Curs 3 – 18.10.

2017

PROBLEMA MIJLOACELOR DE PROBARE A LEGII STRAINE

Art 2562 NCC: Conținutul legii străine se stabilește de instanța judecătorească prin atestări
obținute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau un alt mod
adecvat.
Aceasta este regula in materie de probare.

Din acest text rezulta ca orice mijloc de proba este admis pentru dovedirea continutului si
intinderii legii straine. Aceasta este o situatie de exceptie de la regula. Desi privesc dreptul ca
un element de drept, i se va admite proba ca un element de fapt.

In practica s-au desprins doua categorii de mijloace de proba:

I. MIJLOACELE DE PROBA DIRECTE

 acestea constau în textul propriu-zis, adică în culegeri de legi, de
jurisprudență, judecătorul român are în față chiar textul legii străine;
 este admisa aducerea in fata judecatorului a textului legii straine, adica a
legii in materialitatea ei, precum si a jurisprudentei, in masura in care
jurisprudenta reprezinta precedent in sistemtul strain de drept

II. MIJLOACELE DE PROBA INDIRECTE

 procurate de diferite autorități publice ale statului străin, de diferite
organisme ale statului străin în România sau în alte moduri.
 sunt intalnite mai des, expertiza fiind mijlocul de proba cel mai des
utilizat. Este admisa opinia legala a unui expert strain in legatura cu
normele din sistemul de drept strain si mai sunt admise si:
- certificatele de cutuma, de legislatie sau de uzante emise de camerele de
comert si industrie din strainatate, emise de notari publici sau de Ministere de
Justitie.

Au fost solicitate si adrese de la ambasade sau consulatul statului strain. In aceasta materie
este aplicata legea 189/2003 privind asistenta judiciara internationala in materie civila si
comerciala. Ministerul Justitiei din Romania a fost desemnat autoritatea centrala prin
intermediul careia se pot obtine informatii cu privire la dreptul strain. Exista si o conventie in
materie, Conventia europeana in domeniul informarii asupra dreptului strain incheiata la
Londra in 1968 care are o sfera de aplicare superioara UE.

Consecintele imposibilitatii de probare a legii straine

In acest sens avem art 2562 alin 3 din NCC. In cazul imposibilitatii de a stabili intr-un
termen rezonabil continutul legii straine se aplica legea romana. Așadar, trebuie să fie
vorba despre o imposibilitate evidentă/calificată de probare a legii străine. Din dosarul
cauzei trebuie să rezulte ce demersuri s-au făcut.
Desi invocarea legii straine, sarcina probei se impart intre partile la litigiu si judecator exista
posibilutatea ca nici partile, nici judecatorul sa nu poata obtine informatii privind sistemul de
drept strain.

Argumente (aplicarea legii române în cazul imposibilității de probare a legii străine):

1. Litigiul nu poate sa ramana nesolutionat. O asemenea situatie ar echivala cu

delegarea. Actiunea reclamantului nu poate fi respinsa pentru motivul imposibilitatii
de probare a legii starine pentru ca ar constitui o hotarare ilegala, din moment ce
sarcina probei nu revine numai partilor, ci se imparte intre parti si judecator. Singura
solutie acceptabila este aceea de a aplica singurul sistem de drept cunoscut de catre
judecator si anume dreptul comun

2. Se bazeaza pe o prezumtie simpla potrivit careia odata ce partile au ales instanta

competenta cu solutionarea litigiului, se prezuma ca ele au acceptat posibilitatea
aplicarii pe fond a legii romane, conform principiului cine alege instanta alege si
dreptul.

Referitor la 2562 alin 3 se refera nu la o dificultate in a stabili legea, sau despre situatia in
care partile trebuie sa faca cheltuieli suplimentare pentru aflarea legii straine, ci se refera ca
am facut toate demersurile necesare, am apelat la toate parghiile si totusi nu am avut cum sa
aflu normele ce mi-ar fi aplicate. Termenul rezonabil este raportat la celeritate.

CAZURILE DE INLATURARE DE LA APLICARE A LEGII STRAINE CA LEX

CAUSAE

Cazurile înlăturării de la aplicare a legii străine

1. Atunci când legea străină încalcă ordinea publică de drept internaţional privat.
2. Atunci când legea străină a devenit competentă de a se aplica, prin fraudă - frauda la
lege.
3. NCCiv a mai introdus o situație - așa numitele împrejurări excepționale

1. ATUNCI CAND LEGEA STRAINA INCALCA ORIDINEA PUBLICA DE

DREPT INTERNATIONAL PRIVAT ROMAN

In aceasta materie se va aplica art 2564 alin 2 conform caruia aplicarea legii straine incalca
ordinea publica de DIP roman in masura in care ar conducce la un rezultat incompatibil cu
principiile fundamentale de drept roman ori ale dreptului UE si cu drepturile fundamentale ale
omului. Art 2564 alin 2 ofera o definitie legala a orinii publice de DIP roman si imi stabileste
ca aceasta este formata din principii fundamentale are dreptului roman, ale dreptului UE si ale
omului.
Elementele definitorii ale ordinii publice:

a. Ordinea publica de DIP roman este formata din principii fundamentale si drepturile
omului exprimatre de regula prin norme juridice de ordine publica, adica
imperative, de la care partile nu pot deroga.
b. Din punct de vedere procedural, ordinea publica de DIP roman este invocata printr-o
exceptie de fond absoluta, in orice faza a procesului, de catre orice parte interesata,
sau chiar de catre instanta insasi.
c. Efectul admiterii exceptiei de ordine publica il reprezinta impiedicarea aplicarii pe
teritoriul romaniei a unei legi straine atunci cand aceasta lege contravine
principiilor fundamentale de drept roman.

Comparatie intre ordinea publica de DIP roman si ordinea publica de drept intern

Asemanari:

- Ambele au ca scop inlaturarea de la aplicare a unei anumite legi

Deosebiri:

- Au funcții diferite
 ordinea publică în dreptul intern este formată din ansamblul normelor și
principiilor imperative ale sistemului de drept național, având scopul de a
limita autonomia de voință a părților;
 ordinea publică în dreptul internaţional privat împiedică aplicarea legii
străine pe teritoriul României.

- Ele au sfere de aplicare diferite.

 Ordinea publică de drept intern este mai largă decât ordinea publică de drept
internaţional privat. Cu alte cuvinte mai multe norme imperative găsim în
dreptul intern, care limitează voința părților, decât în dreptul internaţional
privat. Este firesc să fie așa pentru că putem spune într-o analiză globală că
statul este mai dur în reglementarea relațiilor interne decât acolo unde se
pune problema relațiilor cu alte state sau sisteme de drept.

 Ex: De pilda, in Romania, o societate pe actiuni trebuie sa aiba minim 2 asociati. Exista
sisteme de drept in care societatile pe actiuni pot avea asociat unic. Daca ma raportez
laordinea publica de dreptintern, ar insemna sa inlatur de la aplica vointa partilor care
vrea sa se constituie asociat unic in cadrul SA. Daca ma raportez la SA din strainatate
care lasa sa fie asociat unic, va fi recunoscuta in Romania? Daca as considera norma ca
fiind imperativa de a avea 2 asociati, consecinta ar fi ca nu dau dreptul unei SA cu
asociat unic posibilitatea de a fi recunoscuta in Romania. Daca nu consideram norma
romana ca fiind un principiu, daca e legal infiintata in strainatate, ar putea sa fie
 recunoscuta in Romania. In situatia de fata, I se va oferi posibilitatea de a desfasura
activitate in Romania.

 Ex: In dreptul intern, motivarea hotararii este imperativa asa ca face parte din ordinea
publica de drept intern. Face parte din din DIP acesta obligatie de motivare a hotararii?
Produce consecinte doar asupra judecatorilor romani.

Comparatie ordinea DIP roman si normele de aplicatie imediata

Asemanare:

- Ambele institutii au ratiunea de a proteja un principiu fundamental de drept si in

masura in care exceptia este admisa, au ca efect aplicarea legii romane in locul legii
straine

Deosebire:

- Mecanismul logic al aplicarii celor doua institutii.

 Norma de aplicatie imediata inlatura de la aplicare norma conflictuala, este
prioritara si da direct solutia pe fondul cauzei. Ordinea de DIP presupune
efectuarea rationamentului conflictual, deci trebuie gasita norma
conflictuala incidenta care poate trimite la un sistem de drept de drept strain
si constat ca acel sistem contine o prevedere care este contrara principiilor
fundamentale ale dreptului roman.

 Normele de aplicatie imediata sunt prevazute exclusiv prin norme juridice,

in vreme ce cele de DIP este prevazuta fie prin acte normative, fie are la
baza conepte stabilite de jurisprudenta si care sunt perpetuate de alt
judecator sau arbitru.

 Ex: Avem art 277 NCC care in alin 1 stabileste ca este interzisa casatoria dintre
persoane de acelasi sex. Dupa care, in alin 2 se prevede: casatoriile dintre persoanele de
acelasi sex contractate in strainatate fie de cetateni romani fie straini, nu sunt
recunoscute in Romania. Este asadar un principiu fundamental al dreptului roman, ceea
ce inseamna ca in momentul in care o lege straina te-a lasat sa te casatoresti in
strainatate, ti se va opune un principiu fundamental in scopul inlaturarii de la aplicare a
legii straine ca aplicare a lui lex causae. Desi e lex causae, ea incalca principii
fundamentale ale dreptului roman, astfel va fi inlaturata.

 Ex: Un alt exemplu exista si in materie de divort in sensul ca in cazul in care legea
straina aplicabila divortului prevede anumite motive aplicabile divortului extrem de
restrictive comparativ cu legea romana, acea lege va fi inlaturata de la aplicare si va fi
 inlaturata de la legea romana. Daca prin art 2597 este identificata ca lex causae o lege
straina in materie de divort, iar acea lege prevede de exemplu posibilitatea de a divorta
numai dupa implinirea unui termen minim de la momentul incheierii casatoriei,
dispozitia din legea straina va fi declarata incompatibila cu principii fundamentale de
drept roman si inlaturata de la aplicare. Exista sisteme de drept in care nu poti divorta
la orice moment dupa casatorie (in special in statele profund catolice).

 Ex: In Romania avem art 2586 alin 1 care se refera la conditiile de fond cerute pentru
incheierea casatoriei. Ele sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii
soti la momentul celebrarii casatoriei. Roman- arab. Daca in sistemul arab exista o
limitare la incheierea casatoriei care zice ca te poti casatori doar cu o persoana de
aceeasi religie ca tine, acea prevedere va fi considerata ca incalcand principiul din
dreptul roman al nediscriminarii si astfel va fi inlaturata, romanul cu arabul se vor
putea casatori.

CARACTERELE ORDINII PUBLICE

i. Ordinea publica are un caracter national – fiecare sistem de drept are propriile
principii fundamentale de ordine publica de DIP. Spatial, de la stat la stat vor diferi
cazurile in care normele isi pastreaza imperativitatea. Nu pot sa garantez ca solutia
pe care o pronunt eu in Romania este aceeasi cu cea pronuntata in strainatate.

ii. Din punct de vedere temporal, ordinea pubilca de DIP roman are in principiu un
caracter actual in sensul ca instanta de judecata sau tribunalul arbitral va aplica
normele de ordine publica din momentul pronuntarii hotararii. Art 277 NCC, in
mod normal, dpdv material, unui raport juridic i se aplica legislatia in vigoare de la
momentul nasterii raportului juridic. Or daca doua persoane s-au casatorit in
strainatate si au acelasi sex, azi, daca ar veni peste 10 ani sa li se recunoasca acea
casatorie, voi fi obligat sa le recunosc casatoria daca in acel moment legislatia
romana accepta acest lucru.

iii. Din punct de vedere material pe fond, ordinea publica este o exceptie si produce
toate efectele specifice unei exceptii: este de stricta interpretare, nu se poate aplica
prin analogie, si efectul specific dat de faptul ca inlatura de la aplicare o lege
straina pe teritoriul Romaniei atunci cand aceasta este contrara principiilor
fundamentale de drept roman. Asadar, dpdv al efectelor aplicarii ordinii publice
sunt doua:
i. Ordinea publica produce un efect negativ – art 2564
NCC – aplicarea legii straine se inlatura daca incalca
ordine publica de DIP roman
ii. Ordinea publica produce un efect pozitiv - care rezulta
tot din art 2564 alin 1 teza 2 – in cazul inlaturarii
aplicarii legii straine se aplica legea romana.
 In masura in care lex causae contine o norma juridica incompatibila cu
pp de drept roman acea norma juridica si nu sistemul de drept in intregime,
urmeaza sa fie inlaturata si inlocuita cu principiul fundamental din
dreptul roman.

SFERA DE APLICARE A ORDINII PUBLICE

Ordinea de DIP roman se analizeaza pe doua planuri:

- Atunci cand problema ordinii publice se pune la momentul incheierii sau nasterii
raportului juridic, ma aflu in situatia ordinii publice in cazul conflictului de legi in
spatiu.

 Ex: in fata ofiterului de stare civila roman se prezinta un cetatean roman care doreste sa
se casatoreasca cu un cetatean arab care mai are o nevasta la ea in tara. Arabia Saudita
permite poligamia, constata ofiterul de stare civila ca cetateanul arab este la a doua
casatorie si se pune problema daca incheie sau nu casatoria. Daca o incheie inseamna
ca principiul monogamiei nu este de ordine publica, iar daca nu o incheie este
principiu. El o va respinge pentru ca principiul monoganiei este considerat principiu de
drept privat roman si astfel in Romania nu va putea fi incheiata, va fi aplicabila norma
de la art 2586 alin 1.

- Atunci cand ordinea publica este invocata in cazul conflictului de legi in timp si
spatiu. Acesta mai este numit si teoria drepturilor castigate sau teoria recunoasterii
drepturilor valabil dobandite in strainatate. Conflictul in timp si spatiu apare in situatia
in care un raport juridic se naste in trecut sub incidenta unei legi straine iar efectele
acelui raport juridic se cer a fi recunoscute ulterior in Romania.

 Ex: daca acea casatorie de mai sus cu un arab bigam se incheie de un cetatean roman in
Arabia Saudita. Cel mai probabil li se va permite incheierea acelei casatori. Daca
ulterior sotii se muta in Romania si sotia cetatean roman solicita un drept castigat ca
urmare a incheierii casatoriei de ex pensie de intretinere, se pune problema daca
instanta romana va recunoaste sau nu acea casatorie. Daca recunoaste casatoria, in
cazul conflictului de legi in timp si spatiu principiul monogamiei nu este de ordine
publica, daca nu recunoaste casatoria, in cazul conflictului de legi in timp si spatiu,
principiul monogamiei este de ordine publica. Ar trebui recunoscuta casatoria,
principiul monogaiei nu mai este de ordine publica pentru ca daca ar fi ar insemna ca
norma din ordinea publica ar trebui inlaturata si inlocuita cu principiul monoganiei si
casatoria nu ar mai trebui recunoscuta. Ei au incheiat casatoria valabil in strainatate si
ar trebui recunoscuta pentru ca alfel i-as nega niste drepturi. Aceasta s-a decis prin
jusrisprudenta, nu am o norma expresa pentru asta.

 Ex: daca un copil din afara casatoriei isi stabileste filiatia fata de tata in strainatate, in
condtii pe care legea romana nu le cunoaste, efectele filiatiei vor fi recunoscute in
Romania pe aceeasi teorie a drepturilor dobandite in strainatate.
Concluzie privind sferele de aplicare a ordinii publice: ordinea [ublica are trei sfere de
aplicare:

a. Ordinea publica de drept intern – sfera cea mai extinsa

b. Ordinea publica de DIP in cazul conflictului in spatiu – sfera mai restransa
c. Ordinea publica de DIP in cazul conflictului de legi in timp si spatiu – cea mai
restransa sfera de aplicare

!!! Nu tot ceea ce este imperativ in dreptul intern isi pastreaza caracterul imperativ intr-un
raport de DIP.

2. ATUNCI CAND LEGEA STRAINA A DEVENIT COMPETENTA PRIN

FRAUDA LA LEGE

Frauda lege in DIP exista atunci cand partile la raportul juridic folosesc in scop fraudulos,
ilicit un mijloc de DIP si fac aplicabila raportului o alta lege sau un alt sistem de drept decat
cel ce ar fi fost in mod normal aplicat.

Modalitatile de fraudare a legii in DIP:

a. Intr-un raport juridic de drept intern care nu are in mod normal niciun element de
extraneitate se introduce in mod fraudulos un element strain si se creeaza in
mod artificial un conflict de legi. Prin aplicarea normei conflictuale incidente se
ajunge la aplicarea unui alt sistem de drept decat cel roman care ar fi fost normal
sa se aplice.
 Ex: In cazul unei societati comerciale care are toate elementele definitorii in Romania,
adica sediu, deci nationalitate, capital social, actionari, daca referitor la societate se
schimba punctul de legatura a normei conflictuale, adica se muta sediul social intr-un
paradis fiscal in scopul eludarii legislatiei fiscale romanesti. Prin aplicarea normei
conflictuale de la art 2580 alin 1 NCC coroborat cu 2571 alin 1 NCC, care reprezinta
norma conflictuala lex societatis, societatea respectiva va fi guvernata de legea straina
ca lege a sediului social, deci va fi considerata subiect strain de drept.

b. Intr-un raport juridic care are deja un element de extraneitate, partile schimba
punctul de legatura a normei conflictuale conducand la aplicarea unui alt sistem
de drept decat cel normal aplicat.
 Ex: starea civila si capacitatea persoanei fizice sunt guvernate de legea cetateniei,
potrivit normei conflictuale de la art 2572 alin 1 coroborat cu 2568 alin 1. Frauda la
lege se intampla daca schimbam cetateniei persoanei fizice in mod fraudulos. Persoana
fizica poate atrage aplicarea unui sistem de drept mai favorabil. De pilda, am un
cetatean al unui stat in care dobandirea capacitatii depline de exercitiu se produce la 22
de ani. Daca acea persoana isi schimba cetatenia si dobandeste cetatenia unui stat in
 care capacitatea deplina e dobandita la 18 ani, el savarseste o frauda la lege de DIP in
scopul de a dobandi drepturi suplimentare mai repede.

CONDITIILE FRAUDEI LA LEGE

3. Situatie de inlaturare exceptionala de la aplicarea legii straine introdusa de NCC

prin art 2565