Posibilitati de perfectionare a gradului de colectare a impozitelor si taxelor

“Mai inainte de a ridica un zid as vrea sa stiu ce anume

Las deoparte si de alta.
(Robert Frost, poet american 1874-1963)
Problema impozitelor este o problema pe cat de complexe, pe atat de greu de rezolvat in
practica.Principiile de echitate fiscala impun ca stablirea impozitelor sa se faca in functie de
capacitatea contributiva a fiecarui, adica in functie de veniturile si de averea obtinuta.
Obligatiile fiscale trebuie sa inceapa de la un anumit nivel al veniturilor unei persoane fizice si
juridice, sa tina cont de situatia economica si sociala a acestora.
Un stat este cu atat mai bogat, mai puternic, cu cat are mai multi cetateni bogati.Interesul statului
este ca numarul si bogatia acestora sa creasca tot mai mult intrucat si veniturile sale vor fi mai
mari.Pe cale de consecinta, interesul statului este de a avea cat mai putini cetateni saraci.Cu cat
numarul acestora si gradul lor de saracie este mai mic, cu atat mai mult statul se va elibera de
greaua povara a intretinerii celor saraci, din veniturile obtinute, pe calea impozitelor incasate de
la cei bogati.
In acelasi timp, permanent si in orice tara, se pune problema daca fondurile bugetare sunt
cheltuite in mod eficient.Frecvente sunt exemplele in care insemnate fonduri bugetare fie au fost
cheltuite ineficient, fie fraudulos.”Viata usoara” si birocratia din unele institutii fundamentale ale
statului, ca si fenomenele de frauda, risipa si abuzuri, bine surprinse si evidentiate de mass-
media, au generat in randul majoritatii cetatenilor sentimente de neincredere si chiar de dispret
fata de puterea legislative, executive si judecatoreasca, cerand reducerea cheltuielilor acestor
institutii.
Bugetul de stat curpinde partea de venituri si pe cea de cheltuieli.Veniturile bugetului de stat se
obtin in cea mai mare parte pe calea impozitelor, in general intre 50% si 90%.Cheltuielile
bugetului de stat, numite si cheltuieli publice sau cheltuieli guvernamentale, au ca destinatie
satisfacerea unor necesitati sociale precum cele de invatamant, educatie, sanatate, protectie
sociala, ordine publica, protectia mediului, aparare.
Cum materia impozabila cunoaste, in general modificari reduse de la un an la altul, singura
posibiliate de sporire a veniturilor bugetare ramane cresterea sarcinii fiscale, adica a impozitelor,
ceea ce presupune schimbarea unor reglementari fiscale.Un asemenea scop nu se poate realiza
practic intr-un an fiscal, avand in vedere etapele care trebuie parcurse respectiv:
1. constatarea decalajului (mare sau foarte mare) intre venituri si incasari;
2. stabilirea masurilor legislative ce trebuie intreprinse pentru obtinerea diferentei de venituri
bugetare;
3. elaborarea proiectelor legislative, aprobarea acestora in Guvern sau Parlament, promulgarea
lor si publicarea in “Monitorul Oficial”;
4. stabilirea noilor sarcini fiscale ale contribuabililor (mult mai mari), care sa le mai si plateasca,
integral si in termenul legal.
Un sistem fiscal rational, specific statului bunastarii sociale, se bazeaza pe posibilitatile efective
reale si echitabile de stabilire a impozitelor pe contribuabil.Astfel spus, se va avea in vedere si
necesitatile de venituri bugetare, dar, in determinarea veniturilor cuvenite bugetului de stat, se
porneste si de la posibilitatile de plata, de la puterea contributiva a fiecarui contribuabil, stabilita
conform principiilor de echitate fiscala, pe baza unei legislatii fiscale cat mai stabila in timp.
Este important numarul persoanelor intretinute de cei ce muncesc, dar foarte importanta este si
marirea cheltuielilor necesare si efective pentru o asemenea persoana.Una este ca, cheltuielile de
protectie social, necesara sau efectiv consumate, pentru o persoana ce necesita masuri de
protectie sociala sa fie de cativa euro lunar si alta este ca acestea sa fie de mii si zeci de mii de
euro lunar, precum in cazul copiilor bolnavi de SIDA.Ca urmare, masurile profilactice sunt
decisive in asigurarea sanatatii populatiei si mod deosebit, a generatiilor ce urmeaza.Sunt tari
care cheltuiesc mult cu tratamentele terapeutice, in timp ce alte tari cheltuiesc putin cu
tratamentele profilatice,dar ajung ca o mare parte din populatiei sa fie suferinda de boli
incurabile, persoane care nu mai pot fi recuperate si pentru al caror tratament nu exista fondurile
necesare.
Problema este foarte complexa si a fost subliniata numai prin prisma cauzalor care pot conduce
la “povara contributiilor” care alaturi de “povara impozitelor”, conduce la “povara obligatiilor
bugetare”, cu numeroasele si gravele consecinte pe care le genereaza.
Am subliniat aceste aspecte pentru a se intelege mai bine problemele dificile ce se ridica atunci
cand se pune problema modului in care se asigura veniturile bugetare necesare exercitarii rolului
si functiilor statului:
1. printr-un singur buget, pe calea impozitelor generale, sau
2.prin mai multe bugete, respectiv bugetul de stat, ale caror venituri se obtin, in cea mai mare
parte, pe cale impozitelor, bugetul asigurarilor sociale de stat, ale caror venituri se obtin pe calea
contributiilor, bugetelor locale, bugetelor fondurilor speciale.
Pentru tara noastra se poate mentiona ca, in conditiile actualului regim fiscal al contributiilor
pentru pensii, al modului de colectare si repartizare, acestea pot fi incluse in veniturile fiscale, in
vederea calcularii unor indicatorii, asa cum este rata fiscalitatii.
Atata timp cat nu se va institui un “un sistem de pensii bazat pe contributii si venituri bine
definite si corelate”, prin care sa se cunoasca precis, cu cat a contribuit fiecare asigurat pe
parcursul vietii sale si cat are dreptul sa consume, sub forma de pensie, contributiile pentru
asigurarile sociale vor avea un caracter fiscal, nedeosebindu-se prea mult de impozite.

Un nou portal informaţional!

Dacă deţii informaţie interesantă si doreşti să te imparţi cu noi atunci

scrie la adresa de e-mail :