CURTEA

CONSTITUȚIONALĂ A
ROMÂNIEI
CURTEA CONSTITUTIONALA

În România, controlul constituţionalităţii legilor a fost consacrat pe cale

pretoriană încă din anul 1912, atunci când Înalta Curte de Casaţiune şi Justiţie
a confirmat hotărârea dată în primă instanţă de Tribunalul Ilfov în celebrul
„Proces al tramvaielor”, declarând competenţa instanţelor judecătoreşti de a
cerceta concordanţa legilor cu Constituţia.
Mai târziu, urmând modelul european de justiţie constituţională, Constituţiile
din 1923 şi din 1938 au prevăzut că numai Curtea de Casaţie şi Justiţie, în
secţiuni unite, avea dreptul de a judeca neconstituţionalitatea legilor şi de a le
declara inaplicabile în speţă. În acest sens, se prevedea la art. 103 alin.1 din
Constituţia din 1923, preluat în art.75 din Constituţia din 1938, că „judecata
asupra neconstituţionalităţii legilor se mărgineşte numai la cazul judecat”.
Aceste Constituţii au consacrat astfel un control de constituţionalitate
concentrat exercitat de instanţa supremă.
Constituţiile din perioada regimului comunist au creat doar o aparenţă în ceea
ce priveşte controlul constituţionalităţii legilor; spre exemplu, potrivit
Constituţiei din 1965, acesta era exercitat de către puterea legiuitoare.
CURTEA CONSTITUTIONALA
Revoluţia din decembrie 1989 a marcat trecerea la un regim politic democratic. Adunarea
Constituantă – care a ales o Comisie de redactare a proiectului Constituţiei României, formată din
deputaţi şi senatori, precum şi din specialişti în domeniul dreptului constituţional şi al altor ştiinţe
socio-umane – a adoptat, în şedinţa din 21 noiembrie 1991, noua Constituţie a României, textul
acesteia fiind publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991.
Potrivit art.149 din Constituţia din 1991, aceasta a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin
referendumul naţional din 8 decembrie 1991.
Art.152 din Constituţie prevedea că, „în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a Constituţiei,
se înfiinţează Curtea Constituţională”. Astfel, în cursul lunii iunie 1992, judecătorii primei Curţi
Constituţionale au fost numiţi pentru perioade de 3, 6 şi, respectiv, 9 ani, Preşedintele României,
Camera Deputaţilor şi Senatul desemnând câte un judecător pentru fiecare dintre cele trei
perioade. Această modalitate de numire permite înnoirea Curţii Constituţionale din 3 în 3 ani, ceea
ce contribuie la asigurarea independenţei judecătorilor faţă de autorităţile publice care i-au numit.
Primele decizii ale Curţii Constituţionale au fost pronunţate în data de 30 iunie 1992.
În anul 2003, urmare a revizuirii Legii fundamentale, art.142 alin.(1) a consacrat rolul Curţii
Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei, acordându-i-se noi atribuţii, care îi sporesc
importanţa în edificiul instituţional al statului de drept.
COMUNICAT DE PRESĂ
• Pentru corecta informare a publicului cu privire la cererile de soluționare a
conflictelor juridice de natură constituțională aflate, la această dată, pe rolul
Curții Constituționale, facem următoarele precizări:
• 1. În data de 8 septembrie 2021, prim-ministrul României a transmis Curții
Constituționale cererea de soluționare a conflictului juridic de natură
constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Guvernul
României, pe de altă parte. Sesizarea constituie obiectul Dosarului
nr.2764E/2021. Termenul stabilit pentru comunicarea punctelor de vedere ale
părților aflate în conflict a fost stabilit pentru data de 15 septembrie 2021, iar
termenul de judecată a fost ulterior stabilit pentru data de 28 septembrie
2021.
• 2. În data de 15 septembrie 2021, președintele Senatului a transmis Curții
Constituționale cererea de soluționare a conflictului juridic de natură
constituțională dintre Guvernul României și prim-ministrul României, pe de o
parte, și Parlamentul României, pe de altă parte. Sesizarea constituie obiectul
Dosarului nr.2799E/2021.
Termenul stabilit pentru comunicarea punctelor de vedere ale părților aflate în conflict a fost stabilit pentru data de 29 septembrie
2021.

Termenul de judecată urmează să fie stabilit ulterior, în conformitate cu art.35 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții Constituționale, respectiv „la data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la
primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în
conflict.” Așadar, procedura de stabilire a datei pentru termenul de judecată are loc în intervalul a cel mult 20 de zile de la
înregistrarea cererii, însă data efectivă a termenului de judecată, pentru care părțile aflate în conflict sunt invitate la sediu Curții
Constituționale, va fi, evident, ulterioară celei în care acesta este stabilit de președintele Curții.

Compartimentul relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale

COMUNICAT DE PRESĂ, 28 septembrie 2021
In ședința din data de 28 septembrie 2021, Curtea Constituțională a luat în dezbatere
cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Parlamentul
României, pe de o parte, și Guvernul României, pe de altă parte, cerere formulată de prim-
ministrul Guvernului.

Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

1. A admis cererea formulată de prim-ministrul Guvernului şi a constatat că există un

conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de conduita
Parlamentului cu privire la modul de desfășurare a procedurii de control parlamentar
inițiate prin moțiunea de cenzură nr.2MC/3 septembrie 2021 – „Demiterea Guvernului Cîțu,
singura șansă a României de a trăi!”.

2. Parlamentul urmează să dezbată moțiunea de cenzură depusă și să își exprime poziția

prin vot asupra acesteia cu respectarea exigențelor constituționale și regulamentare și
aplicarea principiului loialității constituționale.
Curtea a constatat că moțiunea de cenzură a fost depusă cu întrunirea numărului de semnături necesare. Însă, Parlamentul, în ansamblul său, a
încălcat art.1 alin.(5) din Constituție coroborat cu art.94 alin.(1) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum
și art.113 alin.(2) din Constituție. Parlamentul nu a dezbătut moțiunea de cenzură, astfel că nu a finalizat procedura inițiată și continuă să încalce
art.113 din Constituție. În consecință, au fost încălcate și prevederile constituționale ale art.1 alin.(3) privind statul de drept și alin.(4) privind
echilibrul puterilor în stat.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în
Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale

Un alt exemplu poate fi consultat accesand link-ul

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/231654