Lungu (Dodu) Maricela

Tema Drept Constitutional

Grupa a 2 a

Franta Italia
Art. 13 3. Puterea
judecătoreasc
Președintele ă
Republicii semnează
ordonanțele și Sistemul
decretele cu privire judiciar italian
la care s-a deliberat are ca
în cadrul Consiliului fundament
de Miniștri. Acesta dreptul roman,
dispune numirile în fundament
funcțiile civile și căruia i-au fost
militare ale statului. aduse
Consilierii de Stat, numeroase
Marele Cancelar al modificări,
Legiunii de Onoare, îndeosebi prin
ambasadorii și Codul
trimișii napoleonian
extraordinari, consili din anul 1804.
erii superiori ai Curții Legea
de Conturi, prefecții, fundamentală a
reprezentanții de stat Italiei prevede
din teritoriile de faptul că
peste mări al căror puterea
statut este judiciară este
reglementat de autonomă și
articolul 74 și din independentă
Noua Caledonie, în raport cu
ofițerii de rang toate celelalte
înalt, rectorii puteri. De
academiilor  și asemenea,
directorii potrivit
administrațiilor prevederilor
centrale sunt numiți constituționale,
în cadrul Consiliului legea
de Miniștri. garantează
independența
O lege organică judecătorilor
stabilește celelalte din cadrul
funcții pentru care instanțelor
numirile se fac în judecătorești
cadrul Consiliului de ordinare și
Miniștri, precum și speciale, a
condițiile în care procurorilor de
puterea de a numi a pe lângă
Președintelui instanțele
Republicii poate fi respective,
delegată de acesta precum și a
pentru a fi exercitată tuturor
în numele său. celorlalte
O lege organică persoane care
stabilește posturile participă la
sau funcțiile, altele actul de
decât cele administrare a
menționate la justiției. De
Lungu (Dodu) Maricela
Tema Drept Constitutional
Grupa a 2 a

alineatul 3, pentru asemenea,

care, dată fiind judecătorii sunt
importanța lor în inamovibili,
garantarea independenți și
drepturilor și numiți prin
libertăților sau a vieții concurs. Un
economice și sociale statut relativ
a Națiunii, puterea similar au și
de a numi a procurorii (mai
Președintelui puțin
Republicii este inamovibilitatea
exercitată după ).
avizul public al
comisiei permanente Alte jurisdicții
competente a în afara celor
fiecărei Camere. de drept
Președintele comun sunt
Republicii nu poate reprezentate
face o numire atunci de Curtea de
când suma voturilor Conturi ce
negative în fiecare deține
comisie reprezintă jurisdicția în
cel puțin trei cincimi materie de
dintre voturile contabilitate
exprimate în cadrul publică și în
celor două comisii. alte materii
Legea stabilește prevăzute de
comitetele lege. Există, de
permanente asemenea,
competente în tribunale
funcție de posturile militare ca
sau funcțiile în cauză instanțe
specializate
pentru sistemul
militar italian.
În Italia
funcționează
instanțe
distincte
specializate în
contenciosul
administrativ,
organizate
practic sub
forma unui
sistem 805
Constituția
Republicii
Italia.
Prezentare
generală
judecătoresc
paralel cu cel
de drept
comun,
delimitarea
Lungu (Dodu) Maricela
Tema Drept Constitutional
Grupa a 2 a

fiind dată de
aria
competenței
materiale.
Similar cu
sistemul
judiciar din
România,
Consiliul
Superior al
Magistraturii
din sistemul
judiciar italian
are atribuții în
legătură cu
angajarea,
repartizarea,
transferurile și
promovarea
judecătorilor,
precum și în
legătură cu
măsurile
disciplinare
aplicabile
acestora. În
fruntea
Consiliului
Superior al
Magistraturii se
află
Președintele
Republicii,
alături de șeful
statului fiind
membri de
drept primul
Președinte al
Curții de
Casație și
Procurorul
General al
Curții de
Casație. Ca
pondere, în
componența
Consiliului
Superior al
Magistraturii,
magistrații de
carieră sunt
majoritari
(două treimi),
aleși de corpul
profesional al
judecătorilor,
Lungu (Dodu) Maricela
Tema Drept Constitutional
Grupa a 2 a

iar ceilalți
membri (o
treime) sunt
numiți de
Parlament din
rândul
profesorilor în
științe juridice
și al avocaților
cu vechime în
profesie de cel
puțin 15 ani.
Conform
Constituției,
răspunderea
pentru
organizarea și
funcționarea
serviciilor
judiciare îi
revine
Ministerului
Justiției, fără a
aduce însă
atingere
autorității
Consiliului
Superior al
Magistraturii
asupra
sistemului
judecătoresc.
Administrarea
justiției este
supravegheată
de Consiliul de
Stat, acesta
având rolul de
organism
consultativ
juridico-
administrativ.