Dreptate si egalitate.

Proprietatea
Dreptatea i egalitatea.
Dreptatea este valoarea etic i juridic, n funcie de care se aprob
sau se dezaprob relaiile sociale i raporturile juridice, normele juridice i
hotrrile organelor de jurisdicie existente ntro epoc i ntro organizare
social dat! este faptul de a recunoate drepturile cuiva, de a acorda fiecruia
ceea ce i se cuvine n mod legitim. Dreptatea este o virtute moral, cea mai
nalt dintre cele patru virtui cardinale, care const n faptul de a da fiecruia
ce este al su, n a respecta drepturile altuia.
"n societile bazate pe exploatare, clasele dominante caut s justifice,
prin concepiile lor despre dreptate, relaiile economice existente, s le
ntreasc prin legi i norme morale, n timp ce clasele i pturile sociale
asuprite promoveaz propriile lor concepii despre dreptate, care oglindesc
necesitatea schimbrilor relaiilor sociale respective, nzuina maselor de a
nltura inegalitatea social. Dezvluind caracterul formal al concepiei
burgheze despre dreptate, concepie care ascunde esena exploatrii
capitaliste, marxismleninismul a furit o concepie nou, comunisttiinific
despre dreptate, conform creia adevrata dreptate social const n
eliberarea omului de orice exploatare i asuprire, n realizarea egalitii
sociale depline n condiiile comunismului.
#xist mai multe tipuri de dreptate dintre care principalele categorii de
dreptate sunt$
dreptatea distributiv este corectitudinea accesului la resurse, poziii
n societate i a distribuirii unor avantaje, obligaii ntre persoane,
grupuri n societate.%
dreptatea procedural presupune respectarea legilor i nfptuirea
justiiei. &a respectare a legilor, dreptatea presupune respectarea
drepturilor legale ale unei persoane$ libertarea personal ,
proprietatea, demnitatea uman i s i se dea fiecruia ce i se cuvine.
dreptatea corectiv sau reparatorie se refer la repararea nedreptii
i la corectitudinea rspunsului la nedrepti, prejudicii.
'roprietatea
Proprietatea , o form social, istoricete determinat, de nsuire a
bunurilor materiale de ctre oameni. Demonstrnd c proprietatea este un
raport social care ia natere ntre oameni n legtur cu nsuirea acestor
bunuri, i n primul rnd a mijloacelor de producie, (. )arx a combtut
concepia burghez care o definea ca un raport ntre om i obiect.
'roprietatea nu se poate confunda cu dreptul de proprietate, care nu este
altceva dect expresia juridic a relaiilor de proprietate. *u obiectul n sine
constituie proprietatea, dup cum nici calitile naturale ale bunurilor nsuite
nu determin caracterul proprietaii, ci natura relaiilor sociale care iau
natere n legtur cu aceast nsuire. +pre deosebire de concepia burghez,
care declar proprietatea privat ca fiind venic i imuabil,
marxismleninismul consider proprietatea ca o categorie istoric, ce se
schimb de la o ornduire social la alta, ncadrnduse n dou tipuri
fundamentale$ proprietatea privat, care st la baza ornduirii sclavagiste,
feudale i capitaliste, i proprietatea comun, social, care a stat la baza
ornduirii comunei primitive i caracterizeaz ornduirea sclavagist. ,a
rndul lor, aceste dou tipuri de proprietate au cunoscut mai multe forme
corespunztoare unui anumit grad de dezvoltare a forelor de producie.
-elaiile de proprietate reprezint elementul fundamental al relaiilor
de producie, ele determinnd toate celelalte raporturi sociale, politice,
juridice, familiale etc. .stfel, ornduirile bazate pe proprietatea privat sau
caracterizat prin relaii sociale bazate pe exploatarea omului de ctre om, iar
cele bazate pe proprietatea comun, social, prin relaii de colaborare i
ajutor reciproc. 'rima form de proprietate a fost cea obteasc din comuna
primitiv, determinat de nivelul foarte sczut de dezvoltare a forelor de
producie, de cantitatea redus a mijloacelor de trai. "n aceste condiii, cnd
oamenii izolai nu puteau face fa forelor naturii, era necesar munca n
comun i, prin urmare, stpnirea n comun a mijloacelor de producie.
Dominaia proprietii sociale excludea inegalitatea de avere, exploatarea
muncii altuia, etc. Dezvoltarea forelor de producie, posibilitatea crerii
plusprodusului au determinat apariia proprietii private i, pe aceast baz,
trecerea la o nou ornduire social.
Dreptatea
/n viata de familie, la scoala sau in locul la care muncim, in relatiile cu prietenei ni se intampla
de multe ori san e intrebam daca cineva a procedat drept sau intro anumita situatie! de
exemplu, daca e drept ca un elev total nepregatit sa primeasca aceeasi nota ca si altul foarte
bine pregatit sau daca e drept ca un intelectual 0de ex. un profesor % sa aiba un salariu mai mic
decat un muncitor necalificat care lucreaza la o firma prospera etc.
'e de alta parte, noi traim in societtae, poate fi buna o societate in care nedreptatile se intalnesc
la tot pasul1 )ai departe, sa presupunem ca o tara e prospera din punct de vedere economic, ca
are o forta militara care ii permite sa nu/ fie teama de dusmani, ca arta, stiinta, invatamantul
sunt infloritoare! dar in acea tara numai o mica parte a populatiei se bucura de drepturi politice,
iar multi locuitori traiesc sub limita saraciei. &u siguranta ca nu vom putea spune ca in acea tara
este instaurat o ordine dreapta.
Dar care este temeiul aprecierii pe care o facem ca o actiune a unui om 0 sau o ordine sociala %
este dreapta sau nu1 &e inseamna 2dreptatea31 +unt cateva situatii in privinta carora nu ezitam$
4. +punem ca e drept sa respectam si nedrept sa incalcam drepturile legale ale cuiva$ libertatea
personala, proprietatea etc. Daca cineva fura bunul altuia, nu ezitam sa consideram ca nu a
procedat drept. /n acest sens spunem ca drept e respectarea legilor. +i nu e intamplator ca in
limba romana se considera ca expresiile 2a procedat drept3 si 2a procedat just3 ori 2sa facut
dreptate3 si dreptatea atunci cand legile in vigoare sunt respectate.
5. 6olosim cuvantul 2dreptate3 in situatii care nu au legatura cu legile. +punem, de ex.,ca e
drept ca un copil sasi asculte parintii, ori ca e nedrept ca un parinte sasi pedepseasca copilul
fara motiv. +au, spunem ca cineva care nu sia respectat o promisiune a procedat nedrept.
Desigur uneori promisiunile pot fi inculcate$ de ex. cineva care a promis unui prieten ca/ va
face o vizita si care nu se tine de cuvant pentru ca a intervenit un eveniment grav in familia san
u poate fi acuzat ca nu a procedat drept. /nsa a incalca o promisiune fara un motiv serios nu, e
de buna seama, drept.
7. Dreptatea difera de respectarea legilor in sensul urmator$ o lege poate fi nedreapta daca ea
acorda unor oameni drepturi care nu li se cuvin. Daca o lege in vigoare intro tara consfinteste
sclavia sau impiedica libertatea presei, atunci ea da nastere nedreptatii.
De aici nu decurge insa ca toate legile sunt nedrepte$ dar daca unele produc nedreptati,
inseamna ca nu putem considera legea drept criteriu ultimo al dreptatii. 8mul are dreptul moral
sa nu se supuna legii 0). 9horeau, ). :audni % au argumentat ca pentru, a se apara de
nedreptate, oamenii pot apela la 2nesupunerea civica3 ; o actiune publica deliberate, nevidenta,
de nesupunere fata de o lege sau de politica guvernului.
<. # drept ca fiecaruia sa / se dea ceea ce / se cuvine. &elui care afacut bine / se cuvine binele,
iar celui care a facut rau i se cuvine raul! este nedrept ca unei personae sa / se acorde o rasplata
pe care nu o merita, sau sa fie pedepsita daca nu a facut ceva. /n cazul pedepsei, dreptatea
presupune cel putin urmatoarele lucruri$
a% +a fie pedepsiti numai cei gasiti vinovati
b% Diferentelor in pedeapsa data sa le corespunda intotdeauna diferente in vina avuta
c% +cala pedepselor sa corespunda gravitatii vinei ; sa nu fie prea severe, dar nici prea blande
=. .dmitem ca daca cineva e partinitor, favorizand o persoana in detrimental alteia, el nu
procedeaza drept. >n sef care acorda prim subordonatilor sai in functie de relatiile de rudenie
sau prietenie cu ei este nedrept! o lege care discrimineaza oamenii in functie de conditile
politice sau religioase, de rasa, avere, ori sex ; e nedrept. /mpartialitatea e o conditie da
fiecaruia sa i se dea ceea ce i se cuvine.
Desigur, ne comporta drept nu inseamna ca trebuie sa fim impartiali in orice context$ nimeni nu
considera ca am procedat nedrept daca la o petrecere neam invitat prietenii,favorizandui in
raport cu ceilalti oameni! dar judecatorul intrun tribunal nu trebuie sa arate vreo preferinta fata
de vreuna din partile implicate, pe temeiuri ce nu tin de fondul chestiunii.