SPAȚIUL SCHENGEN ȘI VULNERABILITĂȚI REGIONALE

1. ACORDUL SCHENGEN
Acordul Schengen este un tratat între națiunile europene ce a dus la crearea unei
arii comune de călătorie, în care există puține controale la frontierele interne. Denumirea
acordului provine de la orașul Schengen din Luxembourg (05.06.1985), unde a fost semnat
de reprezentanții a 5 din cele 10 state membre ale Comunității Economice Europene (EEC)
de atunci.
Acordul propunea măsuri care să:
- elimine treptat controalele la frontierele comune ale semnatarilor, inclusiv
reducerea semnificativă a controalelor vehiculelor;
- libertatea cetățenilor de a trece frontierele;
- armonizarea politicilor în materie de vize.
În anul 1990, acordul inițiala a fost completat de Convenția Schengen, care
propunea eliminarea completă a controalele sistematice la frontierele interne și o politică
comună în materie de vize. Acest lucru a condus la crearea spațiului Schengen în 1995.
Acesta funcționează mai mult ca un singur stat în scopuri de călătorie internațională, cu
controale doar la frontierele externe ale ariei. În anul 1999 acestea au fost incluse în dreptul
Uniunii Europene prin Tratatul de la Amsterdam, care a codificat Schengen, oferind în
același timp renunțări pentru Irlanda și Regatul Unit, deși ulterior a părăsit uniunea. Țările
memebre UE, care nu au aderat încă la spațiul Schengen sunt obligate să facă acest lucru
când îndeplinesc cerințele tehnice.
Aderarea la spațiul Schengen nu este doar o decizie politică, ci trebuie îndeplinite
următoarele condiții:
- Să aplice setul comun de
reguli privind controalele la
frontierele terestre, maritime
și aeriene, eliberarea vizelor,
cooperare polițienească și
protecția datelor cu caracter
personal;
- Să-și asume responsabilitatea
pentru controlul granițelor
externe în numele altor țări;
- Să coopereze eficient cu
agențiile de aplicare a legii din
alte țări Schengen, pentru a
menține un nivel ridicat de
securitate;
- Să fie conectat la Sistemul de
informații Schengen (SIS).
Țările solicitante sunt supuse unei
Figure 1 Harta spatíului Schengen
evaluări, înainte de a se alătura spațiului,
și, ulterior, aplicarea corectă a legislației.

1.1. Participanți
Spațiul Schengen este format în prezent din 26 de țări europene, cu o populație
combinată de 400 milioane de oameni și o suprafață de 4.312.099 de kilometri pătrați, care

1 din 9
se întinde de la Estonia, Letonia și granița Finlandei cu Rusia în est, până la coasta
portugheză în vest.
State participante: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța,
Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Latvia, Liechtenstein, Lithuania, Luxembourg,
Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spain, Suedia and
Elveția.
Deși Elveția nu face parte din UE, poziția geografică îi oferă puternice legături
economice și sociale cu alte state Schengen, și împreună cu alte state non-UE, Islanda,
Norvegia și Liechtenstein, sunt parte din AsociațiaEuropeană a Liberului Schimb (EFTA).
În plus, state importante din UE care nu au aderat la spațiul Schengen, cum sunt Bulgaria,
Cipru, Croația și România sunt obligate să se alăture, în momentul indeplinirii cerințelor
obligatorii.

1.2. Politica vizelor comune în spațiul schengen (ETIAS – European Travel

Information and Authorisation System)
Politica comună în materie de vize pentru spațiul Schengen este stabilit de Uniunea
Europeană și permite cetățenilor altor state să intre în Spațiul Schengen pe calea aerului,
terestru și naval, fără viză pentru sejururi de până la 90 de zile, într-o perioadă de 180 zile.
Rezidenții țărilor din spațiul menționat nu doar că sunt scutiți de viză, dar au dreptul legal
de a intra și de a locui în interiorul granițelor celuilalt stat fără viză.
Politica eliberării vizelor include prezentarea unor documente personale, dovada
plătii vizei, precum și asigurare medicală. De asemenea, este susținut un interviu la
consulatul/ambasada respectivului stat.

1.3. Sistemul de Informații Schengen (SIS)

În contexțul monitorizării eficiente, acest sistem este cel mai utilizat și cel mai mare
de schimb de informații pentru securitatea și manangementul frontierelor din Europa. La
baza funcționării eficiente a acestuia stă cooperarea dintre autoritățile de frontieră, de
imigrare, poliție, vamale și judiciare din UE și din țările asociate Schengen. Datele
biometrice pentru confirmarea și verificarea identității în sistem includ fotografii,
amprentele palmelor, ale degetelor, inclusiv înregistrări ADN (pentru persoanele
dispărute). Cu grad de noutate este dezvoltarea tehnologiei de recunoaștere a fotografiilor
și imaginilor faciale, ce va fi aplicat și la nivelul frontierelor, după ce va fi aprobată de
Parlamentul European.

1.4. ROMÂNIA: membră Schenghen în viitorul apropiat

După cum știm, România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 și la
momentul respectiv s-a angajat să adopte atât moneda euro, cât și politica spațiului
Schengen.
Pentru aderarea la acest spațiu, încă din anul 2011 au fost initiate discuțiile, dar
ulterior momentul aderării a fost amânat. În martie 2022, România și Bulgaria au făcut o
declarație comună, subliniind angajamentul lor de a aplica în mod corect principiile și
condițiile Spațiului, precum și lansarea unei invitații pentru evaluarea aplicării celor mai
recente evoluții. În acest context Ministrul Afacerilor Interne a declarat că 15 dintre cele 26
de state membre UE au trimis experți pentru a evalua pregătirea țării de a adera la zonă,
fără control la frontieră. Din păcate, reprezentantul Olandei lipsește din acest proces, fiind
cunoscut faptul că aceasta se opune aderării României la Spațiul Schengen.
Recent, Comisia Uniunii Europene a cerut Consiliului European să adopte o decizie
pentru a permite României, Bulgariei și Croației să devină membre ale Spațiului Schengen.
Cu toate acestea, acest proces nu a fost finalizat încă.

2 din 9
3 din 9
2. VULNERABILITĂȚI REGIONALE
2.1. Migrația
Potrivit datelor statistice întocmite de EUROSTAT (statisticile europene), numărul de
personae cu reședința într-un stat membru al UE, cu cetățenie a unei țări terțe, la
01.01.2021, este de 23.7 milioane, reprezentând 5,3% din populația UE.
Situația se complică în cazul emigranților, întrucât, potrivit raportului FRONTEX, în
anul 2021, aproximativ 200.000 de cazuri de treceri ilegale ale frontierei au fost raportate
de statele membre ale Uniunii Europene. Rutele din Marea Mediterană Centrală, Balcanii
de Vest și Africa de vest au fost primele trei rute cu cel mai mare volum de persoane.

Figure 2 Situația trecerilor ilegale ale frontierei - Raport FRONTEX

Agresiunea hibridă la granița UE cu Belarus, și, in cele din urmă, intervenția

militară rusă în Ucraina, sunt factori esențiali asupra componentelor integrate ale
managementului frontierei Uniunii Europene.

2.2. Contrabanda cu droguri ilicite

Anul 2021 a atins un alt record pentru confiscări de droguri în Europa. Cooperarea cu
FRONTEX a condus la rezultate semnificative împotriva traficului de droguri cu peste
1.400 de sesizări și 372 de tone de droguri confiscate, o creștere cu 57% față de 2020.
Factorul pandemic a determinat traficanții de droguri să fie mai inventivi, ca spre exemplu,
aceștia includ mai multe escale intermediare în porturile UE și non-UE, încercând să
mascheze proveniența mărfurilor.
Potrivit EUROPOL, în același an, coasta Mării Nordului a depășit Peninsula Iberică ca
principal punct de intrare pentru cocaina care ajunge în Europa. În plus, sume
semnificative confiscate în Turcia, precum și capturi în Uniunea Europeană, au trecut prin
filtrul de frontierele externe ale UE.

4 din 9
 Ca și cauză a acestor evenimente, EUROPOL menționează corupția ca fiind comună în
țările de origine și în țările de tranzit, cu destinație UE. Deși inițial a fost subestimată
corupția, aceasta a fost folosită pentru a submina infrastructura de transport, punctele de
trecere a frontierei sau de a obține acces în porturi și aeroporturi.

2.3. Traficul de persoane

Uniunea Europeană continuă să fie o destinație pentru victimele traficului de persoane,
originare din țări terțe. Exploatarea sexuală (46%) a rămas forma proeminentă de trafic în
UE, urmată de explotarea prin muncă (21%). Dintre cetățenii non-UE, victimele aveau
origini în Nigeria, Albania și China pentru exploatare sexuală, în timp ce cetățenii
sudanezi, vietnamezi, chinezi și indieni erau exploatați prin muncă în diferite state UE.
Traficul de copii rămâne adesea invizibil pentru societate, ascuns în spatele familiei și
obiceiurilor religioase.
Schimbarea tendințelor de migrație în Mediterana Centrală indică faptul că regiunea
este din nou percepută ca o opțiune atractivă pentru a ajunge în UE.
Fluxul fără precedent la hotarele de est ale Europei, fugind din calea războiului din
Ucraina, prezintă oportunități pentru rețelele de traficanți pentru atragerea persoanelor
vulnerabile la prostituție sau exploatarea lor în muncă. Un conflict militar prelungit va
rezulta în multe victime civile, crescând astfel numărul minorilor neînsoțiți la frontierele
UE.
Rapoartele oficiale EUROPOL prezintă următoarele situații concrete:
- 27.09.2022 - Rețea criminală de recrutare tinere maghiare, recrutate din medii
sociale vulnerabile pentru prostituție, într-o anumită zonă din Berlin; se ofera cazare,
protecție și asistență cu documente oficiale pentru schimbul a 50% din veniturile fetelor; s-
a demonstrat că procentul era 100% din veniturile lor, iar neîndeplinirea sumelor minime
impuse duceau la violență și abuzuri; au fost identificate 25 de victime;
- 15-21.06.2022 - Reprezentanți a 29 de state UE, inclusiv Romania au mobilizat
aproape 18.500 de ofițeri și au depistat un număr semnificativ de companii ce încălcau
legislația muncii; au fost făcute 59 de arestări, 487 posibile victime.

- 24.06.2022 - Poliția de frontieră franceză, spaniolă și portugheză, sprijinite de

EUROPOL au demontat o rețea criminală implicată în trafic de persoane, în scopul
exploatării sexuale; 14 locații percheziționate, 10 arestări, 8 victime, aproximativ 20.000
euro.

- 24.06.2022 - Poliția Română și ce a Regatului Unit a destructurat o rețea criminală

implicată tot în traficul de persoane, exploatarea prin muncă și spălarea banilor; 25 de
percheziții, 8 arestări, 27 victime de origine română, bunuri de lux, arme, echivalente cu
230.000 EURO; victime recrutate din Iași.

2.4. Criminalitatea cibernetică

Criminalitatea cibernetică este una din prioritățile UE în lupta împotriva criminalității
grave și organizate, ca parte a EMPACT 2022-2025. Aceasta formă de agresiune este o
problemă a Uniunii, întrucât infrastructura de internet este foarte bine dezvoltată, iar
sistemele de plată sunt online. Atât datele financiare, cât și cele personale sunt o țintă
pentru infractorii cibernetici. O serie de infracțiuni includ dispozitive infectate cu malware,
fără știrea utilizatorilor, furtul de parole și dezactivarea antivirușilor pentru furtul de bani,
spălarea monedelor virtuale și tradiționale, comiterea de fraude online, exploatare sexuală
a copiilor online, cu materiale de abuz ce includ acești subiecți și transmiterea online,

5 din 9
vânzarea online a armelor, pașapoartelor false, carduri de credit contrafăcute,
medicamente.
Putem menționa unul din cazurile destructurate de EUROPOL și state UE, astfel:
- 21.06.2022 – EUROPOL, poliția belgiană și olandeză au destructurat un grup
de crimă organizată implicat în phishing, fraudă, escrocherii și spălarea banilor;
9 arestări în Olanda, 24 de percheziții domiciliare, arme de foc, muniție,
bijuterii, dispozitive electronice, numerar și criptomonede; rețeaua a reușit să
fure câteva milioane de euro.

3. VULNERABILITĂȚILE REGIONALE LA NIVELUL ROMÂNIEI

3.1. Migrația

Autoritățile de frontieră de la granița de vest spun că în 2021 au avut 74.683 de

operațiuni de oprire a unor migranți. Aceștia încercau să intre ilegal din Serbia. Numărul
acțiunilor e dublu față de 2020, când au fost 34.932 de astfel de operațiuni. În 2019
fuseseră doar 6.107.

Operatiuni de oprire a migranților

74683

34932

6107

2019 2020 2021

Efectul acțiunilor de oprire a migrației ilegale în 2021 ar fi fost că presiunea s-a mutat
de la granița României spre granița dintre Serbia și Ungaria, respectiv Croația, spun
autoritățile Poliției de Frontieră.
În acest context, inca din anul 2016, a fost semnat Protocolul între Ministerul
Afacerilor Interne din România, prin Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, și
Administrația Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei și au pus în aplicare echipe comune
pentru realizarea patrulării comune la granița dintre cele două state, în vederea creșterii
nivelului de supraveghere a frontierei de stat comune pentru combaterea trecerilor ilegale a
frontierei de stat comună în scop de contrabandă și migrație.
Patrularea în comun reprezintă un mod de cooperare care răspunde practicilor și
recomandărilor Schengen. Potrivit Catalogului Schengen al Uniunii Europene – Controlul
la frontiere externe, readmisia și extrădarea, „îmbunătățirea securității frontierelor ar trebui
să reprezinte obiectivul cooperării cu țările terțe învecinate”. De asemenea, Catalogul
Schengen al Uniunii Europene prevede, ca bună practică, efectuarea de „patrule
comune/mixte cu autoritățile competente din țara terță învecinată”. 

3.2. Traficul de droguri ilicite

Anual, Agenţia Naţională Antidrog elaborează Raportul Naţional privind situaţia
drogurilor în România (cu date din anul anterior), document de referinţă pentru specialiştii

6 din 9
şi practicienii în domeniul drogurilor, pentru decidenţi şi pentru orice persoană interesată
de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomen.
Conform celui mai recent studiu în populația generală (15-64 ani), în anul 2019, pentru
prima dată, pe primul loc în ordinea celor mai consumate droguri ilicite în România, se
situează noile substanţe psihoactive (NSP) – 6,3%.  Urmează: canabis – 6,1%,
cocaină/crack -1,6%, medicamente fără prescripţie medicală – 1,5%, ecstasy – 1,0%,
heroină – 0,9%, LSD – 0,5%, amfetamine – 0,2%, solvenţi/inhalante – 0,1%.
Ca și proveniență, canabisul confiscat în anul 2019 a provenit şi din Maroc, Albania,
Marea Britanie şi Moldova, comparativ cu anul 2018 când a provenit din România, Spania,
Olanda, Grecia, Franţa, Serbia, Irlanda, Italia şi Bulgaria.
Traficul şi consumul de droguri ca fenomen rămâne concentrat în municipiul Bucureşti
şi judeţele Timiş, Arad şi Cluj.

3.3. Traficul de persoane

În prima jumătate a anului 2022, prin

Sistemul Integrat de Monitorizare și
Evaluare a Victimelor Traficului de Persoane
(SIMEV) au fost înregistrate 180 de victime.
Acestea sunt persoane care au fost exploatate
pe teritoriul României sau pe teritoriul altor
state și pentru care sistemul românesc a fost notificat sau s-a autosesizat cu privire la
faptele de exploatare și trafic.
Mediul de proveniență a fost cel rural pentru 57% dintre victimele înregistrate. Județe
precum Bacău, Dolj, Sibiu, Brașov, Galați sau Ilfov se clasează printre primele în topul
județelor de proveniență, înregistrând o pondere de 45% din total.
Principalele țări de destinație pentru exploatarea victimelor provenite din România sunt
țări vest-europene, precum Germania, Italia, Marea Britanie, Elveția, Olanda, Austria,
Franța, Spania, Irlanda dar și altele nord-europene sau baltice, însă cu o frecvență mai
scăzută.

3.4. Criminalitatea cibernetică

România ocupă locul al doilea în acest top, întrucât 84% dintre români nu au nici o
idee despre cum să raporteze o infracțiune cibernetică sau un comportament online illegal.
În mod îngrijorător, 67% dintre români nu se simt bine informați cu privire la riscurile
criminalității cibernetice. Cetățenii spanioli (86%) și danezi (86%) sunt cei care declară că
au cele mai puține cunoștințe despre cum să raporteze o infracțiune cibernetică sau orice
comportament online illegal. În ansamblu, ca medie în toate țările evaluate, 77% dintre
europeni nu au idee despre modul în care ar raporta o crimă cibernetică sau orice
comportament ilegal online.

4. CONCLUZII

În data de 8 iulie 2021, Parlamentul European a adoptat, cu 505 voturi pentru, rezoluția
sa referitoare la Raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen.
Rezoluția reiterează poziția cunoscută a PE privind aderarea României și Bulgariei la
spațiul Schengen și prevede expres că: „ținând seama de numeroasele sale solicitări de

7 din 9
aplicare integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și România,
[Parlamentul] solicită insistent Consiliului să-și onoreze angajamentul, să ia imediat
decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre, maritime și aeriene și să
permită acestor țări să se alăture, cu drepturi depline, spațiului de liberă circulație fără
controale la frontierele interne; consideră că solidaritatea și responsabilitatea sunt de
datoria tuturor și că viitorul spațiului Schengen trebuie să fie fără fragmentare”.
În acest context, Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, declara că „Sunt încrezător
că vom face pași concreți spre adoptarea cât mai curând a deciziei privind aderarea noastră
la spațiul Schengen. România are un rol esențial în arhitectura de securitate a UE. Este
nevoie de un just echilibru între obligațiile pe care și le asumă fiecare stat membru UE și
drepturile de care beneficiază. După cum bine știți, România îndeplinește toate condițiile
pentru aderarea la Schengen și continuă să mențină la cel mai înalt nivel modul de punere
în aplicare a legislației Uniunii”.
Rezumând concluziile acestui studiu, consider că principalele riscuri care afectează
managementul eruopean integrat al frontierelor în 2022/2023 sunt: migrația neregulată pe
rute către UE, criminalitatea transfrontalieră și terorismul. Toate aceste riscuri sunt de
așteptat să fie intensificate de consecințele pe termen lung ale războiului din Ucraina.
Presiunile inflaționiste, lipsurile de alimente și energie afectează cel mai grav țările mai
puțin rezistente, lanțul de aprovizionare, redistribuirea și retragerea trupelor rusești și
mercenarilor sunt susceptibile să aibă repercursiuni economice, politice și de securitate,
atât la nivelul spațiului Schengen, cât și în managementul internațional.
Managementul frontierelor europene se va confrunta tot mai mult cu efectele
turbulente și volatile ale unui mediu internațional ostil, iar gestionarea frontierelor UE va
continua să fie testată.

8 din 9
BIBLIOGRAFIE

Analiza Statistică a victimelor traficului de persoane identificate în perioada

01.01.2022-30.06.2022 – Disponibil la adresa
https://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/studii/ANALIZA%20STATISTICA%20sem
%201_2022.pdf (Accesat: 31 Octombrie 2022)

Child sexual abuse – Disponibil la adresa

https://home-affairs.ec.europa.eu/policies/internal-security/child-sexual-abuse_en
(Accesat: 10 Octombrie 2022);

European Union Serious and Organised Crime Threat Assessment (SOCTA) 2021
– Disponibil la adresa
https://www.europol.europa.eu/publication-events/main-reports/european-union-serious-
and-organised-crime-threat-assessment-socta-2021, (Accesat: 11 Octombrie 2022);

FRONTEX report - Risk Analysis for 2022/2023 – Disponibil la adresa

https://frontex.europa.eu/documents-and-publications, (Accesat: 11 Octombrie 2022);

Raportul național privind situația drogurilor 2020 – Disponibil la adresa

http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2021/01/RN_2020_final.pdf (Accesat: 31 Octombrie
2022);

Schengen Visa Information – Disponibil la adresa

https://www.schengenvisainfo.com/ (Accesat: 11 Octombrie 2022);

Sistemul de informații Schengen (SIS) – Disponibil la adresa

https://www.mai.gov.ro/sistemul-de-informatii-schengen-sis/, (Accesat: 11 Octombrie
2022);

Statistics on migration to Europe – Disponibil la adresa

https://ec.europa.eu/info/strategy/priorities-2019-2024/promoting-our-european-way-life/
statistics-migration-europe_en (Accesat: 11 Octombrie 2022);

Trafficking in Human Beings – Disponibil la adresa

https://www.europol.europa.eu/crime-areas-and-statistics/crime-areas/trafficking-in-
human-beings , (Accesat: 11 Octombrie 2022);

What is the Schengen Agreement? - Disponibil la adresa https://www.axa-

schengen.com/en/schengen-agreement (Accesat: 10 Octombrie 2022);

9 din 9