AUTORITATEA LEGISLATIVĂ

- în numeroase ţări poartă numele de Parlament.

- în SUA se numeşte Congres, iar în Franţa, Adunare Naţională
- Parlamentul poate fi unicameral sau bicameral, cele două camere având atribuţii
asemănătoare sau diferite
Rolul şi structura Parlamentului
- Parlamentul reprezintă unica autoritate legiuitoare în România
- este organul reprezentativ al poporului , fiind format din două camere: Camera Deputaţilor şi
Senatul
- numărul deputaţilor şi cel al senatorilor se stabilesc prin legea electorală, în raport cu
populaţia ţării
- membrii camerelor sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat , pentru
un mandat de 4 ani
- fiecare cameră este condusă de un birou permanent , ales de către membrii ei
- preşedintele Senatului şi cel al Camerei Deputaţilor sunt aleşi pe toată perioada mandatului ,
în timp ce membrii biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamentare
( duoă pe an: februarie-iunie; septembrie-decembrie )
- fiecare cameră are comisii permanente pe domenii, de ex: comisia pentru învăţământ,
comisia pentru agricultură ş.a. Deputaţii şi senatorii se pot organiza pe grupuri parlamentare
în interiorul camerelor , de ex: grupul minorităţilor naţionale sau grupurile partidelor ( al
PNŢCD, al PDSR, al PD ş.a.m.d.)
- Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate şi în şedinţe comune. Aceste
şedinţe sunt publice. În România, cele două camere au atribuţii nediferenţiate în ceea ce
priveşte adoptarea legilor.
Legile adoptate de Parlament
Parlamentul adoptă legile. Conform Constituţiei acestea pot fi:
a. Legi Constituţionale , referitoare la modificarea Constituţiei
b. Legi organice , prin care se reglementează :
- sistemul electoral
- organizarea şi funcţionarea partidelor politice
- organizarea şi desfăşurarea referendumurilor
- organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
- regimul stării de asediu şi al celei de urgenţă
- infracţiunile , pedepsele şi regimul executării acestora
- acordarea amnistiei sau a graţierii colective
- statutul funcţionarilor publici
- regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii
- regimul general al cultelor
- organizarea generală a învăţământului
- alte domenii pentru care Constituţia prevede legi organice. Legile organice se adoptă cu
votul majorităţii membrilor fiecărei camere.
c. Legi ordinare , care reprezintă legile obişnuite , referitoare la acele domenii pentru care
sunt necesare legi organice ( de ex: Legea privind stimularea investiţiilor directe; Legea
privind achiziţiile publice; Legea privind acordarea de sprijin financiar producătorilor agricoli
mici şi mijlocii).
Legile ordinare se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi în fiecare cameră.
Legile se trimit spre promulgare Preşedintelui României.
Promulgarea legii se face în cel mult 20 de zile de la votarea ei în Parlament.
Legile se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data
publicării sau la o altă dată ulterioară prevăzută în textul ei.