structureaza in integrarea sociala realizata prin actiunea factorilor de socializare institutionalizati si neinstitutionalizati si totodata prin mecanismele formale si neformale ale controlului social. Aparitia si proliferarea unor forme de devianta si delicventa la anumiti indivizi si grupuri sociale se indentifica cu esecuri alesocializarii, nerealizari ale functiei controlului social. Procesul de socializare cu internalizarea normelor si valorilor unui grup social angreneaza treptat trecerea de la controlul social la autocontrol si transformarea comportamentului de la o forma normative cu reglare externa la o forma care se motiveaza intern. Integrarea sociala finalizata, cu echilibrul dintre norme si conduitele umane, conduce prin mecanismul unor adaptari si ajustari normative la apartenenta si participarea la un set de norme. Integrarea normative este dependent de procesul de socializare si de conformare la regulile si normele globale ale societatii. Respectarea normelor grupului si orientarea spre valori morale si juridice intareste coeziunea intre membrii grupului. Devianta = ca notiune cu larga utilizare, in acceptiunea sa cea mai generala desemneaza avaterea sau nonconformismul indivizilor fata de normele si valorile sociale.
-aceste transgresari ale normelor si regulilor sociale
exista in orice societate si ele pot fi mai mult sau mai putin deviante; -devianta este conditionata de standardele valorice si morale. Conceptele utilizate in stransa corelatie cu integrarea sociala si deviant sociala sunt: a)Norma semnifica o regula sociala de conduita sau un model standard de comportament, definit prin asteptarile sau consensul unui grup social fata de modul si regulile socialmente admise prin care trebuie sa manifeste acel comportament; b)Conformitatea definita prin compatibilitatea comportamentului cu asteptarile unui grup social, copatibilitatea concretizata in elaborarea unor raspunsuri normale , prescrise de norma; c)Devianta consta in noncoformitatea fata de normele sociale sau intr-un conflict normative cu standardele societatii. Comportamentul social in general este apreciat mai mult prin conformarea la normele sociale decat prin transgresarea acestora. Astfel, obedienta la norme se datoreaza cotributiei catorva factori care sunt: a)presiunea grupului social exercitat asupra individului si integrarea conformist a acestuia in grupul respective; b)procesul de socializare si de invatare sociala a normelor-de catre individ;
c)constientizarea consecintelor sanctionante represive ca
urmare a incalcarii normelor, in timp ce comportamentul conformist de respectare a normelor este recomensat pozitiv; d)indisponibilitatea inlectiv volitiva uneori individual nefiind constient, capabil de a allege alternative comportamentale la o situatie data.
Notiunea de norma juridical
- Integrarea eficienta a individului la realitatea sociala presupune calibrarea lui la universul normative; - Aceste norme, se refera la o clasa de situatii cu care isi manifesta dezacordul si la o alta clasa de comportamente pentru care grupul sau societatea isi manifesta adeziunea; - Universul normativ al unui grup nu este decat rareori un ansamblu omogen si usor de identificat. Majoritatea asteptarilor sunt implicite si schimbatoare. Daca unele norme sunt necontestate, altele sunt acceptate de unu si recuzate de altii. Grupul de referinta este adesea dificil de circumscris intr-o lume in care cei mai multi indivizi apartin simultan mai multor grupari sociale cu norme diferite. De aici, implicit, si distinctia dintre deviant si nondevianta risca sa fie problematica si variabila.
Clasificarea normelor sociale
O clasificare a normelor pornind de la distinctiile lui Opp Napier si Gershenfeld merg spre distringerea a patru tipuri de norme si anume: - Reguli scrise; - Norme stabilite in mod explicit; - Norme informale (non- explicite);
- Norme inconstiente. Reguli scrise sunt normele editate d
ȘTIINȚA SCHIMBĂRII ÎN 4 PAȘI: Strategii și tehnici operaționale pentru a înțelege cum să produci schimbări semnificative în viața ta și să le menții în timp