Introducere................................................................................................ 2
1. Elementele constitutive ale persoanaoanei juridice ........................ ..........2
2. Categorii de persoanaoane juridice............................................................ 3
3. Înfiinţarea persoanei juridice…………………………………………...... 4
4. Capacitatea civila a pers juridice.............................................................. ..4
5. Reorganizarea persoanei juridice................................................................ 6
6. Proiectul de dezmembrare a persoanei juridice.......................................... 7
7. Dizolvarea persoanei juridice...................................................................... 8
8. Lichidatorul persoanei juridice................................................................... 9
9. Bibliografie.
INTRODUCERE
Orice persoană este un subiect de drept civil. Codul civil reglementează materia persoanelor.
În concepția Codului civil singurele subiecte de drept civil sunt persoanele fizice și persoanele
juridice. Împărțirea subiectelor de drept civil în persoanaoane fizice și persoanaoane juridice este o
summa divisio. Alte subiecte de drept civil nu există, doar persoanaoane fizice și persoanele juridice.
Toate subiectele de drept civil sunt persoane, iar toate persoanele sunt subiecte de drept civil. Calitatea
de subiect de drept civil există doar dacă legea recunoaște și statul impune această calitate.Se cunoaşte
opinia precum că dezvoltarea si crearea noţiunii de persoană juridică se datorează dreptului roman .
Noţiunea s-a format treptat si a evoluat tot treptat , fără ca să se foloseasca termenul de persoană
juridică; în perioada regalitaţii se foloseşte denumirea de „persoana morala” .
O definiţie acceptată a persoanei juridice, în vremea noastră:Persoana juridică reprezintă un
subiect colectiv de drept, adica un colectiv de oameni, care, respectînd cerinţele legale de fond şi de
formă pentru constituirea sa, este titular de drepturi subiective si obligaţii civile.
Însa definirea noţiunii de persoană juridică ca un subiect colectiv de drept estre contoversată de
catre unii cunoscatori în drept,considerînd ca această definiţie nu acoperă realitatea deoarece o
persoană fizica care înfiinţeaza o societate cu raspundere limitată ca asociat unic,în condiţiile legii
această asociaţie este o persoanaoană juridică, dar nu are nimic comun cu colectivitatea . În acest sens
au apărut şi s-au dezvoltat o serie de teorii( teoria ficţiunii,teoria nihilista,teoria colectivitaţii
colective,teoria realitaţii etc)
1
Importanţa juridică a elementelor constitutive :
a.Importanţa organelor de sine statatoare: aceasta permite subiectelor colective de drept civil să
se infăţişeze în raport cu alt subiect de drept ca un tot unitar. Este de asemenea importantă pentru
cunoaşterea mediului de valorificare practică a capacitaţii de exerciţiu a persoanei juridice.
b.Importanţa patrimoniului propriu: el diferenţiaza decisiv un colectiv care este persoană juridică
fată de un colectiv care nu are aceasta calitate juridică; permite persoanei juridice sa aibă o raspundere
patrimonială proprie; permite persoanei juridice sa participe la circuitul civil in nume propriu.
2
Exemple: regiile autonome, societăţile comerciale.
b) persoanaoane juridice prin act juridic de asociere.
Exemple: partide politice, fundaţi, culte religioase.
Prin înfiinţarea persoanei juridice înţelegem crearea unui subiect colectiv de drept civil, în condiţiile
legii.
Normele speciale privind înfiinţarea diferitelor categorii de persoane juridice se găsesc în actele
normative aplicabile acestora.
Desigur, enumerarea acestor categorii trebuie să înceapă cu Constituţia RM, unde se găseşte
reglementarea fundamentală privind înfiinţarea organelor statului, din cele trei categorii: ale puterii
legislative, ale puterii executive şi ale puterii judecătoreşti.
Prin „act de dispoziţie al organului de stat competent”, care are ca efect crearea persoanei
juridice, trebuie să se înţeleagă:
Acest mod de înfiinţare a fost rezervat pentru organizaţiile cooperatiste şi unităţile lor anexe.
Înfiinţarea unei persoane juridice cooperatiste, prin modul enunţat, presupune adoptarea următoarelor
acte:
actul de constituire, adoptat de adunarea generală, conferinţă ori congres, după caz;
statutul organizaţiei; aceste două acte alcătuiesc ceea ce se numeşte, generic, „actul de înfiinţare”;
actul recunoaşterii actului de înfiinţare, prin care se verifică doar legalitatea (iar nu şi oportunitatea)
actului de înfiinţare.
Este de reţinut că înfiinţarea completă a persoanei juridice mai presupune o operaţiune juridică,
şi anume înregistrarea la organul de stat prevăzut de lege (de regulă, la organul fiscal).
Acest mod de înfiinţare, enunţat este rezervat persoanelor juridice menţionate : „Organizaţiile
obşteşti, ca sindicatele, uniunile de scriitori, artişti sau compozitori, asociaţiile cu scop nepatrimonial, precum şi
instituţiile şi întreprinderile anexe, create de acestea, sunt persoane juridice, dacă au autorizarea prealabilă
a înfiinţării lor, dată de către organele şi condiţiile prevăzute de lege” .
3
IV. Capacitatea civila a pers juridice
Capacitatea civilă a persoanei juridice este aptitudinea subiectului colectiv de drept de a avea
drepturi si obligaţii civile - capacitate de folosinţa - şi aptitudinea de a dobîndi si exercita drepturi
subiective civile si de a-şi asuma şi îndeplini obligaţii civile prin încheierea de acte juridice civile de
către organele de stat de conducere - capacitate de exerciţiu.
Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice - acea parte a capacitaţii civile a subiectului colectiv de
drept civil care constă în aptitudinea de a avea drepturi si obligaţii civile.
Caracterele juridice ale capacitaţii de folosinţă a persoanei juridice:
1) legalitate - insuşirea acesteia de a fi instruită numai de lege;
2) inalienabilitate - capacitatea de folosinţă a persoanei juridice nu poate fi instrainată sau cedată,
nu se poate renunţa la ea, nici în totalitate nici în parte;
3) intangibilitate - însuşirea acesteia de a nu i se putea aduce îngradiri decat in cazurile si condiţiile
stabilite de lege;
4) generalitate - însuşirea de a exprima aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a avea
drepturi si obligaţii civile;
5) specialitate - insuşirea acesteia, cuprinde doar posibilitatea subiectului colectiv de drept civil de
a avea acele drepturi si obligaţii civile care se circumscriu principiilor specialitaţii capacităţii de
folosinţă a persoanei juridice.
Celelalte persoane juridice (cele nesupuse înregistrarii) a căror capacitate de folosinţă începe, în
funcţie de înfiinţarea care li se aplica de la:
1) data actului de dispoziţie care le infiinţeaza;
2) data recunoaşterii actului de infiinţare;
3) data autorizarii infiinţării;
4) data indeplinirii altei cerinţe pe care legea o prevede, dupa caz.
În cazul contopirii persoanelor juridice, drepturile şi obligaţiile fiecăreia din ele trec la noua
persoană juridică, în conformitate cu actul de transmitere.
În cazul absorbţiei unei persoane juridice de către alta, drepturile şi obligaţiile persoanei
juridice absorbite trec la persoana juridică absorbantă în conformitate cu actul de transmitere.
În cazul divizării persoanei juridice, drepturile şi obligaţiile ei trec la noile persoane juridice
în conformitate cu bilanţul de repartiţie.
În cazul separării, o parte din drepturile şi obligaţiile persoanei juridice reorganizate trece, la
fiecare din persoanele juridice participante la reorganizare (existente sau care iau fiinţă), în
corespundere cu bilanţul de repartiţie.
În cazul reorganizării persoanei juridice prin transformare, drepturile şi obligaţiile
persoanei juridice reorganizate trec la noua persoană juridică în conformitate cu actul de transmitere.
Actul de transmitere şi bilanţul de repartiţie trebuie să conţină dispoziţii cu privire la
succesiunea întregului patrimoniu al persoanei juridice reorganizate, în privinţa tuturor drepturilor şi
obligaţiilor faţă de toţi debitorii şi creditorii acesteia, inclusiv obligaţiile contestate de părţi. Actul de
transmitere şi bilanţul de repartiţie se confirmă de fondatorii (membrii) persoanei juridice sau de
organul persoanei juridice împuternicit cu astfel de atribuţii prin lege sau act de constituire, care au
decis reorganizarea persoanei juridice, şi se prezintă, împreună cu actele de constituire ale persoanelor
juridice create, pentru înregistrarea lor de stat sau pentru introducerea modificărilor în actele de
constituire ale persoanelor juridice existente. În termen de 15 zile de la adoptarea hotărîrii de
reorganizare, organul executiv al persoanei juridice participante la reorganizare este obligat să
informeze în scris toţi creditorii cunoscuţi şi să publice un aviz privind reorganizarea în 2 ediţii
consecutive ale "Monitorului Oficial al Republicii Moldova".
Creditorii pot, în termen de 2 luni de la publicarea ultimului aviz, să ceară persoanei juridice
care se reorganizează garanţii în măsura în care nu pot cere satisfacerea creanţelor. Dreptul la garanţii
aparţine creditorilor doar dacă vor dovedi că prin reorganizare se va periclita satisfacerea creanţelor
lor. Creditorii sînt în drept să informeze organul înregistrării de stat cu privire la creanţele faţă de
5
debitorul care se reorganizează. Persoanele juridice participante la reorganizare răspund solidar pentru
obligaţiile apărute pînă la reorganizarea acestora dacă din actul de transmitere şi din bilanţul de
repartiţie nu este posibilă determinarea succesorului. Membrii organului executiv al persoanei juridice
participante la reorganizare răspund solidar, pe parcursul a 3 ani de la data reorganizării, pentru
prejudiciul cauzat prin reorganizare participanţilor sau creditorilor persoanelor juridice reorganizate.
Proiectul dezmembrării persoanei juridice este elaborat de organul executiv. În proiectul dezmembrării
trebuie să se indice:
Organul executiv al persoanei juridice care se dezmembrează depune, după expirarea a 3 luni
de la ultima publicare privind dezmembrarea, o cerere de înregistrare a dezmembrării la organul care a
efectuat înregistrarea ei de stat şi o alta la organul care va efectua înregistrarea de stat a persoanei
juridice care se constituie sau unde este înregistrată persoana juridică la care trece o parte din
patrimoniu. La cerere se anexează proiectul dezmembrării, semnat de reprezentanţii persoanelor
juridice participante, şi dovada oferirii garanţiilor, acceptate de creditori, sau a plăţii datoriilor. La
cererea depusă organului care va efectua înregistrarea de stat a persoanei juridice care se constituie se
anexează, de asemenea, actele necesare înregistrării persoanei juridice de tipul respectiv.
Înregistrarea dezmembrării se face la organul care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei
juridice dezmembrate. Înregistrarea dezmembrării se face numai după înregistrarea noilor persoane
juridice sau a modificării actului de constituire al persoanei juridice la care trece o parte din
patrimoniu. Organul care urmează să efectueze înregistrarea de stat a noii persoane juridice sau care a
înregistrat persoana juridică ce primeşte o parte din patrimoniu informează organul unde este
înregistrată persoana juridică dezmembrată despre înregistrarea noii persoane juridice sau despre
modificarea actului de constituire al persoanei juridice care primeşte o parte din patrimoniu. Organul
care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice dezmembrate înregistrează dezmembrarea şi,
după caz, radiază persoana juridică ce s-a divizat şi informează despre aceasta organul unde este
înregistrată noua persoană juridică sau organul unde este înregistrată persoana juridică ce primeşte o
parte din patrimoniu. Acestea din urmă înscriu data la care s-a produs dezmembrarea.
Dezmembrarea produce efecte din momentul înregistrării ei de stat la organul unde este
înregistrată persoana juridică dezmembrată. După înregistrarea efectuată ,persoana juridică divizată se
consideră dizolvată şi se radiază din registrul de stat.
După data înregistrării dezmembrării, patrimoniul persoanei juridice dezmembrate sau o parte
din el trece la persoanele juridice constituite sau existente. Noua persoană juridică sau cea existentă
primeşte prin act de transmitere şi include în bilanţul său patrimoniul primit şi, după caz, înregistrează
bunurile supuse înregistrării.
6
VII. Dizolvarea persoanei juridice
Instanţa de judecată nu dizolvă persoana juridică dacă, în termenul pe care îl acordă, persoana
va corespunde prevederilor legii.
Instanţa de judecată poate dizolva persoana juridică dacă aceasta contravine interdicţiilor
stabilite de prezentul cod pentru forma ei juridică de organizare sau dacă activitatea ei contravine grav
actului de constituire.
Dizolvarea persoanei juridice se pronunţă la cererea participantului, a procurorului sau a
Ministerului Justiţiei.
Instanţa de judecată care examinează cererea privind dizolvarea persoanei juridice poate pune
bunurile acesteia, la cerere, sub administrare fiduciară. În încheiere se specifică data instituirii
administrării fiduciare. Instanţa desemnează unul sau mai mulţi administratori fiduciari şi determină
limitele împuternicirilor şi remuneraţia lor. Dacă instanţa de judecată nu dispune altfel, organele
persoanei juridice nu pot emite decizii fără acordul prealabil al administratorului fiduciar, iar
persoanele cu drept de reprezentare a persoanei juridice nu pot încheia acte juridice fără participarea
acestuia. Instanţa de judecată poate modifica sau anula în orice moment încheierea sa de instituire a
administrării fiduciare. Aceasta încetează în momentul în care hotărîrea judecătorească cu privire la
dizolvare rămîne definitivă. Administratorul fiduciar notifică organul care a efectuat înregistrarea de
stat a persoanei juridice despre încheierea judecătorească şi comunică despre sine informaţiile care se
cer de la un administrator. Actul juridic încheiat de persoana juridică pînă la înregistrarea administrării
fiduciare, fără a ţine cont de limitarea impusă prin administrare fiduciară, este valabil dacă cealaltă
parte nu ştia şi nici nu trebuia să ştie despre instituirea administrării fiduciare.
7
În cazul în care persoana juridică se dizolvă în unul din temeiurile prevăzute la art.86 alin.(1) lit.a)-c),
f) şi g), organul ei executiv depune o cerere de dizolvare la organul care a efectuat înregistrarea de stat
a persoanei juridice respective. În cazul în care persoana juridică se dizolvă prin hotărîre a adunării
generale a participanţilor, această hotărîre trebuie anexată la cerere.
În cazul dizolvării prin hotărîre judecătorească, instanţa transmite o copie de pe hotărîrea
irevocabilă organului care a efectuat înregistrarea de stat a persoanei juridice ce se dizolvă.
Cererea de dizolvare depusă de organul executiv al persoanei juridice şi hotărîrea
judecătorească sînt temeiuri pentru înregistrarea dizolvării.
De la data înregistrării dizolvării, în documentele şi informaţiile care emană de la persoana
juridică, la denumire trebuie adăugată sintagma "în lichidare". În caz contrar, lichidatorul persoanei
juridice răspunde personal pentru prejudiciul cauzat terţilor.
8
BIBILIOGRAFIE :
http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/drept-civil/drept-civil-capitolul-5-persoana-
juridica-29073.html
http://file.ucdc.ro/cursuri/8_1_do1210_Drept_civil_perssoane_Culda_Sidonia.pdf
http://legeaz.net/dictionar-juridic/calitate-subiect-drept-civil-stat-roman
http://www.juridice.ro/192485/cateva-consideratii-privind-legatura-dintre-
notiunile-subiect-de-drept-civil-si-capacitate-civila.html
http://ru.scribd.com/doc/48411513/Persoana-Juridica-drept-Civil#download
http://biblioteca.regielive.ro/referate/drept-civil/persoana-juridica-subiect-
colectiv-de-drept-civil-32752.html