Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Facultatea de Drept

EXCEPȚIA DE NECONSTITUȚIONALITATE
a articolului 34 alin. 3 din Codul contravențional
(plata amenzii la jumătate)

Programul de Master: Drept European

Extensiunea din Bălți

Autor:
Anna Gancear
______________

Conducător ştiinţific:
Alexandru MARIT, specialist dr.
_____________

Iași, 2023
Cuprins
Introducere.................................................................................................................................3
1. Prezentarea litigiului principal și a procedurii....................................................................4
2. Prezentarea contextului legal. Legislația pertinentă...........................................................6
3. Argumentele care susțin excepția de neconstituționalitate...............................................12
Concluzie..................................................................................................................................16
Referințe bibliografice.............................................................................................................17
 Introducere
Un caz de neconstituționalitate se referă la situația în care o lege, un act normativ sau
o prevedere a acestora este considerată în contradicție cu prevederile Constituției unei țări. În
general, orice act normativ trebuie să respecte principiile și normele stabilite în constituție
pentru a fi considerat valid și constituțional.
Procedura pentru un caz de neconstituționalitate poate varia în funcție de sistemul
legal al țării respective, dar în multe țări, există o instanță specializată sau o curte
constituțională care este însărcinată cu evaluarea constituționalității legilor. Cetățenii,
organizații sau alte entități pot contesta o lege sau o prevedere a acesteia, susținând că aceasta
încalcă constituția.
Când o astfel de contestație este adusă în fața instanței sau curții constituționale,
aceasta examinează argumentele părților implicate și decide dacă legea sau prevederea în
cauză este sau nu constituțională. Dacă se constată că există o neconstituționalitate, legea
respectivă poate fi declarată nulă și fără efect.
Este important de menționat că interpretarea constituției și hotărârile privind
neconstituționalitatea pot varia între diferite țări, deoarece fiecare țară are propriul său sistem
juridic și constituțional.
În această privință, prezentul referat propune o analiză amănunțită a excepției de
neconstituționalitate a articolului 34 alin. (3) din Codul Contravențional al Republicii
Moldova, evidențiind contextul legal, relevanța și impactul său în practica juridică. Nevoia de
a examina această temă derivă din importanța respectării principiilor constituționale în
elaborarea și aplicarea legislației, subliniind astfel un echilibru necesar între autoritatea
statului și drepturile fundamentale ale cetățenilor.
 1. Prezentarea litigiului principal și a procedurii
Prezentarea litigiului principal
La data de 26 octombrie 2017, la ora 14:30, un agent constatator din cadrul
Inspectoratului de Poliție al municipiului Bălți a întocmit un proces-verbal împotriva
doamnei A. Melniciuc pentru comiterea contravenției prevăzute de articolul 263 din Codul
contravențional, referitoare la desfășurarea ilegală a activității de întreprinzător. Acesteia i-a
fost aplicată o amendă în cuantum de 60 de unități convenționale, echivalentul a 3000 lei.
Conform procesului-verbal, doamna A. Melniciuc a fost prezentă la întocmirea acestuia, dar a
refuzat să-l semneze.
Pe 2 noiembrie 2017, Inspectoratul de Poliție Bălți a expediat o scrisoare de informare
a procesului-verbal cu privire la contravenție către doamna A. Melniciuc. Scrisoarea a fost
preluată de oficiul poștal pe 3 noiembrie 2017, iar conform declarațiilor acesteia, a primit-o
pe 6 noiembrie 2017, confirmat și de avizul de sosire semnat la aceeași dată.
La data de 16 noiembrie 2017, doamna A. Melniciuc a depus o contestație la
Inspectoratul de Poliție Bălți, solicitând repunerea în termen a examinării contestației,
declararea nulității procesului-verbal și încetarea procesului contravențional. În motivarea
contestației, a susținut că procesul-verbal a fost întocmit fără interpret și că agentul
constatator a refuzat să-i ofere o copie.
La 13 decembrie 2017, în cadrul ședinței de judecată, doamna A. Melniciuc a afirmat
că a primit scrisoarea de informare pe 6 noiembrie 2017 și că a dorit să achite amenda redusă
la jumătate în aceeași zi, conform articolului 34 alin. (3) din Codul contravențional. Cu toate
acestea, a fost informată de angajații băncii că termenul de 72 de ore pentru achitarea amenzii
în jumătate a expirat, iar în consecință, poate achita doar suma integrală a amenzii.
Prin încheierea din 20 decembrie 2017, instanța de judecată a ridicat din oficiu
excepția de neconstituționalitate a articolului 34 alin. (3) din Codul contravențional și a trimis
sesizarea la Curtea Constituțională pentru soluționare.

PROCEDURA
La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 34 alin. (3)
din Codul contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 218 din 24
octombrie 2008. Excepția a fost ridicată din oficiu de către dl Ghenadie Eremciuc, judecător
în cadrul Judecătoriei Bălți, în dosarul nr. 5r-570/2017, pendinte la Judecătoria Bălți.
 Excepția de neconstituționalitate a fost înaintată la Curtea Constituţională la data de
16 ianuarie 2018, în temeiul articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, conform
interpretării acestei dispoziții efectuate prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9
februarie 2016. Autorul excepţiei a susținut că norma contestată contravine mai multor
articole din Constituție, printre care se numără articolele 6, 7, 8, 16, 20, 21, 26, 114, 115, 119,
120.
Prin decizia din 9 februarie 2018, Curtea Constituțională a declarat admisibilă
sesizarea privind excepția de neconstituționalitate, fără a prejudeca fondul cauzei. În cursul
examinării excepției, Curtea a solicitat opiniile Parlamentului, Președintelui Republicii
Moldova și Guvernului.
În ședința publică a Curții, judecătorul Ghenadie Eremciuc a susținut excepția de
neconstituționalitate. Parlamentul a fost reprezentat de către dl Valeriu Kuciuk, șef al
Serviciului de reprezentare la Curtea Constituțională din cadrul Direcției generale juridice a
Secretariatului Parlamentului. Guvernul a fost reprezentat de către dl Eduard Serbenco,
secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției.
 2. Prezentarea contextului legal. Legislația pertinentă
Constituția unui stat este actul legislativ, care definește drepturile și libertățile
cetățenilor, organizarea puterii legislative, executive și judecătorești, reglementarea relațiilor
sociale[necesită clarificare] privitoare la instaurarea, menținerea și exercitarea puterii de stat,
și alte aspecte considerate esențiale pentru buna funcționare a statului.[1][2]
De asemenea, constituția este legea fundamentală, iar prevederile ei nu pot fi
schimbate de nici o altă lege. Modificarea constituției se poate face numai urmând o
procedură specială. Toate legile trebuie să fie conforme cu constituția, o cerință verificată de
Curtea Constituțională.
Constituția este legea supremă a unui stat, autoritatea acesteia neputând fi încălcată de
orice altă lege. Supremația constituției în fața oricărei alte legi sau organizații este
fundamentată pe principiul legalității, pe caracterul unicității puterii de stat, pe caracterul
democratic al puterii statale, etc.[3]

Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1
Statul Republica Moldova
„[...]
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul
politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 16
Egalitatea
„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetățenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice,
fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență
politică, avere sau de origine socială."

Articolul 46
Dreptul la proprietate privată și protecția acesteia
„(1) Dreptul la proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.
 [...]"

Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua
drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor
prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi
sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a
ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării
drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor
confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în
articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate
atinge existenţa dreptului sau a libertății.”

Prevederile relevante ale Codului contravenţional al Republicii Moldova, adoptat

prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 1. Legea contravenţională a Republicii Moldova

„ (1) Prezentul cod este lege a Republicii Moldova care cuprinde norme de drept ce
stabilesc principiile şi dispoziţiile generale şi speciale în materie contravenţională, determină
faptele ce constituie contravenţii şi prevede procesul contravenţional şi sancţiunile
contravenţionale.
(2) În cazurile expres prevăzute în prezentul cod, dispoziţia articolului din cod poate
să conţină o normă de trimitere la un alt act cu caracter normativ, publicat în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. În asemenea cazuri, exigenţele aplicabile normei legii
contravenţionale, inclusiv exigenţa de previzibilitate, sînt aplicabile şi actului normativ
respectiv.
(3) Dacă în procesul aplicării unui alt act normativ se constată că prevederile acestuia
contravin principiilor stabilite în prezentul cod, se aplică prevederile prezentului cod.
 Articolul 2. Scopul legii contravenţionale
Scopul legii contravenţionale constă în apărarea drepturilor şi libertăţilor legitime ale
persoanei, apărarea proprietăţii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege, în soluţionarea
cauzelor contravenţionale, precum şi în prevenirea săvîrşirii de noi contravenţii.”

Articolul 34
Amenda
„(1) Amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele
prevăzute de prezentul cod. Amenda se stabileşte în unităţi convenţionale. O unitate
convențională este egală cu 50 de lei.
[...]
(24) Amenda se achită de către contravenient în mod benevol în termen de 30 de zile
de la data stabilirii acesteia.
(3) Contravenientul este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o
plătește în cel mult 72 de ore din momentul stabilirii ei. În acest caz, se consideră că
sancţiunea amenzii este executată integral.
[...]"
Articolul 382
Citarea
„(1) Citarea este o acţiune procedurală prin care autoritatea competentă să soluționeze
cauza contravenţională asigură prezentarea persoanei în faţa sa pentru desfăşurarea normală a
procesului contravenţional.
(2) Citarea se face prin invitație scrisă, care se înmânează de către autoritatea
competentă sau se expediază prin poştă. Citarea se poate face şi prin notă telefonică sau
telegrafică, prin telefax, poștă electronică ori prin orice alt sistem de mesagerie electronică în
cazul în care autoritatea dispune de mijloacele tehnice necesare pentru a dovedi că citația a
fost primită.
(3) Citarea se face în aşa fel ca persoana chemată să primească invitația cu cel puţin 5
zile înainte de data când ea trebuie să se prezinte în faţa autorităţii respective.
(4) Persoana este obligată să se prezinte la data, ora şi în locul indicate în citație. În
cazul imposibilităţii de a se prezenta, persoana este obligată să informeze organul respectiv,
indicând motivul.
(5) În cazul în care nu anunță autoritatea despre imposibilitatea de a se prezenta la
data, ora şi în locul indicate în citaţie ori în cazul în care nu se prezintă nemotivat, persoana
poate fi supusă amenzii judiciare, în conformitate cu art. 201 din Codul de procedură penală,
sau aducerii silite.
(6) Acţiunea procedurală de citare a persoanei în timpul procesului contravenţional se
efectuează în conformitate cu art. 237-242 din Codul de procedură penală.
(7) Actele de procedură se comunică persoanei potrivit regulilor de citare."

Articolul 443
Conţinutul procesului-verbal cu privire la contravenţie
„[...]
(6) Faptul absenței persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional
ori al refuzului acesteia de a semna procesul-verbal se consemnează în procesul-verbal şi se
certifică prin semnătura cel puţin a unui martor, indicându-se şi datele de identitate ale
acestuia.
[...]
(11) În cazul deciziei de sancționare, partea rezolutivă a procesului-verbal va cuprinde
şi date privind informarea persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional
despre dreptul de a plăti jumătate din amendă dacă amenda este plătită în cel mult 72 de ore
de la stabilirea ei. În cazul în care persoana în a cărei privinţă a fost pornit procesul
contravenţional recunoaște săvârşirea contravenţiei şi acceptă sancţiunea stabilită în procesul-
verbal de către agentul constatator, procesul-verbal cu privire la contravenţie constituie actul
de decizie asupra cauzei contravenţionale. Faptul recunoașterii contravenţiei şi al acceptării
sancţiunii stabilite de către agentul constatator se consemnează în procesul-verbal cu privire
la contravenţie.
[...]
(13) Copia de pe procesul-verbal se înmânează persoanei în a cărei privinţă a fost
pornit procesul contravenţional şi victimei la cerere. În cazul procesului-verbal încheiat în
absenţa persoanei în a cărei privinţă a fost pornit procesul contravenţional, copia de pe
procesul-verbal se înmânează în modul prevăzut la art. 382 alin. (6).
[...]"

Articolul 4471
Examinarea cauzei contravenţionale
de către autoritatea competentă
 „[...]
(2) După examinarea cauzei contravenţionale, autoritatea competentă (persoana
abilitată să examineze cauza) emite decizia asupra cauzei. Decizia comisiei administrative
asupra cauzei contravenţionale se adoptă sub formă de hotărâre.
(3) Decizia trebuie să conţină:
[...]
8) în cazul sancţionării, menţiunea privind informarea contravenientului despre
dreptul de a plăti jumătate din cuantumul amenzii, dacă plata este efectuată în cel mult 72 de
ore de la stabilirea amenzii;
[...]
(8) În termen de cel mult 3 zile de la data emiterii deciziei, copiile de pe aceasta se
remit părţilor care nu au fost prezente la examinarea cauzei contravenţionale şi, la cerere,
celor prezente, faptul expedierii consemnându-se în dosar."

Articolul 448
Contestaţia împotriva deciziei agentului constatator
asupra cauzei contravenţionale
„(1) Contravenientul, victima sau reprezentantul acestora, procurorul, dacă este parte
în cauza contravenţională, în cazul în care nu sunt de acord cu decizia agentului constatator
sau în cazul în care aceasta a fost emisă cu încălcarea normelor procesuale stabilite de
prezentul cod, sunt în drept să conteste decizia emisă asupra cauzei contravenţionale.
Termenul de contestare a deciziei agentului constatator este de 15 zile de la data emiterii
acesteia sau, pentru părţile care nu au fost prezente la şedinţa de examinare a cauzei
contravenţionale, de la data înmânării copiei de pe decizia respectivă în condiţiile art. 4471
alin. (8).
(2) În cazul omiterii termenului prevăzut la alin. (1) din motive întemeiate, dar nu mai
târziu de 15 zile de la data începerii executării sancţiunii sau a perceperii despăgubirii
materiale, persoana faţă de care a fost emisă decizia poate fi repusă în termen, la cerere, de
către instanţa de judecată competentă să examineze contestaţia.
[...]"
14. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016
pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poştale sunt următoarele:
„[...]
2. În sensul prezentelor Reguli se definesc următoarele noţiuni:
 [...]
aviz de sosire - formular prin care destinatarul trimiterii poştale este invitat să se
prezinte la oficiul poştal pentru a o ridica;
[...]

Trimiterile poştale se împart în următoarele categorii:

1) Scrisori. Scrisorile trebuie să fie puse în plicuri dreptunghiulare. Partea cu adresă a

scrisorii este rezervată pentru adresă, francare, menţiuni de serviciu sau etichete. Se
recomandă adăugarea menţiunii „Scrisoare" (Lettre) pe partea cu adresă a scrisorilor care din
cauza volumului pot fi confundate cu trimiterile francate cu o taxă redusă. Scrisorile se
împart în simple, recomandate şi cu valoare declarată.
[...]
75. Trimiterile poştale sosite în oficiile poştale se distribuie destinatarului la domiciliu
(sediul persoanei juridice) sau se înmânează la ghișeul oficiului poştal în aceeaşi zi, dar nu
mai târziu de a doua zi de la sosire.
[...]"
 3. Argumentele care susțin excepția de neconstituționalitate
Cazul de excepție a fost inițiat de către judecătorul Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr.
5r-570/2017, aflat pe rolul Judecătoriei Bălți. Sesizarea privind excepția de
neconstituționalitate a fost formulată de către un subiect abilitat cu această competență.
Inițiatorul cazului excepției de neconstituționalitate afirmă că, conform prevederilor
contestate, intervalul în care se poate achita jumătate din amenda stabilită începe să curgă din
momentul în care amenda este fixată. În urma acestor dispoziții, contravenientul este lipsit de
posibilitatea de a plăti amenda în intervalul stabilit, în situația în care decizia de sancționare îi
este comunicată în absența sa, prin intermediul serviciului poștal. Astfel, autorul excepției
argumentează că prevederile contestate împiedică contravenientul să-și exercite dreptul de a
plăti doar jumătate din amenda stabilită, deoarece termenul de maxim 72 de ore pentru
achitarea acestei sume expiră din motive care nu îi pot fi atribuite. Este posibil ca această
contestație să se refere la o eventuală ambiguitate sau posibilă încălcare a principiilor
constituționale în stabilirea și aplicarea acestui interval de timp specific pentru achitarea
parțială a amenzii contravenționale.
În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul
constituționalității legilor, în speță a Codului contravenţional al Republicii Moldova, adoptat
prin Legea nr. 218 din 24 octombrie 2008, ține de competența Curții Constituționale.
Așadar, Curtea are competența de a verifica constituționalitatea normei contestate.
În Decizia sa din 9 februarie 2018, Curtea a constatat respectarea condițiilor de
admisibilitate a unei excepții de neconstituționalitate.
Prin urmare, Curtea apreciază că sesizarea nu poate fi respinsă ca inadmisibilă şi că
nu există niciun alt motiv de sistare a procesului, în conformitate cu prevederile articolului 60
din Codul jurisdicţiei constituţionale.
Parlamentul, în opinia sa scrisă, argumentează că dispozițiile contestate din legea
contravențională oferă contravenientului o facilitate semnificativă, având drept scop
realizarea scopului sancțiunii contravenționale. Se menționează că termenul de 72 de ore
pentru plata jumătății amenzii începe să curgă din momentul informării contravenientului,
inclusiv în cazurile în care acesta nu este prezent la momentul emiterii deciziei.
Reprezentantul Parlamentului respinge acuzația de tratament diferențiat, susținând că
regulile distincte între legea contravențională și cea penală sunt justificate de diferența de
scop dintre cele două legi.
 Președintele Republicii Moldova subliniază că dreptul contravenientului de a achita
jumătate din amendă în termenul de 72 de ore poate fi exercitat doar de la momentul
informării, iar aplicarea acestui termen restrâns poate crea discriminare în cazul primirii
tardive a comunicării prin poștă.
Guvernul susține că dispozițiile contestate simplifică procesul contravențional, reduc
cheltuielile procesuale și asigură încasarea rapidă a amenzilor în bugetul de stat. Se
menționează că termenul de 72 de ore începe din momentul informării contravenientului,
conform procedurii stabilite în articolul 448 alin. (1) teza I din Codul contravențional.
Guvernul anunță că a elaborat un proiect de modificare a Codului contravențional
pentru a ajusta dispozițiile contestate, permițând contravenientului să achite jumătate din
amendă în cel mult 3 zile lucrătoare de la informare.
Curtea subliniază că orice intervenție în dreptul de proprietate trebuie să respecte
principiul proporționalității, așa cum este stabilit de articolul 54 al Constituției. În plus,
conform articolului 16 din Legea fundamentală, toți cetățenii Republicii Moldova se bucură
de egalitate în fața legii și a autorităților publice, indiferent de rasă, naționalitate, origine
etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau origine socială. Principiul
egalității cetățenilor în fața legii presupune că legile trebuie să asigure un tratament egal
pentru situații identice, având în vedere scopul urmărit. În același timp, acest principiu
impune soluții diferite pentru situații distincte.
Curtea constată că posibilitatea de a plăti jumătate din amenda stabilită în termen de
72 de ore, prevăzută de legea contravențională, reprezintă o facilitare semnificativă a
dreptului de proprietate al contravenientului în comparație cu plata integrală, care poate fi
efectuată benevol în termen de 30 de zile [articolul 34 alin. (24) din Codul contravențional].
Această facilitare este subliniată în cazul în care contravenientul este informat despre dreptul
său de a plăti jumătate din cuantumul amenzii în 72 de ore de la stabilirea acesteia, conform
cerințelor procesului-verbal și deciziei privind sancțiunea contravențională.
Curtea evidențiază că, deși dreptul contravenientului de a plăti jumătate din amenda
stabilită începe să conteze din momentul stabilirii amenzii, informarea contravenientului este
esențială pentru exercitarea concretă a acestui drept. Cu toate acestea, până la primirea
informațiilor privind decizia de sancționare și dreptul de a plăti jumătate din amendă,
contravenientul are doar un drept teoretic, fără posibilitatea de a-l exercita.
Curtea observă că informarea despre întocmirea procesului-verbal privind
contravenția este reglementată de articolul 443 alin. (13) din Codul contravențional.
Procedurile de înmânare a copiei procesului-verbal la domiciliu sau la sediul persoanei
juridice sunt stabilite de regulamentul privind serviciile poștale, care prevede că expedierea
trebuie realizată în ziua sosirii, sau cel târziu a doua zi.
Analizând dispozițiile legii și cele referitoare la expedierea prin poștă, Curtea
constată că în cazul livrării prin intermediul oficiului poștal, termenul de 72 de ore pentru a
plăti jumătate din amenda stabilită poate fi redus sau chiar epuizat din cauza întârzierilor.
Curtea subliniază că posibilitatea de a plăti jumătate din amenda stabilită este un drept
acordat prin lege și conceput pentru a asigura ordinea publică. Astfel, termenul de 72 de ore
nu trebuie să contravină scopului său legitim.
În acest context, Curtea observă că măsura legală contestată poate duce la întârzieri
sau chiar la depășirea termenului de 72 de ore, contrar scopului său legitim. Astfel, această
măsură legală nu își îndeplinește scopul legitim.
Curtea constată că există o discriminare între persoanele amendate conform Codului
contravențional. Cei care primesc, în mod prompt, copia procesului-verbal prin intermediul
serviciilor poștale au posibilitatea să achite jumătate din amendă în cele 72 de ore de la
emiterea actului constatator. În contrast, cei care primesc copia procesului-verbal cu
întârziere, nepermițându-le să-și exercite în mod efectiv dreptul de a plăti amenda în
jumătate, sunt tratați în mod diferit, deși motivele acestei întârzieri nu le pot fi atribuite.
Curtea remarcă că posibilitatea de a plăti jumătate din amenda stabilită este
reglementată și de Codul Penal. Conform articolului 64 alin. (31) al acestui cod, în situația
infracțiunilor ușoare sau mai puțin grave, condamnatul are opțiunea de a achita jumătate din
amenda stabilită în cel mult 72 de ore de la momentul în care hotărârea devine executorie. În
aceste circumstanțe, plata acestei părți din amendă este considerată o executare integrală a
sancțiunii amenzii.
Prin urmare, Curtea constată că organul legislativ a prevăzut reglementarea repunerii
în termen la articolul 448 alin. (2) din Codul contravențional pentru situații în care părțile se
găsesc în incapacitatea de a-și exercita drepturile în termenele stabilite de lege. Pentru a se
califica pentru repunerea în termen, o parte trebuie să demonstreze, în primul rând, existența
unor circumstanțe obiective care depășesc controlul său și, în al doilea rând, apariția acestor
circumstanțe în cadrul termenului legal. Prin urmare, Curtea constată că în situația în care
decizia de sancționare a contravenientului este adoptată în absența acestuia și îi este
comunicată cu întârziere prin intermediul serviciului poștal, dreptul contravenientului de a
plăti jumătate din amenda stabilită devine iluzoriu. Faptul că măsura legală contestată permite
astfel de situații prin specificarea clară că termenul de 72 de ore începe să curgă din
momentul emiterii deciziei de aplicare a amenzii, indică o ignorare a scopului legitim
urmărit. Prin urmare, dreptul de proprietate al contravenienților în această situație este
încălcat.
Prin urmare, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26
din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 6, 61, 62 lit. a) şi e), şi 68 din Codul
jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională adoptă următoarele hotărâri:
Se declară neconstituțional textul „din momentul stabilirii ei" de la teza I a articolului
34 alin. (3) din Codul contravenţional al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 218 din
24 octombrie 2008.
Până la modificarea legii de către Parlament, termenul de 72 de ore pentru achitarea a
jumătate din amenda stabilită va începe să curgă din momentul în care contravenientului i se
aduce la cunoștință actul referitor la stabilirea amenzii.
Această hotărâre este definitivă, nu poate fi contestată, intră în vigoare la data
adoptării și va fi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
 Concluzie
În concluzie, cazul de excepție de neconstituționalitate privind articolul 34 alin. (3)
din Codul contravențional al Republicii Moldova a avut un impact semnificativ asupra
drepturilor cetățenilor, în special în ceea ce privește dreptul de a achita jumătate din amenda
stabilită într-un termen de 72 de ore. Decizia Curții Constituționale de a declara
neconstituțională o parte a acestui articol a condus la o modificare a modului în care termenul
pentru achitarea amenzii în jumătate este calculat, stabilindu-se că acesta începe să curgă din
momentul în care contravenientului i se aduce la cunoștință actul referitor la stabilirea
amenzii. Această schimbare vizează să asigure exercitarea efectivă a drepturilor cetățenilor și
să prevină situațiile în care aceștia ar fi defavorizați din cauza comunicării întârziate a
deciziei. Astfel, impactul asupra drepturilor cetățenilor a fost remediat prin aducerea la
conformitate a prevederilor legale cu principiile constituționale, garantându-se astfel
respectarea dreptului de proprietate al contravenienților în situații similare.
Această decizie a Curții Constituționale reprezintă un pas important în asigurarea
respectării principiilor constituționale, în special a drepturilor fundamentale ale cetățenilor,
cum ar fi dreptul de proprietate. Prin eliminarea unei prevederi considerate neconstituționale,
instanța a corectat o situație în care termenul de 72 de ore pentru achitarea parțială a amenzii
ar fi putut deveni iluzoriu pentru cei care primesc decizia de sancționare cu întârziere prin
intermediul serviciilor poștale.
Această concluzie evidențiază importanța rolului Curții Constituționale în garantarea
conformității legislației cu principiile constituționale și protejarea drepturilor individuale.
Decizia luată în acest caz specific subliniază responsabilitatea statului de a asigura că
cetățenii beneficiază de drepturile lor în mod efectiv și că orice interferență în aceste drepturi
este proporțională și justificată în conformitate cu principiile constituționale.
În final, acest caz de excepție de neconstituționalitate și impactul asupra drepturilor
cetățenilor subliniază necesitatea unei analize constante și critice a legislației în raport cu
principiile constituționale, precum și importanța instanțelor de judecată în asigurarea unui
echilibru între autoritatea statului și drepturile individuale ale cetățenilor.
 Referințe bibliografice
„Hotărâre privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 34 alin. (3) din Codul
contravențional”. URL: https://www.constcourt.md/ccdocview.php?
tip=hotariri&docid=655&l=ro. Ultima accesare 22.12.2023.
Wikipedia. URL: https://ro.wikipedia.org/wiki/Constitu%C8%9Bie. Ultima accesare
23.12.2023.
Constituția. URL:
https://presedinte.md/app/webroot/Constitutia_RM/Constitutia_RM_RO.pdf . Ultima
accesare 23.12.2023.
„Codul contravenţional al republicii Moldova” URL:
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=125094&lang=ro . Ultima accesare
23.12.2023.
„Excepția de neconstituționalitate”. URL:
https://www.constcourt.md/public/files/file/Documente%20pressa/pliant_99mmx210.pdf.
Ultima accesare 23.12.2023.