Republica San Marino

San Marino, oficial Republica

San Marino, cunoscută și ca Serenissima
Republică San Marino, este un microstat-
enclavă înconjurat de Italia, situat pe
Peninsula Italică pe versantul de nord-est
al Munților Apenini. Dimensiunea acesteia
este de doar puțin mai mult de 61 km², cu
o populație de 33.562 de locuitori.
Capitala sa este orașul San Marino și cea
mai mare așezare este Dogana din comuna
Serravalle. San Marino are cea mai mică
populație din toți membrii Consiliului Europei.
San Marino este cel mai vechi stat suveran existent, precum și cea mai veche (dar și cea
mai mică) republică constituțională din lume, fiind fondată la 3 septembrie în anul 301, atunci
când Sfântul Marino, originar din Dalmația, s-a stabilit, împreună cu o mică comunitate creștină,
pe Muntele Titano.
Constituția scrisă a statului San Marino a fost adoptată la 8 octombrie 1600, „Leges
Statutae Republicae Sancti Marini”, o serie de șase cărți scrise în limba latină care dictează și în
prezent sistemul politic al țării, fiind cele mai vechi documente scrise de reglementare, sau
constituție, încă în vigoare.
Regimul politic al Republicii San Marino este cel de republică
parlamentară. La conducerea republicii sunt căpitani regenți care sunt
atât șefi de stat cât și șefi de guvern. Puterea executivă este exercitată de
guvern iar puterea legislativă o are atât guvernul, cât și Consiliul Mare și
General, justiția fiind independentă de executiv și legislativ.
San Marino a fost la început condusă de Arengo, o adunare
formată inițial din conducătorii fiecărei familii. În secolul al XIII-lea,
puterea a fost dată Consiliului Mare și General. În 1243, primii doi
căpitani regenți au fost nominalizați de Consiliu, metodă de numire ce
este valabilă și în zilele noastre.
Legislativul republicii este asigurat de Consiliul Mare și General
(Consiglio grande e generale). Consiliul este un parlament legislativ Palazzo Pubblico,
sediul guvernului
unicameral cu 60 de membri. Există alegeri la fiecare cinci ani prin
Republicii San Marino
reprezentare proporțională în toate cele nouă districte administrative.
Aceste districte (orașe) corespund vechilor parohii ale republicii.
Cetățenii cu vârsta de 18 ani sau mai mare au drept de vot. Pe lângă legislația generală,
Consiliul Mare și General aprobă bugetul și alege: căpitanii regenți, Congresul de Stat (compus
din zece secretari cu putere executivă), Consiliul celor Doisprezece (care formează ramura
judiciară pe durata legislaturii Consiliului), comisiile consultative și sindicatele guvernamentale.
Consiliul are și puterea de a ratifica tratatele cu alte țări. Consiliul este împărțit în cinci Comisii
consultative diferite, formate din câte cincisprezece consilieri care examinează, propun și discută
punerea în aplicare a noilor legi care sunt pe cale să fie prezentate în plenul consiliului.
La fiecare șase luni, consiliul alege doi căpitani regenți ca șefi de stat. Regenții sunt aleși
dintre partide opuse, astfel încât să existe un echilibru de putere. Ei au un mandat de șase luni.
Inaugurarea căpitanului regent are loc pe datele de 1 aprilie și 1 octombrie în fiecare an. După
terminarea acestui mandat, cetățenii au trei zile în care să depună plângeri despre activitățile
căpitanilor. În cazul în care o justifică, pot fi inițiate proceduri judiciare împotriva foștilor șefi de
stat.
Practica de a avea doi șefi de stat, cum erau consulii romani, este derivată direct din
obiceiurile Republicii Romane. Consiliul este echivalent cu Senatul Roman; iar căpitanii regenți,
cu consulii din Roma antică. Se crede că locuitorii din zonă s-au adunat împreună, în timp ce
statul roman era în disoluție pentru a forma un guvern rudimentar pentru a se proteja de
dominația străină.
San Marino este o republică democratică multi-partid. O lege nouă privind alegerile din
2008 a ridicat pragul electoral de accedere în legislativ, făcând ca partidele politice să se
organizeze în două alianțe: Pactul pentru San Marino, de dreapta, condus de Partidul Creștin
Democrat din San Marino și Reforme și Libertate, de stânga, condus de Partidul Socialiștilor și
Democraților, o fuziune între Partidul Socialist din San Marino și fostul Partid al Democraților,
de orientare comunistă. Alegerile generale din 2008 au fost câștigate de Pactul pentru San
Marino cu 35 de locuri în cadrul Consiliului general, 25 de locuri revenind grupării Reformă și
Libertate.
Interesant este și faptul că la 1 octombrie 2007, Mirko Tomassoni a fost ales șef de stat, el
devenind prima persoană cu dizabilități care este aleasă căpitan-regent. De asemenea San Marino
a avut mai multe femei șef de stat decât orice altă țară: 15, dintre care trei au servit de două ori.

Lazăr Tudor Ștefan

Clasa a VII-a, CNME
 Regimul politic din România

România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma de

guvernământ a statului român este republică semiprezidențială.
Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor —
legislativă, executivă și judecătorească — în cadrul unei democrații constituționale.
Președintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. În urma
amendamentelor din 2003, mandatul de președinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani. Președintele
în exercițiu este Klaus Johannis, anul acesta, pe data de 10 noiembrie urmând să aibă loc
alegerile prezidențiale.
Președintele numește primul-ministru, care la rândul său numește Guvernul. Guvernul
României este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează pe baza votului de
încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și
exercită conducerea generală a administrației publice. Numirea Guvernului se face de
Președintele României, pe baza votului de încredere acordat Guvernului de Parlament. Guvernul
este alcătuit din primul-ministru și miniștri. Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează
activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale care le revin. De asemenea,
Guvernul adoptă hotărâri și, în condițiile în care este abilitat de Parlament, ordonanțe
Parlamentul României este bicameral, fiind alcătuit din Senat, cu 137 de membri, și
Camera Deputaților, cu 314 de membri. Un număr de 18 locuri suplimentare în Camera
Deputaților sunt rezervate reprezentanților minorităților naționale. Parlamentul are rol
legislativ, discutând și votând legile ordinare și organice, atât în comisiile de specialitate cât și în
plen. Membrii parlamentului sunt aleși prin vot uninominal mixt, universal, direct și secret.
Alegerile se țin o dată la 4 ani, ultimele având loc la 11 decembrie 2016.
La ora actuală în România există: 8 partide parlamentare care au reprezentanți în Senat,
Camera Deputaților sau Parlamentul European (PSD, PNL, USR, ALDE, PRO UDMR, PMP,
Plus), 17 partide neparlamentare, 14 partide regionale și locale (de exemplu: Coaliția pentru
Baia Mare, Partidul Societății Ieșene, Partidul ”Mândrii că suntem Arădeni”, etc.) și 17
formațiuni politice ale minorităților (Uniunea Armenilor din România, Forumul Democrat al
Germanilor din România, Asociația Italienilor din România, etc.)
Potrivit principiului separării puterilor în stat, sistemul judiciar din România este
independent de celelalte ramuri ale guvernului și este compus dintr-o structură de instanțe
organizate ierarhic. În România, justiția se înfăptuiește numai de către Înalta Curte de Casație și
Justiție și celelalte instanțe judecătorești, respectiv curțile de apel, tribunalele, tribunalele
specializate și judecătoriile. Curtea Constituțională este unica autoritate juridică din România,
independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României,
rolul de garant al supremației Constituției. Parlamentul nu are dreptul să treacă peste deciziile
Curții Constituționale, indiferent de majoritate.