RISCURI ȘI AMENINȚĂRI ALE SECURITĂȚII REGIONALE

PRIVIND EXPLOATAREA RESURSELOR OFFSHORE

Lt.cdor Adrian BĂLAN

Ofiţer masterand, specializarea conducere interarme- forţe navale,
Departamentul forţe navale, Facultatea de comandă şi stat major
Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”

București
2022
 RISCURI ȘI AMENINȚĂRI ALE SECURITĂȚII REGIONALE
PRIVIND EXPLOATAREA RESURSELOR OFFSHORE

INTRODUCERE

Scopul demersului de cercetare pe care l-am întreprins, îl reprezintă identificarea și

analiza implicațiilor resurselor off shore manifestate la nivelul securității regionale, pentru
a putea defini ulterior, modalitățile de contracarare a amenințărilor și riscurilor generate.
Lucrarea are la bază surse publice, accesibile întregii comunități științifice, prin aceasta
intenționând să prezint o analiză științifică de natură teoretică, fondată pe documente
(politici, norme și strategii) atât din context național cât și internațional.
Pentru o bună înțelegere a problematicii tratate și o abordare cât mai structurată a
temei în cauză, studiul va începe cu definirea și trasarea perspectivelor teoretice legate de
securitate energetică, cât și o analiză amănunțită a acestora la nivel European, atât în
context economic, cât și la nivel legislativ,geopolitic și strategic.
După poziționarea securității energetice la nivelul Uniunii Europene, voi evidenția
regiunea extinsă a Mării Negre ca zonă de interes strategic, analizând atât amenințările
curente cât și riscurile asociate evidențiînd în final măsuri necesare în vederea diminuării
acestora.

2
Perspective teoretice legate de securitatea energetică

Primele aspecte legate de securitatea energetică au fost identificate cu un secol în

urmă, atunci când Winston Churchill, în calitate de First Lord of Amirality, lua decizia de a
schimba sursa de propulsie a navelor de luptă, renunțându-se astfel la cărbunele produs în
Wales (Țara Galilor), folosindu-se în schimb petrol și hidrocarburi din Persia. Este pentru
prima dată în istorie când securitatea energetică a devenit o problemă de strategie națională,
respectiv securitate națională. Încă din acele timpuri, statele s-au preocupat de aceste aspecte,
acest fapt ducând la o continuă luptă pentru de resurse.1
În cele ce urmează, este important să definim ce înseamnă securitatea energetică.
Aceasta se definește ca fiind un risc scăzut de întrerupere a fluxurilor de alimentare cu
energie sau o disponibilitate fizică a resurselor pentru a satisface cererea la un preț dat.2
Securitatea energetică este afectată atunci când resursele sunt reduse sau întrerupte, într-o
manieră care determină creșterea semnificativă și durabilă a preturilor. 3
În acest fel ia
naștere insecuritatea energetică și anume pierderea bunăstării ca urmare a modificării
prețului sau a disponibilității energiei.4 De asemenea, securitatea energetică poate fi
delimitată astfel:
-la nivelul unui sistem, aici făcându-se referire la întreaga piață de resurse energetice, la
modul de organizare a acesteia, cât si la riscurile și amenințările adresate la nivelul acesteia.
-la nivel regional, aceasta insemnând o delimitare geografică mai precisă la nivelul unuia sau
mai multor state, din perspectiva acestora de gestionare și acces la resurse.
-la nivel național, definindu-se ca fiind parte a securității naționale. 5
Demn de luat în considerare este faptul că modul în care securitatea energetică este
gestionată la nivel național, regional și sistemic, poate aduce provocări până la nivel
individual, respectiv, producătorului și consumatorului. În ceea ce privește riscurile de natură
1
Erik Dahl, „Naval Innovation, From cool to oil” in Joint Force Quarterly, National Defense University,
Institute for National Strategic Studies, Washington, 2000-2-001, p.51-54
2
Alep Cherp, Jessica Jewell, The concept of energy security: beyond the four As, in Energy Policy vol 74,
2004, pp 415-420
3
Robert Mabro. On the security of oil supplies, oil weapons, oil nationalism and all that, in OPEC Energie
Review 2008, 32 (1-p1-10
4
Nicholas Lefevre, Measuring the energie security implications of fossil fuel ressource concentration, in
Energy Policy, 38 (4), 2010, 1635-1644
5
B.Kruyt, D.P. van Vuuren, H.J.M de Vries, H. Groenenberg, Indicators for Energy Security, in Energy Policy,
37 (6), 2009, pp/2166-2178
3
politică care vizează securitatea energetică, unele din cele mai importante ar fi:
-Instabilitatea politică internă, cauzând conflicte cu implicații asupra producției si
transportului de resurse naturale.
-Războaiele sau conflictele militare interstatale, în funcție de zona de extindere acestea
având implicații asupra lanțurilor energetice și a actorilor de pe aceasta piață.
-Situațiile de embargou, în special în ceea ce privește producția de petrol.
Acestor riscuri li se adaugă o întreagă paletă de discordanțe ce pot apărea la nivel
național, regional sau internațional cu privire la exploatarea, transportul și comercializarea
resurselor energetice.
Un exemplu relevant este selectarea rutelor de tranzit pentru gaze naturale și petrol,
care a dus la diverse dezbateri în cazul construcției oleoductelor Baku-Tblisi-Cayhan,
Nabucco și South Stream. În cazul fiecăreia, s-au propus rute de construcție făcându-se
abstracție de eficiența economică, luând în considerare doar interesele naționale și rivalitățile
de putere dintre actorii implicați.
Riscurilor de natură politică li se adaugă riscurile de natură economică, și anume:
-Fluctuațiile masive ale prețurilor, care se răsfrâng asupra securității economice și duc la
scăderea flexibilității pieței.
-Volatilitatea prețurilor, ca urmare a unui dezechilibru între cererea și oferta de pe piața
energetică.

Securitatea energetică în contextul european actual

În contextul internațional actual, influențat de globalizare, riscurile și amenințările ce
pun în pericol securitatea energetică sunt caracterizate de complexitate și o continuă
schimbare, unele din ele neavând în primă instanță o legătură directă cu domeniul securității.
La nivel global, în momentul de față, principalele resurse utilizate sunt
neregenerabile, ceea ce duce la sporirea rigidității securității energetice în faăa riscurilor si
amenințărilor. Conform lucrării lui Nikolaus Supersberger „Vulnerability of Modern
Energy Systems: Implications for Democracy, Security and System Transformation”
6
principalele riscuri și vulnerabilitați pentru sistemele energetice ar fi:
-Sistemele energetice actuale, construite astfel încat să epuizeze resursele folosite.
-Gradul de import de resurse, ce cresc în mod proporțional cu vulnerabilitatea sistemelor
energetice.
6
Nikolaus Supersberger „Vulnerability of Modern Energy Systems: Implications for Democracy, Security and
system transformation” Institut Wuppertal, pp. 37-50
4
-Cererea permanentă de energie la nivel internațional ducând la apariția mai multor actori noi
pe scena globală, revendicând o cantitate din ce în ce mai mare de resurse, mai ales
negenerabile.
-Competiția pentru resurse ce devine din ce în ce mai acerbă, ducând la apariția conflictelor.
Securitatea energetică a devenit o temă de importanță majoră în dezbaterile legate de
securitatea națională și internațională, îndeosebi în contextul creșterii dependenței de petrol
și de gaze a Europei, această dependență fiind sporită și de nevoia de energie din ce în ce mai
mare a statelor în ascensiune precum China și India.
De asemenea trebuie luat în considerare contextul european actual la care ne
raportăm, acesta fiind marcat de amenințări la adresa aprovizionării cu energie, conflicte
militare interstatale, instabilitate politică din partea statelor furnizoare de energie și
schimbări climatice puternice.
Cu toate că aprovizionarea cu energie nu constituie o provocare militară directă,
aceasta contribuie semnificativ la componenta de securitate.7 Acest lucru justifică în oarecare
măsură rolul NATO în domeniul securității energetice și anume: „ de a dezvolta capacitatea
de contribuire la securitatea energetică, prin asigurarea protecției elementelor de
infrastructură și a zonelor de tranzit de importanță crucială, prin cooperarea cu parteneri și
consultări între aliați pe baza evaluărilor și a planurilor de urgență la nivel strategic”. 8

Concesiunile de la Marea Neagră și operatorii economici implicați

După patru ani de prelungiri si tergiversări, Legea Offshore a fost aprobată la
începutul lui iunie 2022 de ambele camere legislative. Capacitatea de producţie a proiectului
este estimată la 1 miliard de metri cubi de gaze pe an, reprezentând aproximativ 10% din
consumul de gaze al României. Astfel resursele extrase din Marea Neagră reprezintă șansa
României de a deveni independentă energetic.9
În şedinţa Comitetului de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în
domeniul Energiei, din data de 15.06.2022, a fost acordată Licenţa nr. 2462/2022 pentru
desfăşurarea activităţii de operare a conductelor de alimentare aferente activității de
producție a gazelor naturale, titularului acordului de concesiune pentru Explorare, Dezvoltare
și Exploatare Petrolieră în perimetrele XIII Pelican și XV Midia, suprafață contractuală B,
7
http://www.mmediu.gov.ro/app/webroot/uploads/files/2017-03-02_Strategia-Energetica-a-Romaniei-2016-
2030.pdf
8
https://nato.mae.ro/node/430 NATO si securitatea Energetica, 12 decembrie 2022
9
https://panorama.ro/cine-va-scoate-gazele-din-marea-neagra/
5
format din operatorii economici BLACK SEA OIL & GAS S.A., GAZ PLUS DACIA S.R.L.
și PETRO VENTURES RESOURCES S.R.L.10

Concesiunile de la Marea Neagră11

La momentul actual Black Sea Oil and Gas deține cel mai avansat proiect din Marea
Neagră. Aceasta se datorează faptului că majoritatea companiilor care dețineau concesiuni
aici au stopat investițiile în perioada 2017-2018, descurajate fiind de lipsa cadrului legislativ
și de Ordonanța 114/2018, care impunea un cadru fiscal prohibitiv. Cauza principala a
deciziei companiilor energetice de a se retrage fiind lipsa de predictibilitate din partea
statului român.
Pe de altă parte Black Sea Oil and Gas a continuat să investească atunci când
celelalte companii s-au retras, în baza unei înțelegeri cu autoritățile române și anume că
legătura cu rețeaua națională de gaze va fi asigurată, că Legea Offshore va fi modificată
astfel încât să li se recunoască investițiile pentru dezvoltare, ca și cheltuieli deductibile

10
https://www.anre.ro/ro/presa/comunicate/informare-de-presa-15-06-022
11
https://romania.europalibera.org/a/cine-sunt-jucatorii-care-foreaza-petrol-gaz-marea-neagra/29899262.html
6
neimpozitabile și nu în ultimul rând, că toate operațiunile offshore vor beneficia de același
cadru fiscal pe toată perioada exploatării.
Legea prevede că, în cazul exploatărilor offshore, compania concesionară este
responsabilă să asigure transportul acestora până la ieșirea din apă. Din acel punct,
autoritățile statului au responsabilitatea să asigure legătura cu rețeaua națională de gazoducte.
Black Sea Oil and Gas a dezvoltat infrastructura necesară prin care gazele vor fi aduse pe
uscat investind în crearea și dezvoltarea conductelor subacvatice. Pentru dezvoltarea acestui
proiectul, BSOG a devenit pionierul gazelor offshore românești, dar și una dintre cele mai
grele voci în negocierile pentru Legea Offshore recent adoptată.
Companiile au obținut prevederile menționate mai sus, însă și un impozit pe
veniturile suplimentare, care provin din vinderea resurselor la un preț ridicat. Investițiile în
dezvoltarea proiectului, numite și upstream, le sunt recunoscute în proporție de 40%, iar
redevența este de 60%.
Luând în considerare că resursele offshore presupun scoaterea acestora de sub apă,
costurile operaționale ale companiilor implicate sunt semnificativ mai ridicate, cheltuielile
crescând exponențial cu cât adâncimea de la care sunt extrase aceste gaze este mai mare.
Primele gaze extrase din largul Mării Negre, în iunie 2022 au fost din zăcăminte de mică
adâncime numite „shallow”. Acestea se află în perimetrul Midia unde BSOG a dezvoltat
două proiecte – Doina și Ana.
Având în vedere că perimetrul Midiei, cu o adâncime medie de 70 de metri, ascunde puțin
sub 9 miliarde de metri cubi de gaze naturale, specialiștii estimează că BSOG va extrage, de
aici, în jur de un miliard de metri cubi pe an. Aceasta este și capacitatea gazoductului
submarin construit de BSOG.
Profitul brut al celor 200 de miliarde de metri cubi se află, însă, în zăcămintele de
mare adâncime „deep offshore”. Cele mai mari resurse deep offshore se situează în
perimetrul Neptun, perimetru concesionat inițial de parteneriatul americano-austriac Exxon-
OMV. Acesta are adâncimi cuprinse între 100 și 1.700 de metri. În partea de mare adâncime
din perimetrul Neptun (Neptun Deep), se află cel puțin 84 de miliarde de metri cubi de gaze
naturale. ExxonMobil, a patra companie petrolieră ca mărime din lume, a decis să renunțe la
participație, pe care au vândut-o prin Compania Romgaz statului român, în schimbul a 1,06
miliarde de euro. ExxonMobil s-a restras din România în urmă cu câțiva ani datorită lipsei de
predictibilitate din partea autorităților române, motivul nefăcând referire la nivelul taxării, ci
mai degrabă la faptul că o companie investitoare externă nu are certitudinea că legile nu vor

7
fi modificate brusc, precum în cazul OUG 114/2018. Ca urmare, perimetrul este momentan
deținut de asocierea Romgaz-OMV. Condițiile de forare din perimetrul Neptun Deep sunt
mult mai dificile, iar costurile reflectă aceasta. Pentru a putea scoate gazele de aici,
companiile necesită o investiție estimată la cel puțin două miliarde de euro suplimentar.
OMV a investit deja peste 1,5 miliarde de dolari, în parteneriat cu Exxon, pentru operațiunile
de explorare.
Un alt perimetru cu resurse importante este perimetrul Trident, aflat și acesta în zona
de mare adâncime. Resursele din perimetrul Trident sunt estimate la aproximativ 30 de
miliarde de metri cubi de gaze naturale, cu potențial de creștere. Perimetrul este exploatat
către compania rusească Lukoil, cu o participație de 12% din partea companiei Romgaz.
Actual, proiectul se află în faza operațiunilor de explorare-evaluare, de aceea nu se poate
estima încă dimensiune zăcămintelor din această regiune. Lucrările de forare exploratorii au
început în 2019, însă Lukoil a exprimat în 2020, dorința de a renunța la participarea în
proiect datorită întârzierii cadrului legal.
Midia, Neptun și Trident sunt cele mai avansate proiecte de gaze offshore din
platforma românească a Mării Negre. Alte patru perimetre sunt concesionate, dar fără planuri
concrete de exploatare. Agenția Națională de Resurse Minerale a acordat licențele de
explorare, evaluare și exploatare pentru alte patru perimetre: Pelican, Luceafărul, Muridava
și Cobălcescu Est, cele două din urmă revenind României printr-o decizie a Curții de la
Haga, din 2009, în urma disputării lor cu Ucraina.
Perimetrul Pelican este deținut de Black Sea Oil and Gas în colaborare cu alte două
companii ca parteneri minoritari – reprezentanța din România a grupului italian Gas Plus și
cea a unei companii olandeze Petro Ventures. Acest parteneriat deține și perimetrul Midia.
Perimetrul Luceafărul este concesionat de Black Sea Oil and Gas și Petro Ventures,
iar perimetrele Muridava și Cobălcescu sunt concesionate de firme controlate de Gabriel
Comănescu, patronul Grupului Serviciilor Petroliere și Upetrom. În niciunul din aceste patru
perimetre nu au fost desfășurate operațiuni de explorare suficiente pentru ca vreunul dintre
proiecte să avanseze.12

Amenințări și riscuri la nivelul României.

Din punct de vedere al stabilității și securității energetice, Zona Caucaz este un
subiect controversat în cadrul discuțiilor politice din ultimii ani. Mai mult, în urma anexării

12
https://panorama.ro/cine-va-scoate-gazele-din-marea-neagra/
8
Crimeii de către Federația Rusă și a schimbării dinamicii geostrategice din regiune,
asigurarea securității energetice devine din ce în ce mai importantă. Prin urmare, zona Mării
Negre, ca pasaj de trecere a planurilor energetice din zona Caucaz și a Mării Caspice, nu
poate fi neglijată.
Securitatea energetică a Uniunii Europene nu este suficient de solidă, o mare pondere
a importurilor provenind de la un număr limitat de parteneri. Peste două treimi din
importurile de gaz natural ale Europei provin din Rusia și Norvegia. În acest context, Zona
Mării Negre joacă rolul de coridor energetic și furnizor de energie. România,la randul ei,
importă aproximativ 20% din necesarul de gaze naturale iar dacă în următorii ani nu vor fi
sporite investițiile în exploatarea resurselor din Marea Neagră, țara noastră va atinge până în
2030 un nivel de import de cca. 50% din necesar, în funcție de evoluția cererii.13
România are o istorie de peste un secol în exploatarea gazelor naturale și deține un
avantaj energetic pe care foarte puține țări îl au, propriile resurse de gaze naturale.
În timp ce zăcamintele de gaze naturale (onshore), datorită exploatării îndelungate,
întâmpină un declin considerabil, proiectele petroliere la nivelul platoului continental al
Mării Negre oferă României posibilitatea de a compensa aceste pierderi și de a se repoziționa
ca unul din cei mai mari producători de gaze naturale din Europa.
În zona offshore, România are la momentul actual o experiență de peste cinci decenii,
astfel că, în prezent, aproximativ unul din 10 metri cubi de gaze naturale produși în țară
provine din adâncurile mării. Odată cu descoperirile făcute în 2012 în zona de mare
adâncime, țara noastră are potențialul de a crește semnificativ această producție. 14 Rezervele
curente estimate în Marea Neagră sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi (de
circa 20 de ori mai mult decât producția anuală onshore recentă – 10 miliarde mc).15
Pandemia Covid-19 și obiectivele ambițioase ale reprezentanților Uniunii Europene de a
reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 comparativ cu anul
1990, au expus sectorul de gaze naturale la o serie de noi riscuri și incertitudini. În prezent,
„politicile europene privind posibilitatea clasificării investițiilor în gaze naturale drept
investiții verzi sunt relativ ambigue”.16

13
https://newsenergy.ro/rigc-2021-resursele-din-marea-neagra-esentiale-pentru-securitatea-energetica-si-
tranzitia-verde-din-romania/
14
https://www.gazderomania.ro/drumul-gazelor-naturale-offshore/
15
https://www.cotidianul.ro/legea-offshore-in-viziunea-pwc-romania-5-miliarde-de-lei-pe-an-pentru-statul-
roman/
16
https://www.fppg.ro/scrisoare-deschisa-pentru-legea-offshore/
9
 În același timp, regimul fiscal aplicat sectorului de gaze naturale offshore reprezintă o
componentă esențială pentru operatorii economici din perspectiva deciziei de investiții, mai
ales în contextul actual al tranziției energetice. Autoritățile din România continuă să mențină
un nivel ridicat al fiscalității, blocând astfel deciziile de investiții în perimetrul offshore de
mare adâncime (Neptun Deep), unde au fost identificate încă din 2012 rezerve considerabile
de gaze naturale.
„În anul 2020, România avea cea mai mare rată efectivă de impozitare a sectorului
de gaze naturale offshore (23%) dintre statele europene relevante pentru producția offshore,
de aproximativ 4,3 ori mai mare decât media acestora, estimată la 5,3% (media fără RO).
Acest nivel ridicat de impozitare efectivă arată necesitatea modificării regimului fiscal, astfel
încât acesta să devină atractiv investițiilor, cu atât mai mult în contextul tranziției energetice.
Astfel, pentru restabilirea echilibrului şi a competitivității regimului fiscal este necesară
modificarea Legii Offshore (Legea nr. 256/2018)”,17

S
ursa grafic: rbsta.ro
Anul acesta se împlinesc 10 ani de la descoperirea istorică făcută în perimetrul
Neptun Deep, unde explorările au relevat rezerve estimate între 42-84 de miliarde de metri
cubi, cel mai mare zăcământ offshore din Marea Neagră identificat la acea vreme (Deloitte,
2018). Tergiversarea Parlamentului de a modifica Legea Offshore în 2021 a determinat

17
https://www.fppg.ro/studiu-comparativ-privind-impozitarea-specifica-a-productiei-de-gaze-naturale-offshore-
din-europa/
10
investitorii să amâne pentru 2023 o decizie finală de investiții cu privire la proiectul Neptun
Deep. Mai mult, Guvernul Romaniei a transmis în repetate rânduri că Legea Offshore va fi
amendată în Parlament în prima jumătate a acestui an, fiind declarată o prioritate pentru
liderii coaliției de guvernare, însă până acum nu a fost prezentat nici un proiect de act
normativ în acest sens.
Analizând riscurile și amenințările la adresa securității naționale, se constată o
reducere a rezervei de resurse naturale inclusiv hidrocarburi ale statului, ceea ce duce la un
deficit energetic a Romaniei, ce trebuie compensat prin import.

CONCLUZII
Politici și instrumente de creștere a gradului de securizare energetică.
Deși rolul energiei regenerabile devine din ce in ce mai prezent, petrolul si derivatele
acestuia rămân un fundament necesar.
Atât Uniunea Europeană, cât si România, continuă să fie vulnerabile din punct de
vedere energetic, acest risc sporindu-se pe măsură ce economia se dezvoltă iar sursele de
aprovizionare cu hidrocarburi nu se diversifică.
După cum am stabilit în capitolele anterioare, Marea Neagra este o regiune strategică,
atât de cooperare cat si de concurentă, unde interesele actorilor de pe piața energetică a
Europei se intersectează. România, la rândul ei, prin regiunea mării negre rămâne un punct
esențial al rutelor de aprovizionare al Europei cu hidrocarburi din Rusia, bazinul Caspic si
alte state producătoare din Orient.
Cu toate că Romania și a stabilit strategia energetică astfel încât securitatea națională
si dezvoltarea economiei sa fie prioritare, dependența de hidrocarburi din import continuă să
fie un punct vulnerabil.
Pentru a fi în măsură să răspundă provocărilor în materie de securitate energetică,
Romania necesită revizuirea, redresarea politicilor și instrumentelor în acest sector. Ca

11
urmare, se recomandă conceperea unui cadru strategic și unui plan de acțiune elaborat, astfel
încât Guvernul României să poată contracara amenințările din acest domeniu.
De asemenea consider ca este nevoie de o abordare la nivel de strategie energetică,
prin care interesele politice, geo economice, naționale si internaționale să fie aliniate, pentru
a maximiza avantajele si potențialul pe care îl avem la nivel național.
Luând în considerare conceptul de securitate energetică, putem face asocierea dintre
securitatea națională și disponibilitatea resurselor naturale pentru consum energetic.
În opinia mea, extragerea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră reprezintă cu
siguranță o soluție care să contribuie la rezolvarea crizei energetice în România.
Consider că perioada de criză economică în care Romania se află, ne mobilizează la
nivel de stat să căutăm soluții alternative pentru a depăși această situație.
În contextul actual, în care războiul dintre Rusia și Ucraina, pune presiune asupra
utilizării gazelor naturale pe termen lung, gazele din Marea Neagră sunt avantajul competitiv
și biletul către independența energetică a statului.
Procedând în acest fel, România ar putea deveni dintr-un mic importator într-un mic
exportator către vecinii săi, ceea ce la nivel regional reprezintă un proces major de
transformare, schimbând definitiv poziția României.

BIBLIOGRAFIE

Erik Dahl, „Naval Innovation, From cool to oil” in Joint Force Quarterly, National Defense
University, Institute for National Strategic Studies, Washington, 2000-2001
Alep Cherp, Jessica Jewell, The concept of energy security: beyond the four As, in Energy
Policy vol 74, 2004
Robert Mabro. On the security of oil supplies, oil weapons, oil nationalism and all that, in
OPEC Energie Review 2008, 32 (1)
Nicholas Lefevre, Measuring the energie security implications of fossil fuel ressource
concentration, in Energy Policy, 38 (4), 2010
B.Kruyt, D.P. van Vuuren, H.J.M de Vries, H. Groenenberg, Indicators for Energy Security,
in Energy Policy, 37 (6), 2009
Nikolaus Supersberger „Vulnerability of Modern Energy Systems: Implications for
Democracy, Security and system transformation” Institut Wuppertal.

12
http://www.mmediu.gov.ro/app/webroot/uploads/files/2017-03-02_Strategia-Energetica-a-
Romaniei-2016-2030.pdf Accesat la 10.12.2022
https://nato.mae.ro/node/430 NATO si securitatea Energetică, Accesat la 10.12.2022
https://newsenergy.ro/rigc-2021-resursele-din-marea-neagra-esentiale-pentru-securitatea-
energetica-si-tranzitia-verde-din-romania/ Accesat la 12.12.2022
https://www.gazderomania.ro/drumul-gazelor-naturale-offshore/ Accesat la 10.12.2022
https://www.gazderomania.ro/de-ce-esueaza-romania-in-a-si-atinge-potentialul-de-a-fi-cel-
mai-mare-producator-de-gaze-naturale-din-ue/ Accesat la 10.12.2022
https://www.cotidianul.ro/legea-offshore-in-viziunea-pwc-romania-5-miliarde-de-lei-pe-an-
pentru-statul-roman/ Accesat la 10.12.2022
https://www.fppg.ro/scrisoare-deschisa-pentru-legea-offshore/ Accesat la 07.12.2022
https://www.fppg.ro/studiu-comparativ-privind-impozitarea-specifica-a-productiei-de-gaze-
naturale-offshore-din-europa/ Accesat la 10.12.2022
https://www.cotidianul.ro/legea-offshore-in-viziunea-pwc-romania-5-miliarde-de-lei-pe-an-
pentru-statul-roman/ Accesat la 10.12.2022
https://www.factual.ro/declaratii/gianina-serban-despre-legea-offshore/ Accesat la
10.12.2022
http://www.mmediu.gov.ro/app/webroot/uploads/files/2017-03-02_Strategia-Energetica-a-
Romaniei-2016-2030.pdf Accesat la 11.12.2022
https://www.anre.ro/ro/presa/comunicate/informare-de-presa-15-06-2022
https://panorama.ro/cine-va-scoate-gazele-din-marea-neagra/ Accesat la 08-02-2023

13