SPAŢIUL ROMÂNESC ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFLICT ÎN EVUL MEDIU ŞI

LA ÎNCEPUTURILE MODERNITĂŢII
Tipul de război purtat între Ţările Române şi Imperiul Otoman în Evul Mediu
poate fi numit drept ,,conflict asimetric”, datorită superiorităţii numerice a
armatelor turceşti. În campaniile militare pe care le-au purtat împotriva
otomanilor, românii au aplicat următoarele tactici de luptă :
-tactica pământului pîrjolit bazată de distrugerea surselor de aprovizionare din
calea duşmanului (incendierea recoltelor, otrăvirea fântânilor)
-evitarea luptei în câmp deschis şi alegerea unor locuri de confruntare
favorabile (trecători, locuri mlăştinoase, păduri)

MIRCEA CEL BĂTRÂN

-domnitor al Ţării Româneşti între anii 1386-1418.
-în 1394 sau 1395 sultanul Baiazid supranumit Fulgerul a condus o mare
expediţie de cucerire a Ţării Româneşti. Iniţial Mircea a evitat o confruntare
directă şi a aplicat tactica pământului pârjolit. A urmat bătălia de la Rovine, a
cărei dată nu se cunoaşte exact, desfăşurată într-un loc mlăştinos, probabil pe
valea Argeşului. Unii istorici consideră că au fost de fapt două bătălii distincte,
una câştigată de Mircea, cealaltă de turci. După victoria turcilor, aceştia l-au
impus pentru scurt timp pe Vlad Uzurpatorul, primul domnitor al Ţării
Româneşti care a acceptat să plătească tribut Imperiului Otoman.
-în 1395 Mircea a încheiat Tratatul de la Braşov cu regele Ungariei, Sigismund
de Luxemburg, prin care cei doi îşi ofereau sprijin reciproc împotriva turcilor.
Acesta a fost primul tratat de alianţa antiotomană încheiat de un domnitor
român. Cu ajutorul regelui maghiar, Mircea a reuşit să-l înlăture pe Vlad
Uzurpatorul. O altă consecinţă directă a tratatului o reprezintă participarea
domnitorului român la cruciada din anul următor.

ŞTEFAN CEL MARE

-domnitor al Moldovei între anii 1457-1504.
-în 1475 a obţinut celebra victorie de la Vaslui (Podul Înalt) împotriva lui
Soliman Paşa care conducea o armată de 120 000 de oameni. Pentru a epuiza
armata otomană, Ştefan a aplicat iniţial tactica ,,pământului pârjolit”, iar pentru
a nu-i lăsa pe turci să-şi valorifice superioritatea numerică a atras armata
otomană într-o zonă mlăştinoasă şi a atacat într-o zi ceţoasă.
-imediat după obţinerea victoriei de la Vaslui, conştient de posibilitatea unui
nou atac otoman, Ştefan cel Mare a trimis o scrisoare către principalii
monarhi europeni, prin care solicita ajutor militar pentru apărarea Moldovei,
considerată o adevărată ,,poartă a creştinătăţii”. Singurul monarh care a
răspuns pozitiv a fost regele Ungariei.
- în 1475 a încheiat un Tratat cu Matei Corvin prin care cei doi suverani se
angajează să rezolve orice neînţelegere pe cale paşnică şi să se sprijine
reciproc în lupta antiotomană. Pentru a menţine bunele relaţii cu Ştefan cel
Mare, regele maghiar i-a oferit acestuia două domenii feudale în Transilvania,
Ciceul şi Cetatea de Baltă.
-în 1476 a fost învins de Mahomed al II-lea în bătălia de la Războieni (Valea
Albă). Principalele cetăţi ale Moldovei (Neamţ, Suceava, Hotin) au rezistat, iar
otomanii au fost nevoiţi să se retragă.

MIHAI VITEAZUL
-a domnit iniţial în Ţara Românească începând cu anul 1593.
-a aderat la Liga Sfânta, alianţă antiotomană din care mai făceau parte: Statul
papal, Imperiul Habsburgic (Austria), Spania, Toscana, Transilvania, Moldova.
În cadrul acestei alianţe toate cele trei Ţări Române luptau pentru prima dată
împreună împotriva turcilor.
-în 1595 otomanii conduşi de Sinan Paşa sunt înfrânţi de Mihai în bătălia de la
Călugăreni, lupta desfăşurându-se pe valea râului Neajlov, într-un loc
mlăştinos şi împădurit. Cu sprijin transilvănean determină retragerea turcilor
din Ţara Românească şi îi învinge din nou în bătălia de la Giurgiu,
surprinzându-i când încercau să fugă peste Dunăre.
-încercând să refacă frontul comun antiotoman, Mihai Viteazul a reuşit sa
unească pentru scurt timp toate cele trei Ţări Române.

DIMITRIE CANTEMIR
-domnitor al Moldovei în anii 1710-1711
-în anul 1711 a încheiat un Tratat de alianţă antiotomană la Luţk cu ţarul
Rusiei, Petru cel Mare. Prin acest tratat, Petru cel Mare se angaja să sprijine
domnia ereditară a familiei Cantemir. Era garantată integritatea teritorială a
Moldovei, graniţa dintre cele două state fiind stabilită pe Nistru.
-în acelaşi ani are loc Bătălia de la Stănileşti, pe Prut, în care cei doi aliaţi sunt
înfrânţi de turci, iar Cantemir este nevoit să se refugieze în Rusia. Dupa acest
eveniment turcii îi înlocuiesc pe domnitorii români cu domnitori de origine
greacă, cunoscuţi sub numele de domnitori fanarioţi şi care se remarcă mai
ales prin fidelitatea faţă de turci.