Prefata

Viata - unui individ, a unei familii, a unei generatii sau a unui popor- e o sansS. O sansa ce poate fi realizatS sau ratatS. Generatia noastra a avut sansa de a redobandi suveranitatea si independenta, Tnsa reformele initiate de noul stat - Republica Moldova sunt departe de a ne satisface. upa un deceniu de suveranitate, poporul republicii noastre poate face doar o singura concluzie - independenta declaratS este doar o aluzie la suveranitate. Pe zi ce trece devenim tot mai dependenti atat de sursele energetice strSine, cat si de capitalul financiar strain. Populatia, care este resursa cea mai importanta a oricSrei natiuni, se confrunta cu o serie de consecinte ale actualei crize economice! scSderea drastica a nivelului de trai a ma"oritatii absolute a populatiei si cresterea ne"ustificatS a veniturilor minoritatii# deteriorarea constanta a stSrii de sanatate a populatiei si deformarea proceselor demografice# baza materials a invStSmantului in continua scSdere ceea ce afecteaza grav egalitatea accesului la educatie si informare etc. $edezmeticirea noastra, lipsa e%perientei manageriale si a consecventei politice ne pot duce la ratarea sansei de a trai intr-un stat democratic, in care omul ca personalitate sa fie valoarea cea mai de pret. Greutatile inerente perioadei de tranzitie au provocat &aos si in cadrul familiei. 'ncapacitatea familiei de a se adapta la o societate in continua dezvoltare, con"ugatS cu mira"ul modelelor e%travagante, alienarea spirituals, eul individual si colectiv din ce in ce mai depersonalizat au modificat fundamentul solid al familiei. Valorile trecutului se prabusesc, iar odata cu acestea se diminueaza importanta si atasamentul fata de institutia familiei, se redimensioneaza structura si functiile ei traditionale. Realitatea impune necesitatea elaborarii unei politici stiintifice privind promovarea si ocrotirea familiei. (n prim pas in aceasta direetie a servit adoptarea )onstitutiei Republicii Moldova, care a ridicat la rang constitutional atat problema ocrotirii familiei din partea statului si a societStii, cat si problema cunoasterii de cStre fiecare om a drepturilor si indatoririlor sale. ispozitiile constitutional privind drepturile si libertatile omului se interpreteaza si se aplicS in concordantS cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. 'n spiritul prevederilor actelor normative internationale au fost adoptate un sir de acte normative nationale, atat cu caracter general, cat

si special privind familia si copilul *cu referinta la! protectia sociala si "uridica# sanatate si servicii sanitare# educatie si invatamant, odi&nS si sport# munca etc.+. (n rol deosebit in reglementarea "uridica a relatiilor de drept familial ii revine noului )od al familiei, adoptat de catre Parlamentul Republicii Moldova la ,-../.,/// si intrat in vigoare de la ,-./0.,//.. 'nsa, adoptarea unor acte normative, oricat de perfecte ar fi ele, nu inseamna, prin ea insasi, o dega"are a situatiei. Pentru ca prevederile legislatiei familiale sa fie eficiente si viabile, ele trebuiesc cunoscute, constientizate si transpuse in viata, ceea ce presupune ridicarea culturii spirituale a societatii si, in primul rand, a culturii "uridice. $umai educatia "uridica poate inalta constiinta individuals a omului panS la constientizarea datoriei sale fatS de societate, fatS de familia sa, fata de urmasii sai# permite formarea sentimentelor convingerii cS el este egal in drepturi cu toti ceilalti membri ai societStii si cS intotdeauna va primi din partea statului a"utorul necesar in apSrarea drepturilor si libertStilor sale. e aceea, insistSm asupra datoriei elementare a fiecSruia dintre noi de a face tot ce-i sta in putere pentru mentinerea pulsului vietii spirituale, pentru a transforma situatia in care ne aflam intr-o nouS sansS de realizare. )onceputS ca un demers privind formarea fiintei umane in scopul constientizarii statutului ei pentru asigurarea unei vieti individuale optime in cadrul familiei si intemeiatS pe e%aminarea problematicii "uridice a institutiei familiei, lucrarea propusa nu ignora si aspectele ne"uridice referitoare la casatorie si familie. $ormele "uridice pot reglementa relatiile dintre membrii familiei pana la o anumitS limits. incolo de aceastS limits conduita lor este reglementata de normele sociale ne"uridice, gaipate in obiceiuri, norme de convietuire, norme morale etc. e aceea, in lucrarea propusa, alaturi de familia nuclearS care are o posibilitate sporitS de satisfacere a nevoilor de securizare, protectie si apartenentS ale fiecSrui membru, precum si a nevoilor de comunicare si dezvoltare a personalitStii sunt indicate si unele tendinte si mutatii in familia moderns, unele e%perimente neofamiliale si 1simulacre1 ale familiei actuale. 2iind printre primele lucrari din domeniul dreptului familiei in Republica Moldova, lucrarea propusS poate fi privitS ca o incercare de a stabili criteriile definitorii ale dreptului familiei ca ramurS distinctS de drept. reptul familiei e reflectat in toata comple%itatea sa! ca ansamblu de norme"uridice# drepturi subiective si obligatii# relatii "uridice# ordinc de drept in societate etc.
y

Pentru a scoate in evidenta radacinile prezentului in relatiile de familie 3i a le prognoza pe cele ale viitorului, evolutia dreptului familiei este reflectata din perspective istorica. O atentie deosebita a fost acordata descrierii principiilor de drept al familiei ca fundament al sistemului de drept familial si ca modalitate de coordonare a normelor "uridice in "urul unor idei catalizatoare. 4ucrarea pune la dispozitia cititorului o descriere amanuntita a principalelor institutii ale dreptului familiei, avand la baza atat prevederile legislatiei familiale in vigoare din republica, cat si un sir de reglementari international, inclusiv din dreptul matrimonial canonic. 5ste destinata studentilor facultatilor si colegiilor cu profil "uridic, asistentilor sociali, dar poate fi de un real folos pentru toti cei cointeresati. 2iind constienti de faptul ca in lucrare sunt prezente unele lacune si ca ea este susceptibila de amplificari si aprofundari, vom fi receptivi la orice sugestii rationale si propuneri constructive ale potentiator cititori. 6utorii
.

P6RT56 G5$5R646 )6P'TO4(4 ' $otiunea, metoda 3i sistemul dreptului familiei

3 1. Notiunea dreptului familiei Societatea umana constituie un sistem logic oranduit si bine inc&egat de elemente care se afla in raporturi si legaturi reciproce si care formeaza un tot intreg. Pentru a asigura ordinea si disciplina in societate este necesara o reglementare sociala a organizarii si functionarii elementelor ei constitutive. Reglementarea sociala poate fi de doua feluri! individuala si normativa. aca reglementarea individuals se face prin adresari personale concrete, pentru cazuri concrete si sunt valabile pentru o singura data, atunci reglementarea normativa este cu mult mai comple%a si presupune o diri"are a comportarii umane prin intermediul anumitor modele, etaloane, adica prin intermediul unor reguli generale de conduita, care se atribuie la toate cazurile de genul respectiv, reguli carora trebuie s7 se supuna toate persoanele ce nimeresc in situatiile programate. at fiind faptul ca relatiile sociale sunt e%trem de variate, e%trem de variate sunt si normele sociale ce reglementeaza aceste relatii. 'n cadrul sistemului de norme sociale pot fi evidentiate urmatoarele categorii de norme! etice *de morala+, obisnuielnice *obiceiuri+, religioase, "uridice, politice, te&nice, etc. O modalitate a normelor sociale o constituie normele "uridice. 'n definitiile intalnite in literatura de specialitate, cu privire la norma "uridica, sunt evidentiate acele insusiri care permit deosebirea normelor "uridice de celelalte norme sociale. 6stfel, in unele viziuni, in norma "uridica se vede 1regula sociala de conduita generala si obligatorie, elaborate, recunoscuta sau acceptata de catre stat si impusa, daca este cazul, prin forta coercitiva a statului1.1 upa parerea lui '. ogaru, 1norma "uridica este o regula de conduita generala, impersonala si obligatorie care e%prima vointa electoratului infatisat de organul legislativ, regula al carei scop este de a

10

8 9oris $egru, Teoria generala a dreptului $i statului, Sec"ia 5ditare a 66P, )&isinau, .:::, p .70. , G&eorg&e 4upu, G&eorg&e 6vornic, Teoria generala a dreptului, )&isinau, .::;, p. -0.
1I

asigura ordinea sociala 3i care poate fi adusa la indeplinire pe cale statala, la nevoie prin constrangere1. $ormele "uridice intr-un stat, oricat ar fi de deosebite unele de altele prin continutul si forma lor. reprezinta totusi, o anumita unitate in ansamblul lor, fiind legate intre ele s" organizate intr-un anumit sistem. 6nsamblul normelor "uridice, organizate, structurate intr-un sistem pe baza anumitor principii, urmand o anumita finalitate ni se infati3eaza ca dreptul unui stat. 6stfel, sistemul dreptului apare ca un obiect comple%, alcatuit dintr-un numar de elemente indisolubil legate intre ele. )are sunt criteriile in raport cu care se configureaza diversele componente de sistem ale dreptului< Ma"oritatea autorilor, plecand de la obiectul reglementarii juridice i metoda de reglementare in calitate de criterii principale, opereaza cu distinctia ramuri de drept si institutii juridice. 'mpartirea pe ramuri de drept trebuie sa porneasca de la obiectul reglementarii juridice ca un cr iter in fundamental. )aracterul distinct si unitar, trdsdturile specifice ale relatiilor sociale dintr-un anumit domeniu sau sector de activitate fac necesar s" posibil, ca ele sa fie reglementate de o categorie aparte de norme. Prin metoda de reglementare se are in vedere modul in care statul actioneaza asupra unor relatii sociale. 6stfel, se pot distinge metoda egalitatii "uridice a subiectelor, metoda autoritara etc. Se considers ca obiectul reglementarii *specified relatiilor sociale+ reprezinta criteriul obiectiv de formare a ramurii de drept, iar metoda, criteriul subiectiv, determinat de vointa legiuitorului. Prin imbinarea acestor doua criterii se e%plica de ce in unele cazuri relatiile sociale de acelas" tip sunt reglementate de ramuri de drept distincte sau de ce aceeasi metoda de reglementare se foloseste de catre mai multe ramuri de drept, ori de ce in cadrul aceleiasi ramuri de drept se folosesc mai multe metode. 'n viziune traditionala ramura de drept poate fi definita ca fiind un ansamblu distinct de norme juridice, legate organic intre ele, care reglementeazd relatii sociale ce au acelasi specific, folosesc aceeasi metoda sau acelasi comple de metode. Reglementarea comple%ului de relatii sociale care se formeaza in legatura cu familia s" in cadrul familiei se face de un ansamblu de norme
8 'on ogaru, !lemente de teorie generala a dreptului, )raiova, .::0, p. .00. loan )eterc&i, 'on )raiovan, fntroducere in teoria generala a dreptului, 5ditura 644, 9ucure=ti, .::>, p. ./-. ? 'bidem, p. ./:.
0

"uridice ce se grupeaza in cadrul dreptului familiei ca ramura distinctu de drept eci, prin obiectul reglementarii dreptului familiei trebuie sa intelegem domeniul specific de relatii familiale asupra cdrora isi e ercitd actiunea toate normele ce aledtuiese ramura dreptului familiei. Relatiile sociale asupra carora is" e%ercita actiunea toate normele ce alcatuiesc ramura dreptului familiei sunt evidentiate in art. 7 din )odul familiei *in continuare ).2.+ care stipuleaza! "Prezentul cod stabileste conditiile si modalitatea de inc#eiere, incetare si declarare a nulitatii edsatoriei$ reglementeazd relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ndscute din casatorie, rudenie si adoptie$ conditiile, modalitatea, formele si efectele protectiei juridice a copiilor orfani si a celor rdmasi fdrd ocrotire pdrinteascd sau aflati in alte situatii vulnerabile$ precum si alte relatii sociale similare celor familiale " % Putem distinge unele momente specifice relatiilor familiale si anume! - ele apar din fapte "uridice specifice - casatorie si rudenie, maternitate si paternitate, adoptie si tutela etc# - din aceste fapte apar atat relatii personale nepatrimoniale *de e%emplu, dreptul la stima si spri"in moral, la nume si domiciliu, la viata 3i sanatate# obligatia de fidelitate con"ugala, de educatie si prote"are a copiilor etc.+, cat s" relatii patrimoniale *de e%emplu, dreptul de proprietate, de abitatie# obligatia de intretinere etc+# - reglementarea raporturilor patrimoniale dintre subiectele de drept familial nu-s" are temeiul principal in consideratii de ordin patrimonial, ci in comunitatea si separarea de interese ale lor, relatiile patrimoniale fiind o consecinta a relatiilor personale nepatrimoniale, si nu invers# - drepturile si obligatiile familiale sunt legate de titularii lor 3i nu pot fi cedate persoanelor terte etc. reptul familiei, ca oris"ee alta ramura de drept, reprezinta unitatea mai multor institutii "uridice strans legate intre ele prin obiectul lor 3i prin anumite principii 3i metode comune! institutia casatoriei, rudeniei, filiatiei, adoptiei etc. Tinind seama de cele e%puse mai sus, putem defini dreptul familiei ca fiind totalitatea normelor juridice care reglementeazd relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ce rezulta din casatorie, rudenie, infiere, precum si alte relatii sociale similare celor
%

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.0;-0>@,./ din ,-./0.,//., &odul familiei, art. 7. 'n continuare nr. articolului din )odul familiei va fi indicat in te%t. .'

.,

familiale ce se stabilesc intre sabiectele de drept familial aflate pe pozitii de egalitate. )onsideram ca definitia data cuprinde toate elementele caracteristice dreptului familiei si anume! - dreptul familiei este o ramura a sistemului de drept din tara noastra, adica o totalitate de norme "uridice. $ormele "uridice aplicate in dreptul familiei in ma"oritatea lor sunt imperative si mai putin dispozitive. 5le sunt cuprinse in izvoarele dreptului familial *)onstitutie, )odul familiei si alte acte normative+, acestea formand continutul dreptului familiei# - al doilea element al definitiei dreptului familiei Tl constituie obiectul reglementarii. upa cum reiese din definitie dreptul familiei reglementeaza relatiile familiale, adica relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ce rezulta din casatorie, rudenie, infiere, cat si raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de familie# - eel de-al treilea element se refera la subiectele relatiilor de familie. Subiectele dreptului familiei necesita o calitate speciala - cea de sot, parinte, copil, ruda. 6sa dar, acestea pot fi! soti sau fosti soti, parinti si copii, frati si surori, nepoti si bunei, copil si educator, tutore, curator, autoritate tutelara etc. - si in sfarsit, al patrulea element al definitiei se refera la pozitia "uridica a subiectelor dreptului familial de egalitate "uridica, prin care se intelege ca una din parti nu se subordoneaza celeilalte, adica in raportul "uridic de drept familial partile se afla pe pozitie de egalitate "uridica. Termenul 1dreptul familiei1 poate fi intalnit si in alte sensuri! 1dreptul familiei1 - ca stiinta# 1dreptul familiei1 - ca obiect de studiu. Dreptul familiei ca stiinta are ca sarcina crearea bazei stiintificoideologice pentru cadrul de reglementari ce tin de domeniul dreptului familiei ca ramura. eci, prin 1dreptul familiei1 ca stiinta intelegem invatatura *studiul+ despre dreptul familiei, adica sistemul de categorii, concluzii si conceptii despre raporturile "uridice familiale. Stiinta dreptului familiei studiaza o serie de probleme legate de raporturile de familie in coraportul lor cu alte stiinte! "uridice *de drept civil, penal, administrativ, al muncii si protectiei sociale etc.+# istorie, sociologie, psi&ologie etc. )a si alte stiinte, stiinta dreptului familiei se afla in continua dezvoltare, apar noi conceptii care reflecta evolutia familiei. Prin concluziile sale stiintifice fundamentate, stiinta dreptului familiei a"uta practicii sa aplice corect legile si contribuie la! ocrotirea familiei intemeiata pe stima si afectiune reciproca# realizarea egalitatii depline in
14

drepturi intre sot si sotie# e%ercitarea drepturilor parintesti si indeplinirea obligatiilor lor in interesul copilului etc. Dreptul familiei ca obiect de studiu *discipline didactica+ are ca sarcina asigurarea, in baza noilor realizari ale stiintei si a normelor e%istente, instruirii studentilor facultatilor de drept in acest domeniu, cat si a informarii persoanelor cointeresate cu un sistem de cunostinte si informatii despre dreptul familiei. Trebuie sa deosebim categoria 1dreptul familiei1 ca sistem de norme de drept de categoria 1legislate familiala1, care deseori sunt calificate drept identice. Termenul 1legislate familiala1 inseamna sistemul de legi si alte acte normative ale organelor de stat in care sunt consfintite normele de drept familial. 3 2. Metoda dreptului familiei aca obiectul dreptului familiei raspunde la intrebarea! care sunt relatiile sociale reglementate de normele dreptului familiei, atunci metoda dreptului familiei raspunde la intrebarea, cum si in ce mod se realizeaza aceasta reglementare. 6sa dar, prin metoda de reglementare se intelege totalitatea de mijloace, procedee cu ajutorul carora dreptul influenteaza relatiile sociale, comportarea oamenilor in aceste relatii. )a ramura de sine statatoare de drept, dreptului familiei, pe de o parte, ii sunt proprii toate caracteristicile dreptului ca atare, pe de alta parte, are specificul ei. 6sa cum, printre principalele metode ale cercetdrii juridice pot fi mentionate! metoda logica, metoda istorica, metoda comparative, metoda sociologies, metoda e%perimentului, metoda cantitativa etc., ; aceste metode generale sunt proprii si pentru dreptul familiei ca stiinta. Potrivit metodei istorice dreptul familiei cerceteaza casatoria si familia in perspectiva si dezvoltarea lor istorica. (rmarind particularitatile specifice modului de inc&eiere a casatoriei, a relatiilor personale patrimoniale si nepatrimoniale dintre membrii familiei, a dimensiunii familiei etc. in anumite perioade istorice, putem evidenfia nu numai evolutia acestor fenomene in timp, dar si anumite aspecte si legaturi ale dreptului familiei cu celelalte fenomene si procese sociale. 2olosind metoda logica au putut fi stabilite conditiile necesare inc&eierii actelor "uridice ale casatoriei si adoptiei, conditiile desfacerii si nulitatii casatoriei sau adoptiei etc., precum si efectele inc&eierii, desfacerii sau nulitatii acestor acte "uridice. Toate actele "uridice
;

9oris $egru, Teoria generala a dreptului i statului. Sectia 5ditare a 66P, )&isinSu, .:::. p, ,-.

15

familiale trebuie sa corespunda unui anumit continut s" sa aiba o anumita forma. 6tat parintii, cat si societatea s" statul participa la ingri"irea, educarea si prote"area copilului reiesind din realitatea vietii si posibilitatea fiecaruia. Pe fondul scenariilor dezvoltarii economico-sociale, in cadrul strategiilor dezvoltarii fenomenul casatoriei, divortialitatii, natalitatii etc., se aplica pe larg metoda sociologies. 'n ceea ce priveste metodele de reglementare a relatiilor familiale de catre normele "uridice, acestea de asemenea sunt multiple. $ormele de drept pot interzice anumite actiuni din partea participantilor in raportul "uridic, pot prescrie un comportament concret al acestora ori pot permite partilor sa aleaga singure caracterul relatiilor dintre ele. 'n comparatie cu normele morale, a caror respectare este asigurata cu a"utorul mi"loacelor obstesti de influenta, incalcarea normelor de drept presupune posibilitatea constrangerii din partea statului. 6ceasta trasatura este caracteristica pentru toate ramurile de drept, inclusiv pentru dreptul familiei. > )u toate acestea, fiecare ramura de drept dispune de mi"loace specifice de influenta asupra comportarii partilor in raporturile "uridice. Ma"oritatea absoluta a raporturilor "uridice de drept al familiei au un caracter comple%. 6cestor raporturi le este caracteristic faptul ca fiecare parte este titular atat de drepturi, cat si de obligatii. 'elatiile legale familiale se caracterizeaza prin aceia ca dreptiirile si obligatiile subiectilor relatiilor date sunt prevazute de lege si nupotfi modificate voluntar( Obligatia "uridica a unui subiect de drept familial nu este arbitrara. 5a este o Tndatorire ce corespunde dreptului subiectiv al celeilalte parti a raportului "uridic. 6ceasta practic inseamna ca dreptului unei parti in raportul "uridic Ti corespunde in mod imperativ o obligatie a celeilalte parti. e e%emplu! art. ?. ).2. prevede dreptul copilului la abitatie 3i educatie in familie, iar art. ;0 ).2. prevede obligatia parintilor de as" intreAine copiii# dreptului copilului de a fi prote"at *art.?7 ).2.+ ii corespunde obligatia parintilor de a apara drepturile 3i interesele copiilor *art. -. ).2.+ etc. )a urmare, intr-un raport "uridic de drept familial nu poate fi vorba de vreun drept al subiectului daca celuilalt subiect nu-i corespunde o anumita obligatie. )u privire la obligatia de intretinere intre membrii familiei se poate constata ca este stabilita de lege 3i e%ista numai intre persoane prevazute de lege. e asemenea, aceasta obligatie are un caracter
Sergiu 9aie3, Drept civil, Partea generala, 5ditura 1TO$5R1, )&i3inau, .::0, p. .?. 6. M Benae9a, &eueuuoe npaeo. )f*pcjie+tfiiu. M7aaTe"ib)T9O CD+pB)TbE, MocDea, ,///, c. .7.

personal, adica este inseparabil legata atat de persoana cefui indreptatit a o primi, cat si de persoana celui obligat sa o presteze# 're un caracter succesiv, deoarece este destinata sa satisfaca nevoile actuale ale beneficiarului, care se reinnoiesc zi de zi# are un caracter divizibil, cu referire la cazul cand mai multe persoane sunt Tndreptatite la intretinere, in acelasi timp, din partea aceluias" debitor 3i un caracter reciproc. 6stfel, de e%emplu# art. >; ).2. prevede obligatia bunicilor de a-3i intretine nepotii, iar art. >> ).2. - obligatia nepotilor de a-si intretine bunicii. O particularitate generala al dreptului familiei este metoda calitatii juridice a partilor, in sensul ca in raportul juridic familial o parte nu este subordonatd celeilalte, ele fiind pe picior de egalitate juridica. Toate problemele vietii familiale se solutioneaza de catre soti in comun, in conformitate cu principiul egalitatii lor in relatiile familiale *art. .- alin. . ).2.+ sau 1parintii au drepturi 3i obligatii egale fata de copii, indiferent de faptul daca copiii sunt nascuti in casatorie sau in afara ei, daca loeuiese impreuna cu parintii sau separat1 *art. ?> alin. . ).2.+. 6cest statut de egalitate se e%tinde asupra oricFrei sc&imbari produse de relatia celor doi. 5l continua sa fie valabil 3i in cazul separarii legale a sotilor sau a desfacerii casatoriei prin divort. 5galitatea "uridica, insa, nu inseamna ca nu sunt permise anumite abateri cu privire la recunoasterea egalitatii in sfera raporturilor patrimoniale. Principiul egalitatii nu inseamna ca bunurile urmeaza sa fie atribuite, intodeauna, in parti egale sotilor cu prile"ul incetarii comunitatii de bunuri, deoarece criteriul in raport cu care se determina partile sotilor este contributia pe care fiecare din ei a avut-o la dobandirea si conservarea bunurilor, munca depusa in gospodarie s" pentru cresterea copiilor fiind o asemenea contributie. 'mparfirea bunurilor comune in cote-parti egale si nu in raport de contributia prestata de fiecare dintre soti ar fi insemnat numai o impartire egala, dar nu si o impartire corecta. )onform regulii generate, aparitia, modificarea sau stingerea relatiilor de drept familial sunt admise printr-o procedurct juridica speciala, prevdzuta de lege *procedura de inc&eiere a casatoriei 3i adoptiei, a instituirii tutelei, a desfacerii casatoriei 3i adoptiei etc.+. O alta metoda specified relatiilor de familie poate servi metoda acceptdrii statutului legal a casatoriei. Pentru inc&eierea casatoriei este necesar acordul de vointa al viitorilor soti, dar, odata inc&eiata, ea devine independents de acest acord de vointa, pentru a fi carmuita in
17

intregime de normele legale. 6stfel, spre e%emplu, in acest sens, ).2. la art. .; prevede ca sotii aleg numele de familie ce urmeaza a-. purta 1in timpul casatoriei1, iar la art. .: prevede regimul bunurilor dobandite de catre soti 1in timpul casatoriei1 etc. eci, situatia "uridica, in principiu permanenta a celor casatoriti este determinate de reglementarea legala privind casatoria, care devine aplicabila prin inc&eierea actului "uridic al casatoriei si e%ista pe tot timpul cat dureaza raportul de casatorie. eci, prin inc&eierea casatoriei viitorii soti consimt sa li se aplice regimul legal al casatoriei, fara a avea posibilitatea de a-. modifica. 'nca o particularitate a metodei de reglementare a dreptului familiei consta in aplicarea combinatd a metodelor nationale si international de instalare a drepturilor si obligatiilor subiectilor, metoda aplicabila, conform )onstitutiei care stipuleaza! 1 ispozitiile constitutional privind drepturile si libertatile omului se interpreteaza si se aplica in concordanfa cu Declaratia Universale a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care Republica Moldova este parte. aca e%ista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte si legile ei interne, prioritate au reglementarile internationale1. ./ 'n concluzie am putea spune ca prin metoda de reglementare a relatiilor dintre subiectele de drept familial trebuie sa intelegem mi"locul specific cu a"utorul caruia statul, printr-un sistem de norme "uridice, impune participantilor la raporturile "uridice de drept familial o anumita conduita. )u alte cuvinte, metoda de reglementare precizeaza pozitia partilorin raporturile "uridice. 3 3. Sistemul dreptului familiei upa modul in care sunt conectate diferitele componente de sistem ale dreptului - norma "uridica si metoda de reglementare -deosebim o serie de diviziuni generale ale dreptului. 6stfel, M. "uvara distinge intre normele de drept cele care se aplica numai statelor care le-au eliberat, in relatiile interne si care formeaza dreptul intern de normele de drept care se refera la raporturile dintre state sau dintre cetatenii unor state diferite si care formeaza dreptul e tern." , doua diviziune mentionata este cea de drept determinator, care determina ce trebuie sa
./ Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. . din .::0 &onstitutia 'epublicii -oldova, art. 0. 'n continuare nr. art. din )onstitute va fi indicat in te%t. 1 Mircea "uvara, Teoria generate a dreptului, Vol. ', 9ucure"ti, .::?, p. ./?.

18

faca persoanele si drept sanctionar, eel care organizeaza sanctiunile. )ea de a treia diviziune abordata de M. "uvara este aceea care imparte dreptul in drept public si drept privat, deosebirea dintre care este foarte vec&e si care se gaseste formulata c&iar si in dreptul roman si care depinde de faptul a cui interes priveste norma - a unui particular sau a statului. aca luam ca baza aceasta distinctie, atunci cu referire la dreptul familiei putem afirma! dreptul familiei face parte din componenta dreptului privat intern si are un caracter determinativ. 'n viziune traditionala, ramura de drept este definita ca un ansamblu distinct de norme "uridice, legate organic intre ele, care reglementeaza relatii sociale ce au acelasi specific, folosesc aceiasi metoda, sau acelasi comple% de metode. in general, ramura de drept reprezinta unitatea mai multor institutii "uridice legate strans intre ele prin obiectul lor si prin anumite metode si principii comune. 'nstitutia "uridica cuprinde normele "uridice, mai detaliate, care reglementeaza o anumita grupa unitara de relatii sociale, instaurand astfel o categorie aparte de raporturi "uridice. 6sa dar, dreptul familiei ca ramura distincta de drept grupeaza ansamblul de norme juridice ce reglementeaza comple ul de relatii sociale ce se formeaza in legaturd cu familia si in cadrul familiei. 'nstitutiile "uridice din cadrul dreptului familiei sunt! casatoria, rudenia, filiatia adoptia, tutela etc. in punct de vedere structural sistemul dreptului familiei se divizeaza in doua parti! .. Partea generald si .. Partea speciala. Partea generala si Partea speciala pot fi distinse fie in functie de normele "uridice incluse, fie in functie de ce fel de compartimente ale sistemului de drept se studiaza in partea respectiva. 6sa cum norma "uridica este elementul de baza al sistemului de drept, sistemul "uridic elementar *dreptul este 1pluralul1, norma de drept este 1singularul1+, ne vom opri la prima modalitate de sistematizare, adica in functie de normele juridice incluse. Partea generald a dreptului familiei include normele generale care e%prima principiile si obiectivele de reglare legitima a drepturilor si obligatiilor fundamentale a subiectelor de drept familial. !a insumeaza totalitatea de opinii teoretice, idei, concluzii referitoare la problemele de reglementare juridica a relatiilor familiale. Un rol important revine normelor - principii si normelor - definitii.
19

$umeroase acte normative de drept familial si in primul rand &odul familiei, pe langa unele prevederi reglementative foarte clare si normativ evidente, contin unele prevederi de principiu, prin care sunt consfintite unele relatii ale vietii de familie. e e%emplu, Titlul . al )odului familiei intitulat 1 ispozitii generale1 defineste atat relatiile sociale reglementate de catre legislatia familiala, cat si principiile de baza ale legislatiei familiale, principii care guverneaza toata materia. 6ceasta inseamna ca toate celelalte norme vor trebui aplicate si interpretate in lumina principiilor de baza. 6sa cum in partea generala se opereaza cu notiunile! norma "uridica, dreptul familiei, principiile, izvoarele, metoda, obiectul, subiectele dreptului familiei etc., concepte pe care fiecare le-ar putea interpreta in felul sau, pentru a le da un sens unic aceste concepte sunt definite. e asemenea, se gaseste lamurirea intelesului unor termeni -familie nucleara, monogamie, consimtamant liber e%primat, etc. 5ste ilustrata corelatia dintre normele de drept familial si actele normative in conformitate cu dezvoltarea economics, politica si sociala a societatii in ansamblu. Sistemul normelor dreptului familiei si a actelor normative sunt caracterizate si pretuite din punctul de vedere al democratiei lor, "ustitiei sociale, comparandu-se sistemul de drept familial al Republicii Moldova cu sistemele de drept familial ale altor tari de peste &otare *Romania, 2ederatia Rusa+. 'n mod special se urmareste compatibilitatea legislatiei familiale nationale cu prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, a &onventiei cuprivire la Drepturile &opilului, a pactelor si tratatelor international la care republica Moldova este parte *ce reglementeaza relatiile familiale+ dupa cum si cu principiile de baza ce caracterizeaza dreptul matrimonial canonic. /ormele partii speciale a dreptului familiei concretizeaza partea generala. !le reglementeaza tipurile de relatii sociale aparte si anumite elemente ale lor, gupandu-le in institutii0 institutia casatoriei, rudeniei sifiliatiei, a adoptiei, tutelei 1curatelei2, a obligatiei de intretinere etc. Mai desfasurat sistemul acestor norme "uridice sunt redate in )odul familiei al Republicii Moldova. e aceea, studierea sistemului dreptului familiei e legata, intai de toate, de studierea structurii si continutului legislatiei codificate, ceia ce se urmareste de fapt in Partea speciala a cursului. 3tructura normelor juridice de drept al familiei. 6naliza structurii normei poate fi facuta sub doua aspecte!
20

a+ structura logico-"uridica si b+ structura te&nico-legislativa. a+ Structura logico-"uridica a normei e stabila si in ea se disting urmatoarele elemente! .+ ipoteza, care determina cercul de persoane carora le este adresata norma, precum si impre"urarile in care ea se realizeaza# ,+ dispozitia, care e%prima regula propriu-zisa de conduita, formulata ca determinare a indatoririlor si drepturilor partilor in raportul"uridic+# 7+ sanctiunea, care indica masurile de constrangere de catre stat pentru nerespectarea dispozitiei. .+ 'n functie de precizia formularii sale in te%t ipoteza poate fi0 determinata, cand se stabilesc cu e%actitate conditiile de aplicare a dispozitiei. e e%emplu! C'nstanta "udecatoreasca va declara nula casatoria daca aceasta a fost inc&eiata cand sotii sau unul dinte ei nu a avut intentia de a crea o familie *casatorie fictiva+E *art. 0., alin.l, lit. b ).2.+# - relativ-determinata, cand nu este precizat continutul concret al impre"urarii in care se aplica dispozitia. e e%emplu! C$u este necesar acordul parintilor pentru adoptia copilului daca acestia nu locuiesc impreuna cu copilul si se esc&iveaza nemotivat de la intretinerea si educatia acestuia mai mult de - luniE *art. .,?, lit. e ).2.+. ,+ 'n functie de caracterul conduitei prescrise, dispozitia, ca si ipoteza, poate fi determinata si relativ-determinata. ispozitia determinata stabileste e%act si fara posibilitatea unor derogari drepturile, obligatiile, conduita persoanelor la care se refera. e e%emplu! CToate persoanele casatorite au drepturi si obligatii egale in relatiile familiale, indiferent de se%, rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, opinie, apartenenta politica, avere si origine socialaE *art. ?, alin. . ).2.+. ispozitia relativ-determinata este dispozitia care prevede mai multe variante posibile de conduita, lasand subiectii sa aleaga una din variantele prescrise. )a e%emplu! C4a inc&eierea casatoriei, sotii, la dorinta, isi aleg numele de familie comun, ori fiecare dintre ei isi pastreaza numele de familie pe care .-a purtat pana la casatorie, ori cone%eaza numele de familie al celuilalt sot la numele de familie propriuE *art. .;, alin. . ).2.+. 7+ Pentru reglementarea relatiilor personale nepatrimoniale si patrimoniale dintre membrii familiei, nereglementate de legislatia
21

familiala, se aplica legislatia civila 'n masura in care aceasta nu contravine esentei relatiilor familiale. 'n ceea ce priveste sanctiunile, &odul familiei prevede pentru neindeplinirea Tndatoriilor parintesti urmatoarele sanctiuni! decaderea din drepturile parintesti, care se aplica pentru greseli grave in e%ercitarea drepturilor ori indeplinirea indatoririlor parintesti cu privire la persoana copilului si luarea copilului fara decadere din drepturile parintesti, sanctiune mai putin severa, aplicata in cazul neandeplinirii adecvate a indatoriilor parintesti. 'n ceea ce priveste celelalte fapte ilicite savarsite de catre membrii familiei, ele sunt sanctionate, in functie de natura $i gravitated lor, atat de legislatia civila cat si, de la caz la caz, de cea administrative, disciplinara sau penala *sanctiuni civile, administrative, disciplinare sau penale+. 'n functie de scopul urmarit de sanctiunea aplicata distingem! sanctiuni ce anuleaza actele "uridice ce contravin legii# sanctiuni ce au drept scop repararea pre"udiciului cauzat prin incalcarea normei "uridice# sanctiuni disciplinare, contraventionale sau penale. 'n functie de gradul lor de determinare, sanctiunile port fi! determinate# relativ-determinate# alternative sau cumulative. b+ Structura te&nico-"uridica a normei de drept al familiei se refera la forma e%terioara de e%primare a continutului si structurii logice a acesteia, la redactarea ei, care trebuie sa fie clara , concisa, concreta. $ormele "uridice de drept al familiei sunt cuprinse in acte normative care pot fi! legi, &otarari, regulament, statut, instructiune si alte acte normative adoptate in cazurile si in limitele prevazute de 4egea Republicii Moldova C)odul familieiE. 6cest act normativ, la randul sau, este structurat pe titluri, capitole si articole. 6rticolul este elementul structural de baza al &odidui familiei care contine, in principiu, prevederi de sine statatoare. Se cade de subliniat ca o norma nu trebuie confundata cu un articol, deoarece foarte rar un articol contine o norma "uridica. e cele mai multe ori, un articol ori contine unele elemente ale normei, ori contine elemente ale mai multor norme. Vorbind despre normele de drept al familiei trebuie de specificat modalitdtile de clasificare a normelor juridice in articolele actelor normative de drept al familiei si, in primul rand, in &odul familiei. upa sfera de aplicare fi gradul de generalizare avem norme generale *de e%emplu, cele prevazute in Titlul ' al ). 2.+, norme speciale *cele prevazute in Titlurile '' - V ale ). 2.+ si norme de e%ceptie *cele prevazute in Titlul V' al ).2.+ upa modul in care sunt redactate se disting norme "uridice complete *de e%emplu! C)asatoria inceteaza in urma decesului sau a
.'.'

declararii pe cale "udecatoreasca a decesului unuia dintre soti. )asatoria poate inceta prin divort *desfacere+, in baza cererii unuia sau a ambilor soti ori a tutorelui sotului declarat incapabilE, art. 77 ).2.+ si norme "uridice incomplete *de e%emplu! C'n cazurile prevazute la art. 7- alin. . si ,, casatoria se desface de catre oficiul de stare civila, iar in cazurile prevazute la art. 7- alin. 0 si ? si la art. 7; - pe cale "udecatoreascaE, art. 7? ).2.+.+, care se completeaza cu trimitere la alte norme. O clasificare de importanta deosebiia poate fi facuta din punctul de vedere al caracterului conduitei, a naturii conduitei pe care o prescriu. 'n functie de aceasta, normele "uridice sunt! norme imperative, care prescriu comportamentul subiectilor si nu admit nici o abatere de la acesta si norme dispozitive, care acorda posibilitatea unui larg comportament al subiectilor. $ormele imperative pot fi! onerative, care prescriu in mod e%pres obligatia savarsirii unei actiuni! CPersoanele care doresc sa se casatoreasca sunt obligate sa se informeze reciproc despre starea sanatatii lorE *art. .., alin. , ).2.+ si pro&ibitive, care interzic savarsirea unor actiuni! C$u se admite inc&eierea casatoriei intre! persoane dintre care eel putin una este de"a casatorita# rude in linie dreapta pana la al 'V-lea grad inclusiv, ...E *art. .?, alin. . ).2.+. $ormele dispozitive pot fi! permisive, care permit o anumita conduita! CPrin contractul matrimonial sotii pot modifica regimul legal al proprietatii in devalmasie stabilit la art. ,/E *art. ,:, alin . ).2.+ sau supletive, care acorda subiectului posibilitatea sa aleaga una din variantele de conduita prevazute de norma! Cla inc&eierea casatoriei, sotii, la dorinta, isi aleg numele de familie al unuia dintre ei sau eel format prin cone%area numelor ambilor drept nume de familie comun, ...E*art. .;, alin. . ).2.+. (n loc important il au normele de imputernicire sau de competenta, norme prin care se formuleaza anumite drepturi, obligatii sau competente. 6stfel! GHParintii sunt reprezentantii legali ai copiilor lor si actioneaza in numele lor in relaGiile cu toate persoanele fizice si "uridice, inclusiv in autoritatile administratiei publice 3i instantele "udecatoresti, fara a avea nevoie de imputerniciri legaleE *art.-l, alin. , ).2.+ ori C6pararea drepturilor 3i intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autoritatii tutelare in cazurile de deces al parintilor, de decadere a lor din drepturile parintesti, de declarare a parintilor ca fiind incapabili...E *art. ..,, alin. . ).2.+. Ramura de drept al familiei reprezinta unitatea mai multor institutii "uridice legate strans intre ele prin obiectul lor si prin anumite
23

principii si metode comune. 6nsamblul de norme "uridice care reglementeaza anumite grupe unitare de relatii sociale - relatii de casatorie, de rudenie, de adoptie, de intretinere etc. *institutii "uridice de drept al familiei+ este cuprins in partea speciala a &odului familiei, titlurile '' - V. 3 4. Corelatia dreptului familiei cu alte ramuri de drept esi fiecare ramura de drept are un obiect propriu de reglementare, ramurile dreptului nu sunt izolate unele de altele, ele aflandu-se intr-o stransa legatura. 6ceasta legatura este determinate de e%istenta unor principii comune pentru toate ramurile dreptului, precum si de faptul ca fiecare ramura de drept include nu numai raporturi specifice ramurii respective, ci si raporturi de alt gen, legate de cele specifice. at fund faptul ca relatiile sociale reglementate de legislatia familiala sunt e%trem de comple%e, in multe cazuri ele au caracteristici sau trasaturi proprii mai multor ramuri de drept. 6stfel, normele cuprinse in diferite ramuri de drept se aplica separat sau concomitent cu normele de drept familial, potrivit cu materia care o reglementeaza, solutionandu-se in asa mod problema corelatiei ramurilor de drept. reptul familiei prezinta stranse legaturi cu o serie de ramuri de drept, printre care putem aminti! dreptul civil si dreptul de procedure civila# dreptul administrativ# dreptul protectiei sociale si dreptul muncii# dreptul penal si dreptul de procedure penala etc. 'n cele ce urmeaza, vom puncta unele interference ale dreptului familiei si alte ramuri de drept. 4.1. Dreptul familiei i dreptul civil 2aptul ca dreptul familiei s-a desprins din ramura dreptului civil, devenind o ramura de sine statatoare relativ recent *odata cu intrarea in vigoare a &odului casatoriei si familiei al Republicii Moldova, adoptat la ,- decembrie .:-: si pus in aplicare de la . aprilie .:;/+, ne permite sa afirmam ca, intre aceste doua ramuri de drept e%ista legaturi reciproce, in sensul ca normele de dreptul familiei se completeaza cu numeroase norme ale dreptului civil, pe de o parte, iar pe de alta parte reglementarile codului civil se completeaza cu unele dispozitii ale codului familiei. 6stfel, in prima categorie putem include! - calitatea de persoana fizica a subiectelor de drept familial care

este recunoscuta tuturor fiintelor umane privite in mod individual si care se bucura in mod egal de posibilitatea de a participa la raporturile "uridice. 'dentificarea persoanei fizice se face prin nume, domiciliu, stare civila. Starea civila reprezinta un ansamblu de calitati personale de care legea leaga anumite consecinte "uridice cu a"utorul carora persoana fizica se individualizeaza. 5a cuprinde urmatoarele elemente! nasterea, moartea, inc&eierea casatoriei, infierea, stabilirea paternitatii, sc&imbarea numelui si prenumelui. - capacitatea de folosinta a subiectelor de drept familial care reiese din prevederea dreptului civil! 1)apacitatea de a avea drepturi si obligatii civile este recunoscuta in mod egal tuturor cetatenilor Republicii Moldova...1. )apacitatea de folosinta incepe, de regula, de la data nasterii, cu e%ceptia prevazuta in art. ?-0 ).)., cind capacitatea de folosinta incepe de la data conceptiunii. 4egislatia civila a Republicii Moldova stabileste ingradiri cu caracter de protectie in domeniul dobandirii proprietatii si dispunerea de proprietate de catre copii. )apacitatea de folosinta inceteaza odata cu decesul persoanei fizice# - capacitatea de e%ercitiu a subiectelor de drept familial aptitudinea lor de a-si dobandi prin actiunile proprii orice drept personal nepatrimonial ori patrimonial si de a-si asuma orice obligatie, adica de asi realiza capacitatea de folosinta care ii apartine. )apacitatea de e%ercitiu deplina ia nastere la momentul atingerii varstei ma"oratului .> ani. )opiii au capacitatea de e%ercitiu restransa. in numele minorilor pina la .? ani actele "uridice le inc&eie parintii, infietorii, tutorii. e sine statator pot inc&eia mici acte "uridice civile ce tin de viata de toate zilele. Minorii intre .? si .> ani de regula inc&eie acte "uridice civile cu consimtamantul parintilor, infietorilor, curatorilor. )a e%ceptie, pot de sine statator sa! dispuna de salariul si bursa lor# sa e%ercite dreptul de autor si inventator# inc&eie mici acte "uridice civile ce tin de viata de toate zilele. 'n a doua categorie putem include succesiunea legala. Mostenirea reprezinta ansamblul normelor "uridice care reglementeaza modul de transmitere a drepturilor fi obligatiilor decedatului la mostenitorii acestuia. Mostenirea poate fi legala si testamentara. 4egislatia civila prevede urmatoarele clase de mostenitori legali! clasa ' *copiii, sotul, parintii+, clasa '' *fratii si surorile, bunicul si bunica+, clasa ''' *nepotii si nepoatele de la frate si sore inapti de munca+, persoanele care au fost intretinute de defunct eel putin un an pina la deces. Toate contractele inc&eiate de catre soti, inclusiv contractul matrimonial 3i contractul privind plata pensiei de intretinere sc

24

intocmesc in conformitate cu normele codului civil. )u toate ca dreptul civil si dreptul familiei au ca obiect de reglementare atat raporturi patrimoniale cit si ne patrimoniale, relatiile familiale au unele momente specifice. 'n primul rand, daca raporturile de drept civil apar din fapte "uridice obisnuite *conventii+, atunci relatiile de familie apar din fapte "uridice speciale! de casatorie, de rudenie si adoptie. in aceste fapte apar atat relatii personale nepatrimoniale *de e%emplu - de educatie a copiilor+, cit si patrimoniale, ca urmare a casatoriei *obligatia de intretinere a sotilor+ sau a rudeniei *obligatia de intretinere dintre parinti si copii, frati si surori, bunei si nepoti+. eci, relatiile familiale apar Tntre persoane apropiate! soti, parinti, copii si alte rude. 'n al doilea rand, in relatiile de familie prioritare sunt relatiile personale nepatrimoniale *inc&eierea si desfacerea casatoriei, statutul de soti, drepturile si obligatiile parintilor pentru educarea copiilor etc.+ si apoi cele patrimoniale *proprietatea comuna si proprie a sotilor, obligatia de intretinere+, pe cind in dreptul civil situatia este alta -prevaleaza relatiile patrimoniale in baza dreptului de proprietate si a relatiilor de marfa - bani, iar cele personale au un rol nesemnificativ. 'n al treilea rand, drepturile si obligatiile familiale sunt legate de titularii lor si nu pot fi cedate persoanelor terte. repturile si obligatiile civile, insa, pot fi transmise persoanelor terte cu intoarcere sau fara. in ceia ce priveste metoda aplicabila pentru ambele ramuri de drept este specifics metoda egalitatii "uridice a subiectelor de drept. in dreptul civil predomina normele de reglementare dispozitive, pe cind in dreptul familiei ma"oritatea normelor sunt cele imperative. 4.2. Dreptul familiei si dreptul de procedura civila 3i intre aceste doua ramuri de drept e%ists o legatura stransS, cu referire la care am putea face urmStoarele precizari! - regulile cu privire la desfSsurarea procesului civil se aplica la solutionarea litigiilor de drept familial, conform procedurii de drept comun. - in scopul ocrotirii mai eficiente a relatiilor de familie, prin dispozitiile codului familiei si codului de procedura civila, in unele materii, se aduc o serie de derogSri de la procedura de drept comun. 6ceste derogari se refers la urmatoarele aspecte! parintii minori care nu au atins varsta de .- ani pot cere stabilirea paternitatii pe cale "udecatoreasca *art. ?:, alin. , ).2.+# actiunile pentru plata pensiei de
:H>

intretinere si actiunile pentru stabilirea paternitatii pot fi intentate nu numai la instanta domiciliului paratului, dar si la instanta domiciliului reclamantului *art. ..:, alin. 0 ).P.).+# 4uand in seama situatia materiala a pSrtilor, "udecStorul, daca este necesar, pina la solutionarea pricinii in fond, are dreptul sa stabileasca cuantumul mi"loacelor pe care unul din soti sau din fostii soAi trebuie sa le plateasca provizoriu pentru intretinerea celuilalt sot sau fostului sot, cine din parinti si in ce proportie trebuie sa plateasca provizoriu ni"loace pentru intretinerea si educarea copiilor, precum si cine din cupii trebuie sa plateasca provizoriu mi"loace si in ce proportie pentru intretinerea parintilor. 3i procedura cu privire la adoptarea infierii reprezinta o procedura speciala derogatorie de la procedura de drept comun. Prin articolele ,;> ,,;>!8 ).P.).. s-au consacrat dispozitii speciale cu privire la competenta teritorialS a instantei "udecatoresti# la actele ce se ane%eaza la cererea de infiere# modul de e%aminare a cererii de infiere# &otarirea instantei de "udecata. 4.3. Dreptul familiei sj dreptul administrate reptul familiei are multe legaturi cu dreptul administrativ, deoarece organele administrative de stat au atributii privitoare la casatorie si familie. 6sa, de e%emplu, reducerea varstei matrimoniale a barbatului, pentru motive temeinice *dar nu mai mult de doi ani+, va fi incuviintata de autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala isi au domiciliul persoanele care doresc sa se casatoreasca, in baza cererii acestora si a acordului parinfilor minorului. inregistrarea actelor de stare civila! de nastere, de casatorie, de desfacere a casatoriei *de divort+, de sc&imbare a numelui si@sau a prenumelui, de deces este de competenta organului administrativ, care are un serviciu special in acest sens - Serviciul de stare civila. e asemenea, art. : ).2. prevede ca, drepturile si obligatiile "uridice ale sotilor iau nastere numai dupa inregistrarea casatoriei la organele de stare civila, iar in conformitate cu art. .,, alin. , ).2., seful oficiului de stare civila poate reduce termenul de o luna din momentul depunerii declaratiei de casatorie si pana la inc&eierea casatoriei. 6pararea drepturilor si intereselor legitime ale copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca se pune pe seama autoritatii tutelare. Trebuie de precizat ca, autoritatea tutelara are atributii in domeniul indrumarii, supraveg&erii si controlului e%ercitarii ocrotirii si a persoanelor ma"ore, in cazul cand ele necesita aceasta supraveg&ere. 6tribufiile ce tin de starea civila 3i de autoritatea tutelara, precum
27

si asigurarea respectarii drepturilor si libertatilor omului pe plan local sunt e%ercitate de catre primarul localitatii respective. 4.4. Dreptul familiei si dreptul penal reptul familiei prezinta legaturi si cu dreptul penal. 6stfel, &odul penal in partea generala cuprinde prevederi speciale referitoare la! raspunderea minorilor# decaderea din drepturile parintesti# aplicarea fata de minori a masurilor de constrangere cu caracter educativ# absolvirea de raspunderea penala si incredintarea pe c&ezasie# privatiunea de libertate a minorului ce nu a Tmplinit .> ani# circumstante atenuante si agravante la stabilirea pedepsei pentru savarsirea infractiunii de catre un minor sau o femeie gravida si respectiv, fata de un copil, batran, etc. e asemenea, partea speciala a &odului penal prevede dispozitii privitoare la! omorul premeditat savarsit asupra unei femei care era gravida# omorul pruncului de catre mama# viol# tortura# raportul se%ual cu o persoana care n-a implinit .- ani# pervertirea unor persoane care nu au implinit .- ani# sustragerea de la plata pensiei alimentare sau de la intretinerea copiilor# sustragerea de la acordarea a"utorului material parintilor si sotului# abuzul de drepturile sau obligatiile de tutore# abuzul parintilor si altor persoane la infiere si transmiterea ilegala a copiilor# divulgarea secretului adoptiei# scoaterea ilegala a copiilor de pe teritoriul Republicii Moldova# rapirea sau sustragerea unui copil strain# vinzarea si traficul de copii# traficul ilicit de fiinte umane# atragerea minorului la betie si la consumare nemedicinala a medicamentelor si a altor mi"loace cu efect narcotic etc. 4.5. Dreptul familiei si dreptul procesual penal Ocrotirea relatiilor de familie se realizeaza prin diverse norme ale dreptului procesual penal. 6stfel! din completul, care "udeca cauza penala *"udecator, procuror, interpret etc.+, nu pot face parte persoanele, care sunt rude intre ele# instanta de "udecata are dreptul sa inceteze procesul penal in privinta persoanei, care nu a implinit .> ani si care a savarsit o infractiune, si sa trimita materialele spre e%aminare comisiei pentru minori# participarea aparatorului la dezbaterile "udiciare in cauza penala este obligatorie in procesele in care figureaza minori, muti,
2

surzi, orbi sau alte persoane, care din cauza defectelor fizice sau mintale nu-si por e%ercita singure dreptul de aparare# sunt civilmente responsabili si pot fi c&emati in proces parintii, tutorii, curatorii sau alte persoane, care in virtutea legii poarta raspundere materiala pentru paguba pricinuita de invinuit# pot participa la proces in calitate de reprezentanti ai partii vatamate, ai partii civile si ai partii civilmente responsabile! rudele apropiate, rude apropiate fund parintii. copiii, infietorii, copiii infiati, fratii si surorile drepte, bunicul, bunica, nepotii, precum si sotul. invinuitilor minori care, la data savarsirii infractiunii, nu au implinit .- ani, durata tinerii sub arest poate fi prelungita numai pina la patru luni, iar invinuitilor ce nu au implinit .> ani, durata tinerii sub arest poate fi prelungita numai pina la sase luni# daca persoana arestata are copii minori, care raman fara supraveg&ere, organul de cercetare penala, anc&etatorul penal, procurorul si instanta de "udecata au obligatia sa-i dee in gri"a rudelor sau altor persoane ori in gri"a unei institutii# in cazul retinerii minorului, persoana care efectuiaza cercetarea penala, anc&etatorul penal, procurorul sunt obligati sa comunice imediat aceasta parintilor minorului sau persoanelor care ii inlocuiesc# ascultarea martorului minor se face in prezenta pedagogului, care este c&emat sa asiste si la audierea martorului minor. aca este necesar, sunt c&emati si parintii sau alti reprezentanti legali ai minorului# inainte de trimiterea sentintei spre e%ecutare, presedintele instantei are dreptul, la cererea rudelor apropiate ale condamnatului aflat sub arest, sa le dee posibilitatea de a avea o intalnire cu el# daca femeia condamnata este gravida sau daca are copii cu varste de pina la > ani, e%ecutarea sentintei de condamnare poate fi amanata pina cind copilul eel mai mic v-a implini varsta de > ani, cu e%ceptia persoanelor condamnate la privatiune de libertate pe un termen ce depasesc ; ani etc.

4.6. Dreptul familiei si dreptul protectiei sociale

Multiple sunt legaturile dreptului familiei cu dreptul protectiei sociale, deoarece la baza generarii raporturilor "uridice in dreptul protectiei sociale sunt fi%ate astfel de evenimente ca nasterea
2!

individului, decesul, boala, soma"ul, batranetea, precum si alte situatii cind persoana, in virtutea unor evenimente ma"ore, are nevoie de protectie. 6sa dar, ca subiect al dreptului protectiei sociale poate aparea persoana fizica, precum s" familia ei. 'n noile conditii social-economice, ca urmare a mutatiilor politice si a tranzitiei de la o economie supracentralizata si completamente etatizata la una de piata an apdrut probleme de adaptare a familiei la o societate in continua transformare. (na din problemele esentiale a protectiei sociale o constituie acordarea umti ajutor adecvat familiei in scopul intretinerii si educdrii copiilor. 6stfel, sunt prevazute indemnizatii0 pentru concediul de maternitate si concediul medical pentru ingri"irea copilului bolnav# indemnizatii unice la nasterea copilului# indemnizatii lunare pentru ingri"irea copilului pana la varsta de .,? ani# indemnizatii lunare pentru mame solitare, dupa cum $i inlesniri si compensatii. O alta problema importanta in protectia sociala a familiei o constituie acordarea pensiei de invaliditate celor doua categorii de invalizi din copilarie! a copiilor-invalizi de la nastere pana la .- ani carora li se stabileste gradul de severitate s" a copiilor-invalizi intre .- si .> ani, precum si a pensiei de urmas, in cazul pierderii intretinatorului pentru! copiii pana la varsta de .> ani *sau pina la ,7 ani in cazul cand is" continua studiile in institutiile de invatamint de zi+# sotul supravietuitor, daca la momentul decesului sustinatorului sau pe parcursul a ? ani dupa deces a implinit varsta de pensionare sau a fost incadrat in gradul ' sau '' de invaliditate, a avut eel putin .? ani de casatorie cu persoana decedata si nu s-a recasatorit# sotul supravietuitor sau persoana care are in ingri"ire copii sub varsta de 7 ani ai sustinatorului pe perioadele de neincadrare in munca. estul de frecvent dreptul la unul sau alt tip de protectie sociala a familiei se stabileste in baza activitatii de munca a membrilor familiei si se efectueazd direct la locul de munca a lor. e e%emplu, &odul muncii, in afara de alte prevederi epizodice, contine doua capitole destinate e%pres protectiei muncii femeilor *capitolul I'+ 3i protectiei muncii tineretului *capitolul I''+. 'n conformitate cu aceste prevederi este stabilita varsta, de la care se admite anga"area la lucru# drepturile minorilor in relatiile de munca# lucrarile, la care este interzisa aplicarea muncii persoanelor sub .> ani# normele de productie pentru tinerii muncitori si retribuirea muncii salariatilor sub .> ani# desfacerea contractului individual de munca cu minorul la cererea parintilor lui sau a altor persoane etc., precum si se
30

interzice munca de noapte 3i trimiterea in deplasare a femeilor care au copii in varsta de pana la 7 ani# transferarea la o munca mai usoara a femeilor gravide 3i a celor ce au copii sub 7 ani# concediile de maternitate 3i pentru ingri"irea copiilor# concediile pentru femeile care au infiat nounascuti# acordarea inlesnirilor altor membri ai familiei care educa copii minori etc.
f}
':' '

'

'

' I

Capitolul "" #aportu" juridie de drept familial 1. Notiunea$ caracteristicile si structura raportului juridie de drept familial /otiunea raportului juridie de drept familial. 6tat timp cat o relatie sociala nu este reglementata de norme "uridice ea nu poate fi o relatie "uridiea. in momentul in care apare o norma "uridiea care o reglementeaza, ea devine "uridiea. e e%emplu, relatiile ce se stabilesc intre persoanele ce si-au ales drept mod de convietuire concubina"ul, cu toate ea sunt cunoscute de-a lungul istoriei si sunt reglementate de astfel de norme sociale cum ar fi! obiceiurile, traditia, morala, nu sunt relatii familiale. 5le pot deveni relatii de drept familial din momentul in care concubinii se casatoresc, respectand conditiile de fond si de forma prevazute de lege pentru inc&eierea acestui act "uridie. rept urmare, contractul matrimonial inc&eiat intre concubini este privit ca un raport de drept comun. 5l va intra in vigoare doar odata cu inc&eierea casatoriei. aca persoanele care traiesc in concubina" nu intentioneaza sa inc&eie casatoria, atunci inc&eierea contractului matrimonial este lipsita de sens, deoarece el nu poate intra in vigoare. eci, raportul de drept familial este o relatie sociala reglementata prin intermediul normelor de drept familial. Privite prin prisma normelor "uridice, raporturile "uridice de drept familial apar ca o realizare a normelor prevazute in legislatia familiala. 6ceste norme prevad anumite 1modele1 de comportament *de e%emplu, metodele de educare a copiilor, alese de parinti, vor e%clude comportamentul abuziv, insultele 3i maltratarile de orice fel, discriminarea, violenta psi&ica si fizica, antrenarea in actiuni criminale, initierea in consumul de bauturi alcoolice etc.+. ar conduita descrisa de norme devine realitate numai atunci, cand se concentreaza in anumite raporturi sociale, cand se cunosc subiectii raportului, se cunoaste in legatura cu ce a aparut acest raport, ce drepturi 3i ce obligatii au subiectii raportului, care vor fi consecintele abaterii de la modelul prescris de norma "uridiea etc. Subiectele de drept familial intra in raporturi "uridice pentru ca urmaresc realizarea anumitor scopuri, fie personale *nevoia de afectiune si spri"in moral, dorinta de a avea mo3tenitori pentru a transmite bunurile familiale etc.+, fie sociale *legate de instruirea si pregatirea
32

profesionala a copiilor, instituirea tutelei si curatelei etc.+, fie impuse de normele "uridice *obligatia de a pastra secretul adoptiei, pastrarea dreptului copilului la pensie si indemnizatii etc.+. at fiind faptul ca la baza raporturilor de drept familial stau diferite scopuri, diverse sunt s" raporturile "uridice aparute. &aracteristicile fundamental ale raporturilor juridice de drept familial. $umarul raporturilor "uridice ce i-au nastere intre subiectii de drept familial este destul de mare si, totu3i, aceste raporturi au anumite trasaturi specifice ce le deosebesc de alte relatii sociale. 6ceste trasaturi fundamentale ale raporturilor "uridice constau in urmatoarele! @. 'aportul juridie de drept familial este un raport social. aca orice raport "uridie este o relatie sociala, atunci nu orice relatie sociala este raport "uridie. Relatia sociala devine raport "uridie numai in masura in care a fost obiectul de preocupare a legiuitorului, sub forma adoptarii unei norme "uridice care s-o reglementeze. ., )aracterul social al raportului "uridie de drept familial se manifests prin faptul ca el se stabile3te intotdeauna fie intre oameni - soti ori fo3ti soti, parinti si copii, bunei 3i nepoti etc., fie intre ace3tia 3i organele statului, organizatii, institutii *oficiul starii civile, autoritatea tutelara, comisia pentru minori, instanta de "udecata, organizatii neguvernamentale etc.+. ,. 'aportul juridie de drept familial este un raport volitional. Prin caracterul volitional al raportului "uridie se intelege! in primul rand, faptul ca el este reglementat de norme "uridice, iar norma "uridiea *intr-un stat democratic, cum pretinde a fi Republica Moldova+ inseamna vointa poporului ridicata la rang de lege# in al doilea rand, caracterul volitional al raportului "uridie se manifests si prin vointa subiectelor ce participa la raportul dat * de e%emplu - consimtamantul liber al viitorilor soti la inc&eierea actului "uridie al casatoriei# pentru adoptarea copilului este necesar acordul parintilor, tutorelui *curatorului+, sotului adoptatorului, a copilului care a atins varsta de ./ ani# sotii, de comun acord, poseda, folosesc s" dispun de bunurile comune etc.+. 'n asemenea cazuri, se vorbe3te despre dublul caracter volitional al raporturilor "uridice de drept familial! eel e%primat de norma "uridiea si eel e%primat de subiectii raportului "uridie concret.. 7. 'aportul juridie de drept familial este un raport valoric. 'ntr-un raport "uridie de drept familial T3i gasese eoncretizarea valoriie esentiale
9oris $egru, Teoria generala a dreptului i statului, Sectia 5ditare a 66P, )&i"inau, .:::, p. ,0. .. Maria V. voraceJ, G&eorg&e 4upu, Teoria generala a dreptului, 5ditura 2undatiei 1)&emarea1, 'asi, .::-, p.,;.. 33
.,

ale familiei. Prin intermediul normelor "uridice, statul incura"eaza, promoveaza si apara aceste valori. e e%etnplu, reglementand comunitatea si separarea de bunuri intre soti, &odul familiei nu a facut decat sa traga consecintele necesare din raporturile personale la care casatoria da nastere intre acestia. Viata in comun a sotilor, gospodarirea lor comuna si cresterea copiilor determina impletirea intereselor patrimoniale ale celor doi soti atat cu privire la drepturi, cat si la obligatii. )omunitatea de bunuri este o masa de bunuri destinate indeplinirii sarcinilor comune ce le revin sotilor in cadrul casatoriei. Pe de alta parte, legea reglementeaza si bunuri le proprii fiecarui sot. Rezulta ca raporturile patrimoniale dintre soti nu alcatuiesc o reglementare de sine statatoare, ci una care este subordonata finalitatii raporturilor personale izvorate din casatorie, comunitatii si separarii intereselor dintre soti. 4. 'aportul juridic de drept familial este o categorie istorica. 6parut la o anumita etapa de dezvoltare istorica, odata cu aparitia familiei, raportul "uridic de drept familial poarta pecetea epocii istorice respective. 6sa, de e%emplu, la baza familiei in dreptul roman statea puterea capului de familie cu o impatrita sfera de aplicare! putere parinteasca asupra copiilor, putere maritala asupra sotiei, putere asupra sclavilor si asupra persoanelor cumparate, putere considerata ca o proprietate. )asatoria legala putea aduce sotia in puterea sotului fie prin solemnitate religioasa, fie prin cumparare, fie prin convietuire mai mult de un an. 'n perioada sec. 'V-V''', forma vec&e de cumparare a miresei nu este recunoscuta legala de catre biserica crestina# inc&eierea casatoriei avea loc prin cununia in biserica *sau prin binecuvantare religioasa, daca nu era prima casatorie+# conditiile de inc&eiere a casatoriei erau cele stabilite de monocanoanele bizantine si anume! consimtamantul viitorilor soti si al parintilor lor# o varsta minima pentru viitorii soti# credinta crestina comuna etc. 6stazi, pentru inc&eierea casatoriei este necesar consimtamantul reciproc, neviciat, e%primat personal si neconditionat, al barbatului si femeii care se casatoresc, precum si atingerea de catre ei a varstei matrimoniale *art. .., alin. ., ).2.+, iar toate persoanele casatorite au drepturi si obligatii egale in relatiile familiale, indiferent de se%, rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, opinie, apartenenta politica, avere si origine sociala *art. ?, alin. ., ).2.+.

3tructura raportului juridic de drept familial. Structural, raporturile "uridice presupun trei elemente! .+ subiectele raportului "uridic# ,+ continutul raportului "uridic# 7+ obiectul raportului "uridic. Subiectele sunt partile intre care se inc&eie raportul "uridic, continutul este format din drepturile subiective ale partilor si din obligatiile corelative lor, iar obiectul il formeaza conduita partilor, actiunile sau inactiunile la care sunt indrituite sau de care sunt tinute acestea. 2. Su%iectele dreptului familiei 6sa cum nu se poate concepe un raport "uridic decat numai intre oameni, numai oamenii au calitatea de subiect de drept. 'nsa omul in sine nu este subiect de drept, ci numai daca din punctul de vedere al dreptului i se recunoaste si i se atribuie aceasta calitate, daca i se ofera capacitatea de a fi subiect de drept - capacitatea "uridica. )ele mai multe raporturi "uridice apar intre persoane fizice *subiecte individuale+. ar parti ale unui raport "uridic pot deveni si anumite colective, organe de stat, organizatii obstesti sau c&iar statul *subiecte colective+. 2iecare ramura de drept se caracterizeaza printr-un cere propriu de subiecte, care de rand cu obiectul si metoda de reglementare, determina specificul ramurii date in sistemul de drept. 6ceasta inseamna ca insusirea *calitatea+ de subiect de drept al familiei este conditionata de recunoasterea capacitatii sale "uridice de drept al familiei. &a subiecte de drept al familiei stiinta juridica ti recunoaste pe acei participanti ai relatiilor sociale, care conform legislatiei familiale in vigoare poseda drepturi subiective si obligatii corespunzatoare. 3ubiectele de drept familial necesitd o calitate speciald - cea de sot, parinte, copil etc., adica de persoane apropiate, care in marea ma"oritate a cazurilor au un domiciliu comun, sunt legate intre ele prin relatii de casatorie, rudenie sau infiere si care urmaresc un scop comun - stabilitatea, bunastarea si prosperarea, atat a familiei in intregime, cat si a fiecarui membru al ei in parte. Pot fi, deci, subiecte de drept familial sotii si fostii soti, parintii si copiii, buneii si nepotii, fratii si surorile, adoptatorul si adoptatul, tutorele *curator+ si persoana minora aflata sub tutela *curatela+ etc.

9oris $egru, Teoria generala a dreptului $i statului, Sec*ia 5ditare a 66P, )&isinau, .:::, p. ,0,. 34

.?

Genoveva Vrabie, Sofia Popescu, Teoria generala a dreptului, 5ditura 1Stefan Procopiu1, 'a=i .::7,p.l7..

)3

&alitatea de sot apare odata cu inregistrarea casatoriei la oficiul de stare civila. &alitatea de fast sot apare din ziua inregistrarii divortului *cind desfacerea casatoriei are loc la oficiul starii civile+ ori din ziua cind &otarirea instantei "udecatoresti a ramas definitiva *in cazul desfacerii casatoriei pe cale "udecatoreasca+. &alitatea de parinte si copil rezulta din provenienta copilului atestatd in modul stabilit de lege, copil fiind considerate persoana de la nastere pana la implinirea varstei de .> ani. )n cazul rudeniei civile drepturile si obligatiile adoptatorului si adoptatului 1ca parinte si copil2 iau nastere din momentul cind a ramas definitiva #otarirea instantei judecatoresti privind incuviintarea adoptiei. Persoanele care au dreptul la adoptie dupa cum si cele care pot fi numite tutori *curatori+ sunt prevazute in art. .,. si respectiv .07 ).2. repturile si obligatiile subiectelor ce decurg din lege cu privire la drepturile familiale, reprezinta statutul "uridic al subiectelor de drept familial! statut de sot, de parinte, copil, adoptator, bunel, nepot etc. 5iecare categoric de subiecte ale dreptului familiei poseda un statut juridic specific. Garantarea drepturilor statutare si raspunderea pentru neindeplinirea obligatiilor asumate, fiind categorii "uridice, se e%prima in forma de norme "uridice. 6pararea drepturilor si intereselor copiilor minori revine parintilor lor, care sunt reprezentantii legali ai copiilor, fara o imputernicire speciala. 6stfel, copilul isi poate e%ercita dreptul de a fi prote"at, la invatatura, la e%primarea opiniei etc. numai in cazul in care parintii isi onoreaza obligatia si responsabilitatea de a prote"a copilul, de ai acorda sustinerea adecvatS in vederea dezvoltarii lui fizice, intelectuale, spirituale etc. repturile si obligatiile parintilor nu pot fi e%ercitate in contradictie cu interesele copilului. aca parintii nu-si pot e%ercita responsabilitatea primara fata de copil, statul este eel care trebuie sa-si asume aceasta raspundere. Responsabilitatea pentru ai acorda copilului protectia necesara o poarta, deci, familia, societatea, statul. eci, in relatiile juridice de drept al familiei statul, institutiile statului, organizatiile de stat si obstesti apar ca subiecte colective de drept al familiei. Obligatia statului de a asigura protectia copiilor si responsabilitatea lui pentru aceasta rezulta din prevederile art. ., alin 7 din &onstitutia 'epublicii -oldova0 1Republica Moldova este un stat de drept democratic, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile lui, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate1.

)ndividualizarea subiectelor de drept familial se realizeaza prin anumite mijloace de identificare, denumite si atribute de identificare si anume! .+ numele *cuvantul sau grupul de cuvinte prin care este identificata o persoana, compus din nume de familie si prenume+# ,+ domiciliul * locul unde persoana respective isi are locuinta sa statornica sau principals+# 7+ starea civila, determinata de anumite evenimente sau acte "uridice ce sunt supuse inregistrarii in 1 Registrul de stare civila1 si care poate fi dovedita prin ! certificate de nastere, casatorie, deces etc. 'n ceia ce priveste capacitatea de folosinta si de e ercitiu a subiectelor de drept familial, putem afirma urmatoarele! - sotii, de comun acord, poseda, folosesc si dispun de bunurile comune# - dreptul de proprietate al sotilor si al copilului este realizat in modul stabilit de &odul civil$ - copilul nu are drept de proprietate asupra bunurilor parintilor, iar parintii - asupra bunurilor copiilor, cu e%ceptia dreptului la mostenire si dreptul la intretinere# - parintii si copiii care loeuiese impreuna poseda si folosesc bunurile fiecaruia dintre ei de comun acord# - capacitatea de e%ercitiu a persoanelor fizice apare odata cu implinirea varstei de .> ani, adica ma"oratul. 'n cazul in care casatoria a fost admisa inainte de implinirea varstei de .> ani, minorul ce nu a implinit varsta de .> ani dobandeste capacitatea deplina de e%ercitiu din momentul inc&eierii casatoriei# - in afara de capacitatea de e%ercifiu deplina cunoastem! .+ capacitatea de e%ercitiu a minorilor intre .? si .> ani si ,+ capacitatea de e%ercitiu a minorilor pana la .? ani. Minorii intre .? si .> ani inc&eie conventii cu consimtemantul parintilor, infietorilor sau curatorilor. 5i au insa dreptul de a dispune singuri de salariu *castigul+ sau de bursa lor, de a e%ecuta drepturile de autor si de inventator asupra operelor, inventiilor, propunerilor de rationalizare, precum si de a inc&eia mici conventii ce tin de viata de toate zilele. Pentru minorii, care n-au implinit varsta de .> ani conventiile le inc&eie in numele lor parintii, infietorii sau tutorii. Minorii, care n-au implinit varsta de .? ani, au dreptul sa inc&eie mici conventii ce tin de viata de toate zilele.

36

'n cazul in care cetateanul sufera de o boala psi&ica mintaia. care nu-i permite sa inteleaga insemnatatea actelor sale, el poate fi lipsit de capacitatea de e%ercitiu. 'n numele acestor persoane toate conventiile sunt savarsite de catre tutore *curator+. 6stfel, tutorele sotului declarat incapabil poate cere desfacerea ori nulitatea casatoriei# Tl poate reprezenta si apara in instanta "udecatoreasca etc. Pentru reglementarea relatiilor personale nepatrimoniale si patrimoniale dintre membrii familiei, nereglementate de legislatia familiala, se aplica legislatia civila in masura in care aceasta nu contravine esentei relatiilor familiale. 3 3. Continutul raportuiui juridic de drept al familiei
K

)ontinutul raportuiui "uridic de drept al familiei este format din ansamblul drepturilor si obligatiilor subiectelor ce participa la acest raport. Tocmai prin aceste drepturi si obligatii, care in cadrul raportuiui "uridic de drept familial sunt reciproce sunt legate subiectele. (nele raporturi de drept al familiei sunt raporturi "uridice simple, adica o parte este titularul dreptului, iar cealalta parte este titularul obligatiei. e e%emplu! )opilul are dreptui la educatie din partea pSrintilor, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale, la libertatea gandirii si constiintei, la apararea demnitatii si onoarei *art. ?., alin. 7, ).2.+, iar parintii sunt obligati sa-si educe copiii conform propriilor convingeri, ei poarta raspunderea pentru dezvoltarea fizica, intelectuala si spirituals a copiilor si au prioritate la educatia lor fata de oricare alte persoane *art.-/, alin. ,, ).2.+. Ma"oritatea absoluta a raporturilor "uridice de drept al familiei au, insa, un caracter comple%. 6cestor raporturi le este caracteristic faptul ca fiecare parte este titular atat de drepturi cat si de obligatii. e e%emplu, in conformitate cu prevederile art. ;0, alin. ., parintii sunt obligati sa-si intretina copiii minori si copiii ma"ori inapti de munca care necesita spri"in, material, iar in conformitate cu art. >/, alin. ., copiii ma"ori apti de munca sunt obligati sa-si intretina si sa-si ingri"easca parintii inapti de munca care necesita spri"in material. Prin urmare, normele "uridice de drept al familiei stabilesc pentru fiecare participant la raportul "uridic *pentru fiecare subiect de drept+, anumite prerogative, anumite posibilitati individuale - drept subiectiv. Trebuie sa facem deosebire intre dreptui obiectiv, ca ansamblu de norme si dreptui subiectiv, ca indrituire 'egata de o persoana, ca posibilitate de a actiona in temeiul dreptului obiectiv si care se poate apara, apeland la
7>

"ustitie. 'n cadrul raportuiui "uridic de drept al familiei dreptui subiectiv permite titularului sau! a+ sa ia o anumita atitudine fata de dreptui sau *de e%emplu, sa se foloseasca de el sau nu+# b+ sa pretinda o atitudine corespunzatoare din partea subiectului obligat# c+ sa poata apela la calea statala in apararea dreptului sau. 6stfel, in conformitate cu art. ,; ).2., persoanele care doresc sa se casatoreasca sau sotii, pot inc&eia benevol un contract matrimonial. eci, inc&eierea contractului matrimonial este un drept care poate fi folosit sau nu. 'n contractul matrimonial sotii *viitorii soti+ sunt in drept sa determine drepturile, dar si obligatiile privind intretinerea reciproca si modul de participare a fiecaruia la veniturile obtinute de fiecare dintre ei si la c&etuielile comune, bunurile ce vor fi transmise fiecaruia dintre soti in caz de parta", precum si sa se stabileasca alte clauze patrimoniale, inclusiv sanctiuni patrimoniale pentru sotul culpabil de desfacerea casatoriei *art. ,:, alin. 0, ).2.+. aca contractul matrimonial contine clauze care lezeaza drepturile si interesele unuia dintre soti, ale copiilor minori, ori ale altor persoane ocrotite prin lege, atunci, la cererea unuia dintre soti sau a procurorului, instanta "udecatoreasca este in drept sa declare nulitatea, totala sau partiala a contractului matrimonial *art.7., ).2.+. Vorbind despre drepturile subiective ale subiectelor de drept familial este necesara efectuarea unor distinctii intre diversele categorii de drepturi. 'n literatura "uridica distinctiile sunt facute in functie de mai multe criterii. 6ceste criterii sunt valabile si pentru clasificarea drepturilor subiectelor de drept al familiei. 6stfel, dupa criteriul provenientei lor drepturile subiective pot fi clasificate in 7 mari categorii! - drepturi fundamentale, care deriva din apartenenta la societatea umana a fiecarui individ *dreptui la viata, demnitate, libertate etc.+# - drepturi care decurg din insertia individului in viata sociala *dreptui la nume, la domiciliu, la o profesie etc.+# - drepturi care deriva din insasi vointa indivizilor *dreptui de a intemeia o familie, de a infia un copil, de a inc&eia contracte etc.+. .-

loan )clerc&i. 'on ) raiovan. )ntroducere in teoria generala a dreptului, 5ditura 644, 9ucure<ti, .::> n
&l

upa intinderea efectelor lor drepturile sub"ective sunt clasificate in urmatoarele categorii! - drepturi absolute, care sunt acele drepturi ce produc efecte fata de toate subiectele de drept. 6cestora le corespunde obligatia tuturor persoanelor de a nu face nimic de natura a Tmpiedica pe titularul dreptului sa si-. e%ercite. Sunt drepturi absolute! dreptul la viata. la sanatate, integritate corporala etc. - drepturi relative, care sunt acele drepturi ce produc efecte numai asupra titularului dreptului subiectiv si titularul obligatiei. adica. numai intre partile raportului "uridic concret. 'n aceasta categorie intra numai drepturi patrimoniale. O alta distinctie a drepturilor subiective poate fi efectuata in functie de continutul dreptului si anume! - drepturi patrimoniale, care au un caracter economic si, in general, pot fi e%primate in bani# - drepturi nepatrimonile, care nu pot fi e%primate in bani..; reptul familiei reglementeaza doua mari categorii de relatii familiale! relatii personale nepatrimoniale si patrimoniale *art. 7).2.+. Particularitatile relatiilor personale nepatrimoniale constau in urmatoarele! a+ ele sunt lipsite de orice continut economic# b+ obiectul raporturilor personale nepatrimoniale Tl foreaza urmatoarele bunuri nepatrimoniale! numele, cinstea, demnitatea. fidelitatea con"ugala, spri"in reciproc moral, gri"a pentru viata, sanatatea si educatia copiilor etc. c+ raporturile *relatiile+ personale nepatrimoniale sunt considerate raporturile privind drepturile si obligatiile familiale care sunt legate de titularii lor 3i nu pot fi cedate persoanelor terte. )ategoriile de relatii personale nepatrimoniale reglementate de dreptul familiei sunt urmatoarele! .+ relatii de identificare, adica acele relatii care au in continutul lor drepturi cu a"utorul carora se individualizeaza subiectul din dreptul familiei cum ar fi! dreptul la nume de familie la nastere sau ales la inc&eierea si desfacerea casatoriei# la cetatenie# la domiciliu, la Tndeletnicire si profesie etc. ,+ relatii referitoare la e%istenta si integritatea subiectelor de drept familial, adica acelea care au in continutul lor drepturi personale
Genoveva Vrabie, Sofia Popescu, Teoria generala a dreptului, 5ditura 1Stefan Procopiu1 lasi .::7, p..7>. 40

nepatrimoniale prccum sunt! dreptul la viata, la sanatate, la educatie, la ocrotirea oricaror forme de abuz, la protectie sociala etc. 5ste necesar sa deosebim doua categorii de raporturipatrimoniale reglementate de dreptul familiei.1 raporturi reale si raporturi obligationale. 'aporturi reale sunt acele raporturi care au in continutul lor drepturi reale, in cazul nostru - dreptul de proprietate a membrilor familiei. Raporturile patrimoniale reale dintre soti apar odata cu inc&eierea actului casatoriei si sunt supuse regimului proprietatii in devalmasie a bunurilor. 6cest regim legal al bunurilor sotilor actioneaza in masura in care nu este modificat de contractul matrimonial. )aracteristic pentru drepturile reale este faptul ca ele sunt legate de posesie, folosinta si administrare *dispunere+ a bunurilor aflate in proprietate. Sotii. de comun acord, poseda, folosesc si dispun de bunurile coinune *art. ,., alin. . ).2.+, fiecare dintre ei fiind in drept sa inc&eie conventii prin care sa dispuna de bunurile comune, cu e%ceptia bunurilor imobile *acordul celuilalt sot fiind prezumat+. 'aporturile obligationale sunt raporturile legate de trecerea bunurilor de la un subiect la altul. Obligatia subiectului de drept al familiei este indatorirea pe care acesta trebuie sa o indeplineasca. 5a poate consta in a da, a face sau a nu face ceva, conduita care poate fi impusa. in caz de necesitate prin forta coercitiva a statului. 6stfel, &odal familiei prevede! a+ obligatia de intretinere dintre parinti s" copii# b+ obligatia de intretinere dintre soti si fostii soti# c+ obligatia de intretinere dintre alti membri ai familiei *dintre frati si surori, bunei si nepoti, copii si parinti vitregi, copil si educator+. upa cum se observa, obligatia "uridica a subiectelor de drept al familiei nu este arbitrara. ea reprezinta o indatorire a unei parti care corespunde dreptului subiectiv al celeilalte parti a raportului "uridic. e aceea, obligatia "uridica poate fi considerate drept 1masura dreptului subiectiv1. 6ceasta practic inseamna ca dreptului unei parti in raportul "uridic ii corespunde, in mod imperativ, o obligatie a celeilalte parti. )a urmare, intr-un raport "uridic de drept al familiei nu poate fi vorba de vrcun drept al unui subiect daca celuilalt subiect nu-i corespunde o anumita obligatie. eci, o caracteristica definitorie a continutidui raportului juridic de drept familial reprezintd faptul ca drepturile si obligatiile subiectelor nu sunt rupte unele de allele , ele se presupun si se coordoneaza reciproc, mai mult, ceea ce poate pretinde subiectul activ este e act ceea ce constituie indatorirea subiectului pasiv.
ii

in concluzie se poate afirma ca, drepturile si obligatiile partilor din cadrul unui raport "uridic de drept al familiei reprezinta o concretizare, o materializare a disponibilitatilor normelor "uridice. 5le se prezinta intr-o stransa corelatie. Raporturile dintre ele sunt determinate de reglementarile dreptului obiectiv si de cerintele principiului ec&itatii, care guverneaza *mai corect-ar trebui sa guverneze+ relatiile dintre membrii familiei. 3 4. '%iectul raportului juridic de drept al familiei Obiectul raportului "uridic reprezinta urmatorul element din structura raportului "uridic. 'n privinta obiectului raportului "uridic in literatura de specialitate se intalnesc mai multe pareri. (nii autori considers ca obiect al raportului "uridic pot fi doar actiunile *interactiunile+, adica comportarea subiectelor. &onduita umand ce se realizeaza de cdtre subiectii raportului juridic ca urmare a e ercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor constituie obiectul raportului juridic. 6lti autori vorbesc despre un triplu obiect al raportului "uridic! obiectul juridic, adica conduita partilor# obiectul ideologic, adica vointa partilor# obiectul material, adica lucrul *bunul+ la care se refera.8 : 'ntr-o alta acceptiune, obiectul raporturilor juridice il formeazd anumite actiuni pe care titularul dreptului subiectiv le efectueazd sau le poate pretinde sipe care celalalt subiect este obligat a le savarsi. .6 upa parerea mai multor autori, printre care si 9oris $egru, obiectul raportului juridic este diferit, precum diferite sunt si raporturile juridice. )a urmare a diversitatii raporturilor "uridice , obiecte ale raportului "uridic pot fi! a+ actiunile pe care titularul dreptului subiectiv le Tndeplineste ori le poate pretinde si pe care celalalt subiect este obligat a le savarsi sau a se abtine de la savarsirea lor# b+ lucrurile si alte bunuri materiale# c+valori nemateriale *cinstea, onoarea, demnitatea, numele, sanatatea, integritatea fizica si psi&ica etc.+#
KL

d+ rezultatul creatiei intelectuale *opera literara, artistica, stiintifica

T'

etc.+.1 6cceptand ultima parere si raportand-o la raporturile "uridice de drept al familiei, putem considera ca obiecte ale raportului "uridic de drept familial pot fi! a+ valorile nemateriale# b+ actiunile subiectelor# d+ bunurile materiale. a+ $ici intr-o alta ramura de drept valorile nemateriale nu"oaca un rol atat de semnificativ ca in ramura dreptului familiei. )oe%istenta simultana in familie a unui numar imens de obiceiuri, norme de convietuire, norme morale, norme religioase etc. due la faptul ca anume valorile nemateriale guverneaza relatiile de familie. Respectand intimitatea vietii familiale, precum si a vietii personale a fiecarui membru al familiei, normele de drept pot regula relatiile familiale doar pana la o anumita limita. $ormele de convietuire! diferite reguli de cultura, igiena, de bunavointa si comportament 1civilizat1 etc. sunt foarte numeroase si prezente in viata de zi cu zi. )alitatea sau trasatura distincta a acestor norme este data de o anumita apreciere sau pretuire a personalitatii e%primata prin 1stima1, 1respect1, 1consideratie1 etc. 6stfel, 6rt. .-, alin. 0 ).2. prevede ca, relatiile dintre soti se bazeaza pe stima si a"utor reciproc, pe obligatii comune de intretinere a familiei, de ingri"ire si educatie a copiilor, iar art. .>, alin. , ).2. stipuleaza! sotii isi datoreaza reciproc spri"in moral si fidelitate con"ugala. 6ceste norme pot contribui la intretinerea raporturilor familiale, insa aportul lor este redus, iar uneori superficial sau numai formal, daca nu sunt dublate de puternice motivatii morale. Preceptele si normele morale - reguli cu privire la bine si la rau, corect si incorect, "ust si in"ust etc., calauzesc conduita oamenilor, bazandu-se pe convingerea intima si constiinta personala a fiecarui individ in comportamentul sau, care poate fi moral sau imoral. Sanctiunea e%terioara a acestui comportament poate fi manifestata sub forma de oprobiu public, iar sanctiunea interioara, fiind cea mai eficienta- sub forma de regrete, pareri de rau, mustrari de constiinta sau scrupule. 5ste de notat legatura stransa intre normele de morala si religie. Practic, fiecare religie a determinat formarea unei morale, sacralizand preceptele etice si unele institutii sociale, in special cele
,. 9oris $egru, Teoria generala a dreptului fi statului, Secfia 5ditare a 66P, )&isinau, .:::, p. ,?/.

ii

loan )eterc&i, 'on )raiovan, )ntroducere in teoria generala a dreptului, 5ditura 644, 9ucuresti, .::>, p. ./,. Genoveva Vrabie, Sofia Popescu, Teoria generala a dreptului, 5ditura 1Stefan Procopiu1, 'asi, .::7, p. .0/. Maria V. voraceJ, G&eorg&e 4upu, Teoria generala a dreptului, 5ditura 2unda"iei 1)&emarea1, 'a3i, .::-, p.,:0.

42

43

privitoare la viata de familie *casatoria, nasterea copilului, sfintirea locuintei etc.+. e fapt, biserica crestina a fost cea care a prevazut in canoanele ei necesitatea consimtamantului la casatorie, a varstei minime pentru casatorie, obligatia parintilor pentru cresterea si educarea copiilor, interdictia casatoriei intre rude pana la un anumit grad de rudenie etc., precepte ce au fost preluate de normele de drept. b+ Pentru ca sa apara *sa se modifice, sa se stinga+ un raport "uridic de drept familial, in afara de norma "uridica, mai sunt necesare anumite impre"urari de fapt *fapte "uridice+. e e%emplu! aparitia raportului "uridic de casatorie presupune, in prealabil, ca fapt "uridic, inc&eierea casatoriei, iar aparitia raportului "uridic de rudenie civila, presupune in prealabil inc&eierea adoptiei. 'n dependents de caracterul volitional, faptele "uridice se clasifica in evenimente si actiuni. !venimentele sunt faptele juridice care se produc independent de vointa omului, dar de petrecerea carora legea leaga producerea unor efecte "uridice. )ele mai frecvente evenimente care au o semnificatie "uridica sunt! nasterea *de ea legea leaga, de e%emplu, dobandirea calitatii de subiect de drept al familiei+# decesul *de el legea leaga fie stingerea unor raporturi "uridice, de e%emplu, de casatorie, fie aparitia unor raporturi "uridice noi, de e%emplu dreptul la pensionare pentru pierderea intretinatorului+. ,ctiunile umane ca fapte juridice sunt manifestari de vointa ale oamenilor care nasc, modified sau sting raporturi juridice. )a e%emple de actiuni a subiectelor de drept al familiei pot fi mentionate! casatoria, divortul, adoptia, instituirea tutelei *curatelei+, inc&eierea contractului matrimonial sau de plata a pensiei alimentare etc. 'n functie de raportul actiunilor cu legile in vigoare, ele pot fi licite si ilicite. e e%emplu, pentru ca actul "uridic de casatorie sa fie valabil sunt necesare respectarea anumitor conditii de fond *consimtamant liber e%primat, varsta matrimoniala, stare a sanatatii etc.+ si de forma *sa fie inregistrata la organele de stare civila cu respectarea procedurii special prevfeuta cu aceasta ocazie+, dupa cum 3i lipsa impedimentelor la casatorie. aca casatoria a fost Tnc&eiata cu Tncalcarea conditiilor enumerate, ea va fi declarata nula de catre instanta "udecatoreasca. e asemenea, si casatoria fictiVa *cand sotii sau unul dintre ei nu a avut intentia de a crea o familie+ este tot o actiune ilicita. c+ 'n ceea ce priveste bunurile materiale, conform legislatiei, bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei apartin ambilor cu drept de proprietate in devalmasie. Sotii, de comun acord, poseda, folosesc si dispun de bunurile comune. 9unurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana la inc&eierea casatoriei 3i bunurile primite in dar, obtinute prin
44

mo3tenire sau in baza altor conventii gratuite de catre unul dintre soti in timpul casatoriei, sunt proprietate personala a fiecaruia dintre soti. 2iecare sot, raspunde pentru obligatiile proprii cu bunurile proprietate personala si cu cota-parte din proprietatea in devalmasie.

45

Capitolul """ (rincipiile dreptului familiei 1. (rivire )enerala asupra principiilor dreptului familiei Termenul 1principiu1 provine din limba latina 1principium1 ceia ce inseamna 1inceput1, 1element fundamental1. Orice principiu este, deci, un inceput in plan ideal, el poate fi de asemenea o sursa, o cauza a activitatii. Prin principii in drept intelegem acele idei catalizatoare, in conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale si care stau la baza activitatii juridice. 'n literatura de specialitate se intalnesc mai multe formulari a definitiei principiilor de drept. Traditionala este considerate urmatoarea formulare! 1principiile dreptului sunt acele idei generate, postulate calauzitoare sau precepte directoare, care determina Tntregul comple% al normelor de drept ca un tot intreg in domeniul unui sistem de drept sau intr-o sfera anumita a relatiilor sociale1. ,, O alta formulare sustinuta de unii specialist poate fi adusa urmatoarea! 1in domeniul dreptului prin principii intelegem atat un fundament al sistemului de drept, cit 3i o modalitate de coordonare a normelor "uridice in cadrul sistemului in "urul unor idei calauzitoare1.,7 5ste imposibil ca legea sa prevada toate particularitatile reglementarii relatiilor dintre oameni. reptul reglementeaza doar relatiile tipice. ezvoltarea vietii politice, economice, culturale conduce la aparitia unor situatii netipice, genereaza relatii noi care nu sunt reglementate de lege. )u toate acestea, orice litigiu aparut trebuie sa fie reglementat. 'n aceste situatii ne vin in a"utor principiile dreptului. Vorbind despre principiile dreptului 9. $egru evidentiaza urmatoarele lor trasaturi! - principiile dreptului difera de la un sistem nation la altul. 'n acelasi timp insa, anumite principii pot fi caractenstice mai multor sisteme nationale de drept# - principiile fundamentale ale dreptului, de regula, sunt reflectate in &onstitutie$ - principiile fundamentale ale dreptului sunt idei diriguitoare, idei de baza si isi gasesc reflectare in intreaga legislatie#

- principiile dreptului se pot infatisa fie sub forma unei a%iome, fie sub forma unei deductii, fie sub forma unei generalizari de fapte e%perimentale# - principiile dreptului sunt mobile, stabilirea lor fund relativa. ,0 'n ceea ce priveste clasificarea principiilor dreptului ma"oritatea specialistilor in domeniu sunt de parerea ca e%ista! - principii generale, care sunt comune pentru toate ramurile de drept# Principiile generale ale dreptului sunt idei de baza ce se regasesc in intreaga legislatie a Republicii Moldova. 6ceasta categorie include urmatoarele principii! principiul democratiei, legalitatii, egalitatii in fata legii etc. 6ceste principii generale sunt si principii ale dreptului familiei. - principii interramurale, ce sunt comune pentru doua sau mai multe ramuri de drept *drept e%emplu poate servi principiul ocrotirii familiei de catre stat propriu si pentru dreptul protectiei sociale+# - principii ramurale, specifice numai unei singure ramuri de drept *de e%emplu - prioritatea educatiei copilului in familie+# - principii intraramurale, care sunt specifice numai unor institutii ale unei anumite ramuri de drept *ca e%emplu poate fi privit principiul monogamiei+#. &aracteristic pentru un principiu fundamental de drept familial estefaptul ca el guverneaza toate regulile de drept familial. )ontinutul principiilor dreptului familial se afla nemi"locit in normele dreptului familial *art. , ).2.+, in &onstitutie *art. 0>+, dupa cum pot fi deduse si din alte legi. 'n sistemul Partii generale a dreptului familiei, institutia principiilor se studiaza impreuna cu asemenea institutii ca obiectul, metoda, structura, istoria dezvoltarii dreptului familiei, izvoarele dreptului familiei formand alaturi de ele elementele de baza ale ramurii dreptului familiei. 3istemul principiilor dreptului familiei, dupa cum rezulta din izvoarele indicate, cuprinde urmatoarele principii! - ocrotirea familiei din partea statului$ - monogamia$ - casdtoria liber consimtita intre bdrbat sifemeie$ - egalitatea in drepturi a sotilor in familie$ - sprijinul reciproc material si moral$ - fidelitatea conjugald$ - prioritatea educatiei copilului in familie$

,,

loan )eterc&i, 'on )raiovan, introducere in teoria generala a dreptului, 5ditura 644, 9ucure3ti, .::>, p. 7/. ,7 $icolae Romandas, Dreptul protecfiei sociale, 5ditura (niversitas, )&is"nau, ,//., p. 0:. 0-

,0

9oris $egru, Teoria generala a dreptului si statului, SecMia 5ditare a 66P, )&isinau, .:::, p. .,;.

47

- manifestarea grijii pentru intretinerea, educatia si apdrarea drepturilor si intereselor membrilor minori si a celor inapti de munca$ - solutionarea pe cale amiabild a tuturor problemelor vietii familiale$ inadmisibilitatea amestecului deliberat in relatiile familiale, accesul liber la apdrarea, pe cale judecdtoreasca, a drepturilor si intereselor legitime ale dreptului familiei, etc. 3 2. (rincipiul ocrotirii familiei din partea statului Statul este obligat sa ia masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent, care sa-i asigure sanatatea 3i bunastarea, lui si familiei lui, cuprinzand &rana, imbracamintea, locuinta, ingri"irea medicala, precum si serviciile sociale necesare. )etatenii au dreptul la asigurare in caz de soma", boala, invaliditate , vaduvie, batranete sau in celelalte cazuri de pierdere a mi"loacelor de subzistenta in urma unor impre"urari independente de vointa lor *art.0; din )onstitute+. 'n conformitate cu art. .- alin.7 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului, adoptata de ,dunarea 7enerala a O/U la ./ decembrie .:0>, care a proclamat familia drept element natural si fundamental al societatii ce are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului, &onstitutia 'epublicii -oldova, in art. 0> alin. . prevede! "5amilia constitute elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statuluf8 iar art. 0: alin. . ! "3tatul faciliteaza, prin masuri economice siprin alte masuri, formarea familiei si indeplinirea obligatiilor ce ii revin ", 6ceste prevederi constitutional sunt reafirmate si in art. , alin.l al &odului familiei0 "5amilia si relatiile familiale in 'epublica -oldova sunt ocrotite de cdtre stat". Pentru a asigura o stabilitate in raporturile de familie in &odulfamiliei sunt reglementate strict conditiile de fond si de forma la inc&eierea actelor "uridice familiale, drepturile si obligatiile personale 3i patrimoniale ale sotilor, relatiile dintre parinti si copii etc. )opiii constituie o categorie de persoane care inca nu dispun de capacitatea de munca si respectiv de mi"loace de e%istenta proprii. 'zvoarele de intretinere a copiilor in societatea noastra le constituie salariile si alte venituri provenite din munca ale parinti lor, precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. )u toate ca o parte considerabila din bugetul familial este formats din anumite parti acordate unui sau altui membra in interioral familiei, ele isi pierd
4

caracterul individual si sunt indreptate la satisfacerea necesitatilor tuturor membrilor. in aceste considerente, volumul beneficiilor materiale ce i se cuvine fiecarui membra al unei familii concrete depinde atat de venitul total al familiei, cit 3i de corelatia dintre membrii apti 3i inapti de munca. 6nalizand legislatia in vigoare putem face concluzia ca inprezent in republica e istd un sistem integral de protectie sociald a generatiei tinere, a persoanelor in etate si a altor membri ai familiei inapti de munca. atorita faptului ca copii, de regula sunt educati in familie, asigurarea lor sociala se e%ercita pe calea acordarii de a"utor familiei. ,jutorul acordat de stat familiei pentru cresterea si educarea copiilor se e primd atat in forma bdneascd, cit si sub forma de servicii. 6stfel, potrivit art. ., din 4egea privind drepturile copilului 1statul stimuleaza 3i sustine material crearea unor institutii e%trascolare, edificii sportive, stadioane, cluburi, tabere de odi&na 3i alte ob"ective ce contribuie la intremarea sanatatii copiilor, stabilefte inlesniri pentru frecventarea institutiilor de cultura si invatamint, a celor sportive de intremare si a bazelor de odi&na in timpul vacantei1. eoarece familiile difera dupa numarul de persoane care se afla la intretinere, ele totodata difera s" dupa volumul necesitatilor materiale ale membrilor. Spre deosebire de familiile tipice, in familiile numeroase concomitent se educa ?, - sau c&iar mai multi copii. 6ceste familii necesita acordarea unui a"utor banesc suplimentar din partea statului pentru intretinerea copiilor. 6semenea a"utor actualmente se prezinta sub forma de indemnizatii, compensatii si inlesniri. )ndemnizatiile constituie diferite plati care, in functie de caracterul si destinatia lor, sunt stabilite s" acordate de catre stat. upa parerea profesorului '. R. 'vanova, indemnizatiile sunt plati social-alimentare, periodice, banesti, care poarta un caracter de a"utor de stat cetatenilor si sunt acordate in cazurile 3i in conditiile prevazute de lege in scop de compensatie, precum si in alte scopuri. $ormele "uridice prevad nu numai posibilitatea acordarii indemnizatiilor, dar 3i cuantumul lor, fie in marime fi%a, fie in marime procentuala. Totalitatea indemnizatiilor prezinta un sistem inc&is cu o structura specifica doar lui. 4a $. Romandas intalnim urmatoarea clasificare a indemnizatiilor de asigurare sociala! Dupa temeiurile social-utile de acordare0 indemnizatii pentru incapacitatea temporara de munca# pentru invaliditate# pentru batranete# pentru nastere# pentru ocrotirea bugetului familiei in cazul unor impre"urari e%ceptionale.
49

Dupa scopul cu care se acordd pot fi diferentiate indemnizatiile! care au drept scop acordarea a"utorului in locul salariului pierdut din motive intemeiate in decursul unei perioade scurte de timp *indemnizatiile de boala, sarcina si nastere, in cazul starii de carantina etc.+# acordate ca a"utor suplimentar pe lingS izvoarele principale de e%istenta! plata muncii *salariul+, pensii sau indemnizatii din prima grupa *indemnizatii acordate la nasterea copilului, indemnizatii unice si lunare mamelor singure sau cu multi copii, indemnizatii copiilor din familiile nevoiase etc.+# acordate in calitate de a"utor persoanelor care nu au izvoare sau mi"loace de e%istenta. Dupa termenul de plata al lor, indemnizatiile pot fi impartite 'n! unice *acordate la nasterea copilului, pentru inmormantare, pentru tratament baleno-sanatorial, pentru mame unice sau cu multi copii etc.+# periodice *se platesc in cazuri de boala, sarcina sau nastere, in cazurile de carantina, recalificare, protezare etc.+# lunare *plata indemnizatiilor pe viata sau pe timpul invaliditatii, indemnizatii persoanelor in varstS si invalizilor de gradul ' si '' care nu au surse de e%istenta si dreptul de pensionare+. 'nsa uneori, pentru anumite categorii de familii nici aceste indemnizatii nu sunt in stare sa satisfaca necesitatile curente ale membrilor ei. in aceste considerente, legislatia Republicii Moldova mai prevede si alte masuri stimulative, si anume! compensatiile si inlesnirile. 6stfel, in scopul perfectionarii si reglementaiii sistemului de inlesniri stabilite unor categorii de persoane, la .0./0.,/// a fost adoptata 4egea Republicii Moldova cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie, care printre categoriile de populate care au dreptul la compensatii nominative prevede si urmatoarele categorii de subiecte de drept familial! copiii invalizi sub .ani# invalizii din copilarie# familiile *parintii sau sotiile nerecSsatorite sau copiii pina la atingerea ma"oratului+# familiile cu 0 si mai multi copii# etc. 6ceste compensatii nominative se platesc pentru! serviciile comunale, energia electrics, gazele naturale, carbune si lemn de foe etc. Pentru familiile care au in componenta sa cativa invalizi, compensatia la plata pentru serviciile comunale se stabileste pentru fiecare beneficiar de compensatie. )ompensatiile nominative se platesc nemi"iocit beneficiarilor din mi"loacele bugetului de stat, prin intermediul fondului asigurarilor sociale. )uantumurile concrete ale acestor compensatii se stabilesc de Guvern, in baza prevederilor legii, tarifelorGi preturilor la
M

$icolae Romanda3, Dreptul protectiei sociale, 5ditura (niversitas, )&i"inau, ,//., p. .:?.

?/

serviciile comunale, carbune, lemn etc. in vigoare, si se revSd pe masura modificSrii tarifelor si preturilor mentionate. 'ealizarea dreptului constitutional la protectie sociala alfamiliei si copilului este pusa in sarcina mai multor organe, printre care0 institutii guvernamentale$ autoadministratia locala$ organizatii international$ organizatii nonguvernamentale locale etc. )nstitutii guvernamentale. 4a nivel guvernamental lipseste o structure e%ecutiva unica, care ar avea in sarcina sa toate activitStile de protectie, in deosebi a copiilor. 6cestea sunt lasate in sarcina a mai multor ministere si departamente, fiecare avind drept obiective anumite aspecte ale educatiei, sanatatii sau protectiei sociale, fara ca problema sa poata fi privita in ansamblul ei. Principalele institutii guvernamentale care au printre obiectivele statutare protectia familiei si copilului sunt! Ministerul Muncii si Protectiei Sociale# Ministerul 5ducatiei si 3tiintei# Ministerul Sanatatii# Ministerul 6facerilor 'nterne# )asa $ationals de 6sigurari Sociale# )onsiliul $ational pentru Protectia repturilor )opilului etc. -inisterul -uncii si Protectiei 3ociale. 'n cadrul acestui minister e%ista doua directii ce abordeaza problemele care tin de insti(rtia familiei si anume! irectia Politici 2amiliale si Oportunitati 5gale si epartamentul 6sistenta Sociala. 'n teritorii activeaza irectii de 6sistenta Sociala si Protectie a 2amiliei, care la nivel local au in components un inspector in problemele familiei, ce se ocupS nemi"iocit de evidenta copiilor aflat8i in situatii dificile, intocmirea anc&etelor sociale si intretinerea relatiilor permanente cu autoritatea tutelarS. 'n prezent activitatea ministerului de sustinere a familiilor si copiilor aflati in situatii de rise se BmiteazS, in special, la acordarea de indemnizatii familiilor numeroase, copiilor cu &andicap, orfani, mamelor singure si altor categorii. 6ceste indemnizatii, insa, nu pot ameliora substantial situatia familiilor, deoarece sunt e%trem de mici. 6nume irectia Politici 2amiliale si Oportunitati 5gale a fost coordonatorul si autorul principal al proiectului Strategiei de Reforms a Sistemului de 6sistenta Sociala, elaborarea cSruia a fost spri"inita de ($')52. -inisterul !ducatiei si 3tiintei. 'n cadrul M53, problemele protectiei copiilor sunt impartite intre douS structuri! irectia 'nstitutii de Tip 'nternat si epartamentul Tineretului si Sportului. e asemenea, M53 are in sarcina sa reglementarea si solutionarea problemelor legate de adoptia internationals. Printre obiectivele statutare ale irectiei 'nstitutii de tip 'nternat sunt! educarea, instruirea si recuperarea socials a si

copiilor ramasi din diferite motive fara ingri"irea parintilor sau cu deficiente fizice, senzoriale, de comportament# plasarea copiilor orfani, ramasi fara tutela, in institutii de tip familial# organizarea infierii copiilor ramas" fara tutela *orfani+. Pentru realizarea obiectivelor mentionate, in subordinea M53 se aria urmatoarele categorii de institutii! scoli-internat de tip general pentru copiii orfani sau ramasi fara ingri"irea parintilor# scoli-internat de tip general# 3coli au%iliare pentru copii cu retard mental# scoli speciale pentru copii cu maladii cronice, deficiente fizice, senzoriale, devieri de comportament# scoli de meserii pentru surzi si &ipoacuzici# clase de meserii pentru orbi si slab vazatori. 2aptul ca nu au fost facute eforturi pentru a dezvolta alternative, mai multe modele de dezinstitutionalizare a copiilor si de prevenire a separarii lor de familie a dus la pastrarea, pe parcursul tuturor anilor de tranzitie, a numarului e%cesiv de mare a copiilor din institutive de stat. 'n fiecare dintre cele -0 de institutii ale M5S sunt internati de la -/ la ;// de copii. )opiii educati in cadrul acestor institutii de tip inc&is nu sunt socializati in mod firesc, ceea ce duce la limitarea capacitatilor lor de integrare ulterioara in comunitate, la retard in dezvoltarea lor generala. epartamentul Tineretului si Sportului are drept ob"ective! insertia socio-profesionala a tinerilor# educatia tinerilor# combaterea delicventei "uvenile# orientarea moral-civica a tinerilor# dezvoltarea relatiilor internationale ale tinerilor sportivi. )u spri"inul acestui departament, mai multe organizatii studentesti au demarat un proiect de combatere a 3oma"ului in randurile tinerilor, spri"init de 9anca Mondiala, la realizarea caruia colaboreaza )onsiliul $ational al Tineretului si unele organizatii de tineret din Germania. -inisterul 3anatatii. 2amilia are dreptul la ocrotirea sanatatii membrilor ei. Pentru ocrotirea sanatatii persoanelor care se casatoresc si a urmasiior lor, unitStile medico-sanitare acorda consultatii prenuptiale referitoare la casatorie si la planuirea familiei, efectueaza, cu consimtamantul lor, e%amene medicale. Modul lor de efectuare este stabilit de Ministerul Sanatatii. 'n cadrul Ministerului Sanatatii activeaza Sectia 6sistenta Medicala a Mamei si )opilului. Pina in prezent asistenta medicala adresata copiilor a fost oferita de medicul pediatru. in prezent are loc procesul de trecere la serviciile acordate de medicul de familie. Ministerul Sanatatii are in subordine patru case pentru copii *inclusiv o institute in regiunea din partea stanga a $istrului+, cu un contingent de apro%imativ -// de copii orfani de /-? ani, abandonati in
52

maternitati sau lipsiti de tutela parinteasca. upa implinirea varstei de ?-; ani, copiii care nu au fost infiati sunt distribuiti in casele de copii si scolile internat ale Ministerului 5ducatiei si Stiintei 3i Ministerului Muncii, Protectiei Sociale si 2amiliei. )onform 4egii privind minimul de asistenta gratuita, garantata de stat din /7./,.::, Pac&etul Minim de Servicii de 9aza Garantat de Stat cuprinde! asistenta medicala primara acordata de catre medicul de familie, in conformitate cu normativele aprobate de Ministerul Sanatatii# asistenta medicala specializata, acordata de specialisti din secGiile consultative ale spitalelor, la solicitarea medicului de familie# asistenta medicala de urgenta la etapa prespitaliceasca 3i spitaliceasca in caz de stari acute care pun in pericol viata, timp de 7 zile# asistenta medicala acordata pacientilor cu tuberculoza, boli psi&ice endogene, diabet za&arat si insipid, boli contagioase, S. 6, sifilis, alcoolism, narcomanie 3i to%icomanie# asistenta medicala in stationar copiilor de pina la ? ani, copiilor invalizi, orfani, bolnavi in stare grava, cu traume, into%icatii, care necesita terapie intensiva. 'mplementarea Pac&etului de 9aza de Servicii Garantate de Stat este deocamdata tergiversata de dificultati financiare cu care se confrunta sistemul si trenarea reabilitarii sistemului de asistenta medicala primara. -inisterul ,facerilor )nterne. O subdiviziune importanta a Ministerului 6facerilor 'nterne este irectia Politiei de Ordine Publica a 'nspectoratului General de Politie, in cadrul careia activeaza Sectia Minori 3i Moravuri. O alta subdiviziune a M6', care activeaza ca serviciu independent, in regim non-stop este )entrul Republican de Triere a Minorilor, in sarcinile caruia intra! intretinerea si ingri"irea temporara a copiilor de la 7 la .> ani aflati in situatii de rise soldate cu rFmanerea fara supraveg&ere# studierea cauzelor situatiei de rise in care se afla copilul, identificarea acestuia 3i a parintilor sau institutiei in care s-a aflat anterior# activitati cu caracter educativ-profilactic# e%aminarea profilactica a copiilor# incredintarea copiilor institutiilor de resort *familiei, scolilor-internat etc.+. )opiii sunt primiti la )entru in regim non-stop, initial pentru o perioada de pina la 7/ zile, care poate fi prelungita cu circa 7/ de zile in baza deciziei "udecStore3ti. Termenul de plasare a copiilor nu include timpul aflarii lor la tratament sau la e%amene medicale, sau perioadele de aflare in carantina.
53

&onsiliul /ational pentru Protectia Drepturilor &opilului. )onsiliul, fund o structura interministeriala, a fost creat in scopul elaborarii si promovarii politicilor de stat in interesul copiilor si 3i-a declarat drept obiective! - asigurarea respectarii prevederilor &onventiei O/U cu privire la Drepturile &opilului in Republica Moldova# - elaborarea politicilor guvernamentale vizand realizarea drepturilor copiilor la nivel national# - consolidarea coeziunii sociale in domeniul protectiei drepturilor copiilor. in pacate, fiind constituit din persoane de prim rang din ministerele implicate in protec"ia copiilor, )onsiliul este supus sc&imbarilor de components de fiecare data cind se sc&imba cabinetul de ministri. 6stfel, lipseste continuitatea in activitatea sa si se reuseste relativ putin. ,utoritatea locala. Pe plan local, atributiile ce tin de starea civila si de autoritatea tutelara, asigurand respectarea drepturilor si libertatilor omului, sunt e%ercitate de catre primar. ,'n structura organizatorica a primariilor e%ista subdiviziuni create in scopul spri"inirii familiilor cu multi copii, familiilor social vulnerabile, copiilor orfani, invalizi, mamelor solitare cu copii, a prevenirii delicventei "uvenile. 6stfel irectiile pentru Ocrotirea )opilului, Reintregire si Spri"in 2amilial de pe linga primarii indeplinesc urmatoarele sarcini! crearea bazelor de date privind familiile nevoiase si necesitatile lor *tratament, suport material, financiar, scolarizare etc.+# depistarea familiilor social vulnerabile si intocmirea proiectelor de spri"in# acordarea de spri"in material familiilor# consilierea familiilor# facilitarea tratamentului si procurarii de medicamente de catre familiile spri"inite# facilitatea accesului copiilor din familiile numeroase sau nevoiase in gradinite * inclusiv prin ac&itarea platii pentru intretinere+# tutela si curatela copiilor orfani, ramasi ram parinti# participarea la procesul de infiere locala a copiilor# aran"area copiilor abandonati in case de copii. Organizatii )nternationale. Printre organizatiile internationale care au o activitate foarte fructuoasa pe teritoriul republicii noastre este 5undatia 3oros - -oldova, ce sustine directiile prioritare orientate spre constituirea unei societati desc&ise. 2undatia isi concentreaza eforturile asupra domeniilor, care sunt determinante pentru viitorul tarii si care au
Maria Orlov, Drept administrate, 5ditura 5P'GR62, )&i=inau, ,//., p. ;7. ?0
.%

ca scop dezvoltarea capacitatilor umane. *2undatia Soros - Moldova, Raport anual ,///, 5ditura 6R), )&isinau, ,//., p. ;.+ Printre multiplele programe initiate de catre 2undatie pentru copii si tineret s-ar putea de mentionat! Programul 1Modernizarea invatemantului preuniversitar1# Programul 1Pas cu Pas1# Programul de spri"inire a invatamantului superior# Programe pentru doctoranzi, asistenti si cadre didactice tinere universitare# Programul intercultural de sc&imb de elevi si studenti# crearea )entrului educational PRO ' 6)T.)6 3i a )entrului de ezvoltare a tineretului *) T+ etc., in cadrul carora sunt realizate diferite proiecte ce isi propun sa solutioneze diverse probleme ce contribuie la formarea si educarea tinerii generatii in spiritul valorilor general-umane si pregatirii ei pentru o viata decenta si adecvata cerintelor noului mileniu. 'n cadrul programului 1Sanatate publica1 a fost creat )entrul $ational de 'nformatie Medicala 1Med $et1# sunt sustinute initiativele in domeniile! sanatatii publice, spri"inirii persoanelor cu dereglari mentale, incura"arii paliative, prevenirii dependentei alcoolice si a abuzului fata de copii. 2undatia Soros-Moldova a devenit fondatorul 2undatiei pentru ezvoltarea 6sistentei Medicale Primare *2undatia 6MP+, care sustine activitatea si incura"aza calitatea asistentei medicale primare din republica prin acumularea mi"loacelor financiare necesare si cofinantarea e%trabugetara a )entrelor Medicilor de 2amilie, )entrelor de Sanatate si Oficiilor Medicilor de 2amilie din republica. Programul pentru femei are ca scop promovarea incontinua a drepturilor femeilor in vederea obtinerii unui statut social, economic si politic egal cu eel al barbatilor. Sunt initiate programe de fortificare a sanatatii femeii# de combatere a traficului de fiinte umane# de abordare integrate a egalitatii genurilor# de combatere a violentei manifestate impotriva femeii etc. Se cade mentionat si rolul destul de important al programelor! de drept, dezvoltare economics, societate civila, biblioteci etc. 5ondul /atiunilor Unite pentru &opii 1 U/)&!52. ($')52 3i-a desc&is reprezentanta in Republica Moldova in .::?. 6 activat pe parcursul a doi ani in regim de asistenta de urgenta. in .::; acorda asistenta te&nica Guvernului Republicii Moldova in baza 6cordului -)adru de )olaborare pentru anii .::; - ,//., semnat in octombrie .::-. Mandatul ($')52 este de a asista Guvernul in asigurarea supravietuirii, protectiei si dezvoltarii copiilor, in special a celor aflati in situatii dificile.
K

vN

LO$')52 desfasoara Programele de 5ducatie si Sanatate, divizate la randul lor in mai multe proiecte si sub proiecte. Programul de Sanatate are drept obiective principale! reducerea mortalitatii infantile si materne prin controlul maladiilor# reducerea malnutritiei# dezvoltarea unor mi"loace mai eficiente de asistenta medicala primara! crearea modelelor de reformare a asistentei medicale primare# implementarea standardelor si te&nologiilor OMS@($')52 in Tngri"irea medicala a mamei si copilului etc. Programul de 5ducatie are drept obiective! stimularea unor sc&imbari comportameiitale si de atitudine in societate, comunitati. scoli, gradinite si l a mi l i i fata de sanatatea si dezvoltarea copiilor# imbunatatirea capacitatilor umane in domeniul educatiei# implementarea unui model national de educatie timpurie individualizata# reorientarea politicilor si strategiilor de institutionalizare a copiilor cu nevoi speciale spre reintegrarea lor in comunitate# crearea si consolidarea unor servicii sociale pentru familiile aflate in dificulrate si copii care provin din familiile de rise# prevenirea abandonului si a institutionalizarii copiilor prin crearea modelelor alternative de ingri"ire# crearea modelelor de protectie a copiilor aflati in afara familiei etc. 'n domeniul dezvoltarii politicilor ($')52 isi propune ! e%pertiza legislatiei e%istente si elaborarea propunerilor privind perfectionarea iegislatiei in domeniul protectiei sociale si "uridice a copiilor# spri"inirea Guvernului pentru crearea unui nou sistem de asistenta sociala pentru familie si copil! elaborarea de programe. manuale, materiale instructive in asistenta sociala pentru universitati# organizarea de conferinte. seminare, ateliere de lucru# pregatirea cadrelor universitare pentru specialitatile de asistenta sociala etc. Trustul !uropean pentru copii 1T!&2. Trustul 5uropean pentru )opii, organizatie britanica, isi desfasoara activitatea in or. Bincesti, )a&ul, Tiraspol si mun. )&isinau. Programul este sustinut financiar de donatori din Marea 9ritanie *Scotia+ si urmareste urmatoarele obiective# asistenta sociala a familiilor numeroase aflate in dificultate# integ u ea in familia nucleara a copiilor abandonati si institutioializati in case de copii, maternitati, clinici# crearea unor centre de reabilitare# crearea unui centru de plasament familial de tip 12oster1# instruirea asistentilor sociali. T5) ofera servicii beneficiarilor selectati de irectiile pentru Ocrotirea )opilului, Reintregire si Spri"in 2amilial. 6sistentii sociali ofera urmatoarele servicii! mediaza legatura dintre familiile nevoiase si T5)# determina necesitatile familiilor in asistenta * sanatate, &rana,
56

imbracaminte, consiliere, etc.+# a"uta la distribuirea rationala a mi"loacelor fmanciare, primite de la T5)# ingn"esc copiii la domiciliu# instruiesc mamele tinere in educarea, ingri"irea copiilor, prepararea &ranii pentru copii mici# reintegreaza copii abandonati in familiile proprii sau cele de plasament. Organizatii neguvernamentale locale 1O/72 6 sporit considerabil rolul O$G-urilor in solutionarea problemelor cu care se confrunta familia, femeia si copilul in perioada tranzitiei. Printre programele traditionale, initiate de aceste organizatii. care si-au demonstrat efectul binefacator asupra societatii, pot fi enumerate! programe de fortificare a sanatatii femeii si copiilor! programe de eliminare a violentei impotriva femeii si copilului# de combatere a traficului cu femei si copii# acordarea asistentei informationale pentru femei si copii# sustinerea si promovarea reformei legislative, mobilizarea comunitatii in activitatea de integrare a persoanelor disabilitate etc. Printre cele mai cunoscute organizatii nonguvernamentale ce activeata in vederea realizarii acestor programe pot fi remarcate! )entrul de lnformare si ocumentare in repturile )opilului# )entrul pentru repturile Omului din Moldova# )entrul $ational al 2emeilor# 6sociatia 2emeilor de )ariera Ouridica# )entrul $ational de Studii si lnformare pentru Problemele 2emeii etc. 3 3. (rincipiul Mono)amiei )onform acestui principiu. cetatenii Republicii Moldova pot sa fie concomitent numai intr-o singura casatorie, care este inregistrata in modul si ordinea stabilita de lege. 6rt. .? alin. . lit. a ).2. prevede e%pres ca, nu se admite casatoria intre persoane dintre care eel putin una este de"a casatorita. 'n cadrul familiei monogame, atat in republica Moldova, cit si in ma"oritatea tarilor lumii, s-au individualizat trei structuri! a+ 2amilia e%tinsa# b+ 2amilia nucleara# c+ 2amilia derivata. 5amilia e tinsa este modelul patriar#al de tip traditional. 5a include relatii relative si nonrelative intre membrii care loeuiese in acelasi spatiu *camin+ si care reprezinta doua - trei generatii reunite si, uneori, colaterale *fratii+. 2amilia e%tinsa subordoneaza familia nucleara, fiind formata, adesea, din eel putin doua familii nuclcare *bunici, parinti si copii+ si dispunand de un sistem de norme si reguli dc

convetuire care se perpetuiaza de la o generatie la alta. )aracteristica ei functionala este conservatorismul, pastrarea traditiilor, obiceiurilor si stilului familial dominant, pe cit se poate. 2unctionand prin reguli oarecum rigide, menite sa asigure stabilitatea si 1spiritul de clan1, ea nu este lipsita de 1dramatism interactional1, favorizand frecvent aparitia conflictelor Tntre generatie. 'n linii generale in familia e%tinsa, sistemul valorilor etico-religioase si c&iar culturale au un grad de inertie si transmisibilitate mai mare. 'nfluentele educationale sunt, in consecinta mai rigide, iar cerintele *asteptarile+ intregii familii fata de fiecare membru al sau, mai uniforme, mai previzibile. 6cest tip de organizare familiala pare a trai dupa regula circularitatii *istoria se repeta+, ceia ce confera membrilor sai un sentiment de apartenenta si securitate relativ inalt. 2amilia e%tinsa, desi anga"eaza conflicte intra si intergenerationale, ridica adesea bariere psi&ologice de netrecut in calea destramarii nucleelor familiale sau tendintelor centrifuge ale acestora. Propunandu-si pastrarea coeziunii si stabilitatii la nivelul intregului sistem familial, defavorizeaza adesea evolutia si calitatea relatiilor intime, proiectandu-le si confirmandule mai mult din perspectiva scopurilor de perpetuare, de pastrare a filonului familiei prin urmasi, si mai putin din perspectiva e%perientei sub"ective de crestere si dezvoltare a personalitatii sotilor in rolurile masculine si feminine. 6vind drept scop de baza reproducerea grupului social, familia traditionala actioneaza dincolo de indivizi, ca o modalitate institutionalG ce se bizuie pe solidaritate mutuala elementara. 15a isi asuma, la un moment dat, trecutul colectiv si garanteaza viitorul1, devenind spatiul in care cuplurile parentale transmit copiilor lor 1riscul si sansa e%istentei1.,; 5amilia nucleara 1conjugald2, redusa numeric la soti $i copiii lor necdsdtoriti 1proprii sau adoptati2, este, in variantele ei armonioase, sanatoase o structura democratica, bazata pe consens, egalitate si complementaritate a rolurilor de sot, sotie, precum si pe o participare crescdndd a co9:iilor. 6legerea partenerului in cadrul acestui tip de familie este motivata de afectiune mutuala si de libertatea optiunii, scopul sau fiind fericirea ambilor soti si a copiilor lor. )uplul modern este profund marcat de libertatea alegerii si de e%ercitarea dreptului la autodezvoltare, iar cind sentimentul iubirii dispare cuplul isi pierde ratiunea de a fi si, de cele mai multe ori, se separa. 6sa se e%plicS de ce cuplul modern este mai e%pus instabilitatii, divortul survenind cu o frecventa mereu in crestere in lumea contemporana. 'n conditiile vietii
.;

<. Roussel, <a familie incertaine, Paris, .:>:, p. ,0?.

moderne, in special in localitatile urbane, familia nucleara isi construieste un nou stil de viata, caracterizat prin! concentrarea afectiva, comunicationala si actionala# separarea treptata si, uneori, rapida de la intreaga ramificatie de rudenie, ceia ce ii confera o independents proprie, cu marcata posibilitate de autoconducere si autodezvoltare. 2amilia nucleara este o structura preferata de ma"oritatea oamenilor in cea mai mare parte a globului terestru, ea fiind apta sa asigure eel putin patru functii esentiale! cooperarea economica intre soti, relatiile se%uale, reproducerea si socializarea copiilor. 3i din punct de vedere psi&ologic familia nucleara are o posibilitate crescuta de asigurare a suportului emotional de satisfacere a nevoilor de securizare, protectie si apartenenta a fiecarui membru, precum si a nevoilor de comunicare si crestere a personalitatii. 6ceasta nu inseamna ca toate aceste nevoi sunt satisfacute automat pentru fiecare membru al nucleului familial, doar ca urmare a apartenentei lui la acesta. )rescand in intimitate, relatiile interpersonale in acest caz sunt totodata mult mai complicate si presupun un grad de competenta relationala, bazat pe fle%ibilitate si creativitate care sa le permita sotilor sa se interadapteze optim, iar copiii lor sa evolueze sanatos din punct de vedere psi&ic si social. )reativitatea personals in cuplul marital devine o conditie indispensabila a dezvoltarii capacitatii familiei de a face fata stresurilor e%terne si interne, de a rezolva cu succes problemele firesti ale vietii cotidiene. 'ncapacitatea nucleului familial de a se autoregla 1aici si acum1 pericliteaza treptat si c&iar stopeaza 1cursa maritala1 si, implicit, pe cea a autodezvoltarii personalitatii. 5orme derivate ale familiei. $e vom opri la urmatoarele forme derivate! a+ familia mi%ta# b+ familia monoparentala. 5amilia mi ta este o structura bazata pe casdtoria dintre doi parinfi 1singuri sau divortati2 cu copii proprii si, eventual, copii comuni. 6stfel, relatiile de fratie vitrega sau prin alianta sunt specifice familiilor mi%te, deobicei coabitand in acelasi spatiu. Problemele de adaptare interpersonala privesc eventuale dificultati prin intoleranta sau desincronizari mutuale intre fratii vitregi si naturali, pe de o parte, intre parintii vitregi si copii, pe de alta parte. )uplul marital este eel care detine balanta relatiilor familiale, care se pot usor dezec&ilibra in aceste conditii. Problemele familiei mi%te, ale parintilor si copiilor vitregi, tin de specificul relatiei din sistemul familial structurat dupa recasatorie, de ?:

?>

riscul repetarii anumitor erori din maria"ele anterioare 3i de relatiile cu e%consortii. 6ce3tia din urma raman de cele mai multe ori in relatii *mai mult sau mai putin reglate "uridic si psi&ologic cu copiii lor+. 6deseori parintii vitregi au un comportament inadecvat fata de copiii vitregi, mai ales legat de atitudinile si relatiile acestora cu parintii naturali. Pe de alta parte, pentru copil recasatoria parintelui creeaza cateva probleme reale, cum ar fi! copilul se confrunta cu situatia de a-si imparti afectiv parintele cu noul sot al acestuia# copilul se poate teme de o modificare a regulilor in noua familie, ceia ce este, dupa terminarea divortului, o idee 3i a3teptare realista# copilul poate resimti din partea parintelui vitreg, asemanator sau diferit, modul de disciplinare pentru comportamente, moduri de a face si gandi cu care s-a deprins sau care erau tolerate de parintele natural# copilul se poate invinovati daca se simte atras sau iubeste parintele vitreg, deoarece s-ar simti simultan neloial fata de parintele necustodial# copilul trebuie sa renunte la visul sau de a-s" revedea parintii impreuna, si aceasta nu-i u3or de facut. 'n consecinta, el poate avea tendinta sa-si creasca ostilitatea fata de parintele vitreg. Pentru ambii parinti care isi aduc proprii copii in remaria", situatia poate deveni mult mai complicate 3i dificila mai ales daca noul cuplu va avea un nou copil. esO obstacolele parinte - copil vitreg sunt reale, totusi multi dintre ace3tia reu3esc sa a"unga la un rezultat satisfacator, contribuind la structurarea noului sistem familial 3i c&iar la fericirea noii casatorii. 'ndicele ridicat al casatoriilor dupa divort favorizeaza, in ultimii ,/ de ani, proliferarea familiilor 1comasate1, 1largite1 sau 1mi%te1. 5amilia monoparentald este structura parentald asimetrica formata dintr-un pdrinte si copilul 1copiii2 sau 1sdi2, fie prin decesul celuilalt parinte, fie prin divort, fie prin abandonarea familiei de cdtre un pdrinte, fie prin decizia de a nu se cdsdtori, fie prin adoptia, adopfiunea realizata de o persoand singurd, fie prin nasterea "intdmpldtoare " a unui copil dintr-o relatie libera in afara cdsdtoriei cu refer ire in special la parintii adolescenti..= )a urmare a cre3terii numarului de divorturi familia cu un singur parinte este din ce in ce mai frecventa. 5%perienta de a fi parinte singur nu este neaparat devastatoare pentru adult sau pentru copii, dar nu este confortabila in permanenta. 5a ramane o e%perienta particulars de tip familial, ce duce la sc&imbari in raporturile dintre parinti s" copii. esi sunt cu mult mai semnificative,

sc&imbarile pot depinde de timpul pe care il consacra mama sau tatal familiei# de modul in care efectele separarii au marcat atat adultii, cit 3i copiii# de modul in care ambii adulti 3i copiii dezvolta strategii de a face fata problemelor, noi stiluri de viata. Pentru multi indivizi aceste adaptari s" a"ustari pot fi relativ temporare, cata vreme ma"oritatea parintilor singuri reu3esc sa se recasatoreasca. -ajoritatea pdrintilor singuri sunt femei *apro%imativ >>P+, ele asigurandu-3i custodia copiilor din ratiuni nu numai naturale dar 3i culturale. Putine dintre femeile divortate incredinteaza custodia copiilor tatalui. Mamele singure e%ercita un rol e%tins parental, incluzand simultan componente concurentiale in conducerea familiei, de aici rezulta o serie de sc&imbari in relatiile cu copiii, care pot fi observate in slabirea graniGelor dintre rolurile previzibile de adult 3i de copil, copilul fiind nevoit sa-3i dezvolte maturitatea in devans, in timp ce nu sunt pregatiti inca s-o faca. Multe femei gasesc e%trem de stresant acest statut, dar incearca sa se adapteze printr-o varietate de cai. 5amilia monoparentald condusd de tatd constitute o minoritate in cadrul acestui tip de familie *apro%imativ .,P+. 'n ultimii ,/ de ani ea a devenit mult mai frecventa. Motivatiile care ii determina pe barbati sa doreasca sau sa accepte postura de parinte-singur sunt diferite. Pe de o parte se situeaza acei barbati care sustin dreptul lor de a-3i e%ercita parentalitatea, intrucat se simt capabili 3i motivati afectiv pentru aceasta. Pe de alta parte, cei care sunt obligati sa consimta la e%ercitarea custodiei, ca urmare a pozifiei instantei "udecatore3ti sau a mamei, care se dovede3te incapabila sa-3i ingri"easca copiii, atat fizic, cit 3i emotional. 'n general, se apreciaza ca e%perienta monoparentalitatii la tati este mai putin distructiva pentru stilul de viata decit in cazul mamelor, a3a cum factorii economicQ afecteaza femeile intr-o masura mai mare decit barbatii. 3 4. (rincipiul li%erului consimtamant la casatorie 'n comentariul )anonului ./?;, 3 . 3i , este spus! 1casatoria -institute care face parte din ordinea naturii 3i a &arului - este opera lui umnezeu, insa fiecare casatorie concreta, c&iar daca este o comunitate de iubire, ia na3tere din consimtamantul liber 3i con3tient al celor doua parti. $ici o putere omeneasca, nici c&iar 9iserica nu poate suplini consimtamantul partilor1.,:
loan Tama<, Drept matrimonial canonic, 5ditura Presa 9una, 'a3i, .::0, p. >..

,>

'olanda Mitrofan, )ristian )iuperca, Psi#ologia relatiilor dintre se e, 5ditura 6lternative, .::;, p.0.. -/

&onsimtamantul matrimonial nu este un act uman oarecare, ci unul cu totul special, in sensul ca, pe lingdfaptul ca trebuie safie liber total >si responsabil, e necesar sa fie adecvat obiectului, adica legamdntului conjugal, care prin natura sa include obligatii si drepturi esentiale. Persoana care in momentul inc&eierii casatoriei nu are uzul suficient al ratiunii sau discernamantul necesar pentru a putea evalua in concret - Tntelegand si voind - drepturile si obligatiile esentiale ale daruirii si acceptarii matrimoniale reciproce, sau se afla in imposibilitatea de a-si asuma obligatii con"ugate esentiale este lipsita de capacitatea necesara de a da un consimtamant valid. Sunt incapabili sa inc&eie casatorie cei care sunt lipsiti de uzul suficient al ratiunii, adica acel grad de ratiune cu a"utorul caruia sa poata indeplini nu numai un act uman in general, ci unul specific, adecvat gravitatii alegerii matrimoniale. )auzele acestei deficiente sunt numeroase si variate. 5le trebuie analizate de la caz la caz. Practic este vorba de boli mintale si de alte tulburari psi&ice grave. Ourisprudenta considers ca astfel de bolnavi, in cazul cind boala este incurabila, c&iar daca sunt lucizi in momentul in care ar trebui sa dea consimtamantul matrimonial, totusi nu sunt considerati capabili pentru un asemenea consimtamant. Persoanele care in momentul e%primarii consimtamantului matrimonial sunt afectate de tulburari psi&ice grave, datorate unor stari de drog, de alcoolism, de &ipnoza etc., pierd stapanirea de sine si a uzului facultatilor intelectuale si volitive, asa incit aceste persoane nu pot inc&eia acte umane pe deplin libere si constiente. Sunt incapabile sa inc&eie casatorie persoanele afectate de un grav defect de discernamant cu privire la drepturile si obligatiile matrimoniale ce trebuie acordate si acceptate de catre ambele parti. 'n cazul casatoriei, discernamantul este capacitatea 1critica1 a celor doi viitori soti de a c&ibzui si a aprecia in concret responsabilitatile matrimoniale pe care ei le asuma pentru toata viata. $u este suficient ca ei sa cunoasca aceste responsabilitati in mod abstract, ci trebuie sa dispuna de o suficienta maturitate de "udecata cu a"utorul careia sa le poata evalua. )ind viitorii soti au implinit varsta prescrisa pentru a putea inc&eia casatoria, se presupune ca au, nu numai uzul suficient al ratiunii ci si discernamantul necesar cu privire la obligatiile si drepturile matrimoniale. ?iitorii soti trebuie nu numai sa cunoasca, sa doreascd in mod liber si sa evalueze principalele responsabilitati matrimoniale, ci totodata safie si capabil sa si le asume. 5%perienta arata ca e%ista persoane, care, desi le voiesc in mod liber si le evalueaza in concret, se
62

afla totusi in imposibilitatea de a si le asuma sau de a le indeplini, deoarece aceasta depaseste posibilitatile lor. Ourisprudenta stabileste concret care anomalii psi&ice impiedica pe cineva sa-si asume responsabilitatile matrimoniale. )azurile cele mai frecvente de pina acum sunt cele ale persoanelor &omose%uale si nimfomane. Pentru a putea inc#eia o casatorie valida, pe lingd capacitatea naturald, biologicd si psi#icd cele doud parti trebuie sa posede si un minimum de cunostinte cu privire la natura casatoriei, intrucdt nimeni nu poate voi un lucru daca mai intdi nu-l cunoaste. 4egiuitorul nu cere ca viitorii soti sa aiba cunostinte ample si profunde despre casatorie, ci sa nu ignore esentialul. O persoana care ar considera casatoria drept o comunitate e%clusiv amicala sau de a"utor reciproc, ocazionala si trecatoare, sau ca nasterea copiilor ar fi rezultatul unor simple manifestari afectuoase si ar acorda dreptul reciproc asupra trupului numai in vederea acestor manifestari, fara a avea o idee c&iar minima cu privire la cooperarea celor doi soti, ar inc&eia o casatorie invalida, intrucat ar lipsi obiectul esential al consimtamantului. Uneori vointa de a inc#eia casatoria, desi e ista, poate fi viciata, adica persoana s-a decis in urma unor circumstante care i-au alterat intr-un fel sau altul cursul psi&ologic moral. 2ara aceste circumstante alegerea ei ar fi fost total diferita. ! ista trei vicii de consimtamant0 eroarea, dolul si violenta sau teama. !roarea poate fi cu privire la persoana 1persoana este alta2 si in acest caz ea invalideazd casatoria. 5roarea cu privire la o calitate a persoanei, c&iar daca este cauza a contractului, nu invalideaza casatoria, decit daca aceasta calitate este voita in mod direct si principal. 5roarea cu privire fie la unitatea, fie la indisolubilitatea, fie la demnitatea sacramentala a casatoriei nu viciaza consimtamantul matrimonial, cu conditia ca ea nu determina vointa. olul *viclenia+ este vointa deliberata si culpabila de a determina o persoana, prin inselaciuni, minciuni sau reticente, de a savarsi o actiune pe care in alte conditii nu ar savarsi-o. 'n general, actul indeplinit ca urmare a unei induceri in eroare de catre altcineva nu e%clude vointa de a savarsi acel act si de aceia este valid din punct de vedere "uridic, dar poate fi anulat de catre normele dreptului in anumite conditii! daca persoana simuleaza in mod constient si voit o calitate precisa# daca este provocat cu scopul de a se obtine consimtamantul# daca se refera la o calitate a persoanei care se casatoreste# daca aceasta calitate este de asa natura incit lipsa ei ar putea sa tulbure in mod grav viata con"ugala. u8

4ibertatea consimtamantului poate fi diminuata sau c&iar poate lipsi cu totul datorita violentei si fricii. ?iolenta este constrdngerea din e terior a unei persoane, adica o constrdngere provenitd din partea altei persoane, care nu poate fi respinsd si care provoacd teama. Violenta poate fi fizica *trupeasca+ si morala *psi&ica+. )asatoria inc&eiata din constrangere fizica este nula in virtutea dreptului natural, intrucat consimtamantul lipseste cu desavarsire. 5ste nula casatoria si in cazul cind ea se inc&eie in urma violentei psi&ice sau morale ce da nastere fricii. 2rica sau teama, adica amenintarea cu un rau iminent sau viitor, produce in sufletul omului o tulburare, care nu-i permite sa actioneze cu deplina seninatate si libertate. L orind, conform &artei /atiunilor Unite, sa favorizeze respectul universal si efectiv al drepturilor omului si al libertatilor fundamentale pentru toti, fara deosebire de rasa, se%, limba si religie, la ; noiembrie .:-, ,dunarea 7enerald a /atiunilor Unite a adoptat &onventia privind consimtamantul la cdsdtorie, varsta minima pentru cdsdtorie si inregistrarea cdsdtoriilor. 6rt. . al )onventiei mentionate dispune! "/ici o cdsdtorie nu va puteafi contractatd in mod legal fara liberul si deplinul consimtdmdnt ale celor doud parti, acest consimtdmdnt trebuind sdfie e primat de ele direct, in prezenta autoritdtii competente a celebra casatoria si a martorilor, dupd o publicitate suficientd, conform prevederilor legii. ". 1)a e%ceptie de la prevederile paragrafului ., prezenta uneia dintre parti nu va fi ceruta daca autoritatea competenta are dovada ca impre"urarile sunt e%ceptional si ca aceasta parte si-a e%primat consimtamantul in fa"a unei autoritati competente si in forma prevazuta de lege si nu .-a retras.1. 'n lumina prevederilor )onventiei date statul ia masurile legislative necesare pentru stabilirea varstei minime pentru casatorie. $u vor putea contracta legal casatoria persoanele care nu au implinit aceasta varsta, cu e%ceptia unei dispense de varsta acordata de autoritatea competenta pentru motive grave si in interesul viitorilor soti, iar toate casatoriile vor fi inscrise de autoritatea competenta intr-un registru oficial. 'n Republica Moldova acest principiu este consfintit constitutional. 6rt. 0> alin. , din )onstitute prevede! "5amilia se intemeiazd pe casatoria liber consimtitd intre bdrbat si femeie ", care este sustinuta si de prevederile art. .. alin. . ).2.! 1Pentru inc&eierea casatoriei este necesar consimtamantul reciproc, neviciat, e%primat personal si neconditionat, al barbatului si femeii care se casatoresc, ...1.
64

Potrivit acestui principiu, viitorii soti consimt la inc&eierea casatoriei in baza afectiunii si dragostei reciproce, fara ca decizia lor sa fie influentata de vre-un factor e%tern. $ici parintii, nici rudele si nici orice alta persoana nu poate interveni in alegerea de catre un viitor sot, al celuilalt sot sau partener de viata. 4a fel, nimeni nu poate interveni in nici un fel la e%primarea consimtamantului de catre viitorii soti la inc&eierea actului "uridic al casatoriei. Viitorii soti is" e%prima vointa de a se casatori personal si simultan, aceasta vointa trebuie sa fie actuala, neviciata si, caGo ultima conditie, sa fie constatata in mod direct de catre persoana ce oficiaza inc&eierea actului "uridic al casatoriei. Pentru a fi valabil si a produee efecte "uridice consimtamantul, la casatorie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii! a+ sa nu fie alterat de vre-un viciu *eroare, dol sau violenta+# b+ sa fie actual# c+ sa fie dat personal si simultan de catre viitorii soti# d+ sa fie constatat in mod direct de catre functionarul oficiului de stare civila, de primarul sau secretarul de .G nrimarie, care oficiaza celebrarea inc&eierii casatoriei. De fapt dreptul familiei prevede prezenta liberul ui cons,ifntdmdnt nu numai la inc#eierea actului juridic al casatoriei. frincipiul consimtamantului liber al subiectelor de drept familial guverneazd majoritatea relaliilor familiale. 'n sustinerea afirmatiei date pot fi aduse prevederile art. 7- alin. . ).2.! 1'n baza acordului comun al sotilor care nu au copii minori comuni sau infiafi ... casatoria poate fi desfacuta de catre oficiul de stare civila ...1, sau ale art. ,., alin. 0 si ? ).2.! 1... )onventia inc&eiata de unul dintre soti poate fi declarata nula de catre instanta "udecatoreasca, la cererea celuilalt sot, daca se va stabili ca cealalta parte a conventiei a 3tiut sau trebuia sa fi stiut ca al doilea sot este impotriva, inR&eierii conventiei respective. ... (nul dintre soti nu poate, fara consimtamantul e%pres al celuilalt sa rezilieze contractul de inc&iriere a spatiului de locuit, sa instraineze casa sau apartamentul ori sa limiteze prin acte "uridice dreptul la locuinta a celuilalt sot1. )onsimtamantul *acordul+ persoanelor implicate la inc&eierea actului "uridic al adoptiei este una din conditiile de fond determinante pentru inc&eierea actului respectiv. 6stfel, pentru adoptia copilului se cere! a+ acordul parintilor copilului, e%primat printr-o declaratie scrisa, autentificata de notar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritorit. ,a se afla domiciliul copilului ori al parintilor#

b+ acordul scris al tutorelui *curatorului+ la adoptie *in cazul cind copilul se afla sub tutela sau curatela+, autentificat de notar sau de autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala se afla domiciliul minorului sau al tutorelui *curatorului+. 6cordul poate fi e%primat de tutore *curator+ si personal in instanta "udecatoreasca# c+ acordul scris al sotului adoptatorului, autentificat de notar sau de autoritatea tutelara *in cazul cind copilul este adoptat numai de unul dintre soti+. 6cest acord poate fi e%primat personal in instanta "udecatoreasca# d+ acordul copilului adoptat, care a atins varsta de ./ ani, e%primat in instanta "udecatoreasca. 3 5. (rincipiul e)alitatii in relatiile familiale )n timpul casatoriei sotul si sotia au drepturi si responsabilitati egale in cadrul familiei. 6cest statut de egalitate se e%tinde asupra oricarei sc&imbari produse in relatia celor doi, ea continua sa fie valabila in cazul unor aran"amente privind separarea legala sau desfacerea casatoriei, tutela copilului, dreptul la vizite, pierderea sau recuperarea autoritatii parintesti si este recunoscut atat de dreptul international si eel , national, cit si de dreptul canonic. 6stfel, ambii soti au drepturi si indatoriri egale cu privire la comunitatea de viata, stabileste )anonul ..7? ) ). 5galitatea dintre barbat si femeie se bazeaza pe insasi natura umana creata de umnezeu dupa c&ipul si asemanarea Sa. 9arbatul si femeia care, prin pactul con"ugal 1nu mai sunt doi, ci un singur trap1, isi ofera unul altuia a"utor si slu"ire prin unirea intima a persoanelor si actiunilor lor. epasind principiul superioritatii tatalui asupra mamei, ) ) stabileste, de e%emplu, ca locul de origine al copilului este locul in care parintii isi aveau domiciliul, cind copilul s-a nascut, iar daca parintii nu aveau amandoi acelasi domiciliu, locul de origine este locul unde mama isi avea domiciliul. Totusi, principiul egalitatii in drepturi si datorii nu trebuie sa fie in dauna complementaritatii celor doi soti, dimensiune esentiala a aliantei si vietii matrimoniale, care se bazeaza pe modul diferit in care ei participa la asemanarea cu dumnezeu si o manifests. 7/ Declaratia Universald a Drepturilor Omului, adoptata si proclamata de ,dunarea 7enerald a O/U din ./ decembrie .:0>, in art. . proclama! "Toate flintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi... " 2iecare se poate bucura de toate drepturile si
loan Tamas, Drept matrimonial canonic, 5ditura Presa 9una, la"i, .::0, p. .0,. --

de toate libertatile proclamate in eclaratie, fara nici o deosebire, in special de rasa, de culoare, de se%, de limba, de religie, de opinie politica sau de orice alta opinie, de origine nationals sau sociala, de avere, de nastere sau decurgand din orice alta situatie. 1)M incepere de la varsta nubild, barbatul si femeia fara nici o restrictie in privinta rasei, cetdteniei sau religiei, au dreptul sa se casdtorea.scd si sa intemeieze o familie. !i au drepturi egale la inc#eierea casatoriei, in decursul casatoriei si la desfacerea ei" *art. .-, alin. . din Declaratia Universald a Drepturilor Omului2. )onventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femeie, in art. .?, recunoaste egalitatea femeii cu barbatul in fata legii. 15galitatea in fata legii1 include si aspectele ce tin de casatorie si familie si care sunt specificate in art. .- al conventiei mentionate. 6stfel, in sensul acestui articol! - Statul trebuie sa asigure egalitatea in casatorie si in relatiile familiale# - 2emeile trebuie sa dispuna de acelasi drept la casatorie ca si barbatii, in baza consimtamantului liber, si sa beneficieze de libertate la alegerea sotului# - Statele se obliga sa stabileasca varsta minima de casatorie si inregistrare a tuturor casatoriilor. 4ogodna Tntre copil nu are putere "uridica# - 2emeile trebuie sa aiba drepturi egale cu barbatii atat in perioada casniciei, cit si la desfacerea ei# - 2emeile au aceleasi drepturi asupra propriilor copii, numarului lor, asupra planificarii nasterilor, au acelasi acces la informatii si la mi"loacele necesare pentru e%ercitarea drepturilor sus-mentionate. 5le trebuie sa se bucure de drepturi egale cu barbatii in materie de tutela, curatela si adoptie# - e asemenea, femeile vor avea aceleasi drepturi ca si sotii lor la alegerea numelui, profesiei sau ocupatiei, precum si in materie de proprietate si administrare a bunurilor. 4uand nota de actele normative internationale, Republica Moldova opteaza pentru o egalitate deplina dintre barbat si femeie in toate domeniile politic, social, economic, cultural, familial etc. legislatia Republicii Moldova, mai ales dupa .::/, incearca a aduce in concordanta prevederile nationale cu cele internationale. )onstitutia Republicii Moldova in art. .- alin. , prevede! 1;b@@ cetatenii 'epublicii -oldova sunt egali in fa1a legii si a autoritatilor publice, fara deosebire de rasa, nationalitate, origine etnica, limba,
67

religie, se , opinie, apartenentd politico, avere sau de origine sociald ". 5galitatea in drepturi dintre barbat si femeie este prevazuta si in art. 0> al )onstitutiei. 6ceste prevederi constitutional sunt confirmate si in &odul familiei care in art. ? alin. . stipuleaza! "Toate persoanele cdsdtorite au drepturi si obligatii egale in relatiile familiale, indiferent de se , rasa, nationalitate, origine etnicd, limbd, religie, opinie, apartenentd politicd, avere si origine sociald."". Toate problemele vietii familiale se solutioneaza de catre soti in comun, in conformitate cu principiul egalitatii lor in relatiile familiale *art. .- alin. . ).2.+. 'n modelul traditional al familiei sotul detinea autoritatea. )omportamentul traditional masculin consta intr-o constelatie de caracteristici si orientari de scopuri, cum ar fi! competitivitatea, agresivitatea, increderea in sine. 5l lua deciziile privind bugetul si alte c&estiuni importante si avea forta de a impune si copiilor respectul fata de deciziile lui. Pe de alta parte, constelatia rolului feminin traditional consta in caracteristici e%presive, cum ar fi! gri"ulie, compasiva, afectiva, sensibila la nevoia altuia. Responsabilitatile de baza ale sotiei erau! ingri"irea casei, a copiilor si asigurarea confortului si satisfacerii nevoilor se%uale ale sotului. $oul ideal marital este egalitarismul in toate dimensiunile vietii maritale. 6ceasta implica o participare in masura egala a sotilor, intr-o cooperare privind suportul financiar, ingri"irea domestica si ingri"irea co". Olor. Studiile efectuate dupa eel de-al doilea razboi mondial consemneaza modificari importante legate de optica sociala, dar si a permisivitatii sau restrictiilor impuse de familie, religie si morala. (nul din rezultatele ma"ore ale acestei sc&imbari este faptul ca ambii soti au libertatea de a-si urma propriile interese, fara a avea sentimentul ca sunt presati. e e%emplu! 1noul barbat1 poate sa imparta cu sotia indeplinirea unor sarcini domestice sau de ingri"ire a copiilor fara a se resimti neaparat demasculinizat. Si invers 1noua femeie1 poate sa se investeasca in anumite preocupari privind afacerile sau c&iar in profesii ca ofiter de politie, fara a resimti o pierdere a feminitatii. 6ceste sc&imbari, vizand egalitatea dintre se%e, modifica atat relatiile familiale, cit si cele premaritale. 6sa, de pilda, se accepta acum ca o femeie sa propuna o intalnire unui barbat, sa ia initiativa in comportamentul se%ual, sa participe ca un egal in luarea deciziilor si c&iar sa propuna o casatorie unui barbat. 9arbatul nu mai are intodeauna dreptate cu orice pret, dar acum este liber sa-3i e%prime sentimentele, sa-si imparta3easca temerile durerile si tipurile de activitati. 9arbatii preiau din ce in ce mai
6

mult activitati domestice *gatit, spalat, ingri"irea copiilor etc.+# femeile se simt atrase tot mai mult si practica activitati, destinate pina atunci doar barbatilor *legislate, administratie, medicina, pilota" etc.+. 'n ultimii ani se remarca o tendinta generala de apropiere si stergere a diferentelor comportamentale dintre barbat si femeie, creand uneori ambiguitate si discomfort in asumarea rolurilor acceptate social. 6dolescentii de azi nu sunt suficient polarizati feminin sau masculin, ceia ce ridica unele probleme privind acceptarea lor sociala dar si autoacceptarea. Sc&imbarile radicale in conduita barbatilor 3i femeilor care au zguduit puternic standardele de rol au aparut in anii -/ -;/, odata cu miscarea 1&ippS1 ca o manifestare a respingerii restrictiilor sociale si a standardelor impuse de societate. 6stfel, vestimentatia si stilul estetic atat al barbatilor, cit si al femeilor s-au modificat semnificativ. 'ntr-o mare masura, procesul de prefacere al rolurilor masculine si feminine este datorat modificarilor, frustatiilor. 6tat barbatii cit si femeile au primit mesa"e contradictorii din partea societatii! femeia a fost incura"ata spre cariera profesionala, competenta, competitivitate si c&iar agresivitate. Totusi, daca ea obtine un nivel crescut de succes in cariera, in lumea noastra dominata de barbati, se asteapta ca ea sa fie considerate 1nefeminina1# in acelasi mod, barbatul a fost stimulat sa fie gri"uliu, emotional, e%presiv 3i sensibil la sentimentele manifestate de altii. ar, daca el merge prea departe in aceasta directie, se asteapta sa fie considerat drept 1un imbrobodit1. 'ncotro ne va duce aceasta tranzitie a rolurilor, vom vedea. Se asteapta ca primul pas in dezvoltarea acceptabila a rolului barbatului si a femeii sa se spri"ine pe cucerirea unei egalitati intre se%e, in zona educationala, ocupationala, politica 3i interpersonala. Totusi aceasta egalizare se va baza, in cea mai mare parte, pe recunoa3terea ca, des" suntem barbati si femei, inainte de orice altceva suntem fiinte umane. 'nsumand cele e%puse mai sus putem afirma ca, noul ideal familial este egalitatea deplina in drepturi intre sot si sotie, insa, pina la atingerea unei egalitati, care sa fie confortabila si pentru barbati si pentrufemeie, este un "drum lung", care se asteapta sa continue prin e tinderea si cucerirea compatibilitdtii si armoniei in casatorie.

3 6. (rincipiul prioritatii educatiei copilului in familie

*...+,ra iubire copiii ajung sa moara. Copilul care nu a fast iubit estefoarte diferit din punct de vedere biologic, fiziologic si psihologic de eel care a fast iubit. Primul chiar se va dezvolta diferit de celalalt." A.Montagn

2amilia este cea mai importanta celula a influentei sociale asupra formarii personalitatii copilului! anume aici crescand, copilul isi formeaza pentru prima data deprinderile elementare de munca# insuseste valorile si normele de comportare recunoscute de toti# invata limba si normele de gandire care-i dau posibilitatea de a se familiariza cu valorile generalumane ale culturii# anume aici el Tncepe sa-si formeze o anumita intelegere a vietii ca fenomen obstesc# in familie incepe procesul de socializare a omului.7. Unul dintre principalele efecte ale casatoriei este si acela privind dreptul si obligatia parintilor de a se ingriji in eel mai inalt grad de educatia copiilor lor. espre aceasta trateaza canonul ..7-, ) )! 1Parintii au obligatia foarte grava si dreptul primar de a se ingri"i, fiecare dupa parerea sa, de educatia, atat fizica, sociala si culturala, cit si morala a copiilor1. 5ducatia este evolutia progresiva si armonioasa a facultatilor, prin care copiii se transforms treptat si metodic in oameni desavarsiti. Se stie ca prin oranduire naturala si divina, datoria si dreptul de a educa copiii apartin in primul rand acelora care, prin nastere, au fost initiatorii lucrarii naturii si carora li se interzice pierderea lucrarii incepute, lasand-o neterminata.7, 'n primul rand, spune ) ), parintii, deoarece au dat viatd copiilor, au obligatia foarte grava de a-i educa, si de aceia trebuie considerati primii si principalii educatori. 6ceasta functie educativa este atat de importanta, incit, acolo unde lipseste, cu greu poate fi suplinita. 'n al doilea rand, educarea copiilor este un drept primar al parintilor, Tntrucat societatea familiala este, din punct de vedere natural si istoric, anterioara societatii statale.77 'mportanta familiei este subliniata si in preambulul &onventiei cu privire la drepturile copilului, unde aceasta este vazuta ca! 1... uniunea fundamentala a societatii si mediul natural pentru cresterea si
* Spirc-in$ @azelefilosofiei, p. 7:7. 7, (ius 11$ .nc. Casti connu%it 66S ,, *.:7/+ p. 535. loan Tama#, Drept matrimonial canonic, 5ditura Presa 9una, 'asi, .::0, p. .0?. 70

bunastarea tuturor membrilor sdi, in mod deosebit a copiilor, care trebuie sa beneficieze de protectie si asistenta de care au nevoie pentru ca ei sa-sipoatdjucape deplin rolul lor in societate". Mai mult decit atat, "copilul trebuie sa creased intr-un mediu familial, intr-o atmosfera de fericire, dragoste si intelegere ". 2amilia devine, incetul cu incetul, cadrul ideal al primilor pasi in e%ercitarea unor e%periente democratice pentru fiecare in parte si pentru toti membrii sai laolalta, inclusiv pentru copii. Mediul familial este decisiv pentru e%ercitarea dreptuulor copilului. 6nume de aici incep drepturile civile ale copilului. 6nume mediul familial este agentul fundamental pentru constientizarea drepturilor omului si respectarea acestora, precum si a valorilor umanitatii, a identitatii si traditiei culturale proprii sau ale altor civilizatii. 'n acest sens, stabilirea unui ec&ilibru intre autoritatea parinteasca si aplicarea drepturilor copilului reprezinta o necesitate ce trebuie indeplinita prin toate metodele posibile. aca dezvoltarea fizica, psi&ologica sau intelectuala a copilului este diminuata din negli"enta parintilor, in acest caz se considers ca parintii nu si-au indeplinit responsabilitatile. 'n cazul in care parintii nu isi pot Tndeplini responsabilitatile fundamental fata de copil, statul trebuie sa intervina, acordand a"utorul necesar pentru a asigura indeplinirea drepturilor si necesitatilor copilului. Statul are si indatorirea de a-i indruma si de a-i invata pe parinti care le sunt responsabilitatile. 'nvestitiile in educatia parintilor, de tip facultativ, sunt tot mai mult recunoscute ca find eficiente. irectivele $atiunilor (nite pentru prevenirea delicventei "uvenile * irectivele RiSad&+ stipuleaza! "se vor lua masuri si vorfi initiate programe care sa dea ocazia familiilor de a afla mai multe despre rolul si obligatiile parintilor in ceia ce priveste ingrijirea si cresterea copilului, pentru a promova o relatie pozitiva intre parinte si copil, pentru a sensibiliza parintii laproblemele copiilor si ale tinerilor si pentru a incuraja impUcarea acestora in activitatile familiale si comunitare " 1 A%2. 6numiti parinti, aflati in conditii e%treme de saracie, violenta sau conflict armat, isi pot abandona copiii sau pur si simplu pot pierde legatura cu ei, date fiind impre"urarile# uneori copiii fug de acasa si aleg sa traiasca in strada, ca urmare a violentelor sau e%p8uatarii parintilor. 'n consecinta, in populatiile tot mai multor orase ale umii e%ista grupuri numeroase de copiii ce traiesc separati de parinti. Statul incearca sa le ofere acestora posibilitatea de a-si regasi familia si parintii si de a
,0

)ulegere de acte normative, Drepturile familiei fi copilului, vol. ., 5ditura M(S5(M, )&isinau, ,//., p. :.. 71

ramane impreuna cu ei. Pentru unii copii, acest lucru nu este posibil, iar pentru altii este in interesul copiilor sa nu fie inapoiati in familie. 'n momentul in care se constats ca este in interesul copilului sa fie separat de parinti, statul trebuie, inainte de a apela la plasarea copilului intr-o institute de stat, sa incerce a incredinta copilul rudelor familiei sau in alta familie - prin adoptie. eseori, copiii fara familie au nevoie de mai mult decit simpla garantare a unui centra de plasament. Pierderea afectivitatii familiei s" a identitatii, impreuna cu instabilitatile si incompatibilitatile fata de noul mediu de viata, pot ridica impedimente in dezvoltarea fizica, intelectuala si afectiva a copilului. 'n aceste situatii copiii sunt mai vulnerabili in fata abuzului s" e%pluatarii. 'ngri"irea institutionalizata, in mod special nu este recomandata in cazul copiilor foarte mici, ale caror nevoi de dezvoltare necesita relatia directa adult-copil cu o persoana adulta care in permanenta sa aiba gri"a de acesta. Politica de institutionalizare a copiilor este e%trem de costisitoare s" nu acopera decit in mica masura nevoile de ingri"ire a copilului. 4egislatia Republicii Moldova cu referire la dreptul copilului la abitatie si educatie in familie este in concordanta cu prevederile internationale. 6stfel, )onstitutia stipuleaza dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, seductia si instruirea copiilor *art. 0> alin. ,+. Toate preocuparile privind intretinerea, instruirea s" educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. Statul stimuleaza si spri"ina activitatea de binefacere fata de acesti copii *art. 0: alin. 7+. &odid familiei in acest sens, in art. ?. prevede! "fiecare copii are dreptul sd locuiascd in familie, sa-si cunoasca pdrintii, sa beneficieze de grija lor, sa coabiteze cu ei, cu e ceptia cazurilor cind aceasta contravine intereselor copilului. &opi#d are dreptul la educatie din partea parintilor, la dezvoltarea capacitatilor intelectuale, la libertatea gdndirii si constiintei, la apdrarea demnitdtii si onoarei. )n cazurile cind copilul este lipsit de grija parintilor 1acestia sunt decdzuti din drepturile pdrintesti, declarati incapabili sau dispdruti, precum si in alte cazuri2, drepturile copilului la educatie sunt asigurate de autoritatea tutelarff8 6utoritatile tutelare depisteaza copiii ramasi fara ocrotire parinteasca, tin evidenta acestora s", in fiecare caz aparte, in dependenta de circumstantele concrete in urma carora copiii au ramas fara ocrotire parinteasca, aleg forma de plasament al copiilor in scopul protectiilor, asigurand controlul sistematic asupra conditiilor de intretinere, educatie
72

si instruire a acestora *art. .., alin. , ).2.+. &odulfamiliei stabueste s" o ierar&ie a optiunilor in vederea plasamentului copiilor ramasi fara ocrotirea parinteasca. 6stfel, copiii ramas" fara ocrotirea parinteasca pot fi plasati pentru ingri"ire si educatie! a+ adoptatorului sau sotilor adoptatori# b+ sub tutela *curatela+# c+ in casele de copii de tip familial# d+ in institutiile de stat pentru copiii orfani si cei ramas" fara ocrotirea parinteasca, de orice tip *educative, de instruire, curative, de asistenta sociala+, daca nu e%ista alte posibilitati *art. ..? alin. . ).2.+. 6doptia unui copii care este cetatean al Republicii Moldova poate fi efectuata in urmatoarea succesiune! a+ de catre rudele copilului, indiferent de cetatenia lor# b+ de catre alte persoane, cetateni ai Republicii Moldova# c+ de catre cetateni straini sau apatrizi cu domiciliu in Republica Moldova. 3 ;. (rincipiul de sprijin moral reciproc si fidelitate conju)ala 3otii isi datoreazd reciproc sprijin moral si fidelitate conjugald, dispune art. A= alin. . &.5. 6ceasta obligatie reciproca a sotilor este mai mult de natura morala decit "uridica. 2ara atmosfera de gri"a reciproca, fara o cauza familiala comuna, iubirea sotilor nu poate sa se pastreze intre ei s" sa creeze intre toti ceilalti membri ai familiei atmosfera de desc&idere unui fata de altul. e sanatatea spiritual-morala a sotilor, sustinuta prin sentimentul de dragoste, stima, prietenie depinde in mare masura atat sanatatea copiilor, cit s" relatiile reciproce s" starea psi&ica a sotilor. )ercetarile speciale au demonstrat ca stresurile si supraincordarile psi&osociologice constituie una din cele mai acute probleme, generate de contemporaneitate, s" ele depind in multe privinte de climatul psi&ologic moral in familie. &um se manifestd concret sprijinul moral B -ai putem vorbi de fidelitate conjugald astazi, cind se pune problema legiferarii prostitutiei B ,r putea familia sd mai fie o oazd, in mijlocul unei societdti agresive si nevrotice B Sunt intrebari care ne aduc la concluzia ca familia strabate o etapa critica, ca ea manifests semne de criza, datorate, in mare parte, sc&imbarilor din mediul social. )u toate acestea familia este o realitate

vie, care fiind supusa cu violenta dezordinii cotidiene, continua sa-si pastreze sensul fundamental sacru. Viitorii soti, prezentandu-se in fata altarului si inc&eind actul casatoriei, deseori sunt supusi riscului deziluziei ulterioare, datorita 1flamei emotionale1 care le bloc&eaza capacitatea de a dezvolta un punct de vedere realist asupra partenerului. 4egea morala suprema a casniciei dragostea, duce la &iperbolizarea calitatilor pozitive ale persoanei, omului iubit. Relatiile Tntre indragostiti nu mai sunt reglate, ca in e%istenta obi3nuita, prin obiceiuri, calcule, gratitudine, stima, pe scurt - prin sentimente rezonabile. 2iinta iubita apare ca o bogatie inepuizabila! ea este necunoscutul, neasteptatul, cea careia partenerul nu-i poate sesiza totalitatea nici macar odata cu trecerea timpului. 6ceasta 1dragoste romantica1 are o evolutie previzibila, in sensul ca poate sa nu fie definitiva. 5a debuteaza, de obicei, cu o irezistibila atractie, urmata de o intensificare si aprofundare a relatiei *partenerii devenind tot mai interdependentQ+ ptna la un 1punct culminant1 al plinatatii si satisfactiei in doi, dupa care urmeaza o diminuare progresiva a intensitatii trairilor, o moderare pina la erodare *ceia ce inseamna sfarsitul cuplului erotic+. 'nsa, trebuie de avut in vedere ca dragostea este un talent, iar oamenii sunt uimitor de eterogeni, adica diversi in manifestarea talentelor lor. &a si alte capacitati creatoare ale omului $i dragostea isi asteaptd e primarea si inflorirea. Posibilitatea de a-si dezvolta calitdtile sufletesti, inclusiv capacitatea de a iubi, este acel camp nobil, pe care se cultiva cultura personalitatii, se slefuiesc laturile esentei cu adevdrat omenesti, umanistice. ragostea romantica poate fi imbogatita si transformata progresiv intr-un alt tip de iubire - iubirea matura. 6ceasta nu inseamna ca iubirea romantica este imatura, ci doar faptul ca ea este traita intr-un mod de intensitate deosebita , 'n care accentul cade mai mult pe fuziune 3i mai putin pe autonomie psi&ologica. aca dragostea nebuna si cea romantica inseamna mai mult a simti pe cineva, dragostea matura inseamna, mai ales, a te spri"ini pe cineva, a te bizui pe cineva, a sta cu cineva. Stabilitatea este nota ei defmitorie. in acest motiv, in relatia afectiva de parteneriat intervin componente ma"ore ca! respectul, admiratia, increderea, sensul mutual al valorii personale, gri"a fata de celalalt, atasamentul si obligatia autoasumata. 3tabilizarea cuplului care e perimenteaza dragostea matura, depinde nu at at de comportamentul individual al partenerilor, cit de comportamentul lor interpersonal 1in cB mdsurd reusesc ei sa-si satisfacd reciproc nevoid aspiranile si a* drile2. $evoia de altul
74

este acoperita pe masura ce comportamentul relational cu partenerul satisface nevoia si dorinta acestuia de mentinere a cuplului. in acest motiv, dragostea matura este evolutiva, este 1construita1 prin imbinarea rezonabilitatii 3i rationalitatii cu placerea si generozitatea. 5a devine un drum e%istential, al carui plan de baza include puterea de a accepta 3i depasi impreuna obstacolele sau situatiile e%ceptionale. Partenerii fiind responsabili, impart intre ei atat castigurile, cit si pierderile, atat succesele, cit si insuccesele, atat bucuriile, cit si suferintele. 6 iubi matur ec&ivaleaza cu un mod activ de a se simti bine unul cu altul, de a raspunde si a veni fiecare in intampinarea nevoilor celuilalt, de a-i 1simti1 nevoile si problemele inainte ca celalalt sa le comunice, de a-i respecta individualitatea si a-. percepe si evalua suficient de corect, pentru a nu-ti alimenta sentimentele din erori de cunoastere. Problemele cele mai dificile apar intr-o casatorie atunci cind fiecare se gandeste la propriile lui nevoi si nu la ale celuilalt. )are sunt acele 1nevoi de intampinare1, de a caror satisfacere in cuplul marital depinde continuitatea acestor probleme. Pentru femei acestea sunt! - nevoia de siguranta, care necesita ca sotul sa fie un suport constant prezent in momentele importante 3i sa rezolve cu intelepciune diversele probleme ale familiei, impreuna cu sotia# - nevoia de camin si dorinta de a avea copii, carora sa le creeze un mediu placut, constituie a doua nevoie de baza a unei femei. $egli"area femeii in ingri"irea si amena"area casei care se cere sa fie pentru cuplu si copii o oaza binecuvantata, este un semn ca nevoile femeii nu sunt sustinute.7? Pentru barbati sunt specifice! - nevoia de respectare si apreciere a 5u-lui. Multe dintre conflictele maritale se dezlantuie prin incalcarea acestei reguli de aur. O femeie inteleapta nu-si va critica niciodata barbatul mai ales fata de copii sau in public. 6rta maritala a femeii consta in puterea ei de a-i consolida sotului increderea in sine insusi, autorespect# - nevoia de confort fizic si psi&ose%ual. Brana si se%ul nu sunt separate evident de confortul psi&ologic relational al sotului, iar zicala! 1cea mai buna cale spre inima unui barbat trece prin stomac1, include o parte consistenta din adevar. TTTTTTTTTTTTTTTTTTGT
L8? 'olanda Mitrofan, )ristian )iuperca, Psi#ologia retafiilor dintre se e, 5ditura 6lternative, .::;, p. .;/. 7'bidem, p. .;,. ;?

,sa dar, iubirea se descoperd, se invatd si se dezvoltd - aceasta trebuie s-o cunoascd fiecare cuplu ce doreste sdfiefericit. 3 . (rincipiul )rijii pentru intretinerea$ educatia si apararea drepturilor si intereselor mem%rilor minori si ale celor inapti de munca ai familiei 1.. .E imposibil progresul si armonia vesnica cu pretul copiilor suferinzi si chiar a unei singure lacrimi de copil". F. ostoevs!i 'n spiritul &onventiei O/U cu privire la drepturile copilului, parintii sunt cei care au obligatia de a crea un mediuC favorabil pentru asigurarea, in intreaga masura a posibilului, a supravetuirii si dezvoltdrii fizice, psi#ice, spirituale, morale, psi#ologice si sociale a copi#dui, intr-o manierd demnd si care sd-l pregdteasca pentru viata intr-o societate libera. Preambulul )onventiei reia prevederile Declaratiei /atiunilor Unite asupra Drepturilor &opilului, conform careia! 1din cauza lipsei sale de maturitate fizica si intelectuala, copilul are nevoie de protectie si ingri"iri speciale, in principal de protectee "uridica adecvata, inainte si dupa nastere1. Primii responsabili pentru cresterea si dezvoltarea copilului sunt parinfii. )onceptul de 1dezvoltare1 nu se refera doar la pregatirea copilului pentru maturitate, ci inseamna asigurarea de conditii optime in prezent pentru deplina e%ercitare a drepturilor sale. 'ndiferent de faptul daca parintii locuiesc impreuna cu copilul sau separat, ei poarta raspundere pentru dezvoltarea fizica, intelectuala si spirituala a copiilor si au prioritate la educatia lor fata de oricare alte persoane. Obligatia de crestere, intretinere, educatie reprezinta cea mai importanta caracteristica a ocrotirii parintesti de care se bucura copilul minor. Mediul familial este considerat decisiv pentru e%ercitarea drepturilor copilului, deoarece drepturile civile ale copilului incep din familie. 6nume familia este agentul fundamental pentru constientizarea importantei drepturilor omului si respectarea acestora, precum si a valorilor umanitatii, a identitS si traditiei culturale proprii sau ale altor civilizatii. 'n acest sens, stabilirea unui ec&ilibru dintre autoritatea lb

parinteasca si aplicarea drepturilor copilului reprezinta o necesitate ce trebuie indeplinita prin toate metodele posibile. Pentru evaluarea deplinei dezvoltdri a copilului sunt relevante indeplinirea responsabilitatilor pdrintilor legate de ocrotirea sanatatii copilului, deformarea aptitudinilor si capacitatilor mentale si fizice ale copilului la nivelul potentialului lui ma im, de crearea unui nivel de viata satisfdcator pentru dezvoltarea psi#ica, spirituala, morala si pregatirea copilului pentru o viata responsabila in societate. 6ceste responsabilitati sunt amplificate in cazul, cind in familie creste un copil cu cerinte educative speciale, deoarece parintii sunt obligati sa-si intretina si copiii ma"ori, inapti de munca, care necesita spri"in material. $otiunea inapt de munca include capacitatea de munca limitata ce permite stabilirea invaliditatii. )onventia cu privire la drepturile copilului, in art. ,7, recunoaste dreptul copilului &andicapat mintal sau fizic de a se bucura de o viata plina si decenta, in conditii care sa-i garanteze demnitatea, sa-i promoveze autonomia si sa-i faciliteze participarea activa la viata colectivitatii, dupa cum si dreptul copilului &andicapat de a beneficia de ingri"iri speciale. Statul incura"eaza si asigura, in masura resurselor disponibile, la cerere, copiilor cu deficiente si celor &andicapati, persoanelor ce ii au in gri"a un a"utor adaptat situatiei copilului si situatiei parintilor sau a celor care ii ingri"esc. eclaratia asupra repturilor deficientului mintal adoptata la ,/..,..:;. si eclaratia asupra dreptului persoanelor &andicapate, adoptata la :..,..:;?, cer sa fie indeplinite actiuni pe plan international si national, in scopul ca eclaratiile mentionate sa constituie o baza si o referinta comuna pentru protectia acestor drepturi. 6stfel, in .:>, 6dunarea Generala a $atiunilor (nite a adoptat Programul mondial de actiune privind persoanele cu deficiente in care se sublinia ca persoanele cu deficiente psi&ice, fizice sau cu deficiente senzoriale trebuie sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si orice alta fiinta umana si sa li se ofere oportunitati egale. Prea des vietile lor sufera din cauza unor bariere fizice si sociale impuse de societate si care le impiedica astfel implicarea totala. in aceasta cauza, milioane de copii si adulti din toate partile lumii deseori infrunta o viata izolata si degradanta. Regulamentul standard privind egalizarea oportunitatilor pentru persoane cu deficiente a fost adoptat de 6dunarea Generala la ,/ decembrie .::7. 'n introducerea la Regulament se subliniaza! "Persoanele cu deficien1e sunt membri ai societatii si au dreptul de a ramdne in cadnil comunitdtilor locale. ,cestia trebuie sa primeascd ajutorul de care au
II

nevoie, in cadrul structurii e istente de educatie, sdndtate, forta de muncd si servicii sociale ". 'n ceia ce priveste legislatia nationals, art. ?. din )onstitute prevede! 1Persoanele &andicapate beneficiaza de o protectie speciala din partea intregii societati. Statul asigura pentru ele conditii normale de tratament, de readaptare, de invatamint, de instruire si de integrare sociala.1, iar legea cu privire la drepturile copilului stipuleaza in art. ,0! "3tatul garanteazd copiilor invalizi si copiilor cu #andicap flzic sau mental asistenta medicaid gratuitd, ajutor psi#ologic special, instruire generald si profesionald, plasare in cdmpul muncii potrivit capacitdtilor, resocializare pentru a se putea bucura de o viata decentd in conditii care sa le faciliteze participarea activa la viata sociala, statul asigura copiii invalizi cu pensii de invaliditate ". repturile si interesele legitime ale copiilor sunt aparate de parintii lor, care sunt reprezentantii legali ai copiilor lor si actioneaza in numele lor in relatiile cu toate persoanele fizice si "uridice, inclusiv in autoritatile administratis publice si instantele "udecatoresti, fara a avea nevoie de imputerniciri speciale. repturile parintilor nu pot fi e%ercitate contrar intereselor copilului. 'ar interesul superior al copilului cu disabilitati este ca el sa nu fie internat intr-o institute specializata. 'n ma"oritatea statelor occidentale copiii cu disabilitati sunt educati in familii. ezvoltarea, conducerea, organizarea si planificarea educatiei speciale sunt puse la punct, totul este realizat la nivel local si regional. 4a noi, Tnsa, in Republica Moldova, situatia in acest sens este departe de a ne face onoare. 'n scolile speciale mai avem inca multi copii suferinzi de un anume &andicap, desi e%ista principiul nestramutat al normalizarii! persoanelor desabilitate trebuie sa li se asigure un mediu de viata cat mai normala, daca se doreste cu sinceritate ca acesti copii sa a"unga eel putin la o stare aproape de cea normala, ca mai apoi sa fie integrati in invatamantul general. 'ntegrarea si normalizarea &andicapatilor presupune a"ustarea , la nevoile elevilor, a sistemelor de invatamint special si obisnuit, in vederea construirii unei scoli unice pentru toti copiii. 2ormarea copiilor intr-o perspective inclusive corespunde atat nevoilor individuale de valorizare si potentare, cit si a celor sociale de participare si dezvoltare. 2actorii activi ai educatiei inclusive sunt! scoala, profesorii, familia, comunitatea etc. 5ducatia inclusiva constituie o investitie in viitor. O vor face-o oamenii de buna credinta, oamenii cu viziuni constructive.
;>

$u e%ista un mediu mai favorabil pentru dezvoltarea armonioasa a copilului decat familia. 'n familie sunt alaturi parintii si buneii, surorile si fratii sanatosi care il iubesc pe eel disabilitat asa cum este el, cu toate deficientele si nea"unsurile sale. '' inteleg si ii transmit caldura sufletului, bunatatea si dragostea. $oile indatoriri orienteaza spre bine relatiile dintre membrii familiei. 5i devin mai rabdatori, mai gri"ulii, mai atenti unii fata de altii, mai intelegatori. 3i daca parintii constientizeaza faptul ca copilul cu disabilitati are calea sa specifica de dezvoltare, ca aceasta dezvoltare decurge incet *poate c&iar prea incet+, daca au rabdare sa cunoasca aceasta cale a propriilor copii, sa descopere alaturi de ei lumea si impreuna cu acestia sa participe la toate fazele lui de dezvoltare, atunci numaidecat va veni o zi cand vor fi remunerati pentru devotamentul si dragostea parinteasca. (tile si necesare in acest sens sunt intrunirile parintilor care au copii cu disabilitati, deoarece impreuna e mai usor de rezolvat numeroasele probleme. (n program special de recuperare activa si integrare sociala a tinerilor cu disabilitati il are )entrul )omunitar pentru )opii si Tineret care si-a inceput activitatea la )&isinau din ,: octombrie ,//.. 7; 3 !. (rincipiul li%erului acces la apararea$ pe cale judecatoreasca$ a drepturilor i intereselor le)itime ale mem%rilor familiei 'n preambulul la Declaratia Universald a Drepturilor Omului se afirma ca drepturile omului trebuie sa fie ocrotite de autoritatea legii, pentru ca omul sa nu fie silit sa recurga, ca solutie e%trema, la revolta impotriva tiraniei si asupririi. 'ar in articolul ;-., este prevazut modul in care se ocroteste acest drept al persoanei! - toti oamenii sunt egali in fata legii si au fara nici o deosebire, dreptul la o egala protectie a legii# - orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor "uridice nationale impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin )onstitute sau 4ege# - nimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau e%ilat in mod arbitrar#
" " " . " " " # . " /0 15

*l

6sociafia pentru Persoane Bandicapate Mintal B(M6$'T6S din Moldova, ?ocea ptiriiiDilor, 2undatia SOROS - Moldova, ,//., p. -..

,">

- orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod ec&itabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va &otSri fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata Tmpotriva sa# - orice persoana acuzatS de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovatS pana cand vinovatia sa va fi stabilitS in mod legal in cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale# - nimeni nu va fi supus la imi%tiuni arbitrare in viata sa personals, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei 3i reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imi%tiuni sau atingeri. 'n concordanta cu aceste prevederi, &onstitutia 'epublicii -oldova in articolul ,/ stipuleaza! "Orice persoana are dreptul la satisfactie efectiva dinpartea instantelorjudecatoresti impotriva actelor care violeaza drepturile, libertatile si interesele sale legitime. /ici o lege nu poate ingrddi accesul lajustitie. ". Reiesind din prevederile international si cele constitutional, &odul familiei postuleaza in art. ,, alin. 7 principiul liberului acces la apararea, pe cale "udecatoreasca, a drepturilor 3i intereselor legitime ale membrilor familiei, care guverneazS ma"oritatea relatiilor familiale. 6stfel, subiectii de drept familial se pot adresa cu cerere in instanta "udecatoreasca! - in caz de neintelegere, pentru a se determina cota-parte in proprietatea in devSlmS3ie, precum si impartirea acesteia in natura# - pentru desfacerea casatoriei, cand pastrarea familiei in continuare este imposibilS# - pentru declararea nulitatii casatoriei# - pentru stabilirea paternitatii# - pentru decaderea din drepturile parintesti# - pentru a pretinde intretinere# - pentru incuviintarea sau desfacerea adopfiei etc. O situatie specifics apare in cazul cand necesitS aparare, pe cale "udecatoreasca, copilul minor. Protectia drepturilor copilului este asigurata de organe competente respective de pe langa autoritatile administratiei publice locale s" de organele de drept.
<

Retinerea sau arestarea copiilor sunt ap&cate doar ca masuri e%ceptionale si numai in cazurile prevazute de legislate. 'n cazul retinerii sau arestarii copilului parintii sau persoanele subrogatorii legale ale acestora sunt informati de indata. )opiii retinuti sau arestati sunt tinuti sub arest separat de adulti si de copii condamnati. $ici pedeapsa capitals, nici inc&isoarea pe viata nu pot fi aplicate pentru infractiunile comise de persoana sub varsta de .> ani. 'n procesul dezbaterilor "udiciare in care figureaza copiii este obligatorie participarea aparatorului 3i pedagogului. &odul civil prevede raspunderea parintilor, pentru dauna cauzata de un minor care n-a implinit .? ani *art. 0>. ).).+ iar raspunderea parintilor pentru dauna cauzata de un minor intre .? si .> ani - in art. 0>, ).). 2ata de persoana in varsta de la .- - .> ani, care a comis contraventie administrative se aplica masurile, prevazute de Regulamentul )omisiilor pentru minori, aprobat de Prezidiul Parlamentului. 6rt. ./ ).P. dispune ca sunt supuse raspunderii penale persoanele care in momentul savarsirii infractiunii au implinit varsta de .- ani, dupa cum si enumera situatiile pentru care minorii sunt supusi raspunderii penale. 4a stabilirea pedepsei penale, savarsirea infractiunii de catre un minor se considers circumstantS atenuanta. 6rt. .;7 ).P.).. si art. .7: ).P.P.. prevSd audierea martorului minor, iar art. 07 ).P.P.. prevede participarea apSrStorului la procedura "udiciarS penalS. 6paratorul ales sau numit de oficiu este admis sa participe la proces din momentul punerii sub invinuire, iar in cazul retinerii sau arestSrii bSnuitului sau invinuitului, din momentul comunicSrii lui a procesului-verbal de retinere sau prezentSrii mandatului de arest. acS prezentarea apSrStorului ales de bSnuit sau invinuit este imposibila, persoana care efectueazS cercetarea penalS, anc&etatorul penal si procurorul propun banuitului sau invinuitului sS invite un alt apSrStor ori ii asigurS un apSrStor prin intermediul biroului de asistentS "uridicS.

.223" 45./"607

$$%&' 8*1221.$

9,.2 :;

Capitolul "3 "=voarele de drept i evolutia dreptului familiei 1. "=voarele dreptului familiei 6sa cum normele "uridice reprezinta reguli de conduita generala, impersonala si obligatorie a caror scop este de a asigura ordinea sociala, ele trebuie sa imbrace o anumita 1&aina "uridica1, sa ia o anumita forma datorita careia sunt aduse la cunostinta intregii societati. 1 reptul, scria Begel, trece in e%istenta faptica mai intai prin forma, prin faptul ca este pus ca lege...1. 5orma de e aminare a alegerilorjuridice, modalitatea generala prin care dreptul devine cunoscut de cei al cdror comportament ilprescrie poartd denumirea de izvor de drept.E= 'n teoria dreptului, precum si in stiintele "uridice in general, si in dreptul familiei, in particular, conceptul de izvor al dreptului este folosit in mai multe sensuri! izvor material si izvor formal al dreptului# izvor direct si izvor indirect *medial+ al dreptului# izvor scris si izvor nescris al dreptului# izvor intern si izvor e%tern al dreptului# izvor creativ si izvor interpretativ. )zvoarele materiale ale dreptului familiei, denumite uneori si 1reale1 sau 1sociale1, desemneaza sistemul de factori sociali, materiali, politici si ideologici, precum si cadrul natural, uman, social-politic etc., care determina actiunea legiuitorului sau dau nastere unor reguli, izvorate din necesitatile practice de reglementare prin norme "uridice a relatiilor sociale de drept familial. rept e%emplu! izvoarele de intretinere a copiilor in societatea noastra le constituie salariile si alte venituri provenite din munca a parintilor, precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. eoarece familiile difera dupa numarul de persoane care se afla la intretinere, ele difera si dupa volumul necesitatilor materiale ale membrilor. Spre deosebire de familiile tipice, cu unu sau doi copii, in familiile numeroase apare necesitatea acordarii unui a"utor material suplimentar din partea statului pentru intretinerea copiilor. 6ceste impre"urari au determinat legiuitorul sa ia masuri suplimentare de protectie sociala a familiilor cu multi copii. 6stfel, la .?./?..::;, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Botararea nr. 0?prin care a fost aprobat Regulamentul cu privire la modul de stabilire si
-,> 9oris $egru, Teoria generala a dreptului si statului, Sectia 5ditare a 66P, )&isinau .::: p .?>. >,

plata a indemnizatiilor familiilor cu copii, iar la .0./0.,/// a fost adoptata 4egea Republicii Moldova cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie. 6ctele normative mentionate servesc drept izvor formal al dreptului familiei, deoarece izvorul formal al dreptului se concepe ca forma de adoptare sau sanctionare a normelor "uridice, modul de e%primare a normelor, adicS sursa in care normele "uridice sunt reflectate. )zvorul formal caracterizeaza mi"loacele speciale pe care statul le aplica pentru ca vointa guvernantilor sa capete un vesmant "uridic. e obicei acest rol le revine actelor normativ-"uridice. )aracteristice pentru actele normativ-"uridice sunt urmatoarele trasaturi generale! - ele sunt acte ale activitatii de elaborare a dreptului se catre organele statului si includ prescriptii "uridice obligatorii cu caracter general prioritar pentru conduita oamenilor si organizatiilor - normele "uridice, precum si prescriptiile privind instituirea, modificarea sau suspendarea actiunii normelor "uridice# - actele normativ-"uridice nu isi e%tind actiunea asupra unui raport concret, dar asupra unui sau altui tip de raporturi sociale si asupra tipului de actiuni ale oamenilor, care alcatuiesc continutul lor# - acrele normativ-"uridice sunt adresate oricarui subiect ce participa la aceste relatii, pot fi aplicate in mai multe randuri, adica de fiecare data cand este vorba de tipul respectiv de raporturi, si isi mentin actiunea indiferent de faptul daca au aparut sau au incetat raporturile individuale prevazute in acest caz. &#eia i baza reglementdrii relatiilor familiale o constituie legislatia - totalitatea actelor normative obligatorii, adoptate de organele puterii de stat cu respectarea procedurii si modului de adoptare a acestor acte normative. Organele legislative si cele e%ecutive centrale adopta norme "uridice in limitele competentei lor. 'n legatura cu sistemul izvoarelor formale ale dreptului familial si ierar&izarea lor sunt necesare doua precizari. Prima este aceia ca elementul central al acestei ierar&izari il constituie suprematia legii. <egea este actul normativ cu valoare juridica superioara, eel mai important izvor al dreptului ce emana de la Parlament, organul suprem legislativ. in punct de vedere al fortei "uridice deosebim urmatoarele categorii de legi! constitutionale, organice si ordinare. 6 doua precizare este ca ierar&ia actelor normative priveste raportul dintre ele caci, fata de cei la care se aplica toate actele normative sunt obligatorii in aceiasi masura.
&"

6cestea fiind spuse, pot fi indicate categoriile de acte normative ce constituie izvoare formale ale ramurii de drept familial! .. )onstitutia Republicii Moldova# ,. 4egile, 7. 6ctele normative subordonate legilor. .. <egile constitutionale ocupa primul loc in ierar&ia legilor, atat prin continutul lor, cat si datorita procedurii speciale de adoptate a acestora. 4egile constitutionale sunt! )onstitutia si toate legile care modifica )onstitutia. 2iind 4egea Suprema a Societatii si a Statului, )onstitutia serveste ca baza pentru constituirea tuturor ramurilor de drept, inclusiv a dreptului familiei. /ormele &onstitutiei au putere juridica suprema in sensul ca toate celelalte norme de drept trebuie sa fie conforme cu prevederile normelor constitutionale. Prin prevederile constitutionale sunt reglementate principiile fundamental ce stau la baza intemeierii familiei, precum si a ocrotirii ei din partea societatii si a statului. 6stfel, familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie, pe egalitatea lor in drepturi, pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor, iar copiii sunt obligati sa aiba gri"a de parinti si sa le acorde a"utor. 1&onstitutia 'epublicii -oldova, art. 0>, alin. , si 0.+ Statul faciliteaza, prin masuri economice si prin alte masuri, formarea familiei si indeplinirea obligatiilor ce le revin, ocroteste maternitatea, copiii si tinerii, stimuland dezvoltarea institutiilor necesare, iar persoanele &andicapate beneficiaza de o protectie speciala din partea intregii societati *art. 0: si ?/ din )onstitute+. ,. <egile organice ocupa locul secund in ierar&ia legilor si reprezinta o prelungire a materiilor constitutionale si pot interveni numai in domeniile e%pres prevazute de )onstitute *de e%emplu! alin. 7 din art. 0> al )onstitutiei stipuleaza! 1)onditiile de inc&eiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege.1, iar alin. , din art. ?. al )onstitutiei prevede! 1 $imeni nu poate fi supus unui tratament medical fortat, decat in cazurile prevazute de lege.1+ sau domenii pentru care Parlamentul considers necesara adoptarea de legi organice. )odurile *civil, penal, cu privire la contraventiile administrative, familial, al muncii, de procedure civila, de procedure penala etc.+ ca o forma anume sistematizata intr-un domeniu dat, sunt tot legi. e altfel, in practica legislative din Republica Moldova adoptarea codurilor se lace prin legi.

&odul familiei, adoptat la ,-../.,///, ce stabileste principiile de baza a legislatieifamiliale$ relatiile familiale reglementate$ conditiile si modalitatea de inc#eiere a actelor juridice familiale$ raporturile personale nepatrimoniale sipatrimoniale ndscute din edsatorie, rudenie si adoptie, conditiile, modalitatea, formele si efectele protectiei juridice a copiilor orfani si a celor ramasi fdrd ocrotire pdrinteascd sau aflati in alte situatii vulnerabile, precum si alte relatii sociale similare celor familiale, ocupa un loc deosebit in cadrul legilor din domeniul dreptului familiei. 4egile ordinare intervin in orice domenii ale relatiilor sociale, cu e%ceptia celor rezervate legilor constitutionale 3i legilor organice. Printre cele mai importante legi care cuprind diferite domenii ale dreptului familiei pot fi indicate urmatoarele! - 4egea Republicii Moldova privind drepturile copilului *.?..,..::0+# - 4egea Republicii Moldova cu privire la tineret *.../,..:::+# - 4egea Republicii Moldova cu privire la protectia sociala speciala a unor categorii de populatie *.0./0.,///+# - 4egea Republicii Moldova - 4egea ocrotirii sanatatii *,>./7..::?+# - 4egea Republicii Moldova privind minimul de asistenta medicala garantata de catre stat */7./,..:::+# - 4egea Republicii Moldova - 4egea invatamantului *,../;..::?+# - 4egea Republicii Moldova - 4egea cetateniei */,./-.,///+# - 4egea Republicii Moldova cu privire la proprietate *,,./...::.+# etc. 4egea Republicii Moldova privind actele de stare civila *,-./0.,//.+. 7. Toate celelalte acte normative poarta denumirea generala de acte normative subordonate legii. O asemenea denumire e c&emata sa sublinieze respectarea stricta a principiului de suprematie a legii in procesul de elaborare a actelor normative , precum si in activitatea lor. Oricate eforturi se depun pentru a cuprinde in lege o sfera cit mai larga de reglementare care sa fie totodata cit mai completa, viata a aratat ca reman totusi unele aspecte care tin de traducerea in viata - realizarea si aplicarea legilor - ce necesita interventia altor organe de stat. e altfel, realizarea atributiilor diferitelor organe, potrivit competentei lor legale se face si prin acte cu caracter normativ, emise in vederea e%ecularii legilor. 4a actele normative subordonate legii pot fi atribuite &otanirilc
3

Parlamentului, decretele prezidentiale, &otararile Guvernului, actele organelor administratiei publice centrale de specializare, actele autoritatilor publice locale. Botararile Parlamentului, de regula, sunt acte de aplicare a normelor "uridice si, prin urmare nu contin norme "uridice si nu au caracter normativ. Totusi, se mai Tntalnesc &otarari ce contin anumite norme "uridice. 6ceste &otarari , de cele mai multe ori, sunt emise in scopul e%ecutarii legilor si sunt subordonate acestora. )a e%emplu pot servi! Botararea Parlamentului Republicii Moldova cu privire la necesitatea perfectionarii procesului de instnuire si educare a copiilor si a tineretului in domeniul culturii si artelor, nr. ?-:-I'' din /-./?..::.# Botararea Parlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei de reforme a sistemului de asistenta sociala nr. 0.--I'V din ,>./?..:::. Botararile Guvernului port avea atat cu caracter normativ, cat si aplicativ. in faptul ca Guvernul adopta &otarari normative nu rezulta ca lui i se recunoaste calitatea de organ legislativ, &otararile lui fund emise pentru organizarea e%ecutarii legilor. 6stfel, prin &otarari de Guvern au fost adoptate! Regulamentul )omitetului pentru infiere al Republicii Moldova *,;./,..::>+# Regulamentul cu privire la activitatea caselor de copii tip familial *.../7..::,+# Programul $ational de asistenta in planificarea si prote"area sanatatii reproductive */>./-..:::+# )onditiile stabilirii si marimea indemnizatiilor acordate studentilor *elevilor+ orfani si celor ramasi fara tutela parintilor etc. e asemenea au mai fost adoptate! - Botarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la protectia sociala a familiilor cu multi copii *,,./7..::0+# - Botarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la masurile suplimentare de protectie sociala a familiilor cu copii *.?./?..::;+# - Botarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de sanatate orala a copiilor pentru anii .::>,//;*,,..,..::>+# - Botarirea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea Programului de 'munitati pentru anii ,//.-,//?# - Botarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de asistenta in planificarea si prote"area sanatatii reproductive */>./-..:::+# - Botarirea Guvernului Republicii Moldova privind infierea copiilor de catre cetatenii straini */7./,..::0+#
6

- Botarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la crearea fondului invatamantului general si asigurarii sociale a elevilor *,7./>..::7+#8 - Botarirea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea Regulamentului cu privire la procedura dobandirii si pierderii cetateniei Republicii Moldova *.,./7.,///.+# - Botarirea Guvernului Republicii Moldova privind instituirea )onsiliului $ational pentru Protectia repturilor )opilului etc. (n rol deosebit de important in categoria izvoarelor de drept familial le revine actelor normative )nternationale. 6rt. 0 din )onstitute dispune! "Dispozitiile constitutionale privind drepturile >si libertatile omului se interpreteaza si se aplica in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cupactele si celelalte tratate la care 'epublica -oldova este parte. Dacd e istd neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care 'epublica -oldova este parte si legile ei interne, prioritate au reglementdrile internationale. " Tinind cont de faptul ca suprematia conventiilor internationale este acceptata in doctrina si "urisprudents, putem afirma ca normele internationale care stipuleaza anumite drepturi si obligatii pentru parinti si copii sunt parte componentQ a legislatiei interne a Republicii Moldova, c&iar si in cazul in care nu e%ista un act normativ intern !are ar stipula dreptul sau obligatia respectiva. Printre actele normative internationale, care reglementeaza anumite drepturi si libertati ale familiei si copilului, sunt urmatoarele. - eclaratia (niversala a repturilor Omului *./..,..:0>+# - )onventia O$( privind drepturile copilului *,/.....:>:+# - )onventia privind consimtamantul la casatorie, varsta minima pentru casatorie si inregistrarea casatoriilor */;.....:-,+# - )onventia asupra protectiei copiilor si cooperarii in materia adoptiei internationale */7..,..:>-+# - )onventia O'M privind sansele egale si tratamentul egal pentru lucratorii barbati si femei! lucratori cu responsabilitati familiale *,7./-..:>.+# - Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale siculturale* .-./:..:--+# - Pactul international cu privire la drepturile civile si politico *.-..,..:--+ etc. 'zvorul direct al dreptului prezinta modalitatea prin care normele ni di c e sunt e%primate *actele si contractele normative+, iar indirecte .v

sunt considerate acele izvoare care, pentru a deveni "uridice , trebuie sa fie validate, sanctionate de o autoritate publica competenta *obiceiurile sau normele elaborate de organizatii nestatale+. Scrise sunt considerate izvoarele care necesita o formulare stricta, determinate de principiile legiferarii. e e%emplu, actul normativ se prezinta totdeauna sub forma scrisa, pe cand obiceiul poate fi transmis si pe cale verbala. 'zvoarele creative apar ca un rod al activitatii autoritatilor publice. 4ocul predominant revine actelor normative. 'zvoarele interpretative apar ca un rezultat al operatiilor logico-rationale, care are drept scop lamurirea intelesului e%act al normelor "uridice ce se contin in izvoarele creative si care , continand interpreted oficiale, au un caracter general si obligatoriu. ,. 5volutia dreptului familiei ,... 4egitatile dezvoltarii istorice a dreptului familiei ")storia sociala a oamenilor nu este altceva decdt istoria dezvoltarii lor individuale" +. -ar ")storia ne-o faurim noi insine, dar o faurim, in primul rand, in cadrul unor premise si conditii bine determinate" 5. !ngels reptul familiei in Republica Moldova este recunoscut ca o ramura de drept de sine statatoare, ce are menirea de a reglementa totalitatea relatiilor sociale nascute din casatorie, rudenie si adoptie, relatii ce apar intre subiectii de drept familial. reptul familiei s-a desprins din ramura dreptului civil, devenind o ramura de sine statatoare, odata cu intrarea in vigoare a )odului casatoriei si familiei al Republicii Moldova, adoptat la ,- decembrie .:-: si pus in aplicare de la /. aprilie .:;/. 5ste evident faptul ca dreptul familiei nu a aparut dintr-o data, prin punerea in aplicare a )odului mentionat. 6paritia si formarea dreptului familiei, ca si a dreptului in general, este un proces comple% caruia nu i se poate stabili o data precisa de nastere, iar normele din perioada inceputurilor societatii omenesti sunt Tnca destul de difuze, impletite cu multitudinea de obiceiuri, datini,
>>
. KK

practici religioase etc. 6supra conditiilor, a momentului aparitiei dreptului, profesorul francez Maurice uverger arata ca dreptul apare cand oamenii dintr-un grup social incearca sa regleze raporturile dintre ei printr-un ec&ilibru intre avanta"e si dezavanta"e pe care le trage fiecare din aceste raporturi. 7: Odata aparut, dreptul nu ramane imobil, dar se dezvolta, se modifica. Vorbind despre evolutia continua a dreptului, 9oris $egru afirma ca evolutia nu reprezinta o sc&imbare absolute, deoarece starii de dezvoltare a dreptului ii sunt caracteristice si anumite elemente constante, printre care pot fl evidentiate! a+ un anumit respect al personalitatii umane# b+ o anumita limitare a libertatii individuale. 6sa cum reglementarea sociala inseamna a determina comportamentul oamenilor, al colectivitatii de oameni, a impune activitatea umana in anumite limite acceptabile societatii, ea se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi! - fiecarui tip istoric de societate ii sunt caracteristice o anumita masura de reglementare sociala# - pe masura dezvoltarii societatii umane creste nivelul socializarii vietii, adica tot mai multe relatii dintre oameni necesita o reglementare sociala# - pe masura dezvoltarii vietii sociale, au loc sc&imbari calitative ale mecanismului de reglementare normativa# - o tendinta de dezvoltare a reglementarii sociale o constituie formarea unor mecanisme de reglementare normativa a relatiilor sociale. at fiind ca relatiile sociale sunt e%trem de variate, e%trem de variate sunt si normele sociale ce regleaza aceste relatii, o modalitate a lor fiind si normele "uridice. in cele spuse rezulta ca fiecare pas in progresul social genereaza noi forme de organizare sociala si respectiv noi forme de reglementare normativa a relatiilor sociale. 2iind un fenomen social, dreptul isi circumscrie trasaturile in functie de anumiti factori de configuratie, prin care se identifica 1cauzele care ii determina aparitia, e%istenta, evolutia, determinarile -

loan )eterc&i, 'on )raiovan, )ntroducere )n teoria generala a dreptului, 5ditura 644, 9ucure3ti, .::>, p. .:. 0/ 9oris $egru, Teoria generala a dreptului fi statului, Sectia 5ditare a 66P, )&is"nau, .:::, p. ..:.

89

intr-o societate, comparativ cu alta sau cu altele - etc.1 0. 2actorii de configurare a dreptului reprezinta importante surse din care dreptul isi trage obiectul, subiectele, continutul, forma, finalitatile etc. Plecand de la e%aminarea rolului lor, pot fi identificati mai multi factori de configurare a dreptului, fiecare cu o anumita pondere in procesul acestei identificari si care pot fi grupati in urmatoarele categorii! factorul natural# istoric# social-politic# social-economic# culturalideologic# uman# international.0, (rmarind evolutia reglementarilor normative ale relatiilor familiale din perspectiva dezvoltarii istorice a societatii umane pot fi evidentiate urmatoarele trasaturi principale ale acestui proces! - evolutia dreptului familiei reprezinta o trecere de la elaborarea spontana, inconstienta, la elaborarea deliberate, constienta a lui# - reglementarile cu privire la drepturile si libertatile subiectelor de drept familial tot mai pronuntat tree de la particularitate la universalitate, adica, tot mai frecvent se intalnesc norme ce tin de interes general - uman# - evolutia dreptului familiei reprezinta o trecere de la motive psi&ologice inferioare la motive superioare. aca la inceput dreptul se naste din impulsuri imediate, instinctive, cum ar fi, de e%emplu -instinctul se%ual, frica de pericol si necunoscut, la etapele mai avansate tot mai mult se evidentiaza motivele argumentate - afectiune reciproca, comunitatea de interese, necesitatea de spri"in moral si material, gri"a pentru asigurarea continuitatii patrimoniului familial etc. Vom incerca a ilustra aceste afirmatii in baza studierii originii si dezvoltarii dreptului familiei auto&ton. 2. 2. (rimele inceputuri )ea dintai forma de convietuire a stramosilor oamenilor a fost &oarda. Boarda reprezenta un grup de indivizi fara nici o regula de convietuire stabilitS, care, avand un mod de viata nomad, nu era legata de un loc de trai permanent. Principalele mi"loace de e%istenta erau insusite de la natura si rezultau din vanatoare si pescuit. 'n acea perioada a comunitatii umane, cand omul abia se desprindea din starea animalica, domina instinctul se%ual, interactiunile
0.

Maria voraceJ, G&eorg&e 4upu, Teoria generala a dreptului, 5ditura 2unda"iei &#emarea, 'a3i, .::-, p. 0?. 0, 9oris $egru, Teoria generala a dreptului i statului, Sec*ia 5ditare a 66P, )&isinau, .:::, p. ..:. :/

se%uale erau neinfranate si nedescriminatorii, adica, fiecare femeie putea sa apartina oricarui barbat, iar fiecare barbat - oricarei femei. 4egaturile de sange nu "ucau nici un rol, contactele se%uale fund permise intre parinti si copii, frati si surori. )u alte cuvinte, contactele se%uale erau permise atat pe verticala, cat si pe orizontala. $u e%ista nici familie, nici casatorie, e%ista numai &oarda, unitatea de baza a societatii primitive. upa parerea istoricilor, aceasta situatie s-a mentinut sute de mii de ani. *sau poate milioane<+.07 epasind acest stadiu al promiscuitatii, apar primele forme ale familiei, reprezentand casatoria dintre cativa barbati si cateva femei *casatoria in grup+. &oncomitent cu primele forme de organizare in familie, ginta, trib, au aparut evident in mod spontan primele norme rudimentare ce s-au impus treptat ca deprinderi, obiceiuri, traditii. 4egaturile de casatorie *grupele de casatorie+ se construiau in functie de generatii! fiecare generatie *generatia parintilor, generatia copiilor lor+ formand un cere in interiorul caruia erau permise interactiunile se%uale *parintii traiesc in grupa lor de casatorie, iar copiii - in grupa lor+. )u alte cuvinte, contactele se%uale erau permise pe orizontala si interzise pe verticala. Practic, in aceasta situatie fratii si surorile erau soti si sotii, iar aceasta situatie nu era in contradictie cu obiceiurile si normele morale din epoca respectiva. /ormele de conduita au evoluat, perfectiondndu-se si adaptdndu-se stadiului dezvoltarii sociale. (n pas progresist, in comparatie cu casatoria in grup, .-a constituit familia poligama. 5senta acestui tip de familie consta in faptul ca din cercul persoanelor intre care se permitea casatoria sunt e%cluse nu numai parintii *ca la casatoria in grup+, dar si fratii si surorile. eci, contactele se%uale erau limitate nu numai pe verticala, dar si pe orizontala - in interiorul aceleiasi generatii. )omunitatea sotilor si a sotiilor in acest tip de familie de asemenea se pastra, insa din interiorul acestui cere erau e%clusi frafii de sange a sotiilor si surorile de sange a sotilor. e fapt, barbatii locuiau si munceau in familia de origine *a mamei+, iar in familiile sotiilor veneau numai ocazional, neavind nici un fel de pretentii cu privire la bunurile din familia sotiilor. Practic, in cadrul casatoriei in grup, era imposibil de a stabili cine era tata copilului nascut. 5ra cunoscuta numai mama. e aceea, provenienta copilului *rudenia de sange+ se stabilea pe linie materna! copiii isi cunosteau numai mama, iar mama ii considera copii proprii. aca femeia deceda, atunci averea ei era mostenita de copiii ei, de
D+. B. )eMeBO9, npoBc%roimeBBe -paica B ceMbB, MocD9a, .:;0, c. -:.

mama ei, de surorile si fratii de sange. Toate aceste persoane *surorile, copiii lor, fratii de sange si alte rude+ se grupau in "urul mamei, cu reguli de inviolabilitate reciproca, de aparare naturala, de munca in comun si de intretinere reciproca. Probabil din acest cere familial, in care toti membrii aveau un ascendent comun *mama+, erau rude pe linie materna si de aceea nu puteau sa se casatoreasca intre ei, a aparut ginta. 6partenenta la o ginta sau alta nu este conditionata de prezenta oamenilor pe un anumit teritoriu, ci de relatiile lor de rudenie de sange, la inceput reale, iar mai apoi simbolice, din descendenta lor din acelasi stramos feminin, iar mai apoi masculin. 9aza materials a casatoriei in grup era gospodaria casnica, care era colectiva. 2emeia detinea rolul principal in aceasta gospodarie, deoarece barbatii se ocupau mai mult de vanat si pescuit. 6sa cum in "urul casei se afla o gospodarie relativ stabila, greul principal cadea pe umerii femeii, de unde urmeaza si rolul determinant al femeii in ginta, pozitia ei solida si independents. 'ar 1dreptul1 neamului era 1dreptul matern1, cu toate ca 1la aceasta etapa de dezvoltare a societatii TncS nu se poate vorbi despre drept in intelesul "uridic1.00 Perioada matriar&atului, dupa cum sustin istoricii, a durat zeci de mii de ani. ezvoltarea de mai departe a familiei consta in faptul ca cercul, in interiorul caruia se permiteau relatiile de casatorie, se micsora din ce in ce mai mult! dupa fratii si surorile de sange din acest cere au fost e%cluse rudele de gradul doi, apoi de gradul trei, alte rude. )a urmare, cSsStoria in grup devine imposibila si in locul ei apare casatoria perec&e. 'n comunitatea primitive casatoria perec&e, bazata pe convietuirea temporara a unui cuplu, era inca destul de instabila, fund permise posibilitSti si de alte relatii *poliandrie, poligenie+ si promovand in continuare sistemul matrilocal si matrilineal de rudenie. )asatoria perec&e nu trebuie confundata cu casatoria monogamS, caracteristica formelor de organizare superioara a societatii. Pentru ca familia perec&e sa se dezvolte panS la familia monogama au fost necesare anumite conditii social-economice. )are au fost aceste conditii< Odata cu importanta pe care o capata cresterea animalelor, prelucrarea pamantului si mestesugurile, sporeste avutia familiei si apare un surplus de bunuri care a permis ca familia perec&e sa devina o uniune separata. 6sa cum sotul se ocupa de aceste indeletniciri, surplusurile capatate erau asumate de catre el, sotia continuand sa se
H'N. 7Bre"ibc, npoB)IO+DaeBBe ceiUsB, BacraoB co-cT9eBBO)TM B rocSGapcT9a, )oHMBeBBB, T. ,., c. 0-. :,

ocupe de gospodaria casnica care nu aducea venit adaugator. Sporirea avutiei familiei a fost insotita si de nevoia de aparare a ei, ceea ce a condus la o sporire si mai mare a rolului barbatului in familie si la instaurarea patriar&atului. Ginta matriar&ala cedeaza locul gintei patriar&ale, unde tatal devine centrul vietii sociale, caput familiei, eel care in casa define proprietatea, si nu numai asupra bunurilor, ci si asupra persoanelor, de la care se stabilesc legaturile de rudenie. )u timpul acest regim se transforms in regim familial. Genul se descompune, divizandu-se in familii. )apii lor conduc viata familiilor. 'nsa familiile din acel timp nu se aseamana cu familia de azi. 'n componenta lor intrau nu numai bunicul, bunica, tatal, mama, fiii si fiicele, nepotii, fratii si surorile, ci si nevestele, ginerii, persoanele inflate, copiii vaduvei casatorite cu un membru din unitatea familiala etc. $umarul membrilor unei asemenea familii se ridica de la ./ pina la ?/ de persoane. 'nsumand cele spuse putem afirma ca, primele raporturi de drept familial apar odata cu aparitia familiei i a proprietatii private. 2ilozoful german Begel mentiona! 1 'nceputul adevarat si prima fundatie a statului consta in introducerea agriculturii, alaturi de introducerea casatoriei, Tntrucat primul din aceste principii aduce cu sine prelucrarea solului si o data cu aceasta proprietatea privata e%clusiva, reducand viata ratacitoare a salbaticului care-si cauta in peregrinari subzistenAa, la stabilirea dreptului privat si la asigurarea satisfacerii trebuintelor# de aceasta tine limitarea raporturilor se%uale in casatorie si, prin urmare, transformarea acestei legaturi intr-o alianta durabila, universale in sine, tot astfel a nevoii sub"ective in gri"a de familie si a posesiei in averea familiei1. >amilia in statul )eto2dac. 'n statuQ geto-dac se consolideaza familia monogama. Pe )olumna lui Traian familia e reprezentata ca fiind alcatuita din sot, sotie si copii. Poetul Ovidiu descria starea de subordonare si inferioritate a femeilor, carora le reveneau sarcini grele in gospodarie. Boratiu proslavea fidelitatea sotiilor, aratand ca infidelitatea se pedepsea cu moartea. Tot Boratiu mentiona ca sotia locuia la sot * familia e patrilocala+ si descendenta se stabilea dupa tata *familia e patriliniara+, iar copiii ramaneau in familia tatalui si dupa moartea mamei, fiind ingri"iti de mama vitrega. )asatoria se inc&eia prin cumpararea miresei, pretul careia varia in functie de frumusetea si castitatea fetei. 0- 'n caz contrar, mirii erau
Begel, Principiile filosofiei dreptului, 9ucure3ti, .:-:, p. ,7,. 5lena 6rama, 'storia dreptului romanesc, 5ditura S. 6. 1Reclama1, )&i<inau, .::>, p.>.

93

cumparati de mirese. 5%ista obiceiul de a inzestra fetele cu avere mobila, pe care o duceau in casa sotului. )uvantul 1zestre1 este unul din putinele cuvinte geto-dace care au fost pastrate si in limba romana. 6verea seG transmitea prin mostenire in cadrul familiei prin dispozitii orale. 'nca Berodot scria, ca feciorii puteau primi parte din averea parintelui. "n Dacia #omana familia era monogama, patrilocala si patrilineala, in cadrul unei rudenii care putea fi civila, de sange sau de neam. 4a baza ei statea puterea capului de familie, cu o impatrita sfera de aplicare! putere parinteasca asupra copiilor, putere maritala asupra sotiei in casatoria cum manu, asupra sclavilor si asupra persoanelor cumparate, putere considerata ca o proprietate. )asatoria legala putea aduce sotia in puterea sotului cu sau fara putere maritala. Prima forma se realiza prin solemnitate religioasa, cumparare sau convietuire mai mult de un an. Sotia intra in randul agnatilor sotului, era considerata loco filiae, in raport cu propriii copii loco soraris, si cu socrul loco neptis si trebuia sa renunte la cultul domestic al familiei de origine, sotul avand asupra ei adevarat drept de proprietate, in timp ce in casatoria fara putere maritala avea asupra ei numai drept de posesiune. )asatoria inceta prin moartea unuia dintre soti, prin pierderea libertatii sau a cetateniei sotului ori prin divort in cazul casatoriei cum manu, prin actul contrar de difarreatio, iar la casatoria sine manu, prin acordul contrar al sotilor, cu anumite restrictii, in ultima perioada, sub influenta crestinismului. 6lte forme de uniune erau cele dupa dreptul national, concubina"ul considerat ca o casatorie de rang inferior, cu efect de detentiune asupra sotiei sau simplele legaturi ocazionale. 0; 2.3. Dreptul in perioada medievala i moderna Printre izvoarele dreptului eel mai vec&i este dreptul cutumiar -1legea tarii1, care avea sensul de ansamblu de norme nescrise , legate prin convingere, credinta si constiinta, o legatura interna, ceea ce la romani era obicei. Un rol deosebit de important a avut cutuma, atdt in perioada timpurie, cit si mai apoi de-a lungul epociifeudalismului. 5ste cunoscut sub acest aspect obiceiul "us Valac&orum, adica dreptul romanilor *vala&ilor+ ca reglementare obisnuielnica recunoscuta in randul populatiei, atat in tarile Romane, cit si la romanii din statele din "ur *Polonia, (ngaria, Serbia, 9ulgaria+. Odata cu formarea statelor ---------V----------------0;

romanesti feudale, "us Vallac&icum este recunoscut ca obiceiul pamantului. )onform rezultatelor cercetarilor de ma"oritatii istoricilor in problema originii principatelor, la "umatatea veacului al IlV-lea *mai precis in anul .7?:, in timpul domniei lui 9ogdan '+ este creat statul feudal romanesc - Moldova. 0> 6sa cum una din trasaturile specifice ale normelor "uridice este legatura dreptului cu statul *ele apar, e%ista, se sc&imba si dispar in acelasi timp, ca rezultat al unora si acelorasi cauze+, putem afirma! constituirea dreptului ca o entitate conturata are loc odata cu constituirea puterii pub lice ca putere de stat. 'n pofida faptului ca s-au format mai multe principate, legea tarii avea un caracter unitar dupa continut. 6cest lucru se e%plica prin originea etnica comuna, radacini institutionale comune, organizarea politica similara si conditiile social-economice asemanatoare de dezvoltare. 'n materie de drept familial legea tarii era puternic influentata de religie si biserica crestina. 'nc&eierea casatoriei avea loc prin cununia in biserica *sau prin binecuvantarea religioasa, daca nu era prima casatorie+. 2orma vec&e de cumparare a miresei nu este recunoscuta legitima de biserica, de aceea raman doar unele ramasite ale acestui obicei in ritualul de nunta, la petit *aveti marfa, noi avem negustori...-formula petitorilor+. Miresei i se faceau daruri inainte de nunta, ceea ce este de asemenea o amintire vaga a vec&ii cumparari a miresei. )onditiile de inc&eiere a casatoriei erau cele stabilite de nomocanoanele bizantine si anume! consimtamantul viitorilor soti si a parintilor lor, o varsta minima pentru viitorii soti, credinta cre3tina comuna. Religia ortodo%a veg&ea destul de strict ca viitorii soti sa nu fie rude pana la a patra generatie, nu numai rude de sange dar si spirituale. esfacerea casatoriei *divortul+era admisa pe larg pentru motive pe care le socotea legitime biserica crestina. 'nitiativa desfacerii casatoriei apartinea atat sotului, cat si sotiei si motivele puteau fi! boala unuia dintre soti, calugarirea, lipsa de acasa a sotului timp de ? ani si a sotiei timp de o zi si o noapte, infidelitatea con"ugala a sotiei etc. )opiii si parintii aveau obligatii de intretinere reciproca in caz de necesitate. Sotul supravietuitor avea dreptul asupra unei parti din averea familiei. Predica nuptiala, rostita la 'asi in .-0? de catre inaltul ierar& Petru Movila, cu prile"ul casatoriei domnitei Maria, fiica lui Vasile 4upu, cu printul lituanian lanusz RadziUill, a fost calificata de curand, de catre
6. 9oldur, 'storia 9asarabiei, 5ditura Victor 2runza, 9ucureGti, .::,, p. .7;. 5lena 6rama, 'storia dreptului romanesc, 5ditura S. 6. 1Reclama1, )&isinau, .::>, p.,7. :S

Pierre Petot, Bistoire du droit prive francais, <a 5amilie, 5ditions 4oSsel, Paris, .::,, p. .... :0

inaltul ierar& al 9isericii Ortodo%e, mitropolitul 6rdealului dr. 6ntonie Plamadeala drept 1un fel de tratat teologic despre Taina $untii cu argumente biblice si patristice1, iar cu alta ocazie, o califica drept 1un tratat teologic despre Taina )ununiei, bine documentat pe baza Vec&iului si $oului Testament1.?/ 'mpre"urarile in care s-a produs aceasta casatorie, *descrise cu lu% de amanunte de catre *de e%emplu, Miron )ostin in <etopisetul Tdrii -oldovei, ). Gane in "Trecute vieti de doamne si domnite" si multi alti autori+, dupa cum si &uvdntarea la cununie, rostita de Petru Movila, sunt o dovada elocventa a obiceiului de nunta din acea perioada, si a principiilor ce stateau la baza Tnc&eierii casatoriei. Pentru a nu perturba sensul celor relatate, vom incerca sa folosim o secventa din cuvantare in original! 1... Trebuie ca legamintele pe care vi le faceti unul altuia sa le pastrati intocmai. eci! mai intai, dragoste reciproca, pentru ca dragostea dintre soti nu numai ca oranduieste totul in casa 3i ca si cum in dies face binele, dar este placuta si omnului celui de sus, asa cum spune intelepciunea divina! 1)U trei lucruri m-am impodobit si m-am sculat frumoasd inaintea Domnului si inaintea oamenilor0 unirea fratilor si dragostea intre prieteni si barbatul cu femeia carre se inteleg unul cu altur. 6postolul Pavel, insufland sotilor o iubire spirituals tec"proca, spune! "@arbatilor iubiti pe femeile A>iastreA>>>. 3i totodata este descris felul acestei iubiri spirituale, ca sa nu fie inc&ipuita si nici prGa trupeasca, ci sa izvorasca din inima curata si sincera si dintr-o adevafata pornire crestineasca! "Dupa cum si Fristos a iubit biserica". 'n al doilea rand, sotii trebuie sa fie credinciosi in casnicie unul fata de celalalt. asa cum ne invata sfantul apostol! "5emeia mi este stapana pe trupul sau, ci barbatul$ asemenea nici barbatul nu este stapan pe trupul sau, ci femeia". )aci cine indrazneste sa incalce credinta in casnicie, acela, dupa cum spune apostolul, va fi "udecat de umnezeu. 'n al treilea rand, sotii trebuie sa se respecte reciproc, caci asa a spus sotilor sfantul Pavel! "@arbatilor, de asemenea, traiti intelepteste cu femeile voastre, ca fiind fapturi mai slabe, si faeeti-le parte de cinste". Sotii trebuie sa-si faca parte unul altuia, dupa cuviinta, de cinst.. si respect. Sofia fata de sot e ca fata de cap, iar sotul ca fata de trupu8 sau, caci dupa cum spune apostolul, "nimeni vreodata nu si-a uri trupul, ci fiecare il #raneste si il incalzeste, precum si Fristos biserica".
?/

Vasile Malanefc&i, P. -ovila Despre Taina &ununiei, )&i3inau, 3tiin*a, .::-, p. ;> :-

6sadar, asa trebuie sa-si iubeasca si sa-si cinsteasca fiecare barbat femeia ca pe sine insusi, iar femeia sa se teama de barbatul sau. 'n al patrulea rand pe linga aceste trei indatoriri reciproce, sotia este datoare sa dea sotului ei ascultare, precum capului, dupa invatatura sfantului apostol, care spune! "5emeile sa se supuna barbatilor lor ca Domnului, pentru ca barbatul este cap femeii, precum si Fristos este capul bisericii". eci sotia trebuie sa dea ascultare si supunere barbatului sau, dar nu orbeste, ci constient, asa cum si biserica da lui Bristos, adica in tot ce concorda cu vointa lui umnezei si cu implinirea poruncilor sale si cu obiceiurile bune si cucernice trebuie sa fie ascultatoare. ar daca, oamne fereste, sotul o impinge pe sotie, folosindu-se de aceasta ascultare, intr-o credinta opusa, adica fie s-o indeparteze de la credinta ortodo%a-catolica, fie s-o impinga spre faptuirea vreunui pacat, atunci nu trebuie sa fie ascultatoare. 9arbatul sa stie ca femeia nu este facuta din calcaiul lui, ci din coasta lui, si de aceea nu poate sa-i porunceasca, ca unui sclav absolute si in c&ip neplacut, orice ar vrea, ci ca unui tovara3 sa-i ceara lucruri care sunt in concordanta cu vointa lui umnezeu, iar ea lui, precum capului si stapanului, in toate aceste privinte trebuie sa-i fie ascultatoare. )aci si Sara, dupa sfantul Petru, il asculta pe 6vram numindu-. domn. 'n plus, sotia trebuie sa-. indemne pe barbatul sau la smerenie, moderatie, blandete, la slu"be, post, rugi dese, pomeni si alte fapte cucernice, ea fiind din fire mai inclinata spre aceste lucruri, sa-i fie e%emplu, sa-. indemne si sa-i dea impuls, mai ales daca barbatul nu este de religie ortodo%a sau sovaie in credinta, atunci trebuie sa depuna toata stradania pentru a-. reduce la sfanta credinta, sau pentru a intari credinta in el, si aceasta prin necurmate rugi catre omnul umnezeu, rugandu-. cu rugi fierbinti si lacrimi pentru convertirea lui, postind, dand pomana si preotilor, pentru ca prin ofrandele aduse sa "efuiasca fara de sange lui Bristos, pentru indreptarea lui. (nei asemenea cucernice sotii sfantul Pavel ii aduce imbarbatare, spunand! "@arbatul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa", ca si cum ar fi zis! se intampia adesea ca sotul necredincios sa fie readus la credinta cre3tina de catre sotia credincioasa. Sotia buna, pentru a putea evita certurile si necazurile, trebuie in supunere 3i suferinta sa pastreze tacerea, caci astfel indeparteaza toate tulburarile din casa. e aceea si sfantul Pavel eel mai mult cere tacere de la femeie, cind spune! "5emeia sa se invete in liniste, cu toata ascultarea. /u ingaduiesc femeii nici sa invete pe altul, nici sa stapdneasca pe barbat, ci sa stea linistitd.". Mai presus de toate
K

virtutile, ca crinul printre flori, tacerea o inalta pe femeie, caci aceea caresi tine gura inc&isa, care nu e certareata si vorbareata, care mai bine tace si sufera, decit sa vorbeasca, pastreaza pacea in casa. lata, aveti pe scurt aici invatatura cum trebuie sa respectati legamintele pe care vi le faceti unul altuia, in fata omnului umnezeul nostra, Preacinstiti -iri, si cum puteti fi pe placul omnului, traind in stareacasatoriei1.?. aca continutul &uvdntarii du#ovnice$ti ne vorbeste despre drepturile si obligatiile personale8 nepatrimoniale dinte soti, atunci ecourile pe care le-a avut aceasta casatorie in conte%tul social politic al epocii ne dau posibilitatea sa intelegem atat impre"urarile si motivele ce au determinat inc&eierea acestei casatorii * 1despre proiectul lui VasileVoda 4upu de a-si marita o fata dupa ducele 4ituaniei1 si 1despre inlaturarea conflictului dintre Moldova si Muntenia1+, cit si despre obiceiurile de nunta din acele timpuri *1dupa obiceiul nostra se da cinste nanasului si eel ce cununa se tine in mare cinste1, ori 1domnita Maria a primit lazi intregi de scule, de manufacturi, de pietre, de tacamuri de argint, de oglinzi. Tatalui domnitei i s-a oferit o sabie de aur, o pusca minunata si diferite capodopere ale ceasornicariei. $-au fost trecuti cu vederea nici ceilalti membri ai familiei! doamna 5caterina, domnita Ru%anda si c&iar Stefanita, copil de trei ani1 etc.+. ?, Orice incaicari ale principiilor formarii familiei, pastrarii si desfacerii ei se socoteau infractiuni contra familiei si bisericii. Rapirea fecioarelor cu scopul de a se casatori era socotita crima, deoarece atenta la autoritatea bisericii si la canoanele bisericesti, la fel era socotita si inc&eierea casatoriei intre rudele de grade interzise. 6tat violul si adulterul, cat si nasterea copilului de catre o femeie necasatorita erau considerate actiuni contra moralei si bisericii. 4a rand cu dreptul cutumiar se dezvolta legislatia domneasca, necesitatea codificarii careia era evidenta. Primele acte normative scrise sant de fapt mai mult niste culegeri de cutume "uridice si mai putin o creatie constienta a legiuitorului. Printre primele culegeri de legi cunoscute cea mai larg difuzata a fost 3intagma lui -atei ?lastares, alcatuita in .77? de ieronoma&ul Matei Vlastares, care a repartizat materialul in ,0 de capitole conform literelor alfabetului grecesc. Sintagma a fost tradusa in Moldova din porunca lui Stefan eel Mare in .0;,.
Vasile Malane*c&i, Petru Movila, espre taina cununiei, )&isinau, Stiinta, .::-. p. ?7--/. G. Gane,Trecute Viefi de doamne si domnite, 5ditura 1universitas1, )&isinau, .::., p.,,7. :>

'n conformitate cu 3intagma lui -atei ?lastateres, inc&eierea casatoriei era socotita legitima daca se facea prin cununie in biserica. )ununia trebuia iacuta in prezenta mai multor oameni. )el ce nu desfacea prima casatorie si se casatorea a doua oara urma sa fie pedepsit.)a pedepse se prevedea surg&iunul pentru nobili si pedepsele corporale pentru cei de "os. )a pedepse complementare se mai aplicau si un numar de zile de post, inc&inaciuni pe zi, mancare iara sare etc. Se admiteau trei casatorii consecutive dupa desfacerea celei precedente. 6 patra casatorie se socotea nelegitima, iar copiii din aceasta casatorie nu erau recunoscuti ca mostenitori legitimi. 5%ista principiul pastrarii separate a averii de pana la casatorie, asa ca dupa divort sotia isi lua zestrea. 5%ceptie se facea doar in cazul in care divortul avea ca motiv adulterul sotiei. Rapirea miresei, violul si adulterul erau socotite ca si mai inainte infractiuni grave.?7 'n timpul dominatiei otomane in dreptul familiei sunt putine sc&imbari. Relatiile familiale erau reglementate in conformitate cu Pravila lui V. 4upu, culegere de legi cunoscuta sub numele de 1)artea Romaneasca de invatatura1, tiparita la 'asi in .-0- si care continea norme de drept civil, vamal, fiscal si canonic si Pravila lui Matei 9asarab cu denumirea 1'ndreptarea legii1, tiparita in .-?, la Targoviste, care prezinta traducerea unor legiuiri grecesti dar si numeroase e%trase din pravila lui V. 4upu. )u privire la casatorie in legiuirile medievale romanesti, indreptarea 4egii din Tara Romaneasca *in continuare '.4.+ preciza in privinta logodnei ca prin 1aceasta tocmeala... doi oameni se tocmesc sa se insoare si dau arvuna# iara careia de intr-amindoi se v-a lepada, adica-i va parea rau, acela sa dea indoita arvuna ce au luat1 *gl..;;+. 6ceasta legiuire arata ca 1insurarea se c&eama ca daca se impreuna un om cu o muiere si care nici nu o au vazut, nice cu dansa au vorbit# iara daca se cununa cu ea, atunce o ia la casa lui 3i locuieste cu dinsul, adeca 3ed amindoi intr-o casa... ca se impreuna si fac amindoi un trap, dupa cum au zis domnul nostra 'sus Bristos, cu molitve si cu cununie, pre lege de lapreot1*gl.l:>+. 'nterdictiile la casatorie erau cele stabilite de canoanele bisericesti, sotii isi datorau a"utor unul altuia, iar intr-o situatie mai dificila a barbatului 1muiere este datoare sa mearga dupa dansul, oriupde v-a merge1 - prevede )artea Romaneasca de invatatura *in continuare ).R.+ in gl. ,-, pr.l. 9arbatul avea drept de corectie asupra sotiei 13i inca sa o
5lena 6rama, 'storia dreptului romanesc, 5ditura S. 6. 1Reclama1, )&isinau, .::>, p.,7. ictionar enciclopedic roman, vol.''', 5ditura Politica, 9ucure3ti, .:-0, p. ::

bata si cind va fi cu vina, dupa deala ce va fi facut, s-atunce cu masura, sa nu o prea treaca, ce cu blindete, iara nu cu vra"masie, fara vina si fara isprava 1 *'.4.,gl.l>?,zac.l+,masura identica si in pravila moldoveneasca * ).R.,gl.,7,zac.l+. 'n continuare, se precizeaza ca 1 nu se c&eama barbatul vra"mas muierii sale de o va bate o numai odata 1 si 1desi va bate nestine muierea cu pumnul sau cu palma, aceia nu se c&eama ca iaste cu vra"masie asupra ei, de o ara bate cit de mult si de des1 *).R.,gl.,7,pr.> si :# '.4., gl. .>?, zac.> si :+# pentru cazuri grave, sotia putea fi pusa 1 in fiara sau sa o inc&iza, cum ar fi in temnita1. 'nfidelitatea ducea la pierderea zestrei, barbatul putind sa repudieze sotia in anumite situatii * ).R. gl. ,?# '.4. gl. .>;+, iar pentru rau tratament sotia putea sa ceara si ea despartenia, legiuirile stabilind in amanunt motivele divortului dupa model bizantin *).R.gl. .;-,.# '.4. gl. .;,-.>0+.?? )u toate ca dreptul cutumiar continua sa fie unul din izvoarele dreptului, in timpul regimului fanariot o importanta mai mare dobandeste legea scrisa si in primul rand legislaGia domneasca, care se prezenta ca o totalitate de &risoave domnesti cu un continut foarte variat. 'n sec. al IV'''-lea aceste acte legislative nu au fost sistematizate. O mare importanta au avut &risoavele lui )onstantin Mavrocordat, in baza carora s-au infaptuit reformele administrative si fiscale, dupa cum si Pravilniceasca condica, pusa in aplicare in .;>/, alcatuitorii careia au folosit dreptul cutumiar romanesc, dreptul bizantin si c&iar doctrina "uridica moderna *9eccaria, MontesRuieu+. Totusi, in dreptul familiei nu au intervenit sc&imbari importante. 6dulterul sotului devine motiv de desfacere a casatoriei, astfel, motivele de desfacere a casatoriei devin aceleasi pentru sot si sotie. 'n .;?0 a fost desfiintata asa-numita 1sugubina de muieri1, adica nu se mai socotea infractiune nasterea copilului de o femeie necasatorita. *arama p.;?+. 5amilia in perioada de trecere de la evul mediu la perioada moderna. 'n aceasta perioada legiuirile fanariote incearca o reluare a principiilor dreptului roman, )odul )alimac& din .>.; defineste casatoria astfel W doua persoane arata cu c&ip legiuit al lor vointa si &otarire de a vietui intr-o legatura insotire... de a naste prunci, a se a"uta intre ei dopa putinta in toate intamplarile 1 * 3 -7 +, iar 4egiuirea )aragea din .>.> preciza ca W Wnunta iaste tocmeala unirii barbatului cu femeia de a face copii1 *'', cap. .-, 3.+. )a si in casatoria romana sine manu, o atentie deosebita se acorda stabilirii raporturilor patrimoniale dintre soti. Pravilniceasca condica,
??

culegere de legi intocmita sub domnia lui 6le%andru 'psilanti publicata si pusa in vigoare in .;>/ si care avea ca izvoare 9azilicalele, obiceiul pamantului 3i alte randuieli, preciza c# W zestre se zice averea femeii, ce la casatorie da barbatului ei cu tocmeala, ca ea sa fie stapina zestrei totdeauna, iar el sa-i ia venitul totdeauna1 *cap. .-, 3: +. )onceptia aceasta a fost dezvoltata de codul civil din .>-0, care privea casatoria ca pe o W asociatiune con"ugala 1 * art. .,,7 ).).+, bazata pe un contract de casatorie, contract matrimonial sau conventie matrimoniala ! W )ind prin acest contract se adopta regimul dotal, el se mai poate numi act dotal sau foaie de zestre1 - preciza doctrina care stabilea drept caracteristici caracterul solemn si public, imuabil, liber al actului care este W un contract accesoriu inc&eiat in vederea casatoriei# soarta lui fiind subordonata aceleia a casatoriei, care este contractul principal1. upa ane%area 9asarabiei la 'mperiul Rus in domeniul dreptului civil din 9asarabia s-a admis aplicarea legilor locale ale 9asarabiei care, desigur, erau legile Moldovei care s-au aplicat pe teritoriul 9asarabiei. 6ceste izvoare de drept erau! .. Fe abiblul lui ). 6rmenopol *sau 1)ele sase carti de "udecata1+ care avea o aplicare larga in Moldova din sec. al IV'''-lea si prezenta e%trageri din dreptul romano-bizantin# ,. -anualul de legi a lui 6ndronac&e onici, publicat la 'asi in .>.0# 7. 3obornicescul Frisov de la .;>? al domnitorului 6le%andru Mavrocordat, care continea prevederi referitoare la dreptul de protimis 3i la &olopii tigani# 0. 'egulamentul din A=A= privind infiintarea regiunii 9asarabia. 'n conformitate cu aceste izvoare reglementarea relatiilor de familie si casatorie nu au suferit sc&imbari esentiale. >amilia in dreptul modern. upa unirea Principatelor *.>-,+, in domeniul legislatiei civile se cerea infaptuirea nu numai a unei codificari unice, ci si a unei codificari moderne de drept civil. )odul )alimac& 3i 4egiuirea )aragia in noile conditii erau depa3ite. 4a cererea lui 6le%andru )uza a fost alcatuit )odul civil, folosind ca izvoare )odul lui $apoleon si proiectul )odului italian. &odul civil a intrat in vigoare in .>-?. Privitor la persoane in &odul civil se indica! capacitatea "uridica era in functie de varsta, se%, sanatate psi&ica. 2emeia avea o capacitate
-

6drian Pricopi, )asatoria in dreptul roman, 5ditura 4umina 4e%,, 9ucures,ti, p. ,>.

.//

101

"uridica restransa, nu putea inc&eia conventii, nu ea primea remunerafia pentru munca, ci sotul, in"ustice era reprezentata de catre sot. ?6doptiunea putea avea loc numai in cazul daca sotii n-aveau copiii lor si diferenta de varsta dintre parinti si copilul adoptiv sa fie de eel putin .> ani *adica, sa imite natura+. )opiii adoptivi erau egalati cu cei nascuti in casatorie, parintii avand obligatiuni de pensii alimentare, de intretinere si crestere a copilului adoptiv. atorita &odului civil actele de stare civila au fost scoase din competenta bisericii si au fost atribuite autoritatilor laice. 4a baza casatoriei erau puse urmatoarele co&ditii! liberul consimtamant al partilor, iar pana la varsta de ,. ani era necesar si consimtamantul parintilor# lipsa rudeniei, c&iar si a rudeniei prin alianta. Sotii divortati nu se puteau recasatori. Se pastra pozitia de egalitate a sotilor in invocarea motivelor de divort, ceea ce nu era in )odul francez. 5ra interzisa cautarea paternitatii sub prete%tul apararii familiei legitime. )opiii naturali aveau drepturi si obligatiuni numai in raport cu mama sa. 'n conformitate cu Regulamentul cu privire la organizarea funciara si sociala a taranilor din 9asarabia *.>->+, spre deosebire de guberniile rusesti, in 9asarabia pamantul n-a fost transmis in folosinta de obste, ci in folosinta pe familii si cu drept de transmitere prin mostenire, toate familiile primind loturi egale, indiferent de numarul membrilor lor. 6cest mod de folosire a pamantului a constituit motivul de baza al procesului de diferentiere mai rapida a satului, deoarece oferea taranilor instariti posibilitatea de a cumpara pamant de la familiile de tarani saraci, care se ruinau si deveneau argati. upa reforma "udecatoreasca din 9asarabia *.>-:+, c&estiunile despre desfacerea casatoriei erau ca si mai inainte de competenta bisericii. (n consistoriu special in )&isinau e%amina astfel de cauze, dar decizia urma sa fie confirmata de Sfantul sinod din Petersburg. 6sa cum multe prevederi ale legilor locale au fost inlocuite cu legislatia rusa, aceste sc&imbari au dus la pierderea sensului legilor locale si la mentinerea unor dispozitii ar&aice de drept civil ca! s-a desfiintat dreptul sotului de a administra averea dotala, introducandu-se normele dreptului rus, conform caruia sotul trebuia sa aiba procure de la sotie in aceasta privinta# a inceput sa se afirme principiul masculinitatii la mostenire si c&iar al ma"oratului# s-au introdus normele rusesti ale tutelei, conform carora persoana de la varsta de .; ani avea drepturi in administrarea averii etc.
?-

upa unirea 9asarabiei cu Romania *.:.>+ a avut loc unificarea legislative, deoarece catre acel moment e%istau diferite sisteme de guvernare, de administrare si de drept in 9asarabia si in Vec&iul Regat si dezvoltarea de mai departe a 9asarabiei este parte components a dezvoltarii Romaniei interbelice. Ramane in vigoare &odul civil din .>-?, insa unele dispozitii, considerate mai bune in legile 9asarabiei au ramas in vigoare. e e%emplu! capacitatea femeii maritate, cautarea paternitatii si dreptul de mostenire a sotului supravietuitor. 6u fost adoptate un sir de legi cu privire la protectia muncii femeilor si minorilor *.0-.> ani+, interzicandu-se munca in subterana si in sc&imburile de noapte* legea din .:,0+, s-au prevazut niste conditii minime de protectie a maternitatii femeii muncitoare, asigurandu-se concediu de maternitate de - saptamani, pana si dupa nastere, intreruperi pentru alaptarea copiilor, amena"area unei sali speciale pentru aceasta etc. 6sa dar, economia de sc&imb si urbanizarea din epoca moderna au condus la un proces de Wcontractie1 a familiei, proces legat de individualizmul preconizat de reforma religioasa 3i la constituirea familiei con"ugale moderne, avand urmatoarele avanta"e ! numarul persoanelor de acelasi se% este apro%imativ egal# asigura copilului cea mai buna protectie asupra vietii si educatiei# produce afectiuni si emotii superioare# relatiile dintre membrii ei si dintre acestia si societate sunt bine definite# permite o comunitate religioasa si transmiterea traditiilor# asigura spri"inirea parintilor in ultima perioada a vietii lor. 2iind la inceput o comunitate a cultului si indatoririlor, casatoria devine o uniune indestructibila pe viata, capatand caracteristici ce se vor mentine multa vreme si anume! nu se mai reduce la simple stari afective# consimtamantul parintilor se adauga la eel al viitorilor soti# societatea intervine la nivel de promisiune, logodna si act "uridic# ceremonia solemna, religioasa consacra casatoria si face din ea o taina# prin actul sacramental, incompatibil prin natura sa cu orice natura de poligamie si divort, sotii isi "ura reciproc o iubire inviolabila si vesnica# sotul promite protectie si devotament, iar sotia ascultare# uniti sub auspiciile familiei si ale statului, sotii formeaza intre ei 3i impreuna cu viitorii copii un tot "uridic si solidar, embrion, imagine si parte integrants a marii societati, a carei soarta este legata de cea a familiei.

umitru 2iroiu, )storia statului si dreptului romdnesc, 'a3i, .::0, p. ,7.. KM

./,

2.4. (erioada sovietica upa crearea R.6.S.S. Moldovenesti in componenta (crainei *., octombrie .:,0+, in R.6.S.S.M. se aplicau actele normative ale (crainei si (niunii Sovietice. upa proclamarea R.S.S. Moldovenesti * , august .:0/+, pe teritoriul ei se aplicau legile unionale si legile proprii, incepand cu )onstitutia R.S.S.M., adoptata la ./ februarie .:0. la Sesiunea ' a Sovietului Suprem al R.S.S.M., si celelalte acte legislative. )nceputul dezvoltari dreptului familiei socialist am putea consider a ca il constituie primele decrete ale puterii sovietice despre casatorie si divort din anii A(A; - A(A(. &are sunt principiile ce au determinat relatiile familiale in conformitate cu aceste prime documenteB 'n primul rand familia, a fost declarata drept o uniune liber consimtita, interzicandu-se orice presiune asupra deciziei de a se casatori. Pentru inregistrarea casatoriei erau necesare indeplinirea urmatoarelor conditii! varsta respectiva, lipsa rudeniei apropiate, lipsa unei boli psi&ice, lipsa unei alte casatorii inregistrate. in al doilea rand a fost prevazuta libertatea divortului. Prin acordul comun al sotilor casatoria putea fi desfacuta la organul de stare civila, iar in caz de neintelegere a sotilor - de "udecatoria populara. Oudecatorul singur lua &otarirea de divort si elibera certificatul respectiv. in al treilea rand - inlaturarea oricarei influence a bisericii asupra relatiilor de casatorie si familie. 6 fost interzisa casatoria religioasa, fiind recunoscuta numai casatoria civila. in al patrulea rand, a fost instituit principiul monogamiei, interzicandu-se bigamia, poligamia. Mai ales in regiunile de est. 6l cincilea principiu a fost principiul egalitatii in drepturi a barbatului si a femeii, a apararii intereselor copiilor. )opiii din afara casatoriei au fost declarati egali in drepturi cu cei din casatorie. )u toata imperfectiunea si greselile admise e necesar, totusi, sa mentionam, ca activitatea legislative in domeniul familial in primii ani ai puterii sovietice a fost orientata spre consolidarea institutiei casatoriei si familiei si nu la slabirea ei. 'storia dezvoltarii si perfectionarii in continuare a dreptului familiei sovietic poate fi urmarit pe baza urmatoarelor acte legislative mai importante! @+ Fotarirea &!& si 3&/ al U'33 din .; iunie A(E% "Despre interzicerea avortului, mar ire a ajutorului material pentru mamele care
K

au nascut, stabilirea ajutorului de stat pentru familiile numeroase, largirea retelei de maternitati, crese si gradinife pentru copii, inasprirea raspunderii penale pentru neplatirea alimentelor si despre unele sc#imbari in legislatia cuprivire la divorf. " Pentru prima data au fost interzise avorturile si au fost marite indemnizatiile pentru familiile numeroase# s-a marit durata concediului de maternitate# s-a largit brusc reteaua de institutii pentru copii# au fost stabilite normele fi%e ale alimentelor pentru intretinerea copiilor *.@0 din salariu pentru educatia unui copii, .@7 - pentru , copii, .@, pentru trei si mai multi copii+. Sotii care divortau trebuiau sa se prezinte obligatoriu la organele de stare civila, in pasapoarte a inceput sa se faca mentiunea cu privire la divort si se prevedea plata unei anumite sume pentru divort *de la ?/ pina la 7// ruble, in functie de numarul divorturilor+. .2 Ucazul Prezidiului 3ovietului 3uprem al U'33 din = iulie A(44 "Despre marirea ajutorului din partea statului acordat femeilor gravide, mamelor cu multi copii si solitare, intaririi protectiei mamei si copilului, despre instituirea titlului emerit de "-ama-eroina" si decernarea ordinului "3lava maternitatii" si a medaliei "-edalia maternitatii". Practica aplicarii ucazului respectiv a demonstrat ca, in principiu, el a indreptatit asteptarile preconizate. ?; 'mediat dupa razboiul al doilea mondial, regimul socialist a incercat sa dezvolte o politica orientata in mod accentuat spre copii, creand un sistem generos de suport social adresat copilului si familiei cu copii. )opilul ca resursa umana a viitorului, garantul bunastarii viitoare a colectivitatii, a fost vazut drept o unealta in crearea unei 1noi societati1, a unui 1om nou1, modelat in spiritul ideologiei socialiste. 6stfel, intr-o perioada istorica relativ scurta s-a cristalizat un sistem de protectie sociala a copilului si a familiei, in special prin subventionarea bunurilor pentru familiile numeroase, distribuirea cu prioritate a locuintelor, oferirea unui set de servicii universale gratuite! crese si camine, gradinite, educatie si invatamint obligatoriu si gratuit, sistem gratuit de ocrotire a sanatatii, organizarea timpului liber - tabere de vacanta, activitati culturale si sportive etc., precum si un sistem de institutii de stat pentru copiii ramasi fara ingri"ire parinteasca. 6ceste servicii nu au inclus insa si un sistem paralel de fortificare a familiei, prevenire a dezmembrarii acesteia, prevenire a abandonarii copiilor etc.
?;

T. D. MaT9ee9, &oeemc+oe cejueunoe npaeo, CD+pBflBCiecDa"i "iBTepaTSpaE, MocD9a, .:>-, c. ,:-77.

./0

./?

Politica de suport a copiilor si familiei tindea sa realizeze 3i alte deziderate, precum! - egalizarea veniturilor si mentinerea acestora la niveluri scazute# - stimularea mobilitatii verticale prin mi"loace administrative *prin promovarea copiilor din mediile muncitoresti si taranesti urma sa fie creata o noua clasa conducatoare+. 6ceasta politica a condus la urmari contradictorii. 6stfel, pe de o parte, s-a produs o imbunatatire a conditiilor de viata ale copiilor, mult mai rapida declt pentru alte categorii ale populatiei, s-au creat conditii pentru o egalitate avansata a sanselor celor proveniti din diverse medii sociale, iar in unele cazuri c&iar o discriminare a copiilor proveniti din alte medii decit cele muncitoresti si taranesti. Pe de alta parte, se dezvoltau si procese ce au condus la o degradare accelerata a situatiei copiilor. Sistemul de protectie sociala, aliniat politicilor industrializarii si dezvoltarii e%tensive, care cereau un volum tot mai mare de forte de munca, a determinat o crestere esentiala a natalitatii si un spor esential al numarului populatiei urbane. 6ceste transformari demografice au fost insotite si de aparitia unei categorii de copii nedoriti, dar 1utili1 , caci conditiile de viata au impus o parte din familii sa profite de inlesnirile oferite o data cu nasterea copilului, pentru a-si rezolva mai usor problemele *obtinerea spatiului locativ, scutirea de anumite plati etc.+. Printre alte rezultate ale acestei politici au fost si! sporirea numarului nasterilor nedorite# cresterea fenomenului abandonului copiilor# negarea sau camuflarea fenomenului copiilor abandonati sau ramasi fara adapost, problema fiind rezolvata e%clusiv prin institutionalizarea acestora. )odul casatoriei si familiei aflat in vigoare in acea perioada se caracteriza prin interventia e%cesiva a statului in relatiile de familie, autoritatea tutelara fiind Tmputemicita in luarea deciziilor privind cresterea 3i educarea copiilor. Problemele ce apareau erau tratate de regula prin doua metode! internarea copiilor in institutii# sanctionarea parintilor copiilor care fugeau din mediul familial in mod repetat. Tendinta de egalizare a veniturilor familiilor 3i de mentinere a acestora la niveluri scazute cerea o dependents totala a familiei de subventiile de stat, conducea la cre3terea numarului de copii in familiile de"a numeroase. Odata cu trecerea timpului, unele prevederi ale legislatiei casatoriei si familiei necesitau sc&imbari 3i perfectionari. 6ceasta a determinat elaborarea si adoptarea in .:-> a unui nou act legislativ -

9azele legislatiei cu privire la casatorie si familie a (RSS si a republicilor unionale. E2 @azele legislatiei cu privire la casatorie si familie a U'33 si a republicilor unionale un sir de principii, iar in acelasi timp si sarcini ale ramurii de drept respectiv, printre care0 intarirea de mai departe a familiei sovietice, bazate pe principiile moralei comuniste# constituirea relatiilor familiale in baza unei casatorii liber consimtita intre barbat si femeie, a sentimentelor de dragoste reciproca, prietenie si stima intre toti membrii familiei# educatia copiilor in familie in stransa legatura cu educatia lor din partea societatii, in spiritul devotamentului fata de Patrie, atitudinii comuniste fata de munca si pregatirea copiilor pentru participarea activa in constructia societatii comuniste# protectia multilaterala a intereselor mamei si copilului si asigurarea unei copilarii fericite pentru fiecare copii# inlaturarea definitiva a ramasitelor trecutului din relatiile familiei# educarea sentimentului de raspundere fata de familie etc. 42 )n concordanta cu @azele legislatiei cu privire la casatorie si familie a U'33 si a republicilor unionale, intre anii A(%( - A(;A, in toate republicile unionale au fost elaborate si adoptate &oduri ale casatoriei si familiei. ,stfel, la .% decembrie A(%( a fost adoptat &odul casatoriei si familiei al 'epublicii -oldova, care, suferind mai multe modificari si completari a fost in vigoare pina la adoptarea de catre Parlamentul 'epublicii -oldova a &odului familiei din .%.A6..666, intrat in vigoare la .%.64..66A. Principiile fundamentale ale dreptului familiei prevazute de )odul casatoriei si familiei sunt! deplina egalitate in drepturi a femeii cu barbatul in ce priveste drepturile personale si patrimoniale care iau nastere din casatorie si rudenie# lipsa totala a restrictiilor de ordin national, rasial sau religios in ce priveste casatoria# manifestarea libera si nesting&erita a vointei la inc&eierea casatoriei, pentru validitatea ei, precum si problemele referitoare la desfacerea ei# monogamia# gri"a statului pentru mama si copii, ocrotirea si incura"area maternitatii#
107

./-

e%cluderea oricarui amestec al bisericii in reglementarea relatiilor de casatorie si familie. G2 O influentd deosebita pentru perfectionarea legislatieifamiliale in 'epublica -oldova a avut-o &onstitutia '33- din A(;=. Pentru prima data in legea fundamentala a statului a fast prevazutd datoria statului de a ocroti cdsdtoria si familia. 2.5. (erioada de dupa 1!!< 'nlocuirea formatiunilor social-politice intotdeauna a urmarit scopul de a crea sisteme care prin parametrii lor le-ar depasi pe cele precedente atat sub aspectul dezvoltarii economice si sociale, a ridicarii nivelului bunastarii oamenilor, cat si a apararii drepturilor si libertatilor cetatenilor. Dupa proclamarea suveranitdtii si independentei statale, 'epublica -oldova a trecut de la conducerea centralizatd la economia de piata, de la totalitarism la un stat democratic bazat pe drept, de la supraaprecierea apararii intereselor statului la apdrarea drepturilor si libertatilor cetatenilor. 'nsa transformarea acestor lozinci in realitate a fost insotita de aparitia unui vacuum de putere, o slabire a autoritatii publice, a ordinii de drept, creandu-se situatii cu totul nefiresti, de anomie, adica de lipsa de reglementari sau reglementari contradictorii. Greutatile inerente tranzitiei au provocat &aos atat in societate cit si in familie. )riza economics in care a intrat Republica Moldova dupa initierea tranzitiei la economia de piata, a fost insotita de scaderea veniturilor reale ale populatiei si scaderea vizibila a suportului social acordat familiei. 'n lipsa unei strategii clare de protectie sociala, in acest domeniu s-au facut progrese foarte mici in ultimul deceniu. in perspectiva sociala, tranzitia a devenit in Republica Moldova un 1dezastru monumental1, o 1tranzitie catre saracie1 dupa cum a fost apreciata de e%pertii 6gentiei Suedeze pentru ezvoltare si )ooperare 'nternationala in studiul 1 )ostul devastator al tranzitiei inadecvate in Moldova1. ?> 3tandardele de viatd ale majoritdtii familiilor cu copii au degradat sever. Ma"oritatea locuitorilor Moldovei traieste sub nivelul unui trai decent. Soma"ul inregistrat, insotit de un numar si mai mare de persoane aflate in concediu fortat sau in 3oma" temporar din cauza stationarii intreprinderilor, a"unge la rate impresionante. 'n aceste
?

Studiu elaborat in baza cercetarii sociologice (SM, &opiii strazii in orcujil &#ifinau, )&i"inau, ,///, p. .,. ./>

conditii, familiile numeroase , in special cele de la sate, formeaza una din cele mai sarace paturi sociale. Saracia spore3te odata cu cresterea numarului membrilor familiei. Studiul 9ancii Mondiale 1 Strategii de eradicare a saraciei1 indica faptul ca aproape .,, milioane de persoane dintre cele mai sarace traiesc in familii de ? si mai multi membri * din totalul de 0,7 milioane locuitori+. )n ultimele decenii, familiile au suportat transformari profunde si sub aspect valoric. 'nsasi termenul 1familie1 devine tot mai ambiguu, tinzand sa e%prime relatii diferite de cele caracteristice generatiilor precedente. Sc&imbarile se refera la trecerea de la familia nucleara la o diversitate de modele familiale, ceia ce conduce la distrugerea 1cuibului1 cald si sigur, care ocrotea membrii ei de presiunile lumii e%terioare. 'n situatia in care statul si-a diminuat 1spri"inul1, iar conditiile de viata devin tot mai dure, creste proportia familiilor dezmembrate, monoparentale, familiilor supuse diferitelor forme de rise. 5roziunea valorilor familiei este insotita de scaderea coeziunii familiale, pierderea capacitatii ei de a3i mobiliza resursele pentru asigurarea bunastarii comune si, in final, de cresterea numarului de divorturi si scaderea numarului de nasteri. Pentru a degaja situatia si a asigura protectia juridicd a familiei, legislatia familiald necesita o ajustare adecvatd noilor cerinte si riscuri sociale, asigurarea cu mecanisme viabile de aplicare a legislatiei si cu standarde de procedurd. 'n acest sens, au fost adoptate un 3ir de acte normative cu caracter general privind familia si copilul# protectia sociala a familiei# protectia copilului ramas fara ocrotire parinteasca etc. (n rol deosebit de important in procesul de faurire a legislatiei familiale .-a constituit elaborarea si adoptarea )onstitutiei Republicii Moldova din ,:./;..::0, care in art. 0>, alin.l, prevede! 12amilia constituie elementul natural si fundamental al societatii, care are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului 1, iar in art. 0: stipuleaza principiul eel mai important al relatiei dintre stat si familie, 3i anume! 1...statul prin mi"loacele economice si de alta natura, contribuie la formarea familiei, precum si indeplinirea de catre aceasta din urma a functiilor sale1. 'n art. 0;, 0>, 0:, ?/, ?. sunt stipulate drepturile familiei, mamei si ale copilului la a"utor 3i ocrotire specials, dreptul copiilor si tinerilor de a beneficia de un regim special de asistenAa in realizarea drepturilor, dreptul la alocatiile necesare pentru copii si a"utoare pentru ingri"irea copiilor bolnavi sau cu &andicap. Prin aderarea la &onventia O/U cu privire la Drepturile 1>opilulut *.,..,..::/+, la Declaratia Universald a Drepturilor Omului
Mi')

*,>./;..::/+, la Pactul )nternational cu privire la drepturile economice, sociale $A culturale *,-./0..::7+, la Parcul )nternational cu privire la drepturile civile si politice *,-./0..::7+, la alte pacte si tratate, Republica Moldova s-a obligat sa respecte prevederile internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor. 6stfel, apare problema implementarii acestor prevederi in legislatia nationals sau a compatibilitatii legislatiei nationale cu cea internationala. 'n scopul respectarii anga"amentelor internaAionale si a prevederilor constitutional in domeniu, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat la .?..,..::0 1 4egea privind drepturile copilului1 care reglementeaza actualul cadru "uridic cu privire la protectia copilului, stabileste statutul legal al copilului ca subiect independent, prevede asigurarea sanatatii fizice si spirituale a acestuia, formarea constiintei lui civice in baza valorilor nationale si general-umane, acordarea unei atentii deosebite protectiei sociale a copiilor lipsiti temporar sau permanent de antura"ul familial, sau se afla in alte conditii nefavorabile sau e%treme. 6ceasta 4ege nu a fost, insa, sustinuta de un program viabil de actiuni in favoarea copilului, astfel, incit prevederile ei au ramas in mare masura declarative. 6ctuala legislate familiala din Republica Moldova consta din &odul familiei, adoptat de Parlament la ,-./0.,///, care a intrat in vigoare de la ,-./0.,//., odata cu publicarea lui in Monitorul Oficial al Republicii Moldova si din alte acte normative adoptate in cazurile si in limitele prevazute de acesta. Guvernul este in drept sa adopte acte normative in domeniul dreptului familiei in cazurile prevazute de &odul familiei, de alte legi si de decretele Presedintelui Republicii Moldova. aca e%ista divirgente intre &odul familiei si conventiile si tratatele ce reglementeaza relatiile familiale, la care Republica Moldova este parte, au prioritate reglementarile internationale. Pentru reglementarea relatiilor personale nepatrimoniale si patrimoniale dintre membrii familiei, nereglementate de legislatia familiala, se aplica legislatia civila in masura in care aceasta nu contravine esentei relatiilor familiale. Pentru prima data in legislatia familiala din Republica Moldova, in &odul familiei este prevazut regimul contractual al bunurilor sotilor, precum si contractul privind plata pensiei de intretinere.

Capitolul 3 Caracteristica )enerala a notiunii de familie

Ki H

1. Notiunea si definitia familiei

K 8

Pornind de la adevarul ca pentru ma"oritatea dintre noi cea mai mare parte a vietii se desfasoara in cadrul unei structuri familiale sau de model familial, recunoscute sau nu institutional, sub numele de casatorie, este firesc de a acorda acestui fenomen social o atentie deosebita. (nindu-i pe soti si urmasii lor, familia e una din formele initiale ale comunitatii sociale a oamenilor, grupul ei mic in care se realizeaza functiile de importanta vitala pentru societate. 2amilia este un fenomen social si istoric. 5a a aparut la o anumita treapta a istoriei umane si s-a dezvoltat impreuna cu societatea, modificandu-se in procesul succesiunii formatiilor social - economice, purtand amprenta oranduirii sociale, culturale, "uridice, politice etc. 2iind o realitate sociala destul de comple%a, familia a devenit -inevitabil - subiect si obiect predilect al cercetarilor inter - disciplinare si multi - disciplinare, printre care putem evidentia urmatoarele! de sociologie, psi&ologie, drept, psi&ologie sociala, sociologie "udiciara, psi&oterapie si psi&opatologie etc. 6u aparut o serie de paradigme care incearca sa e%plice functionalitatea familiei, fiecare avand concepte, pozitii si metode de investigare proprii. )e este familia< )um poate fi ea definita< efinirea notiunii de familie ridica dificultati. aca am incerca sa definim familia, am fi influentati de tipul de structura familiala in care am trait sau traim. 'n acest sens, )omentariul General al )omitetului pentru repturile Omului lamureste! "...conceptul de familie poate diferi in anumite privinte de la stat la stat, i c#iar de la regiune la regiune , in cadrul aceluiai stat, nefiind astfel posibila stabilirea unei definitii universal valabile..", si, in continuare, tot cu referire la fle%ibilitatea definitiei date familiei! "este interpretata pretutindeni ca o structura ce include toate persoanele inrudite din societatea
( M 5!

respectiva . 'ntr-adevar, pe parcursul evolutiei societatii nofiunea de familie a cunoscut mai multe definitii. 6ceste definitii, avand aceeasi esenta,
?:

../

G&id de aplicare practica a )onventiei cu privire la drepturile copilului, ($')52, 5ditura )6RT'5R, )&i3inau, ,//., p. ;>.

'll

variaza in functie de ramura stiintei, al carei obiect de cercetare .-a constituit familia. 'nsa, c&iar si in interiorul aceleiasi ramuri, diferiti autori definesc familia in mod diferit, fiecare punand accentul pe unul sau mai multe aspecte privind structura, functii"e si caracteristicile familiei. O definitie larg cuprinzatoare a familiei este cea data in preambulul )onventiei O$( privind drepturile copilului! "...unitatea fundamentala a societatii, si mediul natural pentru cresterea si bundstarea tuturor membrilor sdi, si in mod deosebit copiii, trebuie sa beneflcieze de protectia si de asistenta de- care are nevoie pentru a putea sajoace pe deplin rolul sau in societate "%6 Mai mult decat atat, 1...copilul trebuie sa creasca intr-un mediu familial, intr-o atmosfera de fericire, dragoste si intelegere1. 'n art. ,7 al Pactului 'nternational cu privire la repturile )ivile si Politice, familia este vazuta ca 1elementul natural si de baza al societatii... avind dreptul de a fi ocrotita de catre societate si stat1, iar in proiectul sau pentru )onsfatuirea Generala cu privire la 1Rolul familiei in promovarea drepturilor copilului1 )omitetul pentru repturile copilului declara! 1 2amilia este institutia de baza a societatii pentru supravetuirea, prote"area si dezvoltarea copilului1. 'n literatura romaneasca de specialitate, familia, ca forma de relatii sociale dintre oamenii legati intre ei prin casatorie sau rudenie, este privita atat din punct de vedere sociologic, cat si "uridic. 'n sens sociologic, familia, fiind o forma specifics de comunitate umana, desemneaza grupul de persoane unite prin casatorie, filiatie sau rudenie, care se caracterizeaza prin comunitate de viata, interese si intra"utorare.-. 'ntr-o alta acceptiune se spune ca, familia este o realitate sociala prin comunitatea de viata dintre soti, dintre parinti si copii, precum si dintre alte rude.-, ictionarul de filosofie defineste familia ca "forma primara de comunitate umana care cuprinde un grup de oameni legati prin consanguinitate si inrudire", iar ictionarul ($5S)O intelege prin familie "forma de comunitate umana intemeiatd prin casatorie, care uneste pe soti si pe descendentii acestora prin relatii strdnse de ordin biologic, economic, psi#ologic si spiritual". 6ceiasi autori, analizand diferite definitii date familiei, din punct de vedere sociologic, sunt de
-/

)ulegere de acte normative Drepturile familiei si copilului, ($')52, 5ditura M(S5(M, )&i3inau, ,//., p. ?. -. 'on P. 2ilipescu, Tratat de dreptul familiei, 5ditura 644, 9ucure3ti, .::7, p. .. K -, '. 6lbu, Dreptul familiei, 9ucure3ti, 5ditura didactica 3i pedagogica, .:;?, p. ;. -7 6. Stanoiu, M. Voinea, 3ociologia familiei, T.(.9., .:>7, p. -. ..,

parere ca familia este 1un grup social realizat din casatorie, alcatuit din persoane care traiesc impreuna, au gospodaria casnica comuna, sunt legati prin anumite relatii natural biologice, psi&ologice, morale si "uridice si care raspund unul pentru altul in fata societatii.-0 Potrivit altor notiuni si definitii familia reprezinta! - o realitate biologica prin uniunea ce se realizeaza intre un barbat si o femeie si prin procreare# - o realitate sociala prin comunitatea de viata intre persoanele ce o compun# - o realitate "uridica datorita reglementarii unei categorii importante de relatii intre oameni prin norme "uridice. in sens "uridic familia a fost definita ca fund! - o forma de organizare a vietii in comun a oamenilor legati intre ei prin casatorie sau prin rudenie# - un grup de persoane, intre care e%ista drepturi 3i obligatii ce izvorasc din casatorie, rudenie *inclusiv infiere+, precum 3i din alte raporturi asimilate relatiilor de familie. -? ictionarul de dreptul familiei defineste familia in sens larg 3i in sens restrains. )n sens restrdns familia se reduce la soti si copiii lor minori. 'nsa familia e%ista si in lipsa copiilor, numai in prezenta sotilor# un singur parinte si copii *ori un singur copil+# mai multi frati 3i surori fara parinti. Definita in sens larg, familia cuprinde toate persoanele unite prin legaturi de casatorie, rudenie fireascd sau civila, precum si persoanele intre care sau stabilit relatii asemanatoare cu cele care rezultd din casatorie sau rudenie. )n aceasta acceptiune, familia grupeazd toate persoanele care descind una din alta sau dintr-un autor comun, intre care e ista o comunitate de sdnge sau civila, precum si sotii acestora. )omparand definitive sau notiunile sociologice date familiei cu cele date de speciali3tii in drept, se observa ca, practic, in mod obisnuit, ele coincid. Sunt, insa, situatii in care aceasta corespondenta nu e%ista. 6stfel, de e%emplu, in cazul desfacerii casatoriei prin divort, relatiile de fapt, in sens sociologic, inceteaza intre soti, asa cum intre ei nu mai e%ista o comunitate de viata si de interese. ar unele drepturi 3i obligatii, adica relatii de familie in sens "uridic, continua sa e%iste. Printre ele sunt cele privind intretinerea, dreptul la nume, bunurile comune, daca acestea nu au fost impartite la desfacerea casatoriei. Tot
-0 -?

'bidem, p. .-. Gabriela 4up3an, Dreptul familiei 1note de curs2, 5ditura 2undatiei 1)&emarea1, 'a3i, .::-, p. -., Veaceslav Pinzari, Dreptul familiei 1note de curs2, Presa universitara balteana, 9alti, ,///, p. :. ..7

astfel, cind copilul este incredintat unei institutii de ocrotire, inceteaza relatiile de fapt intre acesta si parintii lui, nu insa si relatiile "uridice care se e%prima in obligatia de a plati contributia la intretinerea copilului. 'n unele cazuri, raporturile "uridice e%ista in afara familiei considerate din punct de vedere sociologic. 6stfel, daca fratii se casatoresc si fiecare isi formeaza propria familie, ei continua sa fie legati prin raporturi de familie "uridice *de e%emplu, obligatia de intretinere+, desi ei apartin unor familii, in sens sociologic, diferite. Pe de alta parte, raporturile care se stabilesc intre concubini, care - in anumite limite - au o comunitate de viata si interese, nu se e%prima si in raporturi de familie "uridice, deoarece concubina"ul este in afara de lege, statul spri"inind si ocrotind numai casatoria si familia. 'n cazul familiei din afara casatoriei, tatal si copilul pot sa nu locuiasca impreuna, sa nu apartina aceleiasi familii, in sens sociologic, dar sunt legati prin raporturi de familie "uridice. -'n legislatia familiala din Republica Moldova intalnim definitia data familiei in art. 0>, alin. . al 4egii supreme a societatii si a statului -&onstitutia0 "5amilia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului", definitie care corespunde intocmai cu cea data in art. .-, alin.7 al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. )odul familiei si celelalte acte normative privind familia si copilul, adoptate in republica in ultimul deceniu, nu definesc familia, insa reglementeaza raporturile ce se stabilesc atat intre membrii familiei, cat si intre familie si alte autoritati nationale si locale din stat, responsabile pentru protectia familiei si copilului. 3 ,. 2unctiile familiei )a orisice institutie, institutia familiei isi are functiile ei, familia find o institutie multifunctionala. aca in aceasta privinta e%ista un acord unanim al specialistilor in domeniu, atunci parerile lor difera cand este vorba de a stabili care sunt aceste functii. 'n faza initiala de constituire a familiei aceste functii erau mai numeroase si mai ample decat cele acceptate actual, constituind in societatile prestatale nuclee sociale autar&ice, din care se vor dezvolta mai apoi formele superioare de organizare politico - "uridica a societatii, fapt pus in lumina, indeosebi, de promotorii teoriei patriar&ale a originii statului. Pentru a se putea face o comparatie si o analiza cantitativa, s-a propus un model ideal, cu zece functii si anume! biologica, demografica, economica,
--

politica, "uridica, etica, religioasa, educativa, psi&ologica individuals si psi&ologica sociala, model ce poate lua forma unei diagrame polare functionale.-; 'n opinia e%primata in acest sens de catre '. 2ilipescu, familia indeplineste urmatoarele functii! de perpetuare a speciei umane# economica si educativa. 6deram la parerea sustinuta de catre '. Mitrofan si ). )iuperca, in conformitate cu care distingem urmatoarele functii! biologica *se%uala si reproductiva+, economica, de socializare si de solidaritate. in perspectiva functionalitatii familiei am putea indica factorii care au puterea de a modifica sau de a favoriza modificarea acestor functii. 6cestia pot fi grupati in doua categorii si anume! factori e%terni si factori interni. 5actorii e terni sunt e teriori familiei, dar actioneaza foarte puternic asupra ei. intre cei mai importanti, ar putea fi enumerati urmatorii! - caracterul totalitar sau democratic al societatii, cu implicatii ma"ore asupra solidaritatii familiale si socializarii descendentilor# - nivelul de dezvoltare economica al societatii, ce are repercusiuni in principal asupra functiei economice si celei reproductive# - legislatia si politicile sociale, cu impact asupra functiei reproductive# - nivelul general de instruire si educatie, cu rol in realizarea functiilor de socializare si reproducere. 5actorii interni sunt interiori familiei si pot fi "incriminati" mai usor atunci cind se pune problema disfunctiilor ce pot aparea. Printre cei mai importanti ar putea fi enumerati! - dimensiunea familiei, cu implicatii in realizarea socializarii si a solidaritatii# - structura familiei cu implicatii asupra functiei economice si reproductive# - diviziunea rolurilor 3i autoritatii, cu repercusiuni in principal asupra functiei de solidaritate. 2actorii amintiti nu actioneaza doar asupra functiilor enumerate. 3i aceasta, pentru ca perturbatiile intr-o functie antreneaza modificari in toate celelalte, desigur, intr-o proportie mai mare sau mai mica. 5unctia biologica cuprinde doua componente - se ualitatea si reproducerea 1procrearea2. 6nalizand raportul dintre aceste doua componente, O. 5vola in lucrarea 1Metafizica se%elor 1 concluzionea@a
6drian Pricopi, &asatoria in dreptul romdn, 5ditura 4(M'$6 45I, p. .0.
It%

'on P. 2ilipescu, Tratat de dreptul familiei, 5ditura 644, 9ucureGti, .::7, p. ,.

..0

ca se%ualitatea 3i reproducerea se gasesc intr-un report invers proportional! 1cu cat e mai puternic unul din cele doua elemente, cu atat celalalt e mai slab. Prin urmare, daca la limita inferioara se afla Tnmultirea fara nici un fel de dragoste se%uala, la limita superioara se afla o dragoste se%uala asociata, c&iar cu o e%cludere completa a reproducerii1.-> 4egat de componenta se%uala, putem evidentia faptul ca in ultimele decenii se acorda o importanta tot mai mare performantelor se%uale, ceea ce are drept urmare adoptarea unor serii de comportamente, de regula, vinovate , de satisfactia@nesatisfactia indivizilor fata de relatia de cuplu, de continuitatea 3i viabilitatea maria"ului. 4a baza acestei 1e%plozii1 a fenomenului se%ualitatii stau fie factori obiectivi *de e%emplu, maturizarea se%uala mult mai timpurie a generatiilor moderne, comparativ cu cele anterioare+, fie factori subiectivi *de e%emplu, scoaterea in evidenta a caracteristicilor se%uale, care se practica la diferite parti ale corpului! folosirea cordoanelor stranse ce accentuiaza linia soldurilor, dezvoltarea sanilor prin diverse te&nici 3i metode etc.+. Orgia se%ului la care asistam astazi, filmele se%S, pornografia invadatoare, se% s&opurile etc., reprezinta o actiune a reprimarii unitatii dintre se% 3i sentiment, fiindca atata timp cat se%ul este vulgarizat, fiziologizat, debarasat de orice obligatie, se%ul nu mai este spirit, aventura, noutate, descoperire s" daruire. 2uasto 6ntoni precizeaza cu amaraciune! 1toti e%alta astazi viata, dar continua sa e%alte si ceea ce distruge viata, 3i anume, sciziunea sc&izofrenica dintre se% 3i sentiment, dintre dragostea sacra si dragostea profana...1.-: Relatia se%elor, casatoria 3i familia sunt astazi cuprinse in analize statistice 3i observatii empirice, oferindu-ne un tablou pe cat de diversificat, pe atat de confuz 3i greu previzibil in evolutia sa. Mi3carea generoasa a terapiilor de familie si multiplicarea strategiilor de asistenta 3i consiliere premaritala, maritala sau de mediere a violentei in familie, incearca sa ofere raspunsuri, posibilitati, sperante. 'n ceea ce priveste a doua componenta, procrearea a constituit o permanenta in evolutia institutiei familiei. 6ceasta functie, care se mai numeste de reproducere a populatiei, are la baza faptul ca familia este o realitate biologica, formata prin uniunea dintre barbat si femeie 3i prin
->

procreare.;/ 6tracGia catre se%ul opus este inerenta naturii umane, dupa cum tot astfel este 3i nevoia de a avea 3i a create copii. )opiii constituie, in cadrul familiei, un puternic factor de coeziune, de ec&ilibru moral s" "uridic, de potentare a sentimentelor, de bucurie 3i de incredere in viitor. 4a nivelul cuplului con"ugal, fertilitatea poate fi influentata de! varsta sotiei, durata casatoriei, starea de sanatate a cuplului, dorinta cuplului de a avea copii, nivelul de instruire al partenerilor, anga"area profesionala a sotilor, utilizarea mi"loacelor contraceptive etc. ar conditiile naturale de dezvoltare a familiei trebuie sa fie privite in stransa legatura cu relatiile sociale, atat din cadrul familiei, cat 3i din societate. 6ceasta functie asigura reproducerea populatiei, deoarece fara perpetuarea speciei umane societatea este de neconceput. 63a cum copiii reprezinta viitorul natiunii, cre3terea populatiei depinde, in mod nemi"locit, de structura economica a societatii, de structura anumitor organisme sociale 3i de politica societatii privind natalitatea. 'n aceasta privinta, unele tari promoveaza o politica de stimulare a natalitatii, iar altele de franare a sporului populatiei, politica demografica fund esentiala in elaborarea diferitor strategii. Spri"inirea 3i stimularea cre3terii natalitatii se realizeaza, in mare parte, prin mi"loace "uridice. 'n ceea ce prive3te legislatia nafionala, in acest sens, s-ar putea mentiona Botarirea Guvernului Republicii Moldova cu privire la Programul national de asistenta in planificarea s" prote"area sanatatii reproductive pentru anii .::: - ,//7. 4a cele spuse se pot adauga 3i motivele de ordin religios, legate de gri"a pentru sufletul celor decedati, fapt cu valoare generala in trecutul omenirii 3i care a imprimat familiei caracterul unei comunitati de cult, grupate in "urul altarului domnesc. Vec&ii inzi considerau obligatorie prezenta copiilor in familie, la fel populatiile din Orientul 6propiat s" 'ndepartat. Romanii stabileau ca principal obiectiv al casatoriei dobandirea de urma3i. $u ultimul rol il are 3i asigurarea continuitatii patrimoniului familial. 5unctia economica. 2amilia, pentru a e%ista, trebuie sa-3i asigure venituri suficiente *eel putin+ pentru satisfacerea nevoilor de baza. 6tat timp cat reu3e3te acest lucru, ea se poate concentra mai multor asupra realizarii celorlalte functii. 'n caz contrar, se pune in pericol, nu numai realizarea acestora, ci insas" e%istenta familiei ca institutie sociala. 6ceasta functie este eel mai strans dependenta de tipul de societate, de
;/

lolanda Mitrofan, )ristian )iuperca, 'ncursiune in psi&osociologia 3i psi&ose%ologia familiei, 5ditura PR5SS 1Mi&aiela1 SR4, 9ucure"ti, .::>, p. .>/. -: 'bidem, p. .0. ..-

6. 'ona3cu, M. Mure"an, M. )ostin, V. (rsa, 5amilia gi rolul ei in societatea ..., )lu", 5ditura acia, .:;?, p. ?. ..@

nivelul ei de dezvoltare social-economica, evolutia ei fiind constants in timp. Societatea traditionala avea ca principal criteriu al optiunii maritale calculul economic. 3i societatea contemporana apeleaza la acest calcul economic, daca nu ca fundament al constituirii unui cuplu, atunci ca interogatie privind necesitatea formarii unei familii. 'n practica, functia economica a familiei are mai multe aspecte, printre care! latura productive, ce vizeaza asigurarea de venituri din activitati in cadrul familiei si evitarea de c&eltuieli prin acoperirea unor necesitati ale membrilor familiei de catre familie insasi, in interiorul acesteia# in ce masura si in ce mod familia asigura sau nu insusirea unei profesii de baza de catre descendenti# latura financiar-contabila, care consta in administrarea unui buget comun de venituri si c&eltuieli, indiferent daca provin din munca in gospodarie sau din activitati desfasurate in afara acesteia Prin trecerea de la familia e%tinsa la cea nucleara s-au redimensionat componentele functiei economice, atat in ceea ce priveste productia de bunuri, cat si in administrarea bugetului de venituri si c&eltuieli. 6stfel, familia nu mai este o uniune productive autosuficienta, membrii ei fiind dependenti de veniturile castigate in afara gospodariei. S-a modificat si componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor. Transmiterea ocupaGiilor de la parinti la copii se intalneste din ce in ce mai rar, iar pregatirea profesionala in institutiile de invatamint devine din ce in ce mai costisitoare, latura financiara suferind si ea importante modificari. )riza economica in care a intrat tara noastra alunga sute de mii de parinti si tineri in strainatate in cautare de mi"loace de e%istenta, ceea ce a afectat destul de semnificativ familia si in primul rand - femeile si copiii. Pe acest fundal al migratiei in masa s-au nascut si s-au intarit mai multe fenomene negative, despre care ne vorbesc termenii 1copiii strazii1, 1traficul de fiinte umane1 etc. Responsabilitatea elementara a parintilor si a altor persoane care raspund de copil este reflectata destul de e%plicit in prevederile art.,; al )onventiei cu privire la repturile )opilului! 1Parintilor si oricaror alte persoane, care au in gri"a un copil, le revine in primul rand responsabilitatea de a asigura, in limita posibilitatilor si a mi"loacelor lor fmanciare, conditii de viata necesare dezvoltarii copilului1. 5ste important de amintit faptul ca, in cazul in care parintii nu dispun de cunostintele sau resursele necesare, statul trebuie sa-i a"ute pe parinti in e%ercitarea responsabilitafilor pe care le au, inclusiv prin furnizarea asistentei materiale, cum ar fi alimente, imbracaminte si adapost.
..>

'n acest sens in Republica Moldova au fost adoptate un sir de acte normative, printre care! 4egea cu privire la protectia sociala a unor categorii de populatie *.0./0.,///+# Botarirea Guvernului cu privire la protectia sociala a familiilor cu multi copii *,,./7..::0+# Botarirea Guvernului cu privire la masurile suplimentare de protectie sociala a familiilor cu copii *.?./?..::;+ etc. 6ici se cade sa mentionam ca, desi legislatia s-a imbunatatit treptat, in acelasi timp, starea de fapt in vederea asigurarii materiale a familiilor, in mare ma"oritate, a degradat continuu. 5unctia socializatoare. Socializarea este un proces de transmitereasimilare a atitudinilor, valorilor, conceptiilor sau modelelor de comportare specifice unui grup, in vederea formarii, adaptarii si integrarii sociale a unei persoane. )onform acestei definitii, preluata din ictionarul de sociologie coordonat de ). Xamfir si 4 Vlasceanu, parintii au rolul de a oferi copilului sansa formarii sale sociale, dobandirii ec&ilibrului emotional, integrarii sale in viaGa sociala. 'nsa nu trebuie ignorat faptul ca parintii e%ercita influente educationale asupra copiilor lor prin doua modalitati! in mod direct, prin actiuni mai mult sau mai putin organizate si diri"ate, utilizand o serie de metode si te&nici educative, si in mod indirect, prin metodele de conduita oferite, precum si prin climatul psi&osocial e%istent in grupul familial. 'n cadrul functiei de socializare pot fi specificate urmatoarele subfunctii! .. integral-formativa. 6ceasta subfunctie se manifests mai ales in fazele de inceput ale ontogenezei, cand copiii primesc raspuns la o intreaga avalansa de intrebari, fiind recunoscuta curiozitatea vie si setea lor de cunoastere. Tot in cadrul familiei copiii primesc o ampla informatie in legatura cu utilizarea diferitelor obiecte, unelte etc., formandu-se o serie de deprinderi, priceperi si c&iar aptitudini. Modalitatile de comunicare si posibilitatile intelectuale si afective sunt determinate in mare masura de influentele e%ercitate de catre parinti. ,. psi#o-morala. Pentru indeplinirea eficienta a acestei subfunctii, o mare importanta o prezinta modelele de conduita oferite de catre parinti pe care copiii le preiau prin imitatie si invatare, - precum si climatul educativ in care se e%ercita influentele educationale. Parintii, intre care e%ista frecvente relatii conflictuale sau care manifests atitudini egoiste, oricat vor incerca sa contureze la copiii lor modclc comportamentale pozitive, nu vor putea sa obtina rezultatele scontate. 7. social-integrativa. $ivelul de adaptare si integrare este direct dependent de 1ac&zitiile1 realizate in cadrul grupului familial de
''V

apartenenta. 6stfel, modul de abordare interpersonal, modul de raportare la diferite norme si valori sociale, modul de implicare in viata si activitatea grupala pot fi mult influence de modelele educationale parentale. 4. cultural-formativa. )onsta in formarea si cultivarea gustului cultural-spiritual, a atitudinilor si sentimentelor estetice, a spiritului critic in receptarea unor produse artistice, in dezvoltarea unor capacitati creatoare, in cultivarea atitudinilor 3i simtamintelor religioase etc. 2unctia de socializare a fost afectata si ea de mutatiile lumii contemporane. Sistemul scolar a inlocuit, in mare masura, procesul instructiv-educativ al familiei, inlocuire -datorata atat unor cauze subiective, cat si obiective. 'n acest conte%t putem aminti faptul ca parintii nu mai pot asigura transmiterea de cunostinte copiilor lor, nu le mai pot satisface nevoia de instruire la standardul e%igentelor actuale. 'n alta ordine de idei, lucrand in afara familiei, parintii sunt mai putin timp impreuna cu copiii. 6stfel, ei nu numai ca nu dispun de timpul necesar realizarii unei scolarizaii firesti dar, de multe ori, nici nu au constiinta necesitatii actiunilor educative. in perspectiva educationala se pot contura trei tipuri de familii0 familii inalt educogene, care spri"ina educarea copiilor si realizeaza o legatura stransa cu scoala pentru a asigura controlul activitatilor din aceasta sfera# familii satisfacator educogene, care asigura copiilor conditii de educatie familiala, dar nu organizeaza si controleaza sistematic activitatea in aceasta directie# familii slab educogene, caracterizate prin lipsa educatiei familiale si a controlului parental. 'nsa cea mai mare greseala ramane aceea a considerarii copilului ca o fiinta pasiva, socializabila dupa voia fiecaruia, ignorandu-se faptul ca el este un subiect care gandeste si actioneaza, care intervine constant si direct in procesul propriei sale dezvoltari. O alta greseala este aceea a ignorarii faptului ca socializarea se manifesto pe tot parcursul vietii individului, parintii fund ei insisi supusi influenGelor socializatoare, dincolo de influentele pe care le e%ercita asupra copiilor lor. 5unctia de solidaritate. Solidaritatea este o functie comple%a ce antreneaza toate momentele vietii familiale 3i pe toti membrii acesteia. 5a asigurS unitatea, intimitatea, coeziunea, securitatea emotionala, protecfia si increderea grupului familial. Manifestarea solidaritatii se manifests inca din familiile de origine ale partenerilor, prin modul in care ei au fost pregatiti, educati, orientati spre intelegerea celuilalt, spre oferirea protectiei si afectivitatii. Totodata, solidaritatea familiala nu
.,/

este un dat, ea se construie3te, se perfectioneazS in procesul firesc al vietii de familie, prin concesii 3i a"ustari reciproce ale vietii de familie. 4a asigurarea solidaritatii con"ugate contribuie o serie de factori, printre cei mai importanti numarandu-se! factori anteriori casatoriei si factori posteriori casatoriei. 5actori anteriori casatoriei pot fi! durata convietuirii in concubina"# aprobarea casatoriei de catre parinti# &omogamie etnica si religioasa# concordanGa varstelor si a nivelului de instruire. rept factori posteriori casatoriei sunt considerati! acceptarea modelului egalitar# satisfactia fata de viata se%uala# concordanta privind e%isten"a si numarul copiilor# complementaritate in planul aspiratiilor. 2unctia de solidaritate familiala a cunoscut o diminuare in timp datorata - in special - mobilitatii sociale, mobilitate ce a implicat ruperea locului de munca de eel rezidential. 6cest lucru nu a facut decat sa influenteze negativ solidaritatea familiala, macinata de separarea fizica si afectiva e%istenta intre membrii familiei. O familie poate fi coeziva, ec&ilibrata, armonioasa si functionala numai in cazul, in care solidaritatea se manifests la nivelul tuturor relatiilor familiale si anume! la nivelul relatiilor dintre soti# a relatiilor dintre paiin"i si copii si a relatiilor dintre alti membi ai familiei. Relatiile de familie au un caracter de comple%itate pe care nu-. gasim la alte categorii sociale. 'n cadrul acestor relatii apar aspecte morale, psi&ologice, fiziologice 3i economice etc. intre cei care formeaza comunitatea de viata si interese. 5le desemneaza raporturile "uridice care izvorasc din casatorie, rudenie, infiere, precum si cele asimilate relatiilor de familie. 'n mod obisnuit familia da na3tere la urmatoarele relatii! a2 relatii dintre soti, care apar odata cu inc#eierea casatoriei si se contureazd, se consolideaza in decursul mariajului. Pentru inc&eierea casatoriei este necesar acordul de vointa al viitorilor soti, dar, odata inc&eiata, casatoria devine independents de acest acord de vointa 3i urmeaza a fi carmuita in intregime de normele legale. eci, casatoria inseamna situa"ia "uridicS, in principiu permanenta, a celor casatoriti. 6ceasta situatie "uridica este determinata de reglementarea legala privind casatoria, care devine aplicabila din momentul inc&eierii actului "uridic al casatoriei si care e%ista pe tot timpul cat dureaza raportul de casatorie. 'nc&eind actul "uridic al casatoriei, sotii dau nastere relatiilor de casatorie in urma carora se intemeiaza familia. Toate persoanele casatorite au drepturi 3i obligatii egale in relatiile familiale, indiferent de se%, rasa, nationalitate, origine etnica, limba, religie, opinie, apartenenta politica, avere 3i origine sociala. repturile si obligatiile familiale sunt
.,.

legate de titularii lor si nu pot fi cedate persoanelor terte. Realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor familiale nu trebuie sa lezeze drepturile, obligatiile, libertatile si interesele legitime ale altor membri ai familiei si ale altor cetateni. Odata cu inc&eierea casatoriei intre soti se intemeiaza relatii personale si patrimoniale. Relatiile personale dintre soti cuprind un domeniu foarte vast. O parte din aceste relatii, care sunt reglementate de catre normele dreptului familiei, dobandesc caracter de obligatii "uridice )elelalte relatii personale , ca, de e%emplu, acelea referitoare la stima si a"utor reciproc, au un caracter moral. Printre obligatiile personale dintre soti pot fi mentionate urmatoarele! obligatia de spri"in reciproc moral# obligatia de fidelitate# obligatia de a locui impreuna# indatoririle con"ugale. fn ceea ce priveste relatiile patrimoniale dintre soti, ele sunt carmuite de prevederile legale, in conformitate cu care bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei sunt supuse regimului proprietatii in devalmasie. )apitolul al .7-lea al &odului familiei prevede obligatia de intretinere dintre soti si fostii soti. e fapt, raporturile patrimoniale dintre soti, ca de altfel toate raporturile de familie patrimoniale, sunt subordonate finalitatii relatiilor personale si sarcinilor principale ale familiei. b2 relatii intre parinti $$ copii, relatii care vizeaza modul de relationare cu copiii, strategiile educationale utilizate, precum i metodele fi mijloacele folosite in creIterea i educarea copiilor. )onceptiile privind relatia parentala au evoluat semnificativ, rezonant tranzitiei familiei de la traditional la modern. 'n mod traditional, copilul a fost considerat ca un membru dependent, pasiv si invizibil al familiei. Modelul mamei traditionale se impune prin perseverenta si rigiditate, iar modelul tatalui traditional e acela care asigura educatia propriilor copii de pe pozitia aceluia care are intotdeauna dreptate si ultimul cuvant in orice problema. oar in ultimul timp copilul a inceput a fi 1vazut1, ascultat si respectat. Modelul mamei moderne este a%at mai mult pe dezvoltarea capacitatilor instructiv-formative ale copiilor si mai putin pe constrangere si sc&ematism, iar modelul tatalui modern este mult mai fle%ibil si foloseste mult mai putin metode restrictive. Parintii au dreptul si obligatia de ai da copilului, intr-un mod care sa corespunda dezvoltarii capacitatilor acestuia, orientarea si sfaturile corespunzatoare e%ercitarii drepturilor pe care copiii le au. 6ceste drepturi 3i obligatii a parintilor fata de copii, odata cu asumarea responsabilitatilor pentru
122

bunastarea acestora, trebuie sa fie e%ercitate in interesul superior al copiilor, care trebuie sa creasca intr-un mediu familial, intr-o atmosfera de dragoste, intelegere 3i fericire. Parintii poarta raspunderea pentru dezvoltarea fizica , intelectuala si spirituals a copilului. )opilul trebuie privit ca un individ care 1isi e%ercita1 in mod activ drepturile. (nul din obiectivele educatiei este dezvoltarea respectului pentru parintii copilului. c2 relatiile dintre alte persoane care fac parte din familie. (n rol aparte in cadrul acestor relatii ii revine ansamblului de relatii interpersonale dintre copiii ce apartin aceleiasi familii *relatii fraternale+. 6ceste relatii au un rol important in procesul devenirii personalitatii, contribuind la formarea unor structuri atitudinal-relationare necesare pentru adaptarea si integrarea in relatiile e%trafamiliale. Relatia fraternala poate genera doua tipuri de situatii! una in care fratii dezvolta o afectiune reciproca si o solidaritate durabila, si alta in care fratii amplified rivalitatea si accentuiaza conflictualitatea. 'n cadrul fratriei cu mai multi membri, relatiile pastreaza modelul 1frate mai mare-frate mai mic1, dar se diversifica, se nuanteaza in functie de o serie de factori*se%, varsta etc.+. Pentru primul copii, care pana la aparitia primului frate a fost copii unic, este dominant un puternic sentiment de frustratie, iar reactia de rivalitate fata de noul nascut este deosebit de intensa. (lterior, la nasterea altor frati, rivalitatea copilului eel mare scade, el reactionand in rol 1parental1 fata de cei mici. 4ocul mi"lociu in familie este pozitia in care conflictele dintre identificari ating punctul ma%im, deoarece el nu poate deveni nici 1eel mai mare1 si nici 1eel mai mic1. (ltimul nascut centreaza de obicei atentia mediului familiei, beneficiind de indulgenta si bunavointa parintilor si fratilor mai mari, devenind preferatul si, deseori, rasfatatul familiei. Prin urmare, relatiile fraternale sunt foarte comple%e si genereaza situatii uneori neprevizibile. Tocmai de aceea, relatia parentala este foarte importanta, ea avind rolul de tampon al divergentelor ce pot aparea intre frati. Odata cu trecerea de la familia e%tinsa la familia nucleara s-a diminuat esential si relatiile dintre bunei si nepoti. Totusi, aceste relatii continua sa persiste printre relatiile familiale, fiind e%pres reglementate in &odul familiei. 6stfel, art. -?, alin . prevede! 1 9unicii, fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cu acesta. aca parintii copilului *unul dintre ei+ le refuza acest drept, autoritatea tutelara ii poate obliga sa-. respecte1. 2ratii si surorile minore, care necesita spri"in material, in imposibilitatea intretinerii lor de catre parinti, au dreptul la intretinere de
.,7

la surorile si fratii ma"ori apti de munca, care dispun de mi"loace suficiente. 'n imposibilitatea intretinerii copiilor minori de catre parinti, aceasta obligatie cade si pe umerii buneilor, daca ei dispun de mi"loace suficiente, dupa cum si nepotii apti de munca au obligatia de a-3i intretine buneii inapti de munca. Obligatia de intretinere e%ista si intre copiii 3i parintii vitregi, intre copiii ma"ori apti de munca si care dispun de suficiente mi"loace si educatorii lor, care i-au intretinut si educat cand erau minori. 3 3. .volutia structurilor de tip familial 3.1. De la promiscuitate la familia moderna Pe primele trepte ale dezvoltarii, cand omul abia se desprinde din starea animalica, domina instinctul se%ual, ceea ce i-a determinat pe ma"oritatea cercetatorilor sa emita ipoteza promiscuitatii. Promiscuitatea se refera la interactiuni se uale nediscriminatorii, neinfrdnate, in afara cdsdtoriei 1J se in afara regulilor"2. 'n societatile promiscule, orice barbat poate fi eligibil pentru contactul se%ual cu orice femeie nefiind respectate barierele sau legaturile de sange. Relatiile promiscule ascund adesea relatiile amintind de cele dintr-un grup de alienati. Supravietuirea fiecaruia, in acest caz, este problema de baza. O data depasit, stadiul promiscuitatii, apare cea mai vec&e forma a familiei, reprezentand casatoria intre cativa barbati si cateva femei. &dsdtoria in grup 1poliginandria2 este cea mai vec#e forma a familiei, reprezentand cdsdtoria intre cativa barbati si cateva femei. 5ste putin probabil sa fi e%istat un orice societate o dominanta a acestui tip de uniune *asociere+ familiala, el fiind mai curand un construct teoretic, decat o forma matrimoniala institutionalizata. aca e%istenta relatiilor se%uale in grup se practica, totusi casatoria in grup este, in fapt, ine%istenta. 3i aceasta din ratiuni de ordin practic, ea neavind nici un fel de avanta"e in raport cu alte forme maritale. aca facem abstractie de aceste doua forme de convietuire in care familia, ori nu e%ista, ori este pusa serios sub semnul intrebarii, putem sustine ideea urmatoare! in istoria formelor de viata familiala, variatia geografica a cutumelor, morale, factorilor religiosi si socio-culturali e%plica e%istenta unor forme specifice de organizare a vietii familiale, dintre care poligamia si monogamia sunt cele fundamentale. )riteriul de baza care le separa se refera la practicile se%uale 3i maritale dominante. Poligamia reprezintd un principiu acceptat de unele popoare,
.,0

conform cdruia cdsdtoria se poate realiza intre un partener de un se si mai multi parteneri ai celuilalt se . 5a are doua forme - poliandria si poliginia. Poliandria reprezintd "forma defamilie", alcdtuitd din ofemeiemamd, copiii ei si doi sau mai multi barbati. 'n plus, pentru ca o femeie sa fie considerata poliandrica, fiecare dintre soti trebuie sa fie tatal al eel putin unuia dintre copiii femeii. 'n acord cu aceasta definitie, poliandria este destul de rara. O trasatura specifica in casatoria poliandrica este ca barbatii au avut, de regula, anumite relatii intre ei, anterioare casatoriei. )el mai frecvent ei sunt frati sau asociati in 1afaceri1. 'n cazurile clasice, poliandria este asociata cu conditiile grele de e%istenta, care favorizeaza o atitudine sociala pozitiva fata de barbati *ca fiind mai apti sa faca fata conditiilor vitrege de viata+ si descura"eaza nasterea fetelor. 5a serve3te unui dublu scop! sa ofere o femeie mai multor barbati si sa se asigure subzistenta cu a"utorul mai multor sustinatori economici barbati, situatie mai avanta"oasa decat in cazul unuia singur. 'n afara factorului economic, e greu de sustinut un alt beneficiu al poliandriei ca forma de familie. eterminarea paternitatii devine o problema, iar sentimentul geloziei trebuie sa fie sub un control constant. Poliginia reprezintd cdsdtoria unui barbat cu una sau mai multe sotii. 6ceasta forma de convietuire este foarte raspandita, uneori c&iar si in societatile in care domina monogamia, dar care permit, alternativ, poligamia. 5a este larg practicata in 6frica, dar este condamnata de 9iserica in tarile de religie crestina. eoarece un e%ces al femeilor singure este putin probabil in societatile poliginice, problemele cu care se confrunta ele tin de cresterea rivalitatii, ostilitatii si geloziei intre sotii. e aceea, pentru a putea supravietui, o familie poliginica trebuie sa functioneze dupa reguli stricte si clare, care sa guverneze o diviziune corecta a sarcinilor si o afectiune egal distributive din partea sotului. 'n anumite societati poliginice, ec&itatea poate fi intarita prin restrangerea casatoriei multiple la surorile primei sotii. 6ceasta este cunoscuta sub numele de 1sororal polSgSnS1 si se refera la un aran"ament contractual prin care un barbat se anga"eaza sa-3i ia toate nevestele din acelasi grup familial. )and o sotie decedeaza sau este sterila, ea este inlocuita de una din surorile sale. 'n mod similar, e%ista o practica prin care un barbat este obligat sa se casatoreasca cu vaduva fratelui sau decedat *un obicei numit in engleza 1levirate1+. Poliginia este considerata, de catre cei care o practica, o forma de prestigiu si de profit, dar numai barbatii bogati isi permit casatoriile multiple, intrucat este necesar sa se ac&ite un pret al logodnicei.
.,?

-onogamia reprezinta forma de casatorie intre un singur bar bat i o singurd femeie. 5a a inregistrat pe diferite trepte ale evolutiei istoriei societatii nuante specifice. Sociologul francez O. Stoetzel sublinia! 1asemanarile intre familiile monogame din diferite societati sunt pur formale, deoarece continutul, structura, functiile, semnificatia lor sociala si culturala sunt diferite1. 2amiliile monogame cele mai cunoscute si care au avut ponderea cea mai importanta de-a lungul timpului sunt - familia e%tinsa *caracteristica societatii traditionale+ si familia nucleara *caracteristica societatii moderne+. 5amilia e tinsa include relatii relative si nonrelative intre membrii care locuiesc in acelasi spatiu 1camin2 si care reprezinta doua-trei generatii reunite si, uneori, colaterale 1fratii2. 2amilia e%tinsa subordoneaza familia nucleara, fiind formata, adesea, de eel putin doua familii nucleare *bunici, parinti si copii+ si dispunand de un sistem de reguli si norme de convietuire care sa perpetueze de la o generatie la alta. )aracteristica ei functionala este conservatorismul, pastrarea traditiilor, obiceiurilor si stilului familial dominant, pe cat se poate. 'n familia e%tinsa sistemul valorilor etico-religioase si c&iar culturale au un grad de inertie si transmisibilitate mai mare. Paternurile educationale sunt mai rigide iar 1asteptarile1 intregii familii fata de fiecare membru al sau sunt mai uniforme si mai previzibile. Traind dupa regula circulatiei *istoria se repeta+, familia e%tinsa confera membrilor sai un sentiment de apartenenta si securitate, relativ inalt. esi anga"eaza conflicte intra si intergenerationale, acest tip de familie ridica bariere psi&ologice de netrecut in calea destramarii nucleelor familiale sau tendintelor centrifuge ale acestora. Propunandu-si pastrarea coeziunii si stabilitatii ea nivelul intregului sistem familial, defavorizeaza adesea evolutia si calitatea relatiilor intime, diminuand perspectiva de 1crestere si dezvoltare1 a personalitatii sotilor in rolurile masculine si feminine. 6vind drept scop de baza reproducerea grupului social, familia traditionala actioneaza dincolo de indivizi, ca o modalitate institutionala ce se bizuie pe solidaritate mutuala elementara. 15le isi asuma, la un moment dat, trecutul colectiv si garanteaza viitorul1, devenind spatiul in care cuplurile parentale transmit copiilor 1riscul si sansa e%istentei1.;. 5amilia nucleara redusa la soti si copiii lor necasdtoriti 1proprii sau adoptivi2, este 1in variantele ei armonioase, sanatoase2 o structura
;.

democraticd, bazata pe consens, egalitate si complementaritate a rolurilor de sot-sotie, precum si de o participare crescdndd a copiilor. 6legerea partenerului in cadrul acestui tip de familie este motivate de afectiunea mutuala si de libertatea optiunii, scopul sau fiind fericirea ambilor soti si a copiilor lor. )uplul modern este profund marcat de libertatea alegerii si de e%ercitarea dreptului la autodezvoltare, iar cind sentimental iubirii dispare , cuplul isi pierde ratiunea de a fi si, de cele mai multe ori, se separa. 6sa se e%plica de ce cuplul modern este mai e%pus instabilitatii, divortul emotional fiind mult mai frecvent decat divortul legal, dar ambele survenind cu o frecventa mereu in crestere in lumea contemporana. 'n conditiile vietii moderne, in special in marile aglomerari urbane, familia nucleara isi construieste un nou stil de viata, caracterizat prin concentrarea afectiva, comunicationala si actionals, separarea treptata *uneori rapida+ de intreaga ramificatie de rudenie, ceea ce ii confera o independents proprie, cu marcata posibilitate de autoconducere si autodezvoltare. esprinderea familiei con"ugate de familia e%tinsa implica o noua structura de raporturi a acesteia cu e%teriorul si, in primul rand, cu familia de origine. in punct de vedere psi&ologic, familia nucleara are o posibilitate crescuta de asigurare a suportului emotional, de satisfacere a nevoilor de securitate, protectie si apartenenta ale fiecarui membru, precum si a nevoilor de comunicare si dezvoltare a personalitatii. 6ceasta nu inseamna ca toate aceste nevoi sunt satisfacute automat pentru fiecare membru al nucleului familial, doar ca urmare a apartenentei lui la acesta. )rescand in intimitate, relatiile interpersonale sunt mult mai complicate si presupun un grad de 1competenta relationala1, bazat pe fle%ibilitate si creativitate. )reativitatea interpersonala in cuplul marital devine o conditie indispensabila a dezvoltarii capacitatii familiei de a face fata stresurilor e%terne si interne. 3.2. ?endinte si mutatii in familia moderna aca societatea traditionala era relativ rigida in materie de stabilitate a valorilor familiale, a stilului de viata con"ugal, atunci societatea moderna modifica fundamentul solid al familiei, conferindu-i noi roluri si destinatii. 5venimentele lumii contemporane ne pun in fata unei game orbitoare si stridente de noi optiuni in materie de relatii familiale. 6tat relatiile dintre soti, cat si relatiile dintre parinti si copii, devin din ce in ce mai comple%e. Prezentul impune si tinde sa
.,;

'olanda Mitrofan, )ristian )iuperca, )ncursiune in psi#osociologia $i psi#ose ologiafamiliei, 5ditura PR5SS 1Mi&aiela1 SR4, 9ucure3ti, .::>, p. ,?.
126

generalizeze variate tipuri de relatii dintre barbati si femeie. Putem fi casatoriti, divortati, vaduvi, celibatari, putem trai 1impreuna cu cineva1, 1pe linga cineva1 sau 1printre relatiile cuiva1. Putem alege un stil de viata fara copii sau putem ramane cu copilul, renuntand mai degraba la sot*ie+. (n lucru este limpede - societatea contemporana favorizeaza declinul familiei nucleare, oferind in loc o mare varietate de alternative, care mai de care mai deosebite si puternic diferentiate. rept urmare, conceptului clasic de 1structure a familiei1, teoretizat si operationalizat in literatura de specialitate, tot mai insistent i se asociaza conceptul de 1restructurare a familiei1. 6cest nou concept se refera la noile tipuri de familii *tot mai frecvente in ultimii ani in lume+, la particularitatile si disfunctiile acestora. Vom incerca in continuare sa prezentam, in linii generale, unele tipuri constitutive ale familiei. restructurate, indicand doar unele elemente specifice fiecareia. &elibatul reprezinta un model de menaj in care individualitatea se afirmd in deplind libertate. 5l a crescut foarte mult in ultima vreme, mai ales in S.(.6., Germania, 2ranta etc. e e%emplu, in S.(.6. intre anii .:;/ - .:;> numarul persoanelor in varsta de la .0-70 ani, care traiau singure, aproape s-a triplat, crescand de la .,? milioane la 0,7 milioane. 3ansele de a deveni celibatar dupa 7? de ani sunt mai mari, insa ele trebuie analizate diferentiat. 6ceste sanse sant mai scazute pentru barbatii cu studii superioare decat pentru muncitori, pe cand pentru femeile care au o diploma, ele sunt mai mari decat pentru cele fara studii. O e%plicate a acestui fapt o ofera 2. SinglS, care considers ca barbatii evita femeile prea instruite, deoarece se tern de pierderea unei parti din 1puterea1 lor in cadrul cuplului, in timp ce femeile intelectuale evita casatoria, deoarece aceasta le ingreuiaza continuarea carierei profesionale. 9arbatii divortati sunt in mai mare masura dispus" sa-s" transforme celibatul intr-o casatorie, dar recasatorirea femeii divortate ramane mai putin frecventa decat cea a barbatilor. 2emeile raman singure in numar mult mai mare 3i pe perioade mai indelungate. )auzele e%tinderii fenomenului de celibat sunt atat de natura obiectiva, cat si subiectiva. Printre cauzele de natura obiectiva ar putea fi! cauze de ordin se%ual *impotenta se%uala, infantilism genital etc.+# cauze de ordin psi&o-relational *lipsa unor aptitudini pentru parteneriat, stari depresive, comple%e de inferioritate etc.+# cauze de ordin material

*constrangeri economice, lipsa locuintei etc.+. Printre cauzele de ordin subiectiv ar putea fi! e%istenta unor imagini deformate asupra familiei 3i a sarcinilor ei# lipsa de cura" 3i asumarea responsabilitatilor familiale 3i parentale# psi&otraume, datorate conflictelor con"ugate grave din familia de origine etc. Totusi, o serie de avanta"e fac preferabil celibatul, printre acestea numarandu-se! independenta economica 3i libertatea personala# varietatea 3i sc&imbarea# accentul pus pe realizarea profesionala. 'n acela3i timp, celibatul se confunda cu o serie de probleme de ordin psi&ologic s" social, cum ar fi! sentimentul de frustrare in raport cu colegii, cunoscutii sau rudele care i3i au familiile lor# sentimentul de culpabilitate fata de sine si fata de societate# sentimentul izolarii si abandonului, sentiment ce se aecentuiaza odata cu inaintarea in varsta. )onsecintele celibatului sunt multiple s" comple%e. 'n primul rand, se diminueaza nuptialitatea 3i natalitatea, ceea ce poate antrena dezec&ilibre demografice pe termen lung. 'n al doilea rand, este ma%imalizata funcGia economica 3i minimalizata functia de solidaritate, datorita faptului ca celibatarul acorda o importanta deosebita varietatii si sc&imbarilor. 2unctia de socializare lipseste, pentru ca acest model de mena" se caracterizeaza prin lipsa urmasilor, deci aceasta functie nu se poate manifesta. &uplul fara descendenti reprezinta o forma a restructurdrii familiei, un model spre cate se orienteaza o parte semnificativa a populatiei tinere. Ponderea cea mai ridicata a familiilor fara copii este intalnita la cuplurile urbane 3i la care sotia urmeaza o cariera profesionala, statistic procentul acestor familii variind intre ./ - ,/P. in societatea traditionala, cuplurile fara descendenti erau putin frecvente 3i, in mod obi3nuit, erau fie obiectul compatimirii, fie al dezaprobarii. 'n societatea moderna, cuplurile fara descendenti au depas"t stadiul dezaprobarii deoarece s-a sc&imbat insasi filosofia asupra rolului copilului in cadrul vietii de familie. 6cum parintii traiesc mai mult pentru ei 3i mai putin pentru realizarea in viata a copiilor lor, ceea ce ii face sa e%tinda pe durata a cat mai multor ani posibili absenta unui copii in familie. 63a a a"uns sa se impuna stilul de viata fara copii, care marc&eaza mutatia de la 1familia a%ata pe copii1 la 1familia a%ata pe adulti1. Printre motivele ce determina aceasta mutatie a familiei pot fi specificate! dorinta partenerilor de a fi independenti in relaGia lor fata de copii, aparitia carora ar restrange sfera activitatilor, precum 3i aparitia unui sir de responsabilitati parentale faGa de ace3tia# emanciparea femeii
.,:

.,>

- renuntand la pozitia de gospodina casnica, supusa sotului 3i societatii, se pare ca multe femei au renuntat si la maternitate# dificultatile economice cu care indivizii sunt confruntati in societate! soma", lipsa unci slu"be stabile, venituri foarte mici etc. eci, proliferarea familiilor fara copii este o alternative, in parte dorita, in parte impusa. )uplurile fara descendenti comporta o serie de particularitati. 5le nu satisfac sarcini semnificative ale familiei, caracterizandu-se prin deficit de structure. 6stfel, cuplurile fara descendenti nu asigura reproducerea biologica, apreciata ca functie fundamentals a cuplurilor. 6poi nu realizeaza functia de socializare, data fiind absenta descendentilor. )omparativ cu familia nucleara, familia fara copii ma%imalizeaza functia economica 3i se%uala. 4a prima vedere, ma%imalizarea acestor functii ofera deplina satisfactie cuplului, care se vede in ipostaza unei vieti lipsite de gri"i, in acelasi timp, inflacarate si pasionale. ar nu pot fi ignorate frustarile si neimplinirile generate de lipsa copiilor * lipsa care, de cele mai multe ori, este ulterior regretata+. &oncubinajul 1uniunea libera2 reprezintd un model de asociere, un mod de a trdi impreuna al cuplurilor #eterose uale, in afara institutiei casatoriei. $u se deosebeste foarte mult de familia nucleara, deoarece realizeaza ma"oritatea functiilor si se confrunta cu aceleasi probleme cu care se confrunta cuplurile casatorite. Preferinta pentru concubina" a devenit atat de frecventa, incat a zdruncinat destul de semnificativ atitudinile sociale steriotipe care nu acceptau acest mod de convetuire. Popularitatea unei astfel de relatii are la baza o multitudine de cauze ce pleaca, fie de la constientizarea faptului ca uniunea libera este un mod mai economic, mai placut si mai confortabil de a trai impreuna, fie de la dorinta unei relatii intime emotionale nesubordonate vreunui contract legal. 4a acestea se adauga si satisfacerea trebuintelor se%uale la un nivel superior. Optiunea pentru concubina" incearca sa satisfaca prin con"ugare nevoia de dependents 3i identificare cu cea de autonomic, anga"and implicarea afectiva plenara, negand aspectul institutional al relatiei 3i e%altandu-. pe eel al libertatii si plenaritatii de manifestare, pe masura satisfactiei mutuale si a nevoilor autentice de a fi impreuna. )are ar fi, totusi, avanta"ele ce au dus la anga"area frecventa a tinerilor in acest mod de convetuire< Ma"oritatea speciali3tilor insista asupra urmatoarelor avanta"e! o satisfactie se%uala crescuta, o mai mare autodesc&idere si sentimente mai intense de intimitate, comparativ cu
130

cuplurile de indragostiGi care nu coabiteaza# o mai mare posibilitate de a se intelege pe ei insis", aceasta 1formula1 evitand bruia"ele 3i parazitarile, atat de caracteristice intalnirilor conventionale 3i curtoaziei# o posibilitate crescuta de realizare a compatibilitatii si o familiarizare cu modurile diverse in care partenerii reactioneaza intr-o varietate de situa"ii# dezvoltarea deprinderilor interpersonale si increderea in construirea unor relatii stranse# un nivel de trai mai ridicat, rezultat din asocierea resurselor economice. 'n acela3i timp, concubina"ul implica 3i un 3ir de dezavanta"e semnificative, printre care! limitarea prematura a e%perientei 1intalnirilor1. Multi tineri se anga"eaza in coabitare dupa ce au consumat un numar relativ restrans de intalniri sau contacte interpersonale, ceea ce limiteaza pentru ei posibilitatea de a intalni persoana cea mai potrivita# perpetuarea rolului traditional al femeii, constand in asigurarea sarcinilor domestice, ceea ce poate conduce consecutiv la unele dificultati in continuarea invataturii si formarea pentru viitoarea profesie, la o restrangere semnificativa a satisfacerii nevoilor proprii etc. (neori, coabitarea "uvenila poate fi in beneficiul barbatului 3i mai putin al femeii# investirea emotionala inegala poate antrena unele tensiuni 3i 1raniri1 narcisice pentru partenerul ce a investit mai multe emotii in aceasta relatie# dezinteresul fata de functia reproductive, ce se manifesta o importanta perioada de timp 3i deseori are urmari nefaste mai ales asupra femeii# complicatiile legale, care sunt posibile in coabitare mai mult decat in orice relatie amoroasa. 5amiliile monoparentale se refera la menajele formate dintr-un singur pdrinte si copiii acestuia, menaje ce pot apare fie in urma divortului sau abandonului familial, fie in urma decesului unui parinte, a adoppei realizate de catre o persoana singurd sau a cresterii copiilor in afara casatoriei. e-a lungul timpului au e%istat mai multe conceptii privind functionalitatea acestui tip de familie, mentalita"ile fund acelea ce au sustinut diversele pareri contradictorii. 6stfel, societatea traditionala, bazata pe familia e%tinsa, dezaproba monoparentalitatea 3i incura"a tendintele de stigmatizare 3i etic&etare fata de cei ce alegeau, voit sau nu, acest 1stil de viata1. Pe de alta parte, in societatea moderna, datorita generalizarii familiei nucleare *formata din ambii parinti 3i copii+, s-a putut realiza mai u3or ruptura faGa de comunitate, sc&imbandu-se s" viziunea asupra acestui tip de mena". )u alte cuvinte, a fost inlocuita conceptia potrivit careia este dezavanta"os pentru copii sa fie crescuti doar de mama sau doar de tati.
131

)ercetarile recente au demonstrat ca familia clasica, din care fac parte doi parinti, nu este atat de importanta pentru cresterea copiilor pe cat s-a crezut pina acum. Ma"oritatea psi&o-sociologilor conc&id, in esenta, ca este mai indicata pentru copil o familie monoparentala, decat una bantuita de certuri si probleme. e aceea, daca in trecut se considera ca familiile cu casatorii nereusite trebuie sa ramana impreuna de dragul copiilor, in prezent multi cred ca este mai bine pentru copii daca parintii se despart, in loc sa-i supuna unui permanent conflict in familie. 2amilia monoparentala prezinta o serie de particularitati fata de tipul clasic complet de familie, aceste particularitati vizand in special redimensionarea functiilor pe care ar trebui sa le indeplineasca. )u alte cuvinte, parintele ramas cu copiii nu mai poate realiza la un nivel optim functiile pe care societatea le atribuie institutiei familiale. e e%emplu, functia se%uala si cea reproductive sunt minimalizate, deoarece separarea fizica dintre soti si greutatea parintelui ramas cu copiii in a-si gasi un partener care sa-i accepte situatia data, sunt factori care impiedica manifestarea si e%ercitarea lor. 2unctia economics este poate elementul eel mai vizibil care influenteaza viata familiilor monoparentale, costul ridicat al vietii antrenand eforturi deosebite din partea parintelui ramas cu copiii. O situatie aparte implica functia de socializare. 4ipsa unui parinte are repercusiuni negative, plecand de la lipsa afectiunii si a"ungand la realizarea unei socialized si integrari firesti a viitorilor adolescenti. 'nsa nu trebuie ignorat faptul ca si familiile complete se implica din ce in ce mai putin in procesul de socializare. 3i aceasta din cauza ca sistemul scolar inlocuieste, in mare masura, procesul instructiv-educativ al familiei, inlocuire datorata atat unor cauze obiective cat si subiective parintii nu mai asigura transmiterea de cunostinte specializate copiilor lor# nu le mai pot satisface nevoia de instruire la standardele e%igentelor actuale# nu numai ca nu dispun de timpul necesar realizarii procesului instructiv-educativ, dar de multe ori nici nu au constiinta necesitatii actiunilor educative. Ma"oritatea parintilor singuri sunt femei. Putine dintre mamele divortate incredinteaza custodia copiilor tatalui. Principalele probleme cu care se confrunta mamele singure ar fi! ele se pot astepta la e%perienta dificultatilor financiare, copiii, deseori devenind un suport economic pentru aceste familii# datorita faptului ca isi asuma sarcini nespecifice rolului ei de femeie, care ii cer eforturi suplimentare, ele nu pot obtine performante in indeplinirea sarcinilor de la serviciu# se sc&imba manierele in relatiile cu copiii, ceea ce voaleaza barierele dintre adult si copil, iar in multe cazuri mama isi imparte rolul parental cu
.7,

primul nascut, care este nevoit sa-si dezvolte maturitatea in devans, deseori nefiind pregatit s-o faca. 2amilia monoparentala, condusa de tati, constituie o minoritate in cadrul acestui tip de familie. Totusi, in ultimii ani ea a devenit mult mai frecventa si procesul este in ascensiune. 'n general, barbatii tati-singuri dispun de o educatie mai completa decat femeile in aceasta situatie. 5i dispun de o mai mare libertate financiara decat mamele singure# se implica, de obicei, mai putin in sarcinile domestice, iar ca urmare mai putin este afectat rolul lor de baza. 'n ceea ce priveste viata personala, cei mai multi dintre barbatii, tati-singuri nu isi fac imediat planuri de recasatorire pentru viitorul apropiat, fiind discreti in comportamentul lor. atorita implicarii lor emotionale in raportul cu copiii, apare un 1declin1 al e%perientei lor in activitatile sociale, evitand activitatile sociale care implica prezenta unor cupluri casatorite. Participarea lor la evenimentele sportive e mai redusa, dar creste implicatia in activitati politice, de studiu. &asatoria desc#isd este un model de convietuire aflat intre concubinaj si familia nucleara. 5a se suprapune peste valorile si stilul de viata al concubina"ului, dar, in acelasi timp, se aseamana cu familia nucleara prin oficializare si structura. )asatoria desc&isa face loc posibilitatii de sc&imbare a partenerului, daca aceasta este in interesul fiecaruia si al cuplului ca intreg. Prin acest tip de casatorie, cuplul con"ugal redevine cuplu, iar legalitatea si institutionalitatea il apara de stigmatele si etic&etarile ce-. pot incon"ura. )onstientizarea acestui stil de viata poate avea efecte benefice asupra indivizilor, daca plecam de la faptul ca aceasta forma de casatorie reduce stresul cotidian, caruia ii suntem supusi inevitabil cu totii. Sc&imband principiile unei casatorii traditionale clasice, persoana are o libertate pe care altfel nu o avea, poate decide singura intr-o lume care o obliga sa adopte anumite comportamente, poate visa ca viitorul ii va aduce partenerul dorit in locul celui care se plafoneaza in cotidian, poate sc&imba ceea ce crede de cuviinta, provocandu-. in felul acesta si pe celalalt sa se sc&imbe. )u toate acestea, casatoria desc&isa ridica si unele semne de intrebare privind sensul fidelitatii mutuale si al nivelurilor de acceptare a evenimentelor infidelitatii comise in numele 1progresului1 ambilor parteneri. e asemenea, ea ridica multe 1capcane psi&ologice1 legate atat de socializarea copiilor, cat si de solidaritatea con"ugala 3i filiala. 5amiliile reconstituite sau comasate reprezinta modele de convietuire, in care partenerii au mai fast casdtoriti si au descendenti
.77

din mariajele anterioare. )uplul reconstituit reuneste astfel copii din mai multe uniuni familiale, la acestia adaugandu-se, deseori, descendenti comuni. 'n aceste conditii, este de la sine inteles ca familia comasata se confrunta cu o multitudine de probleme, comple%e si dificile, din perspectiva functionalitatii si viabilitatii. Problemele familiei comasate fin de specificul relatiei din sistemul familiei structurate dupa recasatorire# de riscul repetarii anumitor erori din maria"ele anterioare si de relatiile cu e%consortii. 6deseori, parintii vitregi au un comportament neadecvat fata de copiii vitregi, mai ales legat de atitudinile si relatiile acestora cu parintii naturali. Pe de alta parte, pentru copii recasatorirea parintelui creeaza cateva probleme reale, cum ar fi urmatoarele! - copilul se confrunta cu situatia de 1a-si imparti 1afectiv parintele cu noul sot al acestuia. Problema poate fi special dificila pentru baietii care au o atitudine inalt posesiva si protectiva fata de mama lor divortata 3i recasatorita# - copilul se poate teme de o modificare a regulilor in noua familie, ceea ce este , dupa terminarea divortului, o idee si o asteptare realista# - copilul poate resimti din partea parintelui vitreg, asemanator sau diferit, modul de disciplinare pentru comportamente, moduri de a face si gandi cu care s-a deprins sau care erau tolerate de parintele natural.# - copilul se poate invinovati, daca se simte atras sau iubeste parintele vitreg, deoarece s-ar simti simultan neloial fata de parintele necustodial *care poate fi in postura de vizitator de drept+# - copilul trebuie sa renunte la visul sau de a-si revedea parintii impreuna, si aceasta nu-i u3or de facut. 'n consecinta, el poate avea tendinta sa-si creasca ostilitatea fata de parintele vitreg. Printre posibilile e%plicatii ale aparitiei familiei reconstituite ar fi acelea legate de 1nevoia de celalalt1, de nevoia de dragoste 3i solidaritate. oar o pasiune puternica pentru partener si@sau o protectie materials 3i afectiva ar putea "ustifica unirea a doua configuratii monoparentale, bantuite de greutati socio-economice. e cele mai multe ori insa, cei doi factori nu actioneaza con"ugat. e aceea, familiile reconstituite, care au la baza componente afectiv-emotionale vor fi nevoite sa faca fata cu greu dificultatilor economice la care vor fi supuse., iar familiile reconstituite ce isi au temeiul doar pe ratiuni economice vor negli"a latura afectiva, ceea ce - in timp - va duce la tensiuni, frustrari, conflicte. Studiile facute asupra acestor familii au aratat ca, indiferent de cauzele care le-au generat, ele accentuiaza functia de solidaritate, eel
.70

putin in prima parte a e%istentei lor. Solidaritatea ii uneste, ii face sa treaca impreuna peste greutati le in fata carora, in caz contrar, ar fi ramas singuri. 'n general, insa, latura economica este foarte mult afectata, statistic putine fiind cazurile in care familiile reconstituite nu au probleme materiale. e cele mai multe ori socializarea nu se deosebeste prea mult de aceea intalnita in cazul monoparentalitatii. 6stfel, in cazul familiei reconstituite, fiecare parte tinde sa-i acorde mai multa atentie propriului copii, din diferite motive! se teme ca nu va fi acceptat de copilul partenerului de viata, mai ales daca acesta i3i valorizeaza e%cesiv de mult parintele pierdut# nu vrea sa intervina peste modul de socializare al partenerului, peste conduita si sistemul sau de valori care au g&idat, pina la acea varsta, comportamentul copilului# cand banii sunt insuficienti, putini oameni ar accepta sa satisfaca doleantele copilului vitreg, privand necesitatile propriului copii# nu are timp necesar socializarii, in general. esi obstacolele relatiei parinte-copil vitreg sunt reale, multi dintre acestia reusesc sa a"unga la un mod de viata satisiacator, contribuind la structurarea noului sistem familial si c&iar la fericirea noii cFsatorii. 2amiliile reorganizate se aseamana cu cele reconstituite, insa acopera o arie mai intinsa de configuratii. Se numeste familie reorganizata, fie configuratiile alcatuite din doi parteneri divortati sau vaduvi, fara copii, fie acelea in care unul dintre parteneri are descendenti din maria"ele anterioare, fie acelea in care doar un partener a mai cunoscut e%perienta unei relatii legal constituite. 2amiliile reorganizate sunt mai dinamice si, din punct de vedere statistic, sunt mult mai frecvente decat cele reconstituite. in perspectiva functionala, cele doua tipuri de familii au atat puncte comune, cat si puncte distincte. 5le sunt identice , daca avem in vedere functia de socializare, cea de solidaritate si cea se%uala. 5lementele divirgente apar in cadrul functiei economice, care apare mai apropiata de cea caracteristica familiei nucleare. 'n ceea ce priveste functia reproductiva, familia reorganizata isi poate pune problema propriilor descendenti mult mai usor, decat familiile reconstituite, mai ales in conditiile in care partenerii nu au copii din maria"ele anterioare sau atunci cand unul dintre ei se afla la prima casatorie. upa cum am incercat sa evidentiem cu a"utorul descrierilor facute, familia restructurata se caracterizeaza printr-o functionalitate controversata. 6stfel, toate configuratiile - desi foarte diferite - au in esenta un punct comun! nici una nu indeplineste toate functiile atribuite
.7?

in mod clasic institutiei familiei. Mai mult decat atat, fiecare configuratie tinde sa ma%imalizeze unele functii si sa minimalizeze altele sau c&iar sa le ignore. 5 greu de spus daca aceasta situatie induce efecte pozitive sau negative. 4a fel de dificil ar fi sa afirmSm ca, din perspectiva indeplinirii functiilor, familia restructurata nu este o familie normala. (n lucru insS este cert! proliferarea familiei restructurate justifica utilitatea acesteia, ceea ce inseamna ca acest tip de familie raspunde eel mai bine actualei relatii sociale. )u alte cuvinte, societatea care a determinat modificarea familiei nucleare, nu are argumente cu a"utorul carora sa sustinS contrariul si sa condamne nefunctionalitatea sau anormalitatea familiei restructurate. 3.3. .@periment0 neofamiliale i *simulacre* ale familiei actuate Reasezarea si modificarea rolurilor bSrbatilor si femeilor 'n con"uncturile sociale psi&osociopatogene conduc la interactiuni modificate intre se%e care reflects distorsiuni ale asteptarilor mutuale, e%alta competitii, ostilitati si cereri nenaturale, falsificate, transformindu-i pe parteneri, din colaboratori complementari, in doua fiinte ce-si descStuseazS mutual o perpetua criza de identitate, o pierdere si o indepSrtare de sine. Osciland intre teama de singuratate si nevoia de asociere, intre confuzie si cSutare de sens, multi oameni dezamagiti sau doar incercati de viatS, intr-o lume in care pierderea si cautarea identitatii de sine bantuie si ravaseste fiinta, e%perimenteazS sau sunt in cautarea unor noi stiluri de viata. $atiunile avansate din punct de vedere te&nic sunt brazdate astazi de o uimitoare gama de tipuri de familie! casatorii &omose%uale, comune, grupuri de persoane mai in varsta care se aduna pentru a imparti c&eltuielile * si uneori relatiile - se%uale +, grupari tribale in anumite minoritati etnice si multe altele, coe%ists ca niciodata pinS acum. 5%ista casatorii pe baza de contract, casatorii in serie, conglomerate de familii si o varietate de structuri intime. (nele simulacre ale familiei, forme distorsionate de convietuire vor fi urmarite in continuare. 3emicasnicia este un e periment neofamilial, avdnd ca scop prelungirea casatoriei din punct de vedere legal, in ciuda modificarilor si alterdrilor de esentd, care pericliteazd in fond continuitatea acesteia prin degradarea semnificativa a comple ului interrelational marital.
.7-

6ceasta formula de casatorie se intalneste frecvent in cuplurile cu relatii intensiv-conflictuale cronice si constS in adoptarea si e%ercitarea incomplete a rolurilor maritale de catre unul sau ambii soti. 6sa de e%emplu, unul dintre soti este implicat partial in viata familiala, atat ca sot, cat si ca parinte. 5l poate fi anga"at simultan intr-o relatie adulterina, evitand sau abuzand de partenerul con"ugal, isi poate e%ercita partial functiile parentale *asigura suport financiar, negli"and insa total suportul emotional necesar copiilor+ sau poate participa la e%ercitarea in comun al mena"ului, dar nu si la luarea deciziilor financiare etc. O serie de variante ale semicasniciei pot fi urmatoarele! - formula W casa si copiii impreuna , se%ul separat1# - formula W se%ul impreuna, casa si copiii - mai mult tu, distractiile - separat1# - formula W se%ul partial impreuna, casa numai tu, distractiile partial impreuna, copiii - mai ales tu, banii - mai ales eu1. 'n cadrul acestor variante si ale altora posibile se contureaza diverse structuri de cuplu disfunctional, conflicte acute, rivalitati si violente cu impact negativ in socializarea copiilor si adesea in starea de sanatate psi&ica a tuturor. 6lcoolizmul si gelozia in conte%tul infidelitatii, lipsurile financiare si dezordinea in programul de viata sunt frecvent asociate. O alta variants a casatoriei cu roluri maritale incomplet e%ercitate o constituie situatia unor cupluri * imatur - dependente+, care sunt inlocuite sub aspectul e%ercitarii rolului parental si uneori casnico-menager si administrativ - organizatoric de catre bunici * parinti -socri+. )uplul tanar devene in acest caz un Wcuplu - copil1 al unui Wcuplu - adult1 de"a cristalizat. )uplul-copil, tutelat de cuplul de parinti * socri +, este impiedicat practic 'n autodezvoltarea sa ca unitate independents, ca unitate de decizie si actiune separatS. 6ceasta influenteazS asupra gradului de maturizare si responsabilizare in adoptarea adecvata a rolului parental-con"ugal si alimenteazS frustratii, conflicte, uneori cu consecinte psi&opatogene pentru 'ntreg sistemul familiei. 3i c&iar dacS in intentii interventiile pSrintilor-bunici sunt pozitive, ele pot greva buna functionalitate a noii familii nucleare si dezvoltarea armonioasS a copiilor acestora. 6doptarea si e%ercitarea incompletS a rolului con"ugal - parental conduce la o deteriorare treptatS a relatiei con"ugate, la o sSrScie si degradare a esentei sale de relatii bio-psi&o-sociale, pre"udiciind atat personalitStile consortilor 3i ale copiilor lor, cat si finalitStile sociale ale familiei in general.
.7;

Pseudocasnicia sau ,,vetile paralele" constitute forma de manifestare cea mai grava a psi#o-socio-patologiei maritale si consta in adoptarea si e ercitarea falsa, aparenta a rolului conjugal-parental. acS in tipurile de disfunctii ale structurilor prezentate anterior sentimentul iubirii persista in forme contorsionate, dramatice, imature, in pseudocSsnicie nu poate fi vorba de afectiune mutuala, ci doar de un sistem de interese reciproce, de obicei economice si sociale, care determina in anumite situatii optiunea unor indivizi de oficializare a casatoriei. 6stfel de casStorii aparente sunt de obicei realizate sub influenta sau &otararea unor terti * pSrinti+, pe baza unor intelegeri cu caracter material, situatii care persista totusi in conditiile societatii contemporane. 5lementul prin care se "ustifies mentinerea oficiala a casatoriei, adoptand roluri simultane de autonomic intra si e%tracon"ugala, il constituie problema locuintei si a investitiilor materiale comune, efectuate intr-o perioada initials, cand partinerii pretind ca W s-au iubit si s-au inteles1# precum si pastrarea aparenta a unor statute oficiale si de varsta avanta"ate de formula casatoriei. (n alt motiv care mentine cSsatoria aparenta il constituie aparenta copiilor. 'mplicatiile educationale privind prevenire1a si impiedicarea unor astfel de erori sunt deosebite. 3i daca eel mai frecvent persoanele implicate in asemenea formule de viata nu prezintS o patologie individuals semnificativa, relatiile lor, inclusiv cele con"ugale, sunt profund marcate psi&o-sociopatologic, e%ercitand asupra celor din "ur * in special tineri + influence nocive si contribuid astfel la discreditarea institutiei casatoriei. 6ceste familii ofera modele comportamentele pseudomaritale, cu consecinte importante privind constituirea atitudinilor antifamiliale. &omunitatile si "mariajele" de #omose uali. $otiunea &omose%ual desemneazS preferinta pentru persoane de acelasi se%. 'n conte%tul prefacerilor sociale mai largi din ultimele decenii, doua sc&imbSri de atitudine si comportament care au generat doua 1miscari1 cu implicatii socio-politice, sunt! 1miscarea feminists1 3i 1miscarea pentru aprobarea si recunoasterea drepturilor populatiei minoritare &omose%uale1. Grupul minoritar al &omose%ualilor, in special barbati, tinde sS-si circumscrie in prezent o noua subcultura comunitara. Multe ora3e mari ale lumii ofera o serie de facilitati &omose%ualilor in a se intalni si trai impreuna. 6stfel comunitatea &omose%ualilor se concentreaza adesea in "urul barurilor, cluburilor, bailor publice si teatrelor special destinate acestora.
.7>

Spre deosebire de &eterose%uali, &omose%ualii *in special barbati+ sunt mai putin orientati spre 1cuplu1, ma"oritatea practicand contactele se%uale impersonale, cu o diversitate de partineri. )and o peree&e de &omose%uali se &otara3te sa coabiteze, relatiile lor, suportul legal al coabitarii sau 1casatoriei1 3i limitarile procreative tind sa fie pe termen scurt si nonmonogame. O minoritate de &omose%uali traie3te in 1maria"e &eterose%uale1 pentru o anumita perioada, multi dintre ei avind copii in acel maria". 6ceasta situatie naste o serie de probleme cu privire la evolutia 3i maturizarea psi&ologica a copilului. 6titudinile sociale fata de &omose%ualitate sunt diverse, dar de cele mai multe ori descura"ante si dezaprobatoare in directs legatura, credintele, normele religioase si socioculturale. )u toate acestea, unele tari europene *Olanda+ tolereaza &omose%ualitatea si c&iar au legalizat maria"ul &omose%ual, raliindu-se la atitudinile altor ,1zone1, in care aceasta orientare a se%ualitatii a fost dintotdeauna acceptata *de e%emplu - in 2ilipine, in tarile latino-americane etc.+. Pornind de la premisa ca mamele lesbiene ar fi instabile din punct de vedere emotional, iar copiii lor ar putea de asemenea fi supusi molestarilor, lezati in dezvoltarea lor emotionala si se%uala, devenind ei insisi &omose%uali, adeseori tribunalele au avut o atitudine discriminativa in ceea ce priveste acordarea custodiei copiilor acestor categorii de mame. upa ami >/ s-a conturat o tendinta de corectare a acestei viziuni, apreciindu-se ca lesbianismul 3i maternitatea sunt notiuni care nu neaparat se e%clud reciproc. 2emeile lesbiene pot deveni mame prin diverse modalitati! adoptie, insamantare artificiala de la un donator necunoscut, contact se%ual in timpul unei casatorii sau relatie &eterose%uals doar in scop procreativ. Totusi, e%ista riscul ca ace3ti copii cu mame lesbiene sa fie traumatizati sau stigmatizati de societate sau de colegii 3i prietenii lor. 'roniile, criticile, tac&inarile, re"ectia sunt principalele comportamente si atitudini sociale la care ei vor fi e%pu3i. 7rupul comunitar se ual. upa anii -/ - ;/, ca o replica 3i o formula de protest la adresa 1restrictiilor intru fidelitate si ipocriziei din familia strict monogama1, 1tinerii furiosi1 isi cauta o noua mistica - cea a 1comunitatii se%uale in grup1. 6deptii grupurilor comunitare familiale isi confera astfel iluzia unei pretinse libertSti individuate si autenticitati, plecand de la ideea cS maria"ul monogam induce de la bun inceput 1o castrare psi&ologicS s" se%uala a sotilor1 prin respectarea fidelitStii, fie
8L 0 YL .H*1 vHN G C8 i , -,, K 8tut 8

.7:

de teama opiniei publice, fie prin aderarea la principii educative, morale si religioase perimate.;, 'n ceea ce priveste implicatiile fidelitatii con"ugale impuse si a coeziunii celulei familiale in dezvoltarea armonioasa a copiilor, ele sunt, de asemenea, persiflate de adeptii grupurilor comunitare, pretinzand ca 1nu e%ista parinte bun1 in conditiile in care intreaga lui gandire este refle%ul familiei monogame in care el traieste. 6cest nou sistem de convetuire comunitara, pe care il cauta unele cupluri moderne, ridica tot atatea probleme, pe cat pretinde sau doreste sa rezolve. 'ntr-o viata moderna, care cultiva anonimatul si superficialitatea, aceasta 1neoformatie1 familiala spera sa satisfaca nevoia de comunicare, caldura si atentie, la care aspira fiecare persoana. ar ea este, nu mai putin, o sursa de grave dificultati. Si oricat de entuzia3ti ar fi adeptii grupurilor comunitare, noul stil de viata familiala nu previne intotdeauna imi%tiunea subversiva a geloziei in raporturile se%uale, si nici problemele relative la repartitia sarcinilor. 'n special asa-numitele 1comunitati desc&ise1 oricarui nou-venit nu sunt de natura sa satisfaca nevoia de confort afectiv, durabil, intrucat 1sc&imbarile1 raman superficiale sau limitate la 1flame emotionale1 ce se sting la fel de repede cum s-au aprins. 3Lingers 1sLinging - in limba engleza oscilant, ritmat2 desemneaza un sc#imb voluntar si temporar intre perec#i, in scop se ual. 1Sc&imbul1 se produce intre doua persoane sau mai multe cupluri si, in mod ocazional, poate fi inclusa in grup si o persoana fara partener *de obicei-o femeie+. ar, oricum, combinatiile 1sc&imburilor1 se%uale au loc cu consimtamantul deplin al tuturor partilor implicate. SUingers utilizeaza doua forme de 1sc&imb1. 'n prima, doua cupluri petrec o seara linistita impreuna, in timpul careia 1sc&imbarea1 perec&ii inlocuieste de fapt relatiile se%uale. 'ntr-o a doua forma, un numar de cupluri se intrunesc pentru o petrecere, in timpul careia se practica progresiv o serie de sc&imburi se%uale. Multi sUingers incep printr-un aran"ament de doua cupluri 3i , mai tirziu, treptat, devin membrii unui 1grup secret1. upa e%perienta initials a intalnirii cu alt cuplu, unele cupluri renunta definitiv la acest e%periment. 6ltii, dimpotriva, dezvolta o adevarata tendinta de 1profesionalizare1 in acest sens, dar informatiile detinute sunt e%trem de reduse, intrucat atitudinea lor este din ce in ce mai prudenta si discreta. )eea ce e discutabil sub aspectul motivatiilor si
;,

1filozofiei1 de viata a acestor persoane, este perspectiva lor asupra intimitatii, modul in care inteleg sa-si revitalizeze relatiile se%uale erodate. Osciland intre duplicitate 3i falsa coerenta morala, ei sustin ca se%ul e%tramarital este blamabil, intrucat antreneaza minciuna si deceptia partenerului, asa incat este preferabil 1sc&imbul1 de perec&i, in care investitia emotionala este foarte redusa sau absenta. )ine sunt de fapt acesti oameni, care adopta un stil atat de neobisnuit de viata< Studiile, efectuate in S.(.6., arata ca in general ei provin din clasele medii si inalte ale societatii# ca au un nivel de educatie in general mediu# sunt predominant de rasa alba# au varste diverse, dar mai ales intre 7? 3i 0? de ani# au legaturi slabe sau absente cu parintii, cu religia si se plaseaza in afara conventiilor sociale. )asatorii in serie, multiple relatii se%uale cu diversi parteneri, aparitia sistemului de 1sUingers1, respectiv cupluri care isi sc&imba partenerii si se anga"eaza in activitati uneori aproape de promiscuitate, grupuri de fete si baieti care isi ofera serviciile se%uale denota deruta si demonstreaza ca de-a lungul vremii a disparut conceptia de sacru, de altar, de supranatural. 1S-au sters din minte aspectele de vra"itorie 3i de misticism 3i a diminuat treptat ideea de virtute 3i caracter, legata de o anumita conduita se%uala. )e se ofera in loc< $umai timpul ne-o va spune.1 3.4. Sc-im%ari si tendinte in structura si functiile familiei in fara noastra 'n cele ce urmeaza vom incerca sa privim familia din republica noastra 3i functionalitatea ei pe a%a traditionalitate - modernitate. Vom indica unele din avanta"ele si dezavanta"ele celor doua momente 3i, mai ales, ce a modificat societatea contemporana din sistemul traditional. 2amilia traditionala era supusa unei presiuni e%terne din partea mediului social care, prin familie, i3i asigura reproductia. eciziile, scopurile unei familii erau strict reglementate de normele unanim acceptate ale colectivitatii. evierea de la aceste norme era sanctionata prin oprobiu social. Sentimentul de insecuritate pe care l-ar fi generat asumarea unui asemenea oprobiu, facea preferabil conformismul. Prin urmare, traditionalitatea are ca atribute esentiale# imobilismul, rigiditatea, conservatorismul. (rbanizarea, e%tinderea familiei nucleare, reducerea functiei economice a familiei au creat un element de
;7

'olanda Mitrofan, )ristian )iuperca, )ncursiune in psi#osociologia $ipsi#ose ologia familiei, 5ditura PR5SS 1Mi&aiela1 SR4, 9ucure3ti, .::>, p. :/.

'olanda Mitrofan, )ristian )iuperca, )ncursiune in psi#osociologia si psi#ose ologia familiei, 5ditura PR5SS 1Mi&aiela1 SR4, 9ucure3ti, .::>, p. :.. L0.

140

insecuritate, au redus posibilitatile de identificare a generatiilor tinere cu cele mature, au sporit conflictul intre generatii. S-a creat o mobilitate familiala cu continut anomic, au aparut probleme de adaptare a indivizilor la o societate in continua transformare. 'ndivizii au gasit modalitati proprii de adaptare la acest tip de societate, prin planning familial sau prin alegerea celibatului. 2amilia poate deci sa-si regleze in mare masura singura functiile interne. 'n sc&imb, individul a pierdut un mediu securizant. 4ibertatea crescuta, platita cu un sentiment al insecuritatii, i-au impus eforturi sporite de adaptare, nu numai la un dinamism social necunoscut inainte, dar 3i la cerinta de a raspunde acestui mediu cu o mai mare responsabilitate. 2amilia si-a pierdut mult din caracterul ei de institute sociala, cuplul familial fiind interesat mai mult de satisfacerea propriilor interese si mai putin de realizarea functiilor pe care societatea le atribuie institutiei familiale. 6tributele esentiale ale modernitdtii au devenit! fle ibilitatea, individualismul, dinamismul. S-au redimensionat componentele functiei economice, atat in ceia ce priveste producerea de bunuri, cat si in administrarea bugetului de venituri si c&eltuieli. 2amilia nu mai este o unitate productiva autosuficienta, membrii ei fund dependenti de veniturile castigate in afara gospodariei, comunitatii, republicii. S-a modificat si componenta privind pregatirea profesionala a descendentilor. Transmiterea ocupatiilor de la parinti la copii se intalneste tot mai rar. 'n ceia ce prive3te latura financiara, familia contemporana este caracterizata printr-un buget dezec&ilibrat, datorat surselor sporadice de venit si@sau c&eltuielilor e%agerate intr-o anumita directie *de obicei pentru alimentatie si plata serviciilor comunale+. rept e%emplu, desi legislatia nationala cu privire la invatamint declara ca invatamantul in Republica Moldova este gratuit, numarul mare de institutii de invatamint private si platile e%agerat de mari in comparatie cu veniturile din familii limiteaza accesul la invatatura a copiilor din familiile numeroase. Situatiei materiale precare a unei parti semnificative a populatiei i se adaoga lipsa unei modalitati viabile de protectie sociala a familiilor defavorizate socio-economic, ceia ce contribuie la perpetuarea starii de marginalitate in care se afla, precum si la defavorizarea familiei, casatoriei legitime, descendentei. e la o vreme, oamenii au inceput sa se intrebe, daca nu cumva este necesar sa se sc&imbe ceva in viaAa lor si de unde trebuie inceputa aceasta sc&imbare. 6proape toti incearca sa-si modifice stilul de viaGa, iar acest lucru devine posibil prin modificarea relatiilor interpersonale,
.0,

fie ele con"ugale sau nu. Tot mai multe persoane nu accepta ca o farm lie moderna sa fie guvernata de principii si valori traditionale. Multi nu-si mai pun intrebarea daca e bine ceia ce fac, daca merita sa incerce si altceva. Pentru ei a devenit mai importanta sc&imbarea. Traim o epoca a sc&imbarii, fiindca suntem innebuniti dupa sc&imbare. aca ceva nu merge, trebuie sc&imbat. $u mai avem rabdarea societatii traditionale si nici perseverenta ei. 6cum viteza cu care se desfasoara evenimentele este prea mare, iar daca nu ne adaptam la ea, riscam sa ramanem in urma si atunci, nu avem decat alternativa sc&imbarii. Sc&imbam instalatii, colaboratori, prieteni si parteneri de viata ... in perspectiva vietii familiale, aceste tendinte produc efecte dureros de negative. $u putem ignora cat de subreda ar deveni relatia con"ugala, in conditiile in care individul 3i-ar privi propriul partener cu o detasare care merge pana la disolutie sau ruptura. $u putem ignora cat de frageda ar deveni relatia parentala, in conditiile in care copiii devin tot mai independenti in relatia lor cu parintii, de la varste din ce in ce mai timpurii. Revenim la ideia de la care am plecat! oamenii e%perimenteaza stiluri de viata alternative, cu mai mult sau mai putin succes. ar nu trebuie ignorat faptul ca "in orice perioadd istorica, valorile familiale au rdspuns unor comenzi sociale. ,ceste comenzi sociale au jacut ca valorile adoptate sa lase o marjd mai mare sau mai mica optiunii individuale. )n cazul in care libertatea de opinie individuald este mai mica, individul poate fi privit mai mult ca o persoand care raspunde si se conformeazd acestor valori, jard a tine seama "decat in mica masura" de interesele proprii. Daca libertatea de optiune individuald este mai mare, individul este mult mai activ, in sensul ca ceia ce intreprinde este, in cea mai mare masura in interesul sau. !l nu respinge valorile familiale, ci doar le trece prin fdtrul propriei personalitati, adoptdnd, in cele din urmd, ceia ce i se potriveste in mai mare masura.". )ercetarea familiei traditionale a reliefat ca valoarea focala a stilului sau de viata il constituie autoritatea. 5a este sustinuta indeosebi de urmatoarele valori! ierar&ie, conformism, represiune. 6cestea definesc un stil de viata al familiei ce consacra superioritatea parintilor asupra copiilor, a varstnicilor asupra tinerilor, a barbatilor asupra femeilor, a fratilor mai mari asupra celor mai mici etc. Valorile familiei contemporane intemeiaza un stil de viata distinct de eel al familiei traditionale! autoritatii i se substituie ca valoare focala
;0

'olanda Mitrofan, )ristian )iuperca, Psi#ologia relatiilor dintre se e, mutafii fi alternative, 5ditura 6lternative, 9ucure3ti, .::;, p. 7./. .07

cooperarea. 5a este sustinuta de valori ca! egalitate, sc&imbare, comunicare. Plecand de la aceste considerente si analizand actualele tendinte, ca o alternative la aceste stiluri de viata, putem aprecia ca, in viitor, valoarea focala ar fi individualitatea, sustinuta de urmatoarele valori! competi=ie, noncomformism, insingurare. Sc&ematic, aceasta trecere de pe a%a traditionalitate-modernitate, pe cea a previziunii, ar arata ca in figura urmatoare!

probleme! scade nuptialitatea si creste divortialitatea *un numar din ce in ce mai mare de cupluri coabiteaza fara a-si legaliza casatoria+# scade natal itatea si creste mortal itatea *incepind cu anul .::: sporul natural al populatiei este negativ+# este mare numeral copiilor nascuti in afara

A&?'#"?A?.

C''(.#A#.

"ND"3"D&AB"?A?.

)e importance are sc&ema data pentru aceasta discutie< 5ste o intrebare ce aduce cu ea o multime de argumente in sustinerea ideii ca, in viitorul apropiat, conceptul de familie va trebui refacut. Termenul 1valori familiale1 poate avea pentru diferiti indivizi sensuri diferite, insa comun pentru toti ar fi acela ca familia nu este doar unul dintre mai multe stiluri de viata, ea nu este doar o bariera reactionara si de moda vec&e si nu este nici doar rezultatul unor calcule economice. 5a este, pur si simplu, asumarea unei raspunderi. atorita faptului ca ma"oritatea oamenilor sunt constienti de acest lucru, presiunile economice si culturale nu au distrus inca familia. ar cat va rezista ea, oare< )at timp isi vor asuma oamenii raspunderea pentru altii< Va mai merita acest efort, in conditiile in care satisfactiile sunt prea mici si eforturile devin tot mai mari< Ramane ca viata sa dea raspuns la aceste intrebari. 'ar viata ne vorbeste in graiul cifrelor *vezi anuarele statistice editate de epartamentul Statisticii al Republicii Moldova+ si ne spune ca in .prezent familia din Republica Moldova se confrunta cu mari

casatoriei *in ,/// acest numar era de ;?-;+# scade numarul persoanelor apte de munca si creste numarul pensionarilor# creste numarul copiilor care parasesc casa si vagabondeaza sau cersesc etc. 5ste greu de crezut ca societatea nu va impiedica manifestarea tendinfelor negative. Practica demonstreaza ca societatea a constientizat faptul ca fenomenele si faptele realitatii sociale au avansat intr-atata, incat orice intoarcere in trecut este de neconceput. e e%emplu, orice incura"are a natalitatii produce efecte asupra economiei. in aceasta perspective, doar tarile cu o populatie imbatranita si cele ale carui venit pe cap de locuitor este foarte mare spri"ina cresterea natalitatii. Sa nu uitam ca societatea a dezvoltat un sistem imens prin care a preluat o mare parte din functiile familiei, sistem ce nu trebuie sa-si piarda vitalitatea. Sa nu uitam ca societatea are nevoie de indivizi cat mai pregatiti, trecuti printr-o multime de ani de studii, de specializari si aprofundari, cu alte cuvinte are nevoie de un individ care sF puna accentul mai mult pe el insusi. 3i aceasta va duce, probabil, la cresterea varstei medii la casatorie, tendinta fiind mai accentuate in cazul barbatilor. Sa nu uitam ca - din perspectiva cresterii varstei la casatorie -primul contact se%ual va avea loc mai devreme, iar tabu-ul virginitatii va ramane
.00

o amintire. 'ar multimea contactelor interpersonale la care te obliga societatea contemporana va face ca numarul partenerilor sa creasca, atat cantitativ, cat si calitativ. )aci S' 6 determine indivizii se fie mai prudenti si mai selectivi. Tot mai multi indivizi au inceput se constientizeze faptul ce, de reguie, nasterea primului copil aduce cu sine si multe dificultati si tulburari emotionale in cuplul taner, si aceasta pentru ca perioada --.0 ani a copilului este una de presiuni economice, psi&ologice, sociale. )ostrangerile multiple se rasfrang, in deosebi, asupra soGiei. e aici si urmetoarea presupunere - va creste varsta mamei din perspectiva primei nasteri si se va micsora numerul mediu al copiilor in familie. 6m putea prelungi identificarea acestor sc&imberi si tendinte, inse vom reveni la ideia ce stilul de viata este impus , deturnat sau deformat de ambianta cotidiane, de disponibilul de buget si de pre"udecatile coe%istente aderente, deoarece anume din dualitatea relatiilor dintre familie si societate s-a nescut conceptul de 1politica familiale1, pentru ce politica familiale a unei tari este aceea care poate incura"a sau descura"a e%istenta familiei ca institutie. Motivatiile politicilor familiale sunt variate *spre e%emplu! atunci cind spartanii aruncau in prapastie copiii firavi si nesenetosi, ei
.0?

presupuneau realizarea unei populatii putin numeroase, dar viguroase# in sc&imb, cind musulmanii isi propun ca ideal sa aiba noua copii - motiv pentr( care religia si dreptul accepta poligamia - este evident, eel putin la origine, scopul unei atare politici este e%pansionist+. Sunt variate si gradele de elaborare a unor astfel de politici. 5le variaza de la simpla mentalitate referitoare la familie *care se reflects in atftudinea statului fata de aceasta+, pana la elaborarea unei politici stiintifice, vizand promovarea si ocrotirea familiei. )onstitutia Republicii Moldova consacra direct ocrotirea familiei in art. 0>! 12amilia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului...1, precum si in art. 0:, ?/, ?.. 6tat prevederile )onstitutiei, cat si ale &odului familiei din ,-../.,///, dupa cum si multitudinea 4egilor, Botararilor de Guvern, Regulamentelor, 'nstructiunilor etc. adoptate in ultimul deceniu, ce vizeaza tema abordata. vorbesc desp e faptul ca in Republica Moldova se incearca solutionarea problemelor comple%e cu care se confrunta familia in conditiile actuale.

.0-