Sunteți pe pagina 1din 1

Comparație între Constituțiile din România

Constituții liberale Constituții democratice Constituții Constituții totalitare comuniste


1866 autoritare
1923 1991/modif. în 2003 1938 1948 1952 1965
Cauzele -Înlăturara lui -Înfăptuirea Marii -Prăbușirea -Trecerea de la -Instaurarea -Legitimarea -Preluarea puterii
adoptării Alexandru Ioan Cuza Uniri din 1918 prin regimului comunist regimul regimului comunist subordonării politice de către
în 11 febr.1866 și unirea Basarabiei, în urma revoluției din democratic la în România, ca României față de Nicolae Ceaușescu
instaurarea dinastiei Bucovinei, decembrie 1989 și regimul de urmare a prezenței URSS, trupele și trecerea la
străine la 10 mai Transilvaniei și revenirea României la autoritate trupelor sovietice pe sovietice fiind în național-
1866 prin aducerea Banatului cu regimul democratic. monarhică al teritoriul României. continuare pe comunism.
pe tron a principelui România; regelui Carol teritoriul României
Carol de Introducerea votului cu al II-lea. (retragerea acestora
Hohenzollern universal în 1918. în 1958).
Caracteristici -Prima constituție -Numită și Constituția -Are caracter -Caracter -Are caracter -Constituție -Constituție care
internă/românească Marii Uniri/a democratic, autoritar; totalitar. stalinistă; încalcă introduce regimul
a României, elaborată unificării; restabilește principiile suprimă -Prima constituție independența national-comunist,
fără acordul puterilor modificare și democratice: separația separația comunistă de tip statului român; afirmând
străine; completare a puterilor în stat, puterilor în stalinist; alcătuită afirmă că România independența față
-Inspirată din Constituției din 1866. pluripartidismul, stat, după modelul nu are o politică de URSS.
constituția belgiană Are caracter respectarea drepturilor pluripartidism constituției sovietice externă proprie.
democratic. și libertăților ul și din 1936; nu mai
cetățenești. respectarea păstrează nicio
drepturilor și legătură cu
libertăților constituțiile anterioare.
cetățenești.
Forma de -monarhie monarhie -republica -monarhie -republică; -republică; -republică;
guvernământ și constituțională; constituțională; semiprezidențială; autoritară; -Republica Populară -Republica Populară -Republica
numele oficial -numele oficial al - numele oficial al - numele oficial al - numele oficial Română. Română. Socialistă
al țării țării – România. țării – România. țării – România. al țării – România.
România.
Drepturi și -vot cenzitar; -vot universal pentru -vot universal pentru -vot universal -vot universal pentru -vot universal pentru -vot universal
libertăți -libertatea bărbații de peste 21 cetățenii peste 18 pentru cetățeni bărbați și femei de la bărbați și femei de la pentru cetățeni de
cetățenești individuală; de ani, cu excepția ani; de la vârsta de 18 ani; 18 ani; la vârsta de 18 ani.
-egalitatea în fața magistraților și a exprimare; 30 de ani, -nu au drept de vot -dreptul la muncă şi -limitări ale
legii; militarilor de carieră; -libertatea conștiinței; știutori de persoanele acuzate de învăţătură, dreptul libertăţilor
-dreptul la libera -libertatea individuală; - dreptul la carte; activitate ostilă de supravieţuire cetăţeneşti, întrucât
exprimare; -liberatea conștiinței proprietate; -femeile au Uniunii Sovietice; (odihnă, pensie) erau se menţionează
-libertatea conștiinței; -dreptul la libera -dreptul de întrunire, drept de vot, -sunt introduse mai mult îndatoriri; faptul că libertatea
- dreptul la exprimare; de asociere ; dar nu pot fi drepturi și libertăți libertatea cuvântului, presei,
proprietate; -libertatea conștiinței; -libertatea de alese; cetățenești, dar se cuvântului, presei, întrunirilor,
-dreptul de întrunire, -egalitatea în fața legii ; circulație. -anulează introduc limitări întrunirilor şi mitingurilor şi
de asociere ; - dreptul la proprietate; dreptul de pentru unele dintre mitingurilor demonstraţiilor nu
-art.7-drepturi -dreptul de întrunire, de asociere. ele, respectiv dacă nu libertatea pot fi folosite în
politice doar pentru asociere. sunt contrare demonstraţiilor de scopuri potrivnice
creștini. Constituției sau nu masă se exercită „în orânduirii socialiste
sunt îndreptate conformitate cu şi intereselor celor
ordinii democratice interesele celor ce ce muncesc.
stabilite prin muncesc şi în
Constituție. vederea întăririi
regimului
democraţiei
populare”.
Proprietatea -Proprietatea este -Proprietatea este -Dreptul de -Proprietatea -Proprietatea de stat -Proprietate de stat Proprietate de stat
declarată sacră și garantată de stat, dar proprietate este este garantată asupra mijloacelor asupra mijloacelor asupra mijloacelor
inviolabilă. în caz de utilitate garantat. de stat. de producție. de producție (de stat de producție (de
publică, statul putea -1991- Proprietatea și cooperatistă). stat și
expropria privată este ocrotită cooperatistă).
proprietatea cuiva în în mod egal de lege,
schimbul unei drepte indiferent de titular.
despăgubiri. 2003 - Proprietatea
Bogățiile subsolului privată este Sunt prevăzute drepturi și libertăți cetățenești, în practică acestea
aparțineau statului. garantată și ocrotită nu sunt respectate.
în mod egal de lege,
indiferent de titular.

Puterile -Statul este -Statul este organizat -Statul este organizat -Este -Principiul separării puterilor în stat era prevăzut în mod formal.
statului organizat pe baza pe baza principiului pe baza principiului suprimată În realitate instituțiile statului (Marea Adunare Națională,
principiului separării puterilor în separării puterilor în separația Consiliul de Miniștri) erau subordonate partidului unic, partidul
separării puterilor stat. stat. puterilor în comunist (Partidul Muncitoresc Român - 1948-1965; Partidul
în stat. -Puterea legislativă – -Puterea legislativă – stat. Comunist Român – 1965-1989)
-Puterea legislativă Parlamentul bicameral Parlamentul -Introducea
– Parlamentul și regele; bicameral, alcătuit din principiul
bicameral și Puterea executivă – Senat și Camera supremației
domnitorul; Guvernul și regele; Deputaților; regelui, care
Puterea executivă – Puterea Puterea executivă – este „capul
Guvernul și judecătorească – Guvernul și statului”.
domnitorul; instanțele judecătorești. președintele;
Puterea Regele nu mai are Puterea
judecătorească – drept de veto absolut. judecătorească –
instanțele Orice act al regelui instanțele
judecătorești. trebuia contrasemnat judecătorești.
Domnitorul (din de un ministru. Mandatul
1881 – regele) are președintelui era de
drept de veto 4 ani. În 2003 a fost
absolut. stabilit la 5 ani
Consecințele/ -pune bazele -consolidează regimul -consacră revenirea -introduce -transformă România -a asigurat supunerea -a marcat sfârșitul
însemnătatea regimului democratic democratic în perioada României la regimul regimul de într-un stat comunist totală a României față regimului stalinist și
și ale monarhiei interbelică. democratic după autoritate de tip stalinist, în care de URSS. trecerea la național-
constituționale. aproape 50 de ani de monarhică. drepturile și libertățile comunism.
regim comunist. cetățenești nu au fost
respectate.
Regimul politic -regim liberal -regim democratic -regim democratic -regim -regim totalitar -regim totalitar -regim totalitar
introdus autoritar comunist de tip comunist de tip comunist
stalinist stalinist

S-ar putea să vă placă și