Introducere

În ceea ce privește o definiție a zonei costiere, aceasta reprezintă ”spațiul geografic situat la
contactul mării cu uscatul, incluzând apele de coastă de suprafață și subterane și terenurile
adiacente, inclusiv apele de suprafață și subterane aferente acestora, puternic inter-condiționate și
în imediata apropiere a liniei țărmului, insule și lacuri sărate, zone umede în contact cu marea,
plajă și faleză”.1

Zona costiera a Mării Negre reprezintă un subiect de mare interes, mai ales în contextul
importanței dezvoltării durabile a zonei respective, în conformitate cu legislația în domeniu, și în
cel al exploatării și valorificării potențialului acestei zone.

Fiind bogată în resurse, zona costieră erau a Mării Negre prezintă un interes deosebit atât
din punctul de vedere al activităților turistice și comerciale, cat și din punctul de vedere al
protecției ecosistemelor naturale. Cu toate acestea s-au observat, de-a lungul vremii,
impedimente ale dezvoltării din cauza anumitor factori de blocaj precum supra-exploatarea sau
exploatarea neconformă cu legislația în vigoare în acest sens.

Poziționare geografică și resurse

Poziționare geografică

Zona costiera cuprinde 42 de unități administrativ teritoriale, Întinzându-se pe teritoriul

județelor Tulcea și Constanța, de la brațul chilia în Nord până la granița cu Bulgaria, în sud .
Astfel, regăsim în interiorul zonei menționate, partea estică a Deltei Dunării și complexul Razim-
Sinoe, partea estică a Dealurilor Tulcei, zona estică a Podișului Babadag, Podișul Istriei și zona
de est a Podișului Dobrogei de Sud.

Resurse

În ceea ce privește resursele naturale ale Mării Negre, acestea reprezintă un aspect foarte
important pentru economia regională, zona costieră fiind bogată în produse petroliere și gaze
naturale. Alături de aceste resurse, Marea Neagră are un potențial foarte ridicat în ceea ce
1
 Ordonanta urgenta 202/2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere, Anexa 1.

1
privește dezvoltarea unor resurse energetice regenerabile precum hidroenergia, energia produsă
de eoliene și energia solară.

Activităţile exploratorii în zona de larg pot fi extinse în scopul valorificării rezervelor fiind
fundamentate pe descoperirea în ultimii ani a unor câmpuri de petrol şi gaze în sectoarele
românesc, ucrainean, bulgăresc, rusesc şi turcesc. Resurse nou descoperite, mai puţin
convenţionale, de gaze şi petrol sunt potenţial exploatabile:

- Rezervele de petrol şi resursele de petrol din argile din Turcia

- Rezervele de gaz (metan) din aglomerările de minerale (CBM) din Ucraina;

- Rezervele semnificative din acviferul Pen. Kerch şi de gaz-hidraţi din Marea Neagră, în
general.

Principalele atuuri ale regiunii mediteraneano-pontică, concluzionează un studiu

preliminar realizat asupra resurselor regenerabile din zonă, sunt:

- Energia vântului în regiunea M. Marmara, Egeea, Anatolia de Sud-Est

- Energia solară pentru regiunea mediteraneană

- Energia geotermală în regiunea Marmara, Egeea,

- Energia hidro- în estul Mării Negre2

Alături de resursele enumerate anterior zona costieră a Mării Negre se mai bucură, de
asemenea, și de alte resurse precum: resurse piscicole,soluri, resurse minerale, resurse terestre de
apă, de suprafață și subterane, etc.

Resursele oferite de zona costieră a Mării Negre asigură atât suportul pentru activitățile
antropice, cat și funcția de reglare pentru ecosistemele naturale .

Astfel, din cauza presiunii asupra litoralului, autoritățile centrale și în special autoritățile
locale, locuitorii și întreprinzătorii din zonă se găsesc responsabili pentru o serie de decizii și acte
în contradicție cu prevederile legislative în vigoare.

2
https://www.mdlpa.ro/userfiles/PATZ_zona_costiera_fazaIII.pdf

2
Regimul juridic al protecției și autorizării construcțiilor în zona de coastă a litoralului
românesc.

Principala lege ce guvernează regimul construcțiilor din zona de coasta litoralului

românesc este Legea 597/ 2001. Scopul acestei legi este protejarea și conservarea zonei costiere,
a diversității biologice, peisagistice și fizice a Mării Negre.

Astfel, conform articolului 1. din legea menționată se instituie unele interdicții de

construire pe linia de coastă în limita aprobării planurilor urbanistice generale și zonale, respectiv
până la izobata de 2 m în direcția mării și pe lățimea măsurată la orizontală de 300 m în direcția
uscatului.

De asemenea, în articolul 3. se specifică în mod clar interzicerea autorizării executării

oricărei fel de construcții definitive sau provizorii în cadrul zonei menționate mai sus . O
asemenea autorizație efectuată sau eliberată cu nesocotirea acestei interdicții este lovită de
nulitate absolută de plin drept .

Amenajarea teritoriului în zona costieră urmărește menținerea unui echilibru între

dezvoltare și protejare, prin acțiuni ce sprijină dezvoltarea economică și socială și în același timp
protejarea naturii, a zonelor de diversitate biologică, a peisajului și patrimoniului cultural precum
și asigurarea accesului și deplasării libere a publicului la zona de litoral.

Amenajarea se realizează conform unor planuri de amenajare a teritoriului ce au ca scop

coordonare a strategiilor de dezvoltare sectorială în scopul rezolvării conflictelor existențe și
previzibile ce decurg din existența concomitentă a numeroaselor funcții și diferiților utilizatori ai
zonei costiere.

Astfel, conform articolului 4. din lege, sunt exceptate de la prevederile articolului 3. zonele
portuare, zonele militare și de securitate, delimitate conform normelor legale în vigoare, care
sunt supuse unor reglementări specifice.

De asemenea, sunt exceptate lucrările de reparare de maximă necesitate sau de avarie

privind căi de comunicație și dotări tehnico-edilitare subterane și aeriene, precum și lucrările și
construcțiile hidrotehnice stabilite și aprobate conform legii.

3
 Ținându-se seama,însă, de numărul mare de construcții finalizate sau în curs de execuție
situate în zona costiera a Mării Negre, pe domeniul public sau privat, ce încalcă prevederile
prezentei legi și având în vedere importanța economică a acestei zone, habitatelor naturale
protejate și zonelor umede de importanță internațională precum rezervația biosferei Delta
Dunării, lacul Techirghiol, ce reprezintă două dintre cele cinci situri RAMSAR de pe teritoriul
României, precum și poziția geografică reprezentând principalul coridor de transport la frontiera
estică a Europei, se impun unele măsuri de protecție și gestionare în vederea dezvoltării durabile
a zonei costiere.

De asemenea, având în vedere de lipsa de reactualizare a planurilor urbanistice generale și

zonale, necesitatea încetării construirii cu încălcarea prevederilor legale, acțiune ce afectează
zonele naturale protejate, zonele turistice, rezervațiile naturale, etc, mediul, precum și siguranța
și sănătatea populației, articolul 4. a suferit modificări, prin OUG nr. 38/13/04/2011, ce presupun
că amenajările și construcțiile ce fac obiectul clasificării plajelor cu destinație turistică, în
conformitate cu actele normative în vigoare, sunt exceptate de la prevederile prezentei legi,
acestea autorizându-se conform legii.

Conform articolului 5 din lege, consiliile locale ale unităților administrativ-teritoriale

riverane litoralului românesc, sunt obligate, în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare
a prezentei legi, să reactualizeze planurile urbanistice urmând a fi avizate în mod obligatoriu de
Ministerul Turismului înainte de dezbaterea şi de aprobarea lor de către consiliile locale, și vor
cuprinde și următoarele elemente:

- linia de costă

- țarmul

- linia de țărm

- plaja mării

- faleza mării

- zona tampon.

4
Articolul 6. prevede faptul că în stațiunile turistice din zona litoralului românesc, precum și în
zona plajelor cu destinație turistică, este interzisă executarea lucrărilor de construcție, pregătire,
reparare, curățarea clădirilor, precum și a celor de repararea străzilor, trotuarelor și dotărilor
tehnico edilitare subterane și aeriene, în perioada 15 mai-15 septembrie a fiecărui an, cu excepția
unor lucrări ce fac parte din programe și proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile,
precum și a acelor lucrări aflate în execuție, a celor sezoniere, ori a lucrărilor ce necesită
intervenție urgentă.

Nerespectarea prevederilor art.3, respectiv art.6 va conduce la răspunderea contravențională în

cuantum de până la 50.000 lei, astfel cum este prevăzut în articolul 7, respectiv art. 8. și 9. ale
prezentei legi.

Concluzie

Evoluția zonei costiere este un factor de importanță națională dar și europeană. Amenajarea
teritoriului vizează o perspectivă strategică și formulează obiective ce au ca scop dezvoltarea
regiunii în conformitate cu resursele de care dispune zona respectivă, pentru a minimiza factorii
restrictivi și a maximiza factorii benefici, urmărind dezvoltarea durabilă și o gestionare cât mai
productivă a zonelor costiere.

5
Bibliografie:

1. Ordonanța de urgență 202/2002 privind gospodarirea integrată a zonei costiere, Anexa 1.

2. https://www.mdlpa.ro/userfiles/PATZ_zona_costiera_fazaIII.pdf

3. https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/32077