Universitatea ”Babeș-Bólyai” | Facultatea de drept

Drept comun sau drept civil?

O scută comparare a celor două sisteme

juridice în trei țări diferite.

Drept comparat
Szűcs Elvira-Juliánna
2022-2023

1
 Universitatea ”Babeș-Bólyai” | Facultatea de drept

1. Introducere-elementele comparației
Pentru elaborarea acestui referat am ales să caut sisteme de drept care mi-au atras atenția
asupra lor din diferite motive. Am știut de la început că voi compara două sisteme juridice, cel
civil, cunoscut de alții sub denumirea dreptului continental sau romano-german, cu dreptul
comun, cum spun alții, common law. Astfel am ajuns la concluzia că voi prezenta, din punct de
vedere legal, următoarele țări: România și Franța—reprezentanții dreptului civil—respectiv
Statele Unite ale Americii—reprezentantul sistemului comun. În următoarele minute voi încerca
să clarific de ce am decis să compar aceste trei sisteme juridice. România a fost primul canditat
pe care l-am stabilit că va apărea în referatul meu, deoarece e baza cunoașterilor mele și pare
firesc ca acesta să fie pentru mine ”punctul zero” de unde voi porni. Apoi m-am hotărât asupra
Statelor Unite. Am luat acestă decizie fiindcă întotdeauna m-a fascinat sistemul common law, și
cine altcineva ar putea să o reprezenta mai bine decât locul dezvoltării acesteia. Mai mult, îmi
doresc ca în continuare să pot atinge părți ale dreptului pe care, dacă aș fi rămas pe teritoriul
dreptului continental, nu aș fi putut realiza, deoarece mi se pare că, fără a începe o analiză mai
concretă, mai profundă, doar din cunoștințele mele pe care le dețin în acest moment, cele două
sisteme, deși par a fi asemănătoare, sunt diferențe între ele care mă vor ajuta să nuanțez dreptul
din punctul meu de vedere. Când m-am gândit la al treilea element al comparației mele, am
derulat o dezbatere în mintea mea între Franța, Italia și Spania. Am luat decizia că voi alege
Franța. Nu găsesc un anumit motiv, dar mi-se pare cea mai bună alegere din mai multe puncte de
vedere ce mai importantă fiind faptul că se enumeră printre primele țări care a inspirat nașterea
dreptului comparat ca ramură distinctă de drept, prin Codul civil francez 1. Astfel am reușit să îmi
construiesc baza referatului. În cele ce urmează voi prezenta reglementările aduse de legiuitorul
din statele respective, diferențele și asemănările dintre sistemele juridice a fiecărei țări ca la final
să pot trage o concluzie generală despre sistemele în discuție.
2. Prezentarea generală a sistemelor de drept
Sistemul juridic al României—După cum am menționat mai devreme, în România
sistemul juridic pe care îl urmărim e cel de drept civil. Fundamentele dreptului românesc provin
din dreptul roman post clasic și formele instituționale ale statului roman. 2 Legea supremă a țării
este Constituția din 1991, care s-a născut după Revoluție ca manifestare a răzvrătării poprului
românesc, care dorea să iasă sub dictatură. Scopul acesteia fiind stabilirea unor reguli principale
1
Andra Iftimei, drept comparat și sisteme juridice contemporane, 2020, Ediția a II-a, Universul juridic
2
Aurel Jean Andrei, Istoria statului și a dreptului românesc, Universul juridic

2
 Universitatea ”Babeș-Bólyai” | Facultatea de drept

conform cărora trebuie format conducerea țării, care mențin persoana de rând în punctul de
mijloc al țării, care recunoaște principii fundamentale ale omului și care asigură democrația în
România. Reguli care sunt obligatorii tuturor românilor. Conform art.1 alin.(3) din Constituție,
România este stat de drep, nimeni și nimic nu este mai presus de lege. Cea mai importantă
garanție pe care ne-a oferit statul de drept este principiul separării puterilor care trebuie
respectată. Legiferarea în țara noastră cade pe umerele Parlamentului, care urmărind regulile
stabilite de legea supremă creează, în principiu, toate normele pe care le cunoaștem. Alte izvoare
de drept scise sunt urmăroarele: legi constituționale, legi organice și legi ordinare—adoptate de
Parlament; decretele Președintelui României; ordonațe, ordonanțe de urgență, hotărâri—acte
normative ale Guvernului; ordine ale ministrului, instrucțiuni și regulamente—acte normative
emise de administrația publică centrală; acte normative emise de organele administrației publice
locale; regulamente și directive—legislația UE; tratate internaționale la care România este parte.
Totuși în România principiile generale ale dreptului, uzanțele și jurisprudența joacă un rol foarte
important în sfera juridică pe lângă aceste izvoare scrise a dreptului 3. Îmbinând acestea, ne aflăm
într-un sistem unde legea scrisă, cu forță juridică mai mare, dă spațiu și obiceiurilor noastre, care
influențează în mare măsură jurisprudența țării. Autoritatea judecătorească se împarte între
următoarele: Înaltea Curte de Casație și Justiție alături de celelalte instanțele judecătorești,
Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. În derularea unui proces, judecarea
cazului cade pe umărul judecătorului în general.
Sistemul juridic francez—În dreptul francez, la fel ca și la noi, sistemul de drept este cel
civil inspirat din dreptul roman. Sursa primară legislativă este tot o Constituție, adoptată și
respectată din 1958. Pe lângă aceasta regăsim în legislație ca izvor principal legea scrisă—
adoptată de Parlament, Guvern sau autoritățiile publice—alături de jurisprudența—legea nescrisă
—relevantă în două cazuri, când este vorba despre jurisprudența Consiliului Constituțional și
Curții de Casație a Consiliului de Stat 4. La fel ca și la orice stat membru al Uniunii Europene,
regulamentele și directivele sunt implementate în legislația națională, și desigur tratatele în care
este parte. Sistemul judiciar se bazează pe o separare între jurisdicția ordinară și administrativă. 5
Adică judecătorul nu poate să intrerupă activitatea autorităților administrative în orice mod, în

3
A se vedea: https://e-justice.europa.eu/content_member_state_law-6-RO-en.do?clang=ro
4
A se vedea: https://www.studocu.com/ro/document/universitatea-din-bucuresti/teoria-generala-a-dreptului/cursul-
8-dreptul-francez-contemporan/3749757
5
A se vedea: https://koaha.org/wiki/Magistratura_francese

3
 Universitatea ”Babeș-Bólyai” | Facultatea de drept

special pentru a nu permite proceduri judiciare împotriva lor 6. Ordinea judiciară se alcătuiește
din: Tribunal d’Instance—corespunzătorul instanțelor în sistemul nostru; Tribunal de Grande
Instance—tribunalele din sistemul românesc; Ministerul Public; jurisdicții specializate. Ordinul
administrativ cuprinde Tribunal administrarif, Cour administratif d’appel, Conseil d’État. Mai
mult există un Tribunal de conflict care judecă conflictele de competență. Într-un proces
judecătorul are cel mai mare rol de a judeca o cauză.
Sistemul de drept al Statelor Unite ale Americii—Fiind unul, dacă nu cel mai
complicat sistem juridic, dreptul american funcționează pe baza jurisprundeței instanțelor de
judecată, de aici vine denumirea de drept jurisprudențial, cunoscut în general sub denumirea
dreptului comun, sursa ei fiind, spre deosebire de cele două sisteme prezentate până acum,
dreptul englez—având o legătură cu dreptul roman. Cea mai importantă sursă a legii este
Constituția din 1787. Primele 10 amendamente—cunoscute sub denumirea Bill of rights—conțin
garanțiile specifice ale drepturilor și libertățiilor personale. Codurile au început să apare în unele
state—California7, Montana8—dar common law și equity9 rămân încă, în momentul de față,
principalele izvoare ale dreptului. Astfel jurisprudența este culeasă și sistematizată în
Restatement of the Law10. Legiferarea începe când Congresul crează proiecte de lege, care apoi
trecând prin mai multe etape, ajung la Președinte care le semnează, dându-le astfel putere de
lege11. În SUA, există 2 sturcturi judiciare. Sistemul judiciar statal—fiecare stat are un sistem
propriu, pus în practică prin courts of first instance și Appeal Courts. Sistemul judiciar federal—
intervine când se ridică o problemă de drept federal sau de interpretare a Constituției, ori când
părțile din litigu provin din state diferite—justiția se realizează prin Distinct Federal Courts,
Federal Appeals Court, Supreme Court.12 În sistemul american judecătorul nu are rolul de a
judeca litigiile. În general cazurile sunt aduse în fața unui juriu.
3. Microanaliza
Ce înseamnă buna-credință?—Buna credință are la bază un fundament moral, care a
dobândit valoare juridică. În vechiul Cod civil românesc era definită ca fiind credința

6
Jean-Luc Aubert, Introduction au droit, Ediția 12, 2008
7
A se vedea: https://www.shouselaw.com/ca/defense/penal-code/
8
A se vedea: https://law.justia.com/codes/montana/
9
A se vedea: https://www.rasfoiesc.com/legal/drept/Dreptul-american61.php
10
A se vedea: https://tarlton.law.utexas.edu/restatements
11
A se vedea: https://www.usa.gov/how-laws-are made#:~:text=Congress%20creates%20and%20passes%20bills,it
%20can%20strike%20it%20down.
12
A se vedea: https://www.rasfoiesc.com/legal/drept/ORGANIZAREA-SISTEMULUI-JUDICIA61.php

4
 Universitatea ”Babeș-Bólyai” | Facultatea de drept

posesorului că, cel de la care a dobândit imobilul avea toate însușirile cerute de lege spre a-i
putea transmite proprietatea. După cum putem observa, vechea reglementare română punea
accentul pe definirea termenului în limitele dreptului civil. Nu este altfel nici în dreptul român
contemporan. Noul Cod civil pervede că orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să
își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună-credință, în acord cu ordinea
publică și bunele moravuri, și zice că acesta este prezumtă până la momentul probei contrare.
Conform unei analize a normei buna-credinţă sau bona-fides, ca stare psihologică a unui
subiect de drept individual, se manifestă pe plan juridic, pe de o parte, sub forma intenţiei
drepte, a diligenţei, a liceităţii şi a abţinerii de la producerea vreunui prejudiciu în executarea
obligaţiilor, în general, şi a contractelor în special 13. Deci, buna credință în sistemul de drept
român vine și apără persoana, presupunând că aceasta e fără vină până când nu se răstoarnă prin
diferite modalități această prezumție a legii. Acesta reglementează raporturile omului cu
adevărul: fiecare om acționează crezând că ceea ce face e corect și susține acest lucru. În materie
contractuală, art.1170 C.civ. vine și completează norma și spune că această bună credință trebuie
să existe în etapa precontractuală cât și în etapa postcontractuală. Astfel putem spune, că atunci
când dăm naștere unor drepturi și obligații, suntem ținuți să acționăm fără a-i face rău altuia,
adică respectând fiecare regulă morală existentă, altfel buna credință piară.
Codul civil francez prevede următoarele: Tout fait quelconque de l'homme, qui cause à
autrui un dommage, oblige celui par la faute duquel il est arrivé à le réparer, adică buna-
credință este o îndatorire generală de comportament care ține de contextul răspunderii civile
delictuale. Cele două sisteme de drept seamănă unul cu celălat foarte strâns, ambele consacră
buna credință în materie contractuală, în ambele sisteme buna credință este o îndatorire generală
a cetățeanului. Nu sunt deosebiri, datorită faptului că sistemul nostriu de drept civil a fost
influențat de Codul civil francez, astfel multe concepte au fost preluate din acesta și
implementate în sistemul român. Astfel,cele două sisteme declară buna-credinţă un principiu de
bază cu aplicabilitate general atât în conformitate cu dreptul civil cât și pe durata unui contract.
Dar să vedem dacă în Statele Unite buna credintă înseamnă același lucru ca și în sistemul român
și francez, sau dacă este cu totul altceva.

13
A se vedea: https://lege5.ro/Gratuit/gi2tsmbqhe/art-14-buna-credinta-codul-civil?
dp=gu3dmnbwga4tg#:~:text=Buna%2Dcredin%C5%A3%C4%83%20sau%20bona%2Dfides,%C5%9Fi%20a
%20contractelor%20%C3%AEn%20special.

5
 Universitatea ”Babeș-Bólyai” | Facultatea de drept

În concepția americană buna credință este reglementată de Restatement Second of

Contracts—every contract or duty within the Act imposes an obligation of good faith in its
performance or enforcement14—din 1918 și Uniform Commercial Code—good faith means
honesty in fact in the conduct or transaction concerned15—din 1957 în materia contractelor.
Conform acestor norme, se poate spune că buna credință se aplică în momentul abuziv în
contracte. În sistemul american, buna credință înseamnă să fi sincer, și implică astfel respectarea
unor standard comerciale. Dar totuși jurisprudența americană încă se zbate la necesitatea aplicării
bunei credințe, spunând că buna credintă nu ar trebui să trecă peste clauzele contractului. În
America acest concept presupune ca părțile contractante să nu se compromită unul pe celălat, de
aceia, în contracte apar clauze care să restrângă această posibilitate.
După examinarea conceptului în fiecare sistem putem trage concluzia, că buna credință
înseamnă același lucru în toate trei state: un fundament moral, care își găsește aplicație în dreptul
civil în materia contractelor. Deci indiferent de sistemul juridic în care ne regăsim acest concept
rămâne același. Nu există deosebiri între ce înseamnă a fi de bună credință în America, Franța
sau România.
4. Sinteză
În final, după parcurgerea sistemelor de drept menționate, două fiind reprezentanți ai
dreptului continental iar unul al dreptului jurisprundențial, putem spune că ambele sisteme au
atât caracteristici positive cât și negative. Fiecare are la baza ei dreptul roman, acesta fiind acel
punct zero care a dat naștere fiecărui sistem juridic. În Statele Unite ale Americii, se duce mai
departe pentru generațiile următoare conceptul de judecarea în fața unor jurați și concentrarea pe
jurisprudență, iar în Franța și România codificare legilor, păstrarea conceptelor născute în stagiul
dreptului roman. Aceste concepte fac atât de diferite cele două tabere, dar întrunite ajungem tot
la acel punct zero menționat mai sus. Dacă luăm doar sistemul francez și român, putem observa
că diferențele sunt foarte mici, deoarece, Franța a avut cea mai mare influență pe nașterea
dreptului continental, astfel multe concepte se regăsesc în ambele sisteme. Din punct de vedere
teritorial, nu s-ar fi putut întâmpla altfel sistematizarea în această modalitate a drepturilor, cele
două țări europene urmăresc dreptul care a fost implementat în istoria lor, iar în SUA, gândirea
liberalistă și rebelă a condus la crearea unui drept care are origini europene dar totuși a reușit să

A se vedea: https://millerlawpc.com/still-keeping-faith-duty-good-faith-revisited/
14

A se vedea: https://law.justia.com/codes/new-york/2010/ucc/article-1/part-2/1-201#:~:text=A%20person%20buys
15

%20goods%20in,own%20usual%20or%20customary%20practices.

6
 Universitatea ”Babeș-Bólyai” | Facultatea de drept

reformeze aceste gândiri și a rezultat în crearea celul mai complex și „adorat” sisteme de drepturi
care influențează nu doar cetățenii Statelor, dar și altor oameni pe întregul glob.