Starea mediului marin si a zonei costiere Marea Neagra are o suprafata de 413.490 km2, o adancime maxima de 2.

245 m, un volum de apa de 529.955 km3 si o lungime a tarmurilor de 4.020 km. Marea Neagra are un nivel sca ut de salinitate !15,12 g " in ona de tarm si 15,# " in larg$, din cau a numeroaselor rauri care se varsa in ea. %n aportul fluvial, apreciat la 34# km3, &'( apartine raurilor din nord)vestul *a inului, dintre acestea un volum insemnat fiind asigurat de fluviul +unarea. ,ana in pre ent, in Marea Neagra au fost inventariate aproximativ 1.500 specii de verte*rate si neverte*rate. -rmare a accentuarii poluarii industriale si orasenesti din ultimele doua decenii s)a constatat reducerea unor specii de pesti rapitori, cat si a unor specii de pesti cu importanta economica !scrum*ie, calcan, .amsie, stavrid, sturioni$. /itoralul Marii Negre a avut de suferit de pe urma gravelor pro*leme de ero iune din ultimele trei decenii . ,e *a a cercetarilor efectuate de %nstitutul National de 0ercetare +e voltare Marin1 23rigore 4ntipa5, se aprecia a c1 litoralul romanesc se afl1 intr)o stare grav1 su* raportul extinderii ero iunii, pe cca. #0 6 '0 ( din lungimea tarmului, latimea pla7ei se diminuea a in fiecare an. %n ona 8e ervatiei 9iosferei +elta +unarii, pla7a a pierdut din suprafata, in ultimii 35 ani peste 2 400 .a !cca. '0 .a:an$ in timp ce acumularile au fost de numai 200 .a !cca. & .a:an$. /inia tarmului s)a retras pe distante varia*ile de la un sector de tarm la altul, cu valori cuprinse intre 1'0 si 300 m, iar valoarea maxim1 de retragere, in unele puncte, a depasit 400 m. ,e unele portiuni in care latimea cordonului litoral este mai redus1, la furtuni marea acopera complet tarmul, uneori formand *rese, care se unesc cu apele lacurilor litorale, in acest fel fiind afectat ecosistemul specific al lacului respectiv. ,rocesul de ero iune costiera s)a accentuat deose*it de mult in pre ent, ca urmare a sc.im*arilor climatice la nivel planetar care determina cresterea nivelului marii. ; alta cau a consta in amena7arile .idrote.nice de pe +unare si de pe principalii sai afluenti, precum si de pe ona de coasta a marii care duce la scaderea in continuare a aportului de material nisipos transportat de ape pe mal. 4ctiunea de ero iune a marii a provocat disparitia completa a unor intinse one de pla7a. 4dministratia Nationala <4pele 8omane5 este autoritatea responsa*ila pentru administrarea onei costiere a Marii Negre.

/itoralul Marii Negre, parte a 7udetului 0onstanta, este situat in partea sud)estica a 8omaniei ) fiind limitat de= Marea Neagra la est> nord +elta +unarii> la vest +unarea, iar la sud litoralul *ulgaresc. ?uprafata=12.#45 kmp !3( din teritoriul romanesc$ 0lima= maritima de litoral> temperatura medie anuala 11@0 !in lunile iulie 22@0, iar in ianurie 0@0$. ,opulatia= &4'.&#9 locuitori ) alcatuita din= romani !ma7oritari$, turci, tatari, rusi, lipoveni, mag.iari si rromi !minoritari$ 8esedinta de 7udet este orasul turistic 0onstanta . /%A;84/-/ M48% NB38B

Marea Neagra ocupa locul trei din Buropa dupa Marea Mediterana si cea a Nordului !suprafata 411.540 kmp$. 4dancimea maxima !2.24# m$ si cea medie !1.200 m$ o fac sa ocupe locul al) %%)lea dupa Marea Mediterana ) !potrivit parametrilor si volumului$. Salinitatea= mult mai sca uta decat a celorlalte mari> nu are maree. Bste o mare tipic orientala, in care temperatura paturilor de la suprafata urmea a evolutia temperaturii apei, atingand in timpul verii 2#@) 2'@0.-na dintre cele mai importante caracteristici este nepoluarea si lipsa faunei periculoase. Clima= maritima de litoral caracteri ata de un mare grad de sta*ilitate termica a atmosferei. Aemperatura medie anuala este de 11@0) media in iulie 22@0, iar in ianuarie peste 0@0. ,recipitatiile sunt reduse, la fel ca si ne*ulo itatea atmosferica. Canturile dominante *at din N)B, iar *ri a marina racoreste aerul verii. Dactorii naturali terapeutici ) optimi pentru refacere si odi.na in tot timpul anului. Plaja= orientata catre est, este insorita aproape tot timpul ilei> nisipul fin ce atinge in timpul verii temperatura de 45@0 este ideal pentru aeroterapie si *ai de nisip. Vegetatia si flora= specii de plante care s)au adaptat la conditiile climaterice de umiditate redusa= flora mediteraneana si *alcanica ) tufe de paducei, migdali pitici alaturi de garofite, clopotei etc. Dauna este alcatuita din insecte !marele scara*eu, cara*usul patat, urec.elnita$> reptile !*roasaca testoasa de uscat si cea marina, soparla verde$> mamifere !iepuri, di.orii, vulpi si .arciogi$ si pasari !multe specii de pescarusi$.

Influenta modificarilor geo-climatice globale si regionale asupra dezvoltarii durabile n Dobrogea (GLOBE)/ !"# +urata proiectului= 200& 2010 ,arteneri= +irectia Eidrografica Maritima, 3B;B0;M48, %N0+M F3rigore 4ntipaF, -niversitatea Maritima 0onstanta, -niversitatea F;vidiusF 0onstanta, -niversitatea din 9ucuresti, 0entrul de 0ercetare ?tiintifica pentru Dortele Navale 0onstanta, 0.0.%.N.4. 0onstanta, ,rimaria orasului ;vidiu, ?antierul Naval 9-A4 G00. ?.4. ?cop= ?copul proiectului este de m*unatatire a cola*orarii dintre diferite entitati de cercetare)de voltare si inovare, unitati ale administratiei pu*lice si agenti economici privati pentru solutionarea pro*lemelor socioeconomice aparute n ona +o*rogei continentale si maritime ca urmare a modificarilor geoclimatice glo*ale si regionale. ;*iectivul general= ela*orarea unei metodologii de a*ordare interdisciplinara a cercetarii modificarilor de mediu ntr)o ona:regiune, cu extindere la ntregul teritoriu national. Rezultatele proiectului se materializeaza prin studii referitoare la:

o o o

?c.im*arile geo)climatice glo*ale sc.im*ari regionale si locale= cau e, consecinte, corective, repere istorice. 4nali a critica a evidentelor. +efinirea geologica a sc.im*arilor glo*ale. Dactori determinanti. 8itmicitatea sc.im*arilor glo*ale n trecutul geologic. ?c.imaari glo*ale pliocene care au fost recunoscute n aria corespun atoare teritoriului 8omniei. 4paritie, efecte asupra geometriei sedimentare, efecte paleoclimatologice, efecte paleo*iologice si paleogeomorfologice. ?c.im*ari glo*ale cuaternare care au fost recunoscute n aria corespun atoare teritoriului 8omniei. +e voltarea +eltei +unarii si a Marii Negre su* efectul sc.im*arilor glo*ale. Bfecte ale sc.im*arilor glo*ale produse n ultimele eci de mii de ani evidentiate n coloana sedimentara de pe selful romnesc al Marii Negre.

Rezultatele proiectului se materializeaza prin studii referitoare la: o 0unoasterea factorilor determinanti ai sc.im*arilor climatice si a efectelor generate n +o*rogea. o %dentificarea unor factori de risc geoclimatici si a consecintelor lor potentiale asupra sistemelor socio)economice n +o*rogea terestra si maritima. Honarea +o*rogei la diverse scari de risc ecologic. o ?tudiul vulnera*ilitatii si re ilientei structurilor si functionarii sistemelor socio) economice din +o*rogea in conditii climatice normale si modificate. o ,rogno area pertur*arilor locale n regimul unor parametri si prelucrarea statistica a acestora, ela*orarea de scenarii si modele. o ?isteme de monitori are, pre ente si de perspectiva, a modificarilor climatice severe n scopul prevenirii efectelor lor distructive asupra populatiei, teritoriului si infrastructurii. o %dentificarea metodelor, mi7loacelor si masurilor necesare pentru de voltare economica dura*ila si cresterea *unastarii populatiilor rurale si ur*ane din +o*rogea, n conditiile provocarilor induse de sc.im*arile climatice glo*ale si regionale. o %dentificarea masurilor stiintifice, te.nice si administrative n scopul reducerii impactului economic negativ asupra agentilor economici din ona si recomandari pentru valorificarea eficienta si oportuna a efectelor modificarilor climatice locale si onale. o Bvaluarea resurselor regenera*ile !energie solara, energie eoliana, *iomasa, energie geotermala, energie .idraulica etc.$ din ona de interes, metodologii de eficienti are e folosirii acestora n plan local si onal. o +iseminarea re ultatelor cercetarii. /ungimea litoralului 8omniei este de 244 kilometri, repre entnd &,#5( din lungimea frontierei. /itoralul se mparte n doua sectoare principale= nordic si sudic. Hona nordica !aproape 1#4 kilometri lungime$ se ntinde de la 3olful Musura pna la 0apul Midia, inclu nd 8e ervatia 9iosferei +elta +unarii si complexul lagunar 8a im) ?inoe. Bste caracteri ata prin pla7e nisipoase, altitudini sca ute si pante su*marine putin a*rupte.

Hona sudica !'0 kilometri$ se ntinde ntre 0apul Midia si Cama Cec.e, fiind acoperita predominant de fale e calcaroase de diferite naltimi, ntre 3 si 35 metri, sectoare scurte de pla7e nisipoase la gurile rurilor si n dreptul porturilor !Midia, 0onstanta, Mangalia$ si pante su*marine mai a*rupte dect n ona nordica. Hona costiera repre inta spatiul geografic care include apele de coasta de suprafata si su*terane, litoralul, terenurile adiacente, inclusiv apele de suprafata si su*terane ale acestora, insulele si lacurile sarate, onele umede n contact cu marea, pla7a si fale a. +atorita importantei economice a acesteia, intinselor sale .a*itate naturale prote7ate !8e ervatia 9iosferei +elta +unarii, lacuri si lagune$ si po itiei geografice ca principal coridor de transport !sosele, cai ferate si cai navale$ la frontiera estica a Buropei, ona costiera impune masuri concertate de protectie si gestionare n vederea de voltarii dura*ile.

Ministerul Mediului I 3ospodarirea apelor I Hona 0ostiera I +ate generale Marea Neagra Marea Neagra este a treia mare ca suprafata n Buropa, dupa Marea Mediterana si cea a Nordului. Bste, de asemenea, cea mai i olata mare fata de oceanul planetar ) singura legatura cu restul oceanului mondial, via Marea Mediterana, fiind prin strmtorile 9osfor, +ardanele si 3i*raltar si cu Marea 4 ov n nord)est, prin strmtoarea Jerc.. +in acest motiv, Marea Neagra este foarte vulnera*ila n fata presiunilor exercitate de activitatile umane si starea sa de sanatate depinde att de statele costiere, ct si de cele non)costiere. Dluviile europene +unarea, Nipru si +on !prin Marea 4 ov$ se varsa in Marea Neagra.

Dundul marii este mpartit n platforma continentala, panta continentala si ona a*isala. ,latforma continentala ocupa o suprafata ntinsa n partea de nord)vest a Marii Negre, cu largime de peste 200 km si o latime de 2,2 pna la 15 km. /nga coasta cauca iana si anatoliana platforma consta ntr)o fsie ingusta intermitenta. ?tratul de suprafata al apei marine !pna la 150 metri$ sustine singurele vietuitoare din ecosistemul Marii Negre. %ntinderea suprafetei de apa= 432.000 km2 Columul de apa= 54&.000 km3 4dncimea maxima= 2.212 m ?alinitatea= 1' ) 22 la mie ?pecii *iologice= ) 4lge, fungi, plante= 1.#19

) Neverte*rate= 1.9'3 ) ,esti= 1#' ) Mamifere marine= 4 Litoralul romnesc al Marii Negre /ungimea litoralului 8omniei este de 244 kilometri !din totalul de 4340 km$, repre entnd &,#5( din lungimea frontierei. /itoralul se imparte n doua sectoare principale= nordic si sudic. Hona nordica !aproape 1#4 kilometri lungime$ se ntinde de la 3olful Musura pna la 0apul Midia, inclu nd 8e ervatia 9iosferei +elta +unarii si complexul lagunar 8a im) ?inoe. Bste caracteri ata prin pla7e nisipoase, altitudini sca ute si pante su*marine putin a*rupte.

Hona sudica !'0 kilometri$ se ntinde ntre 0apul Midia si Cama Cec.e, fiind acoperita predominant de fale e calcaroase de diferite naltimi, ntre 3 si 35 metri, sectoare scurte de pla7e nisipoase la gurile rurilor si n dreptul porturilor !Midia, 0onstanta, Mangalia$ si pante su*marine mai a*rupte dect n ona nordica.

Riscuri existente n zona costier se refer la: abraziune , la inundaie datorita furtunilor, la suprasplare, la dispariia dunelor de nisip, la numeroase activiti induse de activitatea uman Problemele de mediu identificate n zona costier romeasc induse de factorul antropic sunt urmtoarele: Eroziunea costier / dinamica sedimentelor la gurile unrii: nc!iderea / colmatarea "ii #usura $efinalizarea soluiilor de protecie contra inundaiilor: subtraversarea debusrii din zona %ostine&ti 'ntruziunea apei de mare n acviferele costiere: zona fostului lac %ostine&ti Poluarea apei / aerului, poluarea cu de&euri solide provenind din surse difuze (glomerarea populaiei n zona costier, n sezon ezvoltarea necontrolat a construciilor turistice &i a activitilor de turism &i recreere peste capacitatea de suportabilitate a mediului )ransportul maritim si rutier spa*ii de coasta: execu*ia unui drum te!nologic peste protec*ia costier zona %onstan*a $ord Extracia resurselor naturale / nisip de pla+: zona Eforie $ord, #amaia, #angalia Exploatarea excesiv a stocurilor de pe&ti Pierderea !abitatelor / specii periclitate , construcii costiere de protecie a falezelor: Eforie -ud.)uzla.%ostine&ti

Expansiunea urban: zona #amaia, faleze n regim natural &i construit /