(continuare de la organizarea Parlamentului)

- comisiile - organe importante de lucru ale Parlamentului

- comisii specifice fiecărei Camere
- comisii comune ambelor Camere
- comisii permanente - pregătesc lucrările Camerelor:
- întocmesc rapoarte asupra
proiectelor/propunerilor legislative şi asupra amendamentelor aduse la
acestea, dacă obiectul acestor documente este exclusiv sau în principal
de competența comisiei respective
- dau avize asupra lor, dacă obiectul
acestor documente nu este de competența principală a
comisiei/comisiilor respective
- sunt constituite pe specialităţi, pe durata
unei legislaturi
- au un birou (președinte, vicepreședinte(ți) și
secretar) - conduce comisia: președintele - prezidează ședințele și
reprezintă comisia în relațiile cu terți
vicepreședintele(ții) - îl înlocuiește(sc)
pe președinte ori de câte ori e necesar
secretarul - are sarcini administrative
- ședințe nepublice, la care însă pot participa, în
afară de membrii lor și pe bază de invitație, specialişti pe problemele
discutate, miniştri, parlamentarii care au făcut propunerile în discuţie şi
care nu sunt membri, reprezentanţi ai mass-media etc.
- apartenență obligatorie a parlamentarilor la
cel puțin o comisie permanentă
- temporare - același rol
- sunt constituite pentru o problemă determinată apărută ad-
hoc
- aceeași organizare și funcționare
- rapoartele şi avizele comisiilor - prezentate în plenul Camerelor de
către raportori
- conţin fie propuneri de admitere ca
atare a proiectelor/propunerilor, fie propuneri de respingere a lor, fie
propuneri de admitere cu amendamente
- facultative pentru plen
- comisiile de anchetă - au rolul de a efectua anchete pe diferite
probleme supuse Parlamentului, chiar dacă acesta nu e competent să ia
măsurile de soluționare a problemelor respective
- pot cita orice persoană care cunoaşte
împrejurări de natură să ducă la aflarea adevărului (cu excepţii)
- au dreptul de a recurge la experţi
- are dreptul de a pretinde prezentarea oricărui
mijloc de probă de către persoana care îl deține
 - are dreptul de a fi ajutată de orice instituţie, la
solicitarea ei, în condiţiile legii
- comisia de mediere - are rolul de a înlătura divergenţele apărute între
cele două Camere în textul legii de revizuire a Constituţiei
- este alcătuită dintr-un număr egal de membri ai
fiecărei Camere
- încearcă să elaboreze un text comun, pornind de
la prevederile divergente
- Avocatul Poporului - persoană fizică numită de Parlament în aceleași
condiții ca judecătorii Curții Constituționale
- are un mandat de 5 ani, care se poate reînnoi o
dată și încetează înainte de expirare prin deces, demisie, revocare de
către Parlament pentru încălcarea Constituției și a legilor,
incompatibilitate și imposibilitatea exercitării funcției mai mult de 90 de
zile
- este independent față de orice autoritate publică
- este incompatibil cu orice funcţie publică sau
privată cu excepţia celor didactice din învăţământul superior
- are rolul de a apăra drepturile şi libertăţile
indivizilor în raporturile lor cu autoritățile publice prin: - cercetarea, la
cererea persoanelor fizice sau din oficiu, a cazurilor de abuz sau
neglijenţă (proastă administrare) din activitatea autorităților publice
 - invocarea
neconstituționalității legilor înainte de promulgarea lor, respectiv a
legilor și ordonanțelor după intrarea lor în vigoare, în afara unui proces
-exprimarea
unui punct de vedere în privința neconstituționalității
legilor/ordonanțelor invocate de alți subiecți, dacă acest lucru are
legătură cu drepturile și libertățile
- elaborează anual, la cererea Camerelor și pentru
fiecare caz, rapoarte pe care le prezintă Camerelor, cu propuneri de
îmbunătăţire a legislaţiei sau de alte măsuri
- adresează recomandări autorităților cercetate

Secţiunea 2. Funcţionare

- legislatura - perioada de timp pentru care el este ales, deci durata

mandatului său
- este de 4 ani de la data întrunirii legale a parlamentului
rezultat din alegeri
- poate înceta și înainte de expirarea termenului, prin
dizolvare
și după expirarea lui, prin prelungire de
drept până la întrunirea legală a noului parlament rezultat din alegeri
 când ţara se află în stare de război, de mobilizare, de asediu sau de
urgenţă, dacă nu pot avea loc alegeri
- dizolvarea - se dispune de către preşedintele României, facultativ
- se dispune în cazul în care Parlamentul îi refuză
Guvernului votul de încredere (vot de învestitură) de cel puţin două ori
în decurs de 60 de zile de la prima solicitare
- nu poate avea loc decât o dată în cursul unui an
- nu poate avea loc în ultimele 6 luni ale mandatului
preşedinţial
în perioada stării de asediu
în perioada stării de urgenţă
- sesiunile - ordinare - între lunile februarie şi iunie, respectiv între
septembrie şi decembrie (prevăzute în Constituție)
- convocate obligatoriu de preşedinţii Camerelor
prin excepţie de către
preşedintele României, în termen de 20 de zile de la alegeri, pentru că
încă nu există organele interne ale Parlamentului
- convocate de drept - în cazul unei agresiuni
armate, a proclamării stării de asediu sau a celei de urgenţă, dacă
Parlamentul nu este deja întrunit
- până la încetarea
situației care a determinat convocarea
 - extraordinare - ori de câte ori este necesar în afara
perioadelor menţionate
- convocate obligatoriu de către preşedinţii
Camerelor la iniţiativa birourilor acestora, a unei treimi din
deputaţi/senatori sau a Preşedintelui României
- ședinţele - forme de lucru în cadrul sesiunilor
- de regulă se desfăşoară separat pentru fiecare Cameră
- sunt comune în cazurile expres prevăzute de Constituţie
- de regulă ele sunt publice (pe bază de invitație)
- prin excepţie sunt secrete, dacă Camera sau Camerele decid
astfel
- au loc în plen - pot participa, tot pe bază de invitaţie,
membri ai Guvernului, diplomaţi, reprezentanţi ai mass-media, cetăţeni
în comisii – idem
- pe baza ordinii de zi întocmite de birourile Camerelor și
adoptate de acestea
prin excepție unele probleme
trebuie însă să figureze în mod obligatoriu, de exemplu, în prima şedinţă
de după alegeri validarea mandatelor parlamentarilor, alegerea organelor
interne ale Camerelor, adoptarea regulamentelor interne etc.
- cu un cvorum de vot este stabilit fie prin Constituţie, fie
prin regulamentele interne
 este de cel puţin 50% plus unu din
membrii fiecărei Camere sau ai ambelor Camere, după caz, pentru legile
organice, regulamentele interne, hotărârea de suspendare a Preşedintelui
României, hotărârea de învestire a Guvernului şi moţiunea de cenzură
contra acestuia
este de cel puțin 2/3 din membrii
Camerelor pentru legile de revizuire a Constituției, legile de ratificare a
tratatelor Uniunii Europene și a Tratatului N.A.T.O. și pentru hotărârea
de punere sub acuzare a preşedintelui României pentru înaltă trădare
este de cel puţin 3/4 din membrii
ambelor Camere pentru legile de revizuire a Constituţiei
este de cel puţin 50% plus unu
din membrii prezenţi ai Camerei, respectiv ai ambelor Camere, pentru
legile ordinare și alte hotărâri

Secţiunea 3. Statut

- parlamentarii români - toți aleşi prin vot universal direct

- mandat egal cu cel al Parlamentului
- începe odată cu el, sub condiţia validării lui,
adică a verificării regularităţii alegerii fiecăruia, atât sub aspectul
respectării condiţiilor de fond cât şi sub al celor de formă şi de procedură
- încetează odată cu el
 individual: prin deces, demisie,
incompatibilitate, conflict de interese sau pierdere a drepturilor
electorale
- mandat reprezentativ - expresie a concepţiei
suveranităţii naţionale şi a democraţiei reprezentative
- concepţia suveranităţii naţionale - suveranitate indivizibilă: doar
naţiunea în întregul ei, nu fiecare individ sau grup, este titulara
suveranităţii → odată ales, fiecare parlamentar, ca şi Parlamentul în
ansamblul său, reprezintă naţiunea în ansamblul său şi nu pe alegătorii
din circumscripţia în care a fost ales, nici partidul care l-a desemnat
candidat
→ un parlamentar nu poate fi revocat înainte de termen de
alegători, de partidul său sau de Camera căreia îi aparține, nu poate fi
obligat să dea în vreun fel socoteală, alegătorilor sau partidului său,
pentru activitatea sa, nu poate fi obligat să voteze conform vreunor
indicaţii trasate de alegători sau de partidul său, el votând doar în funcţie
de convingerile sale personale, poate trece de la un grup parlamentar la
altul sau să iasă din grupul său și să rămână independent
→ excluderea unui parlamentar din partidul său, precum
și trecerea de la partidul său la altul, deci de la grupul parlamentar inițial
la altul, nu are ca efect pierderea mandatului său
→ singura sancţiune posibilă - nerealegerea lui
- drepturi şi obligaţii: - dreptul şi obligaţia de a participa la lucrările
Camerei lor, ale Parlamentului în întregul său, în plen și în organele
interne
- dreptul și obligația de a fi membri în cel puțin
o comisie permanentă
- dreptul de a pune întrebări şi de a adresa
interpelări membrilor Guvernului
- dreptul de a cere informaţii și documente de
la alte autorităţi publice pentru activitatea lor
- dreptul de a păstra legătura cu alegătorii din
circumscripţia lor → au la dispoziţie o zi pe săptămână fără ședințe
- dreptul de a fi indemnizaţi pentru activitatea
lor
- dreptul de a beneficia de facilităţi materiale
(scutiri sau reduceri) în legătură cu activitatea lor
- dreptul de a beneficia de imunităţi
- obligaţia de a respecta incompatibilităţile
prevăzute pentru mandatul lor
- obligația de a evita conflictele de interese
- imunităţile - mijloace de protecție a activității parlamentarului de
eventualele imixtiuni abuzive ale forţelor de poliţie şi ale Parchetului
(instituţii subordonate sau sub autoritatea executivului), care l-ar
împiedica să-şi onoreze mandatul sau i-ar putea influenţa poziţia politică
pe care o susţine în Parlament
- iresponsabilitatea - vizează opiniile şi voturile exprimate
în exerciţiul mandatului
- este absolută - exclude orice formă
de răspundere juridică
- este permanentă - nu poate fi
ridicată în cursul mandatului şi se menţine şi după expirarea acestuia
→ imunitate de fond
- inviolabilitatea - vizează faptele ilicite care, deși comise
în timpul mandatului și, eventual, cu ocazia lui, nu au legătură cu el
- este relativă - vizează doar
răspunderea penală și, mai precis, doar anumite acte procesuale din
cadrul ei (reținerea, arestarea preventivă și la domiciliu și percheziția)
- este temporară - poate fi ridicată în
cursul mandatului de Camera căreia îi aparţine parlamentarul şi
încetează la expirarea mandatului
→ imunitate de procedură: parlamentarul nu poate fi reţinut, arestat sau
percheziţionat, în cadrul urmăririi penale, fără încuviinţarea Camerei din
care face parte
Camera trebuie sesizată de ministrul
Justiţiei
 prin excepție, în caz de infracţiune
flagrantă parlamentarul poate fi reţinut şi/sau percheziţionat fără
încuviinţare prealabilă, dar ministrul Justiţiei trebuie să informeze
imediat Camera respectivă, aceasta putând revoca măsura
- incompatibilităţile - imposibilitatea cumulării mandatului de
parlamentar cu alte funcţii sau activităţi:
- orice funcţie publică de autoritate
(funcțiile din administrația publică asimilate celor de ministru, funcțiile
de secretar de stat, subsecretar de stat și funcțiile asimilate lor din cadrul
organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor,
funcțiile din Administrația Prezidențială, din aparatul de lucru al
Parlamentului și al Guvernului, funcțiile de conducere specifice
ministerelor, celorlalte autorități și instituții publice, funcțiile de
consilieri locali și consilieri județeni, de prefecți și subprefecți și
celelalte funcții de conducere din aparatul propriu al prefecturilor,
funcțiile de primar, viceprimar și secretar ai unităților administrativ-
teritoriale, funcțiile de conducere și execuție din serviciile publice
desconcentrate în teritoriu ale ministerelor și celorlalte organe centrale și
din aparatul propriu și serviciile publice ale consiliilor județene și
consiliilor locale, funcțiile care, potrivit legii lor, nu permit persoanelor
care le dețin să candideze în alegeri)
- excepție: calitatea de membru al
Guvernului
 - calitatea de deputat şi senator în
acelaşi timp
- funcţii de conducere (preşedinte,
vicepreşedinte, administrator, manager, director general, director,
membru al consiliului de administraţie) la societăţi comerciale de orice
tip și cu activitate sistematică și efectivă, instituţii publice, regii
autonome, companii şi societăţi naţionale
- cenzor la societăţi comerciale cu
activitate sistematică și efectivă şi la instituţii publice
- reprezentant al statului în adunările
generale ale acţionarilor la societăţile comerciale cu capital integral sau
parţial de stat și cu activitate sistematică și efectivă
- preşedinte sau secretar al adunărilor
generale ale acţionarilor sau asociaţilor la societăţile comerciale cu
activitate sistematică și efectivă
- președinte, vicepreședinte, secretar
sau trezorier la federații și confederații sindicale
- persoană fizică autorizată
- membru al unui grup de interes
economic
- funcţii publice în cadrul unui
stat străin (cu excepţiile prevăzute de tratatele şi acordurile
internaţionale ale României)
 - funcţiile şi activităţile
incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic
- calitatea de membru în
Parlamentul European
- au menirea de a face mai eficientă activitatea de
parlamentar sau de a împiedica coruperea parlamentarilor de către
Guvern sau de către un agent economic public sau particular cu un post
avantajos
- duc la încetarea mandatului doar la expirarea unui
termen în care parlamentarul poate opta pentru mandatul electiv sau
pentru funcția incompatibilă cu el
- limitări pentru parlamentarii care sunt și avocați activi - privesc gradul
instanțelor și parchetelor la care pot pleda și la care pot acorda asistență
juridică, natura infracțiunilor pentru care pot pleda și acorda asistență
juridică
- excepție:
când parlamentarul-avocat este parte în proces sau își reprezintă soțul
sau o rudă de gradul IV inclusiv