Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept
Catedra Drept Civil

Referat
,,Dreptul familiei -- o ramura
autonoma de drept in legislatia
RM

Elaborat: Andronachi Mihail (gr.214)

Verificat: Doctor n Drept, confereniar universitar
Cebotari Valentina

Cuprins:
Introducere............................................. 3-4.
Notiunea dreptului familiei................... 5-7.
Sistemul dreptului familiei....................
8-9.

Introducere
Viata - unui individ, a unei familii, a unei generatii sau a unui popor- e o sansa. O sansa ce
poate fi realizata sau ratata.
Generatia noastra a avut sansa de a redobandi suveranitatea si independenta, Insa reformele
initiate de noul stat - Republica Moldova sunt departe de a ne satisface. Dupa un deceniu de
suveranitate, poporul republicii noastre poate face doar o singura concluzie - independenta
declarata este doar o aluzie la suveranitate. Pe zi ce trece devenim tot mai dependenti atat de
sursele energetice straine, cat si de capitalul financiar strain. Populatia, care este resursa cea mai
importanta a oricarei natiuni, se confrunta cu o serie de consecinte ale actualei crize economice:
scaderea drastica a nivelului de trai a majoritatii absolute a populatiei si cresterea nejustificate a
veniturilor minoritatii; deteriorarea constanta a starii de sanatate a populatiei si deformarea
proceselor demografice; baza materials a invatamantului in continua scadere ceea ce afecteaza
grav egalitatea accesului la educatie si informare etc.
Nedezmeticirea noastra, lipsa experientei manageriale si a consecventei politice ne pot
duce la ratarea sansei de a trai intr-un stat democratic, in care omul ca personalitate sa fie
valoarea cea mai de pret.
Greutatile inerente perioadei de tranzitie au provocat haos si in cadrul familiei.
Incapacitatea familiei de a se adapta la o societate in continua dezvoltare, conjugata cu mirajul
modelelor extravagante, alienarea spirituala, eul individual si colectiv din ce in ce mai
depersonalizat au modificat fundamentul solid al familiei. Valorile trecutului se prabusesc, iar
odata cu acestea se diminueaza importanta si atasamentul fata de institutia familiei, se
redimensioneaza structura si functiile ei traditionale.
Realitatea impune necesitatea elaborarii unei politici stiintifice privind promovarea si
ocrotirea familiei. Un prim pas in aceasta directie a servit adoptarea Constitutiei Republicii
Moldova, care a ridicat la rang constitutional atat problema ocrotirii familiei din partea statului si
a societatii, cat si problema cunoasterii de catre fiecare om a drepturilor si indatoririlor sale.
Dispozitiile constitutional privind drepturile si libertatile omului se interpreteaza si se aplica in
concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la
care Republica Moldova este parte.
In spiritul prevederilor actelor normative internationale au fost adoptate un sir de acte
normative nationale, atat cu caracter general, cit si special privind familia si copilul (cu referinta
la: protectia sociala si juridica; sanatate si servicii sanitare; educatie si invatamant, odihna si
sport; munca etc.). Un rol deosebit in reglementarea juridica a relatiilor de drept familial ii revine
noului Cod al familiei, adoptat de catre Parlamentul Republicii Moldova la 26.10.2000 si intrat
in vigoare de la 26.04.2001.
Insa, adoptarea unor acte normative, oricat de perfecte ar fi ele, nu inseamna, prin ea
insasi, o degajare a situatiei. Pentru ca prevederile legislatiei familiale sa fie eficiente si viabile,
ele trebuiesc cunoscute, constientizate si transpuse in viata, ceea ce presupune ridicarea culturii
spirituale a societatii si, in primul rand, a culturii juridice. Numai educatia juridica poate inalta
constiinta individuals a omului pana la constientizarea datoriei sale fata de societate, fata de
familia sa, fata de urmasii sai; permite formarea sentimentelor convingerii ca el este egal in
drepturi cu toti ceilalti membri ai societatii si ca intotdeauna va primi din partea statului ajutorul
necesar in apararea drepturilor si libertatilor sale. De aceea, insistam asupra datoriei elementare

a fiecaruia dintre noi de a face tot ce-i sta in putere pentru mentinerea pulsului vietii spirituale,
pentru a transforma situatia in care ne aflam intr-o noua sansa de realizare.
Conceputl ca un demers privind formarea fiintei umane in scopul constientizarii statutului
ei pentru asigurarea unei vieti individuale optime in cadrul familiei si intemeiata pe examinarea
problematicii juridice a institutiei familiei, lucrarea propusa nu ignora si aspectele nejuridice
referitoare la casatorie si familie. Normele juridice pot reglementa relatiile dintre membrii
familiei pana la o anumita limita. Dincolo de aceasta limita conduita lor este reglementata de
normele sociale nejuridice, grafate in obiceiuri, norme de convietuire, norme morale etc. De
aceea, in lucrarea propusa, alaturi de familia nucleara care are o posibilitate sporita de satisfacere
a nevoilor de securizare, protectie si apartenenta ale fiecarui membru, precum si a nevoilor de
comunicare si dezvoltare a personalitatii sunt indicate si unele tendinte si mutatii in familia
moderna, unele experimente neofamiliale si simulacre ale familiei actuale.

Notiunea dreptului familiei

Societatea umana constituie un sistem logic oranduit si bine inchegat de elemente care se
afla in raporturi si legaturi reciproce si care formeaza un tot intreg. Pentru a asigura ordinea si
disciplina in societate este necesara o reglementare sociala a organizarii si functionarii
elementelor ei constitutive. Reglementarea sociala poate fi de doua feluri: individuala si
normativa. Daca reglementarea individuals se face prin adresari personale concrete, pentru
cazuri concrete si sunt valabile pentru o singura data, atunci reglementarea normativa este cu
mult mai complexa si presupune o dirijare a comportarii umane prin intermediul anumitor
modele, etaloane, adica prin intermediul unor reguli generale de conduita, care se atribuie la
toate cazurile de genul respectiv, reguli carora trebuie sa se supuna toate persoanele ce nimeresc
in situatiile programate.
Dat fiind faptul ca relatiile sociale sunt extrem de variate, extrem de variate sunt si
normele sociale ce reglementeaza aceste relatii. In cadrul sistemului de norme sociale pot fi
evidentiate urmatoarele categorii de norme: etice (de morala), obisnuielnice (obiceiuri),
religioase, juridice, politice, tehnice, etc.
O modalitate a normelor sociale o constituie normele juridice. In definitiile intalnite in
literatura de specialitate, cu privire la norma juridica, sunt evidentiate acele insusiri care permit
deosebirea normelor juridice de celelalte norme sociale. Astfel, in unele viziuni, in norma
juridica se vede regula sociala de conduita generala si obligatorie, elaborate, recunoscuta sau
acceptata de catre stat si impusa, daca este cazul, prin forta coercitiva a statului.
Dupa parerea lui I. Dogaru, norma juridica este o regula de conduita generala,
impersonala si obligatorie care exprima vointa electoratului infatisat de organul legislativ, regula
al carei scop este de a asigura ordinea sociala si care poate fi adusa la indeplinire pe cale statala,
la nevoie prin constrangere.
Normele juridice intr-un stat, oricat ar fi de deosebite unele de altele prin continutul si
forma lor. reprezinta totusi, o anumita unitate in ansamblul lor, fiind legate intre ele sj organizate
intr-un anumit sistem. Ansamblul normelor juridice, organizate, structurate intr-un sistem pe
baza anumitor principii, urmand o anumita finalitate si se infatiseaza ca dreptul unui stat. Astfel,
sistemul dreptului apare ca un obiect complex, alcatuit dintr-un numar de elemente indisolubil
legate intre ele.
Reglementarea complexului de relatii sociale care se formeaza in legatura cu familia sj in
cadrul familiei se face de un ansamblu de norme juridice ce se grupeaza in cadrul dreptului
familiei ca ramura distinctu de drept Deci, prin obiectul reglementarii dreptului familiei
trebuie sa intelegem domeniul specific de relatii familiale asupra cdrora isi exercitd actiunea
toate normele ce aledtuiese ramura dreptului familiei.
Relatiile sociale asupra carora isi exercita actiunea toate normele ce alcatuiesc ramura dreptului
familiei sunt evidentiate in art. 3 din Codul familiei (in continuare C.F.) care stipuleaza:
Relaiile sociale reglementate de prezentul cod, Prezentul cod stabilete condiiile i
modalitatea de ncheiere, ncetare i declarare a nulitii cstoriei, reglementeaz relaiile
personale nepatrimoniale i patrimoniale nscute din cstorie, rudenie i adopie, precum i
alte relaii sociale similare celor familiale.
Putem distinge unele momente specifice relatiilor familiale si anume:
ele apar din fapte juridice specifice - casatorie si rudenie, maternitate si paternitate,
adoptie si tutela etc;

din aceste fapte apar atat relatii personale nepatrimoniale (de exemplu, dreptul la
stima si sprijin moral, la nume si domiciliu, la viata si sanatate; obligatia de fidelitate
conjugala, de educatie si protejare a copiilor etc.), cat si relatii patrimoniale (de
exemplu, dreptul de proprietate, de abitatie; obligatia de intretinere etc);
reglementarea raporturilor patrimoniale dintre subiectele de drept familial nu-si are
temeiul principal in consideratii de ordin patrimonial, ci in comunitatea si separarea de
interese ale lor, relatiile patrimoniale fiind o consecinta a relatiilor personale
nepatrimoniale, si nu invers;
drepturile si obligatiile familiale sunt legate de titularii lor si nu pot fi cedate
persoanelor terte etc.
Dreptul familiei, ca orisicare alta ramura de drept, reprezinta unitatea mai multor institutii
juridice strans legate intre ele prin obiectul lor si prin anumite principii si metode comune:
institutia casatoriei, rudeniei, filiatiei, adoptiei etc.
Tinind seama de cele expuse mai sus, putem defini dreptul familiei ca fiind totalitatea
normelor juridice care reglementeazd relatiile personale nepatrimoniale si patrimoniale ce
rezulta din casatorie, rudenie, infiere, precum si alte relatii sociale similare celor familiale ce se
stabilesc intre sabiectele de drept familial aflate pe pozitii de egalitate.
Consideram ca definitia data cuprinde toate elementele caracteristice dreptului familiei si
anume:
- dreptul familiei este o ramura a sistemului de drept din tara noastra, adica o totalitate
de norme juridice. Normele juridice aplicate in dreptul familiei in majoritatea lor sunt
imperative si mai putin dispozitive. Ele sunt cuprinse in izvoarele dreptului familial
(Constitutie, Codul familiei si alte acte normative), acestea formand continutul dreptului
familiei;
- al doilea element al definitiei dreptului familiei il constituie obiectul reglementarii.
Dupa cum reiese din definitie dreptul familiei reglementeaza relatiile familiale, adica relatiile
personale nepatrimoniale si patrimoniale ce rezulta din casatorie, rudenie, infiere, cat si
raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte, cu raporturile de familie;
- cel de-al treilea element se refera la subiectele relatiilor de familie. Subiectele dreptului
familiei necesita o calitate speciala - cea de sot, parinte, copil, ruda. Asa dar, acestea pot fi: soti
sau fosti soti, parinti si copii, frati si surori, nepoti si bunei, copil si educator, tutore, curator,
autoritate tutelara etc.
-si in sfarsit, al patrulea element al definitiei se refera la pozitia juridica a subiectelor
dreptului familial de egalitate juridica, prin care se intelege ca una din parti nu se subordoneaza
celeilalte, adica in raportul juridic de drept familial partile se afla pe pozitie de egalitate juridica.
Termenul dreptul familiei poate fi intalnit si in alte sensuri: dreptul familiei - ca
stiinta; dreptul familiei - ca obiect de studiu.
Dreptul familiei ca stiinta are ca sarcina crearea bazei stiintifico-ideologice pentru cadrul
de reglementari ce tin de domeniul dreptului familiei ca ramura. Deci, prin dreptul familiei ca
stiinta intelegem invatatura (studiul) despre dreptul familiei, adica sistemul de categorii,
concluzii si conceptii despre raporturile juridice familiale. Stiinta dreptului familiei studiaza o
serie de probleme legate de raporturile de familie in coraportul lor cu alte stiinte: juridice (de
drept civil, penal, administrativ, al muncii si protectiei sociale etc.); istorie, sociologie,
psihologie etc. Ca si alte stiinte, stiinta dreptului familiei se afla in continua dezvoltare, apar noi
conceptii care reflecta evolutia familiei. Prin concluziile sale stiintifice fundamentate, stiinta

dreptului familiei ajuta practicii sa aplice corect legile si contribuie la: ocrotirea familiei
intemeiata pe stima si afectiune reciproca; realizarea egalitatii depline in drepturi intre sot si
sotie; exercitarea drepturilor parintesti si indeplinirea obligatiilor lor in interesul copilului etc.
Dreptul familiei ca obiect de studiu (discipline didactica) are ca sarcina asigurarea, in baza
noilor realizari ale stiintei si a normelor existente, instruirii studentilor facultatilor de drept in
acest domeniu, cat si a informarii persoanelor cointeresate cu un sistem de cunostinte si
informatii despre dreptul familiei.
Trebuie sa deosebim categoria dreptul familiei ca sistem de norme de drept de categoria
legislate familiala, care deseori sunt calificate drept identice. Termenul legislate familiala
inseamna sistemul de legi si alte acte normative ale organelor de stat in care sunt consfintite
normele de drept familial.

Sistemul dreptului familiei

Dup modul n care sunt conectate diferitele componente de sistem ale dreptului - norma juridic
i metoda de reglementare deosebim o serie de diviziuni generale ale dreptului. Astfel, M. Djuvara
distinge ntre normele de drept cele care se aplic numai statelor care le-au eliberat, n relaiile interne i
care formeaz dreptul intern de normele de drept care se refer la raporturile dintre state sau dintre
cetenii unor state diferite i care formeaz dreptul extern.
A doua diviziune menionat este cea de drept determinator, care determin ce trebuie s fac
persoanele i drept sancionar, cel care organizeaz sanciunile. Cea de a treia diviziune abordat de M.
Djuvara este aceea care mparte dreptul n drept public i drept privat, deosebirea dintre care este foarte
veche i care se gsete formulat chiar i n dreptul roman i care depinde de faptul a cui interes privete
norma - a unui particular sau a statului. Dac lum ca baz aceast distincie, atunci cu referire la dreptul
familiei putem afirma: dreptul familiei face parte din componena dreptului privat intern si are un caracter
determinativ.
Aa dar, dreptul familiei ca ramur distinct de drept grupeaz ansamblul de norme juridice ce
reglementeaz complexul de relaii sociale ce se formeaz n legtur cu familia i n cadrul familiei.
Instituiile juridice din cadrul dreptului familiei sunt: cstoria, rudenia, filiaia adopia, tutela etc.
Din punct de vedere structural sistemul dreptului familiei se divizeaz n dou pri: I. Partea
general
II. Partea special.
Partea general a dreptului familiei include normele generale care exprim principiile i obiectivele de
reglare legitim a drepturilor i obligaiilor fundamentale a subiectelor de drept familial. Ea nsumeaz
totalitatea de opinii teoretice, idei, concluzii referitoare la problemele de reglementare juridic a relaiilor
familiale.
Numeroase acte normative de drept familial i n primul rnd Codul familiei, pe lng unele prevederi
reglementative foarte clare i normativ evidente, conin unele prevederi de principiu, prin care sunt
consfinite unele relaii ale vieii de familie.
Este ilustrat corelaia dintre normele de drept familial i actele normative n conformitate cu dezvoltarea
economic, politic i social a societii n ansamblu. Sistemul normelor dreptului familiei i a actelor
normative sunt caracterizate i preuite din punctul de vedere al democraiei lor, justiiei sociale,
comparndu-se sistemul de drept familial al Republicii Moldova cu sistemele de drept familial ale altor
ri de peste hotare (Romnia, Federaia Rus), n mod special se urmrete compatibilitatea legislaiei
familiale naionale cu prevederile Declaraiei Universale a Drepturilor Omului, a Conveniei cu privire la
Drepturile Copilului, a pactelor i tratatelor internaionale la care republica Moldova este parte (ce
reglementeaz relaiile familiale)
Normele prii speciale a dreptului familiei concretizeaz partea general. Ele reglementeaz
tipurile de relaii sociale aparte i anumite elemente ale lor, gupndu-le n instituii: instituia cstoriei,
rudeniei i filiaiei, a adopiei, tutelei (curatelei), a obligaiei de ntreinere etc.
Mai desfurat sistemul acestor norme juridice sunt redate n Codul familiei al Republicii Moldova.
Structura normelor juridice de drept al familiei. Analiza structurii normei poate fi fcut sub dou aspecte:
a) structura logico-juridic i
b) structura tehnico-legislativ.
a) Structura logico-juridic a normei e stabil i n ea se disting urmtoarele elemente:

1) ipoteza, care determin cercul de persoane crora le este adresat norma, precum i mprejurrile n
care ea se realizeaz;
2) dispoziia, care exprim regula propriu-zis de conduit, formulat ca determinare a ndatoririlor i
drepturilor prilor n raportul juridic);
3) sanciunea, care indic msurile de constrngere de ctre stat pentru nerespectarea dispoziiei.
b) Structura tehnico-juridic a normei de drept al familiei se refer la forma exterioar de
exprimare a coninutului i structurii logice a acesteia, la redactarea ei, care trebuie s fie clar , concis,
concret. Normele juridice de drept al familiei sunt cuprinse n acte normative care pot fi: legi, hotrri,
regulament, statut, instruciune i alte acte normative adoptate n cazurile i n limitele prevzute de Legea
Republicii Moldova Codul familiei. Acest act normativ, la rndul su, este structurat pe titluri, capitole
i articole. Articolul este elementul structural de baz al Codului familiei care conine, n principiu,
prevederi de sine stttoare. Se cade de subliniat c o norm nu trebuie confundat cu un articol, deoarece
foarte rar un articol conine o norm juridic. De cele mai multe ori, un articol ori conine unele elemente
ale normei, ori conine elemente ale mai multor norme.
Vorbind despre normele de drept al familiei trebuie de specificat modalitile de clasificare a normelor
juridice.
O clasificare de importan deosebit poate fi fcut din punctul de vedere al caracterului conduitei, a
naturii conduitei pe care o prescriu, n funcie de aceasta , normele juridice sunt: norme imperative, care
prescriu comportamentul subiecilor i nu admit nici o abatere de la acesta i norme dispozitive, care
acord posibilitatea unui larg comportament al subiecilor.
Normele imperative pot fi: onerative, care prescriu n mod expres obligaia svririi unei aciuni:
Persoanele care doresc s se cstoreasc sunt obligate s se informeze reciproc despre starea sntii
lor (art. 11, alin. 2 C.F.) i prohibitive, care interzic svrirea unor aciuni: Nu se admite ncheierea
cstoriei ntre: persoane dintre care cel puin una este deja cstorit; rude n linie dreapt pn la al IVlea grad inclusiv, ... (art. 15, alin. l C.F.).
Normele dispozitive pot fi: permisive, care permit o anumit conduit: Prin contractul matrimonial soii
pot modifica regimul legal al proprietii n devlmie stabilit la art. 20 (art. 29, alin l C.F.) sau
supletive, care acord subiectului posibilitatea s aleag una din variantele de conduit prevzute de
norm: la ncheierea cstoriei, soii, la dorin, i aleg numele de familie al unuia dintre ei sau cel
format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun, ...(art. 17, alin. l C.F.).
Un loc important l au normele de mputernicire sau de competen, norme prin care se formuleaz
anumite drepturi, obligaii sau competene. Astfel: Prinii sunt reprezentanii legali ai copiilor lor i
acioneaz n numele lor n relaiile cu toate persoanele fizice i juridice, inclusiv n autoritile
administraiei publice i instanele judectoreti, fr a avea nevoie de mputerniciri legale (art.61, alin. 2
C.F.) ori Aprarea drepturilor i intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autoritii tutelare n
cazurile de deces al prinilor, de decdere a lor din drepturile printeti, de declarare a prinilor ca fiind
incapabili... (art. 112, alin. l C.F.).

Bibliografie:

1.

Cod al familiei, adoptat de catre Parlamentul Republicii

Moldova la 26.10.2000 si intrat in vigoare de la
26.04.2001.

Curs, Dreptul Familiei Partea Generala.

3. Conspect, dreptul familiei prelegere.
2.