TEMATICA

EXAMENULUI DE ADMITERE ÎN CORPUL EXPERȚILOR ELECTORALI DIN ȚARĂ

• Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru
modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările și completările
ulterioare;
• Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaților, precum și pentru
organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările
ulterioare;
• Legea nr. 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările și
completările ulterioare;
• Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și
completările ulterioare;
• Constituţia României, republicată.

Prezentare detaliată

Legea nr. 115 din 19 mai 2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru
modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi
completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările și completările
ulterioare

ART. 2
(1) Cetăţenii români exercită, în mod egal, drepturile electorale, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate prevăzut la art. 127.

ART. 3
(1) Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care împlinesc
această vârstă în ziua alegerilor.
(2) Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean, a primarului, precum şi a preşedintelui
consiliului judeţean fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.
 (3) Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-
teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz.

ART. 4
(1) Au dreptul de a fi aleşi consilieri, primari sau preşedinţi ai consiliilor judeţene cetăţenii cu drept
de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este
interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată.
(2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în
care urmează să fie alese.
(3) La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în
municipiul Bucureşti, indiferent de sector.

ART. 5
(1) Cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de
a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cu îndeplinirea prevederilor prezentei legi.
(2) Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleşi în funcţia de consilier local şi consilier
judeţean, primar sau preşedinte al consiliului judeţean.
(3) În sensul prezentei legi, prin cetăţenii Uniunii Europene se înţelege cetăţenii statelor membre ale
Uniunii Europene, altele decât România.

ART. 6
(1) Nu pot alege:
a) debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie;b) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea
dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
(2) Nu au dreptul de a depune candidaturi și nu pot fi aleşi:
a) cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituţia României,
republicată;
b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1), precum şi persoanele cărora li s-
a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile
publice sau în orice alte funcţii publice.
c) persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege,
condiţiile prevăzute la art. 37 din Constituţia României, republicată, pentru a fi alese şi persoanele care
la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru
infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau
dezincriminarea.

ART. 16
(1) Listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc şi se actualizează conform Legii nr.
208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Dispoziţiile din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, privind
întâmpinările şi contestaţiile împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din liste se
aplică în mod corespunzător.
(3) Listele electorale permanente se întocmesc, se tipăresc şi se pun la dispoziţia birourilor electorale
ale secţiilor de votare de către primari, până cel mai târziu în preziua alegerilor, conform Legii nr.
208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 18
(1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetăţenii cu drept de vot care şi-au
stabilit reşedinţa de mai mult de 6 luni înaintea datei scrutinului în circumscripţia electorală în care au
loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral cu
adresa de reşedinţă pentru scrutinul respectiv.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) îşi exercită dreptul de vot la scrutinul pentru care au solicitat
înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă numai în circumscripţia electorală unde îşi au
reşedinţa.
(3) Persoanele prevăzute la alin. (1) vor figura numai în listele electorale permanente ale
circumscripţiei electorale unde îşi au reşedinţa.
(4) În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală
suplimentară, în condiţiile prevăzute la art. 85 alin. (2) - (4), persoanele prevăzute la alin. (1) care nu
au solicitat înscrierea în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă.
(41) Cetăţenii care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală de mai puţin de 6 luni înaintea
datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau
subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul.
(5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală suplimentară, în
condiţiile prevăzute de art. 85 alin. (2) - (4), persoanele omise din lista electorală permanentă, care se
prezintă la vot.

ART. 19
Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.

ART. 21
(1) Listele electorale complementare au caracter permanent şi îi cuprind pe toţi cetăţenii Uniunii
Europene cu drept de vot care se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări şi au
domiciliul sau reşedinţa în localitatea pentru care se întocmeşte lista.

ART. 22
(1) Listele electorale complementare cuprind în mod obligatoriu următoarele: numele şi prenumele
alegătorului, data şi locul naşterii, statul membru de origine, adresa la care locuieşte în România,
numărul circumscripţiei electorale.
(2) Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale
complementare. În acest scop, primarii aduc la cunoştinţa publică locul şi intervalul orar când acestea
pot fi verificate.
(3) Întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din liste se fac în scris
şi se depun la primar. Primarul este obligat să se pronunţe, în scris, în cel mult 3 zile de la data
înregistrării întâmpinării.
(4) Împotriva soluţiei date de primar se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare.
Contestaţia se soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei
rază teritorială se află localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă şi se comunică persoanei
interesate şi primarului, în termen de 24 de ore de la pronunţare.
 (5) Primarii, împreună cu formaţiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări,
realizează copii de pe listele electorale complementare. Copiile de pe listele electorale complementare
se înaintează de către primar, pe bază de proces-verbal, în două exemplare, birourilor electorale ale
secţiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor
pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către
primar.
(6) Copiile de pe listele electorale complementare se semnează de primar, de secretarul general al
unităţii administrativ-teritoriale şi de şeful formaţiunii teritoriale a Inspectoratului General pentru
Imigrări.
(7) Copiile de pe listele electorale complementare cuprind numele şi prenumele alegătorului, data şi
locul naşterii, statul membru de origine, adresa la care locuieşte în România, numărul circumscripţiei
electorale, numărul secţiei de votare şi o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
(8) Orice neconcordanţă între lista electorală complementară şi copia întocmită potrivit alin. (5) se
soluţionează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală complementară.
(9) Orice modificare intervenită în lista electorală complementară, după trimiterea copiilor la biroul
electoral al secţiei de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore.

ART. 23
(1) Cetăţenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia
electorală în care au loc alegeri şi nu se află în evidenţele Inspectoratului General pentru Imigrări sunt
înscrişi, la cerere, de către primar, în lista electorală complementară, pe baza unui document care le
atestă identitatea şi a unui document care atestă adresa la care locuiesc.
(3) Prin document care atestă adresa se înţelege unul dintre următoarele acte:
a) acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul
locativ, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, contractul de închiriere şi altele;
b) declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul
dintre documentele prevăzute la lit. a);
c) declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de
ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la
adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) şi b);
d) documentul eliberat de primărie, din care să rezulte că solicitantul figurează înscris în Registrul
agricol, pentru mediul rural.

ART. 24
(1) În ziua votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare înscrie în lista electorală
suplimentară cetăţenii Uniunii Europene omişi din copia de pe lista electorală complementară care se
prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective,
cu oricare dintre documentele emise de Inspectoratul General pentru Imigrări sau cu unul dintre
documentele prevăzute la art. 23 alin. (3).
(2) În cazul în care alegătorul, cetăţean al Uniunii Europene, îşi schimbă adresa la care locuieşte în altă
circumscripţie electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală complementară la biroul electoral al
secţiei de votare, acesta îşi exercită dreptul de vot în circumscripţia electorală pe a cărei rază teritorială
locuieşte, în baza oricărui document valabil de identitate însoţit de certificatul de înregistrare care atestă
noua adresă sau, după caz, de cartea de rezidenţă permanentă ori de permisul de şedere permanentă care
atestă adresa anterioară, însoţit de o adeverinţă eliberată de formaţiunea teritorială competentă a
Inspectoratului General pentru Imigrări, care atestă adresa actuală. Totodată, în vederea exercitării
dreptului de vot, cetăţeanul Uniunii Europene poate adresa primarului o cerere, însoţită de unul dintre
documentele prevăzute la art. 23 alin. (3); primarul comunică, de îndată, biroului electoral al secţiei de
votare cererea cetăţeanului Uniunii Europene, pentru înscrierea acestuia în lista electorală suplimentară.
(3) În situaţiile prevăzute la alin. (2), alegătorul este înscris, în ziua alegerilor, pe lista electorală
suplimentară, de către preşedintele secţiei de votare în a cărei rază teritorială se află noua adresă la care
locuieşte persoana respectivă.

ART. 25
(1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor electorale se înfiinţează, în condiţiile prezentei
legi: Biroul Electoral Central, birouri electorale judeţene, birouri electorale de circumscripţie şi birouri
electorale ale secţiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidatul, soţul, soţia,
rudele sau afinii până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3) În realizarea atribuţiilor ce revin birourilor electorale, membrii acestora exercită o funcţie ce
implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a acestei funcţii este obligatorie.
(4) Prin excepţie de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care ocupă funcţii publice pot face
parte din birourile electorale.

ART. 26
(1) Birourile electorale de circumscripţie comunală se constituie din 9 membri, cele ale oraşelor,
municipiilor şi subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 11 membri, iar cel al
municipiului Bucureşti şi cele ale judeţelor, din 15 membri.
(2) Biroul electoral de circumscripţie comunală este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi
din 7 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri în circumscripţia electorală
respectivă.
(3) Biroul electoral de circumscripţie orăşenească, municipală şi din subdiviziunile administrativ-
teritoriale ale municipiilor este format din preşedinte, un locţiitor al acestuia şi din 9 reprezentanţi ai
partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care participă la alegeri în circumscripţia electorală respectivă.
(4) Biroul electoral de circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de
circumscripţie judeţeană sunt formate din preşedinte, un locţiitor al acestuia, un reprezentant al
Autorităţii Electorale Permanente şi din 12 reprezentanţi ai partidelor politice, alianţelor politice şi
alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la
alegeri în circumscripţia electorală respectivă.
(5) Desemnarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie şi a locţiitorului acestuia se face în
şedinţă publică de către preşedintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.
Desemnarea se face, prin tragere la sorţi, dintre magistraţii şi ceilalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile
prevăzute de alin. (51) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de localitatea sau
subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcţiona biroul electoral de circumscripţie. Tragerea
la sorţi se face cu prioritate din lista magistraţilor, întâi pentru preşedinţi şi apoi pentru locţiitori. Lista
magistraţilor care participă la tragerea la sorţi se întocmeşte de către preşedintele tribunalului, iar cea a
celorlalţi jurişti care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (51) de către Autoritatea Electorală
Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar.
Magistraţii şi ceilalţi jurişti din listă care îndeplinesc condiţiile prevăzute de alin. (51) care nu sunt
desemnaţi preşedinţi sau locţiitori ai acestora rămân la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru
înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile
numerice personale, domiciliile, reşedinţele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail şi
semnăturile de luare la cunoştinţă ale persoanelor propuse. Prin jurist se înţelege persoana licenţiată în
ştiinţe juridice.
(5) Pot fi desemnaţi preşedinţi ai birourilor electorale de circumscripţie şi locţiitori ai acestora, juriştii
înscrişi în Corpul experţilor electorali care au o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.
(6) În termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (5), biroul electoral de
circumscripţie a municipiului Bucureşti şi birourile electorale de circumscripţie judeţeană se
completează cu câte un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente.
(7) În lista prevăzută la alin. (5) trebuie nominalizaţi numai jurişti care, potrivit declaraţiei pe propria
răspundere, nu fac parte din niciun partid politic.
(8) În cazul în care numărul magistraţilor şi al celorlalţi jurişti este insuficient, lista este completată
prin aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 30 alin. (2).
(9) Data şedinţei în care se va efectua tragerea la sorţi se aduce la cunoştinţa publică prin presă, precum
şi prin afişare la uşa instanţei, de către preşedintele tribunalului, cu cel puţin 48 de ore înainte. Rezultatul
tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal, semnat de preşedinte.
(10) Tragerea la sorţi se face pe funcţii: preşedinte şi locţiitor.
(11) Procesul-verbal prevăzut la alin. (9) constituie actul de învestitură.
(12) La solicitarea scrisă a partidelor politice, alianţelor politice sau a alianţelor electorale ori a
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, preşedintele
tribunalului împreună cu prefectul întocmesc şi pun la dispoziţia acestora, în termen de 48 de ore de la
solicitare, lista cuprinzând datele necesare, pentru a fi contactaţi, ale preşedinţilor birourilor electorale
de circumscripţie şi ale locţiitorilor acestora, precum şi adresele şi numerele de telefon ale sediilor
birourilor electorale de circumscripţie.
(13) Biroul electoral de circumscripţie, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplineşte toate
atribuţiile ce îi revin potrivit prezentei legi.
(14) În termen de 48 de ore de la data constituirii birourilor electorale de circumscripţie, partidele
politice care au ca membri cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi sau care au obţinut reprezentare
parlamentară la scrutinul anterior, precum şi grupul parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera
Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în acest
grup trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele
reprezentanţilor lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau
în considerare. Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanţi pentru acelaşi birou
electoral. Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice şi ai
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au ca membri cel puţin 7 senatori sau
10 deputaţi sau care au obţinut reprezentare parlamentară la scrutinul anterior se face în limita numărului
maxim de membri prevăzut la alin. (1) - (4), în termen de 5 zile de la data constituirii acestora, de către
preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie.
(15) În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, partidele politice şi
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, altele decât cele
prevăzute la alin. (14), precum alianţele politice şi alianţele electorale care participă în alegeri trebuie să
comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripţie numele şi prenumele reprezentanţilor lor care
vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare.
Comunicările pot cuprinde un număr mai mare de reprezentanţi pentru acelaşi birou electoral.
Completarea birourilor electorale de circumscripţie cu reprezentanţii partidelor politice şi ai
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele decât cele prevăzute la alin. (14),
precum şi ai alianţelor politice sau electorale care nu au în componenţă partide politice sau organizaţii
ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, reprezentate în condiţiile alin. (14), care participă la
alegeri în circumscripţia respectivă, se face în limita numărului maxim de membri prevăzut la alin. (1) -
(4), de către preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie, în termen de 24 de ore de la data rămânerii
definitive a candidaturilor, în ordinea descrescătoare a numărului de candidaţi propuşi pentru consiliul
local în cauză, la care se adaugă, dacă este cazul, candidatul la funcţia de primar. În cazul biroului
electoral de circumscripţie judeţeană, respectiv al biroului electoral de circumscripţie a municipiului
Bucureşti, se are în vedere numărul tuturor candidaturilor pentru consiliul judeţean şi pentru preşedintele
acestuia, respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi primarul general, precum şi
pentru consiliile locale şi primari, înregistrate în judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti.
(16) Persoanele care au calitatea de reprezentanţi ai unui partid politic, ai unei alianţe politice sau
alianţe electorale ori organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri
în biroul electoral de circumscripţie se stabilesc în ordinea menţionată în comunicarea prevăzută la alin.
(14).
(17) În cazul în care două sau mai multe partide politice, alianţe politice sau alianţe electorale ori
organizaţii ale minorităţilor naţionale care participă la alegeri au propus acelaşi număr de candidaţi,
reprezentanţii lor fac parte din biroul electoral de circumscripţie, în limita locurilor neocupate de
reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale aflate, potrivit alin. (15), într-
o situaţie mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca reprezentanţii tuturor
partidelor politice, ai alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţii ale minorităţilor naţionale
care participă la alegeri aflate, în situaţie de egalitate, să fie incluşi în componenţa biroului electoral,
preşedintele acestuia procedează la tragerea la sorţi, în prezenţa delegaţilor partidelor politice, ai
alianţelor politice şi alianţelor electorale în cauză.
(18) În cazul în care partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale sau organizaţiile
minorităţilor naţionale care participă la alegeri nu nominalizează reprezentanţi, preşedintele biroului
electoral de circumscripţie procedează la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorţi,
persoane care nu fac parte din niciun partid politic. Tragerea la sorţi se face dintr-o listă întocmită potrivit
alin. (8), în termen de 24 de ore de la solicitarea preşedintelui biroului electoral de circumscripţie.

ART. 30
(1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt constituite dintr-un preşedinte, un locţiitor al
acestuia şi 5 membri, în cazul secţiilor de votare din comune şi oraşe, respectiv 9 membri, în cazul
secţiilor de votare din municipii şi din sectoarele municipiului Bucureşti.
(2) Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora
se efectuează potrivit Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
(3) Desemnarea preşedintelui şi a locţiitorului acestuia se face cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei
alegerilor.
(4) Birourile electorale ale secţiilor de votare se completează în prima etapă cu reprezentanţii
partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor aparţinând minorităţilor
naţionale care au grup parlamentar în ambele Camere ale Parlamentului şi care participă la alegeri în
circumscripţia electorală respectivă. În cea de-a doua etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare
se completează cu reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice şi electorale sau organizaţiilor
aparţinând minorităţilor naţionale care au ca membri cel puţin 7 senatori sau 10 deputaţi, precum şi cu
un reprezentant al grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în acest grup şi care participă
la alegeri în circumscripţia electorală respectivă. În cea de-a treia etapă, birourile electorale ale
secţiilor de votare se completează cu partidele şi celelalte formaţiuni politice care au obţinut
reprezentare parlamentară la scrutinul anterior. În cea de-a patra etapă, birourile electorale ale
secţiilor de votare se completează cu reprezentanţii celorlalte partide politice, alianţe politice şi alianţe
electorale sau organizaţii aparţinând minorităţilor naţionale în ordinea descrescătoare a numărului de
candidaţi propuşi conform prevederilor art. 26.
(5) În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secţiei de votare, preşedintele biroului
electoral de circumscripţie stabileşte, în termen de 24 de ore de la desemnarea acestora potrivit alin. (2),
numărul de candidaţi propuşi de fiecare partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală sau
organizaţii ale minorităţilor naţionale care participă la alegeri; în acelaşi termen, partidele politice,
alianţele politice şi alianţele electorale sau organizaţii ale minorităţilor naţionale care participă la alegeri
care au depus liste de candidaţi ori propuneri de candidaţi pentru funcţia de primar în circumscripţia
respectivă sunt obligate să comunice preşedintelui biroului electoral de circumscripţie comunală,
orăşenească, municipală ori de sector, prin organizaţiile locale, numele şi prenumele reprezentantului
lor. Preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunală, orăşenească, municipală sau de sector
comunică, de îndată, numele şi prenumele reprezentanţilor partidelor politice preşedintelui biroului
electoral al secţiei de votare. Prevederile art. 26 alin. (15) se aplică în mod corespunzător.
(6) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare se face de către preşedintele biroului
electoral de circumscripţie, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (5), prin tragere la sorţi.
(7) Prevederile art. 26 alin. (16) - (18) se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorţi efectuându-
se de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
(8) Operaţiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secţiei de votare se consemnează
într-un proces-verbal care constituie actul de învestitură.
(9) Desemnarea membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi încheierea procesului-verbal se
fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (5), în prezenţa delegaţilor
desemnaţi de partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale sau organizaţii ale minorităţilor
naţionale care participă la alegeri.
(0) Birourile electorale ale secţiilor de votare se constituie la data încheierii procesului-verbal
prevăzut la alin. (8).
(1) Dacă partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care au propus candidaţi la funcţia de primar care participă la al doilea
tur de scrutin nu au reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare sau în biroul electoral al
circumscripţiei respective, birourile se completează cu câte un reprezentant al acestora. Cererile se depun
în scris în termen de 48 de ore de la stabilirea rezultatelor primului tur de scrutin. Prevederile alin. (5)
se aplică în mod corespunzător.

ART. 31
Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:
 a) primesc de la primari listele electorale permanente, copiile de pe listele electorale complementare
şi listele electorale suplimentare şi asigură condiţiile necesare în vederea verificării acestora de către
alegători;
b) primesc de la birourile electorale de circumscripţie buletinele de vot pentru alegătorii care urmează
să voteze la secţia respectivă, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT";
c) conduc operaţiunile de votare şi iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul
acesteia;
d) numără voturile şi consemnează rezultatul votării pentru circumscripţiile electorale pentru care s-
a votat la secţia respectivă, în mod distinct pentru consiliul local, pentru primar, respectiv primarul
general al municipiului Bucureşti, pentru consiliul judeţean şi pentru preşedintele consiliului judeţean,
respectiv pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
f) întocmesc şi înaintează biroului electoral de circumscripţie dosarele prevăzute la art. 96;
g) predau, cu proces-verbal, biroului electoral de circumscripţie, buletinele de vot întrebuinţate şi
necontestate, precum şi pe cele anulate, listele electorale utilizate, ştampilele şi celelalte materiale
necesare votării;
h) verifică, prin mijloace electronice, legalitatea exercitării dreptului de vot, conform art. 85, precum
şi corelaţiile din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, prevăzute la art. 94 alin. (3),
conform procedurii stabilite prin hotărâre a Biroului Electoral Central.

ART. 42
Birourile electorale lucrează în prezenţa majorităţii membrilor care le compun şi adoptă hotărâri cu
votul majorităţii membrilor prezenţi. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.

ART. 44
Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripţie sau ai birourilor electorale ale secţiilor de
votare candidaţii în alegeri, soţii, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv, precum şi
persoanele care nu au exerciţiul drepturilor electorale.

ART. 81
(1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne şi ştampile de votare,
care se asigură de către primari.
(2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care îşi desfăşoară activitatea preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare şi membrii acestuia.
(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, împreună cu membrii acestuia, trebuie să fie
prezent la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, preşedintele fiind obligat să
dispună măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. Preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice
tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare. Îndepărtarea acestor materiale se solicită de
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se duce la îndeplinire de persoanele desemnate de
primari în cel mult 2 ore de la comunicare.
(4) Preşedintele dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
(5) Comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului
secţiei de votare este interzisă.
 ART. 82
(1) În ziua alegerilor, la ora 6,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa
celorlalţi membri, verifică urnele, cabinele, existenţa listelor electorale, a buletinelor de vot şi a
ştampilelor necesare votării, după care închide şi sigilează urnele prin aplicarea ştampilei de control a
secţiei de votare.
(2) Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele este obligat să asigure aplicarea
ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea.

ART. 83
(1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca
alegerile să decurgă în bune condiţii. În acest scop, puterile lui se întind şi în afara localului secţiei de
votare, până la o distanţă de 500 metri.
(2) La desfăşurarea operaţiunilor de votare pot asista observatori străini şi observatori interni,
acreditaţi în acest scop.
(3) Pot fi acreditaţi ca observatori interni reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca
unic scop apărarea drepturilor omului şi sunt legal constituite. Persoanele desemnate de aceste
organizaţii nu pot fi membri ai vreunui partid politic.
(4) Acreditarea observatorilor interni poate fi contestată la Biroul Electoral Central.
(5) În afara membrilor biroului electoral al secţiei de votare, operatorilor de calculator ai biroului
electoral al secţiei de votare, candidaţilor, persoanelor acreditate potrivit legii, precum şi reprezentanţilor
mass-mediei români şi străini, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare
sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
(6) Pentru menţinerea ordinii în localul secţiei de votare şi în împrejurimile acestuia, preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, puse la dispoziţie
prin grija prefecţilor.

ART. 84
Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 7,00 şi se închide la ora 21,00.

ART. 85
(1) Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea, potrivit
delimitării făcute conform Legii nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, şi unde sunt
înscrişi în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară.

(2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare
alegător prezintă actul de identitate, respectiv documentul de identitate, operatorului de calculator al biroului
electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de
monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
(3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista
electorală complementară existentă în secţia de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a
prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:
a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale;
c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare;
 d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă şi are domiciliul în
raza teritorială a secţiei de votare respective nu a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul
electoral cu adresa de reşedinţă;
e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.
(4) În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de
prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de
identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare:
a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării şi persoana
care şi-a pierdut drepturile electorale;
b) Îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la
altă secţie de votare;
c) Îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în cazul în
care acesta face parte dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1);
d) Înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista
electorală permanentă, are domiciliul în raza teritorială a secţiei de votare respective şi nu face parte
dintre persoanele prevăzute la art. 18 alin. (1); în cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista
electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele biroului electoral al acelei secţii de
votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va radia persoana respectivă din lista
electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează
buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT";
e) permite alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală
permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară să voteze; în acest sens, după ce alegătorul
semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară îi încredinţează
buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT".
(5) În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista
electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.
(6) Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în
patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
(7) Ştampila cu menţiunea "VOTAT" trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai
mică decât patrulaterul în care se aplică.
(8) După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila
de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă.
(9) Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
(10) În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat,
acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune
despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
(11) Ştampila cu menţiunea "VOTAT", încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o
aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care vote ază pe baza
cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data
scrutinului.
(12) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se
prelungească nejustificat.
 ART. 86
(1) Disfuncţionalitatea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a
votului ilegal nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării. În această situaţie, prin derogare
de la prevederile art. 85 alin. (2), alegătorii prezintă actul de identitate, respectiv documentul de
identitate, operatorului de calculator sau membrului biroului electoral al secţiei de votare desemnat de
preşedintele acestuia, care consemnează pe suport electronic sau de hârtie, după caz, codurile numerice
personale ale alegătorilor şi ora la care s-au prezentat la vot. Prevederile art. 85 alin. (4) - (12) se aplică
în mod corespunzător.
(2) Durata disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire
a votului ilegal se consemnează de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un proces-
verbal. Atât apariţia, cât şi încetarea disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei
la vot şi de prevenire a votului ilegal sunt notificate telefonic biroului electoral ierarhic superior de către
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
(3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) şi (2) este stabilită prin hotărâre a Autorităţii
Electorale Permanente.

ART. 87
(1) Prin derogare de la prevederile art. 85 alin. (1), preşedintele şi membrii birourilor electorale ale
secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii
votează la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile, dacă domiciliază în unitatea administrativ-
teritorială, iar în cazul municipiului Bucureşti, dacă domiciliază în sectorul pentru care se votează la
secţia respectivă. Aceştia trebuie să fie înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare
în lista suplimentară şi trebuie să fie radiaţi din lista electorală permanentă existentă la secţia de votare
în a cărei rază domiciliază, la solicitarea preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, transmisă
prin Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
(2) Pentru municipiul Bucureşti, preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare,
precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii votează la secţia de
votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile, numai dacă domiciliază în sectorul pentru care se votează în secţia
respectivă. În cazul în care nu domiciliază în sectorul respectiv, aceste persoane vor vota la secţia de
votare corespunzătoare domiciliului lor.

ART. 88
Candidaţii şi alegătorii au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În asemenea
cazuri, identitatea celui în cauză se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin
orice mijloace. În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare îl opreşte de la vot pe alegătorul contestat, consemnează faptul într-un proces-verbal şi sesizează
autorităţile poliţieneşti.

ART. 89
(1) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive
temeinice. Suspendarea nu poate depăşi o oră şi este anunţată prin afişare la uşa localului de vot cu cel
puţin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăşi două ore.
(2) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi toate lucrările biroului
electoral rămân sub pază permanentă, iar membrii biroului nu pot părăsi sala de votare în acelaşi timp.
(3) Persoanele care, potrivit art. 83 alin. (5), au dreptul să asiste la votare nu pot fi obligate să
părăsească sala de votare pe timpul suspendării operaţiunilor.
 ART. 90
(1) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
(2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un
însoţitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral
al secţiei de votare sau al candidaţilor.

ART. 91
(1) Pentru alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau
invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora,
însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din
cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării
- ştampilă cu menţiunea "VOTAT" şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua
votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi
transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare, sub paza personalului structurilor
Ministerului Afacerilor Interne.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de
preşedintele biroului electoral de pe lista electorală permanentă, copia listei electorale complementare
sau de pe lista suplimentară existente la secţia respectivă. Extrasul se semnează de către preşedinte şi se
ştampilează, iar persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste existente la
secţie.
(3) În modalitatea prevăzută la alin. (1) şi (2) pot vota numai persoanele care domiciliază în
localitatea sau sectorul municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare. Cetăţenii Uniunii
Europene trebuie să îndeplinească, după caz, condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (1), art. 23 alin. (1) sau
art. 24 alin. (1) şi (2).
(4) Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri potrivit alin. (1) sunt
preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal,
urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei prevăzute la alin. (1), pe baza
semnăturilor în extrasul prevăzut la alin. (2).

(5) Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de
vot specială la persoanele care nu pot vota la secţia de votare potrivit legii, preşedintele biroului electoral
al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul
de vot în aceeaşi zi.

ART. 92
(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi
dispune închiderea localului secţiei de vot.
(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în localul secţiei de vot pot să îşi exercite dreptul de vot.
(3) La ora 21,00, urna specială trebuie să se afle în localul secţiei de vot.

ART. 93
(1) După închiderea secţiei de vot, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, declanşează
operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării, după cum urmează:
a) verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare, introduce
ştampilele cu menţiunea "VOTAT" într-un plic care se sigilează prin aplicarea ştampilei de control a
secţiei de votare. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemnează la pct. i) al procesului-
verbal prevăzut la art. 94 alin. (3);
b) anulează buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii
"ANULAT" şi aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; în cazul în care există pachete intacte
cu buletine de vot, menţiunea "ANULAT" se înscrie o singură dată pe pachetul respectiv şi se aplică o
singură dată ştampila de control a secţiei de votare; numărul acestor buletine se înscrie la pct. f) al
procesului-verbal prevăzut la art. 94 alin. (3);
c) stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în lista electorală permanentă şi în copia de pe lista electorală
complementară primite din partea primarului unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază îşi are sediul
secţia de votare. Este interzis ca pe aceste liste să existe ştersături, modificări sau completări, altele decât
cele rezultate din aplicarea art. 85 alin. (4) lit. d), art. 87 şi, respectiv, art. 91 alin. (2). Rezultatul
numărării se înscrie la pct. a1), respectiv a2) din modelul procesului-verbal prevăzut la art. 94 alin. (3);
d) stabileşte numărul alegătorilor prezenţi la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele
electorale existente în secţia de votare. Rezultatele sunt consemnate în procesul-verbal la pct. b1), b2),
respectiv b3) şi b4) din modelul prevăzut la art. 94 alin. (3);
e) după desigilarea urnei se numără voturile găsite în urnă, evidenţiindu-se separat voturile valabil
exprimate, respectiv voturile nule pentru consiliul local, consiliul judeţean sau, după caz, Consiliul
General al Municipiului Bucureşti, respectiv pentru primar, preşedintele consiliului judeţean sau, după
caz, primarul general al municipiului Bucureşti;
f) citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin de vot, lista de candidaţi care a fost votată sau,
după caz, numele şi prenumele candidatului independent ori numele şi prenumele candidatului pentru
funcţia de primar sau numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de preşedinte al consiliului
judeţean care a fost votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi; buletinele de vot deschise sunt selectate
în funcţie de consiliul local, consiliul judeţean sau, după caz, în funcţie de Consiliul General al
Municipiului Bucureşti şi în funcţie de primar, preşedinte al consiliului judeţean ori, după caz, de primar
general al municipiului Bucureşti, sunt aşezate în funcţie de partide politice, alianţe politice, alianţe
electorale sau organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi de candidaţi independenţi
şi sunt numărate şi legate separat;
g) se consemnează rezultatul votului în tabele separate pentru consiliul local, pentru consiliul
judeţean, pentru primar, respectiv pentru preşedintele consiliului judeţean, de către un membru al
biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte; dacă la consemnarea rezultatelor sunt
prezenţi şi candidaţi, aceştia au dreptul să întocmească şi ei un tabel; în cazul municipiului Bucureşti,
se întocmeşte şi un tabel distinct pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi unul
pentru primarul general al municipiului Bucureşti;
h) în tabelele prevăzute la lit. g) se înscriu şi numărul total al votanţilor, numărul total al voturilor
nule, listele de candidaţi sau, după caz, numele şi prenumele candidaţilor independenţi şi numele şi
prenumele candidaţilor pentru funcţia de primar şi ale candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al
consiliului judeţean, precum şi numărul voturilor valabil exprimate pentru fiecare; tabelele astfel
întocmite sunt instrumente de lucru pentru completarea proceselor-verbale;
i) sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare,
buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila "VOTAT"
sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara patrulaterelor; votul este valabil
în cazul în care, deşi ştampila aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este
evidentă; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.
(2) Deschiderea urnelor se face numai în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care
au dreptul să asiste la votare. La numărarea voturilor pot participa, ca delegaţi, reprezentanţii tuturor
partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care au participat la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de
votare. Acreditarea delegaţilor se face de către birourile electorale de circumscripţie comunală,
orăşenească, municipală sau de sector, după caz, la cererea scrisă a conducerilor organizaţiilor judeţene
ale partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale sau organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, făcută cu cel puţin două zile înaintea datei alegerilor.

ART. 94
(1) După numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, separat
pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, precum şi pentru preşedintele consiliului
judeţean, câte un proces-verbal, în două exemplare.
(2) În municipiul Bucureşti, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare încheie, după acelaşi
model, şi câte un proces-verbal pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi câte unul pentru
primarul general al municipiului Bucureşti.
(3) Procesul-verbal cuprinde:
a) numărul total al alegătorilor prevăzut în listele electorale existente în secţia de votare (pct. a =
pct. a1 + pct. a2 + pct. a3 + pct. a4),
din care:
a1) numărul total al alegătorilor potrivit listei electorale permanente (pct. a1 >/= pct. b1);
a2) numărul total al alegătorilor potrivit copiei de pe lista electorală complementară (pct. a2 >/= pct.
b2);
a3) numărul total al alegătorilor potrivit listelor electorale suplimentare (pct. a3 >/= pct. b3);a4)
numărul total al alegătorilor în cazul cărora s-a folosit urna specială (pct. a4 >/= pct. b4);

b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale existente
la secţie (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3 + pct. b4),
din care:
b1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în lista electorală permanentă;
b2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în copia de pe lista electorală
complementară;
b3) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale suplimentare;
b4) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, în cazul cărora s-a folosit urna specială;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate (pct. c </= pct. b - pct. d) (pct. c = suma voturilor valabil
exprimate la pct. g);
d) numărul voturilor nule;
e) numărul buletinelor de vot primite (pct. e >/= pct. c + pct. d + pct. f);
f) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
g) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat
independent pentru funcţia de consilier, ori, după caz, numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de
fiecare candidat pentru funcţia de primar, respectiv pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean;
 h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a
contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie;
i) numărul ştampilelor cu menţiunea "VOTAT"; se menţionează dispariţia uneia sau mai multor
ştampile, dacă este cazul, precum şi starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.
(4) Procesele-verbale se semnează de preşedinte şi de membrii biroului electoral al secţiei de votare
şi poartă ştampila de control. Semnăturile se pun în dreptul numelui şi prenumelui şi, după caz, al
apartenenţei politice, respectiv după indicarea denumirii abreviate a partidului politic pe care îl
reprezintă.
(5) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral nu are nicio influenţă asupra valabilităţii
procesului-verbal şi a alegerilor. Preşedintele menţionează motivele care au împiedicat semnarea.
(6) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, de către
preşedintele biroului electoral o copie de pe fiecare proces-verbal. Cererea trebuie formulată în scris
înainte de întocmirea procesului-verbal.

ART. 95
(1) În timpul operaţiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare şi totalizare a voturilor,
precum şi de înregistrare a rezultatului votării în procesele-verbale se pot face întâmpinări cu privire la
aceste operaţiuni.
(2) Biroul electoral al secţiei de votare hotărăşte de îndată asupra întâmpinărilor formulate.
(3) Împotriva soluţiei date cu ocazia rezolvării întâmpinării se pot formula contestaţii în scris.
Contestaţiile se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care eliberează
depunătorului o dovadă de primire.

ART. 96
(1) Pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean, pentru primar, respectiv pentru preşedintele
consiliului judeţean, se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal şi contestaţiile formulate,
precum şi buletinele de vot nule şi cele contestate. Dosarele se sigilează, se ştampilează, se transportă sub
paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne şi se predau biroului electoral de
circumscripţie de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în cel mult 24 de ore de la
încheierea votării. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare trebuie însoţit de cel puţin 2 membri
ai biroului, stabiliţi prin tragere la sorţi de către preşedinte.
(2) Predarea dosarelor se face pe bază de proces-verbal.

ART. 108
Constituie contravenţii următoarele fapte:
a) înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător în mai multe liste electorale; înscrierea în listele
electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susţinătorilor cu încălcarea
prevederilor art. 51;
b) încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente
sau la folosirea semnelor electorale;
c) păstrarea registrelor cu listele electorale permanente şi listele electorale complementare în condiţii
necorespunzătoare;
d) neefectuarea la termen a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale
permanente şi listele electorale complementare;
 e) efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente şi listele electorale complementare de către
persoane neautorizate;
f) necomunicarea către Autoritatea Electorală Permanentă a modificărilor operate în lista electorală
permanentă;
g) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale,
precum şi distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi alcoolice în timpul adunărilor sau în ziua
votării în perimetrul secţiilor de votare, delimitat potrivit art. 83 alin. (1);
h) nerespectarea prevederilor art. 65 alin. (4);
i) nerespectarea prevederilor art. 81 alin. (3) privind îndepărtarea materialelor de propagandă
electorală din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare;
j) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor
electorale, a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală;
k) afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor
legale;
l) acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi pentru aceeaşi
autoritate publică;
m) neaducerea la cunoştinţa publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripţie, a
propunerilor de candidaturi;
n) refuzul de a permite accesul persoanelor prevăzute la art. 83 alin. (5) în localul de vot;
o) nerespectarea dispoziţiilor art. 90 privind prezenţa altor persoane în cabina de vot, precum şi
fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot de către alegători în timpul exercitării
dreptului de vot;
p) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire
la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, potrivit dispoziţiilor art. 83 alin. (1);
q) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate;
r) încălcarea de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare a prevederilor art. 93 şi
întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor art. 94;
s) părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea
rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal;
ş) continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art.
64, prin lansarea, afişarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip, precum şi sfătuirea
alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art. 83 alin. (1), să
voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale ori candidaţi
independenţi;
t) purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către
persoanele acreditate de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;
ţ) absenţa nejustificată a preşedintelui, a locţiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale,
stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora;
u) refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată
de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi;
v) tipărirea fără drept de buletine de vot, cu excepţia specimenului anulat pus la dispoziţia
competitorilor electorali;
w) încălcarea prevederilor art. 81 alin. (5);
x) nerespectarea hotărârilor birourilor şi oficiilor electorale; nerespectarea hotărârilor Autorităţii
Electorale Permanente;
 y) refuzul de a pune la dispoziţia agenţilor constatatori prevăzuţi la art. 110 documentele şi actele
necesare efectuării controlului.

ART. 109
Contravenţiile prevăzute la art. 108 lit. h), j), k), n), o), v) şi w) se sancţionează cu amendă de la 600 lei
la 1.000 lei, cele prevăzute la lit. c) - f), cu amendă de la 1.000 lei la 1.400 lei, cele prevăzute la lit. i), l),
m) şi r) - u), cu amendă de la 1.400 lei la 2.000 lei, iar cele prevăzute la lit. a), b), g), p),
q), x), y) şi z), cu amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei.

ART. 110
(1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 108, respectiv art. 109
se fac de către:
a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române şi ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei
Române, pentru faptele prevăzute la art. 108 lit. a), b), g) - k), m) - q), ş), w), x) şi z);
b) preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la art. 108 lit. j), l),
r), s), t) şi z);
c) preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii biroului electoral
ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii
birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art.
108 lit. ţ), u) şi z);
d) împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 108
lit. a), b), c), d), e), f), y) şi z);
e) prefecţii şi subprefecţii, pentru faptele prevăzute la art. 108 lit. v) şi z).
(2) abrogat;
(3) Contravenţiilor prevăzute la art. 108 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 111
Bunurile destinate sau folosite la săvârşirea contravenţiilor prevăzute la art. 108 lit. k), t) şi w)
ori rezultate din comiterea acestora se confiscă.

Legea nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum
şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente

ART. 2
(1) Alegerile parlamentare în România se desfăşoară cu respectarea caracterului universal, egal,
direct, secret şi liber exprimat al votului, în condiţiile prezentei legi.
(2) Cetăţenii români au dreptul de vot şi de a fi aleşi, indiferent de rasă, sex, naţionalitate, origine
etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau origine socială, conform Constituţiei şi legislaţiei
în vigoare.
(3) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate îşi exercită dreptul de vot în condiţiile
prezentei legi.
(4) Cetăţenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până
în ziua alegerilor inclusiv.
(5) Nu au drept de vot:
 a) debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie;
b) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre
judecătorească definitivă.
(6) Nu pot fi aleşi:
a) cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituţia României,
republicată;
b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (5);
c) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice
alte funcţii publice, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin lege.

ART. 3
(1) Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru
alegerea Camerei Deputaţilor.
(2) Fiecare alegător îşi exprimă votul personal. Exercitarea votului în numele altui alegător este
interzisă.
(3) Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret.
(4) Participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora.

ART. 7
(1) Pentru organizarea procesului electoral funcţionează în mod permanent Autoritatea Electorală
Permanentă, care emite hotărâri, decizii şi instrucţiuni. În perioada organizării alegerilor se formează
Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie la nivel judeţean, al municipiului
Bucureşti, oficii electorale de sector, în cazul municipiului Bucureşti, şi un birou electoral de
circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, precum şi birouri
electorale ale secţiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii în alegeri,
soţul/soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor
electorale.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică
autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral este
obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea contravenţională sau penală, după caz.
(4) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, persoanele care ocupă funcţii publice pot face
parte din birourile electorale.
(5) În cazul secţiilor de votare cu mai puţin de 500 de alegători arondaţi, Autoritatea Electorală
Permanentă poate stabili ca preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau locţiitorul acestuia să
îndeplinească atribuţiile prevăzute de prezenta lege pentru operatorii de calculator. La secţiile de votare
din străinătate, preşedintele secţiei de votare poate îndeplini şi atribuţiile prevăzute de prezenta lege
pentru operatorii de calculator.

ART. 8
(1) Birourile şi oficiile electorale lucrează în prezenţa majorităţii membrilor lor şi iau decizii cu votul
majorităţii membrilor prezenţi. Biroul Electoral Central lucrează în prezenţa majorităţii membrilor săi
şi adoptă decizii şi hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(2) În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.
 ART. 9
(1) Reprezentanţii partidelor politice, ai alianţelor politice şi ai alianţelor electorale, precum şi ai
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în birourile şi oficiile electorale nu pot primi
şi nu pot exercita alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.
(2) Reprezentanţii partidelor politice, ai alianţelor politice şi ai alianţelor electorale, precum şi ai
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale în birourile şi oficiile electorale pot fi
înlocuiţi, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în
preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar şi în ziua alegerilor.
(3) Membrii birourilor şi oficiilor electorale care nu reprezintă partide politice, alianţe politice, alianţe
electorale sau, după caz, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale pot fi înlocuiţi, în
caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, de către cei care i-au desemnat, cu respectarea, după caz, a
condiţiilor prevăzute la art. 11, 13, 15 şi 17.
ART. 10
Calitatea de membru al unui birou sau oficiu electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus
trimiterea în judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzute la art. 385 - 391 din Codul penal.
Constatarea cazului încetării de drept a calităţii de membru al unui birou sau oficiu electoral se face, în
termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de către preşedintele biroului electoral ierarhic superior,
iar în cazul Biroului Electoral Central, de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Dispoziţiile art. 9 se aplică în mod corespunzător.

ART. 15
(1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor al
acestuia, care sunt de regulă magistraţi sau jurişti, şi cel mult 8 reprezentanţi ai partidelor politice
parlamentare şi ai Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia care participă la
alegeri. Birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot funcţiona cu mai puţin de 5 membri.
(1^1) Dacă birourile electorale ale secţiilor de votare nu ating pragul de 8 reprezentanţi prevăzut la
alin. (1), numărul acestora se completează cu reprezentanţi ai celorlalte partide politice, organizaţii
ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice şi alianţelor electorale
participante la alegeri, prin tragere la sorţi.
(2) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi locţiitorul acestuia sunt desemnaţi de către
Autoritatea Electorală Permanentă, în şedinţă publică, anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi
computerizată, organizată la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti cu 15 zile înaintea datei
alegerilor, pe funcţii, dintre persoanele înscrise în corpul experţilor electorali, cu domiciliul sau
reşedinţa în judeţul respectiv, pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reşedinţei de sediul secţiei
de votare, precum şi pe baza criteriului studiilor absolvite. Au prioritate absolvenţii de studii
universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor juridice şi apoi absolvenţii de studii universitare de licenţă.
(3) În cazuri de forţă majoră, înlocuirea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare sau
a locţiitorilor acestora se realizează de Autoritatea Electorală Permanentă, prin tragere la sorţi
computerizată, dintre persoanele înscrise în corpul experţilor electorali, cu domiciliul sau reşedinţa în
judeţul respectiv, cu aplicarea corespunzătoare a alin. (2).
(4) Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează în procese-verbale semnate de reprezentanţii
Autorităţii Electorale Permanente şi preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie, care se aduc la
cunoştinţă publică prin afişare pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, respectiv la sediile birourilor
electorale de circumscripţie şi pe site-urile acestora, cu aplicarea corespunzătoare a art. 16 alin. (14).
 (5) În cel mult două zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (2), partidele politice, alianţele
politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă
la alegeri comunică biroului electoral de circumscripţie, respectiv oficiului electoral, în cazul
municipiului Bucureşti, lista reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de votare, sub forma
unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secţiei de votare, numele, prenumele, codul numeric
personal, domiciliul sau reşedinţa şi modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau
adresa de e-mail. Un partid politic, o alianţă politică, o alianţă electorală sau o organizaţie a cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri nu poate avea, într-un birou electoral al unei
secţii de votare, mai mult de 3 reprezentanţi.
(6) Desemnarea reprezentanţilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cu care se face completarea birourilor
electorale ale secţiilor de votare se face de preşedintele biroului electoral de circumscripţie, respectiv
de preşedintele oficiului electoral, în cazul municipiului Bucureşti, în prezenţa reprezentanţilor
partidelor politice în biroul electoral de circumscripţie sau în oficiul electoral respectiv, în 48 de ore de
la data expirării termenului prevăzut la alin. (5), cu respectarea ordinii de completare prevăzute la art.
13 alin. (7) şi (8). Operaţiunile de desemnare a membrilor cu care se completează biroul electoral al
secţiei de votare se consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestitură. Birourile
electorale ale secţiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanţii
partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale.
(7) La solicitarea scrisă a delegaţilor partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au desemnat reprezentanţi în birourile
electorale ale secţiilor de votare, preşedintele biroului electoral de circumscripţie sau, după caz, al
oficiului electoral pune la dispoziţia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a
birourilor electorale ale secţiilor de votare.
(8) În două zile de la expirarea termenului de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare,
preşedintele biroului electoral de circumscripţie comunică primarilor, prin intermediul instituţiilor
prefectului, componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare aflate în raza teritorială a
localităţilor acestora.

ART. 16
(1) Poate fi admisă în corpul experţilor electorali, prin decizie a Autorităţii Electorale Permanente,
persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are cetăţenia română;
b) cunoaşte limba română, scris şi vorbit;
c) are drept de vot;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare îndeplinirii funcţiei;
e) nu face parte dintr-un partid politic;
f) a absolvit studii universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor juridice sau în alte domenii;
g) nu este urmărită penal, trimisă în judecată penală sau condamnată penal.
(2) În situaţia în care numărul absolvenţilor de studii universitare de licenţă în domeniul ştiinţelor
juridice sau în alte domenii dintr-o localitate este insuficient, prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit.
f), în corpul experţilor electorali pot fi admise şi persoane care au absolvit cel puţin învăţământul general
obligatoriu.
 (3) Admiterea în corpul experţilor electorali se face pe baza avizului favorabil acordat de Autoritatea
Electorală Permanentă pentru activitatea anterioară ca preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare
sau de locţiitor al acestuia, precum şi pe bază de examen.
(4) Autoritatea Electorală Permanentă acordă aviz favorabil persoanei care a exercitat funcţia de
preşedinte al biroului electoral al secţiei de votare sau de locţiitor al acestuia la cel puţin un scrutin şi
care:
a) îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1);
b) a depus în scris, la primari sau prefecţi, ori la Autoritatea Electorală Permanentă, în scris sau în
format electronic, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, o cerere scrisă, datată şi
semnată, conţinând numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, reşedinţa, ocupaţia,
profesia, telefonul şi adresa de e-mail, însoţită de o declaraţie privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute
la alin. (1);
c) nu a săvârşit contravenţii în legătură cu alegerile sau cu un referendum;
d) nu a săvârşit erori în operaţiunile de consemnare a rezultatelor votării în procesele-verbale;
e) nu a fost exclusă din corpul experţilor electorali;
f) nu s-a retras din corpul experţilor electorali.
(5) Primarii şi prefecţii redirecţionează cererile depuse conform alin. (4) lit. b) către Autoritatea
Electorală Permanentă în 48 de ore de la înregistrare, dar nu mai târziu de 40 de zile înaintea datei
alegerilor.
(6) La examenul pentru admiterea în corpul experţilor electorali poate participa orice persoană care
îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin.(1) şi care nu a fost exclusă din corpul experţilor electorali, sub
condiţia ca excluderea să fi avut loc cu mai mult de 6 luni înaintea examenului
(7) Pot participa la examenul pentru admiterea în corpul experţilor electorali persoanele prevăzute la
alin. (6) care declară în scris că îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - g) şi care solicită
Autorităţii Electorale Permanente, printr-o cerere scrisă, datată şi semnată, conţinând numele,
prenumele, codul numeric personal, domiciliul, reşedinţa, ocupaţia, profesia, telefonul şi adresa de e-
mail, admiterea în corpul experţilor electorali pe bază de examen.
(8) Metodologia de organizare a examenului de admitere în corpul experţilor electorali este stabilită
prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente*).
(9) Excluderea din corpul experţilor electorali se realizează de către Autoritatea Electorală Permanentă
în cazul săvârşirii de contravenţii privind alegerile sau referendumurile, precum şi în cazul săvârşirii de
erori grave în procesul de consemnare a rezultatelor votării în procesele-verbale.
(10) La solicitarea Autorităţii Electorale Permanente, autorităţile publice cu atribuţii în domeniul
electoral au obligaţia de a pune la dispoziţie, gratuit, spaţii pentru organizarea examenelor pentru
admiterea în corpul experţilor electorali.
(11) Retragerea din corpul experţilor electorali se realizează pe bază de cerere formulată în scris în
cel mult 5 zile de la data începerii perioadei electorale.
(12) În cazul în care un expert electoral nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al unui birou electoral
al unei secţii de votare sau funcţia de locţiitor al acestuia cu ocazia unor alegeri este obligat să solicite
în scris Autorităţii Electorale Permanente suspendarea din corpul experţilor electorali, pe durata
acestora, cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei alegerilor.
(13) Autoritatea Electorală Permanentă gestionează corpul experţilor electorali, care cuprinde
următoarele date de identificare ale persoanelor înscrise: numele, prenumele, codul numeric personal,
domiciliul, reşedinţa, ocupaţia, profesia, telefonul şi adresa de e-mail.
(14) Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoştinţă publică, prin afişare pe site-ul propriu,
următoarele date de identificare ale persoanelor înscrise în corpul experţilor electorali:
 a) numele;
b) prenumele;
c) iniţiala tatălui;
d) domiciliul - se înscriu numai judeţul şi localitatea sau municipiul Bucureşti şi sectorul, după caz.
(15) Autoritatea Electorală Permanentă transmite prefecţilor informaţiile prevăzute la alin. (13)
privind persoanele desemnate ca preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai
acestora.
(16) Expertul electoral nu poate participa la campania electorală.
(17) Prezentul articol se aplică în mod corespunzător persoanelor cu domiciliul sau reşedinţa în
străinătate.

ART. 17
1) Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un
locţiitor al acestuia şi cel mult 8 reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare şi ai Grupului
parlamentar al minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor în numele organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale membre ale acestuia care participă la alegeri. Birourile electorale
ale secţiilor de votare din străinătate nu pot funcţiona cu mai puţin de 3 membri, dintre care unul este
preşedinte.
(2) Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi locţiitorii acestora sunt
desemnaţi de către Autoritatea Electorală Permanentă la propunerea şefilor misiunilor diplomatice şi
ai oficiilor consulare. Desemnarea se realizează în baza cererilor cetăţenilor cu drept de vot, semnate
şi datate, prin care se declară şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 16 alin. (1), transmise prin
poştă, fax ori e-mail sau depuse la misiunile diplomatice şi oficiile consulare. Deciziile privind
desemnarea preşedinţilor birourilor secţiilor de votare din străinătate şi a locţiitorilor acestora se
comunică biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în
afara ţării. Operaţiunile de desemnare a preşedinţilor birourilor secţiilor de votare din străinătate şi a
locţiitorilor acestora încep cu 30 de zile înaintea datei votării, pe măsură ce sunt stabilite sediile
secţiilor de votare din străinătate, şi se finalizează până cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei votării,
fiind aduse la cunoştinţă publică prin afişare pe site-ul biroului electoral de circumscripţie pentru
cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.
(3) În cel mult 5 zile de la data finalizării operaţiunilor de desemnare a preşedinţilor birourilor
electorale ale secţiilor de votare din străinătate şi a locţiitorilor acestora, formaţiunile politice
prevăzute la alin. (1) care au propus candidaturi ce au rămas definitive transmit biroului electoral de
circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, prin mijloace
electronice, listele reprezentanţilor lor în biroul electoral al secţiei de votare din străinătate respective,
cuprinzând numele, prenumele, telefoanele, e-mailurile şi codurile numerice personale ale titularului şi
ale supleanţilor, însoţite de declaraţiile lor de acceptare. O formaţiune politică poate avea un titular şi
2 supleanţi ai acestuia pentru fiecare secţie de votare. Supleanţii pot înlocui temporar titularii când
aceştia nu pot participa la activitatea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate.
(4) În cel mult 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (3), preşedintele biroului
electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării
completează birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, ai căror preşedinţi şi locţiitori
au fost desemnaţi. În această componenţă, birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate
îndeplinesc toate atribuţiile prevăzute de prezenta lege. Operaţiunile de completare a birourilor
electorale ale secţiilor de votare din străinătate se consemnează în procese-verbale care reprezintă
actele de învestire, fiind aduse la cunoştinţă publică prin afişare pe site-ul biroului electoral de
circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării şi comunicate
Ministerului Afacerilor Externe şi Autorităţii Electorale Permanente.
(5) Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate trebuie
să se finalizeze până cel mai târziu cu 7 zile înaintea datei votării.
(6) În urma învestirii într-un birou electoral al secţiei de votare din străinătate, preşedintele,
locţiitorul şi ceilalţi membri sunt obligaţi să îndeplinească atribuţiile ce le revin conform legii, aceştia
răspunzând pentru buna gestiune a materialelor ce le sunt predate pentru desfăşurarea procesului
electoral.
(7) În cazul în care numărul persoanelor propuse de formaţiunile politice este insuficient pentru
completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, acestea sunt completate cu
cetăţeni români cu drept de vot propuşi de către şefii misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare,
după caz.
(8) În situaţia în care birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot fi completate conform alin.
(3) şi (7), acestea se completează de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie pentru
cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării cu personal asigurat de către Ministerul
Afacerilor Externe, precum şi de alte autorităţi publice, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe.
Costurile deplasării şi cazării personalului trimis în străinătate pentru a face parte din birourile
electorale ale secţiilor de votare sunt suportate de către Ministerul Afacerilor Externe.
(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), dacă preşedintele biroului electoral al unei secţii de
votare din străinătate constată, în preziua sau ziua votării, că numărul membrilor biroului electoral este
insuficient pentru buna desfăşurare a votării, acesta poate suplimenta numărul membrilor biroului
electoral respectiv, până la cel mult 15 membri, cu aprobarea biroului electoral de circumscripţie pentru
cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Completarea se poate face cu supleanţii
propuşi de către formaţiunile politice prevăzute la alin. (1) sau, dacă numărul acestora nu este suficient,
cu orice cetăţean român cu drept de vot, fiind consemnată într-un proces-verbal.
(10) Toate cheltuielile privind transportul, cazarea, masa şi alte cheltuieli curente ale
reprezentanţilor formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate se
suportă de către cei care îi desemnează.
(11) Atunci când numărul persoanelor propuse potrivit alin. (3) este insuficient sau când acestea nu
au confirmat până cu 3 zile înaintea datei votării, în scris, prin e-mail sau mesaj text, că se vor prezenta
la activitatea biroului electoral al secţiei de votare din străinătate, acesta este completat cu supleanţii
propuşi de aceeaşi formaţiune politică, până cel mai târziu cu două zile înaintea zilei votării, iar dacă
aceştia nu confirmă prezenţa, se completează, inclusiv în ziua votării, de către preşedinţii birourilor
electorale ale secţiilor de votare din străinătate, după informarea biroului electoral ierarhic superior,
cu cetăţeni români cu drept de vot propuşi de către şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor consulare.
 (12) În cazul în care preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate nu îşi
îndeplinesc atribuţiile ce le revin sau săvârşesc contravenţii prevăzute de prezenta lege, sunt înlocuiţi,
de îndată, la solicitarea biroului electoral ierarhic superior, cu locţiitorii acestora. În cazul în care
ceilalţi membri ai birourilor electorale ale secţiilor de votare nu îşi îndeplinesc atribuţiile ce le revin
sau săvârşesc contravenţii prevăzute de prezenta lege, sunt înlocuiţi, de îndată, de către preşedinţii
birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, după informarea biroului electoral ierarhic
superior, cu cetăţeni români cu drept de vot propuşi de către şefii misiunilor diplomatice şi ai oficiilor
consulare.
Cetăţenii români cu drept de vot prevăzuţi la alin. (8), (9) şi (11) trebuie să îndeplinească condiţiile
prevăzute la art. 16 alin. (1), dovedite prin declaraţie pe propria răspundere

ART. 18
Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:
a) primesc de la primari, pe bază de proces-verbal, un exemplar al listelor electorale permanente, în
preziua votării;
b) primesc de la primari buletinele de vot, ştampila de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT",
formularele pentru încheierea proceselor-verbale şi alte materiale necesare desfăşurării procesului
electoral, precum şi două buletine de vot, câte unul pentru alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor,
anulate de către preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pe care le vor afişa într-un loc vizibil,
în ziua premergătoare alegerilor; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate primesc aceste
materiale din partea biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii românii cu domiciliul sau
reşedinţa în afara ţării, pe bază de proces-verbal, cu sprijin logistic din partea Ministerului Afacerilor
Externe;
c)conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul
acestuia;
d) numără voturile şi consemnează rezultatele votării;
e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
f) înaintează birourilor electorale de circumscripţie sau oficiului electoral de sector procesele-verbale
cuprinzând rezultatele votării, prin mijloace electronice şi pe suport hârtie, buletinele de vot
întrebuinţate şi necontestate, buletinele de vot nule şi pe cele contestate, împreună cu contestaţiile
depuse şi materialele la care acestea se referă, precum şi listele electorale utilizate în cadrul secţiei de
votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate predau
aceste materiale, cu excepţia buletinelor de vot întrebuinţate şi necontestate, biroului electoral de
circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, pe bază de proces-
verbal, cu sprijin logistic din partea Ministerului Afacerilor Externe, iar în cazul în care acesta şi-a
încetat activitatea, Tribunalului Bucureşti;
g) predau prefectului, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot anulate şi neutilizate, ştampilele şi
celelalte materiale utilizate în desfăşurarea votării; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate
predau aceste materiale, precum şi buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate misiunii diplomatice sau
oficiului consular;
h) eliberează fiecărui reprezentant al partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din componenţa biroului câte o copie de pe
fiecare proces-verbal, certificată de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare;
 i) eliberează, la cererea atât a observatorilor organizaţiilor neguvernamentale, cât şi a reprezentanţilor
presei acreditaţi pe lângă respectivele secţii de votare, prin preşedintele secţiei de votare, câte o copie a
fiecărui proces-verbal care consemnează rezultatul alegerilor în secţia respectivă;
j) verifică, prin mijloace electronice, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru exercitarea
dreptului de vot, precum şi corelaţiile din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării,
conform procedurii stabilite prin hotărâre a Biroului Electoral Central.

ART. 19
(1) Partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale care participă la alegeri conform prezentei legi, precum şi candidaţii
independenţi pot contesta modul de formare şi componenţa birourilor electorale, în cel mult 48 de ore
de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de completare a acestor birouri.
(2) Contestaţiile se depun la şi se soluţionează de către organismul electoral constituit la nivelul
imediat superior celui la care funcţionează biroul la care se referă contestaţia sau de către Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie, în cazul în care contestaţia se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel
mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie este definitivă.

ART. 49
(1) Listele electorale permanente din ţară se întocmesc şi se tipăresc de către primari, pe secţii de
votare, pe baza datelor şi informaţiilor cuprinse în Registrul electoral.
(2) Alegătorii români care au făcut cereri prevăzute la art. 42 alin. (2) sunt înscrişi în listele electorale
permanente din străinătate.
(3) Listele electorale permanente din străinătate se întocmesc de către Autoritatea Electorală
Permanentă şi se transmit biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau
reşedinţa în afara ţării, până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei votării.
(4) Până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor, dar nu mai târziu de 24 de ore de la solicitare,
primarii sunt obligaţi să pună la dispoziţia partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, la cererea şi pe
cheltuiala acestora, un extras din Registrul electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate
administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data naşterii şi domiciliul, precum şi secţia de
votare la care au fost arondaţi, pe suport electronic sau hârtie.
(5) Listele electorale permanente cuprinzând alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în România se
tipăresc de către primari, în două exemplare, până cel mai târziu cu 3 zile înaintea datei alegerilor, şi
cuprind: numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa, după caz,
seria şi numărul actului de identitate, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare şi o
rubrică destinată semnăturii alegătorului. Listele electorale permanente cuprinzând alegătorii cu
domiciliul sau reşedinţa în România se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-
teritoriale. Un exemplar se păstrează de către secretarul unităţii administrativ-teritoriale, iar un exemplar
se predă birourilor electorale ale secţiilor de votare.
(6) Listele electorale permanente din străinătate cuprind: numele şi prenumele alegătorului, codul
numeric personal, domiciliul sau reşedinţa din străinătate, după caz, seria şi numărul actului de
identitate, numărul circumscripţiei electorale, numărul secţiei de votare şi o rubrică destinată
semnăturii alegătorului. Listele electorale permanente din străinătate se semnează de către
împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente.
 ART. 51
(1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezenta lege şi vor cuprinde
elementele prevăzute la art. 49 alin. (5) sau (6), după caz. Listele electorale suplimentare se semnează
de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare unde au fost întocmite.
(2) În listele electorale suplimentare utilizate în secţiile de votare din ţară vor fi trecute, de către
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, următoarele persoane:
a) persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa pe raza secţiei de
votare respective, însă au fost omise din lista electorală permanentă;
b) persoanele care se prezintă la vot şi fac dovada că au reşedinţa pe raza secţiei de votare respective,
însă nu au făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă;
c) persoanele care în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde îşi au
domiciliul sau reşedinţa şi care fac dovada că au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei
electorale în care se află secţia de votare respectivă;
d) membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau
reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de votare respectivă;
e) persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a
ordinii, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale în care se află secţia de
votare respectivă;
f) candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală respectivă.
(3) În listele electorale suplimentare utilizate în secţiile de votare din străinătate vor fi trecute, de
către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, următoarele persoane:
a) persoanele care se prezintă la vot la secţiile de votare organizate în străinătate şi care fac dovada
că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
personalul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare, secţiilor consulare şi institutelor culturale
din străinătate;
b) membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi operatorii de calculator din străinătate, dacă
au domiciliul sau reşedinţa în străinătate;
c) candidaţii, dacă aceştia candidează în circumscripţia electorală externă.
(4) Întâmpinările formulate cu privire la listele electorale suplimentare se soluţionează de către biroul
electoral al secţiei de votare, prin decizie.
(5) La secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare
care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate pe terminalele
informatice din cadrul Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului
ilegal.
(6) În situaţia disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de
prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport hârtie
şi cuprind rubrici pentru numele şi prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa
alegătorului, precum şi semnătura acestuia.

ART. 81
(1) Fiecare secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de urne etichetate corespunzător
pentru alegerea Senatului, respectiv a Camerei Deputaţilor, urnă specială, cabine, ştampile cu menţiunea
"VOTAT", având în vedere numărul alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi respectarea duratei
votării prevăzute de lege. Buletinul de vot introdus în cealaltă urnă decât cea corespunzătoare tipului de
alegere este luat în calcul dacă votul este valabil exprimat.
 (2) Cabinele şi urnele trebuie aşezate numai în încăperea în care se află localul de vot. Cabinele,
urnele, ştampilele şi celelalte materiale necesare biroului electoral al secţiei de votare se asigură de către
primarii comunelor, oraşelor, municipiilor şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale
municipiilor, împreună cu prefecţii.
(3) În preziua votării primarii predau preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare
materialele necesare votării. După preluarea buletinelor de vot, a ştampilelor, a listelor electorale
permanente şi a celorlalte tipizate necesare votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare,
împreună cu locţiitorul acestuia asigură, cu sprijinul logistic al primarului, transportul acestora, sub paza
personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în localul de vot.
(4) Materialele prevăzute la alin. (3) se predau preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare pe
bază de borderou de predare-primire, cuprinzând felul şi numărul de exemplare.
(5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi ceilalţi membri ai biroului electoral al secţiei
de votare trebuie să fie prezenţi la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind
obligaţi să verifice materialele prevăzute la alin. (3). Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare
dispune măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare, precum şi
îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de
votare.
(6) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
(7) La plecare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sigilează toate căile de intrare în
localul de vot cu benzi de hârtie, pe care le semnează după ce aplică în prealabil ştampila de control.
Este interzisă părăsirea localului de vot cu ştampila de control, ştampile cu menţiunea "VOTAT",
buletine de vot sau liste electorale.

ART. 82
(1) În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, după caz, a
persoanelor acreditate, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând,
în procesul-verbal prevăzut la art. 93, numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente,
numărul pachetelor de buletine de vot, separat pentru Senat şi Camera Deputaţilor, precum şi numărul
ştampilelor cu menţiunea "VOTAT". După încheierea acestei operaţii închide şi sigilează urnele,
aplicând ştampila de control a secţiei de votare.
(2) Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele este obligat să asigure aplicarea ştampilei
de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea.
(3) Votarea începe la ora 7,00 şi are loc până la ora 21,00.

Art. 82^1.
(1) În ziua de sâmbătă, la încheierea programului de votare prevăzut la art. 6 alin. (11), preşedinţii
birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate, în prezenţa celorlalţi membri, iau următoarele
măsuri:
a) sigilează urnele de vot prin lipirea de benzi de hârtie pe deschizăturile acestora, pe care le
semnează după ce aplică în prealabil ştampila de control;
b) introduc ştampilele cu menţiunea «VOTAT» într-un plic pe care îl sigilează şi pe care aplică
ştampila de control;
 c) încheie un proces-verbal în care consemnează numărul buletinelor de vot nefolosite şi numărul
alegătorilor prezenţi la vot.
(2) La plecarea din localul de vot, după realizarea operaţiunilor prevăzute la alin. (1), preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare sigilează toate căile de acces în localul de vot cu benzi de hârtie,
pe care le semnează după ce aplică în prealabil ştampila de control. Este interzisă părăsirea localului
de vot cu ştampila de control, ştampile cu menţiunea «VOTAT», buletine de vot sau liste electorale.
(3) În ziua de duminică, la începerea programului de votare prevăzut la art. 6 alin. (11), ridicarea
sigiliilor se va face de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare din străinătate, în prezenţa
celorlalţi membri ai biroului electoral al secţiei de votare, numai după ce s-a verificat integritatea
sigiliilor, a listelor electorale şi a buletinelor de vot nefolosite.
(4) Localurile secţiilor de votare din străinătate sunt monitorizate video, în condiţiile stabilite prin
hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.

ART. 83
(1) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară îşi pot
exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte
de identitate, valabile în ziua votării:
a) cartea de identitate;
b) cartea electronică de identitate;
c) cartea de identitate provizorie;
d) buletinul de identitate;
e) paşaportul diplomatic;
f) paşaportul diplomatic electronic;
g) paşaportul de serviciu;
h) paşaportul de serviciu electronic;
i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
(2) Cetăţenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscrişi în Registrul electoral cu
adresa de reşedinţă în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în
străinătate în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoţite de un
document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei:
a) cartea de identitate;
b) cartea electronică de identitate;
c) cartea de identitate provizorie;
d) buletinul de identitate;
e) paşaportul diplomatic;
f) paşaportul diplomatic electronic;
g) paşaportul de serviciu;
h) paşaportul de serviciu electronic;
i) paşaportul simplu;
j) paşaportul simplu electronic;
k) paşaportul simplu temporar.
(3) Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare
organizate în străinătate, conform prezentei legi, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate,
valabile în ziua votării:
 a) paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu;
b) paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu;
c) paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.
(4) Prin reşedinţă în străinătate se înţelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are
locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu, şi unde posedă un drept legal de şedere mai mare de 90
de zile. Documentele care atestă reşedinţa în străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe,
prin ordin.
(5) Militarii, poliţiştii şi personalul civil român din instituţiile sistemului de apărare, ordine publică
şi siguranţă naţională trimişi în misiune în teatre de operaţiuni din străinătate îşi exercită dreptul de vot
la orice secţie de votare constituită în ţara în care îşi desfăşoară misiunea. Aceştia vor fi înscrişi în lista
electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi vor vota în baza
paşaportului de serviciu.

ART. 84
(1) Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au
domiciliul ori reşedinţa, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă
unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice
secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.
(2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare
alegător prezintă actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa operatorului de
calculator al biroului electoral al secţiei de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în
Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal.
(3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare
respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal
semnalează dacă:
a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
b) persoana care s-a prezentat la vot şi-a pierdut drepturile electorale;
c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secţie de votare;
d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau
reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective şi dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în
Registrul electoral cu adresa de reşedinţă;
e) persoana care s-a prezentat la vot şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.
(4) În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de
prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de
identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare:
a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana care
şi-a pierdut drepturile electorale şi persoana care a optat să voteze prin corespondenţă;
b) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat
la altă secţie de votare;
c) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare unde a fost arondat conform reşedinţei, în cazul
în care acesta a fost înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă;
d) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, este omisă din lista
electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective; în
cazul în care persoana omisă este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare,
preşedintele biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în
 acest sens şi va radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează
în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT";
e) înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, are domiciliul sau
reşedinţa în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale; în cazul
în care persoana este înscrisă în lista electorală permanentă existentă la altă secţie de votare, preşedintele
biroului electoral al acelei secţii de votare va fi notificat de către sistemul informatic în acest sens şi va
radia persoana respectivă din lista electorală permanentă; după ce alegătorul semnează în lista electorală
suplimentară îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT";
f) permite alegătorului care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi este înscris în lista electorală
permanentă să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă îi
încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT".
(5) În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, preşedintele face o menţiune
în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a unui alt membru al biroului electoral.
(6) Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în
patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.
(7) Ştampila cu menţiunea "VOTAT" trebuie să fie rotundă şi astfel dimensionată încât să fie mai
mică decât patrulaterul în care se aplică.
(8) După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ştampila de
control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a
buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.
(9) În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat,
acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se
menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare.
(10) Ştampila cu menţiunea "VOTAT", încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o
aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza
cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data
scrutinului.
(11) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se
prelungească nejustificat.
(12) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca
alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului
de vot, în sediul secţiei de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul sediului secţiei de votare,
precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 50 m.Pentru menţinerea ordinii, preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare va avea la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de
primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.

(13) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de delegaţii şi de

observatorii acreditaţi, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau
în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
(14) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale şi persoanelor acreditate să poarte
ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.
(15) Operatorii de calculator au statut de personal tehnic auxiliar.
 ART. 85
(1) Candidaţii şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare au dreptul să conteste identitatea
persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral
al secţiei de votare prin orice mijloace legale.
(2) În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare va
opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza această
situaţie autorităţilor competente.
(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive
temeinice.
(4) Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la uşa
localului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.
(5) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi
materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul
suspendării nu pot părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral
al secţiei de votare în acelaşi timp.
(6) Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare în condiţiile prezentei legi nu pot fi
obligate să părăsească sala de votare în acest timp.
(7) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
(8) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru
a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de
votare.
(9) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat să
primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului de
votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori acreditaţi,
reprezentanţi acreditaţi ai presei scrise, radioului şi televiziunii, români şi străini, ori alegători prezenţi în
secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea în dublu
exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, respectiv locţiitorul acestuia va menţiona pe
copia care rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoştinţă de sesizarea respectivă
şi numărul sub care aceasta este înregistrată.
(10) Pentru cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia electorală respectivă care nu se pot deplasa la
sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate, preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de
sănătate ori de invaliditate, înregistrată la cea mai apropiată secţie de votare de locul în care se află în ziua
votării, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială
şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea "VOTAT" şi buletine de vot - la locul unde se
află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei secţii de votare se utilizează o singură urnă
specială. Urna specială poate fi transportată numai de membrii biroului electoral al secţiei de votare,
sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne. În cazul cetăţenilor care nu se pot
deplasa la sediul secţiei de votare, cererile scrise se pot transmite prin intermediul altor persoane sau
prin intermediul personalului de specialitate din unităţile medicale unde se află internaţi, după caz.
(11) În cazurile prevăzute la alin. (10), votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal
de către preşedintele biroului electoral de pe lista electorală permanentă sau suplimentară existentă la
secţia respectivă. Extrasul se semnează de către preşedinte şi se ştampilează, iar persoanele cuprinse în
aceste extrase trebuie să fie radiate din celelalte liste electorale existente la secţie.
 (12) În modalitatea prevăzută la alin. (10) şi (11) pot vota numai persoanele care domiciliază pe raza
teritorială a circumscripţiei electorale din ţară.
(13) Codurile numerice personale ale alegătorilor care au formulat cereri potrivit alin. (10) sunt
preînregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal,
urmând a fi înregistrate definitiv la întoarcerea în localul de vot a echipei prevăzute la alin. (10) pe
baza semnăturilor în extrasul prevăzut la alin. (11).
(14) Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă
de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţia de votare potrivit legii, preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai
exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.

ART. 86
Pentru secţiile de votare din străinătate, dispoziţiile prezentului capitol se aplică, după caz, cu
luarea în considerare a condiţiilor specifice privind organizarea secţiilor de votare în străinătate.

ART. 87
(1) Disfuncţionalitatea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a
votului ilegal nu poate determina suspendarea sau întreruperea votării. În această situaţie, prin excepţie
de la prevederile art. 84 alin. (2), alegătorii prezintă actul de identitate operatorului de calculator sau
membrului biroului electoral al secţiei de votare desemnat de preşedintele acestuia, care consemnează
pe suport electronic ori hârtie, după caz, codurile numerice personale ale alegătorilor şi ora la care s-
au prezentat la vot. Prevederile art. 84 alin. (4) - (10) se aplică în mod corespunzător.
(2) Durata disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire
a votului ilegal se consemnează de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un
proces-verbal. Atât apariţia, cât şi încetarea disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a
prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal sunt notificate telefonic biroului electoral ierarhic
superior de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.
(3) Metodologia de aplicare a prevederilor alin. (1) şi (2) este stabilită prin hotărâre a Autorităţii
Electorale Permanente.

ART. 88
(1) La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi
dispune închiderea localului de vot.
(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând
în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot, în
condiţiile prezentei legi.
(3) La ora 21,00, urna specială trebuie să se afle în localul secţiei de vot.
(4) Alegătorii aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (2) pot vota până cel mult la ora 23,59.
(5) 2 membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora
21,00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de
vot şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot.

ART. 89
(1) La toate operaţiunile efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista, în afara
membrilor acestora, a operatorilor de calculator şi a personalului de pază, candidaţii, persoanele acreditate
în condiţiile prezentei legi, reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente, membrii birourilor electorale
de circumscripţie, ai oficiilor electorale şi ai Biroului Electoral Central.
(2) În sensul prezentei legi, prin persoane acreditate se înţelege următoarele:
a) observatori interni, desemnaţi de către asociaţii sau fundaţii, care desfăşoară activităţi de apărare a
democraţiei şi a drepturilor omului, acreditate de către Autoritatea Electorală Permanentă;
b) reprezentanţi ai instituţiilor mass-media româneşti, acreditate de către Autoritatea Electorală
Permanentă;
c) observatori internaţionali, desemnaţi de către organizaţii străine sau internaţionale pentru
observarea alegerilor ori invitaţi de către autorităţile române, acreditaţi de către Autoritatea Electorală
Permanentă;
d) reprezentanţi ai instituţiilor mass-media străine, acreditaţi de către Autoritatea Electorală
Permanentă;
e) delegaţi ai partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ai organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, acreditaţi de către birourile electorale de circumscripţie,
conform legii.
(3) Până cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor, asociaţia sau fundaţia care doreşte să îşi
desemneze observatori interni trebuie să depună o cerere la Autoritatea Electorală Permanentă prin care
solicită acreditarea la scrutinul respectiv. Cererea trebuie să fie însoţită de documente din care rezultă
că asociaţia sau fundaţia desfăşoară activităţi de apărare a democraţiei şi a drepturilor omului şi este
legal constituită cu cel puţin 6 luni înaintea datei alegerilor.
(4) Până cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor, instituţia mass-media care doreşte să îşi
desemneze reprezentanţi trebuie să depună o cerere la Autoritatea Electorală Permanentă prin care
solicită acreditarea la scrutinul respectiv. Cererea trebuie să fie însoţită de documente din care rezultă
că instituţia desfăşoară activităţi în domeniul mass-media.
(5) Pe baza documentului de acreditare emis de către Autoritatea Electorală Permanentă, asociaţia,
fundaţia sau instituţia mass-media poate desemna ca observatori interni sau reprezentanţi, după caz,
numai persoane care nu au apartenenţă politică.
(6) Acreditarea observatorilor internaţionali şi a reprezentanţilor instituţiilor mass-media străine care
solicită acest lucru se face de către Autoritatea Electorală Permanentă.
(7) Contestaţia privind acreditarea sau respingerea solicitării de acreditare se soluţionează de către
Curtea de Apel Bucureşti, în termen de două zile de la data înregistrării. Hotărârea dată este definitivă.
(8) Acreditarea emisă de Autoritatea Electorală Permanentă asociaţiilor, fundaţiilor şi instituţiilor
mass-media româneşti dă dreptul acestora de a desemna observatori interni şi reprezentanţi interni pe
lângă toate birourile electorale ale secţiilor de votare.
(9) Observatorii interni şi reprezentanţii instituţiilor mass-media româneşti pot asista la operaţiunile
birourilor electorale ale secţiilor de votare numai pe baza ecusoanelor emise de către asociaţia, fundaţia
sau instituţia mass-media românească acreditată de către Autoritatea Electorală Permanentă, însoţite de
actul de identitate.
(10) Procedura de acreditare, modelele documentelor de acreditare şi ale ecusoanelor sunt stabilite
prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente.
(11) Acreditarea delegaţilor partidelor politice se face de către birourile electorale de circumscripţie,
conform procedurii stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central, la cererea scrisă a conducerilor
organizaţiilor judeţene ale partidelor politice, ale alianţelor politice şi ale alianţelor electorale sau ale
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu au reprezentanţi în birourile
electorale ale secţiilor de votare, făcută cu cel puţin 5 zile înaintea datei alegerilor.
 (12) Observatorii internaţionali şi reprezentanţii instituţiilor mass-media străine pot asista la
operaţiunile birourilor electorale ale secţiilor de votare numai pe baza documentului de acreditare emis
de către Autoritatea Electorală Permanentă, care este valabil şi în copie, însoţit de actul de identitate.
(13) Delegaţii acreditaţi ai partidelor politice pot asista la operaţiunile birourilor electorale ale
secţiilor de votare numai pe baza documentului de acreditare emis de către biroul electoral de
circumscripţie, care este valabil şi în copie, însoţit de actul de identitate.

ART. 90
(1) Persoanele acreditate pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi
terminând cu momentul încheierii şi semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a
procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă.
(2) Persoanele acreditate nu pot interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor,
având numai dreptul de a sesiza în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei
neregularităţi. Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a prevederilor
prezentei legi atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a
constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secţia de votare.
(3) La biroul electoral al secţiei de votare, persoanele acreditate pot staţiona numai în spaţiul stabilit
în acest sens în sala de votare de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

ART. 91
La toate operaţiunile ce ţin de numărarea voturilor participă membrii birourilor electorale ale secţiilor
de votare şi pot asista candidaţii, persoanele acreditate în condiţiile prezentei legi, reprezentanţii
Autorităţii Electorale Permanente, membrii birourilor electorale de circumscripţie, ai oficiilor electorale
şi ai Biroului Electoral Central.

ART. 92
(1) ART. 92
(1) După închiderea localului secţiei de vot, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral şi
a persoanelor acreditate, verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare
şi introduce ştampilele cu menţiunea "VOTAT" într-un plic care se sigilează prin aplicarea ştampilei de
control a secţiei de votare. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemnează în procesul-verbal
prevăzut la art. 93.
(2) După efectuarea operaţiunii prevăzute la alin. (1) preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare anulează buletinele de vot rămase neîntrebuinţate şi consemnează distinct, în procesele-verbale
pentru fiecare tip de alegere, numărul buletinelor de vot anulate. În cazul în care există pachete intacte cu
buletine de vot, menţiunea "ANULAT" se înscrie o singură dată pe pachetul respectiv şi se aplică o singură
dată ştampila de control.
(3) Se numără toţi alegătorii din listele electorale permanente şi suplimentare care au participat la vot
şi se consemnează numărul lor în rubricile corespunzătoare din procesele-verbale. Se îndosariază listele
electorale suplimentare în ordinea întocmirii lor.
(4) Pentru fiecare tip de alegere se adună buletinele de vot utilizate aşa cum rezultă din listele de
alegător cu buletinele de vot neutilizate şi anulate. Suma acestora, care trebuie să corespundă cu numărul
de buletine primite în cadrul secţiei de votare, se consemnează în procesul-verbal. În cazul în care suma
lor este alta decât numărul de buletine de vot primite, se precizează în procesul-verbal motivul pentru care
apare eroarea, luându-se în considerare şi întâmpinările şi contestaţiile adresate biroului electoral al secţiei
de votare.
 (5) În cazul în care suma nu se verifică, membrii biroului electoral al secţiei de votare pot avea opinii
separate. Acestea se consemnează în procesul-verbal.
(6) După aceste operaţiuni se procedează la deschiderea urnelor. Deschiderea urnelor se face în mod
succesiv. Următoarea urnă se deschide numai după ce se efectuează numărătoarea buletinelor de vot şi se
consemnează rezultatele în procesul-verbal de la urna anterioară.
(7) Preşedintele va citi, cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, denumirea competitorului
electoral votat şi va arăta buletinul de vot celor prezenţi.
(8) Pe formularul tipizat elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, unul dintre membrii biroului
electoral, asistat de cel puţin încă un membru al acestuia, consemnează opţiunea ce rezultă prin citirea
fiecărui buletin de vot.
(9) Fiecare buletin de vot citit şi consemnat în formular este aşezat de către preşedinte, ajutat de
ceilalţi membri ai biroului electoral, într-un pachet separat pentru fiecare competitor electoral.
(10) Pentru buletinele de vot nule, voturi albe, precum şi pentru cele contestate se fac pachete
separate.
(11) Sunt nule buletinele de vot care nu poartă ştampila de control a biroului electoral al secţiei de
votare, buletinele de vot având alt model decât cel legal aprobat sau la care ştampila este aplicată pe mai
multe patrulatere ori în afara acestora. Aceste buletine de vot nu intră în calculul voturilor valabil
exprimate.
(12) În cazul în care există buletine de vot pentru care există opinii diferite privind valabilitatea
votului, acesta va fi atribuit unui candidat sau va fi considerat nul, în funcţie de părerea majorităţii
membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
(13) Sunt voturi albe buletinele care nu au aplicată ştampila "VOTAT". Aceste buletine nu intră în
calculul voturilor valabil exprimate.

Art. 921
(1) Operatorii de calculator asigură, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale
Permanente, înregistrarea audiovideo neîntreruptă a operaţiunilor efectuate de către membrii birourilor
electorale ale secţiilor de votare pentru numărarea voturilor.
(2) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare asigură transmiterea prin mijloace electronice
către Biroul Electoral Central a fotografiei procesului-verbal privind consemnarea rezultatelor votării,
precum şi a informaţiilor provenite din verificarea corelării datelor înscrise în procesele-verbale privind
consemnarea rezultatelor votării.
(3) Înregistrările prevăzute la alin.(1) şi fotografiile proceselor-verbale prevăzute la alin.(2) se
realizează în localul de vot prin intermediul terminalelor informatice puse la dispoziţie de Serviciul de
Telecomunicaţii Speciale.
(4) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale verifică existenţa înregistrărilor prevăzute la alin.(1),
consemnează aspectele constatate în procesul-verbal de primire a terminalelor informatice, cu ocazia
primirii acestora de la operatorii de calculator, şi le transferă pe un mediu de stocare. Înregistrările video-
audio se păstrează pentru o perioadă de 12 luni de la data încheierii perioadei electorale, în condiţiile
legii.
(5) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale pune la dispoziţia organelor competente să constate
contravenţii şi fraude electorale sau să urmărească infracţiuni, la cererea acestora, copii ale înregistrărilor
audiovideo prevăzute la alin.(1).
 ART. 93
(1) Rezultatul se consemnează în câte un tabel separat şi se încheie, în două exemplare originale, câte
un proces-verbal.
(2) Procesul-verbal cuprinde:
a) numărul total al alegătorilor prevăzut în listele electorale existente în secţia de votare, cu
respectarea formulei: pct. a = pct. a1 + pct. a2 + pct. a3;
a1) numărul total al alegătorilor potrivit listei electorale permanente, cu respectarea formulei:
pct. a1 >= pct. b1;
a2) numărul total al alegătorilor potrivit listei electorale suplimentare, cu respectarea formulei: pct.
a2 >= pct. b2;
a3) numărul total al alegătorilor potrivit extrasului de pe listele electorale permanente şi
suplimentare, cu respectarea formulei: pct. a3 ≥ pct. b3;
b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în listele electorale existente în
secţia de votare, cu respectarea formulei:
pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3;
b1) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în lista electorală permanentă;
b2) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în lista electorală suplimentară;
b3) numărul total al alegătorilor care au votat prin intermediul urnei speciale;
c) numărul buletinelor de vot primite, cu respectarea formulei: pct. c ≥ pct. d + pct. e + pct. f + pct.
g;
d) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
e) numărul total al voturilor valabil exprimate, cu respectarea formulei: pct. e ≤ [pct. b - (pct. f + pct.
g)]; pct. e = suma voturilor valabil exprimate la pct. h;
f) numărul voturilor nule;
g) numărul voturilor albe;
h) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare competitor electoral;
i) numărul voturilor contestate;
j) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a modului de soluţionare a lor, precum şi a
contestaţiilor înaintate biroului electoral de circumscripţie;
k) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.
(3) Procesele-verbale se semnează de preşedinte, de locţiitorul acestuia, precum şi de membrii
biroului electoral al secţiei de votare şi vor purta ştampila de control a acesteia.
(4) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului electoral al secţiei de votare nu influenţează asupra
valabilităţii procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care au împiedicat semnarea.
(5) Fiecare membru al biroului electoral al secţiei de votare are dreptul de a obţine o copie a
procesului-verbal, semnată de către preşedintele secţiei de votare sau de către locţiitorul acestuia, după
caz, şi de către ceilalţi membri ai biroului.
(6) În timpul operaţiunilor de votare şi de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări şi contestaţii
cu privire la aceste operaţiuni. Acestea se soluţionează pe loc de către preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare.
 (7) Contestaţiile se prezintă preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare. Ele se formulează în
scris în două exemplare, din care unul, semnat şi ştampilat de preşedinte, rămâne la contestator.
(8) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare hotărăşte, de îndată, asupra contestaţiilor a
căror rezolvare nu suferă întârziere.
(9) Separat pentru Senat şi Camera Deputaţilor se întocmeşte câte un dosar care cuprinde: procesul-
verbal, în două exemplare originale, contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului
electoral al secţiei de votare, buletinele de vot nule şi cele contestate, buletinele de vot întrebuinţate şi
necontestate, formularele tipizate care au fost folosite la calculul rezultatelor, precum şi listele
electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste. Dosarele, sigilate şi
ştampilate, însoţite de listele electorale utilizate la secţia de votare respectivă, se înaintează biroului
electoral de circumscripţie, respectiv oficiului electoral, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării,
de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu pază militară şi însoţit, la cerere, de
reprezentanţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale din biroul electoral al secţiei de votare, candidaţii sau persoanele
acreditate conform prezentei legi.
(10) Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare vor preda dosarele întocmite conform
prevederilor alin. (9) la:
a) sediile birourilor electorale de circumscripţie, în cazul secţiilor de votare organizate pe teritoriul
judeţelor;
b) sediul oficiului electoral de sector pe raza căruia şi-au desfăşurat activitatea, în cazul secţiilor de
votare organizate în municipiul Bucureşti;
c) sediul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare ale României din ţara în care au fost
organizate.
(11) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare organizate în
străinătate, semnate de către preşedinte şi de către membrii prezenţi, însoţite de contestaţii, vor fi
transmise prin mijloace electronice la biroul electoral al circumscripţiei electorale pentru cetăţenii
români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, de către preşedintele biroului electoral. Exactitatea
datelor din aceste procese-verbale va fi confirmată telefonic preşedintelui sau locţiitorului biroului
electoral de circumscripţie, care va contrasemna şi va ştampila documentele primite, de către
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare din străinătate. Procesele-verbale contrasemnate vor
intra în centralizarea rezultatelor votării.
(12) Birourile electorale ale secţiilor de votare organizate în străinătate întocmesc, separat pentru
Senat şi Camera Deputaţilor, câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal, în două exemplare originale,
contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de
vot nule şi cele contestate, formularele tipizate care au fost folosite la calculul rezultatelor, precum şi
listele electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste. Dosarele, sigilate şi
ştampilate, însoţite de listele electorale utilizate la secţia de votare respectivă, se înaintează, cu sprijin
logistic din partea Ministerului Afacerilor Externe, pe bază de proces-verbal, biroului electoral de
circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, iar în cazul în care acesta
şi-a încetat activitatea, Tribunalului Bucureşti. Buletinele de vot întrebuinţate şi cele necontestate,
buletinele de vot anulate şi neutilizate, ştampilele şi celelalte materiale necesare votării sunt predate, pe
bază de proces-verbal, misiunii diplomatice sau oficiului consular.

ART. 98
Constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să constituie potrivit legii
penale infracţiuni, următoarele fapte:
a) încălcarea prevederilor art. 49 alin. (2); înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător în mai multe
liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept
de vot, efectuarea de înregistrări sau radieri în Registrul electoral, cu încălcarea legislaţiei în vigoare;
b) neefectuarea înregistrărilor ori a radierilor în Registrul electoral la termenele stabilite potrivit
prezentei legi;
c) efectuarea de operaţiuni în Registrul electoral sau în listele electorale permanente de către persoane
neautorizate;
d) încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea propunerilor de candidaturi;
e) refuzul de a pune la dispoziţia agenţilor constatatori prevăzuţi la art. 99 documentele şi actele
necesare efectuării controlului;
f) neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale,
precum şi distribuirea şi consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
g) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale,
a platformelor-program afişate sau a oricăror altor afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite;
h) nerespectarea dispoziţiilor art. 49 alin. (4); nerespectarea dispoziţiilor art. 79;
i) acceptarea de către un cetăţean a candidaturii în mai multe circumscripţii electorale sau atât pentru
Senat, cât şi pentru Camera Deputaţilor, cu excepţia candidaturilor propuse de organizaţiile cetăţenilor
aparţinând minorităţilor naţionale;
j) nerespectarea deciziilor şi hotărârilor birourilor şi oficiilor electorale; nerespectarea hotărârilor,
deciziilor şi instrucţiunilor Autorităţii Electorale Permanente;
k) nerespectarea dispoziţiilor legale privind actualizarea delimitării secţiilor de votare;
l) nerespectarea dispoziţiilor art. 65 alin. (2) - (6), art. 66 - 75, art. 77 şi 78 de către alte persoane
decât radiodifuzori;
m) tipărirea fără drept de buletine de vot, cu excepţia specimenului anulat pus la dispoziţia
competitorilor electorali;
n) refuzul de a permite accesul în secţia de votare al candidaţilor, al persoanelor acreditate, al
membrilor birourilor şi oficiilor electorale şi al reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente să
asiste la desfăşurarea operaţiunilor electorale;
o) refuzul de a se primi şi înregistra o sesizare, întâmpinare, contestaţie sau plângere scrisă înaintată
în conformitate cu prevederile prezentei legi;
p) refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire
la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi;
q) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să
semneze în lista electorală în care este înscris pentru primirea buletinului de vot şi a ştampilei de votare;
r) neaplicarea pe actul de identitate a ştampilei cu menţiunea "VOTAT" sau a timbrului autocolant,
precum şi reţinerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al
secţiei de votare;
s) întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor prezentei legi;
t) încălcarea prevederilor art. 16; continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia,
precum şi sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor la sediul secţiilor de votare să voteze sau să nu voteze
un anumit partid politic, o anumită alianţă politică, alianţă electorală, organizaţie a cetăţenilor
aparţinând unei minorităţi naţionale ori un candidat independent;
u) purtarea, pe durata votării, de către membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare sau de către
persoanele acreditate de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;
v) încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligaţiei de a participa la activitatea acestor
birouri;
x) refuzul preşedintelui biroului electoral sau al locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată
de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi;
y) încălcarea de către asociaţii, fundaţii şi instituţii mass-media româneşti a condiţiilor prevăzute de
lege pentru desemnarea observatorilor interni şi a reprezentanţilor instituţiilor mass-media;
z) încălcarea de către persoanele acreditate a prevederilor art. 90;
aa) încălcarea prevederilor art. 88, 92 şi 93.

ART. 99
(1) Contravenţiile prevăzute la art. 98 lit. b) - e), g) - i), k), l), n) - p), r), s), u) - w), x) şi y), se
sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei, cele de la lit. a), f), j), m), q), t) şi z), cu amendă de
la 4.500 lei la 10.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 98 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se
fac de către:
a) ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române şi ofiţerii şi subofiţerii din cadrul
Jandarmeriei Române, pentru faptele prevăzute la art. 98 lit. a), d), f), g), a doua teză a lit. h), lit. l), m),
n), p), q), r), t), u), x), y), precum şi pentru fapta prevăzută la art. 98 lit. j), în cazul în care aceasta este
săvârşită de către persoane fizice sau de către persoane juridice de drept privat;
b) biroul electoral ierarhic superior, pentru faptele prevăzute la art. 98 lit. j), o), s), v), w) şi z)
săvârşite de birourile electorale;
c) Biroul Electoral Central, pentru faptele prevăzute la art. 98 lit. d) şi i);
d) împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, pentru faptele prevăzute la art. 98
lit. a), b), c), e), prima teză a lit. h), lit. k), pentru fapta prevăzută la art. 98 lit. j) în cazul în care aceasta
este săvârşită de partide politice, alianţe politice, organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale, autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale.
(3) abrogat
(4) Contravenţiilor prevăzute la art. 98 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European

Art. 5.
(1) Prin alegător comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene, altul
decât România, care are dreptul de a alege în România pentru Parlamentul European, având domiciliul
sau reşedinţa în România, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
(2) Prin alegător resortisant se înţelege orice cetăţean al României, cu domiciliul sau reşedinţa în
ţară ori în străinătate, care are dreptul de a alege membrii din România în Parlamentul European în
conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
 (3) Prin persoană eligibilă comunitar se înţelege orice cetăţean al unui stat membru al Uniunii
Europene care are dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European, având domiciliul sau reşedinţa în
România, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
(4) În sensul prezentei legi, prin zi de referinţă se înţelege ziua votării pentru membrii din România
în Parlamentul European.
(5) Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul
de a alege membri din România în Parlamentul European.
(6) Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de
referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.
(7) Cetăţenii români care au drept de vot şi au împlinit, până în ziua de referinţă inclusiv, vârsta de
23 de ani au dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European.
(8) Dispoziţiile alin. (5) - (7) se aplică şi cetăţenilor români care au domiciliul sau reşedinţa în
străinătate şi au drept de vot în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.
(9) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, în sensul art. 17 alin. (1) din Tratatul de
instituire a Comunităţii Europene, cu modificările şi completările ulterioare, care au reşedinţa sau
domiciliul pe teritoriul României, au drept de vot şi de a fi aleşi ca membri din România în Parlamentul
European, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, sub rezerva îndeplinirii cerinţelor prezentei legi.
(10) Pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, atât alegătorul resortisant,
cât şi alegătorul comunitar au dreptul la un singur vot.

Art. 6. - (1) În sensul prezentei legi, prin perioadă electorală se înţelege intervalul de timp care
începe la data aducerii la cunoştinţa publică a zilei de referinţă şi se încheie odată cu publicarea în
Monitorul Oficial al României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul
de timp dintre data aducerii la cunoştinţa publică a zilei de referinţă şi data începerii campaniei electorale,
campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor, stabilirea
rezultatului votării, atribuirea mandatelor, validarea alegerilor şi publicarea rezultatului alegerilor în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În sensul prezentei legi, prin act de identitate se înţelege un act de identitate emis de statul român,
respectiv cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul
diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic,
paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar, iar în cazul elevilor din
şcolile militare, carnetul de serviciu militar.
(3) Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite
pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români aflaţi în străinătate sau de cetăţenii români
domiciliaţi în străinătate.

Art. 12.
(1) Cel mai târziu cu 60 de zile înaintea zilei de referinţă, cetăţenii cu drept de vot ai statelor membre
ale Uniunii Europene, altele decât România, care au domiciliul sau reşedinţa în România pot face cereri
de înscriere în listele electorale speciale. Aceste cereri se depun în scris la primarul localităţii de
domiciliu sau de reşedinţă, însoţite de o copie a unui document de identitate valabil.
(2) Listele electorale speciale cuprind numele şi prenumele alegătorului comunitar, cetăţenia şi
adresa la care alegătorul comunitar locuieşte în România.
(3) Modelul şi cuprinsul cererii se stabilesc de Guvern, prin hotărâre*), la propunerea Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi a Autorităţii Electorale Permanente. Cererea constituie un act public şi se
află sub incidenţa art. 292 din Codul penal.
(4) În sensul prezentei legi, prin document de identitate valabil al alegătorului comunitar sau al
persoanei eligibile comunitar se înţelege orice document eliberat de statul membru al cărui cetăţean este
titularul, altul decât România, şi care este considerat act de identitate în statul emitent.
(5) Primarul comunică solicitantului răspunsul la cerere în cel mult 10 zile de la data înregistrării
acesteia.
(6) Listele electorale speciale se semnează de primar şi de secretarul unităţii administrativ-
teritoriale. Un exemplar al listelor electorale speciale se păstrează de către primar, iar celălalt se predă
la judecătoria în a cărei rază teritorială se află unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(7) Alegătorii comunitari rămân înscrişi în listele electorale speciale până când solicită radierea din
aceste liste sau până când sunt radiaţi deoarece nu mai îndeplinesc condiţiile de exercitare a dreptului de
a alege. Radierea alegătorilor comunitari din listele electorale speciale este efectuată de către primar.
(8) Întâmpinările privind refuzul înscrierii, omisiunile, înscrierile greşite şi oricare alte erori din
listele electorale speciale se fac în scris la primarul unităţii administrativteritoriale, acesta fiind obligat
să le soluţioneze în cel mult 3 zile de la înregistrare.
(9) Contestaţiile cu privire la soluţionarea întâmpinărilor se depun în scris, în termen de 5 zile de la
comunicare, la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa cetăţeanul statului
membru al Uniunii Europene, altul decât România, şi se soluţionează de aceasta în cel mult 3 zile de la
înregistrare.
(10) Cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referinţă, primarii transmit Autorităţii Electorale
Permanente, în vederea îndeplinirii atribuţiei prevăzute la art. 15, copii de pe cererile de înscriere în
listele electorale speciale însoţite de copiile documentelor de identitate.
(11) Primarul realizează copii de pe listele electorale speciale, care cuprind alegătorii comunitari
din fiecare secţie de votare. Cu două zile înainte de ziua de referinţă, primarul predă două exemplare ale
copiilor de pe listele electorale speciale, pe bază de proces-verbal, birourilor electorale ale secţiilor de
votare. Un exemplar este pus la dispoziţia alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua
de referinţă. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.
(12) Copiile de pe listele electorale speciale se semnează de primar şi de secretarul unităţii
administrativ-teritoriale.
(13) Copiile de pe listele electorale speciale cuprind numele şi prenumele alegătorului comunitar,
cetăţenia, adresa la care alegătorul comunitar locuieşte în România, conform cererii în baza căreia
alegătorul comunitar a fost înscris în listele electorale speciale, numărul secţiei de votare şi o rubrică
destinată semnăturii alegătorului.
 (14) Orice neconcordanţă între lista electorală specială şi copia de pe aceasta se soluţionează de
primar de îndată, prin dispoziţie, pe baza datelor cuprinse în lista electorală specială.
(15) Primarul comunică, în scris, de îndată biroului electoral al secţiei de votare şi Autorităţii
Electorale Permanente orice modificare intervenită în lista electorală specială, după predarea copiei la
biroul electoral al secţiei de votare.

Art. 13. - (1) Alegătorii resortisanţi care în ziua de referinţă se află în altă localitate decât cea de
domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, fiind înscrişi de către preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare în listele electorale suplimentare.
(2) Membrii biroului electoral al secţiei de votare şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii
votează la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea şi sunt înscrise în listele electorale
suplimentare.
(3) Alegătorii resortisanţi care în ziua de referinţă se află în străinătate votează la orice secţie de
votare organizată în străinătate şi sunt înscrişi în listele electorale suplimentare.
(4) Alegătorii resortisanţi care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscrişi
în listele electorale suplimentare.
(5) În listele electorale suplimentare sunt trecuţi şi alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada cu
actul de identitate că domiciliază în raza teritorială a secţiei de votare respective, însă au fost omişi din
lista electorală permanentă sau din copia de pe aceasta existentă la secţia de votare.
(6) Dispoziţiile alin. (1) - (4) se aplică în mod corespunzător în cazul alegătorilor comunitari.

Art. 21. - (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se
constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, biroul electoral pentru secţiile de votare
din străinătate, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi birourile electorale ale
secţiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Candidaţii în alegeri, soţul,
soţia, rudele şi afinii acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică
autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral este
obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.
(4) Nimeni nu poate fi în acelaşi timp membru a două sau mai multe birouri electorale.
(5) Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii şi completării birourilor electorale atestă
calitatea de membru al biroului electoral.

Art. 22. - (1) Birourile electorale judeţene, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate,
birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi birourile electorale ale secţiilor de votare
lucrează în prezenţa majorităţii membrilor lor şi adoptă decizii cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(2) Biroul Electoral Central lucrează în prezenţa majorităţii membrilor săi şi adoptă decizii şi
hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(3) În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.
 Art. 29. - (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare sunt alcătuite dintr-un preşedinte, un locţiitor
al acestuia, care sunt de regulă magistraţi sau alţi jurişti, precum şi din 7 reprezentanţi ai partidelor
politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale
dintre acestea care participă la alegeri. Birourile electorale ale secţiilor de votare nu pot funcţiona cu mai
puţin de 5 membri.
(2) Desemnarea preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora se
face cu cel mult 10 zile înainte de ziua de referinţă, de către preşedintele tribunalului, în şedinţă publică
anunţată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorţi, pe funcţii, dintre magistraţi sau alţi jurişti existenţi în
judeţ sau în municipiul Bucureşti.
(3) Listele magistraţilor care vor participa la tragerea la sorţi se întocmesc de către preşedintele
tribunalului, iar cele ale altor jurişti, de către prefect, împreună cu preşedintele tribunalului, până cel mai
târziu cu 30 de zile înaintea zilei de referinţă. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu
cel puţin 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă la dispoziţia preşedintelui tribunalului, pentru
înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor.
(4) În listele prevăzute la alin. (3) vor fi trecuţi numai jurişti care nu au apartenenţă politică şi
îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 21 alin. (2).
(5) În cazul în care numărul juriştilor este insuficient, lista va fi completată, la propunerea
prefectului, cu alte persoane cu o reputaţie bună în localitate, care nu fac parte din niciun partid politic
şi din nicio organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri şi care nu
sunt rude până la gradul al patrulea cu niciunul dintre candidaţi.
(6) Lista propusă de prefect va cuprinde un număr de persoane mai mare cu cel puţin 10% decât cel
necesar, acestea fiind rezervă la dispoziţia preşedintelui tribunalului. Lista va conţine: numele,
prenumele, adresele, telefoanele şi semnăturile de acceptare ale persoanelor propuse. Lista va fi însoţită
de declaraţii pe propria răspundere ale persoanelor propuse privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la
alin. (4).
(7) Propunerile de persoane din lista întocmită de preşedintele tribunalului şi cele din listele
întocmite de prefect trebuie avizate de Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza evaluării activităţii
desfăşurate la alegerile anterioare, indiferent de tipul lor, ca preşedinţi ai birourilor electorale ale secţiilor
de votare şi locţiitori ai acestora, acolo unde este cazul. Listele sunt transmise spre avizare Autorităţii
Electorale Permanente, de către prefecţi, în formatul solicitat de aceasta. Avizul Autorităţii Electorale
Permanente se comunică prefecţilor şi preşedinţilor tribunalelor până cel mai târziu cu 5 zile înaintea
desemnării preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a locţiitorilor acestora.
(8) Gruparea în listă a persoanelor în vederea tragerii la sorţi se va face avându-se în vedere
necesitatea ca locuinţele acestor persoane să fie situate în apropierea sediului biroului electoral al secţiei
de votare. Rezultatul tragerii la sorţi se consemnează într-un proces-verbal semnat de preşedintele
tribunalului judeţean. Procesul-verbal constituie actul de învestitură.
(9) În cel mult 48 de ore de la tragerea la sorţi, preşedintele tribunalului transmite biroului electoral
judeţean sau, după caz, birourilor electorale de sector lista persoanelor desemnate ca preşedinţi ai
birourilor electorale ale secţiilor de votare şi locţiitori ai acestora.
 (10) În cel mult două zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (9), partidele politice,
organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea
care participă la alegeri sunt obligate să comunice biroului electoral judeţean, respectiv biroului electoral
de sector, în cazul municipiului Bucureşti, lista reprezentanţilor lor în birourile electorale ale secţiilor de
votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secţiei de votare, numele, prenumele,
codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa şi modalitatea de contact, respectiv numărul de telefon,
de fax sau adresa de e-mail. Un partid politic, o organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor
naţionale, o alianţă politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri poate avea într-un birou
electoral al unei secţii de votare cel mult 3 reprezentanţi.
(11) Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu reprezentanţii partidelor politice,
organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre
acestea se face de preşedintele biroului electoral judeţean, respectiv de preşedintele biroului electoral al
sectorului municipiului Bucureşti, în prezenţa reprezentanţilor partidelor politice, organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea în biroul
electoral judeţean sau în biroul electoral al sectorului respectiv, în 48 de ore de la expirarea termenului
prevăzut la alin. (10). Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare pot avea
loc în ambele zile şi se consemnează în procese-verbale care constituie actele de învestitură. Birourile
electorale ale secţiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanţii
partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi alianţelor politice sau
electorale dintre acestea.
(12) Ordinea de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare este următoarea:
a) în prima etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant
propus de fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă
politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi are membri în Parlamentul European;
b) în a doua etapă, birourile electorale ale secţiilor de votare se completează cu câte un reprezentant
propus de fiecare partid politic, organizaţie a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţă
politică sau electorală dintre acestea care participă la alegeri şi nu are membri în Parlamentul European;
desemnarea reprezentanţilor acestora se face potrivit ordinii stabilite la completarea biroului electoral
judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti;
c) în cazul în care, potrivit ordinii stabilite la completarea biroului electoral judeţean, o formaţiune
politică dintre cele prevăzute la lit. a) sau b) are dreptul la un reprezentant într-un birou electoral, dar
pentru acel birou electoral nu a propus niciun reprezentant, la completarea biroului electoral respectiv
este luată în considerare formaţiunea politică dintre cele prevăzute la lit. a) sau b) imediat următoare,
care a propus un reprezentant pentru acel birou.
(13) În situaţia în care, în urma efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (12), există birouri
electorale ale secţiilor de votare care nu au putut fi completate cu numărul maxim de membri prevăzut
de alin. (1), completarea acestora se face după cum urmează:
a) ordinea de completare se stabileşte prin tragerea la sorţi a tuturor partidelor politice, organizaţiilor
cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care
participă la alegeri şi care au propus reprezentanţi în birourile electorale ale secţiilor de votare;
 b) fiecare birou electoral care nu a putut fi completat cu numărul maxim de membri se completează,
în ordinea stabilită potrivit lit. a), cu câte o persoană care reprezintă a doua opţiune a formaţiunii politice
pentru biroul electoral respectiv; în cazul în care, potrivit ordinii prevăzute la lit. a), o formaţiune politică
are dreptul la un reprezentant într-un birou electoral, dar pentru acel birou electoral nu are o a doua
opţiune, la completarea biroului electoral respectiv este luată în considerare formaţiunea politică imediat
următoare care are o a doua opţiune pentru acel birou;
c) în cazul în care mai există birouri electorale ale secţiilor de votare care nu au putut fi completate
cu numărul maxim de membri, operaţiunea prevăzută la lit. b) se repetă cu persoanele care reprezintă a
treia opţiune pentru birourile electorale respective.
(14) În cazul în care, în urma efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (13), mai există birouri
electorale ale secţiilor de votare care nu au cel puţin 5 membri, respectiv preşedinte, locţiitor şi 3 membri,
acestea urmează a fi completate cu persoane din lista propusă de prefect, prevăzută la alin. (5) şi (6).
(15) La solicitarea scrisă a delegaţilor partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând
minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea, care au desemnat reprezentanţi
în birourile electorale ale secţiilor de votare, preşedintele biroului electoral judeţean ori, după caz, al
biroului electoral al sectorului pune la dispoziţia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de
completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare.
(16) În două zile de la expirarea termenului de completare a birourilor electorale ale secţiilor de
votare, preşedintele biroului electoral judeţean sau, după caz, al biroului electoral al sectorului comunică
primarilor, prin intermediul prefecţilor, componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare aflate în
raza teritorială a localităţilor acestora.

Art. 31. - (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare au următoarele atribuţii:
a) primesc de la primari, pe bază de proces-verbal, cu două zile înainte de ziua de referinţă, două
copii de pe listele electorale permanente şi două copii de pe listele electorale speciale, care cuprind
alegătorii din secţia de votare; un exemplar din fiecare tip de listă este pus la dispoziţia alegătorilor
pentru consultare şi un exemplar este utilizat în ziua de referinţă;
b) primesc, pe bază de proces-verbal, de la primari buletinele de vot, ştampila de control şi
ştampilele cu menţiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, alte imprimate şi
materiale necesare desfăşurării procesului electoral, precum şi un buletin de vot anulat, după caz, de
către preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al biroului
electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pe care îl vor afişa la sediul secţiei de votare într-un loc
vizibil, în ziua premergătoare alegerilor; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate primesc
aceste materiale prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe;
c) conduc operaţiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secţiei de votare şi în jurul
acestuia;
d) numără voturile şi consemnează rezultatele votării;
e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
f) predau birourilor electorale judeţene sau, după caz, biroului electoral al sectorului procesele-
verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule şi cele contestate, împreună cu
întâmpinările, contestaţiile şi materialele la care acestea se referă, precum şi dosarele cuprinzând listele
electorale utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale
secţiilor de votare din străinătate predau procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de
vot nule şi cele contestate, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi materialele la care acestea se referă,
prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, biroului electoral pentru secţiile de votare din
străinătate sau, în cazul în care acesta şi-a încetat activitatea, Tribunalului Bucureşti; dosarele cuprinzând
listele electorale utilizate în cadrul secţiilor de votare din străinătate, îndosariate pe secţii de votare şi pe
tipuri de liste, sunt predate Autorităţii Electorale Permanente de către Ministerul Afacerilor Externe;
g) predau, pe bază de proces-verbal, reprezentantului judecătoriei în a cărei rază teritorială îşi au
sediul şi care se află la sediul biroului electoral judeţean sau, după caz, la sediul biroului electoral de
sector buletinele de vot întrebuinţate şi necontestate, precum şi cele anulate, ştampilele şi celelalte
materiale utilizate în desfăşurarea votării; birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate
înaintează aceste materiale reprezentanţelor diplomatice, care, în termen de 3 luni de la publicarea
rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, le predau în vederea topirii de către
operatorii economici specializaţi;
h) furnizează, în ziua de referinţă, date privind prezenţa populaţiei la vot, conform unui program
stabilit de Biroul Electoral Central.
(2) Birourile electorale ale secţiilor de votare îndeplinesc orice alte atribuţii care le revin potrivit
legii.
(3) După predare, materialele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se sigilează de către preşedinţii
birourilor electorale ale secţiilor de votare şi se păstrează, până la transportul lor la localurile secţiilor de
votare, sub pază, într-un singur spaţiu pus la dispoziţie de primarul unităţii administrativ-teritoriale în
care acestea îşi desfăşoară activitatea. În cazul secţiilor de votare din străinătate, după primire,
materialele prevăzute la lit. b) se sigilează de către preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare
şi se păstrează, până la transportul lor la localurile secţiilor de votare, într-un singur spaţiu pus la
dispoziţie de şeful reprezentanţei diplomatice din statul respectiv.

Art. 44.
(3) Buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT", formularele
pentru încheierea proceselorverbale, copiile de pe listele electorale, formularele listelor electorale
suplimentare şi celelalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral se preiau de către prefect,
împreună cu preşedintele biroului electoral judeţean sau de sector, pe bază de proces-verbal, şi se
păstrează în încăperi speciale, încuiate şi sigilate. Aceste materiale se distribuie, prin intermediul
primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai
târziu cu două zile înaintea alegerilor. Pentru secţiile de votare din străinătate, preluarea şi predarea
acestor materiale se fac, pe bază de proces-verbal, de către preşedintele biroului electoral pentru secţiile
de votare din străinătate, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.
(4) Predarea şi distribuirea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi sau
multiplu de 100 de bucăţi, pe bază de proces-verbal.
 (5) În preziua alegerilor, la sediul fiecărei secţii de votare se afişează un buletin de vot, vizat şi
anulat, după caz, de preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al
biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.

Art. 45. - (1) Fiecare local de secţie de votare trebuie să posede un număr suficient de urne de vot,
cabine, ştampile cu menţiunea "VOTAT", proporţional cu numărul alegătorilor înscrişi în copiile de pe
listele electorale permanente şi speciale şi cu numărul estimat al alegătorilor care vor fi înscrişi în listele
electorale suplimentare, precum şi o urnă de vot specială.
(2) Cabinele şi urnele de vot trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află biroul electoral al
secţiei de votare. Cabinele şi urnele de vot se asigură de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor
şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecţii.
(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie
prezenţi la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei de referinţă, la ora 18,00, fiind obligat să dispună
măsurile necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. Preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare dispune îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din
şi de pe sediul secţiei de votare.
(4) Preşedintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
(5) În ziua de referinţă, activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri şi, după caz, a
observatorilor, verifică urnele, listele electorale, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând în procesul-
verbal prevăzut la art. 49 numărul persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, copiile
listelor electorale speciale, precum şi numărul ştampilelor cu menţiunea "VOTAT". Pe măsură ce
deschide pachetele sigilate, preşedintele asigură aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui
buletin de vot din acestea. După încheierea acestor operaţiuni, preşedintele închide şi sigilează urnele
prin aplicarea ştampilei de control.
(6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca
alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului
de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe
publice până la o distanţă de 500 m.
(7) Măsurile dispuse de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare se aduc la cunoştinţă
publică prin afişare la loc vizibil.
(8) Măsurile administrative dispuse de birourile electorale referitoare la afişajul electoral se duc la
îndeplinire de către primarul unităţii administrativ-teritoriale, de îndată ce i-au fost comunicate.
(9) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie
mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului
Administraţiei şi Internelor.
(10) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio
altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât
timpul necesar pentru votare.
 (11) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu
menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă
electorală.
(12) În ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor
alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. (6).
(13) Pentru secţiile de votare din străinătate, dispoziţiile prezentului articol se aplică, după caz, cu
luarea în considerare a condiţiilor specifice privind organizarea acestora.

Art. 46. - (1) Votarea începe la ora 7,00 şi se încheie la ora 21,00. La sediile secţiilor de votare se
afişează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie votarea.
(2) Alegătorii pot vota la secţia de votare unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă
sau în copia de pe lista electorală specială ori la orice altă secţie de votare, în condiţiile prevăzute de art.
13.
(3) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
Alegătorul resortisant şi alegătorul comunitar prezintă actul de identitate, respectiv documentul de
identitate biroului electoral al secţiei de votare. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau
membrul desemnat de acesta verifică dacă alegătorul este înscris în copia de pe lista electorală
permanentă sau de pe lista electorală specială, după care alegătorul semnează în listă la poziţia destinată
acestuia. În baza semnăturii în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe lista electorală specială,
preşedintele sau membrul biroului electoral al secţiei de votare desemnat de acesta îi încredinţează
alegătorului buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT" pe care acesta o va aplica pe buletinul
de vot. În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în listă,
confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.
(4) În cazul în care alegătorul nu este înscris în copia de pe lista electorală permanentă sau de pe
lista electorală specială, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de
acesta verifică dacă prevederile art. 13 sunt îndeplinite şi opreşte de la votare alegătorul, în cazul în care
aceste prevederi nu sunt îndeplinite.
(5) Cetăţenii români care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor
din România în Parlamentul European numai dacă nu se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea
Electorală Permanentă, care cuprinde cetăţenii români care îşi exercită dreptul de vot la alegerile pentru
Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene.
(6) Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde
sunt înscrişi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judeţean sau
biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de
votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale. Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă se
află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă
se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari
înscrişi în listele electorale speciale.
 (7) Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" înăuntrul
patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care
îl votează. Ştampila cu menţiunea "VOTAT" trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât
patrulaterul.
(8) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare,
nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta.
Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare.
(9) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă
ştampila de control să rămână în afară, şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea
greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.
(10) La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "VOTAT",
dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera,
numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând menţiunea
corespunzătoare în procesul-verbal prevăzut la art. 49.
(11) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului
electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta, după care preşedintele sau acel membru aplică pe actul
de identitate sau, după caz, pe documentul de identitate al alegătorului ştampila cu menţiunea "VOTAT"
şi data scrutinului sau, după caz, un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.
(12) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se
prelungească nejustificat.
(13) Candidaţii şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot.
În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice
mijloace legale.
(14) În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îl
va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza această
situaţie autorităţilor competente.
(15) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive
temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la
uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.
(16) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi
materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul
suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral
al secţiei de votare în acelaşi timp. Candidaţii şi observatorii care asistă la votare nu pot fi obligaţi să
părăsească sala de votare în acest timp.
(17) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau, în lipsa acestuia, locţiitorul este obligat
să primească şi să înregistreze orice sesizare scrisă cu privire la nereguli produse în timpul procesului
de votare, înaintată de membri ai biroului electoral al secţiei de votare, candidaţi, observatori ori alegători
prezenţi în secţia de votare pentru exercitarea dreptului de vot. În cazul în care i se înaintează sesizarea
în dublu exemplar, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, respectiv locţiitorul acestuia va
menţiona pe copia ce rămâne la persoana care înaintează sesizarea faptul că a luat cunoştinţă de sesizarea
respectivă şi numărul sub care aceasta este înregistrată.

Art. 47. - (1) Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în
preziua alegerilor, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că
persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului
electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării - ştampilă cu menţiunea
"VOTAT" şi buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei
secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de
membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială
arondată la respectiva secţie de votare.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) votarea se face pe baza unui extras de pe lista electorală
suplimentară. Persoanele înscrise în extrasul de pe lista electorală suplimentară trebuie să fie radiate din
celelalte liste existente la secţie.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător persoanelor reţinute, deţinute în baza
unui mandat de arestare preventivă sau persoanelor care sunt în executarea unei pedepse privative de
libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale.

Art. 48. - (1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea
încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează.
(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Art. 49. - (1) După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului
electoral, efectuează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării,
după cum urmează:
a) verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare, introduce
ştampilele cu menţiunea "VOTAT" într-un plic care se sigilează prin aplicarea ştampilei de control a
secţiei de votare. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemnează în procesul-verbal ce va
însoţi predarea materialelor primite la judecătoria în a cărei rază teritorială îşi au sediul;
b) anulează buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii
"ANULAT" şi aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; în cazul în care există pachete cu
buletine de vot intacte, menţiunea "ANULAT" se aplică o singură dată pe pachetul respectiv; numărul
acestor buletine se înscrie la rubrica d) a procesului-verbal prevăzut la alin. (3);
c) stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în copia listei electorale permanente, respectiv în copia
listei electorale speciale primite din partea primarului unităţii administrativteritoriale în a cărei rază îşi
are sediul secţia de votare; este interzis, sub sancţiunea legii, ca pe aceste liste să existe ştersături,
modificări sau completări, cu excepţiile prevăzute la art. 11 alin. (17) şi (18), art. 12 alin. (14) şi (15) şi
art. 47 alin. (2). Rezultatul numărării se va înscrie la pct. a1, respectiv pct. a2, din modelul procesului-
verbal prevăzut la alin. (3);
 d) stabileşte numărul alegătorilor prezenţi la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele
electorale existente în secţia de votare. Rezultatele vor fi consemnate în procesul-verbal la pct. b1, b2,
respectiv pct. b3, din modelul prevăzut la alin. (3);
e) desigilează urnele, una câte una, şi numără voturile găsite în acestea;
f) sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare,
buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila "VOTAT"
sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere; votul este valabil în cazul în care, deşi ştampila
aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă; buletinele de vot nule nu
intră în calculul voturilor valabil exprimate.
(2) La deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare lista de candidaţi care a fost
votată sau, după caz, numele şi prenumele candidatului independent votat şi arată buletinul de vot celor
prezenţi. Buletinele de vot deschise se grupează pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale,
precum şi pe organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi pe candidaţi independenţi,
se numără şi se leagă separat. Voturile nule, listele de candidaţi sau prenumele şi numele candidaţilor
independenţi şi voturile valabil exprimate pentru fiecare se consemnează în câte un tabel separat de câte
un membru al biroului electoral al secţiei de votare, desemnat de preşedinte.
(3) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare va încheia un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:
a) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă şi în copia de pe
lista electorală specială (pct. a = pct. a1 + pct. a2), din care:
a1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă (pct. a1 ≥ pct.
b1);
a2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială (pct. a2 ≥ pct. b2);
b) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale existente la secţia de votare, care s-au
prezentat la urne (pct. b = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3), din care:
b1) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală permanentă, care s-au
prezentat la urne;
b2) numărul total al alegătorilor înscrişi în copia de pe lista electorală specială, care s-au prezentat
la urne;
b3) numărul total al alegătorilor înscrişi în lista electorală suplimentară, care s-au prezentat la urne;
c) numărul buletinelor de vot primite (pct. c >/= pct. d + pct. e + pct. f);
d) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
e) numărul voturilor valabil exprimate (pct. e
f) numărul voturilor nule;
g) numărul voturilor valabil exprimate obţinute de fiecare listă de candidaţi sau de fiecare candidat
independent;
h) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor formulate, precum şi a contestaţiilor înaintate biroului
electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau biroului electoral pentru secţiile de votare
din străinătate;
i) starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării.
 (4) La pct. h) din procesul-verbal se vor menţiona şi situaţiile în care:
a) numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul alegătorilor care au votat, rezultat în
urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente, suplimentare şi speciale;
b) numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi
anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite.
(5) Procesul-verbal se semnează de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi de ceilalţi
membri şi va purta ştampila de control a biroului electoral. Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului
secţiei de votare nu influenţează valabilitatea procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care
au împiedicat semnarea.
(6) Un exemplar al procesului-verbal se afişează la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secţiei
de votare.
(7) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe
procesul-verbal, certificată de către toţi cei care au semnat originalul.
(8) Două exemplare ale procesului-verbal prevăzut la alin. (3), însoţite de toate întâmpinările şi
contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de
vot nule şi cele contestate, precum şi listele electorale utilizate alcătuiesc un dosar sigilat şi ştampilat. În
cel mult 24 de ore de la încheierea votării, dosarul este înaintat biroului electoral judeţean sau, după caz,
biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti de către preşedintele biroului electoral al secţiei
de votare, cu pază înarmată, însoţit, la cerere, de alţi membri ai biroului electoral respectiv.
(9) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, însoţite
de toate întâmpinările şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei
de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secţiile de votare din
străinătate, prin grija misiunilor diplomatice şi a consulatelor, în cel mult 24 de ore de la primirea
acestora. Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic de către preşedintele
sau locţiitorul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, care contrasemnează şi
ştampilează documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea
rezultatelor votării.
(10) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului prevăzut la alin. (8), biroul electoral judeţean
sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti trimite câte un exemplar al fiecărui proces-verbal
întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară
activitatea; biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate transmite câte o copie, contrasemnată
şi ştampilată, a fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare din
străinătate, Tribunalului Bucureşti.
(11) Partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice
sau electorale dintre acestea care au participat la alegeri, precum şi candidaţii independenţi pot obţine
copii de pe exemplarele proceselorverbale prevăzute la alin. (10).

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României

Art. 2. - (1) În sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:
 a) perioadă electorală - intervalul de timp care începe la data intrării în vigoare a hotărârii
Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a rezultatului scrutinului; perioada electorală cuprinde intervalul de timp dintre data
intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor şi data începerii campaniei
electorale, campania electorală, desfăşurarea efectivă a votării, numărarea şi centralizarea voturilor,
stabilirea rezultatului votării, atribuirea mandatului, validarea alegerilor şi publicarea rezultatului
alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I;
b) majoritatea de voturi ale alegătorilor - se determină ca parte întreagă, nerotunjită, a raportului
dintre numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente şi cifra 2, la care se adaugă o unitate,
şi reprezintă numărul minim de voturi valabil exprimate pe care trebuie să le obţină un candidat, în
primul tur, pentru a fi ales Preşedinte al României;
c) liste electorale permanente - listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit
vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv;
d) act de identitate - cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate
provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul
de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul
simplu temporar, iar, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua
votării;
e) partide politice parlamentare - partidele şi alte formaţiuni politice care au obţinut în urma
ultimelor alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori pentru
candidaţii înscrişi pe listele acestora ori pe listele unei alianţe politice sau electorale din care au făcut
parte partidele ori formaţiunile politice respective.
(2) Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite
pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetăţenii români care votează în străinătate sau de cetăţenii
români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

Art. 7. - Listele electorale permanente din ţară se întocmesc şi se tipăresc cu aplicarea

corespunzătoare a prevederilor art. 49 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei
Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, cu
modificările şi completările ulterioare.

Art. 9. - (1) Listele electorale suplimentare se întocmesc pe durata votării de către preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare şi/sau de către membrii biroului electoral al secţiei de votare
desemnaţi de către acesta, pentru a consemna prezenţa la vot a următoarelor categorii de alegători:
a) alegătorii care se prezintă la vot şi fac dovada că au domiciliul pe raza secţiei de votare respective,
însă au fost omişi din lista electorală permanentă a secţiei de votare respective;
b) membrii biroului electoral al secţiei de votare, persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi
operatorii de calculator, dacă aceştia nu sunt înscrişi în lista electorală permanentă a secţiei de votare
respective;
c) alegătorii care îşi au domiciliul în altă localitate;
 d) alegătorii cu mobilitate redusă care nu sunt înscrişi în lista electorală permanentă a secţiei de
votare respective;
e) alegătorii care votează în străinătate la altă secţie de votare decât cea unde au fost arondaţi;
f) alegătorii care votează în străinătate fără a fi formulat o cerere conform art. 8 alin. (1).
(2) Listele electorale suplimentare cuprind rubrici pentru numele, codul numeric personal,
domiciliul, seria şi numărul actului de identitate, numărul secţiei de votare şi semnătura alegătorului.
(3) Modelul listei electorale suplimentare este stabilit prin hotărâre a Autorităţii Electorale
Permanente.
(4) Întâmpinările formulate cu privire la înscrierea alegătorilor în listele electorale suplimentare se
soluţionează pe loc de către biroul electoral al secţiei de votare, prin decizie.
(5) Alegătorii care îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale sunt înscrişi într-un
extras din listele electorale.
(6) Listele electorale suplimentare din străinătate sunt generate în format electronic, în mod automat,
pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a
votului ilegal.
(7) În situaţia disfuncţionalităţii Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de
prevenire a votului ilegal, listele electorale suplimentare din străinătate se întocmesc pe suport hârtie şi
cuprind rubrici pentru numele şi prenumele, codul numeric personal şi semnătura alegătorului.

Art. 13. - (1) Pentru organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor specifice perioadei electorale se
constituie Biroul Electoral Central, birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor
municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale
secţiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Preşedinţii birourilor
electorale ale secţiilor de votare, locţiitorii acestora şi reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente
în birourile electorale nu pot avea apartenenţă politică. Candidaţii în alegeri, soţul, soţia, rudele şi afinii
acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcţie ce implică
autoritatea de stat. Exercitarea corectă şi imparţială a funcţiei de membru al biroului electoral este
obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea juridică, civilă sau penală, după caz.
(4) Nimeni nu poate fi în acelaşi timp membru a două sau mai multe birouri electorale.
(5) Procesele-verbale întocmite cu prilejul constituirii şi completării birourilor electorale atestă
calitatea de membru al biroului electoral

Art. 14. - (1) Birourile electorale lucrează legal în prezenţa majorităţii membrilor care le compun.
(2) Şedinţele birourilor electorale sunt conduse de preşedinţi.
(3) În lipsa preşedintelui biroului electoral, atribuţiile acestuia sunt îndeplinite de locţiitorul său.
(4) Prezenţa la şedinţe a membrilor birourilor electorale este obligatorie. În cazuri justificate,
preşedinţii birourilor electorale pot aproba ca unii membri ai acestora să lipsească de la şedinţă.
 (5) Birourile electorale adoptă acte şi iau măsuri, potrivit competenţei lor, numai cu votul majorităţii
membrilor prezenţi. În caz de egalitate de voturi, votul preşedintelui este hotărâtor.
Art. 21. - (1) Birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară sunt alcătuite din cel mult 9 membri,
din care un preşedinte, un locţiitor al acestuia şi cel mult 7 membri propuşi de formaţiunile politice care
participă la alegeri. Birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară nu pot funcţiona cu mai puţin de
5 membri.
(2) Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare din ţară şi locţiitorii acestora sunt
desemnaţi cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 15 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi
completările ulterioare, până cel mai târziu cu 15 zile înaintea zilei votării.
(3) În cazul în care preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare, locţiitorii acestora şi
membrii acestora, respectiv operatorii de calculator nu îşi îndeplinesc atribuţiile ce le revin sau săvârşesc
contravenţii prevăzute de prezenta lege, sunt înlocuiţi de îndată, la solicitarea biroul electoral ierarhic
superior, de către organismele sau persoanele care le-au desemnat, după caz, cu alte persoane desemnate
potrivit procedurilor prevăzute de prezenta lege.

Art. 22. - (1) În cel mult două zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 21 alin. (2),
formaţiunile politice care au propus candidaţi sunt obligate să comunice biroului electoral judeţean,
respectiv biroului electoral al sectorului, în cazul municipiului Bucureşti, lista reprezentanţilor lor în
birourile electorale ale secţiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul
secţiei de votare, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa şi modalitatea de
contact, respectiv numărul de telefon, de fax sau adresa de e-mail. O formaţiune politică poate avea într-
un birou electoral al unei secţii de votare cel mult 2 reprezentanţi.
(2) Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu reprezentanţii formaţiunilor politice
se face de preşedintele biroului electoral judeţean, respectiv de preşedintele biroului electoral al
sectorului municipiului Bucureşti, în prezenţa reprezentanţilor formaţiunilor politice în biroul electoral
judeţean sau în biroul electoral al sectorului respectiv, în 48 de ore de la expirarea termenului prevăzut
la alin. (1). Operaţiunile de completare a birourilor electorale ale secţiilor de votare pot avea loc pe tot
cuprinsul celor 48 de ore şi se consemnează în procese-verbale, care constituie actele de învestitură.
Birourile electorale ale secţiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu
reprezentanţii formaţiunilor politice.
(3) Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare se face în prima etapă cu reprezentanţii
partidelor politice parlamentare care au propus candidaţi, iar în a doua etapă, prin tragere la sorţi, pentru
fiecare secţie de votare, cu reprezentanţii celorlalte formaţiuni politice care au propus candidaţi, de către
preşedintele biroului electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.
(4) În cazul în care, în urma efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (2) şi (3), mai există birouri
electorale ale secţiilor de votare care nu au numărul maxim de membri prevăzut de alin. (1), acestea
urmează a fi completate, prin tragere la sorţi, pentru fiecare secţie de votare, dintre toate formaţiunile
politice care au depus propuneri pentru cel de-al doilea reprezentant la secţia de votare respectivă.
(5) În cazul în care, în urma efectuării operaţiunilor prevăzute la alin. (2) - (4), mai există birouri
electorale ale secţiilor de votare care nu au cel puţin 5 membri, respectiv preşedinte, locţiitor şi 3 membri,
acestea urmează a fi completate cu persoane din rezerva aflată la dispoziţia preşedintelui biroului
electoral judeţean sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, prin tragere la sorţi, cu respectarea
prevederilor art. 21 alin. (8).
(6) La solicitarea scrisă a reprezentanţilor formaţiunilor politice în biroul electoral, preşedintele
biroului electoral judeţean ori, după caz, al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti pune
la dispoziţia acestora copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale
secţiilor de votare.
(7) Câte o copie certificată a proceselor-verbale de completare se predă, prin intermediul primarilor,
preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare.

Art. 24. - (1) În ziua premergătoare zilei votării, birourile electorale ale secţiilor de votare din ţară
primesc, pe bază de proces-verbal, următoarele:
a) un exemplar al listei electorale permanente;
b) buletinele de vot;
c) ştampila de control;
d) ştampilele cu menţiunea «VOTAT»;
e) formularele pentru încheierea proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatelor votării;
f) formularele listei electorale suplimentare şi ale extrasului din listele electorale;
g) formularele necesare pentru consemnarea situaţiilor semnalate de Sistemul informatic pentru
monitorizarea prezenţei la vot şi prevenirea votului ilegal;
h) alte materiale stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente;
i) un buletin de vot anulat de către preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului
Bucureşti sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz, pe care îl vor afişa
la sediul secţiei de votare.
(2) Predarea materialelor prevăzute la alin. (1) se asigură de către primari.
(3) În ziua premergătoare primei zile a votării, birourile electorale ale secţiilor de votare din
străinătate primesc materialele prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor de la lit. a) şi f), prin intermediul
Ministerului Afacerilor Externe.
(4) Birourile electorale ale secţiilor de votare îndeplinesc următoarele atribuţii:
a) asigură buna organizare a votării;
b) verifică, prin mijloace electronice, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru exercitarea
dreptului de vot conform metodologiei stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente;
c) numără voturile şi consemnează rezultatele votării în procesele-verbale prevăzute la art. 49 alin.
(1); pot decide renumărarea voturilor, la solicitarea oricărui membru, înainte de consemnarea rezultatului
numărătorii în procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1);
d) verifică, prin mijloace electronice, corelaţiile din procesele- verbale de consemnare a rezultatelor
votării, conform metodologiei stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente;
e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite potrivit prezentei legi.
 (5) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare ia toate măsurile de ordine în localul de vot şi
în jurul acestuia.
(6) Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare efectuează sub coordonarea preşedintelui
biroului electoral al secţiei de votare operaţiunile necesare pentru exercitarea dreptului de vot de către
alegătorii care se prezintă la urne, precum şi pentru consemnarea şi centralizarea rezultatelor votării.
(7) Birourile electorale ale secţiilor de votare predau, pe bază de proces-verbal, birourilor electorale
judeţene sau, după caz, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti procesele-verbale
cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule şi cele contestate, împreună cu întâmpinările,
contestaţiile şi materialele la care acestea se referă, precum şi dosarele cuprinzând listele electorale
utilizate în cadrul secţiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale secţiilor de votare
din străinătate predau procesele-verbale cuprinzând rezultatele votării, buletinele de vot nule şi cele
contestate, împreună cu întâmpinările, contestaţiile şi materialele la care acestea se referă, Ministerului
Afacerilor Externe.
(8) Birourile electorale ale secţiilor de votare predau separat, pe bază de proces-verbal, birourilor
electorale judeţene sau, după caz, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti buletinele
de vot întrebuinţate şi necontestate, buletinele de vot anulate, ştampilele şi celelalte materiale utilizate
în desfăşurarea votării. Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate predau aceste materiale
reprezentanţelor diplomatice, care, în termen de 3 luni de la publicarea rezultatului alegerilor în
Monitorul Oficial al României, Partea I, le predau în vederea topirii de către operatorii economici
specializaţi.
(9) Birourile electorale ale secţiilor de votare îndeplinesc orice alte atribuţii care le revin potrivit
legii.

Art. 26. - Birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti,
biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi birourile electorale ale secţiilor de votare îşi
încetează activitatea la data validării rezultatului alegerilor pentru preşedintele ales.

Art. 34. - (1) Buletinele de vot, ştampilele de control şi ştampilele cu menţiunea "VOTAT",
formularele pentru încheierea proceselor-verbale, copiile de pe listele electorale, tabelele prevăzute la
art. 9 şi celelalte materiale necesare desfăşurării procesului electoral se preiau de către prefect, împreună
cu preşedintele biroului electoral judeţean sau al biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti,
pe bază de proces-verbal, şi se păstrează în încăperi speciale, încuiate şi sigilate. Aceste materiale se
distribuie, prin intermediul primarilor, preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, pe bază
de proces-verbal, cel mai târziu cu două zile înaintea alegerilor. Pentru secţiile de votare din străinătate,
preluarea şi predarea acestor materiale se fac, pe bază de proces-verbal, de către preşedintele biroului
electoral pentru secţiile de votare din străinătate, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe.
(2) Predarea şi distribuirea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăţi sau
multiplu de 100 de bucăţi, pe bază de proces-verbal.
 (3) În preziua alegerilor, la sediul fiecărei secţii de votare se afişează un buletin de vot, vizat şi
anulat, după caz, de preşedintele biroului electoral judeţean, al sectorului municipiului Bucureşti sau al
biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate.

Art. 43. - (1) Fiecare local al secţiilor de votare trebuie să posede un număr suficient de urne de vot,
cabine, ştampile cu menţiunea "VOTAT", proporţional cu numărul alegătorilor înscrişi în listele
electorale permanente şi cu numărul estimat al alegătorilor care vor fi înscrişi în tabelele prevăzute la
art. 9, precum şi o urnă de vot specială.
(2) Cabinele şi urnele de vot trebuie aşezate în aceeaşi încăpere în care se află biroul electoral al
secţiei de votare. Cabinele şi urnele de vot se asigură de către primarii comunelor, oraşelor, municipiilor
şi ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecţii.
(3) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare împreună cu membrii acestuia trebuie să fie
prezenţi la sediul secţiei de votare, în ajunul zilei votării, la ora 18,00, fiind obligat să dispună măsurile
necesare pentru asigurarea ordinii şi corectitudinii operaţiunilor de votare. În intervalul orar 18,00-20,00
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare primeşte, în conformitate cu dispoziţiile art. 45 alin.
(1), cererile de votare prin intermediul urnei speciale. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare
asigură, cu sprijinul primarului, îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de
pe sediul secţiei de votare şi dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
(4) La plecare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sigilează intrarea în localul de vot
prin aplicarea ştampilei de control pe o bandă de hârtie. Este interzisă părăsirea localului de vot cu
ştampila de control, ştampile cu menţiunea "VOTAT", buletine de vot sau liste electorale.
(5) În ziua votării activitatea biroului electoral al secţiei de votare începe la ora 6,00. Preşedintele
biroului electoral al secţiei de votare, în prezenta celorlalţi membri şi, după caz, a persoanelor acreditate,
verifică urnele, listele electorale permanente, buletinele de vot şi ştampilele, consemnând la pct. e) şi i)
din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1) numărul buletinelor de vot primite, respectiv numărul
ştampilelor cu menţiunea "VOTAT" primite. Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, preşedintele
asigură aplicarea ştampilei de control pe ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea. După
încheierea acestor operaţiuni, preşedintele închide şi sigilează urnele prin aplicarea ştampilei de control
pe toate deschizăturile acestora, cu excepţia fantei prin care se introduc buletinele de vot. Lipsa unor
buletine de vot se consemnează la pct. j) al procesului-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1).
(6) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca
alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia se întind şi în afara localului de votare, în curtea
acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice, până la o
distanţă de 500 m.
(7) Măsurile dispuse de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare se aduc la cunoştinţa
publică prin afişare la loc vizibil.
(8) Măsurile administrative dispuse de birourile electorale referitoare la afişajul electoral se duc la
îndeplinire de către primarul unităţii administrativ-teritoriale, de îndată ce i-au fost comunicate.
 (9) Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie
mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului
Afacerilor Interne.
(10) În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de operatorii de calculator, de
persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii, de persoanele prevăzute la art. 47 alin. (1) şi de personalul
tehnic desemnat să asigure remedierea deranjamentelor sistemelor informatice şi de comunicaţii utilizate
în procesul electoral, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în
localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.
(11) Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare, persoanelor
însărcinate cu menţinerea ordinii, persoanelor acreditate şi operatorilor de sondaj ai institutelor de
sondare a opiniei publice sau ai societăţilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, ori organizaţiilor neguvernamentale să poarte ecusoane, insigne
sau alte însemne de propagandă electorală.
(12) În ziua votării, între orele 7,00-21,00 sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor
alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare prevăzut la alin. (6).
(13) Pentru secţiile de votare din străinătate, dispoziţiile prezentului articol se aplică, după caz, cu
luarea în considerare a condiţiilor specifice privind organizarea acestora.

Art. 44. - (1) În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor
de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe în ziua de vineri,
ora locală 12,00 şi se încheie la ora locală 21,00, iar în ziua de sâmbătă, votarea se deschide la ora locală
7,00 şi se încheie la ora locală 21,00.
(3) La sediile secţiilor de votare se afişează la loc vizibil ora la care începe, respectiv se încheie
votarea.
(4) Alegătorul votează la una dintre următoarele secţii de votare:
a) în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială unde îşi are domiciliul sau reşedinţa,
poate vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul
ori reşedinţa, conform legii;
b) în cazul în care se află în altă unitate administrativ- teritorială decât cea unde îşi are domiciliul
sau reşedinţa, poate vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia;
c) în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secţie de votare organizată în străinătate;
d) în cazul în care îndeplineşte funcţia de membru al biroului electoral al secţiei de votare sau de
operator de calculator al biroului electoral al secţiei de votare ori asigură menţinerea ordinii, votează la
secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea;
e) în cazul în care are mobilitate redusă poate vota la orice secţie de votare care îi asigură accesul la
vot.
(5) Accesul alegătorilor în sala de vot are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor.
Alegătorii îşi prezintă actele de identitate operatorilor de calculator, care preiau şi introduc datele
personale ale alegătorilor în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a
votului ilegal, conform hotărârii Autorităţii Electorale Permanente.
(6) Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează
dacă:
a) persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
b) persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
c) alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la secţia de votare respectivă;
d) alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secţie de votare;
e) alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
f) alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
g) alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că a votat prin corespondenţă, votul prin
corespondenţă transmis de acesta fiind recepţionat de biroul electoral competent.
(7) În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de
prevenire a votului ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia şi a verificării actului de
identitate, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare:
a) opreşte de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării;
b) opreşte de la votare persoana care figurează că i s-a interzis exercitarea dreptului de vot; în cazul
în care persoana care figurează că i s-a interzis exercitarea dreptului de vot prezintă o hotărâre
judecătorească din care rezultă că nu are sau nu mai are astfel de interdicţii permite alegătorului să
voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în lista electorală
suplimentară, după caz, îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT»;
c) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul care s-a prezentat la vot şi care figurează
în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal că şi-a mai
exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin, numai după ce asigură verificarea cazului semnalat de Sistemul
informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, precum şi sesizarea
organelor competente, potrivit procedurii stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente, şi
după ce alegătorul dă o declaraţie potrivit căreia nu şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin;
după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în lista electorală suplimentară, după caz,
îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT»;
d) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul care s-a prezentat la vot şi care figurează
în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal că a votat prin
corespondenţă, numai după ce asigură verificarea cazului semnalat de Sistemul informatic de
monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, precum şi sesizarea organelor competente,
potrivit procedurii stabilite prin hotărâre a Autorităţii Electorale Permanente, şi după ce alegătorul dă o
declaraţie potrivit căreia nu şi-a exercitat dreptul de vot prin corespondenţă; după ce alegătorul semnează
în lista electorală permanentă sau în lista electorală suplimentară, după caz, îi încredinţează buletinul de
vot şi ştampila cu menţiunea «VOTAT»;
e) îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care acesta este
arondat la altă secţie de votare din aceeaşi unitate administrativ-teritorială; permite alegătorilor cu
mobilitate redusă arondaţi la altă secţie de votare din aceeaşi unitate administrativ-teritorială să voteze;
după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară, îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila
cu menţiunea «VOTAT»;
f) permite alegătorului înscris în lista electorală permanentă să voteze; în acest sens, după ce
alegătorul semnează în lista electorală permanentă, îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu
menţiunea «VOTAT»;
g) permite alegătorilor prevăzuţi la alin. (4) lit. b) -e) să îşi exercite dreptul de vot; după ce alegătorul
semnează în lista electorală suplimentară îi încredinţează buletinul de vot şi ştampila cu menţiunea
«VOTAT»; alegătorul care votează în străinătate semnează pe un dispozitiv electronic.
(8) În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului
electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în listă,
confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.
(9) Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea «VOTAT»
înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.
(10) Prezenţa oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare,
nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta.
Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare
sau al candidaţilor.
(11) După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.
(12) La cererea alegătorului, în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea
«VOTAT», dar nu a introdus buletinul în urnă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate
elibera, numai o singură dată, un nou buletin, reţinând şi anulând buletinul de vot iniţial şi făcând
menţiunea corespunzătoare la pct. j) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1).
(13) Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului
electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.
(14) Preşedintele poate lua măsuri ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se
prelungească nejustificat.
(15) Candidaţii şi oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot.
În acest caz, identitatea se stabileşte de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare prin orice
mijloace legale. În cazul în care contestaţia este întemeiată, preşedintele biroului electoral al secţiei de
votare îl va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal şi va sesiza
această situaţie autorităţilor competente.
(16) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate suspenda votarea pentru motive
temeinice. Durata totală a suspendărilor nu poate depăşi o oră. Suspendarea este anunţată prin afişare la
uşa sediului secţiei de votare imediat ce s-a produs evenimentul care a declanşat suspendarea.
(17) În timpul suspendării, urnele de votare, ştampilele, buletinele de vot şi celelalte documente şi
materiale ale biroului electoral al secţiei de votare vor rămâne sub pază permanentă. În timpul
suspendării nu poate părăsi sala de votare mai mult de jumătate din numărul membrilor biroului electoral
al secţiei de votare, în acelaşi timp. Candidaţii şi persoanele acreditate care asistă la votare nu pot fi
obligate să părăsească sala de votare în acest timp.
 Art. 45. - (1) Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară,
preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel
mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să
rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai
biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării ştampilă cu
menţiunea "VOTAT", buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea. În raza
unei secţii de votare se utilizează o singură urnă specială. Urna specială poate fi transportată numai de
membrii biroului electoral al secţiei de votare. Urna specială se poate deplasa numai în raza teritorială
arondată la respectiva secţie de votare.
(11) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător persoanelor care în ziua votării se află în
ţară şi care din cauza specificului activităţii pe care o desfăşoară nu se pot prezenta la secţia de votare.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) votarea se face pe baza unui extras din listele electorale.
(3) Procedura de exercitare a dreptului de vot de către persoanele reţinute, deţinute în baza unui
mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu
şi-au pierdut drepturile electorale este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central. Dispoziţiile alin.
(1) şi (2) se aplică în mod corespunzător.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul în care într-un penitenciar se solicită exercitarea
dreptului de vot prin intermediul urnei speciale de mai mult de 400 de persoane aflate în detenţie, cererile
de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării, la mai multe
secţii de votare din localitatea în care se află penitenciarul, stabilite prin decizie a biroului electoral
judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1), cererile de votare prin intermediul urnei speciale
formulate de persoanele cu drept de vot internate în spitale pot fi depuse, cel mai târziu în preziua votării,
la mai multe secţii de votare din localitatea în care se află spitalul, stabilite prin decizie a biroului
electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Art. 46. - (1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea
încheiată şi dispune închiderea localului de vot.
(2) Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând
în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot.
(3) Doi membri desemnaţi de biroul electoral al secţiei de votare, din cadrul acestuia, verifică la ora
21,00 dacă în afara sediului secţiei de votare se află alegători care aşteaptă să îşi exercite dreptul de vot
şi constată şi monitorizează ordinea în care aceştia au acces în localul de vot.
(4) Alegătorii aflaţi în situaţiile prevăzute de alin. (2) şi (3) pot vota până cel mult la ora 23,59.

Art. 47. - (1) La toate operaţiunile efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista,
în afara membrilor acestora, a operatorilor de calculator şi a persoanelor însărcinate cu menţinerea
ordinii, candidaţii, persoanele acreditate, reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente şi membrii
birourilor electorale ierarhic superioare.
 (2) Dispoziţiile art. 89 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică
în mod corespunzător.

Art. 48. - (1) După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului
electoral, efectuează operaţiunile de numărare a buletinelor de vot şi de consemnare a rezultatului votării,
după cum urmează:
a) verifică starea sigiliilor de pe urnele de votare, sigilează fanta urnelor de votare, introduce
ştampilele cu menţiunea "VOTAT" într-un plic care se sigilează prin aplicarea ştampilei de control a
secţiei de votare. Dispariţia uneia sau a mai multor ştampile se consemnează la pct. i) al procesului-
verbal prevăzut la art. 49 alin. (1);
b) anulează buletinele de vot neîntrebuinţate, prin înscrierea pe diagonala primei pagini a menţiunii
"ANULAT" şi aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare; în cazul în care există pachete intacte
cu buletine de vot, menţiunea "ANULAT" se înscrie o singură dată pe pachetul respectiv şi se aplică o
singură dată ştampila de control;
c) stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în lista electorală permanentă; este interzis, sub sancţiunea
legii, ca pe aceste documente să existe ştersături, modificări sau completări; rezultatul numărării se va
înscrie la pct. a) din procesul-verbal prevăzut la art. 49 alin. (1);
d) stabileşte numărul alegătorilor prezenţi la urne, prin numărarea semnăturilor înscrise pe listele
electorale permanente existente în secţia de votare, respectiv pe tabelele întocmite conform art. 9.
Rezultatele vor fi consemnate în procesul-verbal la pct. b), respectiv pct. b1, b2 şi b3 din procesul-verbal
prevăzut la art. 49 alin. (1);
e) desigilează urnele, una câte una, numără buletinele de vot şi deschide buletinele de vot unul câte
unul; la deschiderea fiecărui buletin, preşedintele citeşte cu voce tare numele şi prenumele candidatului
votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi; buletinele de vot deschise se grupează pe candidaţi, se
numără şi se leagă separat; voturile nule şi voturile valabil exprimate pentru fiecare candidat se
consemnează în câte un tabel separat de câte un membru al biroului electoral al secţiei de votare,
desemnat de preşedinte.
(2) Sunt nule buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare,
buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea
"VOTAT", buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea "VOTAT" este aplicată pe mai multe
patrulatere sau în afara acestora; votul este valabil exprimat în cazul în care, deşi ştampila cu menţiunea
"VOTAT" aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă, în cazul în care
tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea "VOTAT",
precum şi în situaţia în care ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un
patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater; efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a
buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora; buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil
exprimate.

Art. 49. - (1) După deschiderea urnelor şi numărarea voturilor, preşedintele biroului electoral al
secţiei de votare întocmeşte un proces-verbal, în 3 exemplare, care cuprinde:
 a) numărul total al alegătorilor prevăzut în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare
[pct. a) >/= pct. b1];
b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne [pct. b) = pct. b1 + pct. b2 + pct. b3], din
care:
b1 - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi în lista electorală permanentă;
b2 - numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne şi nu sunt cuprinşi în lista electorală
permanentă, înscrişi în lista electorală suplimentară;
b3 - numărul total al alegătorilor care au votat utilizând urna specială, înscrişi în extrasul din listele
electorale;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate [pct. c) pct. b) - pct. d) ], [pct. c) = suma voturilor
valabil exprimate la pct. g) ];
d) numărul voturilor nule;
e) numărul buletinelor de vot primite [pct. e) >/= pct. c) + pct. d) + pct. f) ];
f) numărul buletinelor de vot neîntrebuinţate şi anulate;
g) numărul voturilor valabil exprimate, obţinute de fiecare candidat;
h) expunerea pe scurt a întâmpinărilor formulate şi a modului de soluţionare a acestora, precum şi a
contestaţiilor înaintate biroului electoral judeţean, biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti
sau biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, după caz;
i) numărul ştampilelor cu menţiunea "VOTAT" la începerea votării; se menţionează dispariţia uneia
sau mai multor ştampile, dacă este cazul, precum şi starea sigiliilor de pe urne la încheierea votării;
j) alte situaţii; se menţionează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă diferă de numărul
alegătorilor care au votat, rezultat în urma numărării semnăturilor din listele electorale permanente şi
tabelele prevăzute la art. 9; se menţionează dacă numărul buletinelor de vot găsite în urnă adunat cu cel
al buletinelor de vot neîntrebuinţate şi cele anulate diferă de numărul total de buletine de vot primite,
precum şi orice alte incidente.
(2) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi ceilalţi membri semnează procesul-verbal
pe care se aplică ştampila de control a biroului electoral. Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului
secţiei de votare nu influenţează valabilitatea procesului-verbal. Preşedintele va menţiona motivele care
au împiedicat semnarea.
(3) Un exemplar al procesului-verbal se afişează la loc vizibil, la sediul biroului electoral al secţiei
de votare.
(4) Membrilor birourilor electorale ale secţiilor de votare li se eliberează, la cerere, o copie de pe
procesul-verbal, certificată de către toţi cei care au semnat originalul.
(5) Două exemplare ale procesului-verbal prevăzut la alin. (1), toate contestaţiile privitoare la
operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei de votare, buletinele de vot nule şi cele contestate
alcătuiesc un dosar sigilat şi ştampilat care trebuie însoţit de ştampila de control. Listele electorale
utilizate în cadrul secţiei de votare alcătuiesc un dosar distinct. În cel mult 24 de ore de la încheierea
votării, ambele dosare sunt înaintate biroului electoral judeţean sau, după caz, biroului electoral al
sectorului municipiului Bucureşti de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, cu paza
personalului structurilor Ministrului Afacerilor Interne, însoţit, la cerere, de alţi membri ai biroului
electoral respectiv.
(6) Procesele-verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate, însoţite
de toate întâmpinările şi contestaţiile privitoare la operaţiunile electorale ale biroului electoral al secţiei
de votare, sunt transmise prin mijloace electronice la biroul electoral pentru secţiile de votare din
străinătate, prin grija reprezentanţelor diplomatice, în cel mult 24 de ore de la primirea acestora.
Exactitatea datelor din aceste procese-verbale este confirmată telefonic de către preşedintele sau
locţiitorul biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, care contrasemnează şi ştampilează
documentele primite. Procesele-verbale contrasemnate sunt utilizate în centralizarea rezultatelor votării.
(7) În cazul în care constată neconcordanţe între datele conţinute de un proces-verbal primit de la
un birou electoral al unei secţii de votare, biroul electoral judeţean sau al sectorului municipiului
Bucureşti trebuie să solicite preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare respectiv să efectueze
corecturile necesare. Acestea sunt considerate valabile numai dacă au fost atestate prin semnătură şi prin
aplicarea ştampilei de control a secţiei de votare.
(8) În cazul în care constată neconcordanţe între datele conţinute de procesele-verbale primite de la
secţiile de votare organizate în străinătate, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate trebuie
să solicite preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare să facă corecturile necesare. Acestea sunt
considerate valabile numai dacă sunt atestate prin semnătură şi prin aplicarea ştampilei de control a
secţiei de votare. Dispoziţiile alin. (6) se aplică în mod corespunzător.
(9) În termen de 24 de ore de la primirea dosarului prevăzut la alin. (5), biroul electoral judeţean
sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti trimite câte un exemplar al fiecărui proces-verbal
întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară
activitatea; biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate transmite câte o copie, contrasemnată
şi ştampilată, a fiecărui proces-verbal întocmit de birourile electorale ale secţiilor de votare din
străinătate Tribunalului Bucureşti.
(10) Candidaţii pot obţine copii de pe exemplarele proceselor-verbale prevăzute la alin. (9).

Art. 491. - (1) Operatorii de calculator asigură, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Autorităţii
Electorale Permanente, înregistrarea video-audio neîntreruptă a operaţiunilor efectuate de către membrii
birourilor electorale ale secţiilor de votare pentru numărarea voturilor.
(2) Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare asigură transmiterea prin mijloace electronice
către Biroul Electoral Central a fotografiei procesului-verbal privind consemnarea rezultatelor votării.
(3) Înregistrările prevăzute la alin. (1) şi fotografiile proceselor-verbale prevăzute la alin. (2) se
realizează în localul de vot prin intermediul terminalelor informatice puse la dispoziţie de Serviciul de
Telecomunicaţii Speciale.
(4) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale verifică existenţa înregistrărilor prevăzute la alin. (1),
consemnează aspectele constatate în procesul-verbal de primire a terminalelor informatice, cu ocazia
primirii acestora de la operatorii de calculator şi le transferă pe un mediu de stocare. Înregistrările video-
audio se păstrează pentru o perioadă de 12 luni de la data încheierii perioadei electorale, în condiţiile
legii.
 (5) Serviciul de Telecomunicaţii Speciale pune la dispoziţia organelor competente să constate
contravenţii şi fraude electorale sau să urmărească infracţiuni, la cererea acestora, copii ale înregistrărilor
video-audio prevăzute la alin. (1).

Art. 54. - (1) Al doilea tur de scrutin are loc în condiţiile prevăzute la art. 81 alin. (3) din Constituţia
României, republicată, la două săptămâni de la primul tur de scrutin, în aceleaşi secţii de votare şi
circumscripţii electorale, sub conducerea operaţiunilor electorale de către aceleaşi birouri electorale şi
pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur.
(2) În al doilea tur de scrutin participă primii 2 candidaţi care au obţinut cel mai mare număr de
voturi, valabil exprimate pe întreaga ţară la primul tur. Confirmarea acestui număr se face de Curtea
Constituţională în termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale prevăzute la art. 51 alin. (3),
prin aducerea la cunoştinţa publică a prenumelui şi numelui celor 2 candidaţi care vor participa la cel
de-al doilea tur de scrutin şi a zilei votării stabilite potrivit alin. (1).
(3) Campania electorală pentru al doilea tur de scrutin începe de la data când s-a adus la cunoştinţa
publică ziua votării.
(4) În termen de două zile de la deschiderea campaniei electorale se vor stabili orarul pentru
desfăşurarea acesteia la serviciile publice de radio şi televiziune şi repartizarea timpilor de antenă,
potrivit art. 36 care se aplică în mod corespunzător.
(5) Persoanele acreditate să asiste la efectuarea operaţiunilor electorale la primul tur de scrutin sunt
de drept acreditate să asiste la efectuarea acestor operaţiuni şi la al doilea tur de scrutin.