DELIMITAREA ACȚIUNII REVENDICARE

DE ACȚIUNEA POSESORIE

Prin acţiunea în revendicare, proprietarul care a pierdut posesia lucrului, poate cere
restituirea acesteia de la cel la care se găseşte; proprietarul neposesor cere posesorului
neproprietar recunoaşterea dreptului său de proprietate şi restituirea lucrului.

Obiectul acţiunii în revendicare îl constituie numai bunurile imobile si cele mobile

determinate individual şi de care reclamantul a fost deposedat; obiectul revendicării nu
poate fi înlocuit cu alte bunuri de valoare egală ori prin compensaţie bănească.

Prin această acţiune se pot cere şi despăgubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate,
capăt de cerere subsidiar revendicării, instanţa având obligaţia să se pronunţe asupra
ambelor capete de cereri.

Temeiul juridic al revendicării îl constituie dreptul de proprietate asupra lucrului

respectiv.

Caractere.

1. Acţiunea în revendicare este o acţiune peţitorie, prin care se apara dreptul de

proprietate şi se pune in discuţie coexistenţa dreptului de proprietate, reclamantul
având sarcina să dovedească titlul său de proprietate, după dictonul „actori incumbit
probatio”. Prin acţiunea în revendicare se apără dreptul de proprietate în timp ce
prin acţiunile posesorii se apără posesia.
2. Acţiunea în revendicare este o acţiune reală, ea întemeindu-se şi apărând însuşi
dreptul de proprietate care prin natura lui este un drept real, ce imprimă acţiunii
acelaşi caracter real şi se deosebeşte de acţiunile personale, ca de exemplu acţiunea
derivând din contractul de locaţie, contractul de depozit prin care se cere restituirea
lucrului şi au ca temei dreptul de creanţă născut din contract.
3. Scopul acţiunii în revendicare este restituirea lucrului şi deci acţiunea trebuie
introdusă împotriva celui ce deţine lucrul. Condiţii de exercitare.

1
Actualul Cod Civil instituie la art. 949-952 cele două acţiuni posesorii: acţiunea posesorie
generală denumită şi acţiune în complângere şi acţiunea posesorie specială sau acţiunea
în reintegrare.
Prin acţiunea în complângere, posesorul cere încetarea oricărui act de tulburarea a
posesiei sau redobândirea posesiunii, cu excepţia cazului în care deposedarea s-a făcut
prin violenţă.
Tulburările în posesie pot fi de fapt (constând în săvârşirea oricărui act material prin care
se încalcă posesia (ex. trecerea pe terenul altuia fără aprobarea proprietarului) sau de
drept constând în orice act judiciar ori extrajudiciar prin care o persoană are pretenţii
contra posesorului (ex. somaţia trimisă unui chiriaş de către terţ prin care solicită să i se
facă lui plata chiriei şi nu locatorului).
Pentru a putea fi exercitată acţiunea posesorie generală (acţiune în complângere) trebuie
îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- posesia să fi durat cel puţin un an, adică posesorul reclamat să facă dovada că înainte de
tulburare sau deposedare a stăpânit bunul cel puţin un an;
- să nu fi trecut mai mult de un an de la tulburare sau deposedare;
- posesia reclamantului să fie utilă, adică să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 922
alin. 1 Cod Civil.
În ceea ce priveşte dovada posesiei, operează regulile înscrise în art. 919 alin. 1 Cod
Civil.
Acţiunea în reintegrare se utilizează de către posesor când tulburarea sau deposedarea a
avut loc prin violenţă.
Prin violenţă se înţelege orice faptă contrară ordinii şi bunelor raporturi în societate.
În doctrină, faptele de violenţă care justifică această acţiune sunt considerate:
- faptele de ocupare a unui imobil fără permisiunea posesorului;
- faptele de obstrucţie prin care o persoană împiedică posesorul să stăpânească imobilul
(ex. ridicarea unui zid în calea posesorului);
- fapte de distrugere (ex. dărâmarea unui zid, distrugerea recoltei).
Pentru exercitarea acestei acţiuni, se cere o singură condiţie, respectiv să nu fi trecut un
an de la tulburare sau deposedare.

2
Aşadar numai înăuntru termenului de 1 an de la data tulburării ori deposedării paşnice ori
violente poate fi exercitată acţiunea posesorie. Dacă tulburarea ori deposedarea este
violentă, acţiunea poate fi introdusă şi de cel care exercită o posesie viciată, indiferent de
durata posesiei sale (art.951 alin.2 Cod Civil).
Acţiunile posesorii sunt utilizate atunci când s-a produs o tulburare sau o deposedare, iar
victima urmăreşte să obţină încetarea tulburării sau restituirea bunului.
În conformitate cu dispoziţiile noului Cod Civil, posesorul este îndreptăţit să pretindă şi
despăgubiri pentru prejudiciile cauzate.
De regulă acţiunile posesorii se exercită de către posesorul unui bun imobil, dar art. 949
alin.2 Cod Civil reglementează şi posibilitarea detentorului precar de a intenta această
acţiune.
Un detentor precar poate invoca efectele recunoscute posesiei numai în cazurile şi
limitele prevăzute de lege.
Totodată legiuitorul a reglementat faptul că acţiunea posesorie nu poate fi introdusă
împotriva persoanei faţă de care există obligaţia de restituire a bunului (art. 950 Cod
Civil).
De asemenea, a fost instituită o protecţie juridică specială a posesiei conform art. 952
Cod Civil, ce constă în luarea măsurilor pentru conservarea bunului posedat. Aceste
măsuri au menirea de a preveni producerea tulburării.
Pentru a putea fi promovată şi admisă o cerere întemeiată în drept pe prevederile art. 952
Cod Civil trebuie îndeplinite cumulativ două condiţii:
- să existe motive temeinice, adică să se dovedească existenţa pericolului iminent de
distrugere sau deteriorarea a bunului posedat, şi
- pericolul să fie generat de acţiunea unui lucru aflat în posesia unei alte persoane sau ca
urmare a unor lucrări, precum ridicarea unei construcţii, tăierea unor arbori ori efectuarea
unor săpături pe fondul învecinat.
Posesorul, sau după caz, cealaltă persoană poate fi obligată la plata unei cauţiuni până la
soluţionarea cererii, cauţiunea fiind la aprecierea instanţei de judecată numai în
următoarele situaţii:

3
- dacă instanţa dispune, în mod provizoriu, deplasarea lucrului ori încetarea lucrărilor,
cauţiunea se stabileşte în sarcina posesorului, astfel încât să se poată repara prejudiciul ce
s-ar cauza pârâtului prin această măsură;
- dacă instanţa încuviinţează menţinerea lucrului în starea sa actuală ori continuarea
lucrărilor, cauţiunea se stabileşte în sarcina pârâtului, astfel încât să se asigure
posesorului sumele necesare pentru restabilirea situaţie anterioare.
Persoana care solicită luarea unor astfel de măsuri va trebui să facă dovada posesiei, fără
a fi necesară dovada unui drept real principal asupra bunului aflat în pericol, aceste
măsuri fiind puse la dispoziţia posesorului.

Art. 949. Actiunile posesorii.

 Cel care a posedat un bun cel putin un an poate solicita instantei de judecata prevenirea
ori inlatuararea oricarei tulburari a posesiei sale sau, dupa caz, restituirea bunului. De
asemenea, posesorul este indreptatit sa pretinda despagubiri pentru prejudiciile cauzate.
 Exercitiul actiunilor posesorii este recunoscut si detentorului precar.
      Art. 950. Persoanele impotriva carora se pot introduce actiunile posesorii. (1)
Actiunile posesorii pot fi introduse si impotriva proprietarului.
Actiunea posesorie nu poate fi insa introdusa impoAtriva persoanei fata de care
exista obligatia de restituire a bunului.
      Art. 951. Termenul de exercitare a actiunii posesorii. (1) in caz de tulburare ori de
deposedare, pasnica sau violenta, actiunea se introduce in termenul de prescriptie de un
an de la data tulburarii sau deposedarii.
Daca tulburarea ori deposedarea este violenta, actiunea poate fi introdusa si de cel care
exercita o posesie viciata, indiferent de durata posesiei sale.
      Art. 952. Luarea masurilor pentru conservarea bunului posedat. (1) Daca exista
motive temeinice sa se considere ca bunul posedat poate fi distrus ori deteriorat de un
lucru aflat in posesia unei alte persoane sau ca urmare a unor lucrari, precum ridicarea
unei constructii, taierea unor arbori ori efectuarea unor sapaturi pe fondul
invecinat, posesorul poate sa ceara luarea masurilor necesare pentru evitarea pericolului
sau, daca este cazul, incetarea lucrarilor.

4
Pana la solutionarea cererii, posesorul ori, dupa caz, cealalta perAsoana poate fi obligata
la plata unei cautiuni, lasate la aprecierea instantei, numai in urmatoarele situatii:
a) daca instanta dispune, in mod provizoriu, deplasarea lucrului ori incetarea lucrarilor,
cautiunea se stabileste in sarcina posesorului, astfel incat sa se poata repara prejudiciul ce
s-ar cauza paratului prin aceasta masura;
b) daca instanta incuviinteaza mentinerea lucrului in starea sa actuala ori continuarea
lucrarilor, cautiunea se stabileste in sarcina paratului astfel incat sa se asigure posesorului
sumele necesare pentru restabilirea situatiei anterioare.

Actiunea in revendicare in Noul Cod Civil

Actiunea in revendicare este un mijloc de aparare in justitie a dreptului de proprietate

privata (art. 563 si urm. NCC – Legea 287/2009) si a dreptului de proprietate publica [art.
865 alin. (3) NCC] si reprezinta actiunea in justitie aflata la indemana proprietarului
bunului impotriva posesorului sau impotriva altei persoane care detine bunul respectiv,
fara drept.

Când poate fi introdusă acţiunea în revendicare?

Acţiunea în revendicare este imprescriptibilă, adică poate fi introdusă oricând, indiferent

dacă revendicarea priveşte un bun mobil sau un bun imobil, cu excepţia cazurilor în care
prin lege se dispune altfel [spre exemplu, potrivit art. 937 alin. (1) NCC, bunul mobil
pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bună-credinţă, dacă acţiunea este
intentată, sub sancţiunea decăderii, în termen de 3 ani de la data la care proprietarul a
pierdut stăpânirea materială a bunului].

Cine poate introduce acţiunea în revendicare?

5
Titularul dreptului de proprietate. Ca element de noutate, spre deosebire de principiul
unanimităţii consacrat de vechea reglementare, în cazul coproprietăţii (proprietăţii pe
cote-părţi), în orice acţiune privitoare la coproprietate, inclusiv în cazul acţiunii în
revendicare, fiecare coproprietar poate sta singur în justiţie, indiferent de calitatea
procesuală.

Proba dreptului de proprietate

În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu

extrasul de carte funciară.

Efectele admiterii acţiunii în revendicare

a) Obligaţiile pârâtului: pârâtul va fi obligat la restituirea bunului sau la despăgubiri,

evaluate în raport cu momentul restituirii, dacă bunul a pierit din culpa sa ori a fost
înstrăinat; de asemenea, în aceleaşi condiţii, pârâtul va fi obligat la restituirea productelor
sau a contravalorii acestora – pârâtul posesor de rea-credinţă sau detentorul precar va fi
obligat, la cererea reclamantului, şi la restituirea fructelor produse de bun până la
înapoierea acestuia către proprietar;

b) Obligaţiile de restituire a reclamantului: la cererea pârâtului, proprietarul poate fi

obligat să restituie posesorului cheltuielile necesare pe care acesta le-a făcut, cheltuielile
utile, în limita sporului de valoare, dacă prin lege nu se prevede altfel, precum şi
cheltuielile necesare pentru producerea şi culegerea fructelor sau a productelor.
Proprietarul nu este dator să acopere cheltuielile voluptoare; posesorul are dreptul de a-şi
însuşi lucrările efectuate cu aceste cheltuieli numai dacă prin aceasta bunul nu se
deteriorează. În situaţia în care cheltuielile necesare, utile sau voluptoare se concretizează
într-o lucrare nouă, nu se poate cere restituirea acestora, în acest caz fiind incidente
dispoziţiile corespunzătoare din materia accesiunii imobiliare artificiale;

c) Dreptul retenţie al pârâtului: pârâtul are un drept de retenţie asupra produselor până la
restituirea cheltuielilor făcute pentru producerea şi culegerea acestora, cu excepţia cazului
în care proprietarul furnizează pârâtului o garanţie îndestulătoare;

6
d) Opozabilitatea hotărârii: hotărârea judecătorească prin care s-a admis acţiunea în
revendicare este opozabilă şi poate fi executată şi împotriva terţului dobânditor, în
condiţiile Codului de procedură civilă.

Acțiunea în revendicare și acțiunea posesorie

Deosebiri în funție de:

Obiect:

Acțiunea în revendicare pune in dicuție dreptul de proprietate, redobândirea posesiei

asupra bunului revendicat fiind doar un efect accesoriu al admiterii acțiunii în revendicare
îm timp ce acțiunea posesorie nu pune în dicuție existența dreptului de proprietate asupra
bunului, prin acțiunea posesorie, reclamantul urmărind să păstreze ori să dobândească
posesia, ca simplă stare de fapt.

Calitatea procesuală:

-activă:

În cazul acțiunii revendicare, persoana care pretinde că este proprietarul pretinde că este
proprietarul bunului sau creditorii acestuia, pe calea acțiunii oblice, în timp ce în cazul
acțiunii posesorii, simplul posesor, indiferent dacă acesta este sau nu și titularul dreptului
real principal, precum și detentorul precar( art.949 C.civ.)

-pasivă:

În cazul acțiunii în revendicare, posesorul sau orice persoană care stăpânește bunul fără
drept iar în cazul acțiunii posesorii, persoana care a tulburat sau este pe cale să tulbure
posesia ori, după caz, a deposedat posesorul de bunul asupra căruia acesta din urmă a

7
exercitat posesia, inclusiv proprietarul bunului.Nu poate fi introdusă aceasta acțiune
împotriva persoanei față de care există obligația de restituire a bunului(art. 950 C.civ)

Prescripție:

În cazul acțiunii în revendicare, în principiu este inprescriptibilă extinctiv.

În cazul acțiunii posesorii este prescriptibilă într-un an de la tulburare sau
deposedare( art.951.alin.1 C.civ.)

Hotărâre:

Hotărârea prin care s-a admis acțiunea în revendicare are autoritate de lucru judecat și în
procesoriu, ceea ce înseamnă că partea care a pierdut într-o acțiune în revendicare nu este
îndreptățită să solicite, printr-o acțiune posesorie, ocrotirea posesiei pe care a exercitat-o
asupra bunului respectiv.
Hotărârea pronunțată în posesoriu nu are autoritate de lucru judecat în petitoriu, astfel
încât cel care a pierdut într-o acțiune posesorie este îndreptățit să introducă o acțiune în
revendicare cu privire la același bun (art.1005 C.proc.civ.)

8
Bibliografie:

1. https://www.legalis.ro/2011/10/21/actiunea-in-revendicare-in-noul-cod-civil/

2. Fise de drept civil.2019- Gabriel Boroi, Ioana Nicolae, Carla Alexandra

Anghelescu, Bogdan Nazat (p. 377)

3. https://legeaz.net/noul-cod-civil/art-949-actiunile-posesorii