CONSTITUȚIILE DIN ROMÂNIA ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI

Constituțiile democratice
Constituția din 1866 Context și cauze:
Regimul monarhiei constituționale în România a fost introdus în România în
1866, dar a fost pregătit pe baza unui program politic coerent încă din 1857.
Divanurile ad-hoc au fixat direcțiile de dezvoltare ale statulyui român modern,
hotărând unirea Moldovei și Munteniei sub conducerea unui prinț străin.
Marile Puteri au sesizat în această intenție scopul urmărit: desprinderea
Principatelor din aria de dominație a Imperiului Otoman și, în perspectivă,
dobândirea independenței lor. De aceea, Marile Puteri au respins ideea
principelui străin, cerând alegerea câte unui domn în fiecare Principat, care să
fie „fiu din tată născut în Moldova sau Țara Românească”. Înlăturarea lui
Al.I.Cuza și aducerea prințului străin Carol I a urgentat elaborarea unei noi legi
fundamentale a statului, una internă, atât pentru a înlocui Statutul dezvoltător
al Convenției de la Paris, cât și pentru a moderniza statul în direcția exprimată
prin voința adunărilor ad-hoc.
Constituția din 1866 este cea dintâi constituție românească, întocmită de
reprezentanții legitimi ai națiunii române.

Prevederile Constituției din 1866

Structura Statul Drepturi Principii generale Dreptul de

român fundament vot
ale
- avea 8 titluri -teritoriul -drepturi 1.separarea -era înscris
statului politice ( de puterilor în stat: în Legea
și 133 de este a fi alegător Electorală,
Puterea
articole; inalienabil și de a fi inclusă în
executivă:
-a fost ( nu putea ales în Constituție;
aparținea
promulgată fără fi Corpurile -electoratul
aprobarea înstrăinat) legiuitoare domnului sau era împărțit
Marilor Puteri, și și în principelui (din în Colegii: 2
este un act de tip indivizibil instituțiile 1878, Alteței pentru
(nu putea județene și
liberal;
fi comunale); Regale; din 1881, Senat și 4
-a stat la baza pentru
împărțit); Regelui), care: are
funcționării -drepturi și Camera
drept de amnistie
statului român -statul era libertăți Deputaților.
politică, numește
modern până în numit cetățenești:
și confirmă în
Erau
1923; România; libertatea considerați
toate funcțiile
-forma de individuală, alegători
-a suferit trei politice; are drept
guvernăm dreptul de toți cei care
modificări de a bate
ânt: întrunire și desfășurau
importante. monedă; conduce
monarhie asociere, o activitate
Prima a vizat armata; are drept
ereditară; libertatea utilă
articolul 7, o de a declara
conștiinței, societății,
condiție a -regimul război; are dreptul
libertatea realizau un
recunoașterii de a âîncheia
politic: de venit,
independenței tratate și
exprimare, contribuind
României de era convenții; are
dreptul la astfel la
către Marile constituți drept de a dizolva
proprietate. bugetul
Puteri, în 1878, Parlamentul;
onal; Proprietate țării (vot
sancționează și
fiind eliminarea a era censitar).
promulgălegile;
considerată
acestuia din are drept de veto Profesiunil
sacră și e libere,
absolut; acordă
Constituție. inviolabilă. ofițerii în
distincții și
Articolul 7 a -dreptul la decorații; retragere,
educație numește și revocă profesorii,
fost modificat.
(învățământ miniștri; are rolul pensionarii,
În 1884, este ul primar de a asigura cei care
revizuită din nou: fiind stabilitatea aveau o
introducerea în obligatoriu întregului sistem dilpomă de
onstituție a și gratuit), constituțional, licență(ingi
titlului de inviolabilita fiind echilibrul nerii,
Regatul tea între cele trei arhitecții,
României și persoanei puteri. medicii,
modificarea legii și a Alături de domn, magistrații)
electorale, în domiciliului, guvernul deținea erau scutiți
sensul că a fost secretul puterea executivă, de la cens.
redus numărul coresponde prin punerea în Țăranii își
colegiilor nței. aplicare a legilor exprimau
electorale și s-a Articolul 7 și prezentând votul în
extins dreptul de din proiecte de legi. colegiul al
vot prin Constituție patrulea,
Puterea
scăderea preciza că dar nu
legislativă:
censului și cetățenia direct, ci
Parlamentul
înlăturarea lui română se prin
bicameral
celor ce acordă doar delegați (1
(Adunarea
absolviseră celor de la 50). Prin
Deputaților-
clasele primare. origine modificare
aleasă pe 4 ani și
A treia creștină, a din 1884,
Senat, ales pe 8
modificare: excluzând a
ani; la fiecare 4
1917, când se astfel sistemului
ani, jumătate din
votează: lărgirea persoanele electoral se
membri se
dreptului de vot care nu reduce la
reînnoiesc prin
și înfăptuirea aoarțineau trei,
tragere la sorți).
reformei agrare, acesteia numărul
Deschiderea
prin modificarea (evreii, colegiilor
sesiunii
articolului privind musulmanii pentru
Parlamentare se
proprietatea, în ); a fost Adunarea
făcea printr-un
sensul că statul modificat. Deputaților.
Mesaj al Tronului,
va avea dreptul Nu aveau
citit de Rege sau
de expropriere în drept de
șeful Guvernului
scopul realizării alegător
(primul ministru)
reformei agrare servitorii,
și se închidea
promisă de cerșetorii,
printr-un discurs
regele Ferdinand cei
al primului
ostașilor de pe condamnaț
ministru.
frontul din i pentru
Moldova, în Atribuțiile anumite
1917. Parlamentului: delicte, cei
care nu
votarea legilor și
aveau o
adoptarea instrucție
rezoluțiilor. minimă ( 4
clase
Parlamentul avea: primare) și
drept de cei care nu
autoconducere, desfășurau
drept de o activitate
legiferare; drept folositoare
de interpelare a societății
guvernului dovedită
(întrebări prin care printr-o
guvernul trebuia contribuție,
să justifice oricât de
anumite acte ale mică, la
sale); drept de a bugetul
da vot de blam statului.
(de neîncredere
guvernului);
acordă sau
retrage încrederea
sa guvernului;
Adunarea
Deputaților
discută și votează
bugetul.
Puterea
judecătorească:
era exercitată de
către instanțele
judecătorești:
curți de judecată
și tribunale cu
jurați, iar instanța
supremă era
Înalta Curte de
Casație.
Hotărârile
judecătorești se
pronunță în
numele regelui.
2.principiul
 monarhiei
ereditare.
Succesiunea se
făcea pe linie
masculină, cu
drept de
primogenitură și
cu excluderea
perpetuă a
femeilor și
descendenților
lor;
3. exista principiul
potrivit căruia:
„regele domnește,
dar nu
guvernează” –
persoana regelui
era inviolabilă,
miniștrii lui sunt
răspunzători și
„niciun act al
regelui nu poate
avea tărie dacă nu
va fi
contrasemnat de
un ministru.

CONSTITUȚIILE DIN ROMÂNIA ASEMĂNĂRI ȘI DEOSEBIRI

Constituții democratice Consti Constituții comuniste
tuții
autori
tare

Consti
 C Co Con tuția Con Con Cons
on ns stit din stit stit tituț
st tit uți 1938 uția uția ia
it uț a din din din
uț ia 199 194 195 196
ia 19 1 8 2 5
1 23
8
6
6

Cauze trecere
a la un
î î p tr le s
regim
n n r e gi c
autorit
l f ă c ti hi
ar
ă ă b e m m
t p u r a b
u t și e r ar
r u r a e e
a i e la a a
r r a u s d
e e r n u e
a a e r b li
gi e o d
l s m gi r er
u t ul m d .
i a ui o
A t c t n
l u o o ă
. l m t rii
I u u al f
. i ni it a
C n s a ț
u a t r. ă
 z ț și d
a i r e
o e M
ș n v o
i a e s
i l ni c
n u r o
s n e v
t i a a.
a t la
u a r
r r e
a gi
r r m
e o ul
a md
â e
mn m
o o
n c
a r
r a
h ti
i c
e
i

Form -
a de Regatu
R- -
guver l
e
nămâ Român
p RR
nt și iei;
uee
teritor
- un bpp
iul
stat l uu
statul
i bb
ui națion cl l
al ai i
cc
unitar
și Pa a
indiviz o
p PS
ibil. uoo
l pc
aui
r l a
ăal
r i
Ră s
o t
mR ă
âo
n mR
ăâo
; nm
ăâ
-
; n
t i
-
e a
;
r
t-
i
e
t
ri
o
i n
r
ta
i
ol
u
ri
i e
p
un
o
a
p
pb
u
oi
l
pl
au
rl ș
, ai
r
u, i
n n
i ud
t ni
ai v
rti
, az
ri
i , b
n i
di l
en
pd
ee
np
de
en
nd
te
n
șt
i
ș
si
 u
vs
eu
rv
ae
nr
. a
n
.

Drept - -consemnau drepturi și libertăți

uri și dreptul cetățenești, dar nu au fost
- - -
libert de respectate.
libert libertate
ăți ale asocie
atea l a
cetățe re era
conști i individu
nilor anulat;
inței, b ală și
româ -limita
învăță e siguranț
ni dreptu
mânt r a
ului, t persoan rile și
presei a ei, libertăț
, t libertate ile
egalit e a de cetățe
atea a exprima nești.
în re,
fața i dreptul
legii n la
etc.; d învățătu
- d ră;
declar u - dreptul
ă a de vot
sacră l de la 18
și ă ani, de a
inviol , fi ales
abilă (inclusiv
propri d în
etate e Parlame
a de ntul
orice a Europea
natur n);
ă. c - dreptul
o la
mpropriet
u ate este
n inviolabi
i l
c
a

ș
i

p
u
b
l
i
c
a

i
d
e
i
l
e

ș
i

o
p
i
n
i
i
l
e

p
r
i
n

v
i
u

g
r
a
i
,

p
r
i
n

s
c
r
i
s

ș
i

p
r
i
n

p
r
e
s
ă
;
-

g
a
r
a
n
t
e
a
z
ă

p
r
o
p
r
i
e
t
a
t
e
a

d
e

o
r
i
c
e
 n
a
t
u
r
ă
,

c
a
r
e

a
r
e

f
u
n
c
ț
i
e

s
o
c
i
a
l
ă
.

Puteri - -renunțau la principiul separării

le suprim puterilor în stat și concentrau
- - -
statul ă puterea legislativă și executivă
princi prin
ui separa în mâinile unei elite politice
 piul cipiu ția restrânse, care influența și
principi puteril puterea judecătorească.
separ l
ației sepa ul or în
puteri rație separați stat și
lor în i introdu
ei cea
stat, pute
cu rilor, puterilo princip
preciz cu iul
r în
area prec supre
stat. mației
că izare
eman a că regelui
ă de ema
la nă
națiu de la
ne. nați
une.

Regi - -totalitar comunist

m autorit
-de - -democratic
politic ar
tip de
dem m
ocra oc
tic rat
(libe ic
ral)

Documente cu rol constituțional

Constituția cărvunarilor:
● este elaborată la Iași, în 1822;
● indică tendința sistemului modern de guvernare, necesitatea
separării puterilor în stat (dar nu s-a aplicat).
Regulamentele Organice:
● documente cu rol de constituție, elaborate în timpul protectoratului
rusesc în Principate (1829-1856), în 1831, în Țara Românească și, în
1832, în Moldova. Au rămas în vigoare până în 1858.
 ● conform acestora: → puterea executivă – deținută de domn, ales
pe viață de o Adunare obștească extraordinară. Este ajutat de un sfat
format din șase miniștri;

→puterea legislativă – aparținea unei

Adunări obștești, formată din boieri și prezidată de Mitropolit;
→ puterea judecătorească – era
reprezentată de Înaltul Divan Domnesc.
● alte prevederi moderne: → instituirea bugetului țării;

→ introducerea unui impozit

unic (capitația pentru țărani și patenta pentru negustori);
→ înființarea Arhivelor
Statului;
→ înființarea armatei (miliție pământeană).
1. Convenția de la Paris:
● este elaborată de Marile Puteri, în 1858, în urma războiului Crimeii
(1853-1856) și a Congresului de la Paris (1856), care discută și
problema unirii Principatelor Țara Românească și Moldova; este
rezultatul acordului dintre puterea suzerană (Imperiul Otoman) și
puterile garante:
● a avut rol de Constituție pentru Principate și a stabilit un nou
statut politico-juridic pentru acestea.
● se constituiau Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești sub
suzeranitate otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri;

→ puterea executivă – reprezentată de doi domni și două guverne ( câte

unul pentru fiecare țară);
→puterea legislativă- era deținută de domn și Adunarea legislativă ( câte
una pentru fiecare țară);
→puterea judecătorească – deținută de Înalta Curte de Justiție și Casație și
Comisia Centrală (instituții comune ambelor Principate).

2. Statutul dezvoltător al Convenției de la Paris:

● este impus de Al. I. Cuza, prin lovitura de stat din 1864;
 ● menține principiul separării puterilor în stat, dar instituie domnia
personală, autoritară, deparece cele mai importante prerogative
reveneau domnitorului, care era ales pe viață, prin vot censitar și
putea să numească miniștri, să sancționeze legile și să dizolve
Adunarea legislativă.
Evoluția constituțională a României, de la Unirea Principatelor din 1859 până
la prăbușirea regimului comunist, în 1989, a cunoscut patru etape distincte:
● o etapă de așezare a instituțiilor constituționale ( 24 ianuarie – 1 iulie
1866);
● o etapă de continuare a instituțiilor constituționale ( 1 iulie 1866- 20
februarie 1938);
● o etapă de instabilitate constituțională (20 februarie 1938-30
decembrie 1947);
● etapa dictaturii comuniste (30 decembrie 1947- decembrie 1989).

Tipul de drepturi fundamentale întâlnite în constituțiile României, se pot

grupa în:

Libertăți individuale Drepturi social- Drepturi Drepturi social-

economice politice politice
drepturi -dreptul la muncă, -dreptul de a -libertatea de
fundamentale: - -dreptul la exprimare, -
dreptul la viață și la alege și de a fi libertatea
ocrotirea
integritate fizică și sănătății, -dreptul ales, cultelor,
psihică, la grevă, -de a vota -libertatea
-libera circulație, -dreptul la întrunirilor,
inviolabilitatea proprietate -dreptul de
privată, -dreptul la asociere,
domiciliului, - moștenire,
-dreptul de
secretul -dreptul la
învățătură, petiționare
corespondenței și
Unele dintre
a celorlalte -liber acces la
aceste drepturi
mijloace de justiție. cetățeanul le
comunicare, poate exercita
numai împreună
-libertatea cu alți cetățeni
conștiinței, (spre exemplu,
dreptul la
-dreptul la asociere).
informație. Drepturile din
această
categorie sunt
denumite și
libertăți publice.