt dispus să-i da u o șansă. Poți să
fa c i același luc ru pe nt ru M a ssim o?”
Și-a îm pins m â inile prin a c e l păr supe rb, c u re se m na re a pe
toată fața.
„Sigur, Ella . Știi că t e iube sc și vre a u să fii fe ric it . Totuși, nu-
ți c e r să-i da i o șansă lui Luc ia no. Am bii ticăloși și-au
îndre pt a t a rm e le spre m ine . Î n plus, să ne gâ ndim la
M a ssim o în t im p c e a ve m fa m ilia K ing c a re ne vânează
împreună c u fa m ilia Rom a no nu e st e luc rul pot rivit de făcut
în a c e st m om e nt .”
"Știu, știu. Da r m -a m săturat să a le rg. Și știu doa r că va fi
m a i rău de da t a a st a . A fost gre u să t e urmăresc da t a
trecută și sa rc ina t a a fost c e e a c e ne -a a jut a t pe a m â ndoi
să t re c e m pe st e . A fost singurul luc ru c a re ne -a c ondus. Ce
vom a ve a de da t a a st a ?”
„N u îl put e m a duc e pe M a t t e o. E pre a risc a nt . Luc ia no se va
a sigura că e st e în siguranță.”
— Ai t ot ul pregătit, așa că știe că M a t t e o e st e a l lui?
Soția m e a a încuviințat din c a p, da r nic iun a lt c uvâ nt nu i-a
părăsit buze le .
M i-a m suna t im e dia t șoferul. „Adu-m i soția și prie t e na e i
îna poi”, a m lătrat în m om e nt ul în c a re m i-a răspuns.
„Dom nule , m -a u pus să le la s la ze c e m ile de casă”.
Furia față de imprudența și încăpățânarea lui Gra c e m i-a
e ne rva t ne rvii. Am înc his fără un a lt c uvâ nt și m -a m înt ors
către M a ssim o. „Urmăriți locația lor.”
Poa t e că aș fi t rim is-o îna poi în c uibul de vipe re în urmă c u
t re i a ni, da r la na iba dacă aș fi lăsat-o să se întoarcă în e l
a c um .
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul douăzeci și doi

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

„T
mulțumesc, i-a m spus șoferului U be r. Știam că Luc ia no voia
să-i luăm șoferul, așa că știa unde ne aflăm. Dacă e u și Ella
eșuam, nu put e a m risc a nim ic din c e e a c e e ra m pe c a le să
fa c e m pe nt ru a fi fixați pe Luc ia no. De dra gul lui M a t t e o.
Probabilitățile c a Ella și c u m ine să-l uc ide m pe Be nit o K ing
e ra u m inim e . Dacă a m reuși c u pla nul nost ru, a m a le rga din
nou. U nde va , fa m ilia K ing nu a put ut să ne găsească și să ne
vândă c a pe st oc . Da r m a i înt â i, mi-aș pune unc hiul și bunic a
să plătească... pe nt ru t ot .
I nut il să spun că încă nu a m a juns la st râ nge re a de fonduri a
lui Luc ia no. Dacă unc hiul m e u a r fi fost a c olo, a r fi m a i ușor
să mă de sc urc singur c u bunic a m e a . Ea nu s-a r aștepta, așa
că s-a r put e a să a ve m un e le m e nt de surpriză. Să scăpăm de
unul, a poi de celălalt a r put e a fi singura noastră c a le .
Loubout in-ul m e u de c inc i inc hi a lovit t rot ua rul c â nd a m
ieșit din mașină. T re pt e le m a ri de marmură în st il t ort de
nuntă de sc hide a u o priveliște magnifică către un c ona c
m a re . Cona c ul Rom a no c a re a fost în fa m ilia tatălui m e u de
se c ole . Că nu a m pus pic iorul până la vâ rst a de doispre ze c e
a ni, după c e unc hiul m e u m i-a uc is părinții.
Făcând un pa s pe râ nd, Ella și c u m ine ne -a m îndre pt a t înc e t
spre int ra re a unde bătrânul m a jordom îi aștepta pe toți
oaspeții. Dacă m -a re c unosc ut , a a sc uns-o bine .
„Bună se a ra ”, ne -a sa lut a t . Am da t din c a p fără un c uvâ nt .
„Sa la de ba l e st e dre pt îna int e și luați a doua int ra re c u ușă
dublă din st â nga .
N u m -a m obosit să-i spun că știam unde e st e . Eu și Ella a m
făcut-o a m â ndoi. Câ nd părinții e i a u fost uciși de acțiunile
unc hiului m e u, e l a lua t -o doa r pe nt ru a-și put e a prot e ja
investiția. Ar fa c e ba ni din e a , înt r-un fe l sa u a lt ul.
Am c ont inua t m a i de pa rt e , c u călcâiele lovindu-ne zgom ot os
pe pode le le de marmură. Deși e ra o pe t re c e re în plină
desfășurare, m i s-a părut c iuda t , e c ourile călcâielor noa st re
m i-a u zguduit ne rvii.
N e -a m oprit la int ra re a sălii de ba l, ne rvii m e i clătinandu-mă
pe m a rgine . Sa la de ba l strălucitoare și strălucitoare a
moșiei strămoșului m e u a de ghiza t t ot fe lul de urâți. Bogăția
fa m ilie i Rom a no a fost făcută din sâ nge le și la c rim ile
fe m e ilor ne vinova t e . Am înțeles de c e părinții m e i nu voia u
nim ic de -a fa c e c u fa m ilia tatălui m e u. Cunoașterea m odului
în c a re își câștigau ba nii a c ont a m ina t fie c a re luc ru din
vecinătatea lui.
Ca m e ra a de ve nit c u c â t e va crestături m a i liniștită, a e rul
doa r puțin m a i t e nsiona t . Sa u poa t e a m fost doa r e u. Bunic a
m e a m -a făcut m e re u să mă sim t m ic , ne de m n. M -a urâ t la
fe l de m ult pe c â t o ura pe m a m a m e a , dâ ndu-i vina pe e a că
i-a lua t prim ul născut de la e a . A da t vina pe m a m a m e a
pe nt ru că tatăl m e u a a ba ndona t fa m ilia , c â nd murdăria e i l-
a făcut să întoarcă spa t e le num e lui Rom a no.
„Sunt bunic a t a , Sophia Rom a no.” N u știusem niciodată că
fa m ilia tatălui m e u e st e în viață. N ic i unul dint re părinții m e i
nu a menționat a st a . Fe m e ia a st a nic i nu a ve nit la
înm orm â nt a re .
Dacă a r t re bui să o îmbrățișez, m -a m înt re ba t . Am făcut un
pa s t e nt a t iv c â nd voc e a e i m -a oprit . „Ești o fe m e ie înt â i
născută și singura fe m e ie , născută din linia fa m ilie i
Rom a no.”
N u a m înțeles c uvint e le și nic i se nsul din spa t e le c uvint e lor
e i. Sprâ nc e ne le m e le s-a u scrâșnit de c onfuzie , uitându-mă
la fe m e ia c a re mă prive a c u de zgust .
Ce i-a m făcut vreodată a c e st e i fe m e i?
M â inile m i s-a u st râ ns în jurul cărții pe c a re o ținem. Era de
fa pt un a lbum c u poze le părinților m e i. Singurul obie c t pe
c a re l-a m a dus. M i-a u int e rzis să a duc oric e , nic i măcar
ha ine le m e le .
„Se m e ni m a i m ult c u m a m a t a de c â t c u K e nne dy a l m e u.”
Oc hii întunecați a i bunic ii m e le străluceau de c ruzim e și ură.
— Da r ve i fi o frumusețe bună pe nt ru un m a fiot c â nd ve i
a junge la m a jorit a t e .
M i-a m înfășurat a m be le m â ini în jurul a lbum ului m e u,
apăsându-l pe inim a m e a dureroasă. N u a m înțeles c e
spune a această fe m e ie . Dacă bunic a și bunic ul Ast or a r fi
încă în viață, aș loc ui c u e i. Da r a u m urit a nul t re c ut . Și
a c um m i-a m pie rdut părinții. M -a m simțit c a și c um m i-a m
pie rdut toată fa m ilia , să fiu lăsat singur pe această lum e .
O singură lacrimă singuratică a c oborâ t pe fața m e a . I -a m
plâ ns pe mulți dint re aceștia de c â nd a u m urit părinții m e i și
dure re a nu s-a a t e nua t niciodată.
„Șterge-ți ra ha t ul de pe față, fată”, a zâ m bit bunic a m e a .
Ave a m ne voie doa r de propria m e a cameră, c a să mă pot
a sc unde și să mă uit la fot ogra fiile m a m e i și a le tatălui m e u.
N e -a r ușura înțepătura să ne gâ ndim la vre m urile noa st re
fe ric it e . Gândește-te doa r la vre m uri fe ric it e , spune a m e re u
mama.
De parcă bunic a m e a m i-a r fi c it it gâ ndurile , oc hii e i s-a u
c oborâ t spre pie pt ul m e u, unde a m prins a lbum ul de parcă
viața m e a a r de pinde de e l.
"Ce e st e a st a ?" a înt re ba t e a .
"O c a rt e ." Din punc t de ve de re t e hnic , nu e st e o minciună.
O palmă pe st e obra z m i-a făcut c a pul bic iuindu-m i spre
st â nga , o înțepătură arzătoare m i-a a rs pe obra zul dre pt .
„N u mă m a i minți niciodată, fată.” Am înghițit în se c , o
groază m i s-a inst a la t în oa se . N u m a i fuse se m lovit
niciodată. "Dă-mi-l."
"N u." V oc e a m e a e ra mică, da r fermă. N u-i lăsa niciodată să-
ți t a ie a ripile , Gra c e ! Cuvint e le m a m e i e ra u încă c u m ine .
Știa e a că a st a a ve a să se înt â m ple ?
Ea a făcut un pa s îna int e , ia r inst inc t iv a m lua t unul îna poi.
Da r nu sufic ie nt de re pe de . M â inile e i re c i m i-a u prins gule rul
roc hie i și un sune t mărunțitor a rupt pa rt e a din față a a le ii.
Cu c oa da oc hiului, a m zărit c orbi. Z gom ot ul lor m -a zguduit
până în oa se și a m fost la fe l de spe ria t c a și e i de a c e st om .
Păsările ne gre zgom ot oa se și înfricoșătoare a u zbura t ,
lăsându-mă singur c u străinul în nim ic m a i m ult de c â t
le nje ria m e a .
Am a puc a t c a rt e a , a c ope rindu-m i pie pt ul și m i-a m simțit
buza inferioară t re m urâ nd, amenințând să se de zle ge
suspine le viole nt e . Am mușcat-o t a re , c a să nu iasă nic iun
sune t .
"Ca rt e a ." M â na e i încrețită se înt inse ; bătu e a c u pic iorul
nerăbdătoare.
"N u." Încăpăţânarea a fost una dint re slăbiciunile m e le . Era
c e va c e m a m a și tatăl m e u îm i spune a u m e re u.
Bunic a și-a m ut a t privire a în spa t e le m e u. „Du-o în c a m e ra
e i.”
U na dint re m e na je re m -a înghiont a t ușor, ia r e u a m urm a t -o
în casă c u o respirație uşurată. Corpul m i-a t re m ura t c â nd
a m urm a t pașii grăbiți a i se rvit oa re i, fie din c a uza frigului,
fie din c a uza fric ii, nu e ra m sigur.
Ac e st loc nu a r fi niciodată acasă. Am știut a st a în
m om e nt ul în c a re a m pășit c u pic iorul pe ușă.
Două zile m a i t â rziu, m i-a m găsit a lbum ul a rzâ nd în șemineu
și, odată c u e l, fie c a re bucată fericită din copilăria m e a .
M -a m îndre pt a t și m i-a m ridic a t bărbia, îm pingâ ndu-m i t oa t e
fric ile înt r-un colț înt une c a t a l minții. Am put e a fa c e a st a ; Eu
și Ella nu a m supraviețuit în ult im ii t re i a ni c a să ne
înghe suim a c um .
"Ga t a ?" a șoptit Ella lângă m ine .
— N u, da r o vom fa c e oric um , a m m urm ura t pe sub
răsuflarea m e a .
Am pășit c u pași m a ri prin cameră, c a și c um aș fi
proprie t a rul e i, așezându-mi un zâ m be t pe buze .
„Ah, domnișoară Rom a no, mă buc ur să t e văd.” Era ga rda de
c orp a bunic ii m e le , Cha rle s. El știa foa rt e bine că sunt
căsătorit.
— Est e doa m na V it a le . V oc e a lui Luc ia no a ve nit în spa t e le
m e u, surprinzându-mă. Proba bil că a u lua t o c a le directă
până la bunic a m e a pe nt ru a a junge a ic i a t â t de re pe de .
M -a m uit a t în spa t e le m e u pe nt ru a -l găsi c u Ca ssio, N ic o,
M a ssim o și Luc a . M a i e ra și un c uplu și un bărbat pe c a re nu-
l re c unosc use m îna int e . Ar fi t re buit să mă opun înt re rupe rii
lui Luc ia no, da r m -a m buc ura t să-l văd a c olo. El a fost c e l
m a i m ic dint re c e le două re le .
Cha rle s îl ignoră. „Bunic a t a va fi încântată să t e vadă.”
S-a îndepărtat c u pași m a ri, ia r e u a m e x pira t o respirație pe
c a re nu m i-a m da t se a m a că o țin. — Î m i pla c e să t e văd a ic i,
soție.
"De c e ?" a m re plic a t e u ina poi. „La urm a urm e i, loc uia m a ic i.
T ine m int e ?" Au fost c e i m a i răi a ni din viața m e a , da r nu a re
se ns să mă opre sc pe a st a a c um . Oc hii m e i a u călătorit
pe st e grup. „Și voi toți sunteți a ic i, de c e ?” I -a m înt re ba t c u
o sprânceană ridicată. Toți m -a u urmărit, de parcă a r fi
dezbătut de pa rt e a c ui sunt .
Pa rt e a fiului m e u. Pa rt e a m e a . Pa rt e a Ele i. M-aș a sigura că
vom ieși din a st a c u viață. Oa re c um .
Oc hii m e i s-a u îndre pt a t către o tânără și tovarășii e i. Era
e vide nt că c e i t re i a u ve nit împreună. Părul e i înt une c a t și
oc hii căprui c om ple t a u trăsăturile lor blonde . A fost un
c ont ra st c iuda t , da r a funcționat în fa voa re a lor. Oc hii m e i
a u călătorit pe st e trăsăturile e i subțiri și a bia a c um a m
obse rva t că e ra însărcinată. U m fla re a burt e i e i i-a a c c e nt ua t
a t ra c t iv trăsăturile m oi.
Părea mică, pre a fragilă și scundă lângă c e i doi bărbați înalți
și îndesați. Am â ndoi arătau c a niște afurisiți de luptători de
M M A, ra m e le lor m a ri se înălțau de a supra fe m e ii. Ac e i doi
bărbați t re buia u să fie frați c u oc hii pe c a re îi împărtășeau,
c e i m a i pa lizi oc hi albaștri pe c a re i-a m văzut vreodată.
Chia r și st ruc t ura feței lor e ra similară. S-a ținut de mână c u
unul dint re e i, făcându-mă să c re d că e ra u un obie c t . Și fe lul
în c a re t ipul a c e la a ținut-o c u siguranță m i-a spus că va
uc ide pe oric ine a r îndrăzni să o privească greșit.
Celălalt bărbat stătea de cealaltă pa rt e a e i. Da r, spre
de ose bire de celălalt t ip c a re a ve a doa r t a t ua je pe m â ini,
a c e st t ip e ra t ot t a t ua t . Ave a c hia r și t a t ua je pe față. De
fa pt , fie c a re c e nt im e t ru vizibil de pie le pre ze nt a o cerneală
uim it oa re și frumoasă. Arăta înfricoșător și frum os în același
t im p.
„Gra c e , a c e st a e st e V a sili N ik ola e v și soția lui I sa be lla . Ei
loc uie sc în N e w Orle a ns.” Ah, un a lt m a fiot ! Ar fi t re buit sa
st iu. „Și Ale x e i N ik ola e v e st e fra t e le I sa be lle i.”
m -a m înc runt a t . „U m m m , inc e st ?” La na iba , a m spus a st a c u
voc e t a re ?
T ipul t a t ua t a m â râ it și, inst inc t iv, a m făcut un pa s îna poi,
c hia r în pie pt ul dur, de marmură, a l soțului m e u. „N u, nu
inc e st ”, a răspuns înt une c a t t ipul frum os, t a t ua t c u fața.
„I sa be lla și c u m ine sunt e m frați vit re gi c u m a m a m e a .”
„Eu și Ale x e i împărțim un tată”, a spus V a sili. Ce l puțin nu
m â râ ia la m ine . „Est e un pic c om plic a t .”
„Da , fa m ilia t inde să fie a l na ibii de complicată”, a m
mormăit.
Ale x e i dădu din c a p, parcă a r fi de a c ord. M -a m înt re ba t c a re
e st e pove st e a lor. Pun pa riu că nu a u a vut vre un a c ord
ist oric de a-și vinde fiic e le a t â rna t e pe st e gâ t .
Oc hii m e i s-a u răsfățat, călătorind pe st e c e rne a la lui și
inve nt a riind fie c a re t a t ua j vizibil. De la c e le de pe fața lui,
c e rne a la c a re ie se c u oc hiul de a supra cămășii lui de roc hie
albă c u a m idon, până la m â inile și de ge t e le lui t a t ua t e . La
na iba , e ra frum os. Niciodată nu m i-a păsat pre a m ult de
t a t ua je până la Luc ia no. Da r a c e st om a dus c e rne a la la un
nive l c u t ot ul nou. Ce rne a la de pe a c e st om , a îm pa c he t a t
c ruzim e a gravată pe c hipul lui, a rt a și ne m ilosire a , înt r-un
singur e x e m pla r fin și m ort a l.
„Gra c e , t e -a i înt ors.” Î nt re rupe re a a ve nit sub form a voc ii
re c i a bunic ii m e le . Gura m i s-a apăsat înt r-o linie subțire și
c e va în oc hii lui Ale x e i m i-a spus că a înțeles e x a c t de unde
vin.
M i-a a c c e le ra t rit m ul c a rdia c și a nx ie t a t e a a c re sc ut c u un
pa s, da r a m ținut-o ascunsă. La urm a urm e i, m -a m pric e put
foa rt e bine să-mi a sc und emoțiile de c â nd a m înc e put să
trăiesc sub acoperișul bunic ii m e le .
M i-a ofe rit obra zul e i să-l sărut în se m n de sa lut . M -a m
a ple c a t țeapăn să sărut ofra nda și m -a m simțit c a I uda .
Pe nt ru că a m ve nit să o uc id. Da r m i-a m a m int it bine lecția
din ult im a dată c â nd a m re fuza t să o sărut pe obra z. M -a
înfom e t a t două zile . N u a fost c e va ușor de uit a t .
„Bunic a ”, a m m urm ura t .
„Văd că încă m a i pe t re c i c u riff-ul.” Oc hii e i a u călătorit
pe st e Luc ia no și prie t e nii lui și s-a u înc he ia t c u Ella . Buze le
e i s-a u st râ ns la ve de re a c e le i m a i bune prie t e ne a le m e le .
„Cre de a m că ți-ai părăsit soțul, micuța m e a Be lle .”
Nu o lăsa să te batjocorească. Nu o lăsa să te
batjocorească. Cuvint e le juc a t e se repetă în c re ie rul m e u.
Ea m i-a spus așa intenționat, a m int indu-m i că a st a e ra
singura m e a va loa re pe nt ru moștenirea Rom a no. Ei bine , nu
m i-a păsat moștenirea Rom a no.
O licărire dură a pătruns în oc hii e i. Ea spe ra să-l de ra nje ze
pe Luc ia no. Și-a păstrat c a lm ul, deși a m simțit m a i m ult
de c â t l-a m văzut înțepenit.
N u mă uit niciodată în drum ul lui, i-a m răspuns. "N u. Proba bil
că c ine va ți-a da t informații greșite de spre st a re a m e a de
căsătorie. Î m i pla c e să fiu riff ra ff, așa că num a i pot rivit ,
st a u c u e i. N u c re zi, bunic o?”
N u m a i e ra m o fetiță. N u aș a c c e pt a bătaia e i psihică și nic i
a buzul fizic a l unc hiului m e u.
Ea a zâ m bit , deși nu i-a a juns în oc hi. — V e i c â nt a pe nt ru noi
astăzi, dragă?
„N u, e u-”
— Pia nul m a m e i t a le e st e a ic i, m -a înt re rupt e a de parcă nu
aș fi vorbit . „Diseară va fi ult im a t a șansă. Scăpăm de e a .”
Am c lipit c onfuz. "Da r de c e ? A fost în fa m ilia m a m e i de
se c ole .”
„N u a re nic iun sc op a ic i.” N e -a m bloc a t privirile , oc hii e i
ne gri și întunecați privindu-mă în jos, provocându-mă. Spre
de ose bire de unc hiul m e u, căruia nu îi deranjează pe de pse le
fizic e , bunic a m e a pre fe ra t ort ura mentală.
"O să-l ia u." Cuvint e le m i-a u scăpat îna int e să mă gâ nde sc
m a i bine la e le . Î i plăcea să ia t ot c e țineam sa u iube a m .
Ac um că m i-a m e x prim a t că o vre a u, e a a r pre fe ra să o ardă
până la pământ de c â t să mă la se pe m ine .
— Ai fost m e re u a t â t de sentimentală, Gra c e , m -a ba t joc orit
e a . „V a fi căderea t a . Pia nul a c e la nu a re va loa re . La fe l c a
m ic a t a fa m ilie .”
Amenințare nespusă. U m ilire nerostită.
Am făcut un pa s îna int e , c â nd a m simțit că m â na Ele i se
înfășoară în jurul brațului m e u. M -a m im a gina t înfășurându-
m i de ge t e le în jurul gâ t ului e i și sufoc â nd-o până la m oa rt e .
Am vrut să o uc id pe vrăjitoarea a c e e a răutăcioasă. Singurul
luc ru la c a re e ra bună e ra să aducă m ize rie oa m e nilor.
Î na int e să mă gâ nde sc la o re ve nire , soțul m e u a int e rve nit .
— Ai grijă, Sophia Rom a no, îi spuse Luc ia no în față, un
m a fiot amenințător și ne m ilos în plină st a re . „Soția m e a s-a r
put e a să mențină luc rurile c ivile pe nt ru pe t re c e re a t a , da r
nu voi a ve a nic iun fe l de sc rupule să-ți sm ulg gâ t ul și să t e
văd sufocându-ți c u propriul sâ nge print re invitații tăi.”
Bunic a m e a nu și-a bătut nic i măcar o genă, da r i-a m văzut
pa znic ii lângă e a . De sigur, nu s-a spe ria t c â nd nu a purt a t
niciodată propriile bătălii.
„Pia nul nu a re va loa re ”, a c ont inua t e a , de parcă Luc ia no nu
a r fi vorbit niciodată. „N u a i o fiică și nu ve i a ve a șansa să
da i ic re un a lt c opil.”
Luc ia no a m â râ it lângă m ine , da r m i-a m pus m â na pe
bic e psul lui, st râ ngâ nd ușor.
„Adevărat, îm i aparține, bunic o”, a m spus, a pa re nt c a lm ,
deși fie c a re gra m de sâ nge din m ine fie rbe a de furie .
Î nt re rupe re a a fost binevenită pe nt ru că i-a dist ra s atenția
de la Luc ia no spre m ine . „La urm a urm e i, părinții m e i m i-a u
lăsat t ot ul în se a m a . N u-i așa?”
„Pe nt ru a fi pre da t ție la c e a de -a douăzeci și c inc i de a ni.”
„Sa u c â nd m -a m căsătorit.” Buze le m i s-a u c urba t înt r-un
zâ m be t fa ls. „Și e u sunt căsătorit.” Am a runc a t o privire
piezișă la soțul m e u. — N u-i așa, dragă?
— Cu siguranță sunt e m căsătoriți, T e soro. Luc ia no a zâ m bit
la bunic a m e a , oc hii lui trăgând t ot fe lul de amenințări în
c a le a e i.
„Du-t e să cânți una dint re a c e le m e lodii vulga re c a re îți pla c
a t â t de m ult ”, a c ont inua t e a în t im p c e se îndepărta,
ignorâ ndu-ne pe a m â ndoi. „Spune la re ve de re moștenirii
m a m e i t a le . U lt im a moștenire și ult im a generație a fa m ilie i
Ast or vor dispărea în c urâ nd în cenușă.”
M i-a m înfipt unghiile în pa lm a m â inii, concentrându-mă pe
dure re pe nt ru a mă împământa. Ea nu a r câștiga. U nc hiul
m e u nu a r câștiga. Moștenirea Ast or nu va a rde niciodată în
cenușă. Pe nt ru că și M a t t e o făcea pa rt e din m ine .
M i-a m înt ors c a pul spre soțul m e u, privindu-mă c u Luc ia no.
— Sună-l pe tatăl tău și spune -i să nu iasă din casă c u
M a t t e o, a m vorbit jos, c u voc e a tremurândă.
Fără un a lt c uvâ nt , m -a m îndepărtat de grup, c u spa t e le
înțepenit, c â nd a m a uzit -o pe bunic a făcând anunțul. Î i
simțeam oc hii, uit â ndu-se la m ine c hia r și c u spa t e le la e l.
De st ul de c iuda t , a fost re c onfort a nt să știu că soțul m e u a
fost a ic i. M i-a da t c ura jul suplim e nt a r de c a re a ve a m ne voie .
„Toată lum e a , vă mulțumesc foa rt e m ult pe nt ru că ați ve nit ”,
a sa lut a t e a public ul. „Gra c e Rom a no va c â nt a o piesă
pe nt ru noi în se a ra a st a . Sunt sigur că mulți dint re voi ați
a uzit de m a m a e i faimoasă în lum e , Aria Ast or, c a re a
c a pt ura t lum e a c u voc e a e i și a lua t inim a prim ului m e u
născut.”
T oa t e c uvint e le e i a ve a u un dublu se ns. V ina pe c a re a da t -o
m a m e i m e le c â nd, de fa pt , propriile e i acțiuni a u c ost a t -o pe
prim ul născut. Și-a pie rdut propriul fiu, nim e ni a lt c ine va nu a
făcut-o pe nt ru e a .
„Gra c e V it a le ”, a m înt re rupt -o c u un zâ m be t st râ ns, vorbind
la m ic rofon pe nt ru a mă a sigura că toată lum e a a a uzit . „N u
Rom a no.”
Oc hii e i plini de mărgele și c ruzi m i-a u strălucit c u ură și a m
zâ m bit . Ar plăti pe nt ru păcatele e i dacă a r fi ult im ul luc ru pe
c a re l-a m făcut îna int e de a m uri. M oa rt e a bunic ii și a
unc hiului m e u a r înse m na protecție pe nt ru M a t t e o. Și pe nt ru
siguranța fiului m e u, mi-aș vinde sufle t ul dia volului.
A fost râ ndul lui Rom a no să piardă.
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul douăzeci și t re i

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O

G
Ra sa a pălit la c uvint e le bunic ii e i și m -a făcut să vre a u să-
m i înfășor m â na pe gâ t ul a c e le i bătrâne vrăjitoare. N u m i-a
plăcut niciodată Sophia Rom a no. Era o bătrână crudă și
întortocheată. Da r astăzi m i-a plăcut și m a i puțin de e a .
I -a m suna t re pe de tatăl m e u. Câ nd nu a m prim it nic iun
răspuns, l-a m suna t pe Lore nzo, pa znic ul m e u de vâ rf.
„Șeful.”
— V re o vorbă de spre Robe rt o? Am înt re ba t . După c e a m a fla t
că e st e trădătorul, l-a m a nga ja t pe Sa sha , celălalt fra t e a l lui
V a sili, să-l găsească și să-l e lim ine . Sa sha N ik ola e v e ra bun,
nu la fe l de bun c a Ale x e i, da r îl vâ na pe ne noroc it ul ăla și îi
pune a un glonț de lune t ist în c ra niu.
— N u, da r Sa sha e pe urm e .
"Bun. Spune -i tatălui m e u să nu iasă din casă c u băiatul.
Păstrați se c urit a t e a strânsă. Dacă se întâmplă c e va ,
protejează-l pe băiat și pe tatăl m e u c u oric e preț. Vă voi
a c t ua liza m a i t â rziu.”
Am înc his și a m văzut pa sul soției m e le clătinându-se la
anunțul bunic ii e i. Mi-aș fi dorit să știu c a re e st e pla nul
soției m e le . Ea a vrut să-i om oa re ; Am știut că. Da r e a nu
put e a fa c e a st a a ic i. N u înt r-un a se m e ne a loc public .
La na iba ; Am t e rm ina t să-l la s pe vrăjitoarea a ia re a să se
joa c e c u viața soției m e le . Am făcut un pa s îna int e , ga t a să
pun capăt t ut uror.
— N u îndrăzni să t e miști, Luc ia no. Ca pul m i s-a re pe zit spre
Ella . Cine na iba c re de a că e st e ? — O ve i fa c e să o om oa re ,
șuieră e a .
„Ce na iba se întâmplă a ic i?” a m c e rut c u o voc e joasă,
păstrând furia din e x pre sia m e a .
„Doa r să nu fa c i nim ic . N u a c um , mormăi Ella , c u oc hii pe
Gra c e , în t im p c e se așeza pe pia n. „Aproa pe că i-a i c ost a t
viața o dată îna int e . N u re pe t a .”
Ce na iba pun ăștia doi?
Privire a Ele i a călătorit în spa t e le m e u, ia r e u i-a m urm a t
privire a . Bodygua rdul Sophie i se uit a la e a , ia r e a păli vizibil.
„N u fa c e nim ic a c um ”, șopti e a și făcu un pa s îna poi, c u
oc hii ațintiți pe ga rda de c orp t ot t im pul.
M a ssim o t re buie să fi văzut la fe l, pe nt ru că a ve nit în
spa t e le Ella , ga t a să o prot e je ze .
"Ce s-a înt â m pla t ?" Am înt re ba t . Ea clătină din c a p,
rămânând amorțită și înghețată. „N im e ni nu a junge la t ine
sa u la Gra c e .”
A înghițit în se c , da r c e va m i-a spus, la fe l c a și soția m e a ,
nu i-a c re zut .
— Doa r ține-ți oc hii pe pa znic ii e i, rost i e a c u voc e joasă.
Am obse rva t că fa m ilia Rom a no își a ve a oa m e nii pe st e t ot .
N u a c ont a t pe nt ru că nu se pot rive a u pe nt ru noi. Oa m e nii
noștri e ra u și e i afară și nic i Ra pha e l Sa nt os nu e ra c u m ult
în urmă. După c e a m de sc ope rit pla nul lui Gra c e , ne -a m
de t urna t pla nul de la st râ nge re a de fonduri a ic i. Am a vut
unul dint re m a na ge rii noștri de e ve nim e nt e să intervină
pe nt ru noi. Pe drum ul a ic i, Ca ssio le -a făcut o scurtă privire
de a nsa m blu oa m e nilor, a st fe l înc â t să înțeleagă c u c e ne
confruntăm. Cu oric e preț, salvează-l pe Gra c e și Ella .
Am a pre c ia t ve nire a lui V a sili și Ale x e i, deși e ra m îngrijora t
că I sa be lla N ik ola e v a r fi a t â t de a proa pe de c e i doi bărbați
c a re a proa pe a u răpit-o. La fe l a fost și soțul e i pe nt ru că își
ținea m â na a proa pe de armă. Poa t e că toți e ra m nerăbdători
să pune m capăt Alphonso și Be nit o, odată pe nt ru t ot de a una .
Crim ina li sa u nu, toți a m vrut să ne bucurăm de viața
noastră. Asociații lui Be nit o K ing e ra u un a lt t ip de c rim ina li.
M a i m ult c a psihopa t ii.
A t re buit să re c unosc că a m fost surprins că Be nit o K ing nu
a fost a ic i, a vâ nd în ve de re relația strânsă de a fa c e ri dint re
K ing și fa m ilia Rom a no.
N ot e le blâ nde a le pia nului a u răsunat în cameră, ia r Ella
împreună c u toți ceilalți a u fost uit a t e în spa t e le m e u.
M a ssim o a r fi în spa t e le e i, prot e jâ nd-o. V a sili și-ar prot e ja
fe m e ia , ia r noi ceilalți a m fost c a pa bili să ne suportăm.
M e lodiile ușoare a le lui Gnossie nne s N o. 1 au juc a t ,
recunoașterea imediată în m e m oria m e a . Cum aș put e a să-l
uit vreodată? Era u aceleași m e lodii pe c a re le -a c â nt a t în
a c e a noa pt e în t im pul sc urt e i noa st re căsătorii, c â nd se a ra
s-a înc he ia t c u e u dra c u-o aplecată a supra pia nului m e u.
Oc hii t ut uror e ra u îndreptați către form a lui Gra c e în t im p c e
e a stătea, c u de ge t e le plut ind pe st e t a st e . O văzusem
c â nt â nd la pia n doa r de c â t e va ori. Î i plăcea, m uzic a făcea
pa rt e din e a .
Din a c e le luni sc urt e pe c a re le -a m a vut împreună și c um a
vorbit de spre muzică, a m știut că îi pla c e . Da r nu m i-a m da t
se a m a c â t de m ult până în a c e st m om e nt . Am privit c hipul
soției m e le hipnot iza t de t ra nsform a re a e i. Parcă înt re a ga
lum e a înc e t a t să m a i e x ist e pe nt ru e a . De ge t e le e i se
mișcau c u experiență pe pia n, ple oa pe le c oborâ t e , e x pre sia
e i îndepărtată și blândă. Ca c e a a une i fe m e i c a re visează la
iubit ul e i, la ziua în c a re l-a r put e a ține din nou în brațe. Pe
c hipul e i e ra dure re , dra gost e , m olic iune , speranță. Era
c om ple t pierdută în muzică.
„Soția t a joacă frum os, Luc ia no”, a șoptit înc e t soția lui
V a sili, I sa be lla , c u voc e a plină de uim ire . „M i se fa c e pie le a
de găină după c e îl a sc ult . E uim it oa re ."
Da , e a e st e . Era m a t â t de c onsum a t de răzbunare c â nd m -
a m căsătorit c u e a , înc â t nu m i-a m făcut niciodată t im p să o
c unosc pe soția m e a . Am răpit-o, a m forțat-o să se
căsătorească c u m ine și a poi a m de ve nit obse da t de e a .
A fost un înc e put dific il pe nt ru noi. Da r a fost înc e put ul
nost ru și a m a ve a un viit or. Împreună.
Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre public . I sa be lla nu a fost
singura blocată și pierdută în muzică. Fie c a re pe re c he de
oc hi e ra ațintită a supra soției m e le , a bsorbind m uzic a . Cu
excepția Sophie i Rom a no. Ale e i e ra u pline de ură în t im p c e
își prive a ne poa t a .
„Ra pha e l a spus că Alphonso nu a apărut niciodată la
st râ nge re a de fonduri.” V oc e a lui Ca ssio e ra liniştită. „S-a r
put e a să fie a ic i.”
Am da t din c a p în se m n de recunoaștere. Cum nu a m văzut
niciodată că e u și soția m e a sunt e m de aceeași pa rt e ? Am
fost c u adevărat a t â t de orb c â nd a fost vorba de soția m e a
frumoasă și puternică? U ra și a nim ozit a t e a dint re Gra c e și
bunic a e i s-a u sc urs din a m â ndoi. Chia r și a t unc i c â nd soția
m e a vorbe a de spre bunic a sa u unc hiul e i c â nd ne -a m
căsătorit prim a dată, nu a e x ist a t niciodată dra gost e sa u
afecțiune în c uvint e le e i.
Răzbunarea t e orbește, fiule . Cuvint e le tatălui m e u a u vibra t
prin sâ nge le m e u și niciodată nu a fost rostită o declarație
m a i adevărată.
De ge t e le lui Gra c e se mișcau grațios pe st e c la pe le pia nului.
Din interacțiunea scurtă și tensionată dint re e a și bunic a e i,
e ra c la r că iube a a c e l pia n. Aș prim i a c e l pia n pe nt ru e a ,
dacă a r fi ult im ul luc ru pe c a re l-a m făcut în viața a st a .
U lt im a m e lodie a c â nt e c ului s-a înc he ia t și a fost c a și c um
a i ve de a pe Gra c e t re zindu-se dint r-un vis. Ex pre sia e i
m oa le , visătoare a dispărut și s-a t ra nsform a t înt r-o e x pre sie
păzită. Ea a înt â lnit e x pre sia bunic ii e i înc linâ nd bărbia în
sus înt r-o provoc a re .
Fa t a tânără și blândă pe c a re a m lua t -o la c lub a c um
a proa pe pa t ru a ni dispăruse. Î n loc ul e i stătea o fe m e ie
puternică și rezistentă, c a re a ve a să lupt e c u lum e a pe nt ru
a -i prot e ja pe c e i pe c a re îi iube a . Și fie că i-a r plăcea sa u
nu, aș lupt a c hia r alături de e a . Ea e ra fa m ilia m e a . Viața
m e a . T ot ul pe nt ru m ine . S-a r put e a să nu m a i aibă ne voie de
m ine pe nt ru a supraviețui, da r e u a ve a m ne voie de e a . Și
M a t t e o.
Am un fiu. Din m om e nt ul în c a re s-a da t se a m a , a fost gre u
de înțeles se nsul t ut uror. Mi-aș pe t re c e re st ul vieții
c om pe nsa nd soția și fiul m e u. Tatăl m e u a ve a dre pt a t e .
Gra c e a fost nevinovată t ot t im pul.
U nc hiul e i s-a ridic a t din la t e ra l, int râ nd în linia e i vizuală, ia r
um e rii soției m e le a bia s-a u înțepenit, da r e a s-a păstrat pe
ea.
„Ast a va fi t ot de la ...”
„N u a m t e rm ina t .” Oc hii lui Gra c e a u călătorit înt re bunic a e i
și unc hiul e i. Bloc â ndu-se pe unc hiul e i, e a rămase aşezată.
Put e a m ve de a pe fața bunic ii e i că e ra furioasă, da r Gra c e
nu i-a a c orda t nic io atenție. Toată atenția lui Gra c e e ra
a supra unc hiului e i. Toată c a m e ra e ra liniștită, nic i măcar
respirația nu se a uze a . — Ăsta a r t re bui să treacă la iveală
a m int iri, unc hiule , spuse e a înc e t , c u un t on de sa rc a sm în
t on. „Amintiți-vă c um a înc e put .”
De ge t e le e i a u înc e put să da nse ze din nou pe tastatură,
t onurile de la pia n va g fa m ilia re . N u și-a sm uls privire a de la
unc hiul e i, e x pre sia e i îndrăznindu-l să spună sa u să facă
c e va .
„Est e „Ascultă-ți inim a ” de Rox e t t e ?” Am a uzit -o pe I sa be lla
înt re bâ ndu-l pe V a sili N ik ola e v, soțul e i, pe un t on liniștit.
„Est e un fe l de sc him ba re bruscă a ge nului m uzic a l”, mormăi
ea.
Ea a ve a dre pt a t e ; a c um că a spus-o, a m re c unosc ut -o. Da r
c a re a fost se nsul? De c e îl prive a Gra c e pe unc hiul e i c u
a t â t a sfida re în t im p c e e l se uit a la e a de parcă a r fi vrut s-o
ucidă?
— Ăsta a fost c â nt e c ul părinților e i, șopti Ella . „A fost ult im ul
c â nt e c int e rpre t a t de m a m a e i îna int e c a Alphonso să-și
ucidă părinții.”
Șocul a vibra t prin m ine și a m a uzit gâ fâ it ul m oa le a l
I sa be lle i. L-aș uc ide c u plăcere pe unc hiul e i. Ar fi t re buit să
fie un om m ort c u m ult t im p în urmă.
L-a m văzut pe Alphonso a propiindu-se de soția m e a și a fost
ne voie de t ot în m ine să nu a t ing pist olul. N u t re buia să mă
uit să știu că prie t e nii m e i simțeau la fe l. Da r Alphonso
Rom a no, în t im p c e șerpuia c a o șopârlă murdară, nu a
amenințat fizic . Ave a un zâ m be t a sc uns pe fața lui palidă și
mică, accentuată de niște oc hi ne gri de mărgele. Sophia
Rom a no și Alphonso Rom a no și-au împărtășit trăsăturile -
păr subțire, pa lid, înc his la c uloa re și oc hi plini de mărgele.
Aceeași pe rsona lit a t e furișă și înjunghiată în spa t e . Singura
diferență, unul purt a fustă și celălalt pa nt a loni.
V or fi a m â ndoi morți îna int e de a se t e rm ina noa pt e a , a m
jura t . Pe nt ru dure re a pe c a re i-a u provoc a t -o soției m e le ,
m a m e i, surorii și tatălui m e u. Și să-mi prot e je z fiul.
Buze le lui Alphonso a bia s-a u mișcat, da r nu a fost nic i o
greșeală că i-a șoptit c e va soției m e le . Oric e a r fi spus i-a
st râ ns m a x ila rul lui Gra c e , ia r m uzic a sa oprit la m ijloc ul
c â nt e c ului, Gra c e t râ nt ind c a pa c ul t a st a t urii, a c ope rind
t a st e le .
Fie c a re pe re c he de oc hi din cameră e ra ațintită a supra lor
c u nerăbdare. Ae rul s-a liniştit, a u răsunat gâ fâ it uri tăcute,
ia r c a m e ra tăcu. A fost un fe l de tăcere sumbră c a re a dus la
un m om e nt c a re a ve a să m a rc he ze o catastrofă, c um a r fi
să-mi sc ot pist olul și să-l împușc pe ne noroc it ul de Alphonso
prin cameră și să declanșez un război în toată re gula .
Gra c e se ridică țeapăn de la pia n, c u oc hii ne c lint it de la
bunic a și unc hiul e i. Î n t im p c e ult im ii doi își păstrau
zâ m be t e a rt ific ia le pe față, e x pre sia lui Gra c e e ra stoică. Ea
nu le -a r ofe ri plăcerea de a pre fa c e nim ic . Soției m e le i-a
c re sc ut o coloană vertebrală și și-a de sc his a ripile .
S-a a propia t de bunic a e i și a vorbit în m ic rofon, c u oc hii
ațintiți a supra bărbatului și fe m e ii c a re a r fi t re buit să o
prot e je ze , da r în sc him b a vâ ndut -o.
„Mulțumesc că m -a i lăsat să joc pe nt ru t ine .” V oc e a blândă
a lui Gra c e bubui prin m ic rofon. „Bunic a m e a a de c is c u
ge ne rozit a t e c a pia nul m a m e i să fie t ra nsport a t la soțul m e u
în loc să-l ardă în sc rum .” Ea făcu o pauză, lăsând se nsul să
int re înăuntru. „N u-i așa că e m inuna t ? Ar t re bui să a duc e m
o rundă de a pla uze .”
V oc e a lui Gra c e pic ura de sa rc a sm , da r public ul fie a
ignora t -o, fie nu a înțeles.
„Î m i pla c e foa rt e m ult de soția t a ”, a spus V a sili N ik ola e v.
„Oh, a st a nu e st e nim ic . Ar t re bui să-i ve zi list a de hit -uri.”
Ca ssio c hic ot i, pe jum a t a t e se rios si pe jum a t a t e in glum a .
„Cre d că Alphonso și Sophia Rom a no împreună c u fa m ilia
K ing sunt în frunt e a a c e st e i list e .”
„Fe m e ie deșteaptă”, a int e rve nit N ic o și i-a m a uzit un
zâ m be t în voc e .
I gnorâ ndu-le pe t oa t e , a m văzut-o pe Gra c e dispărând în
spa t e le dra pe riilor roșii gre le și m oa le .
„Ce s-a înt ors...” Întorcându-mă spre Ella , m i-a m da t se a m a
că dispăruse. „U nde e st e Ella ?” L-a m înt re ba t pe M a ssim o.
— La na iba , a spus M a ssim o. „De c e c e i doi se strecoară
m e re u fără să fie observați?”
„Proba bil pe nt ru că s-a u pric e put la a st a ”, a răspuns Ale x e i,
ne t ulbura t .
„Puteți să vă despărțiți c u toții și să fiți atenți?” Rom a no a r
fi bine să nu atingă un singur păr de pe c a pul soției m e le . Le -
aș sfâșia mădular în m e m bru.
— Du-t e și găsește-ți soția, rost i Ca ssio. "N e de sc urc a m ."
M -a m re pe zit spre pe rde a ua în spa t e le căreia Gra c e a
dispărut, da r c a m e ra din spa t e le e i e ra goală. O c ulise m a re
a ve a un singur sc a un de le m n așezat lângă fereastră și
nim ic a lt c e va .
M -a m re pe zit pe st e pode le le din le m n spre ușa unică.
T re buia u să treacă prin a st a , nu e x ist a altă ieșire. Fie pe ușa
a st a , fie îna poi prin sa la de ba l.
Ușa m -a dus în spa t e le holului, scările din spa t e de marmură
c a re duc e a u la zona pe rsona lului. Pe rsona lul de așteptare
e ra oc upa t să meargă îna int e și îna poi, fără să a c orde
atenție fa pt ului că a ve a u un străin pe t re c ut în această zonă.
M i-a spus că proba bil s-a înt â m pla t de s.
Î n t im p c e fața c a se i strălucea, zona se rvit orilor e ra m a i
întunecată c u c ulori lipsit e de viață. Re fle c t a disprețul lui
Rom a no față de c e i m a i m ic i de c â t e i înșiși. La noi acasă,
pe t re c e a m a de se a t im p în bucătărie, împreună c u pe rsona lul
nost ru. Era u a proa pe pa rt e din fa m ilia noastră.
Sune t e le pe rsona lului c a re lucrează a u sărit de pe pereții
goi, sune t ul călătorind în a m be le se nsuri. O fe m e ie m a i în
vârstă, c u riduri și dure ri gra va t e pe față, a t re c ut pe nt ru a
doua oară pe lângă m ine . M i-a a runc a t o privire curioasă, da r
nu a spus nim ic . Ani de a nt re na m e nt și frică , a m pre supus.
— Ai văzut-o pe Gra c e , ne poa t a Rom a no, t re c â nd pe a ic i?
Am înt re ba t .
Recunoașterea a fulge ra t în oc hii e i și oc hii e i s-a u a runc a t
în jurul nost ru, de parcă a r fi vrut să se a sigure că nu e ra
nim e ni prin preajmă.
„Au m e rs în grădinile din spa t e și prin la birint .”
"Mulțumesc."
„N u găsesc nic i un se m n de e le ”, voc e a lui M a ssim o a a juns
în spa t e le m e u și fe m e ia a pălit.
„N u a i de c e să t e t e m i de noi”, a m a sigura t -o. „Dacă vre i să
părăsești a c e st loc , t e put e m a jut a .”
Ea dădu din c a p în se m n de recunoaștere. „Ajută-l pe
domnișoara Gra c e m a i înt â i. Și domnișoara Ella . N u merită
c e e a c e doa m na Rom a no le rezervă.”
a m intenţionat să. At â t M a ssim o c â t și c u m ine ne -a m grăbit
pe ușa din spa t e , în t im p c e M a ssim o a t rim is un m e sa j ra pid
că doa m ne le se a fla u unde va în grădina din spa t e . Î n
se c unda în c a re a m ieșit afară, a m zărit la birint ul și a m
a le rga t spre e l. Am purt a t un sm ok ing, da r int ot de a una a m
c om bina t fie c a re t inut a c u pa nt ofi in st il c om ba t c a re sa im i
pe rm it a sa a le rg. N u a m de pins niciodată de oa m e nii m e i
pe nt ru a mă prot e ja . N e -a m prot e ja t unul pe a lt ul.
T ufa ve rde de la int ra re a în la birint e ra goală, da r un fărâmă
de m a t e ria l ne gru a t â rna rupt de una dint re ra m uri. Au lua t -o
așa!
De a proa pe , ga rdurile vii a u o înălțime de a prox im a t iv opt
pic ioa re , un la birint ve rde pe rfe c t îngrijit , c u pa rfum ul
pe rsist e nt a l ult im e lor zile a le ve rii. La birint ul a r fi c a le a
m e a către pre m iul m e u. Soția m e a . Aș găsi-o, aș prot e ja -o și
aș prețui-o c u ult im a m e a sufla re pe m oa rt e .
La a doua vira j, a t â t M a ssim o c â t și c u m ine ne -a m oprit .
Alphonso Rom a no ne -a așteptat c u ze c e pa znic i la a doua
cotitură în la birint . Ac e a bucată de ra ha t ne aștepta. Pist olul
ridic a t , a îndre pt a t spre noi și oa m e nii lui au im it a t
mișcarea.
Laș a l na ibii! Î nt ot de a una a sc uns în spa t e le oa m e nilor săi.
— N ic i un pa s m a i de pa rt e , V it a le , scuipă e l. — Sa u soția t a
va prinde un glonț în a c e l c ra niu frum os a l e i.
„Puneți un de ge t pe e a ”, a m st riga t e u, „și nu există nic iunde
pe a c e st Pământ pe c a re să vă puteți a sc unde . V oi a rde
lum e a a st a până c â nd voi pune m â na pe t ine și o să t e uc id.
Nenorocită de ra ha t .”
Privire a lui plină de mărge se uită la oa m e nii săi pe nt ru a se
a sigura că e ra u încă a c olo. Da , ra ha t , m a i bine roagă-te să
nu t e părăsească. Era un om m ort ; e ra doa r o c he st iune de
t im p.
Eu și M a ssim o ne -a m a nt re na t a rm e le pe Alphonso și
oa m e nii lui. U nspre ze c e c ont ra doi; Am a vut șanse m a i sla be
îna int e . Aș reuși, c hia r dacă doa r pe nt ru a -m i sa lva soția.
U n pist ol a răsunat în depărtare și un țipăt de fe m e ie a
străpuns noa pt e a . Fără o altă înt â rzie re , a m â ndoi a m sc os
a rm e le sim ult a n și a m înc e put să t ra ge m .
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul douăzeci și pa t ru

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

F
ure c he a m i-a zbuc ium a t oa se le . Niciodată nu m -a m simțit
a t â t de spe ria t îna int e . N u c â nd părinții m e i a u m urit , nic i
c â nd soțul m e u m i-a îndre pt a t a rm a spre c a p, nic i c â nd Ella
și c u m ine a m fugit în t oiul nopții c u nim ic a lt c e va de c â t
ha ine le pe spa t e , pașapoarte fa lse și ze c e m ii de dola ri în
num e ra r.
Bărbații ăștia, cărora bunic a m e a plănuia să ne pre de a , nu
a r fi fost buni c u Ella și c u m ine . N e -a u așteptat pa t ru a ni
lungi, rezervându-și m â nia și se t e a de răzbunare. U n fior m i-
a străbătut șira spinării de teamă de pla nurile lor. N u mă
îndoia m că pla nurile lor pe nt ru noi e ra u să provoa c e dure re .
Lovitură, bătaie, m a rc a , viol... m oa rt e a a r fi m a i milostivă
de c â t a st a .
— T re c i m a i de pa rt e , put t a na s , se răsti unul dint re ga rdie ni
în t im p c e ne îm pinse pe Ella și pe m ine îna int e .
Râ sul bunic ii m -a înfrigura t până în oa se .
„N u vă deranjați de e l, fe t e lor”, a vorbit e a , c u voc e a e i
răgușită. Re zult a t ul a nilor de fum a t . „M a rc o K ing e st e
nerăbdător să t e aibă, Gra c e . Și Ella a r t re bui să obțină și un
preț bun.”
„Luc ia no V it a le t e va dist ruge .” şuieră Ella . „T u și nic i M a rc o
K ing ne-ați put ut găsi. Soțul lui Gra c e a făcut-o. O va găsi și
o va uc ide ...
Amenințările e i a u fost înt re rupt e de o palmă pe față și de un
râ s ba t joc orit or. M i-a m înfășurat brațul în jurul t a lie i e i,
trăgând-o m a i a proa pe de m ine .
„N u e ra ne c e sa r”, a m c e rt a t -o pe bunic a m e a . „Aș c re de că
a i vre a să arătăm c e l m a i bine pe nt ru licitația t a umană.”
„Mișcă-te m a i re pe de ”, a lătrat unul dint re pa znic i.
N u m -a m obosit să mă uit în spa t e le m e u să văd c ine e ra . N u
pre a c ont a . Am înc e put să m e rge m sa u a m risc a t c a unul
dint re noi să primească o altă palmă. M i-a m șerpuit m â na
liberă sub fa nt a roc hie i pe nt ru a a junge la a rm a pe c a re a m
băgat-o a c olo. Ella m i-a a sc uns mișcarea c u c orpul e i.
Fie c a re c e nt im e t ru și fie c a re secundă ticăia t a re în ure c hile
m e le , a duc â ndu-ne m a i a proa pe de soartă.
Deodată, fără a ve rt ism e nt , m i-a m oprit pa sul, Ella urm â ndu-
m i e x e m plul. M -a m învâ rt it și a m înt â lnit privire a bunic ii
m e le c u c a pul ațintit. Oc hii c ruzi și întunecați a supra m e a ,
fără un gra m de re gre t pe nt ru c e e a c e e ra pe c a le să facă.
Pot să pun capăt une i vieți? M â na m e a c u pist olul m ic s-a
a sc uns în spa t e le m e u, lipită de tufișul îna lt .
De a supra m e a , st e le pâ lpâ ia u pe st e orizont ul c e rului nopții.
Luna strălucea pe c e rul înt une c a t , dâ ndu-m i o ve de re clară
a supra a c e e a c e t re buia să fa c .
A făcut doi pași spre m ine . Ca drul e i m ic nu a r fi t re buit să
fie amenințător, da r a ni de zile de pe de pse a sc unse , m i-a u
făcut c orpul să se clătinească inst inc t iv îna poi.
— N u m a i a m â na ine vit a bilul, Gra c e . Veți fi sc os la licitație
la c e l m a i m a re ofe rt a nt de mafioți, ia r M a rc o K ing îi va
depăși pe toți. El t e așteaptă de m ult .”
T re i.
Două.
U nu .
Din spa t e , m i-a m a dus brațul îna int e și l-a m ridic a t c u o
st râ nge re fermă de pist ol. La fe l c um a m fost pre da t în c la sa
noastră.
N u e zit a .
Păstrați un m â ne r fe rm .
T ra ge .
Fără înt â rzie re sa u a lt gâ nd, a m apăsat pe trăgaci.
Clic .
Țipătul străpungător a l bunic ii a c olora t noa pt e a și e a sa
legănat, prăbușindu-se pe o pa rt e ; faţa e i sădită în pământ.
Foa rt e m e t a foric ! Î na int e să mă pot gâ ndi la m ora lit a t e a
acțiunilor m e le , a m apăsat din nou pe trăgaci, de da t a
a c e a st a lovind pe unul dint re pa znic i. Și din nou.
Mă voi gâ ndi m a i t â rziu la fa pt ul că a m rănit pe c ine va . Chia r
a c um , e ra m înse t a t de răzbunare și m â na t de ne voia de a
supraviețui.
Am simțit un braț c a re mă înfășoară din spa t e . M i s-a u mărit
oc hii, pa nic a m -a c uprins și a m înc e put să ba t c u pic iorul.
Am văzut-o pe Ella făcând același luc ru c u c oa da oc hiului,
da r nu m i-a m put ut răsuci c orpul sufic ie nt pe nt ru a -l da c u
c ot ul îna int e de a simți o înțepătură în gâ t .
Î nt re a ga m e a lum e s-a înne grit .

Tăcerea și înt une ric ul t ot a l a u fost singurul luc ru c a re se

înre gist ra . Ple oa pe le m e le e ra u gre le de piatră. Le -a m ținut
înc hise , concentrându-mă pe respirația m e a și a sc ult â nd
oric e a lt zgom ot la c a re put e a m c onc e nt ra . M -a m simțit
slăbit, c a și c um aș fi fost lovit de o mașină.
Ceața din c re ie rul m e u a înc e put să se limpezească și a m
a uzit un m ic sc â nc e t , c a unul de la un a nim a l rănit. Plâ nge
c ine va ?
Și a poi sune t e a le va lurilor c a re se love sc de țărm. De c e
m irose a dife rit de m ic a noastră vilă? N u a uze a m nic i un
c uvâ nt în italiană c a re duc e a briza , așa c um a m put ut de
obic e i. M irosul mării e ra va g fa m ilia r, da r nu l-a m put ut
pla sa . N u e ra I t a lia .
M i-a m ținut oc hii închiși pre a m ult t im p, c re ie rul și gâ ndurile
dist orsiona t e . Ca re a fost ult im ul luc ru pe c a re m i l-a m
a m int it ? Ceața din c a pul m e u făcea gre u să-mi a m int e sc
e ve nim e nt e le îna int e să mă c ulc .
Î n sfârșit, a dunâ nd suficientă forță, m -a m forțat să-mi
de sc hid ple oa pe le . Î n se c unda în c a re a m făcut-o, o dure re
de c a p severă m i-a t re c ut prin t â m ple . Print r-o ceață
acoperită și t ulbure , ve de re a m i s-a lim pe zit înc e t .
Î nt une ric ul m i-a înt une c a t ve de re a și va luri de greață m -a u
lovit . M i-a m înc his oc hii, m -a m c onc e nt ra t a supra respirației
și a m forțat să c obor bila în gâ t îna poi.
Concentrează-te pe îm pre jurim ile t a le , pe fa pt e .
De sc hizâ ndu-m i oc hii din nou, o licărire a lum inii lunii c a re
se uit a prin fe re a st ra mică a evidențiat c ont urul c a m e re i. M -
a m c onc e nt ra t a supra strălucirii lunii, așteptând c a c re ie rul
m e u să curețe ceața c a re zvâ c ne a prin proc e sul m e u de
gâ ndire .
Fie c a re colț a l c a m e re i e ra învăluit de înt une ric , lum ina lunii
ne put â nd a junge la e le . Ca m e ra e ra caldă, pre a caldă și un
m iros m e t a lic m i-a inva da t nările. O mică pa rt e din m ine a
re c unosc ut -o, da r c re ie rul m e u e ra pre a le nt pe nt ru a o
înre gist ra .
Sâ nge .
Î nc hizâ nd oc hii, m -a m forțat să-mi a m int e sc c um a m a juns
a ic i. Oric e de dina int e …
Eu și Ella a m ple c a t din casă, Luc ia no certându-mă c u
privire la ținuta m e a . Ca ssio e ra și e l a c olo. Am â ndoi purt a u
sm ok ing. Ga la !
Am fost la st râ nge re a de fonduri a bunic ii m e le . Am c â nt a t la
pia n și a apărut unc hiul m e u. L-a amenințat că Robe rt o să
a runc e în a e r c ona c ul lui Luc ia no c u tatăl său în e l, dacă nu
m e rg c u e l și bunic a în liniște. N u l-a pom e nit pe M a t t e o, da r
bunic a a făcut a luzie la m ic a m e a fa m ilie . Știau de spre
M a t t e o. N u a m a vut de a le s de c â t să m e rg c u e l sa u să risc
c a M a t t e o și bunic ul lui să fie uciși.
Am int irile a u re ve nit în grabă, ia r t e a m a de sufoc a re a fost
singura emoție c a re stăruia în ve ne le m e le . Eu și Ella a m
fost grăbiți prin la birint . Am apăsat pe trăgaci pe bunic a
m e a . Am uc is-o.
Cre d că. Aşa spe r.
M â inile de bărbat în jurul gâ t ului m e u, pe gura mea,
înțepătură ascuțită în gâ t . Dure re a . țipetele Ele i. Am fost
prinși în capcană - c a o m olie în lum ina orbit oa re . Doa r că
această lumină ne -a r uc ide .
Eu și Ella trăim din t im p îm prum ut a t .
M urm ure le tăcute m i-a u pătruns în c re ie r. Am înc e rc a t să mă
mișc, da r c orpul m i se simțea pre a gre u. Ca și c um aș fi fost
droga t . I nim a m i-a bubuit dure ros, pie le a m i s-a simțit m oa le
și re c e , m i-a bătut c a pul.
M urm ur m oa le și un sc â nc e t . U n mormăit dure ros m i-a
scăpat de pe buze și m i-a m răsucit gâ t ul în direcția voc ilor
blâ nde .
"Graţie." O șoaptă blândă. Ga brie lla .
M i-a m c lipit în urmă la c rim ile și m -a m forțat să-mi țin inim a
plină de viteză. Ea e în viață.
Am căutat fre ne t ic c hipul c unosc ut . O a uze a m , da r nu o
ve de a m . Am sc a na t înt une ric ul și a t unc i a m văzut-o. T rupul
m ic a l Ele i s-a prăbușit înt r-un colț, c u brațele în jurul
ge nunc hilor, c u fața palidă și c u obra zul învinețit de părul
blond lung și de zordona t înconjurător.
M i s-a st râ ns pie pt ul. Ella e ra a ic i; e a încă re spira . Deși c hia r
a c um , mi-aș fi dorit să fim a m â ndoi morți. Ce e a c e ne
aștepta e ra m a i rău de c â t m oa rt e a . M i-a m st râ ns din nou
oc hii, c orpul obosit . Poa t e că a c e st a e st e un coșmar.
„Gra c e , t e rog trezește-te”, o voc e scâncită. M i-a m de sc his
ple oa pe le forțate și a m găsit privire a de m ie re a Ele i a supra
m e a . T re buia să fim put e rnic i. — Doa m ne , strigă e a înc e t .
"Am fost a sa de spe ria t . Ai ieșit a t â t de m ult t im p.”
Am de sc his gura pe nt ru a o m â ngâ ia , da r gâ t ul m e u e ra a t â t
de usc a t , înc â t nu ieșise nic iun c uvâ nt .
„U it e , ia c e va de băut.” S-a t â râ t spre m ine , s-a răsucit și a
înt ins m â na la o singură masă din această înc hisoa re a
noastră. Aduc â ndu-m i un pa ha r c u apă la buze , e a m i-a
șoptit: „Deschide-ți gura ”.
Am făcut c um m i-a c e rut e a și a m sorbit niște apă. "U nde
sunt e m ?" a m ra spins int re ba re a .
„Oa m e nii lui Be nit o K ing ne -a u prins. Vă amintiți?"
Am înc his din nou oc hii. Da , m i-a m a m int it , da r m i-a m dorit
să nu o fa c . Am fost a t â t de proști, ne -a m de sc his la rg
pe nt ru a fi lua t de fa m ilia m e a . T â m ple le îm i băteau a t â t de
t a re , făcând această dure re de c a p insuportabilă. Ce l puțin
bunic a m e a e ra moartă. Păcat că nu l-a m uc is și pe unc hiul
m e u, da r a rămas în urmă c â nd a m străbătut la birint ul.
„I -a m a uzit spunâ nd că unc hiul tău a m urit ”, a șoptit e a de
parcă m i-a r fi a uzit gâ ndurile . „Luc ia no l-a uc is.”
Re lie f. U nc hiul m e u e ra m ort și soțul m e u și-a lua t în sfârșit
răzbunare. Și, să spe r, sc opul m e u a fost m ort a l c â nd a m
împușcat-o pe bunic a m e a . Dacă Ella și c u m ine nu a r t re bui
să plătim c u propriile noa st re vieți.
— M a i multă apă, t e rog, a m înt re ba t .
Am m a i lua t o înghițitură. Și a poi a lt ul. Î n c e le din urmă m -
a m ridic a t , ignorâ nd dure re a m e a de c a p puternică. Î nc e t -
înc e t , e ve nim e nt e le c a re ne -a u c ondus a ic i s-a u lim pe zit prin
c re ie rul m e u. Eu și Ella în la birint c u bunic a m e a , e u
împușcând-o, ga rdia nul a t a c â nd. Era u pre a mulți.
"U nde sunt e m ?" a m înt re ba t din nou.
"N u știu." Ella a ve a o e x pre sie de frică. „U nul dint re bărbați
ți-a pus un a c în gâ t . Ți-ai pie rdut cunoștința. Da r nu a m
pe t re c ut m ult t im p în mașină. Cre d că sunt e m încă a proa pe
de N e w Y ork .”
M -a m uit a t în jurul m e u. A t re buit să găsesc o c a le de a ieși
de a ic i. N u ne -a m pe t re c e re st ul vieții sub de ge t ul m a re a l
unui m a fiot sa u c a ve nit ul lui. Era m înt r-o cameră închisă, o
ușă de m e t a l c a re ne înc uia .
O singură fereastră.
A fost singura slăbiciune din această cameră. Privire a m i s-a
m ut a t înc e t îna poi spre Ella și, în t im p c e ne uit a m unul la
celălalt, i-a m put ut ve de a doa r în m int e a m e a . Soțul m e u.
Fiul m e u.
T re buia să-i văd din nou. Viața nu a r put e a fi a t â t de crudă
înc â t să ne înc he ie a st fe l.
„Put e m scăpa pe fereastră?”
Oc hii de c uloa re a m ie rii a i Ele i s-a u c oborâ t , ia r e u i-a m
urm a t privire a . M -a u dezbrăcat până la le nje rie și sut ie n.
Ca pul m i s-a re pe zit spre Ella și t oc m a i a c um a m obse rva t
că e ra și e a dezbrăcată până în le nje rie .
„Î n plus, sunt e m foa rt e sus”, a mormăit e a .
Toți a nii și oa m e nii lui Be nit o K ing și-au pus în sfârșit la be le
m urda re pe noi. Be nit o, la fe l c a unc hiul m e u, a re pre ze nt a t
t ot c e e ra rău. Pe nt ru m ine , e l e ra c hipul răului. Și-ar vinde
sufle t ul dia volului, a t â t a t im p c â t obținea c e e a c e își dore a .
Ac e st or bărbați nu le -a păsat pe c ine a u rănit în a c e st
proc e s. Câ t e fe m e i a u rănit acești bărbați? Câ t e fiic e a u
uc is?
Țipetele și strigătele a u răsunat prin holul gol și a m â ndoi ne -
a m înc orda t inst a nt a ne u. Privire a m e a s-a îndre pt a t către
ușa încuiată, privind-o și rugându-mă să rămână închisă.
U n fior m -a străbătut, fie de frig, fie de t e roa re a pe c a re o
a uze a m în a c e le țipete ascuțite, nu știam. Am t ra s-o pe Ella
lângă m ine și ne -a m îmbrățișat a m â ndoi, împărtășind
căldura c orpului.
„Câ t t im p a m fost afară?” m i-a m șoptit înt re ba re a .
"O zi int re a ga ."
„Aveți țipete...” N u a m put ut să-mi t e rm in înt re ba re a .
„Da , din m om e nt ul în c a re a m a juns.” Ella părea slabă și
obosită. — N u a m vrut să dorm im a m â ndoi, în c a z că...
înghiţi e a . „Î n c a z că a ve nit c ine va .”
Am da t din c a p. A fost c e e a c e a m făcut în prim e le luni c â nd
a m c ut re ie ra t Europa singuri. N u a m dorm it niciodată în
același t im p, așa că nu ne -a m fa c e vulne ra bili.
„Încearcă să dorm i puțin a c um ”, a m șoptit, trăgându-i brațul
în jurul t a lie i m e le și sa lut â nd căldura suplimentară. „Ai
ne voie de re st ul.”
Și-a pus c a pul în poa la m e a și a m st a t c a o st a t uie , privind
pe fe re a st ra mică, o privire a libertății a t â t de a proa pe , da r
a t â t de de pa rt e . N u m a i e ra de c â t să mă t â re sc prin e a și să
a le rg pe stradă în le nje rie intimă. Dacă a r fi să a le g înt re
a st a sa u să fiu vâ ndut , l-aș a le ge pe prim ul.
Oc hii Ele i înc hise și respirația e i s-a uniform iza t în c inc i
m inut e . Am așteptat, a sc ult â ndu-i respirația în t im p c e mă
uit a m la pereții m urda ri de be t on, a poi la pământul m urda r.
A fost t ot ul m urda r, c a toată această tranzacție la c a re a
pa rt ic ipa t fa m ilia m e a .
Părinții m e i a u m urit pe nt ru că a u înc e rc a t să mă prot e je ze .
Au re fuza t să pre de a fiic a lor c a un fe l de sa c rific iu
ne noroc it ze ilor mafioți. N u fuse se m niciodată înse t a t de
sâ nge , da r a c um voia m să-i om or pe toți.
Am uc is o ființă umană. Cum a t re c ut c ine va de la a st a ? Ți-a
pătat sufle t ul, fie că a i vrut sa u nu. A fost m ot ivul princ ipa l
pe nt ru c a re m -a m ținut de spălarea ba nilor doa r în t im pul
pe t re c ut în Europa . A fost de st ul de rău, da r a c um a m
adăugat uc ide re a în re pe rt oriul m e u.
Am simțit că pereții se înc hide a u în m ine , făcându-mi gre u
să re spir. nu voia m să m or; Știam a st a c u siguranță. Eu și
Ella am fost aruncați în toată această m ize rie , nu la
a le ge re a noastră. N u a r t re bui să plătim sa c rific iul supre m .
T re buie să supraviețuim c um va !
Am fugit o dată, din pură noroc a m scăpat nevătămați. Ar fi
un m ira c ol să a i din nou noroc . M i s-a îne c a t gâ t ul știind că
nu mi-aș ve de a fiul c re sc â nd. Sa u vâ rst a Luc ia no.
M i-a m înt ors privire a pe fe re a st ra mică, singura iluzie a
libertății, și m -a m uit a t la luna plină. Frigul din a e r a făcut c a
c a m e ra să miroasă a mucegăit, da r l-a m ignora t . Î n sc him b,
m -a m c onc e nt ra t a supra lunii strălucitoare și a sune t e lor
nopții c a re răsună pe st e t ot .
M i-a m a m int it de re fle x ia similară a lunii cu c â t e va
săptămâni în urmă, în t im p c e Ella și c u m ine ne așezam pe
ba lc onul vile i noa st re . Reflecția îm pot riva suprafeței
va lurilor, sune t ul c onst a nt a l va lurilor c a re se prăbușesc în
lum e . Era a t â t de liniștit. Am ignora t t oa t e proble m e le c a să
ne put e m buc ura de a c e l m ic colț de ra i.
„T e rog să-l ții în siguranță, Luc ia no”, i-a m șoptit către lună.
Ac e st a e ra princ ipa lul luc ru c a re c ont a pe nt ru m ine a c um .
Fiul m e u a r trăi c a să devină un om bun. U nc hiul și bunic a
m e a e ra u morți. N u m a i e x ist a u amenințări din pa rt e a
fa m ilie i m e le .
Oc hii m e i s-a u c oborâ t spre Ella și form a e i încovoiată. Mi-aș
fi dorit să fi scăpat, poa t e să fi rămas în I t a lia . Era c e a m a i
bună șansă a e i de supraviețuire. Am â ndoi a m știut că în
m om e nt ul în c a re a m călcat pic iorul în SU A e ra doa r o
c he st iune de t im p până c â nd fa m ilia Rom a no sa u K ings ne
vor pune m â na pe noi.
Î n t im p c e Ella dorm e a , singura c om pa nie rămasă a u fost
a m int irile m e le . Am re fuza t să mă gâ nde sc la rău îna int e să
ne confruntăm c u ororile . Aș păstra a m int irile bune , a t â t c u
Luc ia no, c â t și c u fiul nost ru.
Î n a c e l m om e nt Luc ia no și c u m ine ne -a m int e rse c t a t ,
înt re a ga m e a lum e s-a sc him ba t . Da , ne noroc it ul a t ra s
pist olul a supra m e a , da r nic i măcar nu l-a m put ut învinovăți
num a i pe e l. A fost re zult a t ul dure rii după m oa rt e a
prematură a proprie i sa le m a m e și surori. Poa t e că a r fi
t re buit să st rig la e l că sunt însărcinată, să-i spun că fa m ilia
m e a e ga t a să mă ia și să mă rănească la fe l de m ult c a e l...
da r n-a m făcut-o. Așa că poa t e că a m rămas a m â ndoi sc urt i.
Am c re a t c e a m a i frumoasă viață, M a t t e o a l nost ru, și toată
dure re a a m e rit a t . Spe ra m doa r că Luc ia no a prim it
sc risoa re a pe c a re a m lăsat-o a voc a t ului până a c um .
M i-a s dori c a fe re a st ra sa fie m a i m a re . Pre fe r să sară din
a st a c u șansa mică de libe rt a t e de c â t să rămân înc his a ic i și
să trăiesc.
Această fereastră către libe rt a t e a fost crudă. Era c a și c um
a i t e nt a un om înse t a t c u un pa ha r c u apă, da r nu-l ținea la
îndemână. I nim a m i-a bătut de c ut ia toracică, fie c a re pompă
cu Luc ia no în sâ nge și Matteo în fie c a re respirație
tremurândă pe c a re a m lua t -o.
O briză a nopții t re c e a , a e rul proaspăt e ra bine ve nit . A făcut
t rupul Ele i să t re m ure , da r pie le a m e a e ra fie rbint e , strânsă,
pre a întinsă. Așteptarea a fost c hinuit oa re , neștiind c e
urmează a fost c hinuit oa re .
I -a m m ut a t ușor c orpul Ele i și a m a c ope rit -o c u pătura slabă
și murdară. S-a r părea că a fost t ot c e e a c e a m fost buni. Î n
doi pași re pe zi, e ra m la fereastră și orizont ul va st se
înt inde a . Și a t unc i a m văzut-o. Sc e na familiară. t urnul
bunic ului Ast or.
Ac olo e ra m noi! N u mă m a i înt orse se m a ic i de c â nd părinții
m e i a u fost uciși, da r l-aș recunoaște oriunde . Cum a m a juns
a ic i din t oa t e loc urile ? Plâ nse t e le fe m e ilor a u călătorit prin
casă și a m urâ t fa pt ul că c a sa bunic ului m e u fuse se
transformată în c e va a t â t de josnic . Da r a r put e a juc a în
fa voa re a noastră. Știam această casă pe dinafară și fie c a re
c e nt im e t ru din proprie t a t e a de pe plajă de ze c e a c ri.
Pa sa jul se c re t . A fost bile t ul nost ru de ieșire. Dacă reușim
să ieșim din această cameră, aș put e a să o duc pe Ella și pe
m ine în pa sa jul se c re t și a m fugi.
I nim a m i-a bubuit de speranță și emoție. M -a m dezbătut
dacă a r t re bui să o t re ze sc pe Ella și să-i spun de spre a st a ,
da r a poi m -a m hotărât să nu o fa c . Doa r în c a zul în c a re
pereții a ve a u ure c hi.
Ca la un se m na l, ușa înc hisorii noa st re s-a de sc his.
„Bine ați ve nit , dra ge le m e le doa m ne .” U n bărbat c u părul
ne gru a bsolut și oc hi întunecați și fără sufle t a int ra t în
cameră împreună c u o fe m e ie și t re i ga rdie ni. I -a m privit pe
toți în t im p ce mă îndre pt a m re pe de spre Ella și o
adăpostisem c u c orpul m e u.
„La na iba ,” a m sc uipa t la e l. „Ac e a st a e st e c e a m a i proastă
prim ire pe c a re a m văzut-o vreodată.” A c hic ot it de parcă i-
a m făcut doa r un c om plim e nt . „Și t u c ine na iba ești?”
Ave a m o bănuială, da r t re buia să fiu sigur.
„Sunt Be nit o K ing, dra ga m e a ”, a ra dia t e l c u m â ndrie . — Și
t u, pasărea m e a , a i c a uza t niște proble m e se rioa se .
„Aș spune că îm i pa re rău”, a m mormăit. „Da r părinții m e i m -
a u învățat să nu m int .”
El zâ m bi c u răutate. „Oh, da , fiul m e u M a rc o se va dist ra a t â t
de m ult făcându-te. Există foc în t ine c a re c hia r îm i
îngreunează pe nisul.”
T e roa re m i-a t re c ut prin ve ne , da r m -a m a sigura t că nu se
ve de . N u i-aș ofe ri satisfacția.
„Sunt surprinsă, la vâ rst a t a , că poți c hia r să-ți t a re pe nisul”,
a m ba t joc orit e u. A fost o prost ie , da r e ra singura m e a armă
în a c e st m om e nt .
Obra jii lui s-a u c olora t în roșu în pe t e urâ t e . Bine , l-a m
e ne rva t .
Î n c lipa următoare, însă, obra zul m i-a e x ploda t de dure re ,
c â nd m â na ga rdia nului m i-a lovit fața, c u put e re . M -a m
clătinat îna poi, ge nunc hii lovind pa t ul și a m căzut lângă Ella .
Ea a tresărit inst a nt a ne u și și-a c uprins m â inile în jurul m e u.
Obra zul m i-a a rs din c a uza im pa c t ului și a m simțit că toată
fața m e a e ra în flăcări. M i-a u ust ura t oc hii, da r a m re fuza t să
la s la c rim ile să cadă, nu pe nt ru ne noroc it ul ăsta, nic i pe nt ru
fiul lui disprețuitor.
— Văd că va t re bui să t e învățăm niște m a nie re , murmură
Be nit o, c u oc hii holbați pe st e c orpul m e u a proa pe gol.
Niciodată nu m -a m buc ura t a t â t de m ult că a m opt a t pe nt ru
le nje rie intimă slip c om ple t , în loc de st ringuri. Sut ie nul m e u
fără bre t e le lipse a puțin, da r e ra m a i bine de c â t nim ic . „U n
sfa t , pasărea m e a .” Era pe vâ rful lim bii să-i spun să ia dra c u;
N u voia m nic iun sfa t de la e l. Î n sc him b, a m reținut
c uvint e le . N u a ve a se ns să-l ba t joc ore sc . N u a m put e a fugi
dacă ne -a r ba t e fizic , făcându-ne c orpurile pre a sla be pe nt ru
a se mișca. Și nu mă îndoia m că acești oa m e ni nu e ra u m a i
pre sus de a st a . „Sunteți bunuri ușor de t e riora t e a c um . At â t
t u, c â t și prie t e nul tău de a ic i.” Am simțit suferința Ele i fără
să-i sc ut e sc o privire . „Comportați-vă și poa t e veți obține
măcar c e va plăcere din toată această înc e rc a re .”
Corpul m i-a t re m ura t de de zgust . Ella stătea în spa t e le m e u,
c u toată post ura rigidă. Ea e ra speriată, la fe l și e u, da r
a m â ndoi ne -a m păstrat c a lm ul. Am a vut a ni de practică.
"Ce vre i?" l-a m înt re ba t furios.
„Î n se a ra a st a , găzduim o pe t re c e re .” A c hic ot it , deși nu a m
reușit să văd um orul. „Licitație, într-adevăr, da r e st e o
pe t re c e re minunată pe nt ru oa m e nii m e i.” Am vrut să scuipă
în fața lui re a . „Veți doi veți fi îndemnați să faceți ba ie ”, și-a
încrețit na sul c a de zgust a t de st a re a noastră de înfățișare,
„pe nt ru a vă pregăti pe nt ru licitația c a re înc e pe în t re i ore .
Fă-te pre ze nt a bil. H a ine le vor fi a duse pe nt ru t ine și
prie t e nul tău. ”
„Ce rost m a i a re să ne fa c e m pre ze nt a bili?” a m înt re ba t .
„Dacă a i de gâ nd să ne umilești.”
„Pe nt ru că dacă M a rc o nu dorește să se căsătorească c u
t ine , ve i de ve ni curvă lui și ve i fa c e c e vre a .” El a zâ m bit , c u
un zâ m be t amenințător pe față. „Est e în int e re sul tău să
arăți c â t m a i bine pe nt ru c a e l să se căsătorească c u t ine .”
„C-c e ? Da r sunt de ja căsătorit.”
„Ave m o m oda lit a t e de a re m e dia a st a .”
Am înghițit gre u. Ce înse m na a st a ? M i-a fost frică să înt re b,
da r a m făcut-o oric um .
"Cum ?" V oc e a îm i e ra fără sufla re , fie c a re c e nt im e t ru din
int e riorul m e u t re m urâ nd de frică pe nt ru Luc ia no.
„Divorț, pasărea m e a . Ei bine , m a i m ult c a o a nula re , spuse
e l. „La urm a urm e i, a m a uzit că t u și soțul tău sunteți pe
c a le să vă anulați oric um m ic a aventură. Sa u pur și sim plu îl
vom uc ide .”
Anula re a e st e , m -a m gâ ndit c u inim a zguduită. Ave a m
ne voie de soțul m e u în viață pe nt ru a -l îngriji și a -l prot e ja pe
M a t t e o.
Fără să m a i spună, s-a înt ors și ne -a lăsat c u fe m e ia și c u
ga rdie nii. Tăcerea gre a a c uprins încăperea, se nsul
c uvint e lor lui o c onvinge re c a re a fost scrisă în st e le le m e le
în m om e nt ul în c a re m -a m născut.
„Oh, Doa m ne ,” sc â nc i Ella pe sub răsuflarea e i, da r c a m e ra
e ra a t â t de c iuda t de liniștită, înc â t ga rdie nii și fe m e ia a u
a uzit c la r.
„V a fi bine ”, i-a m spus. Am fost surprinsă că voc e a m e a
părea m a i puternică de c â t simțeam de fa pt . Șansele de a
scăpa e ra u m ic i, da r a m re fuza t să-mi pie rd speranța. N u ne -
a m opri din lupt a . Be nit o K ing i-a ve nit c e va dacă c re de a că
ne vom așeza și vom lua oric e a r fi vrut lum e a a st a
nenorocită să ne găsească.
Fe m e ia c a re a fost însărcinată să ne pregătească pe nt ru
e ve nim e nt ne -a urmărit c u milă. Da r n-a r fi prim it nic iun
a jut or din pa rt e a e i. Din fie c a re respirație pe c a re a lua t -o,
fie c a re mișcare și privire , a m put ut ve de a că e ra o fe m e ie
zdrobită. Proba bil că îndura se o viață întreagă de a buz și nu
risc a să primească m a i m ult . N u din c a uza Ele i și a m e a , nu
că aș put e a învinovăți-o.
„Du-le în ba ie . V or t re bui să se sc a lde ”, le -a ordona t e a
bărbaților, ia r pe nt ru următoarele c â t e va se c unde , Ella și c u
m ine a m st a t să ne uităm la pa znic i în t im p c e int ra u și ne
înc onjura u, de parcă a m fi fost niște c rim ina li înverșunați și
o amenințare reală. I -a m urmărit obosit , spe râ nd că nu vor fi
e i c e i c a re st a u de pază în t im p c e ne scăldam.
„Doa r st a i a proa pe de m ine ”, a m m urm ura t pe sub răsuflarea
m e a , c a doa r e a să mă audă. „T u și c u m ine proba bil vom fi
ult im ii doi scoși la vâ nza re .” Era u doa r speculații, da r simțul
m e u îm i spune a că, din m om e nt c e a m scăpat și a m reușit
să le st re c ura m print re de ge t e , ne vor ține pe nt ru fina l. Fie
bunuri de t e riora t e , fie punc t e im port a nt e a le spe c t a c olului.
N e -a u c ondus pe hol și în ba ia m a re unde ne așteptau două
căzi m a ri de porțelan, pline c u apă aburindă. At â t Ella c â t și
c u m ine a m rămas înghețați în t im p c e ne uit a m la bărbați
c a re int ra u și ieșeau din ba ie , până c â nd a u m a i rămas doa r
doi.
„Bine , voi două doa m ne intrați în ba ie ”, a spus fe m e ia . M -a m
uit a t în spa t e le m e u, buc uros să o văd c u noi. Era m a i puțin
o amenințare de c â t acești bărbați. „Și vă rog să nu încercați
nim ic . Î n c a z c ont ra r, J ulio a ic i, arătă e a către ga rdia n, va
fa c e luc rurile c hia r inc onfort a bile pe nt ru t ine . Și m a i sunt
t re i pa znic i în a fa ra ușii.
N u e ra nic io îndoială că nu e ra o amenințare goală.
„Put e m să ne ținem le nje ria în t im p c e fa c e m ba ie ?” Am urâ t
că t re buie c hia r să întrebăm, m â ndria m e a răzvrătindu-se la
ide e a c a c ine va să aibă vre un fe l de c ont rol a supra a c e e a
c e a r t re bui sa u nu a r t re bui să fa c .
Fe m e ia a da t din c a p, da r de îndată c e a m simțit ușurarea, a
int e rve nit ga rdia nul. "N u! Șeful vre a să fie curățați în de t a liu,
păsărica și t ot .
„N u sunt e m mașini”, a m prot e st a t furios. Ce fe l de prost ie a
fost a st a ?
„Fie îl da i jos și int ri, fie t e ba g în m ine ”, a amenințat e l și
e ra m sigur că a vrut să spună se rios.
„Ei bine , poți să t e înt orc i? Sa u dă-i na iba afară c a să o
put e m fa c e în int im it a t e !” a m re plic a t c u o falsă bra va da .
„Ac e st a nu e st e un c lub de st ript e a se .”
M â râ i și făcu un pa s amenințător îna int e . Eu și Ella a m lua t
una pe dos.
"Sufic ie nt !" A int e rve nit fe m e ia m a i în vârstă. „J ulio, t e
înt orc i și t rim it e -l pe celălalt băiat să ve ghe ze în a fa ra ușii.
Be nit o nu va fi fe ric it dacă înt â rzie .”
O umbră de frică îi t ra ve rsa c hipul și a st a e ra m a i grăitor
de c â t oric e a lt c e va . Toți e ra u speriați de bărbat. Î n urm a
c e re rii e i, a m așteptat c a c ole gul lui de gardă să ple c e și pe
J ulia n să se întoarcă.
Apoi, împărtășind o privire c u Ella , ne -a m dezbrăcat a m â ndoi
de le nje ria intimă, ne -a m legănat c u tentativă pic ioa re le
pe st e m a rgine a căzii și a poi ne -a m c oborâ t în cadă. Mi-aș
put e a im a gina , de a se m e ne a , că doi dint re noi a ve a m o zi de
spa , dacă nu a r fi fost pa znic i în jurul nost ru.
Ușa s-a de sc his din nou scârțâind și c a pul m e u s-a poc nit în
direcția e i. O tânără c u părul de la m ie zul nopții a int ra t . N u
ne -a înt â lnit privirile , proprii e i oc hi ațintiți spre pode a .
Vânătaia c a re îi c olora obra zul st â ng nu m i-a scăpat.
„Spălă-le părul”, le -a inst ruit fe m e ia în vârstă. „Î nc e pe c u
c e a blondă.”
„O put e m fa c e singuri”, a m m urm ura t , da r a m be le fe m e i m -
a u ignora t .
Tânăra a m e rs dire c t să o a jut e pe Ella să se rațe și a poi să-
și spum e părul c u un șampon pa rfum a t . A urm a t ba lsa m ul.
Mișcările e i e ra u e fic ie nt e , da r blâ nde . M i-a spus că a făcut
a st a de m ult e ori. M -a m înt re ba t c ine e ra e a . A c ui da t oria
plătea e a ? M -a durut inim a să-mi im a gine z c e fe l de groază
t re buie să fi îndura t pe lum e a a st a pe nt ru a fi blocată a ic i.
După c e a t e rm ina t c u Ella , sa m ut a t e fic ie nt la m ine și a
re pe t a t proc e sul. Oc hii mă ust ura u și a rde a u. Am vrut să
pre lunge sc a c e st m om e nt pe nt ru t ot de a una , da r luc rurile se
făceau pre a e fic ie nt . Î n t im p c e tânăra îm i spăla părul, a m
văzut-o pe Ella scoasă din cadă, mângâiată și a poi
îmbrăcată. De parcă a r fi un fe l de păpușă, de pusă la
vâ nza re .
Sunt e m scoși la vâ nza re , m -a m gâ ndit ironic .
Oc hii de c uloa re a m ie rii a i Ele i e ra u fixați pe a i m e i, de
parcă și-ar fi lua t put e re din m ine . Sa u poa t e că t ra ge a m
put e re din e a . N u e ra m de loc sigur.
Fe m e ia în vârstă și-a înt ins le nje ria uscată, în t im p c e Ella
st râ nse m a i st râ ns prosopul, ținându-și c orpul a c ope rit . L-a m
surprins pe ga rdia n c a re se uit a la e a , buc urâ ndu-se de
spe c t a c olul de pe e p și furia s-a ridic a t în m ine . N u a fost de
a juns c a a t re buit sa suport a m m a fiot ii, a c um t re buia sa
suport a m a se m e ne a idiot i?
„N u poa t e să se întoarcă și să ne ofe re puțină int im it a t e ?”
a m înt re ba t pe un t on e x a spe ra t . Bătrâna t re buie să dețină
un a num it st a t ut pe nt ru că e a dădu din c a p în direcția lui și,
fără să scoată un c uvâ nt , e l se înt oa rse și se înt oa rse c u
fața spre uşă.
Ella și-a dezbrăcat ra pid prosopul um e d și și-a pus le nje rie
de c orp noi. M -a m ridic a t din cadă și c u mișcări ra pide m -a m
usc a t c u a jut orul t ine re i și a m făcut la fe l. Î n m om e nt ul în
c a re le nje ria uscată s-a îmbrăcat, a m înfășurat ra pid un a lt
prosop usc a t în jurul m e u, așteptând c a Ella să se t e rm ine .
Și bine , pe nt ru că de îndată c e l-a m a sigura t în jurul m e u,
ga rdia nul s-a înt ors. N e noroc it ul spe ra la un spe c t a c ol
gra t uit .
O roc hie de ba l m a ro a căzut în cascadă pe c orpul Ele i,
a c c e nt uâ ndu-i t oa t e c urbe le . Arăta frum os, părul e i blond și
pie le a c u nuanță a urie din t im pul nost ru în I t a lia , a c c e nt ua t e
de c ulorile roșii.
„Roșul e st e re ze rva t c urt e za ne lor.” V oc e a veselă a
ga rdia nului m i-a sc ufunda t inim a inst a nt a ne u. N u e ra m sigur
dacă a arăta frum os e ra c e l m a i bun luc ru a c um . „Cu
excepția c a zului în c a re c ine va t e cumpără pe nt ru propria
plăcere.”
„Da r e a nu e st e căsătorită”, a m obie c t a t fără să mă
gâ nde sc . N u știu sigur de c e m -a m de ra nja t . N u e ra de parcă
a c e st e ve nim e nt ble st e m a t măcar a ve a se ns.
„N u e st e virgină.” I isuse , nic i e u nu a m fost . Ac e st a a fost
se c olul X X I . Cine va a r t re bui să-i e duc e c u adevărat pe
ticăloșii ăștia de spre fe m inism . „Bunuri de t e riora t e ”, a
adăugat e l.
M i-a a runc a t o privire c a re m i-a spus că ne consideră
a m â ndoi bunuri de t e riora t e . Ce . U n. I diot ule .
M i-a r plăcea să-l love sc c u pum nul în față. N u-l omorâți, c i
înnebuniți-l loviți c u pum nii și faceți-l să sâ nge re ze . Poa t e
să-i lovească și m ingile .
Întorcându-mă c u spa t e le la e l, m -a m uit a t la Ella . Era palidă
și t re m ura de frică, c u oc hii m a ri ațintiți pe ga rdia n, în t ot
a c e st t im p a m be le fe m e i luc ra u la păr și la m a c hia j.
„N u-l a sc ult a ”, a m șoptit, trăgând-o spre m ine . „V a fi bine .” I -
a m lua t fața înt re m â ini și a m forțat-o să se uit e la m ine . Am
de sc ris c a lm ul, da r e ra gheață subțire, doa r un front c a re se
put e a prăbuși c u ușurință în oric e m om e nt . O rafală de
căldură și a r fi dispărut. Da r e a a ve a ne voie . Ave a m ne voie
de iluzia a st a .
N ic iun a n nu ne -a r fi put ut pregăti vreodată pe nt ru a st a .
Știam a fa c e re a de a ni de zile , m a i e x a c t din prim ul a n de
lic e u. Î n c a zul m e u, a c e st preț e ra pe c a pul m e u c hia r
îna int e de a mă fi născut. Da r s-a u înșelat dacă a u c re zut că
o voi lua c ulc a t . M-aș lupt a c u e i la fie c a re pa s.
„Domnișoară Rom a no, e st e râ ndul dumneavoastră.”
Croit oa re a a ridic a t o altă roc hie și inim a m i s-a oprit .
„V re a u o roc hie roșie. Și e u sunt bunuri de t e riora t e , a m
răsuflat.
Aș pre fe ra să port roșu de c â t a st a . Roc hia a rgint ie elaborată
e ra a m a m e i m e le . L-a purt a t la pe t re c e re a de logodnă c u
tatăl m e u. De signul boga t broda t de la t a lie în jos a făcut
roc hia unică. A fost unic . Î m i a m int e a m încă de t a bloul c a re
a t â rna în c a m e ra noastră de fa m ilie . M a m a și tatăl m e u
păreau un c uplu de ba sm la logodna lor. Am im plora t -o
m e re u să mă la se să-l port și m i-a prom is că înt r-o zi o voi
fa c e . Pe nt ru propria m e a pe t re c e re de logodnă.
„Am fost inst ruit să porți a st a .”
„N u”, a m șoptit. "T e rog nu."
„Fie ți-l pui t u, fie ți-l pun e u”, a int e rve nit ga rdia nul, pe t onul
lui amenințător și c rud. N u e x ist a nic io îndoială că a ve a să
livre ze amenințarea și să se buc ure și de e a .
Î m i ve ne a să pun m â na pe o armă și să-l uc id. N u a m fost
niciodată o persoană violentă, da r a m de ve nit ra pid una . Am
vrut să t ra g sâ nge , să-i fa c să plătească pe nt ru că a t ing
luc rurile m a m e i m e le , pe nt ru că și-au pus m â inile m urda re și
pline de sâ nge pe e i. Și pe noi.
„T e rog, înt oa rc e -t e , c a să mă pot îmbrăca în int im it a t e .”
S-a uit a t la m ine , c u oc hii lui ne gri plini de de t e st și ură.
„Cre zi că ești m a i bun de c â t noi ceilalți. Da r în c urâ nd ve i
a fla .”
Ce l puțin m i-a înt ors spa t e le .
Cu plum bul în a dâ nc ul st om a c ului și inim a strânsă în pie pt ,
a m lăsat prosopul pe pode a și a m pășit în frum oa sa roc hie
a rgint ie . M i-a m simțit buza inferioară t re m urâ nd și a m
mușcat-o. Î n sc him b, m -a m c onc e nt ra t pe Ella .
N oi put e m sa fa c e m a st a . V om supraviețui a st a .
De parcă a r fi știut la c e mă gâ nde sc , e a a da t din c a p.
Am be le doa m ne m i-a u t ra s roc hia elaborată pe c orp și una
dint re e le a înc e put să-mi na st ure na st urii de platină pe
spa t e . Niciodată înt r-un m ilion de a ni nu m -a m gâ ndit că voi
purt a roc hia m a m e i pe nt ru a fi vândută. Ca o târfă. A fi
proprie t a t e a unui m a fiot .
„Be llissim a .” Cuvâ nt ul rost it de bătrână a fost rost it înc e t ,
da r a lovit greșit. N u a m vrut să arăt frum os. N u pe nt ru
acești bărbați c ruzi. N u pe nt ru această lum e interlopă crudă.
Ea i-a spus c e va ga rdia nului, da r c uvint e le nu a u fost
înre gist ra t e . M -a m c onc e nt ra t doa r pe Ella , m int e a m e a
luc râ nd prin dife rit e sc e na rii pe pla nul nost ru de e va da re .
Ave a m ne voie doa r de o fereastră scurtă și put e a m să luăm
c a le a secretă. Fugi și nu t e uit a niciodată îna poi.
Doi ga rdie ni s-a u înt ors c u o oglindă m a re și gre a . M i-a u pus-
o în fața și dint r-o dată re fle x ul s-a uit a t la m ine . Reflecția
m a m e i m e le . Corse t ul roc hie i a rgint ii îm i îmbrățișa bust ul,
roc hia elaborată c u c a pse a c c e nt uâ ndu-m i sâ nii și de c olt e ul
pa lid și subțire. Roc hia sc lipe a a supra m e a , nic i măcar
ilum ina re a slabă din această cameră nu put e a să-i ia
strălucirea. Cu m â inile e i e x pe rt e , bătrâna m i-a t ra s părul
înt r-un c oc le je r, c u șuvițe ondula t e înc a drâ ndu-m i fața. Fără
c om pe nsa re pe nt ru m ine .
„Vă rog să aduceți t ia ra de la dom nul Rom a no. A fost în
se iful nost ru în ult im ii pa t ru a ni.” S-a u gâ ndit c u adevărat la
t oa t e . Ce m int e crudă și întortocheată a re fa m ilia m e a !
U n m inut sc urt și t ia ra de platină a m a m e i, strălucitoare de
dia m a nt e , s-a sprijinit pe c a pul m e u, c a o coroană gre a . Le -
aș da a c e st or oa m e ni. Au reușit să mă t ra nsform e înt r-o
ispit it oa re nevinovată și fragilă.
Pe nt ru c a Rom a no be lle să obțină c e l m a i m a re preț , m -a m
gâ ndit c u amărăciune.
Da r nu e ra m nic i ne vinova t , nic i fra gil. N u m a i!
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul douăzeci și c inc i

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O

D
e a t h vine pe nt ru noi toți.
Am văzut sut e de bărbați m urind. Pe unii i-a m uc is, alții a u
fost uciși de dușmanii m e i. Pe une le m i-a m a m int it , pe a lt e le
nu. U nii a u m e rit a t , alții poa t e nu. Da r a c e st a a făcut-o, de
m ult e ori.
T rupul lui Alphonso Rom a no stătea înt ins la pic ioa re le m e le ,
plin de plum b. Plin de gloanțe. U ne le din a rm a m e a . U ne le de
la M a ssim o. Și une le de la Ale x e i.
"Est i bun?" Ac c e nt ul ruse sc a l lui Ale x e i e ra int e ns. I nut il să
spun că a c e st bărbat nu e ra pre fe ra t ul lui. A înc e rc a t să-și
pună la be le m urda re pe sora lui vitregă.
Ca ssio și Luc a încă s-a u lupt a t c u gărzile lui Alphonso și, în
t im p c e împușcăturile gloanțelor zbura u prin a e r, fric a și-a
înfipt ghe a re le în inim a m e a . Pe nt ru prim a dată, a m gust a t
fric a de m oa rt e .
Fric a pe nt ru e a .
Soția m e a .
Gra c e V it a le .
Era un se nt im e nt ne c unosc ut , da r dure re a e ra ascuțită c u
la m a de ra s. Dacă Gra c e a r m uri, m oa rt e a m -a r fi re ve ndic a t
și pe m ine . Pe nt ru că e a lua se o bucată m a re din m ine .
M i-a m ridic a t privire a de la c a da vrul ult im ului bărbat
Rom a no și l-a m privit pe Ca ssio ținând un st il de execuție c u
a rm a îm pot riva ult im ului pa znic .
Am c ont inua t în jos prin la birint , pașii m e i s-a u re pe zit și a u
tăcut în t im p c e ne -a m flut ura t drum prin e l.
Păstrează-l pe Gra c e în siguranță. Păstrează-l pe Gra c e în
siguranță.
Împuşcăturile a u a uzit , pre a a proa pe , un a lt ţipăt. Al une i
fe m e i.
„Ac e a st a e st e Ella ”, voc e a lui M a ssim o înfățișa t e roa re a pe
c a re o simțeam. De c e nu a m a uzit voc e a lui Gra c e ?
Cizm e le m e le se love sc de pământ, mișcările noa st re tăcute
și m ort a le . N u put e a m a le rga sufic ie nt de re pe de .
O să om or pe oric ine o a t inge . V oi a rde lum e a a st a până la
pământ dacă c ine va o rănește.
Cu m â na pe pist ol și c u de ge t ul înfășurat st râ ns în jurul
trăgaciului, a m a le rga t îna int e . N um e le soției m e le a răsunat
în c re ie rul m e u c u fie c a re pa s, c u fie c a re bătaie a inim ii. De
îndată c e a m a juns înt r-o poiană, pa sul m i-a zguduit .
T rupul Sophie i Rom a no za c e a nemișcat pe pământul de
pământ, sâ nge le e i m â ngâ ind pământul. Alt e două c a da vre s-
a u răspândit în m ic a poiană.
Și a t unc i a m văzut-o. Pa nt oful c u pompă nud a l soției m e le .
Z drobire a pie pt ului m e u a fost c a un pum n fizic , în t im p c e
M a ssim o a sc a pa t o respirație zdrențuită.
„Ce na iba s-a înt â m pla t a ic i?” înt re ba u Ale x e i și Ca ssio în
același t im p.
Ghâ indul ve ne a din gura Sophie i. Luâ nd c e i doi pași către
c orpul e i, m -a m a ple c a t pe c oa pse .
"U nde e st e soția m e a ?" Am văzut-o pe fe m e ie gâlgâindu-și
propriul sâ nge , sufoc â ndu-se c u e l. La s-o să se sufoc e c u
a st a , după c e prim e sc răspunsurile m e le .
De ge t e le e i s-a u înt ins spre m ine și m -a u prins de cămașă.
"Ajutați-mă."
Era nebună dacă c re de a că o voi a jut a vreodată. Toată
dure re a pe c a re a provoc a t -o fa m ilie i m e le . Și a c um m i-a lua t
soția. M i-a m amenințat fiul.
Da r m i-a m ținut emoțiile în frâ u. Ave a m ne voie de
răspunsuri.
"U nde e st e soția m e a ?" a m re pe t a t . „Dacă îm i da i un
răspuns bun, s-a r put e a să t e c rut .”
Privind în jos, i-a m privit dispe ra re a și dorința de a trăi
mișcându-și buze le subțiri. N u a m spus niciodată că o voi
lăsa să trăiască, da r aș sc ut i-o să se sufoc e c u propriul e i
sâ nge .
Buze le i s-a u mișcat, voc e a e i slabă în t im p c e înc e rc a să-mi
de a răspunsul. Am căzut pe pământ, ge nunc hii înfipți în e a ,
fața m e a a ple c â ndu-se a proa pe de a e i, a m simțit m irosul de
sâ nge pe respirația e i.
„U nde e st e fe m e ia m e a ?” a m m â râ it , sc ut urâ nd-o. "U nde
e st e e a ?"
„Luc ia no.” Ca ssio a înge nunc he a t lângă m ine , c u m â na pe
umărul m e u. M -a m înt ors să-i înt â lne sc privire a și l-a m găsit
înt inzâ nd un a c .
Crude le ... s-a spulbe ra t prin m ine târându-mă sub, îne c â ndu-
mă. De se nul din int e riorul pie pt ului meu se e x t inde ,
st râ ngâ nd a dâ nc ga ura și îngropâ ndu-se în înt une ric . Grația
a fost lum ina m e a .
H a rul e st e lum ina m e a . Am ne voie de e a .
Fiul nost ru a re ne voie de e a .
N onno a re ne voie de e a .
Ave m ne voie de e a .
— Nenorocită de cățea, a m șuierat e u. "U nde e st e soția
m e a ? Sa u jur pe Dum ne ze u că t e voi ține în viață c a să t e
pot t ort ura ia r și ia r pe nt ru t ot re st ul vieții t a le m ize ra bile .”
„Ea m -a împușcat”. V oc e a e i a bia se a uze a .
Gra t ia m e a . Dulc e a m e a soție. Și-a împușcat bunic a .
— Pun pa riu că a i m e rit a t -o, ve dm a , a sc uipa t Ale x e i, c orpul
lui fa lnic înghiont indu-i pic ioa re le , dâ ndu-le c u pic iorul c a pe
gunoiul e a . Arăta c a un ne noroc it de psihopa t , sa u c a un
înge r a l morții, c a re se ridică de a supra e i așa. El a num it -o
vrăjitoare , c e e a c e e ra c u adevărat.
„U nde e st e soția m e a , cățea?” i-a m st riga t în față. Ea și
Alphonso a u c ost a t viața m a m e i și surorii m e le . N u i-aș
pe rm it e să-mi ia și soția de la m ine . M a m a fiului m e u. "Ce s-a
int a m pla t c u e a ?"
— Be nit o, a răpit e a înc e t . „Ca sa pe pla ja Ast or.”
Îmbunătățindu-mi m a x ila rul, m i-a m ridic a t brațul și m i-a m
îndre pt a t pist olul spre c a pul e i. „Put re zi în ia d”, i-a m spus c u
răceală și a m apăsat pe trăgaci. Corpul e i s-a prăbușit în
pământ. „M oa rt e a rapidă a fost m a i m ult de c â t meriți.”
M i-a m băgat Gloc k -ul îna poi în t oc și m -a m înt ors spre
bărbați.
„Conne c t ic ut ”, a m spus grupului. „Ac olo a u lua t -o. Gra c e și
Ella sunt în Conne c t ic ut .”
St a i bine , Gra c e , vin.
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul douăzeci și șase

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

M
Ca pul t re m ura de dure re , da r l-a m ignora t . N u îm i put e a m
pe rm it e să arăt vre o slăbiciune. Acești oa m e ni l-a r e x ploa t a .
Eu și Ella a m rămas a proa pe una de a lt a , c u m â na e i în a
m e a . Am re fuza t să ne despărțim. I ndife re nt de sit ua t ie .
După c e a m fost pregătiți corespunzător pe nt ru licitație, de
parcă e ra m un fe l de a nim a le , c inc i pa znic i ne -a u înc onjura t
și ne -a u c ondus îna poi pe hol. I nim a m i-a bubuit ,
re c unosc â nd fie c a re c e nt im e t ru din e a . Da r c u c inc i dint re e i
înc onjurâ ndu-ne , nu m a i e ra loc de scăpare. Chia r și așa, a m
re fuza t să renunț.
H olul de a ic i e ra înt une c a t . Ele i și călcâiele m e le s-a u lovit
de pode a ua de piatră. Bătăile inim ii m e le e ra u fre ne t ic e și
nu t re buia să-i c e r prie t e ne i m e le c e le m a i bune să știe că și
e a e ra . Am înghițit dinc olo de nodul din gâ t .
Gândește-te la M a t t e o. Concentrați-vă pe oportunitățile de
e va da re . Gândește-te la M a t t e o.
H olul se t e rm ina și scări m a ri duc e a u la e t a jul de de de subt .
„Oric um ”, a m rost it c u o voc e tăcută, „nu-m i da drum ul la
mână”.
Cu un se m n sa c a da t din c a p, a m c oborâ t înc e t scările, c u
de ge t e le îm ple t it e . Clunk . Clunk . Clunk .
T oc urile noa st re a u răsunat prin c ona c ul de pe plajă a l
bunic ului m e u Ast or. Și a t unc i i-a m văzut. N e așteaptă c a
niște m ie i de jertfă.
Be nit o K ing. M a rc o K ing.
Am bii bărbați făcuți din aceeași pânză. Cruzim e a e ra num e le
lor de m ijloc . S-a u buc ura t de e a . Cuvâ nt ul e ra că a t â t tatăl,
c â t și fiul a ve a u un pa s pe nt ru roșcate. Ar fi t re buit să-mi la s
părul brune t .
Apoi un fluie r put e rnic a străbătut foa ie rul m a re și m i-a m da t
se a m a că a c olo ne așteaptă vre o c inc ispre ze c e bărbați.
Cum a de ve nit moșia bunic ului a st a ?
Oc hii m e i s-a u fix a t pe c e l m a i pe ric ulos om din cameră, a m
ignora t re st ul mulțimii. M i-a m st râ ns m a x ila rul st râ ns, a uzind
niște c uvint e c rude a runc a t e în c a le a noastră.
Be lla s fuga r.
Curva be lla s.
soția curvă a lui V it a le .
sc â nc e t ul Ele i s-a înre gist ra t prin țiuitul din ure c hile m e le .
„Fii t a re ”, a m șoptit, mișcându-mi a bia buze le . "St a i c u
m ine ."
Î n t ot a c e st t im p, oc hii m e i a u rămas pe c e i m a i c ruzi doi
m e m bri a i Re ge lui. Strălucirea din oc hii lui Be nit o K ing nu
e ra de bun a ugur pe nt ru m ine . Cu c â t ne a propia m , c u a t â t
mulțimea e ra m a i zbuciumată.
„La na iba , pe nt ru buc a t a a ia de fund, sunt dispus să uit că e
t â rfa lui V it a le .”
Da r nu sunt . V oi fi m e re u a l lui.
Cuvint e le e ra u pe vâ rful lim bii m e le , da r le -a m înghițit îna poi.
A t re buit să-mi păstrez t e m pe ra m e nt ul. Observați și
așteptați. Ac e st a e ra singurul pla n pe c a re îl a ve a m . Dacă
t oa t e a u eșuat, aș fugi de e i la ve de re . Lasă-i să mă împuște.
Era m a i bine să m ori de c â t să fii supus a buzurilor lor.
Odată a junsi la sc a ra de jos, ga rdie nii a u lătrat ordinul să ne
oprim .
Be nit o K ing se a propie c u pași liniștiți. Așa c um e u și Ella
a m fost a ic i din propria noastră voință.
„Domnișoară Rom a no”, m -a sa lut a t e l, ignorâ nd-o c om ple t pe
Ella . Ale ge re a lui de sa lut nu m i-a scăpat. M a i voia bunuri,
de t e riora t e sa u nu. La dra c u '!
N e voia de a înc hide oc hii e ra puternică, da r m -a m lupt a t .
N u arăta slăbiciune. N u arăta frică .
Da r, de fa pt , e ra m spe ria t ne noroc it . A fost ne voie de t ot c e
a m a vut c a să nu înc e p să t re m ur și să scâncească c a Ella .
At unc i l-a m văzut. Robe rt o st â nd în spa t e le lui M a rc o K ing.
N e noroc it ul ăla!
Ella l-a văzut în același t im p pe nt ru că i-a scăpat o gâfâială
șocată. Câ nd a m fugit , i-a m spus că c re d că e st e e l, da r nu
a ve a m nic io dovadă și nu-l m a i văzusem de c â nd ne -a m
înt ors. Se pa re că e ra încă prin preajmă.
Î l voi adăuga pe list a m e a de „a uc ide ”, m -a m gâ ndit ironic .
Be nit o a obse rva t privire a m e a la Robe rt o și a c hic ot it . —
Văd că l-a i c unosc ut pe verișoara t a , a strălucit e l. Oc hii m e i
s-a u îndre pt a t spre bătrânul dia vol în c onfuzie . Râ sul lui a
um plut c a m e ra . „Robe rt o Rom a no e st e vărul tău.” M a x ila rul
m i-a căzut pe pământ. Ac e la nu l-aș fi ghic it niciodată. „Est e
fiul lui Alphonso.”
Eu și Ella a m împărtășit o privire disperată. Robe rt o Rom a no
va c ont inua moștenirea Rom a no. N u i-a m om orâ t pe toți. Ar
m e rge după M a t t e o?
Oc hii lui Be nit o s-a u înt ors la m ine și a u c ut re ie ra t c orpul
m e u c u a pre c ie re și c ruzim e .
„Fă curățenie frum os, domnișoară Rom a no. Într-adevăr, ve i fi
o mireasă drăguță. O regină potrivită pe nt ru re ge .” Oc hii m e i
s-a u a runc a t spre fiul lui c a re e ra c hia r în spa t e le lui. Acești
doi e ra u ne buni. M a rc o nu a fost re ge , ia r e u nu aș fi
niciodată re gina lui. „Ce c re zi, fiule ?”
„Frumusețe roșcată și a ve re enormă. La c e să spui nu?”
M a rc o a c hic ot it de parcă t oc m a i a r fi spus c e a m a i
amuzantă glumă. N um a i că nim e ni în afară de e l râ de a .
N e noroc it de idiot , dacă a r c re de că își va pune vreodată
de ge t e le m urda re pe a ve re a m e a . A dispărut de m ult .
T re buie să fi c onside ra t că sunt o fetiță proastă. Lasă-i să se
gândească la a st a . Și c â nd se așteaptă m a i puțin, aș lovi.
Be nit o K ing și-a înfășurat m â na dezgustătoare în jurul t a lie i
m e le și s-a înt ors să se uit e la mulțime. Slavă Dom nului că
e ra pe pa rt e a dreaptă, așa că a m ținut-o în c ont inua re pe
Ella pe st â nga m e a .
„Est e re gre t a bil că Alphonso Rom a no și-a pie rdut viața.
După c um știți c u toții, prețul de înc e put pe nt ru domnișoara
Rom a no a fost st a bilit la un m ilion de dola ri.”
Am gâ fâ it la sum a stupidă de ba ni. Acești bărbați e ra u idioți.
Vă rugăm să nu licitați.
Poa t e dacă nim e ni nu lic it a pe nt ru noi, a m put e a scăpa de
ghe a re le a c e st or doi ne buni. I nim a m i s-a sc ufunda t im e dia t
c â nd o mână a ridic a t . Apoi a lt ul. Si a lt ul.
Doua m ilioa ne . T re i m ilioa ne . Pa t ru m ilioa ne
Be nit o K ing c hic ot i. „Știam că t u ve i fi lovit ura .”
„Z e c e m ilioa ne ”, a st riga t c ine va .
U nspre ze c e . Doispre ze c e . T re ispre ze c e .
Apoi s-a oprit în sfârșit.
„Ați înloc uit prețul ult im e lor pa t ru licitații c om bina t e ”, s-a
lăudat M a rc o. „Ați m e rit a t așteptarea.”
Eu și Ella a m împărtășit o privire . Simțeam că dispe ra re a
crește în e a , așa c um o simțeam pe a m e a .
— Cinc ispre ze c e m ilioa ne , anunţă Be nit o. „Am de c is să o fa c
pe domnișoara Rom a no m ire a sa m e a .”
"Ce ?" M a rc o șuieră jos, așa că nim e ni a lt c ine va nu-l put e a
a uzi. N u c ont a însă, pe nt ru că furia lui e ra scrisă pe toată
fața.
„Cre de a m că ești de ja căsătorit”, m i-a u scăpat c uvint e le .
„Am o amantă, da r e a nu se va a m e st e c a .” A c hic ot it de
parcă t oc m a i a r fi spus c e a m a i distractivă glumă. „Pe de
altă pa rt e , soțul și fiul tău. V a t re bui să ne ocupăm de a st a .”
Apoi a c hic ot it , arătându-și dinții ga lbe ni. — Robe rt o se va
oc upa de a st a , nu-i așa?
M i-a m păstrat fața stoică. N u le -a m put ut arăta nic io emoție
a c e st or oa m e ni. Cunoșteam bărbați c a Be nit o. Le plăcea să
distrugă c e e a c e oa m e nii iube a u. La fe l c a bunic a m e a . La
fe l c a unc hiul m e u.
T re buie să-l uc id pe Robe rt o. Î n sfârșit, a a vut se ns de c e l-
a m văzut pe Robe rt o în dre ssingul m a m e i m e le în c ulise ,
alături de unc hiul m e u.
Buze le m e le st râ nse , i-a m ținut privire a . V oia să mă vadă
reacționând. Ei bine , m a i a ve a c e va în c a le . Mi-aș fi dorit să-
și țină respirația așteptând reacția mea. Cu spa t e le
înțepenit, a m re fuza t c hia r să c lipe sc .
Î n c e le din urmă și-a înt ors privire a , c u o e x pre sie plictisită
pe față, în t im p c e oc hii i s-a u m ut a t spre Ella .
„Ac um c e să fa c i c u prie t e nul tău”, se gâ ndi e l, deși
ne noroc it ul știa de ja . A c ont inua t să aștepte, spe râ nd că voi
spune c e va . Am st râ ns m â na Ele i, muşcându-mi lim ba .
Do. N u. Spe c t a c ol. Oric e . Emoţie.
La fe l c a bunic a m e a , e l a r dist ruge c e e a c e iube a m și
țineam.
„Ea poa t e fi a m e a și c urt e za na fiului m e u.” N e noroc it ul
la c om a c re zut că a câștigat. — Ce spui, M a rc o?
— Ce na iba vreodată, mormăi e l. „Ce zic i că Gra c e Rom a no
să fie c urt e za na m e a ? T re buia să fie m ire a sa m e a .”
Da r t a t a a de ve nit la c om . Î nvinsul pa t e t ic a r t re bui să învețe
să-și ia o prietenă în m od ve c he . Și tatăl lui a r t re bui să fie
e x e c ut a t . Dacă ne gâ ndim bine , fie c a re bărbat din această
cameră a r t re bui să fie e x e c ut a t .
T e a t ra l, Be nit o K ing s-a a dre sa t mulțimii c a re se înc lina . „Și
a st a se înc he ie cu Be lle s pe nt ru se a ra .” Mormăituri
dezamăgitoare a u răsunat prin c a sa bunic ului m e u.
„Ac e a st a e st e o prost ie , Be nit o!” U nul dint re mafioți s-a
plâ ns. „N e -a i făcut să ve nim în t oiul nopții doa r pe nt ru a fi
m a rt or c um a i prim it m ire a sa Rom a no.”
— Ai lic it a t t re ispre ze c e m ilioa ne , nu? int e rve ni M a rc o.
"Am fa c ut ." Bărbatul și-a um fla t pie pt ul c â nd de fa pt a r
t re bui proba bil să se ascundă unde va pe nt ru că a fost a t â t
de prost înc â t să ofe re o a se m e ne a sumă de ba ni ridic ulize i
une i fe m e i.
Acești bărbați e ra u ja lnic i, fie c a re dint re e i.
„Ei bine , a vâ nd în ve de re dura t a scurtă de atenție a tatălui
m e u”, a c ont inua t M a rc o, „poți să o a i în c ont inua re . La
jumătate din preț.”
Ca m e ra a izbuc nit în râ s pe c he lt uia la m e a .
„Ce zic i de un sfe rt din prețul ăsta?” a ne goc ia t . „După c e
Be nit o termină c u e a , e a va fi ruptă. V re a u doa r să mă ba g în
păsărică Rom a no îna int e c a viața m e a să se t e rm ine .
Evide nt , nu va m a i fi a lt ul în viața m e a .”
U n a lt râ s zbuc ium a t .
Furia oarbă m -a c uprins și îna int e să știu c e fa c , m -a m t re zit
lângă bărbat și l-a m pălmuit put e rnic pe st e față. Lovit ura a
vibra t prin încăpere și nu se a uzi nic i măcar un pic . Sa u
poa t e nu l-a m a uzit pe nt ru că sâ nge le m i-a pom pa t prin ve ne
c a un râ u a l na ibii de plutaș.
M â na m a fiot ului s-a șerpuit în jurul gâ t ului m e u, st râ ngâ ndu-
m i, bloc â ndu-m i căile re spira t orii în t im p c e mă lupt a m
pe nt ru ox ige n. M â inile m e le s-a u ghe a re de m â na lui, da r e l
e ra pre a put e rnic .
"Sufic ie nt !" V oc e a lui Be nit o a vibra t prin cameră c a un t un.
„N u-m i de t e riora proprie t a t e a .”
M â inile m a fiot ului și-au da t drum ul inst a nt a ne u și a m gâ fâ it
după a e r. Om oa ra -i. A fost singurul gâ nd c a re a răsunat.
Om oa ra -i pe t ot i.
„Ga rde , escortează-le pe c e le două fe m e i îna poi în c a m e ra
lor”, voc e a lui Be nit o m i-a pătruns în c re ie r. „Ce la la lt sunt
bunuri de t e riora t e . Ea poa t e fa c e pa rt e dint r-unul dint re
borde lurile m e le .”
Pe st e c a da vrul m e u, Be nit o K ing. Furia e ra o fiară urâtă în
m ine , da r a m lăsat-o să se aprindă, a m lăsat-o să se
răspândească.
Cu m â na Ele i strânsă în a m e a , a m urc a t scările, un pa s gre u
după a lt ul. Roc hiile frum oa se pe c a re le -a m purt a t a u a sc uns
urâțenia situației. Totuși, se pot rive a lum ii mafioților. Și-au
a sc uns urâțenia c u strălucire și fa rm e c , da r sub t oa t e
a c e st e a , acești bărbați e ra u put re zi.
M -a m uit a t în spa t e le m e u și a m obse rva t că doa r un pa znic
ne însoțea. M -a durut gâ t ul de la înt â lnire a anterioară, da r
a m ignora t -o. N u e ra t im pul să sim t dure re . Ac e a st a a r put e a
fi șansa noastră de a scăpa. A t re buit să o luăm. Poa t e fi
singura noastră șansă.
Am a runc a t o privire către Ella și a m spus în tăcere.
"U rm e a za -m a ."
Am c ont inua t să m e rge m , încă câțiva pași și e ra m în vâ rf.
Știam că c a m e ra noastră, c e lula noastră, e ra în st â nga , da r
m -a m prefăcut c onfuz și am lua t la dre a pt a . M â na
ga rdia nului m i-a c uprins înc he ie t ura m â inii.
"Pe a ic i."
Și îm i la s c orpul să a plic e inst inc t iv a nii de c ursuri de
autoapărare. M i-a m răsucit c orpul spre int e rior și m i-a m
prins m â inile de antebrațele lui c u toată put e re a pe c a re o
put e a m a duna .
Să rămână în viață. Să-mi văd fiul. Să-mi văd soțul.
Sune t ul osului spărgând bila de t ra nda fir în gâ t ul m e u, da r l-
a m ignora t . A răsunat va ie t ul lui și a m știut că m a i e ra u
pa znic i după noi. L-a m lovit c u pic iorul în m ingi și l-a m
îm pins pe t re pt e le de marmură, făcându-l să se
prăbușească.
N u a m st a t să-l prive sc căzând. Am prins-o de mână pe Ella
și m -a m îndre pt a t spre pa sa jul se c re t .
„Fugi, fugi”, a m mormăit pe nt ru m ine .
"U nde ?" Am ignora t înt re ba re a e i c â nd a m a juns la capătul
holului, c u fața de zidul de piatră. „Est e o fundătură.”
M â inile m e le a u pus fre ne t ic pa lm a suprafața aspră a
ve c hiului t urn, căutând m a rgine a .
— H a i, a m mormăit. „T e rog, ha i.”
Pia t ra aspră m i-a tăiat pa lm a m oa le , da r a m ignora t -o. Ac e a
dure re nu e ra nim ic în comparație c u c e e a c e Be nit o K ing
ne -a r a ve a pregătit. A t re buit să fugim .
„Iată,” a m șoptit victorioasă. Am t ra s de pe rva z și pe re t e le
s-a de pla sa t .
"Ce -"
Am t ra s-o re pe de în int e riorul pa lie rului de le m n și a m
apăsat m a rgine a în int e rior și a m privit pe re t e le c um se
m ut a îna poi la loc ul său.
„De unde a i știut de spre a st a ?” întrebă Ella pe un t on tăcut.
„Ac e st a e ra loc ul bunic ului meu Ast or”, m i-a m șoptit
răspunsul. „Ai grijă în jos pe scări.”
Am da t jos călcâiele, ia r Ella a făcut la fe l. Î n tăcere, a m lua t
sc a ra , sc a ra în spirală, c oborâ ndu-ne pe râ nd. Î n se c unda în
c a re e ra m a m â ndoi la pa rt e r, i-a m lua t m â na și ne -a m st râ ns
prin ușa mică de le m n c a re ne duc e a pe pot e c a de nisip.
Ae rul re c e , oc e a nic , m i-a lovit fața, m irosul sării îm i furnică
nările.
Libe rt a t e . Niciodată nu a vuse se un gust a t â t de bun. Și Ella
și cu m ine am fost păsări în cușcă de c â t e va ori.
Împărtășind o privire , ne -a m ridic a t a m â ndoi roc hiile lungi și
a m înc e put să alergăm.
Ae rul re c e m i-a a rs plămânii, senzația a fost binevenită.
Luna e ra plină, lum inâ ndu-se pe plajă. Cu pași gre i, băteam
nisipul c u fie c a re pa s.
Ale rga . N u t e opri. Ale rga .
Respirația noastră s-a îngre una t ra pid, bătăile inim ii ne -a u
a c c e le ra t în frică și exercițiu. Z buc ium ul va lurilor a m e st e c a t
c u voc i îndepărtate. Da r e ra gre u de spus... e ra u doa r
trecători nevinovați sa u dușmani c a re ne vâ na u.
Am risc a t să a runc o privire pe st e um e ri.
— La na iba , a m mormăit e u. Robe rt o e ra pe c oa da noastră,
împreună c u ga rdia nul c a re ne prive a c u privire a în cameră
în t im p c e ne sc him ba m . M a i mulți bărbați a le rga u în spa t e le
lor, înt re a ga echipă de mafioți dornic i să pună m â na pe
pre m iul lor.
Ella se uită și e a în spa t e și pa sul e i s-a îm pie dic a t de roc hii,
făcând-o să cadă în ge nunc hi, nisipul scăpându-i rot ula .
Am t ra s-o re pe de , a m â ndoi pie rzâ nd t im p prețios.
— Fugi, Ella .
Roc hia m e a e ra pre a gre a . Ar fi t re buit să-l da u de pe m ine
îna int e să pășim pe nisip. A fost pre a t a rziu. T re buia să
ținem rit m ul încă două m ile .
N oi put e m sa fa c e m a st a .
Respirația îm i e ra gre oa ie , da r a dre na lina m -a ținut să m e rg.
Ella șuieră, lupt â ndu-se să-și tragă răsuflarea. Am c ont inua t
să o t ra g.
„Aproa pe a m a juns”, a m re spira t gre u. "Cont inua să fie
difuza t e ."
N u e ra obișnuită să a le rge . N ic i m ie nu m i-a plăcut în m od
de ose bit , da r în ult im e le douăsprezece luni nu fuse se m
niciodată a t â t de buc uros că m -a m pus să fa c jogging.
Transpirația m i se pre linge a pe spa t e și nic io c a nt it a t e de
briză re c e din oc e a n nu put e a a lina această căldură. M i s-a
slăbit și roc hia m e a lungă s-a t â râ t pe nisip. Î na int e să-l pot
pune c u pum nul și să-l ridic de a supra gle zne lor, a m călcat
pe t ivul roc hie i și, c u înc e t init orul, a m privit c um lum e a m i
se prăbușește în fața oc hilor.
„N u t e opri, Ella ”, a m st riga t . "Ale rga ."
"N u."
„Fugi”, a m țipat. „Du-t e să ia a jut or.” M -a m grăbit să mă ridic
în pic ioa re , conștient dure ros de fa pt ul că Robe rt o câștiga
distanța. — Fugi, Ella .
U n suspine i-a scăpat. „V oi prim i a jut or, prom it .”
A da t pic ioa re le înt r-un rit m ra pid și a re lua t a le rga re a .
„Roc hia a st a ”, a m mormăit e u, luptându-mă c u gre ut a t e a e i,
ridic â nd-o și înc e pâ nd să a le rg. Robe rt o e ra a proa pe în
spa t e le m e u, conștientizarea furnizâ ndu-m i pe gâ t . Și nu
ge nul bun.
T e rog, Doa m ne . N u-i lăsa să mă prindă.
De îndată c e gâ ndul m -a părăsit, a m simțit că m â na om ului
îm i apucă roc hia și mă t ra ge îna poi. Mișcarea bruscă m -a
făcut să-mi pie rd e c hilibrul și să c a d pe spa t e . I m pa c t ul m i-a
tăiat respirația, făcând st e le le să se învârtească în viziune a
mea.
„Nenorocită de cățea”, a mormăit el pe nerăsuflate,
ge nunc hiul apăsându-mi pe pie pt ul m e u.
N u put e a m să re spir, gre ut a t e a gre a a lui apăsând pe pie pt ul
m e u.
„Dă-mi drum ul”, a m țipat, bătându-mă sub gre ut a t e a lui.
Pum nul lui s-a c one c t a t c u fața m e a , făcând c a st e le le și
dure re a să-mi izbucnească în spa t e le ple oa pe lor.
„Așa de mică prințesă”, m â râ i e l, ge nunc hii forțându-mi
pic ioa re le depărtate. „Cre zi că ești m ult m a i bine .”
M â na lui m i-a prins păsărică prin roc hie și mă năpădește
t e roa re a . "Ce fa c i? Ești vărul m e u.”
„T a c i dra c u’, șuieră e l înt r-un m â râ it , c u fața răsucită de
furie .
„N u mă a t inge ”, a m țipat, c u voc e a zguduită de țipete,
a rzâ ndu-m i gâ t ul. "St op!"
Am țipat și a m plâ ns, clătinând din c a p. S-a a ple c a t , c orpul
lui put e rnic ținându-mă pe loc , în t im p c e ge nunc hii îm i
depărtau pic ioa re le m a i m ult , împingându-și m â na în roc hia
mea.
„O să mă dist re z a t â t de m ult să t e t ra g”, a spus e l, lingâ ndu-
mă ure c he a .
„Sunt e m rude de sâ nge ”, a m st riga t . Ce a fost în neregulă c u
a c e st t ip? „V in alții.”
Am înc e rc a t să folose sc oric e scuză c a să-l fa c să se
oprească.
Râ sul lui rău și urâ t m i-a răsunat prin ure c hi. „I -a m t rim is pe
toți în direcția opusă. V oi dra c u fie c a re gaură, la fe l c a
put t a na c a re ești.”
I -a m sc uipa t in fa t a . M i-a ple snit pe celălalt obra z, ținându-
m i în ure c hi, făcându-mi gre u să mă c onc e nt re z. M â na lui
m a re m -a prins de păsărică, trăgându-mi de chiloți.
Robe rt o Rom a no e st e ne bun. U n psihopa t bolna v. Cum a r
put e a să se gândească la a st a ? Era un c u t ot ul a lt t ip de
răsucit, îm i făcea să se ridic e bila în gâ t .
M i-a u a rs la c rim i în oc hi, da r a m re fuza t să le la s să cadă. N u
pe nt ru a c e st ra t a t m ize ra bil. De zgust ul e ra gros în st om a c ul
meu și, în c iuda dure rii c a re m i-a străbătut fie c a re
c e nt im e t ru a l c orpului, a m c ont inua t să mă lupt c u e l.
Lic hidul c a ld lipic ios m i s-a sc urs pe na s. Sâ nge , m i-a m da t
se a m a . Sune t ul chiloților m e i mărunțiți a tăiat noa pt e a și a m
st riga t . Apoi a m țipat din răsputeri în t im p c e la c rim ile îm i
c urge a u pe față. Am pie rdut lupt a .
Î n t im p c e mă ținea pe loc , c u spa t e le la nisip, și-a folosit
cealaltă mână pe nt ru a se de sfa c e și și-a e libe ra t pe nisul.
„N uuuuu”, a m țipat. „N uuuu!”
„St a i nemișcat, cățea”, m â râ i e l, „sa u o să-ți t ra g fundul
c rud.”
Am c ont inua t să ba t c u pic iorul, t a re și necruțător. N u-m i
păsa dacă a m ieșit din e l ne gru și a lba st ru. M -a m zgâ ria t și
m -a m mușcat, a m țipat și m -a m bătut.
Așa c um c re de a m că a m pie rdut , t ot c orpul lui s-a ridic a t de
pe m ine . Am c lipit din oc hi, privindu-l a t â rnâ nd în a e r în
c onfuzie .
"Ești m ort !" V oc e a soțului m e u e ra o prom isiune întunecată,
un m â râ it amenințător.
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul douăzeci și șapte

Oc e a nofPDF.c om
 LU CI AN O

EU
N e -a lua t două ore c a să ieșim din ble st e m a t de oraș. I -a m
ve rific a t pe tatăl m e u și pe fiul m e u, e ra u în siguranță.
— Adu-o acasă, fiule . Tatăl m e u o iube a pe Gra c e c a pe
propria sa fiică. Am fost o fa m ilie t ot t im pul, da r a m fost
pre a orbit de furie c a să văd a st a . Ac um știam și voia m să
fa c t ot ul m a i bine , să mă buc ur de re st ul vieții m e le alături
de e a . Să a i m a i mulți c opii, ve zi-l pe M a t t e o să devină un om
bun. Și a r fi făcut-o, pe nt ru că o a ve a pe m a m a sa în e l.
— O voi a duc e acasă, tată, i-a m prom is. „St a i în siguranță și
înăuntru c u ne pot ul tău.” Încă se simțea supra re a list .
„Lore nzo va păstra c om ple x ul în siguranță. De îndată c e o
voi a ve a , o voi a duc e acasă. V a dori să-l vadă pe fiul nost ru
în siguranță și fe ric it .”
Și aș fa c e -o fericită. De parcă a r fi t re buit s-o fa c fericită din
m om e nt ul în c a re ne -a m c unosc ut .
Odată c e a m a juns la ve c he a casă de pe plajă Ast or, a m
așteptat c a oa m e nii noștri să se a dune . A fost ne voie de
încă două ore pe nt ru c a t ot ul să fie pus la punc t . Am
c e rc e t a t c a sa , a m găsit c e l m a i bun unghi pe nt ru a t a c și ne -
am îna rm a t până în dinți. N u știam câți bărbați e ra u
înăuntru, m e rge a m în orb.
Din afară, nu e ra u se m ne de viață, da r nu mă îndoia m că
e ra u t oa t e a c olo. Cum na iba a de ve nit c a sa e i de pe plajă
din pa rt e a Ast or a fa m ilie i e i un loc de licitație, e ra pe st e
m ine ! N u a c ont a t , pe nt ru că s-a t e rm ina t c hia r a ic i și c hia r
a c um . Astă seară!
Îndreptându-mă spre casă, folosind um bre le nopții dre pt
de ghiza re , a m zărit o siluetă a une i fe m e i c a re se împiedică,
a le rgâ nd prin nisip.
M i-a m da t se a m a c ine e ra în același m om e nt în c a re a
st riga t M a ssim o. „Ella !”
Toți a m lua t rit m ul, a le rgâ nd spre form a e i. Oc hii m e i a u
sc a na t zona . U nde e ra Gra c e ? U nde e ra sot ia m e a ? Ce i doi
a u rămas m e re u împreună.
Ea s-a a runc a t în brațele lui M a ssim o, plâ ngâ nd ne c ont rola t .
„G-Gra c e ”, a înc e rc a t e a să-și scoată c uvint e le , fața pătată
de la c rim i provoc â ndu-m i groază în st om a c . U nde e st e soția
m e a ? "Ajut -o. Robe rt o o a re .”
"U nde e st e e a ?" a m c e rut e u. Ea s-a înt ors im e dia t și a
înc e put să a le rge în aceeași direcție. Fără un a lt c uvâ nt , ne -
a m urm a t .
Și a t unc i a m văzut-o, întinsă pe pământ, lupt â ndu-se c u
ne noroc it ul ăla. Robe rt o a pus m â na pe soția m e a . Furia m a
c uprins, dâ ndu-m i un plus de adrenalină și furie .
Am a juns nu pre a de vre m e .
T e roa re a țipetelor soției m e le m -a înghețat până la oa se .
Furia m i-a străbătut c re ie rul și văzându-i form a mică lovindu-
se și ba t â ndu-se pe plajă, pum nul lui Robe rt o c one c t â ndu-se
c u fața e i. Pic ioa re le m e le a u lovit m a i t a re , a u a le rga t m a i
re pe de . M â na mea e ra ridicată, pist olul îndre pt a t spre
Robe rt o, da r nu a m put ut apăsa pe trăgaci. Gra c e s-a lupt a t
c u e l și gâ ndul că o împușc din înt â m pla re m -a îngrozit .
Fric a fa c e pa rt e din noi, a m a uzit voc e a tatălui m e u.
Înseamnă că a ve m c e va va loros.
Am urlit de furie , văzând pe Robe rt o desfăcându-și
pa nt a lonii, înc e rc â nd să-mi viole ze soția. Doa r furia oarbă și
dra gost e a pe nt ru fe m e ia m e a m -a u îm pins îna int e . Î na int e c a
e l să poată int ra în e a , l-a m prins de gâ t ul lui și l-a m ridic a t
de pe t rupul e i m ic .
"Ești m ort !" Am st riga t o prom isiune , a t â rnâ ndu-l în a e r.
Gra c e s-a grăbit îna poi, c u ge nunc hii a jungâ nd la pie pt ,
a c ope rindu-se . Oc hii m e i s-a u bloc a t c u privire a e i violetă,
obse rvâ nd st a re a e i. O vânătaie viole t i-a form a t oc hiul,
obra zul e i c olora t în ne gru și a lba st ru, sâ nge le c urgâ ndu-i pe
na s.
„T e -a viola t ?” Am răpit, pie pt ul m e u st râ ns de dure re
văzându-i t rupul m ic t re m urâ nd.
„N -nu”, se bâ lbâ i e a , c u la c rim i c urgâ ndu-i pe față.
„U it e , ia -m i ja c he t a .” se ofe ri Ca ssio. Ea clătină din c a p,
îndepărtându-se de e l.
A plâ ns în hohot e , ia r pie pt ul m e u m a dure a . M -a durut fizic
să o văd pe fe m e ia m e a puternică așa. Ca ssio rămase la
distanță, da r îi înt inse din nou ja c he t a . M â inile i-a u t re m ura t
c â nd a lua t -o.
M i-a m înt ors privire a furioasă spre Robe rt o. „Ea e st e
verișoara t a ”, a m m â râ it e u.
— Încă o bucată de fund, scuipă e l. Pum nul m e u s-a c one c t a t
c u fața lui și i-a scăpat un țipăt laș.
— Omoară-l, Luc ia no, mormăi e a , c u privire a întinsă în a
m e a . „Și fă-l să doară.”
M -a m uit a t la Ale x e i și Luc a , „Du-t e să ve zi dacă găsești pe
vre unul dint re nenorociții ăia c a re a u m a i rămas”. V oc e a îm i
e ra răgușită, t re m urâ nd de furie . „Și uc ide -i pe toți, pe
oric a re dint re e i.”
Ce i doi au de c ola t , ga t a să înceapă m a sa c rul a c e lor
ne m e rnic i.
Oc hii m e i s-a u îndre pt a t îna poi spre Robe rt o și l-a u lăsat jos,
lăsându-l să cadă în ge nunc hi c a un c â ine c a re e ra . Pum nul
m e u s-a c one c t a t c u fața lui, ia r și ia r, până c â nd de ge t e le
m i-a u fost de zm e m bra t e .
„T e om or înc e t ”, i-a m prom is înt une c a t , ținându-i privire a .
Era a t â t de multă adrenalină c a re îm i pom pa prin ve ne , înc â t
put e a m să da u pum ni toată noa pt e a . „T e voi tăia în c e le m a i
m ic i bucăți și t e voi împrăștia pe toată această planetă
sângeroasă. U n sfâ nt nu t e va put e a pune împreună.”
M i-a m băgat ge nunc hiul în st om a c ul lui, scoțându-mi cuțitul.
S-a răsturnat c u im pa c t ul în int e st in și m i-a da t un unghi
pe rfe c t să-l a puc de păr și să-i îm ping fața în nisip. L-a m
apăsat put e rnic pe m a t e ria lul gra nula r. Auzindu-l sufoc â ndu-
se în t im p c e se lupt a fără suc c e s îm pot riva m e a , m -a făcut
să zâ m be sc de satisfacție.
„N im e ni nu se a t inge de fe m e ia m e a ”, a m șuierat e u,
de sc hizâ ndu-i obra zul. „N im e ni nu se a t inge de fa m ilia m e a .”
Sâ nge le a țâșnit din e l, m â njindu-i toată fața, a m e st e c â ndu-
se c u boa be de nisip. Brațele i s-a u clătinat, înt inzâ ndu-se la
oric e de c a re să se a puc e , da r nu e ra nim ic . Doa r boa be de
nisip.
„Ai na ibii”, a m m â râ it , m â nia m e a criminală orbindu-mă. M i-
a m băgat cuțitul în gâ t ul lui, unde a rt e ra lui principală l-a
ținut în viață și l-a m privit gâ fâ ind, sufoc â ndu-se c u sâ nge le
lui și niciodată nu m -a m buc ura t m a i m ult de sune t ul unui
om pe m oa rt e .
"Ale m e le . Fe m e ie ." I -a m da t drum ul c orpului și s-a prăbușit
la t e ra l în nisip, c u sâ nge le înm uia t în e l.
„Luc ia no.” V oc e a blândă a soției m e le m -a scăpat din furie și
m -a m înt ors și a m găsit-o privindu-mă.
La na iba , i-a m t ot arătat soției m e le pa rt e a m e a nemiloasă.
N u a fost c hia r o m oda lit a t e de a o fa c e să st e a c u m ine .
M a i înt â i t re buia să a m grijă de e a . N u a ve a ne voie să-mi
vadă toată c ruzim e a și ne m ilosire a . Ce l puțin nu a c um . Da r
c u privirile noa st re bloc a t e , în loc de frică, oc hii e i sc lipe a u
c u a lt c e va . Ea și-a ridic a t m â na , întinzându-mă spre m ine ,
ia r e u m -a m re pe zit lângă e a , încolăcându-mi brațele în jurul
e i.
Și a poi suspine le a u învins și t rupul e i m ic s-a c ut re m ura t
c â nd și-a îngropa t fața în pie pt ul m e u.
— E în regulă, T e soro, a m m urm ura t . "Sunt a ic i. V oi fi m e re u
a ic i.”
M â na m e a i-a fre c a t st â nga c i spa t e le , pătându-i roc hia c u
sâ nge . Au uc is pe nt ru e a . Da r a c um , nim ic nu c ont a m a i m ult
de c â t să o facă să se simtă m a i bine . Aș curăța-o m a i t â rziu.
I-aș da oric e și t ot c e a ve a ne voie . Chia r a c um , aș m â ngâ ia -
o.
M i-a m ridic a t c a pul și a m înt â lnit oc hii lui Ca ssio. A sc ut ura t
din c a p. Be nit o și M a rc o K ing e ra u încă în libe rt a t e . Oc hii lui
s-a u îndre pt a t spre form a tremurătoare a soției m e le , grijile
ieșite pe fața lui. Era fa m ilia riza t c u dure re a sfâșietoare de a
vă ve de a fe m e ia t a a proa pe c um e st e violată.
Privire a m i s-a m ut a t spre Luc a și Ale x e i. M a ssim o a dus-o
de ja pe Ella îna poi la mașină. Abia se ținea împreună. N u l-
a m put ut reproșa că a a vut grijă de fe m e ia lui.
„Mulțumesc”, le -a m spus t ut uror.
Toți t re i a u da t din c a p în tăcere, uitându-mă pe soția m e a
curajoasă și puternică căzând în brațe.
„Shhhh”, a m m urm ura t . "T e -a m prins."
Oc e a nofPDF.c om
Ca pit olul douăzeci și opt

Oc e a nofPDF.c om
 GRAŢIE

M
Î nt re gul c orp a zguduit din pa t , m i-a fost gre u de re spira t . M -
a m străduit să-mi t ra g răsuflarea, oc hii m e i a runc â nd în jur
căutând pe c ine va c a re pândește în înt une ric .
„Shhh. E în regulă; Sunt a ic i." V oc e a lui Luc ia no a pătruns
prin ceață și c hipul i s-a c onc e nt ra t . "T re buie sa te
odihnești."
M -a privit c u dra gost e , c u m â inile înfășurate c u blândețe în
jurul m e u. V ise z?
„M a t t e o?” a m răpit, c u voc e a t rosnind. „Ella ?”
„Ella e st e în siguranță; e c u M a ssim o. M a t t e o e în siguranță,
șopti e l. „T oc m a i l-a m ve rific a t . Fiul nost ru e st e în
siguranță.”
Am c lipit din oc hi. Fiul nost ru.
„Robe rt o a m urit , la fe l și tatăl și bunic a lui. M a t t e o e st e în
siguranță; si t u." S-a a ple c a t în față și m i-a pus un sărut pe
buze . „T e iube sc , Gra c e V it a le .”
Și e u t e iube sc . Da r c uvint e le a u re fuza t să-mi părăsească
gura . S-a u înt â m pla t a t â t de m ult e de c â nd ne -a m înt â lnit
prim a dată. At â t e a c uvint e și a m int iri urâ t e . M i se simțea
pie pt ul st râ ns, c a și c um c ine va l-a apăsat c u greutăți.
De parcă a r fi put ut să-mi citească gâ ndurile , Luc ia no a
înt ins m â na și m i-a lua t m â na în a lui.
„T e rog, Luc ia no...”
M -a oprit . „T e rog, Gra c e . N u mă părăsi."
Oc hii m i-a u strălucit, înc e rc â nd să înțeleg c e spune a , da r
c re ie rul m e u e ra pre a le nt .
„M -a m înc urc a t c â nd m -a m îndoit de t ine și ți-am pus o armă
la c a p.” Am tresărit la a m int ire . „Era gol, da r a st a nu o
justifică.”
"Gol?" a m șoptit, c u voc e a tremurândă.
„Da , a m golit t oa t e gloanțele. Arm a e ra goală.” M i-a dus
m â na la gură. „Gra c e V it a le , t e iube sc . T e -a m iubit a t unc i și
t e iube sc a c um .”
"T u fa c i?" a m răpit.
— Da , a c onfirm a t e l. „Era m orb și furios, c re zâ nd că ți-ai
a le s unc hiul în loc ul m e u. Era m orb, nu văd adevăratul tău,
da r încă t e iube a m . V -a m vrut pe toți. N u a e x ist a t o fe m e ie
pe nt ru m ine de c â nd a i ple c a t .”
T re buie să fi părut uluit pe nt ru că a c ont inua t .
„J ur pe m orm int e le m a m e i și a le surorii m e le ”, a grăunt e l.
„Pist olul e ra gol c â nd a m apăsat pe trăgaci și nu a m a vut o
altă fe m e ie în pa t ul m e u. Am înc e rc a t ; N u voi minți. Da r t ot
c e a m put ut să văd și să m iros e ra i pe t ine . M i-a făcut rău să
fiu c u oric e fe m e ie , așa că a m renunțat și a m căutat lum e a
după t ine .”
Ca m e ra tăcu, mărturisirea lui gre a în a e r. Și e u l-a m iubit ,
da r fric a m -a ținut îna poi.
— Arm a e ra goală?
"Da ." Frunt e a lui s-a sprijinit de a m e a . „T u ești viața m e a ,
Gra c e . Am fost un ne m e rnic . Cuvint e le t a le , spunâ ndu-m i că
mă iubești, nu s-a u sc ufunda t până c â nd a m st a t în
dorm it orul nost ru în a c e a noa pt e , singur în înt une ric . Da r
a c e le c uvint e vor fi pe nt ru t ot de a una pa rt e din m ine , gra va t e
în inim a și în sufle t ul m e u.”
Î m i dore a m o altă șansă c u e l. N u a m făcut-o? Î m i dore a m
fe ric ire a pe nt ru t ot de a una , propriul m e u ba sm .
M -a m uit a t în oc hii lui a lune , c a re m -a u a t ra s m e re u
înăuntru. Oc hii pe c a re i-a m pie rdut ia r și ia r. Oc hii fiului
nost ru.
„N ic i pe nt ru m ine nu a mai fost nim e ni”, i-a m spus,
re c unosc â ndu-m i crudă. M -a făcut să mă sim t vulne ra bil. „T e
iube sc ”, a m șoptit.
Gurile noa st re s-a u c one c t a t și sărutul nost ru a fost
dispe ra t , buze le lui mă de vora c a și c um aș fi ox ige nul lui. Î n
c e le din urmă, Luc ia no s-a t ra s îna poi, a m â ndoi re spirâ nd
gre u.
"Soția m e a ." Da , a m fost soția lui. El a fost t ot ul pe nt ru m ine .
„Soția m e a puternică și curajoasă.”
„N u știu de spre a st a ”, a m mormăit. "Era m spe ria t . At â t Ella ,
c â t și e u a m fost .”
M -a m gâ ndit la lupt e le în t im p c e c ut re ie ra m Europa , la
grijile le ga t e de M a t t e o, ascunzându-mă de e l și de fa m ilia
m e a . Au fost a ni irosit i? De ge a ba ?
„Ești c ura jos și nu t e m e rit .” M i-a lua t fața înt re m â ini,
buze le lui a t ingâ ndu-m i vâ rful na sului. „Da r îm i voi pe t re c e
re st ul vieții inve nt â nd-o pe nt ru t ine . M i-a i da t un fiu, pe c a re
l-a i num it după tatăl m e u, c hia r și după c e m -a m înc urc a t
m a i a le s.”
„T e -a m iubit ”, i-a m spus sim plu. „Și încă o fa c . N u t e -a m
trădat; N u t e voi trăda niciodată. Da r pot să-ți înțeleg furia .
Fa m ilia m e a t e -a c ost a t m ult .”
„Da r a st a nu e ra da t oria t a de plătit.”
A t re buit să fiu de a c ord c u e l a c olo. „U n nou înc e put ”, a m
m urm ura t .
„Da , un nou înc e put ”, a fost de a c ord e l.
„T re buie să-ți m a i spun un luc ru.” Am put e a la fe l de bine să
pune m t ot ul pe masă. A așteptat, înc orda t . „Am spălat ba ni.
N u o voi m a i fa c e , da r proba bil a r t re bui să știi. Doa r în c a zul
în c a re urmează niște prost ii c â nd îm i da u not ific a re a . Deși
să fiu sinc e r, m i-a c a m plăcut.” M -a m uit a t la e l print re ge ne .
„N u m -a r de ra nja s-o c ont inui, în t im p c e m ic ul m e u
frământare. Poa t e vom de ve ni concurenți.”
Râ sul lui bubuit or a um plut c a m e ra și m -a m înt re ba t c e e ra
a t â t de a m uza nt .
„Știu, micuța m e a fantomă. Pe nt ru că e u sunt Re ge le
N e m ilos.”
M i s-a u mărit oc hii la recunoașterea lui. "Ce ?"
„T oc m a i a m a fla t că ești Fa nt om a a c um c â t e va zile .” M i-a
apăsat un sărut ușor pe gura . „M ic ul m e u c rim ina l.”
Buze le m e le s-a u c urba t înt r-un zâ m be t îm pot riva lui. „Am
a vut c e l m a i bun profe sor.”
Oc e a nofPDF.c om
 EPI LOG
Oc e a nofPDF.c om
 Luc ia no - U n a n m a i t â rziu

O
c urt e a c a se i t a le e ra acoperită în tăcere, în t im p c e
a sc ult a m c uvint e le pre ot ului, bine c uvâ nt â nd fetița noastră.
Micuța noastră Fra nc e sc a Aria V it a le , numită după m a m a
m e a și a lui Gra c e . Părul ne gru îi înc a dra c hipul, a sort â ndu-
se c u a l fra t e lui e i m a i m a re și a l m e u. Da r oc hii e i e ra u c e i
c a re îi făceau pe toți să cadă pe st e e i înșiși. Ave a oc hii
frumoși a i m a m e i e i.
Soția m e a . N u m-aș sătura niciodată să spun a c e le două
c uvint e . N e -a legănat fiic a în brațe, t rupul e i m ic re ze m a t de
a l m e u. Am st udia t obra jii t ra nda firii a i soției m e le și
șuvițele de păr roșu ghim bir zburâ nd c u briza ușoară.
Această fe m e ie a fost înc e put ul m e u, m ijloc ul m e u și
sfârșitul m e u. Ea a fost toată viața m e a . Această fa m ilie ,
sâ nge și non-sâ nge , e ra c e e a c e a fost această viață.
„T e uiți la m ine ”, șopti e a pe sub răsuflarea e i, așa că num a i
e u a m put ut să-l a ud.
„Iubești c â nd t e prive sc .”
I a r zâ m be t ul e i la rg a fost c onfirm a re a m e a . N u m-aș sătura
să-i prive sc zâ m be t ul blâ nd și fe ric ire a pe c hipul e i frum os.
Ce re m onia de bot e z pe nt ru noua noastră c om ple t a re a fost
perfectă. N onno și M a t t e o a u strălucit pra c t ic c a be c urile .
Tatăl m e u t re buie să fi lua t un fe l de cremă pe nt ru
îmbătrânire inversă pe nt ru că a m jura t că arăta m a i bine și
m a i tânăr în fie c a re zi. A jura t că a fost fe ric ire a și fa m ilia
noastră.
V a sili și soția lui, împreună c u fiul lor în vârstă de un a n a u
fost a ic i c u noi, pre c um și Ale ssio, N ic o, Luc a , Ale x e i și
Ra pha e l.
Pre ot ul l-a c he m a t pe naș să intervină. Am fost surprins
c â nd Gra c e a suge ra t -o pe Ca ssio pe nt ru naș, știind că e a
a ve rsiune față de fa m ilia K ing.
„Est e c e l m a i bun prie t e n a l tău”, murmură e a . „Ella e st e c e a
m a i bună prietenă a m e a . Ea e st e nașa lui M a t t e o. Est e
c ore c t , c e l m a i bun prie t e n a l tău e st e a l Fra nc e sc e i.”
I nut il să spun că și Ca ssio a fost șocat. S-a r put e a să fi
e x ist a t o uşoară asemănare c u o lacrimă în oc hii lui. N u
e ra m sigur.
Gra c e i-a înt ins c u blândețe fiic a noastră lui Ca ssio și a
zâ m bit .
„Protejează-mi c opilul”, a glum it e a .
„Cu viața m e a ”, a jura t e l. Și știam că o va fa c e .
Î n t im p c e pre ot ul re c it a ve rsurile , m â na soției m e le a găsit-
o pe a m e a și de ge t e le noa st re st râ nse înt re e le . Oc hii e i
e ra u ațintiți pe Fra nc e sc a , privind-o c a pe o leoaică. I -a
prot e ja t pe c e i pe c a re i-a iubit c u toată put e re a e i și m -a
făcut să o iube sc și m a i m ult .
„Fie c a Dum ne ze u a t ot put e rnic ul, Tatăl, Fiul și Duhul Sfâ nt
să vă bine c uvâ nt e ze Fra nc e sc a Aria V it a le .”
S-a a uzit ura le le , ia r zâ m be t ul m â ndru a l lui Gra c e m i-a da t
viață în pie pt . I ndife re nt c e ne -a r fi re ze rva t viața, e a a ve a
să fie înt ot de a una st â nc a m e a , flacăra m e a .
T rupul m ic a l Fra nc e sc e i părea și m a i m ic în brațele lui
Ca ssio. Arăta c a un urs m a re îngrijora t să-și rănească puiul.
N u m -a m put ut abține să nu c hic ot e sc la ve de re și să râ d
c â nd tatăl m e u le -a făcut poza c e lor doi, ia r Ca ssio l-a
a ve rt iza t că va t re zi c opilul.
M i-a m băgat fața în gâ t ul soției m e le , inspirâ nd a dâ nc .
M irosul e i m -a liniștit m e re u, m -a împământat.
„Știi, soțule”, a șoptit e a , „ne -a m put e a st re c ura la o mică
distracție.”
Pie pt ul m i-a t re m ura t de râ sul pe c a re înc e rc a m să-l rețin.
Deși c uvint e le e i reușeau înt ot de a una să mă surprindă, nu
a ve a m de gâ nd să a t ra g atenția a supra noastră. M -a m gâ ndit
să-mi fa c rut și să-mi ba t soția.
„M -a m căsătorit c u o fe m e ie nesățioasă.” I -a m c iupit ușor
lobul ure c hii.
— Da r îți pla c e , murmură e a . „Și t e iube sc , Luc ia no V it a le .”
„T e iube sc , m e u T e soro. Din m om e nt ul în c a re t e -a m văzut.”
„T ot drum ul a t unc i, nu?”
"Da , iubire a m e a ." Această fe m e ie m -a r put e a a duc e singură
în ge nunc hi. „Ești a m e a , Gra c e . Ai fost a l m e u din m om e nt ul
în c a re a i re spira t prim a dată. Și ve i fi a m e a c â nd ve i
re spira ult im a t a sufla re .”
Pe nt ru o pre vizua liza re a se rie i Be lle s a nd M obst e rs, c a rt e a
a doua , asigurați-vă că continuați să citiți. V e zi prologul lui
N ic o.
Oc e a nofPDF.c om
PREV I EW OF BELLES & M OBST ERS: N I CO
Oc e a nofPDF.c om
 Ac um un a n

„W
I lia m , ești supărat? a m şuierat pe sub răsuflare. „I a a c e i
ba ni și returnează-i. Re pe de ." Și în c a zul în c a re nu a înțeles
urgența în italiană, a m adăugat în engleză: „La na iba a c um ”.
La c e na iba se gâ nde a să ia o pungă de ba ni de la m a fie ? N u
c ont a dacă a u lăsat ge a nt a în urmă din înt â m pla re sa u nu.
N u put e a m să înțeleg c um c ine va a r uit a o pungă plină c u
ba ni. O gra m a da de ba ni! T re buie să fi fost un t e st . U na pe
c a re soțul m e u și J ohn, c e l m a i bun prie t e n a l nost ru, a u
eșuat-o. M a re vre m e !
Fa m ilia M orre lli e ra cunoscută pe nt ru ne m ilosire a lor. Toată
lum e a se t e m e a de e i, în c iuda fa pt ului că s-a u m ut a t în
c e rc uri soc ia le îna lt e și print re unii dint re c e i m a i prestigioși
polit ic ie ni. Fa pt ul e ra că e i a u c ondus DC și M a ryla nd c u o
mână de fie r. Dom inic o M orre lli e ra c unosc ut dre pt Lupul
pe nt ru num e le lui H rist os. Le -a sm uls gâ t ul oa m e nilor pe nt ru
că l-a încrucișat. Dacă nu e ra c e va de t e m ut , nu știam c e
e st e .
„N u l-a m fura t , Bia nc a ”, a prot e st a t soțul m e u. Părul lui
blond e ra de zordona t și ud de ploa ie . A a vut noroc ul să-și
a ndoc he ze ba rc a fără să se ciocnească de dig. U rm a o
furtună, un ura ga n c a re se a propia de c oa st e le țărmurilor
M a ryla nd. A fost una dint re singure le căderi a le vieții în
această zonă. Ast a și c â t de sc um p a fost .
Oc hii m e i s-a u îndre pt a t spre J ohn c a re părea la fe l de
îm biba t . Ce i doi a u găsit un c onc e rt se c unda r pe nt ru a
t ra nsport a oa m e nii îna int e și îna poi prin golf. Doa r din c â nd
în c â nd , a u just ific a t -o.
N um a i că nu e ra u oa m e ni obișnuiți. Era u c rim ina li. Ar t re bui
să le st orc pe a m be le gâ t . N u e ra m pe măsură pe nt ru m a fie .
„N u t e uit a așa la m ine , Be e .” M â inile lui J ohn ridic a t e în
se m n de c a pit ula re , înt re a ga lui înfățișare la fe l de de zordine
c a a soțului m e u. „Will spune adevărul. Au lăsat ge a nt a în
urmă. Cine găsește pastrează."
Am vrut să-i ba t pe a m â ndoi, pe nt ru că m -a u purt a t a t â t de
copilăresc.
„N u m e rge așa c u m a fia ”, a m a rgum e nt a t e u pe un t on tăcut.
Ge m e nii dorm e a u a dâ nc și ult im ul luc ru de c a re a ve a m
ne voie a c um e ra c a e i să se trezească. A fost o zi lungă în
c a re a m grijă de e i, împreună c u grija pe nt ru soțul m e u c a re
mă îngreunează. „N e vor uc ide . N oi t ot i. T re buie să returnați
ba nii!”
Era sfârșitul lunii m a i și ploua c onst a nt . Luc rurile nu se uit a u
m a i sus. Chia r și a c e st ura ga n a fost un c iuda t a l na t urii. N u
a fost încă un se zon de ura ga ne .
Ploa ia a lovit fe re st re le , forța vâ nt ului urlâ nd făcând toată
această situație și m a i întunecată. M i-a plăcut c a sa noastră,
da r a c um , m -a spe ria t . Era m a t â t de expuși c u fe re st re le
franțuzești c a re ne înconjoară. Am simțit că sunt e m urmăriți
din golf de lum e a interlopă din Ba lt im ore , ga t a să ne a t a c e .
Da , imaginația îm i lua c e e m a i bun din m ine . Pe nt ru că
nim e ni deștept nu a r fi în golf în vre m e a a st a . N u de c â t dacă
a ve a u o dorință de m oa rt e .
„Au lăsat în urmă ge a nt a plină c u ba ni.” Soțul m e u a fost
hotărât să păstreze ba nii. „Ar put e a fi m odul lor de a plăti
pe nt ru se rvic iu.”
„Willia m , t e -a u plătit de ja pe t ine și pe J ohn”, i-a m sublinia t
c e e a c e e ra e vide nt . „Ac e a geantă a fost uitată în urmă. N u
o poți păstra.” M -a m înt ors către J ohn, pe c a re îl c unosc de
c â nd e ra Willia m . „J ohn, a c e i bărbați sunt brut a li. N u ne vor
uc ide doa r; ne vor uc ide toată fa m ilia . T oa t a lum e a !"
A c re zut că e x a ge re z, da r t ot c e t re buia să facă e ra să
citească a rt ic ole le din zia re și își vor da se a m a c â t de
pe ric ulos e ra a st a .
„Dacă sună și a duc în discuție, o vom da îna poi”, a
a rgum e nt a t J ohn.
„La c e na iba v-ați gâ ndit voi doi? A t e im plic a c u acești
oa m e ni e st e o c onda m na re la m oa rt e .”
„Ave m ne voie de ba ni”, a u răspuns a m â ndoi în același t im p.
— Știi că a ve m ne voie de ba ni, iubit o. V oc e a încăpățânată a
soțului m e u a înc e rc a t să mă facă să văd toată situația în
fe lul lui. „Pa r de st ul de c um se c a de , păstrându-și singuri și
c ost um e c ura t e . Ar t re bui să-l ve zi pe Dom inic o M orre lli, e ra
înt r-un c ost um foa rt e sc um p. N u a i put e a niciodată să spui
că a fost un c rim ina l.”
I nim a m i-a tresărit de frică și a m e x pira t t re m urâ nd. Ce i doi
e ra u în aceeași barcă c u Dom inic o M orre lli. Au fost norocoși
că a u ieșit în viață din a st a . N u a m put ut înțelege c om ple t
m ot ivul pe nt ru c a re acești c rim ina li folose a u ba rc a a lt c uiva .
N u e ra c a și c um Dom inic o M orre lli nu și-ar put e a pe rm it e o
barcă Gra dy Whit e .
„Băieții ăștia nu pa r a t â t de răi”, mormăi J ohn, fiind de a c ord
c u soțul m e u. De sigur, a r fi de a c ord c hia r dacă Willia m a r fi
greșit.
Pa pa a r put e a să-i proc la m e sfinți pe acești c rim ina li și a st a
t ot nu m i-a r răzgândi. Ac e i mafioți a u fost unii dint re c e i m a i
răi oa m e ni c a re a u m e rs pe Pământ. Văzusem dire c t c um a u
dist rus oa m e ni, fa m ilii.
J ohn s-a a ple c a t și m i-a apăsat un sărut pe obra z. „Put e m
vorbi de spre t oa t e a c e st e a c â nd va t re c e furt una . T re buie să
a jung la loc ul m e u îna int e să devină foa rt e rău.”
Cu un oft a t , a m da t din c a p și l-a m c ondus la ușa din față.
„Ești sigur că nu vre i să t e c onduc ? Sa u st a i a ic i noa pt e a , i-
a m suge ra t .
„Da , pozit iv.” A lua t um bre la și a int ra t pe ușă, c u m ine c hia r
în spa t e le lui. „Încercați să nu vă faceți griji pre a m ult .”
M i-a m a i da t un m â nt uit pe obra z și s-a înt ors, lăsându-mă în
urmă c â nd a ieșit în ploa ie în t im p c e de sc hide a um bre la . A
ieșit în înt une ric , ploa ia pre lingâ nd pe st e m a rginile um bre le i.
„Sc rie -ne un m e sa j c â nd a jungi acasă”, l-a m st riga t . N u sa
înt ors, c i doa r și-a flut ura t m â na în a e r, re c unosc â nd că o va
fa c e .
Loc uia la doa r două străzi, da r ne -a r fi liniștit să știm dacă a
c onfirm a t că a a juns în siguranță acasă. St â nd pe ve ra nda
lată de piatră din față, acoperită doa r de o mică surplomă,
a m privit silue t a lui J ohn dispărând prin noa pt e a ploioasă și
întunecată. Ploa ia se toarnă și vâ nt ul urlă, un se nt im e nt de
groază m i se strecură înc e t pe șira spinării.
N u a m a vut o im pre sie bună de spre c e e a c e făcuseră în
se a ra a st a . Oa m e nii nu a u scăpat pur și sim plu luâ nd o
geantă c u sut e de m ii de dola ri c a și c um nu a r fi nim ic .
Din c oa da oc hiului, o lumină a pâ lpâ it pe st e apă și c a pul m i-
a bic iuit în direcția e i. Ca un m uc de țigară sa u o brichetă.
Oc hii m e i a u sc a na t suprafața întunecată, st ropii m ic i de
ploa ie udâ ndu-m i fața. a m văzut c e va ; Știam că nu e ra
imaginația mea hiperactivă. M i-a m ținut respirația,
se nt im e nt ul de a fi urmărit c re sc â nd c u fie c a re secundă. M i-
a t rim is frică și un fior pe șira spinării, simțind pe ric ole le
c a re pâ nde a u în înt une ric . Ce va sa u c ine va e ra a c olo.
Est e doa r imaginația t a , a m înc e rc a t să mă c onving. T ot c e
s-a înt â m pla t în se a ra a st a m -a făcut pa ra noic .
Da r nu put e a m scăpa de se nt im e nt ul de a fi urmărit, pie le a
îm i furnică de conștient. T une t e le t re m ura u pământul,
sune t ul va lurilor viole nt îm pot riva țărmului.
„Bia nc a ?” V oc e a soțului m e u ve ne a din spa t e le m e u.
Am sărit de frică, t râ nt indu-m i c a pul în direcția lui. Stătea
c hia r în spa t e le m e u pe verandă, c u părul încă ud.
„N u a r t re bui să fii a ic i”, l-a m c e rt a t înc e t . „N u vre a u să
răcești.”
Sist e m ul im unit a r e ra sla b. Com prom is, mai degrabă.
T ra t a m e nt e le a bia a u înc e put , da r i-a făcut rău.
„N u dăm ba nii a c e ia îna poi”, a spus e l, a c e a încăpățânare pe
c a re a m a juns să o c unosc se înt inde a bine pe c hipul său
tânăr.
„Willia m , t re buie .” M i s-a spa rt voc e a . Era m spe ria t . M i-e
frică să-mi pie rd soțul. Spe ria t de m a fie și de ne m ilosire a lor.
Spe ria t de consecințe. „Știi la fe l de bine c a m ine , că ba nii
t re buie returnați. N u e st e a l nost ru. Să luc re zi c u e i e st e o
greșeală. V e st i proa st e ."
A clătinat din c a p în se m n de de za c ord, da r știa că a ve a m
dre pt a t e . Era în oc hii lui, împreună c u e puiza re a din ult im e le
luni.
N -a i ști niciodată că soțul m e u e st e gra v bolna v, sist e m ul lui
luptă c u un c a nc e r m ort a l. N u de c â t dacă îl cunoști de a t â t a
t im p c â t îl c unosc e u. N u de c â t dacă a i loc uit c u e l. L-a
a sc uns, da r a obosit m a i re pe de , a dorm it m a i gre u și a bia a
m â nc a t .
„Ave m ne voie de ba ni pe nt ru t ra t a m e nt e ”, a a rgum e nt a t e l.
Am văzut că e ra obosit , c a nc e rul îi mănâncă înc e t put e re a și
tinerețea. A îmbătrânit c e l puțin ze c e a ni în ult im e le luni.
Ca pul i s-a înc lina t spre ge a nt a c a re m a i stătea lângă uşă,
unde a m insist a t să rămână până c â nd m i-a u re t urna t -o. „Și
pe nt ru t ine , în c a z că, dacă e u...”
„N u spune a st a ”, a m șoptit, c u inim a strânsă în pie pt . „N u
îndrăzni na ibii să spui a st a .”
„I ubit o, știi c e a u spus doc t orii.”
Da , știam c e a u spus, da r a m re fuza t să c re d că nu există
nic io speranță. T re buia să e x ist e c e va c e put e m fa c e .
Speranța încă stăruia în m ine , că va reuși. M a i a ve a m a t â t e a
de re zolva t . Ave a m ne voie de o altă șansă pe nt ru a
c om pe nsa t im pul în c a re a m lăsat distanța să crească înt re
noi.
El t re buie să treacă.
S-a a propia t de m ine , și-a c uprins brațele în jurul m e u. M i-a m
îngropa t fața în pie pt ul lui, inha lâ nd pa rfum ul lui, în t im p c e
gâ t ul m i se st râ nge a c u suspine le în c a re a m ținut.
„Bia nc a , vre a u să fii îngrijită de t ine ”, m i-a șoptit e l în părul
m e u, c u voc e a obosită. „V re a u să mă a sigur că t u și fe t e le
sunteți bine c â nd voi ple c .”
Suspine le a u câștigat bătălia și m i-a m îngropa t c a pul în
pie pt ul lui în t im p c e la c rim ile c urge a u pe fața m e a . „N u
vorbi așa”, a m im plora t e u, c u voc e a răgușită. „T e rog,
Willia m . T re buie să t e fa c i m a i bine . Put e m găsi un m e dic
c a re a re un le a c , a m răpit e u t re m urâ nd.
M -a înfășurat st râ ns în brațele lui, c u aceeași forță pe c a re o
a ve a îna int e , hrănindu-mi speranța în t im p c e își apăsa
buze le ușor pe frunt e a m e a .
Sărutul lui pe frunt e a m e a a fost prim ul rămas bun.
Oc e a nofPDF.c om
 MULȚUMIRI
V re a u să le mulțumesc prie t e nilor și fa m ilie i m e le pe nt ru
sprijinul lor c ont inuu. Pe nt ru c it it orii m e i a lfa și be t a -
sunteți c u toții minunați. Î i mulțumesc lui Susa n CH c a re mă
sprijină m e re u și mă ridică c u c om e nt a riile e i pline de um or.
Ești uim it or și nu știu c um aș t re c e prin une le dint re a c e st e a
fără t ine !
Către J e ssic a F. și Christ ine S . - Doa m ne lor roc k ! Și pe nt ru
gașca m e a , N ic ole H . și Em m a J . - U nde aș fi fără t ine . Apoi
sunt M ia O. și J ill H ., și un număr nenumărat de alții -
MULȚUMESC!
Î i mulțumesc lui Ashle y B. pe nt ru că a ge st iona t t ot ul a t unc i
c â nd mă pie rd în lum e a m e a plină de sc he m e , a ve nt uri și
fericiți pe nt ru t ot de a una .
Cărțile m e le nu a r fi c e e a c e sunt fără fie c a re dint re voi.
Edit orului m e u, Ra c he l de la M W Edit ing . Întrebările t a le a u
făcut poveștile m e le m ult m a i bune .
Pe nt ru de signe rul m e u de c ope rt i roc k st a r Eve Gra phic s
De signs, LLC . Dra gul meu V - îm i fa c i luc rurile să
strălucească! Mulțumesc!
Pe nt ru blogge rii și recenzenții c a re au a jut a t să
răspândească ve st e a de spre această c a rt e . T e a pre c ie z a t â t
de m ult și, a uzind că îți pla c e m unc a m e a , o fa c e m ult m a i
plăcută!
Și nu în ult im ul râ nd, t ut uror c it it orilor m e i! Ac e st luc ru nu a r
fi posibil fără t ine . MULȚUMESC!
V a m ult um e sc t ut uror! N u a s fi put ut fa c e nim ic din t oa t e
a st e a fa ra t ine !
Eva Câștigători
Oc e a nofPDF.c om
 CONECTEAZĂ-TE CU M I N E
V re i să fii prim ul c a re află c e le m a i re c e nt e știri?
Vizitați w w w .e va w inne rs.c om și abonați-vă la ne w sle t t e r-ul
m e u.
Urmărește-mă pe rețelele soc ia le .
Grup FB: ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e "bit .
H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e "ly/ H Y PERLI N K
"ht t ps://bit .ly/3 gH Ee 0 e "3 gH Ee 0 e
Pa gina FB: ht t ps:// H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q"bit .
H Y PERLI N K "ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q"ly/ H Y PERLI N K
"ht t ps://bit .ly/3 0 DzP8 Q"3 0 DzP8 Q
I nst a : ht t p://I nst a gra m .c om /e va w inne rs
Book Bub: ht t ps:// H Y PERLI N K
"ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs"w w w .
H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -
w inne rs"book bub. H Y PERLI N K
"ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs"c om /
H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -
w inne rs"a ut ori/ H Y PERLI N K
"ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -w inne rs"e va -
H Y PERLI N K "ht t ps://w w w .book bub.c om /a ut hors/e va -
winners"câştigători
Am a zon: ht t p:// H Y PERLI N K
"ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"a m a zon. H Y PERLI N K
"ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"c om / H Y PERLI N K
"ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"a ut or/ H Y PERLI N K
"ht t p://a m a zon.c om /a ut hor/e va w inne rs"e va w inne rs
Goodre a ds: ht t p:// H Y PERLI N K
"ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs"goodre a ds. H Y PERLI N K
"ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs"c om / H Y PERLI N K
"ht t p://goodre a ds.c om /e va w inne rs"e va w inne rs
T w it t e r: ht t p://T w it t e r.c om /@Eva w inne rs
T ik T ok : ht t ps:// H Y PERLI N K
"ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"vm . H Y PERLI N K
"ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"T I C-t a c . H Y PERLI N K
"ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"c om / H Y PERLI N K
"ht t ps://vm .t ik t ok .c om /Z M e ET K 7 pq/"Z M e ET K 7 pq/
Oc e a nofPDF.c om