BIROUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ AL REPUBLICII MOLDOVA

MANUALUL
RECENZORULUI
Recensământul Populației și Locuințelor de Probă

Chişinău 2023
CUPRINS

INTRODUCERE..................................................................................................................................................... 3

ENTITĂȚI RESPONSABILE PENTRU ORGANIZAREA ȘI EFECTUAREA RECENSĂMÂNTULUI...........................................3

CAPITOLUL I. PRINCIPIILE METODOLOGICE ALE RECENSĂMÂNTULUI POPULAŢIEI ŞI
LOCUINŢELOR 4

I.1. INFORMAȚIE GENERALĂ..................................................................................................................................4

I.2. SCOPUL RECENSĂMÂNTULUI...........................................................................................................................6
I.3. CARACTERISTICILE ESENȚIALE RECENSĂMÂNTULUI.....................................................................................6
I.4. SFERA DE CUPRINDERE LA RECENSĂMÂNT.....................................................................................................6
I.5. MOMENTUL DE REFERINŢĂ AL RECENSĂMÂNTULUI ŞI PERIOADA DE RECENZARE.......................................8
I.6. PERSONALUL TEMPORAR DE RECENSĂMÂNT..................................................................................................9
I.7. MODUL DE COLECTARE A DATELOR ŞI LOCUL RECENZĂRII........................................................................11
I.8. CAZURI SPECIALE DE RECENZARE A PERSOANELOR....................................................................................11
I.9. CONFIDENŢIALITATEA ŞI PROTECŢIA DATELOR INDIVIDUALE.....................................................................13
I.10. ASIGURAREA SUCCESULUI LA RECENSĂMÂNT..............................................................................................15

CAPITOLUL II. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII RECENZORULUI..............................................................16

II.1. IMPORTANȚA ROLULUI RECENZORULUI........................................................................................................16

II.2. SARCINILE ȘI ATRIBUŢIILE............................................................................................................................16
II.3. MATERIALELE RECENZORULUI.....................................................................................................................18
II.4. FALSIFICAREA DATELOR................................................................................................................................20
II.5. SUPERVIZAREA...............................................................................................................................................21
II.6. EFECTUAREA INTERVIULUI............................................................................................................................21
II.7. DISTRIBUIREA TIMPULUI DE LUCRU AL RECENZORULUI..............................................................................24
II.8. UTILIZAREA HĂRȚILOR..................................................................................................................................25
II.9. PROCEDURA DE DEPLASARE ÎN CADRUL SECTORULUI..................................................................................35
II.10. ACTUALIZAREA LISTELOR CLĂDIRILOR ȘI FORMAREA LISTELOR LOCUINȚELOR..................................37

CAPITOLUL III. COMPLETAREA CHESTIONARELOR ELECTRONICE.................................................51

III.1. FIȘA DE RECENZARE......................................................................................................................................51

III.2. 1.1CL - CHESTIONAR CLĂDIRE.....................................................................................................................53
III.3. 1.2 CL - CHESTIONAR LOCUINȚĂ..................................................................................................................54
III.4. LISTA MEMBRILOR GOSPODĂRIEI.................................................................................................................65
III.5. 3P - CHESTIONAR PERSOANĂ.........................................................................................................................67

CAPITOLUL IV. ASPECTE PRIVIND COMUNICAREA ÎN TIMPUL RECENSĂMÂNTULUI.................103

IV.1. CUM CONVINGEM PERSOANELE SĂ PARTICIPE LA RECENSĂMÂNT............................................................106

IV.2. CUM PREVENIM REFUZURILE POPULAȚIEI DE A FI RECENZAȚI NON-RĂSPUNSURILE................................111
IV.3. CUM REACŢIONĂM ÎN SITUAŢIILE DIFICILE................................................................................................113
IV.4. SUGESTII PRIVIND COMPORTAMENTUL PERSONAL AL UNUI RECENZOR....................................................117

ANEXE................................................................................................................................................................ 119

I. ÎNTREBĂRI GENERALE DESPRE RECENSĂMÂNT...............................................................................................119

1
II. ÎNTREBĂRI PRIVIND RECENSĂMÂNTUL DE PROBĂ...........................................................................................122
III. ÎNTREBĂRI PRIVIND ACTIVITATEA RECENZORILOR....................................................................................124
IV. ÎNTREBĂRI PRIVIND PROCESUL DE RECENZARE..........................................................................................126
V. CHESTIONARELE DE RECENSĂMÂNT................................................................................................................128
VI. FURNIZAREA DATELOR GREȘITE SAU INCOMPLETE....................................................................................130
VII. CONFIDENȚIALITATEA ȘI SIGURANȚA DATELOR PERSONALE.....................................................................131
VIII. ÎNTREBĂRI PRIVIND ANCHETA POST RECENZARE.......................................................................................133
IX. DIVERSE CONFUZII.......................................................................................................................................134

2
 INTRODUCERE

Acest manual este un ghid comprehensiv despre modalitatea de colectare a datelor în teren în
cadrul recensământului populației și locuințelor (în continuare RPL), acesta fiind testat la
recensământul de probă. Manualul prezintă în detalii rolul, responsabilitățile și activitățile
recenzorului. Manualul, de asemenea, oferă răspuns la diferite întrebări legate de organizarea și
efectuarea recensământul populației și locuințelor din anul 2024. Acesta este dedicat atât
recenzorilor și supervizorilor, cât și altui tip de personal temporar de recensământ (precum
managerii de recensământ și adjuncții acestora). Astfel, în responsabilitatea fiecăruia dintre
personalul temporar angajat pentru efectuarea recensământului este să studieze minuțios conținutul
prezentului manual.

Entități responsabile pentru organizarea și efectuarea recensământului

Biroul Naţional de Statistică (BNS) este responsabil de organizarea şi efectuarea
recensământului populației și locuințelor, prelucrarea datelor şi diseminarea rezultatelor
recensământului. Comisia națională pentru recensământul populației și locuințelor (CNRPL) este un
organ consultativ, instituit în scopul oferirii suportului pentru organizarea și efectuarea
recensământului, al cărui componență și regulament de activitate sunt aprobate prin Hotărârea
Guvernului nr. 951/2022 (anexele 1 și 2).
Biroul Național de Statistică este autoritatea centrală în domeniul statisticii care este
independentă instituţional şi profesional, al cărei scop este coordonarea sistemului statistic naţional
privind dezvoltarea şi producerea statisticii oficiale. Sarcina statisticii oficiale constă în asigurarea
utilizatorilor cu informații statistice de calitate și la timp, necesare pentru elaborarea și
monitorizarea politicilor economice și sociale, deciziilor autorităților publice și mediului de afaceri,
pentru elaborarea cercetărilor științifice, pentru informarea societății și altor categorii de utilizatori,
după caz.
Subdiviziunile teritoriale de statistică (STS) ale Biroului Naţional de Statistică, coordonate de
Centrele Regionale pentru Statistică (CRS)1, sunt responsabile să asigure organizarea şi efectuarea
recensământului populaţiei şi al locuinţelor la nivel teritorial (raion/municipiu) și vor coopera în
acest scop cu Comisiile teritoriale pentru recensământul populației și locuințelor (CTRPL).În cadrul
CRS și STS se contractează manageri de recensământ care vor efectua lucrările de pregătire,
organizare şi monitorizare a executării lucrărilor de recensământ pe teren în unitatea administrativ-
teritorială de nivelul II (raion, municipiu) în comun cu STS și CRS.

1
Sunt 4 CRS: Nord, Centru, Sud și mun. Chișinău.
3
CAPITOLUL I. PRINCIPIILE METODOLOGICE ALE
RECENSĂMÂNTULUI POPULAŢIEI ŞI LOCUINŢELOR

I.1. Informație generală

Un recensământ al populației și al locuințelor (RPL) este cel mai complex exercițiu statistic de
importanță națională, reprezentând o fotografie a populației țării la un anumit moment dat, numit
moment de referință a RPL.
Următorul Recensământ al Populaţiei şi Locuinţelor se va efectua în anul 2024 în baza Legii
nr. 231/2022 privind recensământul populaţiei şi locuinţelor şi a Hotărârii Guvernului nr. 951/2022
cu privire la organizarea și efectuarea recensământului populației și locuințelor din Republica
Moldova în anul 2024.
Conform articolului 4 al Legii nr. 231/2022, recensământul populației și locuințelor reprezintă
procesul de planificare, colectare, prelucrare, evaluare, diseminare și analiză a datelor despre
persoanele (date demografice, sociale și economice), despre gospodăriile casnice și locuințele din
Republica Moldova, cu referire la un anumit moment;
Recensământul din 2024 va fi al treilea recensământ al populației de la declararea
independenței Republicii Moldova și se va încadra în runda mondială 2020 (vezi tabelul 1). O rundă
mondială de recensământ este perioadă, de regulă, de 10 ani, recomandată de către Organizația
Națiunilor Unite, în cadrul căreia statele ar urma să efectueze cel puțin un recensământ al populației
și locuințelor. Perioada rundei mondiale 2020 cuprinde anii 2015-2024. Organizarea
recensămintelor este coordonată din 1958 de Organizația Națiunilor Unite..
Tabelul 1. Recensămintele în Republica Moldova de la declararea independenței

Anul efectuării Tipul Runda mondială de

recensământului recensământ
2004 Populației 2000
2011 Agricol 2010
2014 Populației și Locuințelor 2010
planificat 2024 Populației și Locuințelor 2020
Dacă recensămintele anterioare în Republica Moldova colectarea datelor s-a efectuat pe hârtie,
de data aceasta colectarea se va face pe tablete, aceasta va permite o calitate mai bună a datelor și
diseminarea rezultatelor mai rapidă.
Organizarea și efectuarea recensământului se realizează în concordanță cu Principiile și
Recomandările pentru Recensămintele Populației și Locuințelor ale Organizației Națiunilor Unite
(Revizia 3) și Recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru Recensămintele Populației
și Locuințelor a Comisiei Economice Europene a ONU.
Realizarea recensământului populației și locuințelor se bazează pe următoarele acte normative
de bază:

4
 ● Legea nr. 231/2022 privind recensământul populaţiei şi locuinţelor;

● Legea nr.93/2017 cu privire la statistica oficială;

● Legea nr. 133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal.

● Hotărârea Guvernului nr. 951/2022 cu privire la organizarea și efectuarea

recensământului populației și locuințelor din Republica Moldova în anul 2024;
● HG nr.935/2018 cu privire la organizarea şi funcţionarea Biroului Naţional de
Statistică.
În scopul testării procedurilor, instrumentarului, chestionarelor electronice, aplicației de
colectare a datelor etc., în perioada 28 august-27 septembrie 2023 se va desfășura colectarea datelor
de recensământ în cadrul Recensământului Populației și Locuințelor de probă (în continuare RPL),
urmată de ancheta de post-recenzare, realizată în perioada 28 septembrie - 10 octombrie 2023. RPL
de probă va fi desfășurat în 11 localități din țară (tabelul 2).
Tabelul 2. Localitățile de efectuare a RPL de probă

Regiunea Municipiul/Raionul Localitatea

Municipiul Chișinău Chișinău mun. Chișinău

s. Colonița

Regiunea Centru Anenii Noi com. Varnița

Orhei s. Butuceni

Căușeni s. Copanca

Regiunea Nord Bălți mun. Bălți

Fălești s. Glinjeni

Soroca mun. Soroca

Regiunea Sud UTA Găgăuzia mun. Comrat

Cahul s. Crihana Veche

Taraclia or. Taraclia

5
 I.2. Scopul recensământului
Scopul recensământului este de a oferi informații de interes public despre populația rezidentă 2
(în continuare – populație) și locuințe pentru elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor,
pentru argumentarea deciziilor de dezvoltare umană, pentru cercetarea științifică și dezvoltarea
mediului de afaceri.
RPL va produce, în condiții de calitate și comparabilitate internațională statistici oficiale
privind: numărul și distribuția teritorială, la cel mai mic nivel teritorial, a populației; structura
demografică și caracteristicile socioeconomice; gospodăriile casnice, locuințele, condițiile de locuit
ale populației și clădirile în care se situează locuințele acesteia. În plus, recensământul va oferi o
sursă pentru reînnoirea bazei de eşantionare pentru cercetările statistice.

I.3. Caracteristicile esențiale recensământului

Caracteristicile esențiale ale RPL sunt:
- Înregistrare individuală – informaţiile privind caracteristicile fiecărei unităţi de
recenzare (persoană, gospodărie, locuinţă, clădire) vor fi înregistrate separat pe
chestionare corespunzătoare fiecărui scop.
- Simultaneitate – informaţiile despre toate unităţile de recenzare cuprinse la
recensămînt se referă la o perioadă de referinţă bine definită şi unică numită
„momentul de referinţă” şi se vor colecta în intervalul perioadei de recenzare.
- Universalitate în cadrul unui teritoriu definit – în cadrul recensământului vor fi
înregistrate toate persoanele care locuiesc în ţară, indiferent dacă acestea au viză de
reşedinţă într-o localitate anume sau drept de proprietate asupra locuinţei. De
asemenea vor fi recenzate toate gospodăriile şi unităţile de locuit (locuinţe obişnuite,
alte unităţi de locuit) din ţară.
- Disponibilitatea datelor pe zone geografice mici – recensământul produce date
privind numărul și caracteristicile populaţia şi locuinţele aferente celor mai mici zone
geografice ale ţării, iar la subgrupuri mici de populație, în concordanță cu cerința
primordială de a proteja confidențialitatea individuală.
- Periodicitate definită – Recensământul trebuie să fie efectuat la intervale regulate,
astfel încât informații comparabile să fie puse la dispoziție într-o secvență fixă. Se
recomandă ca datele recensământului să fie produse la cel puțin o dată la zece ani.

I.4. Sfera de cuprindere la recensământ

În cadrul RPL 2024 vor fi cuprinse persoane, gospodării şi locuinţe (inclusiv alte unităţi de
locuit) şi spaţii colective de locuit, care sunt definite în Legea 231/2022 privind RPL ca unităţi de
recenzare.

2
populație rezidentă – totalitatea persoanelor ce dețin cetă țenia Republicii Moldova, cetă țenia altor state și apatrizii,
care, la data de referință a recensă mântului, au reședința obișnuită pe teritoriul ță rii (art.4 al Legii nr. 231/2022)
6
 I.4.1. Persoane:
La recensământ se vor recenza toate persoanele care locuiesc pe teritoriul Republicii
Moldova, indiferent de:
1. Cetățenie:
a) toţi cetăţenii Republicii Moldova
b) toţi cetăţenii străini din Republica Moldova
c) apatrizi/persoane fără cetăţenie, care la momentul recensământului
locuiesc sau au şedere temporară în Republica Moldova.
2. Prezență sau absență:
d) prezenţi la reşedinţa obişnuită;
e) absenţi de la reşedinţa obişnuită, se află în altă localitate a Republicii
Moldova la muncă, studii sau alt motiv (tratament familial, afaceri etc.);
f) absenţi de la reşedinţa obişnuită, plecaţi peste hotare la muncă, studii sau
alt motiv, indiferent de durata absenţei declarați de membrii gospodăriei
rămași în țară;
g) absenţi de la reşedinţa obişnuită/domiciliu, plecaţi peste hotare în calitate
de personal al misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, al Forțelor
Armate ale Republicii Moldova sau în calitate de membru de familie al
acestor persoane;
h) locuiesc în Republica Moldova, indiferent de faptul dacă sunt prezenţi
sau absenţi la reşedinţa obişnuită/domiciliul lor (studenți, lucrători);
i) locuiesc temporar (şedere temporară) în Republica Moldova.
Persoanele care se află în situație de ședere ilegală sau fără forme legale, precum și solicitanții
de azil și persoanele care au solicitat sau cărora li s-a acordat statutul de refugiat sau tipuri similare
de protecție internațională sunt, de asemenea, incluse. Nu este vorba de a face o distincție între
aceste persoane, ci mai degrabă, de a garanta că acestea nu sunt omise din recenzare.
Persoanele fără reşedinţa obişnuită/domiciliu sau fără adăpost, aflate la momentul
recensământului în Republica Moldova la fel se vor recenza.
La Recensământ nu se vor recenza:
1. Persoanele din cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, organizaţiilor
internaţionale şi membrii familiilor lor, care la momentul recensământului se află
în Republica Moldova;
2. Personalul forţelor armate străine, care la momentul de referinţă al
recensământului se află în Republica Moldova;

7
 3. Turiștii străini, veniți temporar în scopul recreării, vacanţei, sărbătorilor, vizitelor
la prieteni sau rude, afaceri sau proiecte, tratament medical sau pelerinaj religios
etc. (sosiţi pentru o perioadă de până la 3 luni).

I.4.2. Gospodării
La recensământ se vor recenza toate gospodăriile casnice din Republica Moldova.

I.4.3. Unități de locuit

La recensământ se vor recenza toate locuințele situate în clădiri de orice tip și spaţiile
colective de locuit. Astfel vor fi recenzate:
- toate locuinţele situate în clădiri de locuit (rezidenţiale), indiferent de situaţia ocupării
acestora sau în clădiri nedestinate locuirii (nerezidenţiale) şi clădirile respective;
- alte unităţi de locuit, utilizate ca spaţii locuite din necesitate, situate în: construcţii
gospodăreşti, construcţii accesorii izolate de clădire şi spaţii cu altă destinaţie
(bucătării, magazii, garaje, depozite, pivniţe, poduri etc.); în construcţii provizorii
(barăci, colibe etc.); în unele unităţi mobile locuite de populaţie (vagonete, rulote,
remorci, corturi etc.);
- spaţiile colective de locuit (cămine pentru studenţi, aziluri pentru bătrîni/persoane cu
dizabilităţi (invalizi), şcoli-internat, case pentru copii, centre de plasament etc.) şi
locuinţele din cadrul acestora.
La Recensământ nu se vor recenza:
- locuinţele transformate în totalitate în încăperi cu altă destinaţie de către proprietarii
acestora: magazine, frizerii, farmacii, cabinete medicale, de avocatură etc.;
- clădiri, încăperi, spaţii, construcţii utilizate în timpul recensământului pentru alte
scopuri decât de locuire, respectiv în scopuri administrative, industriale, comerciale,
social-culturale, agricole etc.);
- locuinţele misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale altor state şi locuinţele
deţinute cu titlu de proprietate de alte state;
- locuinţele neocupate, destinate demolării;
- locuinţele neocupate situate în clădirile (blocuri de apartamente) care încă nu au fost
date în exploatare, respectiv nu este permisă locuirea acestora.
- clădirile/construcţiile din sate, care sunt utilizate pentru depozitarea uneltelor agricole şi
aparatelor, produselor agricole, cărbunilor/lemnelor, sau sunt utilizate pentru procesarea
produselor agricole (moară, oloiniţă etc.).
- clădirile în curs de construcţie, cu excepţia cazurilor când sunt ocupate parţial.

I.5. Momentul de referinţă al recensământului şi perioada de recenzare

Recensământul de probă se va efectua conform situaţiei de fapt existente la ora 00:00 din ziua
de 28 august 2023, oră considerată momentul de referinţă al recensământului de probă.

8
 Datele şi informaţiile despre populaţie şi locuinţe, colectate în timpul RPL, urmează să fie
înregistrate în chestionare conform situaţiei existente la momentul de referinţă al recensămîntului, cu
excepţia unor întrebări, la care urmează să se răspundă după cum este specificat în chestionare.
Perioada de recenzare, respectiv colectarea de date în teren va dura 31 de zile, de la 28 august până
la 27 septembrie 2023.
Stabilirea momentului de referinţă asigură reglementarea modului unic de înregistrare în
chestionarele de recensămînt a evenimentelor demografice (naşteri, decese), de migraţie (schimbul
reşedinţei obişnuite), a existenţei fondului de locuinţe (dare în exploatare, demolări) etc.
Astfel, un copil născut până la ora “00:00” în ziua de 28 august se va înregistra în
chestionarele de recensământ, iar un copil născut după ora ”00:00” 28 august nu se va înregistra,
deşi el există la data completării chestionarului.
În mod asemănător, pentru o persoană decedată după ora ”00:00” 28 august se vor colecta
informaţiile, întrucât era încă în viaţă la momentul de referinţă al recensământului.

I.6. Personalul temporar de recensământ

În efectuarea recensământului sunt implicate mai multe categorii de personal:

Recenzorul
⮚ este responsabil de colectare datelor despre populaţie şi locuinţe din
sectorul de recensământ repartizat pe tabletă.

Supervizorul
⮚ este responsabil de o secţie de recensământ, constituită în medie din 6
sectoare de recensământ, respectiv coordonează 6 recenzori.

Manager
⮚ este responsabil de instruire și organizarea RPL și coordonează în
adjunct de
recensământ perioada colectării de date circa 10 supervizori

Manager de
⮚ este responsabil de organizarea RPL în raion/municipiu: asigură
recensământ în
STS campania de comunicare și promovare RPL, recrutarea și instruirea
numărului necesar de recenzori, coordonează și monitorizează
activitatea personalului temporar etc.

Manager de
⮚ este responsabil de organizarea RPL în regiune și monitorizarea
recensământ în
CRS efectuării tuturor activităților calitativ și conform graficului aprobat:

Sarcinile şi atribuțiile personalului temporar de recensământ, specificate pentru fiecare

categorie de personal, sunt anexe la contractul de prestare servicii, ca parte componentă a acestuia.

9
Tabelul 3. Organigrama RPL de probă 2023

BNS Oficiul central

Personal permanent Șefi CRS - 4

Șefi adjuncți CRS - 3 Nivel regional

Manageri de
recensământ în CRS - 4

Manageri în STS - 9
Nivelul al doilea
Manageri adjuncți de
Personal temporar Recenzori de rezervă - 28
recensământ - 3

Supervizori - 18
Nivelul întâi
Recenzori - 105

10
 I.7. Modul de colectare a datelor şi locul recenzării
Pentru e efectua colectarea datelor în teren, teritoriul țării este împărțit în zone mici numite
sectoare de recensământ și unui recenzor i se va atribui un sector de recensământ sau două, în
dependență de dimensiunea acestora. În cadrul RPL de probă, timp de o lunădupă data de referință a
recensământului, recenzorul va vizita fiecare clădire din sectorul său de recensământ și va intervieva
persoanele la reşedinţa obişnuită/domicilul acestora şi va înscrie informaţiile despre populaţie,
clădiri şi locuinţe în aplicația de colectare, în baza auto-determinării, fără prezentarea unor
documente de confirmare. Se recomanda prezentarea unui document confirmativ (buletin de
identitate/certificat de naștere/alt document care conține IDNP) pentru a evita înregistrarea greșită a
IDNP-lui (numărul de identificare de stat al persoanei fizice). Astfel, la prima intâlnire cu
gospodăria, urmează să fie informată gospodăria despre recomandarea de a avea la îndămână un
document/copie cu codul IDNP.
Recenzorul este obligat să se asigure că înțelege pe deplin procedurile de colectare, cum
trebuie să acorde întrebările și cum să înregistreze răspunsurile rapid și corect în aplicația de
colectare. Dacă la colectarea datelor se asigură calitatea înaltă, atunci rezultatele finale publicate, vor
fi, de asemenea, de bună calitate și vor fi utilizate pentru luarea deciziilor bazate pe dovezi.
Supervizorii sunt responsabili pentru monitorizarea activității recenzorilor din sectoarele de
recensământ alocate și pentru a rezolva orice probleme care pot apărea în timpul lucrului pe teren.
Intervievarea populaţiei se efectuează deregulă în limba română şi răspunsurile se vor
înregistra în aplicație în limba română. Dacă respondentul nu cunoaşte limba română, acesta are
dreptul să solicite de la recenzor intervievarea în limba rusă.
Recenzarea persoanelor se efectuează la reşedinţa obişnuită a acestora, în baza declaraţiilor
persoanelor majore ale gospodăriei.

I.8. Cazuri speciale de recenzare a persoanelor

Definiţie: Reşedinţa obişnuită reprezintă locul în care o persoană își petrece, în mod obișnuit,
timpul de odihnă zilnică, indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al
concediului/vacanței, al vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, al tratamentului medical sau al
pelerinajelor religioase.
Reşedinţa obişnuită poate să coincidă sau nu cu adresa (viza) de reşedinţă indicată în buletinul
de identitate.
În fiecare locuință (de ex: casă individuală, apartament, odaie în cămin) se vor recenza toate
persoanele cu reşedinţă obişnuită/domiciliu, inclusiv cei care sunt absenţi la momentul
recensământului.
Pentru majoritatea persoanelor nu va fi dificil de clarificat unde îşi au reşedinţa obişnuită şi
unde aceştia urmează să fie recenzaţi. Oricum, dificultăţi pot apărea în cazuri speciale, care necesită
mai multă atenţie.

11
● Un copil care locuiește în mod alternativ în două locuri de reședință (de exemplu, în cazul
în care părinții săi sunt divorțați) trebuie să considere locuința unde își petrece cea mai mare
a timpului ca fiind locul său de reședință obișnuită. În cazul în care acesta petrece o
perioadă de timp egală cu fiecare din părinți, locul de reședință obișnuită este locul în care
copilul petrece noaptea recensământului, sau, în mod alternativ, gospodăria în care copilul
are domiciliul legal sau înregistrat.
● În cazul în care o persoană locuiește în mod regulat în mai mult de o reședință/locuință în
cursul anului, reședința unde aceasta își petrece cea mai mare parte a anului este considerată
ca fiind locul său de reședință obișnuită. Cu toate acestea, o persoană care lucrează în afara
locului de reședință în timpul săptămânii și care se întoarce la locuința familială în week-
enduri se va recenza la locuința familială.
● Recenzarea persoanelor cu reşedinţă obişnuită în spaţiile colective de locuit (cămine pentru
studenţi, aziluri pentru bătrâni / persoane cu dizabilităţi (invalizi), şcoli-internat, case pentru
copii, centre de plasament, etc.) se va efectua de către recenzori din cadrul secţiei de
recensământ sau de către recenzori contractaţi din cadrul personalului instituţiilor
respective.
● Recenzarea militarilor în termen (persoanele care își îndeplinesc serviciul militar), a
persoanelor aflate în instituţiile penitenciare şi în centrele de triere, a altui contingent special
plasat pe teritorii cu restricţii de acces, se va efectua de către recenzori selectaţi de
administraţia autorităţilor publice, care gestionează instituţiile respective.
● Locul de recenzare este considerat ca fiind locul de reședință obișnuită pentru persoanele
fără adăpost, nomazi, vagabonzi și persoanele pentru care nu există noțiunea de „reședință
obișnuită”.
1. La reşedinţa obişnuită, în calitate de membri ai gospodăriilor din care fac parte SE VOR
RECENZA următoarele persoane, care sunt absente la reşedinţa obişnuită/domiciliul lor
la momentul de referinţă al recensământului:
a. Membrii gospodăriei, care lucrează în altă localitate/ ţară în timpul săptămînii şi care
revin la familie, acasă la fiecare sfîrşit de săptămînă.
b. Elevii care locuiesc în afara locuinței lor familiale în cursul anului școlar și,
indiferent de frecvența cu care se întorc la locuința familială, trebuie să considere
locuința familială ca fiind locul lor de reședință obișnuită, indiferent dacă își fac
studiile în altă parte în țară sau în străinătate.
c. Marinarii din marina comercială și pescarii care își au reședința obișnuită în țară, dar
care sunt pe mare la momentul recensământului, (inclusiv cei care nu au ca loc de
reședință decât bordul navelor) sunt, de asemenea, incluși.

12
 d. Persoanele aflate în arest (detenţie) contravenţional sau preventiv, în privinţa cărora
nu a fost pronunţată hotărârea instanţei de judecată cu privire la condamnare;
e. Membrii gospodăriei declarați, plecaţi peste hotare la muncă, studii sau alt motiv
urmează să fie recenzaţi la adresa reşedinţei obişnuite pe care o aveau înainte de
plecare.
f. Personalul militar al Republicii Moldova, delegat în misiuni speciale peste hotare și
personalul serviciului diplomatic (al misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare) al
Republicii Moldova şi membrii familiei acestora se vor recenza la adresa reşedinţei
lor de până la plecare, indiferent de perioada absenței.
Recenzarea personalului serviciului diplomatic (al misiunilor diplomatice şi oficiilor
consulare) al Republicii Moldova şi membrii familiei acestora va fi efectuată de către Ministerul
Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
2. La adresa domiciliului la locul reşedinţei obişnuite unde persoana absentă locuia cu
gospodăria sa înaintea plecării NU SE VOR RECENZA următoarele persoane, care sunt
absente la domiciliul lor la momentul de referinţă al recensământului:
- Studenții din învățământul terțiar3 care locuiesc în afara locuinței lor familiale în cursul
perioadei de studii într-o instituție de învățământ superior sau la universitate. Locuința pe
care o ocupă în timpul anului universitar se consideră locul lor de reședință obișnuită,
indiferent dacă este vorba de cămin studențesc sau de o reședință privată.
- Persoanele absente la domiciliu, care îşi îndeplinesc serviciul militar obligatoriu (soldaţii).
Aceştia urmează să fie recenzaţi în locul plasării acestor unităţi; Locul plasării acestor
instituţii se consideră locul reşedinţei obişnuite al acestora.
- Persoanele absente la domiciliu, condamnate, aflate în instituţiile penitenciare (închisori),
urmează să fie recenzate în închisoare şi aceasta se va considera locul reşedinţei obişnuite
al acestora.
3. Persoanele care nu au un loc de reşedinţă obişnuit, de asemenea şi persoanele fără adăpost,
urmează să fie recenzate în locul unde se află în timpul recensământului, respectiv unde
recenzorul îi va găsi.
Dacă obţinerea informaţiei despre clădire sau locuinţă este imposibilă prin intervievare,
recenzorul:
a) va încerca să obțină de la vecini informația despre cine locuiește acolo;
b) va verifica informația la administratori în cazul blocurilor de apartamente;
c) va verifica informația la autoritățile locale.

3
Învățământul terțiar, denumit și învățământul de nivel al treilea, treapta a treia sau învățământul postliceal, este
nivelul de învățământ după finalizarea învățământului secundar.
13
 I.9. Confidenţialitatea şi protecţia datelor individuale
Biroul Național de Statistică, în calitate de organizator al recensământului, este responsabil de
securitatea datelor cu caracter personal colectate în timpul RPL, în baza Legii nr. 133/2011 privind
protecția datelor cu caracter personal, a Legii nr.93/2017 cu privire la statistica oficială și a Legii nr.
231/2012 privind recensământul populației și locuințelor. Protecția datele personale în țara noastră
este monitorizată de Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.
Datele cu caracter personal colectate în timpul recensământului sunt date confidenţiale şi sunt
supuse unei protecţii speciale asigurate pe parcursul tuturor etapelor procesului de recensământ
(culegerea, prelucrarea şi analiza rezultatelor), în conformitate cu Politica de protecție a datelor cu
caracter personal a BNS.
În procesul de prelucrare a chestionarelor RPL, datele individuale se pseudonimizează, făcând
imposibilă identificarea persoanelor.
Rezultatele recensământului se diseminează DOAR în formă agregată, după diverse
caracteristici, formă în care nu este posibilă identificarea unei anumite persoane. În acest mod se
transmit datele către toţi utilizatorii. Conform regulii de diseminare a datelor statistice, se suprimă
informaţiile/celulele din tabelele de prezentare cu număr redus de cazuri de observare, eliminându-
se riscul de identificare a persoanelor sau a unei caracteristici individuale.
Unele dintre persoanele care vor fi intervievate pot ezita sau vor fi reticente în a răspunde la
unele dintre întrebările adresate de recezor. Acest lucru este de înțeles, deoarece sunt solicitate
informații pe care respondentul le consideră personale și private și pe care de obicei nu le oferă
străinilor. În această situație recenzorul va explica cum sunt protejate datele personale oferite de
acesta și care sunt condițiile pe care recenzorul trebuie să le respecte:
o Toate informaţiile colectate în timpul RPL vor fi utilizate doar în scopuri statistice;
o Personal temporar de recensământ are obligaţia legală, prin semnarea contractului de
angajare, să păstreze confidenţialitatea datelor, să nu dezvăluie informaţiile obţinute pe
parcursul activităţii sale, cu excepţia personalului de recensămînt ierarhic superior.
Această obligaţie continuă să fie în vigoare şi după încetarea activităţii la recensământ;
o Cerința de confidențialitate cuprinde toate etapele de recensământ, începând de la
securitatea chestionarelor de recensământ completate pe teren, cât și în timpul procesării
până la protecția informațiilor conținute în rezultate și puse la dispoziția publicului.
o Rezultatele recensământului se diseminează DOAR în formă agregată, după diverse
caracteristici, formă în care nu este posibilă identificarea unei anumite persoane. Conform
regulii de diseminare a datelor statistice în tabelele finale, se suprimă informaţiile/celulele
cu număr redus de cazuri de observare, eliminându-se riscul de identificare a persoanelor
sau a unei caracteristici individuale.
Următoarele sfaturi va ajuta recenzorul să evite orice încălcare a confidențialității:
Recenzorul:
14
 1. va purta, pe perioada colectării datelor, legitimația de recensământ și o va prezenta la
primul contact cu persoana din gospodărie;
2. va trata respondenții cu respect. Acest lucru se aplică indiferent de cum vă arată
persoana intervievată. Aspectul persoanei poate fi înșelător;
3. va păstra caracterul confidenţial al informaţiilor personale care i-au fost comunicate de
către respondenţi și nu va face comentarii despre membrii gospodăriei sau locuinţa în
care se află gospodăria.
4. va adopta o atitudine pozitivă cu privire la confidențialitate.
5. va asigura respondenții, prin acțiunile sale, despre asigurarea confidențialității.
Recenzorul:
o NU va accepta prezenţa altor persoane la intervievare, decât a celor autorizate, cu drept de
control şi îndrumare, şi cu legitimaţii emise de către BNS, şi cu acceptul membrilor
gospodăriei;
o NU va divulga, în niciun caz, datele culese în sectorul de recensământ persoanelor sau
organizaţiilor neautorizate, cu excepţia personalului de recensămînt ierarhic superior,
Succesul recensământului depinde în mare parte de capacitatea recenzorului de a câştiga
încrederea respondenţilor şi de a păstra confidenţialitatea datelor acestora.
Informativ: Cadrul legal naţional care asigură protecţia datelor despre populaţie:
Legea nr.231/2012 privind recensământul populaţiei şi locuinţelor: art.22 ”Colectarea,
prelucrarea și stocarea datelor cu caracter personal se efectuează cu asigurarea securității
adecvate a acestora, inclusiv a protecției împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale și împotriva
pierderii, distrugerii sau a deteriorării accidentale prin măsurile tehnice, organizatorice și
administrative implementate, conform Politicii de protecție a datelor cu caracter personal,
aprobată de BNS.”.
Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială: art.5, pct. e) - ” confidenţialitate a
informaţiei statistice – protejare a datelor confidenţiale referitoare la unităţile statistice
individuale, care sînt obţinute direct în scopuri statistice sau indirect din surse administrative ori
din alte surse. Confidențialitatea informației statistice implică interzicerea utilizării datelor în alte
scopuri decît cele statistice şi interzicerea divulgării ilegale a acestora;”; art.19 ”Protecţia datelor
utilizate în scopuri statistice
(1) Producătorii de statistici oficiale întreprind toate măsurile regulatorii, administrative,
tehnice şi organizatorice pentru protecţia datelor confidenţiale şi neadmiterea divulgării lor.
(2) Personalul producătorilor de statistici oficiale, inclusiv cel angajat temporar, care,
conform atribuţiilor de serviciu, are acces direct la datele individuale este obligat să respecte
confidenţialitatea acestor date în timpul şi după încetarea activităţii în funcţia respectivă.
(3) Personalul prevăzut la alin. (2) nu are dreptul să utilizeze datele individuale în alte
scopuri decît cele statistice, semnînd, la angajarea în funcţie, o declaraţie de confidenţialitate pe
propria răspundere.
(4) Dreptul de acces, modul de stocare, de utilizare a datelor confidențiale, de autentificare,
de control și de reacționare la incidentele de securitate se stabilesc în politica de protecție a
datelor, corespunzător eventualelor riscuri generate.
15
 (5) Pentru asigurarea confidențialității informației statistice, autoritatea centrală în
domeniul statisticii și alți producători de statistici oficiale reglementează și decid de sine stătător
asupra modului de colectare, prelucrare, transmitere, stocare și arhivare a datelor în scopuri
statistice, asigurând măsurile organizatorice și tehnice prevăzute în politica de securitate elaborată
și aprobată de către aceștia, cu aplicarea metodelor de pseudonimizare sau anonimizare, după
caz.”
I.10. Asigurarea succesului la recensământ
Succesul unui recensământ depinde de un număr mare de factori. Cu toate acestea, la
evaluarea finală, cele mai importante criterii de succes sunt:
1. Nivelul de completitudine (acoperire) atins, adică toate persoanele și spațiile de locuit
care ar fi trebuit să fie recenzate au fost de fapt recenzate și caracteristicile lor
relevante înregistrate în aplicația de colectare.
2. Calitatea informațiilor colectate, adică informațiile furnizate de respondenți au fost
înregistrate cu acuratețe.
3. Acoperirea și calitatea sunt cele două cuvinte cheie care ar trebui să ghideze activitatea
recenzorului pe parcursul întregii perioade colectare a datelor.

CAPITOLUL II. DESCRIEREA ACTIVITĂȚII RECENZORULUI

II.1.Importanța rolului recenzorului

Recenzorul este cea mai importantă verigă la recensământ. Succesul recensământului depinde
de comportamentul şi cooperarea recenzorului cu persoanele în timpul interviului, înţelegerea
metodologiei şi întrebărilor din chestionare şi de devotamentul, şi dorinţa reală de a îndeplini
sarcinile atribuite.
Dacă este necesar, recenzorul va explica persoanei importanţa RPL, prin scopul, obiectivele şi
beneficiile acestuia pentru ţară şi fiecare locuitor al ei.4
Trebuie să se comporte ca un profesionist, să fie mereu DISPUS SĂ ASCULTE, SĂ AIBĂ O
ABORDARE POZITIVĂ, SĂ FIE AMABIL ŞI PRIETENOS.

II.2.Sarcinile și atribuţiile
Activitatea recenzorului se va desfăşura sub supravegherea şi îndrumarea supervizorului,
căruia îi poate solicita orice lămurire asupra aspectelor de ordin organizatoric sau metodologic,
întâlnite pe parcursul executării atribuţiilor sale de lucru.
Principala responsabilitate a recenzorului este să se asigure că localizează corect fiecare
intrare, clădire, locuință și gospodărie din sectorul de recensământ atribuit și să înregistreze
informațiile oferite de respondenți în aplicația de colectare a datelor.

4
Variantele posibilelor refuzuri ale persoanelor şi soluţionarea acestora le puteţi găsi în capitolul IV„Aspecte privind
comunicarea în timpul recenzării populaţiei”.
16
 Recenzorul trebuie să identifice și toate clădirile în care ar putea locui permanent persoane
cum ar fi în biserici, școli, grădinițe, case de cultură, magazine, restaurante și toate celelalte clădiri
nerezidențiale unde ar putea exista locuințe ascunse în care în mod normal nu ar trebui să locuiască
persoane și să recenzeze persoanele care locuiesc acolo și locuințele acestora. În zonele rurale, în
special, o pistă poate duce la o locuință. Recensământul trebuie să cuprindă pe toți cei care
locuiesc în țară.
În cadrul sectorului de recensământ pot exista hoteluri, pensiuni, case de bătrâni, spitale și
clinici de sănătate, școli rezidențiale, secții de poliție, închisori și alte instituții. Aceste instituții vor
fi recenzate de recenzori dedicați. Însă, dacă în aceste instituții locuiesc gospodării, recenzorul este
obligat să colecteze informația de la membrii gospodăriilor care locuiesc acolo permanent și despre
locuința acestora.
Astfel un recenzor trebuie:
1. Să studieze harta sectorului și modalitatea de deplasare în cadrul sectorului pentru a
asigura acoperirea tuturor locuințelor DOAR din sectorul repartizat.
2. Să cunoască modalitatea de actualizare a hărților și listelor locuințelor și posibilelor
locuințe. Dacă există discrepanțe între harta din tabletă și situația din teren, recenzorul va
corecta harta în tabletă.
3. Să efectueze vizitele preliminare și să distribuie materialele informative la locuințele și
gospodăriile din sectorul său de recensământ.
4. Să cunoască cine și ce trebuie de recenzat. Să studieze cazurile speciale de recenzare a
persoanelor. Să nu omită niciun spațiu unde ar putea locui persoane și nicio persoană
care ar trebui să fie recenzată.
5. Să studieze modalitatea de introducere a datelor în aplicația de colectare a datelor și să
introducă corect informația furnizată de respondenți în aplicație.
6. Să se prezinte când începe interviul, să introducă corect informația furnizată de
respondenți în aplicația de colectare a datelor.
7. Să lucreze conștiincios și să urmați procedurile de recensământ exact și eficient.
8. Să fie îngrijit și politicos. În timpul activității sale, recenzorul reprezintă Biroul Național
de Statistică. Nu fumați sau mestecați gumă în timpul interviului.
9. Să comunice zilnic cu supervizorul.
10. Să păstreze confidențialitatea informațiilor colectate.
Dacă activitatea sau conduita recenzorului este considerată nepotrivită fie de către supervizor,
în urma verificărilor în teren, fie în urma plângerilor respondenților la linia verde, contractul cu
recenzorul ar putea fi reziliat.
Sarcinile și atribuțiile recenzorului conform contractului:

Recenzor, subordonat supervizorului și managerului adjunct de recensământ în Subdiviziunea

Teritorială de Statistică
Sarcinile:
1. Participarea la procesul de instruire.
17
2. Planificarea activităților cu privire la colectarea datelor în teren.
3. Asigurarea procesului de recensământ, în termenii stabiliți, conform procedurilor aprobate.
4. Predarea echipamentului tehnic.
Atribuțiile:

1. Participarea la procesul de instruire.

1.1. Participă la instruire; Studiază Manualul recenzorului și instrumentarul: chestionare, aplicația de
colectare date etc.
1.2. Susține testul de verificare a cunoștințelor obținute în urma procesului de instruire.
1.3. Recepționează echipamentul tehnic și alt instrumentar de recensământ de la supervizor/ managerul
adjunct de recensământ în STS la angajare/instruire și semnează Actul de predare- primire conform
modelului aprobat de BNS.
2. Planificarea activităților cu privire la colectarea datelor în teren (vizita preliminară).
2.1. Face cunoștință cu sectorul RPL repartizat;
2.2. Actualizează harta și lista clădirilor și locuințelor;
2.3. Planifică vizitele care urmează să le efectueze, pentru a recenza toate clădirile, locuințele și spațiile
situate în sectorul repartizat;
2.4. Distribuie materialele informative la gospodăriile din sectorul său de recensământ.
3. Asigurarea procesului de colectare a datelor, în termenii stabiliți, conform procedurilor
aprobate.
3.1. Recenzează toate locuințele, gospodăriile și persoanele din sectorul atribuit, în corespundere cu
instrucțiunile BNS;
3.1.1.Explică importanța efectuării recensământului și furnizării datelor veridice;
3.1.2.Comunică scopul și obiectivele recensământului;
3.1.3.Informează persoanele recenzate despre utilizarea strictă a datelor colectate în scopuri statistice
și despre obligativitatea de confidențialitate semnată de către toți participanții la recensământ;
3.2. Efectuează vizite repetate în cazul în care nu a găsit pe nimeni acasă, nu se poate obține informația
pentru persoanele absente, etc.;
3.3. Lasă avizul despre recensământ în cazul în care nu a fost prezent nimeni în locuință și află de la vecini
data și ora când ar putea fi găsiți locatarii absenți.
3.4. Raportează supervizorului cazurile în care nu a fost depistat nimeni în locuință la vizitele repetate sau
cazurile de refuz a locatarilor de a participa la recensământ;
3.5. Asigură protecția datelor cu caracter personal și confidențialitatea acestora;
4. Predarea echipamentului tehnic.
4.1. Returnează echipamentul tehnic recepționat la angajare/instruire și semnează Actul de predare-primire
conform modelului aprobat de BNS.

II.3.Materialele recenzorului
Pentru a-și desfășura activitatea în teren recenzorul va primi, în timpul instruirii sau după
instruire, următoarele materiale și rechizite:
1. Legitimație

18
2. Tabletă
3. Geantă laptop
4. Husă pentru tabletă
5. Power Bank
6. Mapă
7. Carnet
8. Pix
9. Materiale promoționale
a) Tricou cu logo
b) Chipiu cu logo
c) Abțibild cu logo pentru geantă
d) Abțibild Cu Logo Pentru Tabletă
e) Calendar cu logo (cadou pentru gospodăriile recenzate la RPL de probă)
f) Flyer A5 pentru toate gospodăriile – acestea se vor repartiza gospodăriilor la
începutul interviului.

19
g) Flyer la ușă – acestea se vor pune în mânerul ușii locuințelor, în perioada 25-
29.08.2023, paralel cu actualizarea hărților și locuințelor în teren.

h) Înștiințare la 1/3 din gospodării – acestea se vor pune în poștă dacă nu a deschis
nimeni ușa pentru efectua interviul.

20
 II.4.Falsificarea datelor
Sarcina recenzorului nu va fi întotdeauna ușoară. Uneori, progresul ar putea fi unul mai lent,
chiar dacă urmezi procedurile, fie din cauza reticenței gospodăriilor sau că nu deschide nimeni ușa.
Cu toate acestea, sub nicio formă NU TREBUIE să inventați gospodării sau persoane. Personalul
BNS și supervizorii sunt instruiți să recunoască informațiile neveridice.
Adițional un anumit procent din gospodăriile recenzate va fi verificat de către supervizor la
acuratețe. Astfel șansele de a depista astfel de nereguli sunt foarte mari. Iar în consecință contractul
cu recenzorul se va rezilia. De asemenea după colectarea de date, urmează Ancheta post recenzare,
care se va desfășura selectiv și scopul căreia este verificarea cuprinderii (gradului de acoperire) și
calității datelor colectate la RPL. Acest exerciţiu presupune recenzarea repetată a tuturor locuinţelor,
gospodăriilor, precum şi a persoanelor din cadrul sectoarelor de recensămînt ce fac parte din
eșantion. Verificările date vor permite identificarea neregulilor admise de recenzori.

II.5.Supervizarea
Recenzorul va lucra sub supravegherea și îndrumarea supervizorului care:
 Va merge cu recenzorul în teren și îi va arata limitele sectorului sau sectoarelor de
recensământ atribuite;
 Va monitoriza progresul zilnic și va verifica activitatea desfășurată de către recenzor.
 Va aduce la cunoștință orice erori și/sau inconsecvențe și va explica cum să fie
îmbunătățite.
 Va revizita unele dintre gospodării după ce le-a intervievat recenzorul pentru a verifica
acuratețea informațiilor și calitatea datelor.
 Se va sigura că recenzorul înțelege și urmează instrucțiunile din acest manual și cele
primite în timpul instruirii.
 Se va sigura că recenzorul reușește să recenzeze sarcina în termen.
21
  Va recepționa lucrul efectuat de către recenzor pentru a efectua plata.
 Va acorda suport recenzorului în rezolvarea oricăror probleme apărute în teren.
 La necesitate va efectua o instruire repetată.
Recenzorul trebuie să mențină în permanență legătura cu supervizorul, inclusiv să îl anunțe
unde poate fi găsit. Dacă din orice motiv recenzorul nu poate lucra într-o anumită zi, acesta trebuie
să anunțe imediat supervizorul. Raportați toate incidentele supervizorului dumneavoastră.

II.6.Efectuarea interviului
Recenzorul urmează să acţioneze conform următoarelor recomandări în momentul contactării
gospodăriei:
- va prezenta actul său de identitate cu legitimaţia de recensământ şi va explica:
● motivul pentru care efectuează această vizită, şi dacă este necesar, obiectivele
recensământului (cunoaşterea cât mai exactă a numărului şi distribuţiei teritoriale a
populaţiei, a structurii sale demografice, social-culturale şi economice, precum şi a
fondului locativ şi a condiţiilor de locuit ale populaţiei);
● necesitatea şi utilitatea acceptării persoanelor din gospodărie de a participa şi de a
furniza răspunsuri reale, de care depinde, în mare măsură, obţinerea unei imagini
corecte a numărului şi structurii populaţiei ţării;
● că fiecare persoană are obligaţia de a răspunde și că datele sunt confidențiale, conform
prevederilor legale (art. 7 al Legii 231/2022 privind RPL) și estimativ cât timp va dura
interviul pentru o persoană;
- va înscrie datele în chestionarele de recensământ exact cum a declarat respondentul;
- nu comentează răspunsurile oferite de respondent;
- dacă membrii gospodăriei nu cunosc limba română, va efectua intervievarea în limba rusă,
selectând în aplicația de colectare. Va citi întrebările direct din chestionarul de limbă rusă, dar
nu va face traducere liberă pentru a nu denatura sensul acestora;
🡪 ② 🡪

22
 ①

- nu va influenţa persoana prin a-i sugera răspunsurile;

Indiferent de atitudinea gospodăriei, recenzorul pe tot parcursul vizitei se va comporta corect
şi politicos, încercând să câştige încrederea, fiind convins de faptul că atitudinea sa va determina
persoanele să răspundă la întrebările de recensămînt:
- va evita eventualele discuţii iritante şi contradictorii. Dacă situaţia este încordată, atunci îşi va
cere scuze pentru deranj, luându-şi rămas bun şi stabilind data următoarei vizite şi ulterior va
repeta vizita în locuinţa respectivă, eventual însoţit de supervizor. Va refuza cu politeţe
invitaţia la masă sau la discuţii pe alte teme, ce nu ţin de recensământ, pentru a fi eficient în
utilizarea timpului;
- în timpul vizitelor trebuie să fie îmbrăcat decent, să nu poarte bijuterii, sume mari de bani,
genţi mari care pot să creeze suspiciuni şi se interzice categoric consumarea băuturilor
alcoolice;

23
 - va nota toate aspectele deosebite întâlnite pe teren, cum le-a soluţionat sau dacă acestea
trebuie discutate cu supervizorul;
- să nu uite să mulţumească pentru timpul acordat şi datele furnizate la finalul interviului.

Dacă o persoană are întrebări despre alte subiecte de statistică, atunci puteți spune politicos:
alte întrebări referitoare la statistici, puteti obține un răspuns apelând Linia verde: 022 40 30
00 sau vedeți pe site-ul www.statistica.gov.md.

Textul aproximativ de conversaţie al recenzorului cu populaţia, la prima vizită în

gospodăria casnică

El/ea vor spune:

- Bună dimineaţa/ziua/seara;
- Mă numesc…
(veţi prezenta legitimaţia de recenzor împreună cu buletinul Dvs. de identitate);
- Vă vizitez în numele Biroului Naţional de Statistică în calitate de recenzor în acest
sector, din care face parte blocul/casa Dvs.
- Recensământul este necesar, pentru a obţine date exacte despre numărul şi
caracteristicile populaţiei, gospodăriilor şi locuinţelor din republică.
- Răspunsurile D-stră la întrebări nu trebuie susţinute de prezentarea unor documente/acte
doveditoare. Răspunsurile la întrebări vor fi înscrise în baza liberei declaraţii a D-stră.
Pentru înregistrarea corectă a IDNP-ului Dvs. recomandăm utilizarea documentului
(buletin de identitate etc.) care conține IDNP sau copiei acestuia.
- Datele pe care le voi colecta sunt strict confidenţiale, vor fi tratate ca secret de stat şi se
vor utiliza doar în scopuri statistice. Pentru confidenţialitatea informaţiei comunicate de
D-stră, tot personalul recensământului poartă răspundere personală în corespundere cu
legislaţia Republicii Moldova. Datele recensământului vor fi utilizate doar în mod
generalizat şi agregat la nivel de 1km2/localitate/raion/ţară.
- Conform art.7 al Legii nr.231/2022 privind RPL „Participarea la recensământ a
persoanelor este obligatorie”.
- Locuinţa Dvs. poate fi vizitată de alte persoane autorizate în scopul recensământului,
acestea fiind persoane care îmi verifică activitatea.
- Vă mulţumesc pentru cooperare şi participare la activităţile de recensământ.

Repetați acest text acasă cu voce tare.

Ca să puteți răspunde la întrebările persoanelor vă vor ajuta Întrebările și răspunsurile privind
Recensământul Populației și Locuințelor 2024 din ANEXE.
Dacă nu știți răspunsul, scrieți întrebarea și aflați când puteți suna înapoi pentru a răspunde și
dacă ați promis că o veți face, asigurați-vă că v-ați respectat promisiunea!
24
 În calitate de recenzor, trebuie să fiți pregătiți pentru contact negativ. În acest caz, ar trebui să
luați în considerare fraze finale pozitive, cu convenirea asupra unei noi ore de interviu, pot fi oferite
două opțiuni de timp, dintre care Respondentul îl poate alege pe cel potrivit, de ex. „ Ar fi bine să fiți
recenzat luni după-amiaza sau miercuri seara?” Nu puneți întrebare la care se poate răspunde
negativ sau afirmativ. Puteți recurge și la tehnica „Mă uit în agendă că am timp liber seara luni și
miercuri, la ce oră să programez interviul”?

II.7.Distribuirea timpului de lucru al recenzorului

ACȚIUNI Începutul Sfârșitul

activității activității
21.08.2023 30.09.2023

1.1. Participă la instruire și studiază chestionarele și

21.08.2023 25.08.2023
manualul.
1.2. Recepționează echipamentul și materialele
21.08.2023 25.08.2023
necesare procesului de recenzare.

1.3. Identifică limitele sectorului (lor) de recensământ 25.08.2023 26.08.2023

1.4. Repartizează materialele promoționale locuințelor

din sectorul(le) repartizat(e) și actualizarea 28.08.2023 29.08.2023
listelor clădirilor și formarea listelor locuințelor.

1.5. Recenzează toate locuințele gospodăriile, și

28.08.2023 27.09.2023
persoanele din sectorul(ele) atribuit.

1.6. Comunică zilnic cu supervizorul și raportează

28.08.2023 27.09.2023
acestuia despre procesul de recenzare.
1.7. Completează raportul de recensământ pe sectorul
28.09.2023 30.10.2023
(ele) repartizat(e) și returnează echipamentul.

O zi de lucru a unui recenzor poate fi mai lungă sau mai scurtă decât cele opt ore standard.
Recenzorul poate să înceapă recenzarea în teren începând cu ora 8:00 până la ora 21:00. Totuși,
pentru a asigura recenzarea în termen a tuturor locuințelor din sectorul sau sectoarele de
recensământ, recenzorii ar trebui să fie în teren când persoanele sunt acasă și pot fi recenzați.
Adesea, acest lucru va însemna că ziua de lucru a recenzorului poate începe la ora 15:00 sau mai
târziu, deoarece mulți adulți muncesc în timpul săptămânii și nu sunt acasă până seara. Recenzorii
trebuie să fie disponibili lucra toată ziua în weekend, deoarece persoanele sunt mai probabil să fie
acasă în weekend decât în zilele lucrătoare. Majoritatea recenzorilor trebuie să fie disponibili pentru
a activa în teren și seara, așa cum este cerut de supervizorul lor, pentru a evita vizitele repetate. În
perioada de colectare a datelor recenzorul are dreptul la o zi liberă săptămânal de luni până
vineri, însă aceasta trebuie coordonată cu supervizorul.

25
 Uneori respondenților le place să-și explice răspunsurile și să descrie circumstanțele, cu toate
acestea, acest lucru îi ia recenzorului minute prețioase din timpul de lucru.
Câteva sfaturi: în timp ce vă uitați la ceas, sugerați (delicat) și adăugați „Am planificat, că voi
ajunge la următoarea gospodărie în... . Să încercăm să ne concentrăm asupra întrebărilor, astfel
încât să putem completa chestionarele mai repede. Dacă respondentul oferă mâncare/băuturi, ar
trebui să ții cont de programul tău de lucru.
Nu comentați răspunsurile oamenilor, puteți face o pauză între întrebări pentru că respondentul
gândește, pauzele nu trebuie să fie umplute cu vorbire irelevantă.
După ce ați închis ușa de la casa respondentului în spatele tău, uitați tot ce ați văzut în familie
și nu discutați cu nimeni.
Permiteți-vă 5-10 minute de odihnă între recenzare a două gospodării.
Zâmbiți înainte să intrați în următoare gospodărie!

II.8.Utilizarea hărților

II.8.1. Unitățile administrative și statistice

Din punct de vedere administrativ, teritoriul Republicii Moldova este organizat în două
niveluri teritoriale:
Nivelul 2: 32 raioane, 3 municipii (Chișinău, Bălți și Bender), Unitatea Teritorială Autonomă
Găgăuzia și Unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului);
Nivelul 1: 982 comune ce includ sate, orașe și sectoare de oraș.
Desfășurarea recensământului de probă în teren se va desfășura în 11 localități de pe teritoriul
Republicii Moldova.
Pentru realizarea recensământului, fiecare comună este împărțită în mici unități teritoriale
statistice, denumite Sectoare de Recensământ (SR), cuprinzând între 100 și 200 de locuințe. SR este
cea mai mică unitate de recensământ folosită pentru colectarea datelor.
Fiecare recenzor este responsabil pentru recenzarea unuia sau mai multor sectoare, în
dependență de mărimea acestora. Șase recenzori care vor lucra în SR învecinate vor forma o zonă
teritorială de monitorizare, alocată unui singur supervizor. SR sunt astfel definite, încât să acopere
tot teritoriul Republicii Moldova, unde se desfășoară activitățile de colectare a datelor pe teren.

II.8.2. Harta sectorului de recensământ

Harta SR (Figura 1) constă dintr-o imagine din satelit care arată limita sectorului de
recensământ în cadrul căruia recenzorii trebuie să identifice și să înregistreze toate informațiile din
chestionarul recensământului referitor la clădiri, locuințe, gospodării și persoane. Recenzarea trebuie
să aibă loc doar în limita SR afișat pe harta încărcată pe tabletă. Harta SR ușurează orientarea în
teren și permite identificarea clădirilor și a intrărilor în clădiri.

26
Figură 1. Exemplu de sector de recensământ

Hărțile SR sunt preîncărcate pe tablete ca parte a aplicației de recensământ de colectare a

datelor. Fiecare hartă se va deschide o dată cu autentificarea recenzorului în cadrul aplicației de
colectare și selectarea opțiunii Vizualizare hartă (vezi Figura 2).

27
Figură 2. Vizualizarea hărții în cadrul aplicației de colectare
Hărțile digitale ale SR au fost pregătite într-un mod ușor de utilizat, astfel încât recenzorii să
își poată deplasa (mișcând degetul arătător pe ecran) și micșora/mări zona de lucru atribuită (cu
ajutorul degetului mare și arătător).

28
Figură 3. Gesturi pentru mișcarea, micșorarea și mărirea hărții
Pe harta SR, recenzorii vor vedea:
a) Limitele SR: limitele SR definesc zona de colectare și sunt prezentate ca linii continue,
marcate cu culoarea roșie.
b) Intrările în clădiri: intrările în clădiri în cadrul SR sunt reprezentate inițial ca puncte
colorate în albastru, indiferent de tipul clădirii și dacă acestea conțin sau nu locuințe în
interior. Recenzorii trebuie să investigheze toate clădirile din cadrul SR atribuit, indiferent
de statutul sau scopul acestora. În timpul efectuării vizitei preliminare/recenzării, aceștia ar
trebui să adauge puncte noi, ce corespund fiecărei intrări,
pentru orice clădire depistată în teren, ce lipsește pe harta
preîncărcată în tabletă, în care se află una sau mai multe
locuințe. Punctele care reprezintă intrările în clădire își
vor schimba culoarea în timpul recenzării, în funcție de
progresul recenzării în cadrul clădirii.
c) O intrare în clădire este definită ca un punct care permite
accesul în cadrul unei clădiri sau a unei părți a acesteia
direct de afară. Pot exista clădiri care au o singură intrare
(de ex. casele individuale) și care au mai multe puncte de
intrare (de ex. blocuri de apartamente sau case înșiruite).
Punctele de acces (intrările) ale unei clădiri sunt
reprezentate pe harta prin puncte. Fiecare intrare are un
cod unic de identificare în cadrul aplicației. Acestea sunt
atribuite intrărilor în cadrul fiecărui SR automat și
reprezintă un cod din patru cifre, începând cu „0001”. El
va fi utilizat de către supervizor în comunicarea cu
recenzorul.
d) Panoul de jos al hărții SR oferă informațiile de
identificare a intrărilor în clădiri. Panoul afișat conține
lista completă a intrărilor în clădirile din cadrul SR, ce a
fost pregătită în cadrul lucrărilor de cartografiere.
Recenzorii pot naviga prin lista de intrări ale clădirilor
29

Figură 4. Selectarea unei intrări

din listă
 deplasând în sus panoul cu un deget. Când recenzorul va selecta orice intrare din listă,
aplicația va afișa pe hartă un panou cu informațiile de identificare ale acelei intrări în
clădire (Figura 5).
Panoul de sub harta SR oferă următoarele informații (Figura 4):

30
a) Intrare/Clădire: 0001 - codul unic de identificare al intrării clădirii în cadrul sectorului, de la 1
la n;
b) Statut: În progres – arată statutul intrării în dependență de starea la care se află intrarea la
moment;
c) Localitatea: 0100 – OR. CHISINAU (MUN. CHISINAU) – arată denumirea localității
(inclusiv codul CUATM și denumirea raionului/municipiului din care face parte)
d) Adresa: - Nr: 0/ - indică adresa clădirii, acolo unde aceasta există în Registrul Adreselor. În
exemplul de față clădirea nu are adresă;
e) Scară: - indică scara blocurilor de apartamente;
f) Sector: C01064 – acest câmp indică codul sectorului de recensământ, care este un cod unic în
cadrul fiecărui raion și este reprezentat printr-un cod de 6 caractere (1 sau 2 litere, ce
semnifică raionul din care face parte comuna, și 4 sau 5 cifre care începe de la „00001” pentru
fiecare raion și arată numărul de ordine al acestuia în cadrul fiecărui raion);
g) Notă: - aici vor fi afișate notele scrise de către supervizor.

31
Figură 5. Informațiile despre intrarea în clădire

32
De asemenea, în partea din dreapta jos a hărții, recenzorii vor găsi:

1. Pictograma poziției curente – atingerea acestei pictograme va arăta poziția tabletei

(recenzorului) pe hartă (Figura 6):

Figură 6. Localizarea recenzorului în teren (punctul albastru cu margine albă)

33
2. Pictograma Straturi – permite selectarea fundalului grafic al hărții, cu trei opțiuni:
‘Roadmap’ (afișează drumurile și contururile clădirii), ‘Hybrid’ (afișează drumurile și imaginile
din satelit) și ‘Satellite’ (afișează imaginile din satelit).

3. Pictogramă Adăugare intrare clădire – aceasta permite adăugarea unei intrări noi pe hartă.

Figură 7. Adăugarea unei intrări/clădiri noi pe hartă

La accesarea pictogramei va apărea mesajul ”Atingeți harta unde se află locația construcția”.
Harta se va mări suficient pentru a putea localiza cât mai exact intrarea/clădirea pe hartă și se dă

un click pe clădirea pe care dorim să o adăugăm. Pe hartă va apărea pictograma . Dacă poziția
nu e corectă, o puteți anula dând un click pe pictograma . După ce ne asigurăm că am
selectat intrarea/clădirea corect, dăm un click pe pictograma . Aplicația va intreba adresa noii
intrări/clădiri și după introducerea acesteia, pe hartă va apărea un nou punct de culoare albastră.

4. Pictogramă Căutare – permite filtrarea intrărilor clădirilor după statutul de recenzare (de
exemplu, afișarea tuturor intrărilor clădirilor care sunt ”În progres”), adresă etc.
5. Pictograma Confirmare – permite confirmarea oricărei selecții efectuate.

II.8.3. Conceptele despre intrările în clădiri, clădiri și locuințe

În viața de zi cu zi, oamenii pot face confuzii între intrările în clădiri care pot corespunde unei
adrese, clădiri care pot conține una sau mai multe locuințe (sau nicio locuință) și locuințe. În scopul
recensământului, este important să înțelegem pe deplin diferența dintre acestea. În termeni generali,
o intrare în clădire este un punct care oferă acces către interiorul unei clădiri; o clădire este o
structură fizică (indiferent de materialul de construcție), pe un teren, care poate fi folosită în orice
scop, rezidențial, nerezidențial sau de alt tip de utilizare; o locuință este o unitate de cazare

34
rezidențială care poate fi ocupată de o singură persoană sau de mai multe persoane care locuiesc
împreună. Definițiile mai precise, recomandate la nivel internațional pentru clădiri și locuințe sunt:
Clădirea este definită ca orice structură independentă, care conține una sau mai multe
locuințe, încăperi sau alte spații, acoperite de un acoperiș și închise între pereți exteriori sau pereți
despărțitori care se întind de la fundații până la acoperiș, fie că sunt proiectate pentru locuințe sau
pentru agricultură, comerț, în scopuri industriale sau culturale sau pentru prestarea de servicii.
Astfel, o clădire poate fi o casă individuală, bloc de locuințe, fabrică, magazin, depozit, garaj,
hambar etc.
Locuința este definită ca orice loc separat și independent destinat locuirii unei gospodării sau
o unitate care nu este destinată locuirii, dar care e folosită ca reședință obișnuită de către o
gospodărie în noaptea recensământului. Locuințele sunt grupate în două categorii principale,
locuințe convenționale și locuințe neconvenționale.
Locuință convențională este definită ca un spațiu separat și independent din punct de vedere
structural, care este proiectat pentru locuirea umană permanentă într-o locație fixă și nu este utilizat
în întregime în scopuri nerezidențiale, la momentul recensământului. Este alcătuită dintr-o cameră
sau o suită de camere și accesoriile acesteia (de exemplu holuri, coridoare), într-o clădire
permanentă sau o parte separată structural a acesteia. Apartamentele sau casele individuale sunt
exemple tipice de locuințe convenționale. Locuințele convenționale pot fi ocupate de o gospodărie
rezidentă, pot fi folosite ca locuință sezonieră sau secundară (fără rezidenți obișnuiți) sau vacante
(locuința nu este în folosință).
Locuințele neconvenționale (alte unități de locuit) sunt locuințe care nu îndeplinesc toate
criteriile locuințelor convenționale, fie pentru că sunt mobile, semipermanente sau improvizate, fie
pentru că nu sunt destinate locuirii umane, dar care sunt totuși utilizate pentru locuire în momentul
de referință al recensământului.
Casele individuale sau alte clădiri, cum ar fi blocurile de apartamente sau casele înșiruite, pot
conține două sau mai multe locuințe, în timp ce alte clădiri pot să nu aibă locuințe dacă clădirea
servește doar unor scopuri care sunt în întregime nerezidențiale, cum ar fi o fabrică, un garaj sau o
gară.
Rețineți că harta SR de pe tableta de recensământ conține puncte despre intrările în
clădiri, NU clădiri sau locuințe.

35
 II.9.Procedura de deplasare în cadrul sectorului

Înainte de începerea procedurii de colectare în cadrul sectorului, recenzorul va face cunoștință cu

harta aferentă și va merge în teren pentru a lua cunoștință cu limitele acestuia. În continuare va fi
expusă procedura specifică ce trebuie urmată de către recenzor, atunci când ia cunoștință cu sectorul
și colectează datele în timpul recensământului:

a. Listarea se va începe dintr–un colț al SR

Începerea unui SR în timpul luării cunoștinței cu acesta, dar și recenzarea propriu-zisă, trebuie să
pornească întotdeauna dintr-un colț al sectorului. Pe harta cu sectorul de recensământ din aplicația

de pe tabletă se va vedea pictograma care va indica poziția pe hartă a recenzorului la moment.

După identificarea punctului ce corespunde cu unul din colțurile sectorului, se va începe colectarea
datelor.

b. Recenzorul se va asigura că acoperirea clădirilor și locuințelor este una exhaustivă

Pentru a nu scăpa careva clădiri sau locuințe trebuie urmat următorul model:

- Marcarea clădirilor în cadrul unei adrese se va face începând cu prima clădire

situată în partea stângă și continuând, după acele ceasornicului, cu celelalte clădiri.

36
Figură 8. Ordinea de verificare/recenzare a clădirilor în cadrul unei adrese/parcele cadastrale

În cazul adreselor cu mai multe intrări, identificarea se va face ținând cont de intrarea din
strada căreia aparține adresa;

- După verificarea/recenzarea tuturor clădirilor și locuințelor de la prima adresă,

recenzorul va continua deplasarea pe aceeași stradă, marcând mai întâi toate clădirile și
locuințele adreselor situate pe partea dreaptă, până la prima intersecție (vezi Fig. 8);

- La prima intersecție se va coti la dreapta (conform direcției acelor de ceasornic) și

se va continua marcarea conform regulii de mai sus până la următoarea intersecție și tot
așa până se finalizează întreg cartierul;

- În cazul în care se intră într-o fundătură, se va continua marcarea, cu întoarcere pe

aceeași stradă, de asemenea, aplicând regula mâinii drepte;

- Procedura va fi aplicată în cadrul sectorului până se vor epuiza toate cartierele.

Figura 9. Procedura de deplasare în cadrul sectorului/sarcinii

37
 În cazul blocurilor cu apartamente, se va începe verificarea/recenzarea cu intrarea/scara blocului
situată în partea stângă a blocului (stând cu fața spre intrările în bloc) și se va continua, în sensul
acelor de ceasornic, pentru celelalte intrări în bloc.

c. Se va ține evidența strictă a clădirilor

- Începerea recenzării intrării în clădire se va face prin a da un clic la punctul ce corespunde

intrării respective;

- Pentru clădirile vacante (neocupate) se vor colecta informații de la vecini.

ATENȚIE! Adăugarea pe hartă a intrărilor/clădirilor noi se va face întotdeauna dintr-o

poziție cât mai apropiată de clădirea pentru care se face marcarea. În mediul urban punctele
vor fi marcate la intrare, la circa 1 metru în afara intrării.

II.10. Actualizarea listelor clădirilor și formarea listelor locuințelor

În perioada 25 - 28.08.2023 recenzorul trebuie să efectueze vizita preliminară, adică să facă
cunoștința cu SR, să repartizeze materiale promoționale la locuințe și să înregistreze în aplicația de
colectare TOATE locuințele și încăperile de pe SR unde posibil să locuiască cineva permanent,
indiferent dacă acestea sunt pe hartă sau nu, pentru a nu omite vreo clădire, locuinţă, gospodărie sau
persoană.
Pentru a asigura acoperirea tuturor locuințelor la recensământ, listele posibilelor locuințe se
formează până la colectarea datelor despre persoane și locuințele lor.
Lista din aplicația de colectare (Figura 10) conține informația doar despre punctele de pe
hartă, NU și despre posibilele locuințe din interior. Punctele de pe hartă pot fi:
1. intrare în casă individuală care de obicei coincide cu o locuință
2. intrare în fiecare locuință a casei înșiruite (alipită), cuplată – astfel fiecare punct
este o locuință din casa înșiruită
3. intrare în scara unui bloc de apartamente – aici pot exista mai multe locuințe
4. intrare în spaţiu colectiv de locuit – aici de obicei nu sunt locuințe, dar ar putea
locui gospodării în cămine studențești, cazărmi, aziluri etc.
5. intrare în clădire nerezidențială – aici de obicei nu sunt locuințe, dar ar putea locui
gospodării în grădinițe, case de cultură, școli etc.

38
 Figură 10. Lista intrărilor de pe hartă
Astfel, pentru a completa lista existentă, recenzorul va apăsa pe fiecare punct din listă pentru a
identifica poziționarea pe hartă (Figura 11 și Figura 12) și va începe după traseul stabilit în același
mod cum a făcut cunoștință cu sectorul

Figură 11. Selectarea intrării din listă

39
 Figură 12. Identificarea intrării pe hartă
Apăsând pe punctul de pe hartă trebuie să selectați una dintre opțiunile afișate mai jos și

apăsați butonul

A. сlădirea a fost găsită și poate fi recenzată – după care va trebui să vă asigurați că adresa
de pe hartă coincide cu cea din teren și în dependență de situație să selectați dacă doriți
sau nu să schimbați adresa.

B. сlădirea a fost găsită, dar nu este accesibilă (cod la ușă, câine) – recenzorul va trebui să
apeleze la supervizor ca acesta să îi asigure intrarea în clădire
C. сlădirea demolată – punctul se va colora în culoarea violet (Figura 13.) și recenzorul va
trece la următoarea intrare. Dacă intrarea a fost marcată întâmplător ca demolată, va
trebui să luați legătura cu supervizorul.

40
 Figură 13. Clădire demolată
D. altă situație_____________________ - va trebui să descrieți ce altă situație este (în
construcție și nu există locuințe, avariată, după incendiu etc)
În marea majoritate a cazurilor va exista opțiunea A ”clădirea a fost găsită și poate fi
recenzată”, după care aplicația ne oferă informația referitor la ”Adresa curentă” și dacă dorim să o
modificăm sau nu:

În cazul în care dorim să modificăm adresa, se va selecta opțiunea ”Da”. Astfel, aplicația ne va oferi
posibilitatea să alegem tipul străzii:

41
apoi, trebuie de introdus denumirea străzii, numărul clădirii și fracția:

În cazul în care se cunoaște denumirea străzii, dar nu se cunoaște numărul, la număr nu se va

completa nimic.
După informația ce ține de adresă, următoarea acțiune este să se selecteze din listă tipul clădirii:

42
 o casă individuală – pentru case individuale recenzorul NU va trebui să adauge
locuințe, doar în timpul interviului cu membrii gospodăriei dacă vor fi identificate
mai multe locuințe pe aceeași adresă.
o casă înșiruită (alipită), cuplată – pentru case înșiruite NU va trebui să adauge
locuințe. Fiecare punct din casa înșiruită este deja un punct pe hartă.
o bloc de apartamente – la blocuri de apartamente va trebui de adăugat toate locuințele
din bloc conform procedurii descrise mai jos.
o spaţiu colectiv de locuit (în care se află locuința) – recenzorul va trebui să întrebe
dacă locuiește vreo gospodărie permanent acolo și să adauge locuința conform
procedurii descrise mai jos.
o spaţiu colectiv de locuit – NU conțin locuințe
o clădire nerezidențială (în care se află locuința) - recenzorul va trebui să întrebe dacă
locuiește vreo gospodărie permanent acolo și să adauge locuința conform procedurii
descrise mai jos.
o clădire nerezidențială - NU conțin locuințe
După selectarea tipului clădirii

II.10.1. Adăugarea locuințelor

Colectarea datelor la nivel de încăpere se va efectua pentru toate clădirile rezidențiale, dar și
pentru cele nerezidențiale, în cazul în care în interior sunt încăperi ocupate de către gospodării
private. În cazul caselor individuale și a caselor înșiruite, la nivel de încăpere, se vor colecta doar
datele referitor la locuințe. În cazul clădirilor nerezidențiale se vor colecta date doar despre acele
încăperi care sunt locuite de către gospodării private, la fel ca și în cazul spațiilor colective. Atenție
sporită trebuie acordată blocurilor de apartamente, unde e necesar de trecut în revistă absolut toate
încăperile din interiorul acestora.
43
 În timpul vizitei preliminare recenzorul trebuie să viziteze toate intrările/clădirile și
locuințele de pe SR, fără a contacta gospodăriile. Totuși, pentru a afla dacă într-o anumită
intrare/clădire locuiește cineva recenzorul va trebui să întrebe de cineva (de.ex. în clădirile
nerezedințiale, în spațiile colective de locuit, în subsolul clădirilor).
Când recenzorul este în fața unei clădiri acesta trebuie să o înconjoare de la stânga la dreapta
și să revină la poziția de unde s-a pornit, pentru a se asigura că nu există alte intrări (decât cele
marcate pe hartă) în care ar putea locui persoane. Dacă recenzorul identifică alte intrări care nu sunt
pe hartă, acestea trebuie afle dacă acolo locuiește cineva și să adăugate intrarea conform descrierii
de la paragraful II.9.2. Dacă nu este posibil de înconjurat clădirea, atunci recenzorul va verifica mai
întâi pe partea stângă dacă mai există intrări, va reveni la poziția inițială, după care va verifica pe
partea dreaptă și iar va reveni la poziția inițială, pentru a continua activitatea.
Dacă recenzorul este în fața unei case individuale, case înșiruite, a unui spaţiu colectiv de locuit
(fără locuințe) sau a unei clădiri nerezidențiale (fără locuințe), care deja sunt punctate pe hartă și
alte intrări pe lângă acestea nu sunt, recenzorul în aplicația de colectare nu va face nimic și va trece
la următorul punct de pe hartă.
Dacă recenzorul este în fața unui bloc de apartamente, a unui spaţiu colectiv de locuit (în care se
află locuința) sau a unei clădire nerezidențială (în care se află locuința) la întrebarea precedentă
”Tipul Clădirii” va selecta opțiunea potrivită, după care aplicația va reveni la hartă, iar punctul de pe
hartă va deveni galben, adică în progres. La această etapă selectați punctul repetat pentru a continua
adăugarea locuințelor conform următoarelor proceduri.
Listarea locuințelor trebuie făcută etaj cu etaj, începând cu ultimul etaj. Adăugarea locuințelor pe
etaj trebuie făcută de la stânga la dreapta (în sensul acelor de ceasornic), văzute din punctul de acces
al etajului (fie de la intrarea în clădire, fie de pe scări – dar nu de la lift). Pentru a adăuga locuințe în

aplicație se va apăsa următorul buton și selectați ”Adăugare locuință” (Figura 14), după

care butonul săgeată la dreapta pentru a trece la următoarea întrebare.

44
 Figura 14. Adăugare locuință
Următoarea întrebare este numărul etajului la care se află locuința (Figura 12).

2. Butonul pentru afișarea notițelor

3. Aici se vor adăuga notițe, la necesitate

1. Aici se va înscrie numărul etajului

Figură 15 Etajul
În câmpul ① din Figura 15. se va introduce numărul etajului la care, de facto, e situată
încăperea în cadrul blocurilor de apartamente, spațiilor colective (acolo unde sunt gospodării
private) sau în cadrul clădirilor nerezidențiale care au în interior încăperi locuibile. Numărarea

45
etajelor se va efectua începând cu 1 pentru etajul situat la nivelul solului. În cazul în care sunt
încăperi situate la demisol, se va pune valoarea 0.
Următoarea întrebare este numărul poștal al locuinței (Figura 16.).

2. Aici se vor adăuga

notițe, la necesitate

1. Aici se va înscrie numărul apartamentului/locuinței

Figură 16. Numărul apartamentului

În blocurile de apartamente, în general, încăperile trebuie să aibă număr poștal. Totuși, sunt
situații când acesta fizic lipsește. Din acest considerent, variabila Numărul de la ușă/Numărul
locuinței, va fi completată după următoarea regulă:
- Se va introduce numărul încăperii conform situației reale în teren, acolo unde există fizic
numărul pe ușa;
- Acolo unde numerele lipsesc fizic în totalitate, se va atribui un număr de la 1 la N pentru
încăperile situate la același etaj în cadrul unei scări, de la stânga la dreapta, conform acelor
ceasornicului și se va înscrie în câmpul rezervat variabilei împreuna cu litera ”x” (Figura 17).
În această situație, pentru ca recenzorul sau supervizorul să poată reveni la acest apartament
în câmpul pentru notițe se vor scrie unele semne vizuale specifice (ușă din lemn, ușă din
metal, ușă albastră etc.) (Figura 18);

46
 Figură 17. Exemplu de atribuire a numerelor pentru încăperi,
în cazul când acestea lipsesc cu desăvârșire

Figură 18. Exemplu de completare a unui apartament fără număr poștal pe ușă
- În cazul în care numerele sunt prezente fizic doar pe o parte din intrările în încăperi, se va
folosi aceeași procedură ca la punctul precedent, doar că pentru intrările cu număr se va
înscrie numărul real, iar pentru cele fără număr, numărul atribuit conform regulii (vezi Fig.
19)

47
Figură 19. Exemplu de atribuire a numerelor pentru încăperi, în cazul când acestea lipsesc parțial

La această etapă se va salva parțial informația introdusă (Figura 20) apăsând butonul și se

va continua cu următoarea locuință apăsând butonul , până nu vor fi introduse în aplicație

toate locuințele.

Figură 20. Salvare parțială a datelor introduse

48
 II.10.2. Recenzarea în teren
Recenzarea pe teren va începe de la ora 8:00 în ziua de 28 august şi va dura 31 de zile. Toate
zilele din perioada respectivă sunt lucrătoare. Recenzorul va recenza fiecare clădire, care face
obiectul recenzării, fiecare locuinţă din ea, gospodăriile casnice şi toate persoanele cu reşedinţa
obişnuită în locuinţele respective. De asemenea se vor recenza şi persoanele cu şedere temporară în
locuinţa dată, care au reşedinţa obişnuită în altă ţară, după un set de întrebări mai redus (program
succint).
Intrînd în locuinţă5, înainte de a începe interviul, recenzorul trebuie să se clarifice:

● cine din persoanele prezente locuiesc aici în mod obişnuit;

● cine în afară de aceste persoane locuieşte aici de obicei, dar la moment sunt absenţi
(plecaţi în altă localitate din ţară sau în altă ţară).
● persoanele care locuiesc aici se gospodăresc împreună sau separat, adică în locuinţă
este o gospodărie casnică sau mai multe.
După terminarea interviului, în fiecare locuinţă, recenzorul citeşte toţi membrii înscrişi din
gospodărie, pentru a se convinge, că nu a fost omis nimeni sau nu a fost înregistrat cineva greşit.
Dacă unul sau mai mulţi membri ai gospodăriei casnice sunt absenţi, recenzorul va solicita să
fie furnizate informaţiile de către un membru adult al gospodăriei, dacă acesta cunoaşte răspunsurile
la întrebările din chestionar. Dacă membrii gospodăriei nu pot răspunde la toate întrebările
chestionarului despre persoanele absente, atunci recenzorul va efectua o nouă vizită când persoana
în cauză va fi prezenta pentru a o intervieva.
Informaţia despre minori va fi furnizată de către părinţi sau de tutore/îngrijitor. În numele
persoanei în incapacitate să răspundă personal la întrebările din chestionare, informaţiile vor fi
solicitate de la reprezentantul legal al acesteia (tutorele, curatorul). Dacă un asemenea reprezentant
nu e prezent, se va încerca prin supervizor identificarea si intervievarea acestuia.
Recenzorul va acorda o atenţie deosebită locuinţelor aflate în clădirile situate izolat, cele aflate
în incinta clădirilor nerezidenţiale (magazine, încăperi pentru birouri et.) sau într-un spaţiu colectiv
de locuit (cămin pentru studenţi, azil de bătrîni etc.) sau în clădiri nefinalizate. Recenzorul va
recenza obligatoriu unităţile de locuit provizorii (baracă, colibă, subsol, garaj, sarai, stînă etc.) sau
mobile (cort, vapor, iaht, barcă, şalupă, rulotă, vagon, etc.), în care locuiesc de obicei persoane,
aflate în hotarul sectorului său.
În acest caz şi în situaţia în care în locuinţă nu este nimeni, recenzorul lasă în cutia poştală
„Înștiințare de participare la recensământ” şi încearcă să afle de la vecini data şi ora când poate să-i
găsească la domiciliu pentru a repeta vizita.

5
Interviul se poate desfăşura, după dorinţa respondenţilor, care nu doresc să permită accesul în
locuinţă, şi în afara locuinţei ( pe hol exterior, în curte, în faţa intrării etc.).
49
 Acționați încrezător, sunteți specialiști în recensământul populației și al locuințelor!
Cazuri speciale:
Gospodăria nu dorește participarea la RPL
În cazul în care respondentul nu dorește să participe la recensământ, trebuie stabilit motivul
și încercați să convingeți respondentul
● Ascultă problema
● Oferiți explicații, găsiți soluții
● Dacă este necesar, stabiliți o nouă vizită
În calitate de recenzor, veți înțelege deja la intrarea în casă dacă respondentul se comportă
prietenos sau nu, majoritatea respondenților sunt prietenoși și doresc să ajute recenzorul.
Care sunt posibilele cauze ale ostilității? O persoană are o idee falsă despre recensământ,
experiență negativă, este neîncrezător, a fost întrerupt în timpul activităților importante (masa,
somn) - în acest caz, ar trebui să explicați politicos importanța recensământului, să informați
respondent cu unele întrebările din chestionare. Persoana nu trebuie constrânsă sau amenințată.
Ascultați problema - așteptați până când persoana vorbește, ascultați ce îl deranjează/irită,
zâmbește, mulțumește-i pentru sugestii, de exemplu, „Părerea Dvs. este foarte importantă pentru
noi”.
Explicațiile ar trebui să fie clare și concise, de exemplu, puteți cere respondentului
posibilitatea de a răspunde la orice întrebare a chestionarului pentru a vedea cum derulează
cooperarea cu recenzorul.
Încercați să eliminați tensiunea, mutați conversația la alt subiect: faceți un compliment în
legătură cu grădină, animal de companie, copii etc.
Stabilirea altei zile pentru vizită - ar trebui să ghiciți momentul când încercările să convingă
trebuiesc oprite până când persoana refuză categoric.
Refuz
Dacă respondentul refuză categoric, atunci recenzorul trebuie să descrie situația în detaliu în
comentarii și raporteze incidentul la telefon supervizorului.
Recenzorul va comunica că participarea la recensământ este obligatorie, va explica importanța
recensământului (se desfășoară o dată la 10 ani și este unicul exercițiu statistic care permite
estimarea populației la nivelul celei mai mici localități, de data aceasta datorită recenzării prin
tablete va fi posibil agregarea numărului populației și pentru teritorii mai mici; recensământul fiind
un exercițiu finanțat în mare parte din bugetul de stat respectiv sunt banii noștri ai fiecărui cetățean
și doar de participarea fiecărui din noi depinde ca resursele alocate acestui exercițiu să fie
valorificate), de stabilit o altă dată şi oră mai convenabilă.

50
 Dacă oricum gospodăria nu dorește, următoarea vizită se va efectua împreună cu supervizorul
care la fel va începe cu prezentarea necesității de a participa la recensământ. 6 Dacă și de data aceasta
gospodăria nu își dă acceptul, supervizorul comunică că refuzul de a participa la recensământ este
pasibil de sancțiune în mărime de 4000 lei
Totuși accentul se va pune pe convingerea populației de a participa la RPL în comparație cu
răspunderea juridică.
Imposibilitatea contactării gospodăriei
Recenzorul lasă în cutia poştală „Înștiințare privind participarea la recensământul de probă” şi
încearcă să afle de la vecini data şi ora când poate să-i găsească la domiciliu pentru a repeta vizita.
Înștiințare

Stema RM Logo RPL (mai mare) Logo BNS

Înștiințare privind participarea la recensământul de probă

Stimate/ă domn/doamnă,

În perioada 28 august - 10 octombrie 2023, în Republica Moldova se desfășoară Recensământul de

PROBĂ al Populației și Locuințelor. Localitatea Dvs. a fost selectată pentru recensământul de probă
printre alte 10 localități.

La data de ___________ recenzorul de sector______________________ a fost la domiciliul Dvs. și nu

v-a găsit acasă.

Dat fiind importanța participării Dvs. la recensământul de probă, rugăm să contactați recenzorul la nr.
de tel._____________ pentru a concretiza ziua și ora când puteți primi recenzorul la domiciliu.

Vă informăm că protecția și confidențialitatea datelor este asigurată conform Legii nr. 231/2022
privind recensământul populației și locuințelor.

Mulțumim anticipat pentru deschidere și participare!

Contacte: tel. xxxxxx, email: xxxxxx, web: www.statistica.gov.md

6
Întrebări-răspunsuri privind Recensământul Populației și Locuințelor 2024

51
 II.10.3. Procedurile de efectuare a vizitelor repetate
Vizitele repetate sunt efectuate când:
a) intrarea are cod la ușă sau sunt câini;
b) nu a deschis nimeni ușa locuinței;
c) în locuință nu erau persoane adulte care să răspundă la interviu.
Vizitele se programează de către recenzor în aplicația de colectare a datelor.
Obțineți informații preliminare de la vecini, care ar putea oferi informații despre persoanele
care locuiesc în această unitate de locuit. Trebuie depus toate eforturile pentru a obține următoarele
informații:
 Când este probabil ca cineva să fie acasă;
 Numele persoanelor (dacă nu vor să vă dea nume, încercați să scrieți sexul fiecărei
persoane);
Dacă informațiile necesare recensământului pot fi furnizate de un vecin și verificate de un al
doilea vecin, informațiile pot fi acceptate și nu sunt necesare eforturi suplimentare pentru a contacta
membrii casei care sunt plecați. Toate unitățile care vizual par vacante trebuie să fie verificate la
vecini.

CAPITOLUL III. COMPLETAREA CHESTIONARELOR ELECTRONICE

Conținutul chestionarele au fost elaborate în consultare cu reprezentanți ai autorităților

administrației publice centrale, locale și a altor instituții, mediului academic, societății civile și
partenerilor de dezvoltare și în corespundere cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni
pentru Recensămintele Populației și Locuințelor din runda 2020 și cu Regulamentul de punere în
aplicare (UE) 2017/543 al Comisiei din 22 martie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind
recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește specificațiile tehnice ale tematicilor și
ale defalcărilor lor.

III.1.Fișa de recenzare
Fișa de recenzare se completează de către recenzor pentru fiecare clădire. Datele de
identificare →CUATM, Secția, Sectorul, Clădirea și Locuința se completează automat în aplicație.
CUATM reprezintă codul localității conform Clasificatorului unităţilor administrativ-
teritoriale al Republicii Moldova și va fi precompletat. La fel vor fi și celelalte câmpuri până la
locuință.

Începutul interviului pentru fiecare vizită, precum și sfîrșitul interviului se se completează

automat în aplicație.

52
 Întrebarea 2. Situația adresei

1. clădirea a fost găsită și poate fi recenzată

2. clădirea a fost găsită, dar nu este accesibilă (cod la ușă, câine) Vizită repetată
(suport de la supervizor) sau Stop chestionar.
3. clădirea demolată Stop chestionar (validare supervizor)
4. altă situație Stop chestionar (validare supervizor)

Întrebarea 3. Tipul clădirii

În baza definiţiilor de mai jos şi întrebînd respondentul, sau în baza observației, recenzorul
urmează să atribuie tipul clădirii, bifând acea poziţie, care corespunde unuia din tipurile specificate
în continuare.
1 - casă individuală → reprezintă casa pe pămînt (la curte) în care e situată locuinţa/locuinţe,
constituită din una sau mai multe camere locuibile şi încăperi auxiliare, cu unul sau mai multe
nivele/etaje, destinată locuirii unei sau mai multor gospodării casnice.
2 - casă înşiruită (alipită), cuplată → reprezintă clădirea cu cel puţin 2 locuinţe alipite (alăturate),
care au un perete comun, fiecare locuinţă avînd intrare separată din exterior, indiferent dacă clădirea
are un etaj sau mai multe.
3 - bloc de apartamente → clădire etajată cu 3 sau mai multe apartamente (încăperi locuibile) cu
intrări separate, grupate în jurul unei scări comune de acces, avînd suplimentar echipamente tehnice
inginereşti comune si încăperi/locuri auxiliare de uz comun. Căminele de tip familial în care
locuiesc gospodării/familii la fel se încadrează aici.
4 - spațiu colectiv de locuit (în care se află locuința) → locuința se află într-un spațiu colectiv de
locuit. Acestea pot fi aziluri pentru bătrâni, orfelinate, spitale, cămine studenţeşti, şcoli-internat,
cazărmi etc. De exemplu, dacă în incinta unui orfelinat se află o locuinţă/încăpere de locuit, în care
locuieşte permanent gospodăria unui medic sau a unuia din personalul de deservire, sau în cămin
studenţesc locuieşte o familie de studenţi, la fel şi în cazărmi.
Spațiu colectiv de locuit (SCL)- una sau mai multe clădiri distincte, situate pe aceeași adresă,
destinate a fi locuite pentru perioade diferite de către grupuri de persoane între care, în general, nu
există legături de rudenie, care sunt reunite, de regulă, în scopuri și interese comune și care pot
folosi în comun unele spații și instalații, precum bucătăriile, sălile de mese, băile etc.;
5 - spațiu colectiv de locuit→ la Chestionarul spațiu colectiv de locuit (2SCL). Atuncă când se
recenzează SCL.
6 - clădire nerezidențială/ nedestinată locuirii (în care se află locuința) → altă clădire decît cea
de locuit, destinată unor scopuri comerciale, industriale, sociale, culturale etc. (fabrică, uzină,
şcoală, clădire cu birouri), în care se află una sau mai multe locuinţe/încăperi locuibile, în care au
reşedinţa obişnuită persoane/gospodării.

53
 III.2. 1.1CL - Chestionar clădire

Definiţie: În sensul recensămîntului, clădirea este definită ca fiind orice structură

independentă care conţine una sau mai multe locuinţe, camere sau alte spaţii, care are un acoperiş
şi este închisă cu pereţi exteriori sau pereţi de compartimentare/interni, care se extind de la temelie
pînă la acoperiş. Clădirea poate fi destinată pentru locuire (clădiri rezidenţiale) sau în alte scopuri
nerezidenţiale: agricole, comerciale, industriale, culturale sau prestări servicii. De asemenea,
clădirile pot fi destinate pentru locuire în comun aşa numitele spaţii colective de locuit. Astfel o
clădire poate fi o casă înşiruită (alipită), bloc de apartamente, spaţiu colectiv de locuit, fabrică,
magazin, depozit, garaj, hambar etc.
Datele de identificare sunt CUATM, Secția, Sectorul, Clădirea și Locuința.

Întrebarea 1. Care este numărul Dvs. de telefon?

Se înscrie numărul de telefon al respondentului.

Sursele administrative în cazul municipiilor (în special mun. Chișinău) sunt administratorii
fondului locativ: asociaţiile de proprietari ai locuinţelor privatizate (APLP)/ cooperativele de
construcţie a locuinţelor (CCL)/ asociaţiile de coproprietari în condominiu (ACC)/ întreprinderile
municipale de gestionare a fondului locativ (IMGFL)
I. DATE DESPRE CLĂDIRE
Se completează NUMAI în chestionarul PRIMEI LOCUINȚE din clădire. Pentru bloc de
apartamente se completează DIN DATE ADMINISTRATIVE disponibile.

Întrebarea 3. Cine oferă răspunsuri la întrebări?

1. un membru al gospodăriei
2. altă persoană→vecin
3. din surse administrative.
Sursele administrative în cazul municipiilor (în special mun. Chișinău) sunt administratorii
fondului locativ: asociaţiile de proprietari ai locuinţelor privatizate (APLP)/ cooperativele de
construcţie a locuinţelor (CCL)/ asociaţiile de coproprietari în condominiu (ACC)/ întreprinderile
municipale de gestionare a fondului locativ (IMGFL)

Întrebarea 4. Câte locuințe/încăperi sunt în clădire?

Se va înscrie numărul de locuințe/încăperi din fiecare clădire. În cazul blocurilor de

apartamente se completează din date administrative disponibile.

54
 Întrebarea 5. Din ce material de construcție sunt pereții exteriori ai clădirii?

Recenzorul va obţine această informaţie pe baza declaraţiilor proprietarilor, administratorilor

sau ale locatarilor clădirii, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, va bifa unul dintre coduri
pe baza constatărilor personale privind clădirea şi apelînd la următoarele noţiuni:
1 - beton (monolit, panou) → pentru clădirile construite din beton armat, unităţi prefabricate din
beton (monolit, panou) construite în fabrică, aduse şi instalate la faţa locului.
2 - piatră, cărămidă, bolţar (fortan) → pentru clădirile construite din piatră, cărămidă, bolţar
(fortan).
3- saman (chirpici), lut →material de construcţie în formă de cărămidă făcut din lut şi paie (sau
bălegar) uscat la soare şi nears (văiugă). În această categorie se includ şi clădirile cu pereţi exteriori
construiţi din pămînt bătut, nuiele, stuf etc.
4 - alte (lemn, mixt etc.) → pentru clădirile cu pereţi exteriori construiţi din bîrne, scînduri, sticlă
sau care au pereţii exteriori construiţi din mai multe materiale (de exemplu: beton şi sticlă, piatră,
lemn şi cărămidă), dar nu se poate aproxima ponderea acestor materiale.

Întrebarea 6. În ce an a fost construită clădirea?

Se consideră an al construirii, anul dării în folosinţă al clădirii, sau anul în care s-a terminat
complet construcţia (inclusiv toate instalaţiile şi finisajele interioare) şi este accesibilă pentru locuit.
Dacă gospodăria nu cunoaşte anul/perioada cînd a fost construită clădirea, această informaţie se va
solicita de la administrator, sau se va determina prin asemănarea cu alte clădiri din vecinătate, sau
se va prelua din surse administrative.
Pentru clădirile, care au fost extinse prin adăugiri sau supraetajări (mansarde), se va considera
an al construirii, anul construcţiei clădirii de bază. Însă, dacă suprafaţa spaţiilor locuibile extinse
prin adăugiri depăşesc suprafaţa construcţiei iniţiale, se va înscrie anul cînd a fost adăugată
construcţia nouă.

Întrebarea 7. Clădirea are rampă de acces?

Se va bifa ”da” în cazul clădirilor care au rampă de acces, acestea fiind destinate părinților cu copii
mici (cărucioare), persoanelor cu dizabilități sau bătrânilor care folosesc scaune rulante. Această
informație se va colecta pentru blocurile de apartamente.

III.3. 1.2 CL - Chestionar locuință

III.3.1. Date de identificare a locuinței
0a Numărul etajului
0b Numărul apartamentului/locuinței

55
 1. Care este numărul Dvs. de telefon?

Întrebarea 2. Rezultatul recenzării locuinței

1. gospodăria acceptă interviul

2. gospodăria refuză interviul
3. nu are cine răspunde (nu a deschis nimeni ușa sau nu sunt membri adulți)
4. locuință obișnuită (convențională) neocupată, de vânzare, pentru chirie, spre
demolare
5. locuință obișnuită (convențională) secundară sau casă de vacanță🡪pentru locuinţă
utilizată ocazional sau pentru cîteva luni pe an pentru vacanţe şi recreere. Casă de
vacanţă poate fi vilă, casă de vară, conac de vară etc. Se va selecta și în cazul când
toți locatarii se află peste hotare.
6. în locuință se află numai persoane care nu fac obiectul recenzării (temporar
prezente sub 3 luni.
Aici pot fi cazuri dacă de exemplu locuinţa este ocupată (cu chirie sau sub alte forme) de
persoană(e) de cetăţenie străină din cadrul misiunilor diplomatice, oficiilor consulare ale altor ţări,
personalul forţelor armate străine, sau persoane străine sosite în scopul recreerii, vacanţei, vizitelor
la prieteni sau rude, afaceri, tratament medical sau pelerinaj religios (turişti).
7. alte cazuri de nerealizare a recenzării, indicați

III.3.2. Date despre locuință

Se completează pentru FIECARE LOCUINȚĂ OCUPATĂ din clădire

Întrebarea 4. Care este tipul locuinței Dvs.?

1. locuință obișnuită (convențională) → unitate locativă, alcătuită din una sau mai
multe camere de locuit şi din încăperi auxiliare (bucătărie, antreu, baie, veceu etc.),
care satisface cerinţele de trai permanent ale uneia sau mai multe persoane,
independentă de alte locuinţe sau spaţii, avînd intrare separată, situate în case de
locuit individuale, blocuri locative (de apartamente), în spaţii colective de locuit
(cămine, aziluri, internate etc.) şi în clădiri nerezidențiale/cu altă destinaţie.
2. altă unitate de locuit (provizorie, mobilă, garaj, camera la școală) → reprezintă
unitatea de locuit care nu se încadrează în definiţia locuinţei obişnuite fie pentru că
este mobilă, provizorie sau improvizată, fie pentru că nu a fost concepută ca
locuinţă, dar care este totuşi utilizată ca reşedinţă obişnuită de una sau mai multe
persoane la momentul recensămîntului.
La acestea se atribuie:
- unităţile mobile - rulotele, corturile;
- unităţile provizorii - construcţii din materiale nerezistente în timp (paie, scînduri, bîrne,
tizic);

56
- spaţii locuite din necesitate, situate în: construcţii gospodăreşti, construcţii accesorii
izolate de clădire (grajd, hambar, garaj, depozit, pivniţă etc.);

3. spațiul colectiv de locuit (încăperi locuibile în cămin studențesc, etc.)

Figura. Tipuri de locuire

Tipuri de
locuire

Alte unități de Lipsa spațiului de locuit

Locuințe obișnuite Spații colective de
locuit (locuințe (pentru persoane fără
(convenționale) locuit (SCL)
neconvenționale) adăpost)

casă individuală mobile cămin studențesc

o parte din casă azil/casă pentru

provizorii
individuală bătrîni

situate în
apartament construcții școală internat
accesorii

locuinţă obişnuită
situată în SCL cazarmă

penitenciar

etc.

Întrebarea 5. Care este forma de proprietate a locuinței Dvs.?

1. privată→ dacă locuinţa se află în proprietate personală: casele de locuit

individuale; apartamentele privatizate; apartamentele din cooperativele de

57
 construcţie a locuinţelor etc. (inclusiv cele aflate în curs de achitare), locuinţa poate
fi și în proprietatea persoanelor juridice cu capital privat (agenţi economici).
2. publică (de stat/municipală/departamentală) → dacă locuinţa se află în
administrarea autorităţilor publice centrale sau locale (a primăriilor). În această
categorie se includ şi locuinţele sociale, de serviciu, de manevră, locuinţe cu statut
special (de protocol), precum şi locuinţe aflate în clădiri cu statut de monument
istoric etc.
3. alte situații (cooperatistă, asociativă, a cultelor religioase, proprietate mixtă,
etc.) → dacă locuinţa se află în proprietatea cultelor religioase (aşezăminte,
parohii, comunităţi, mănăstiri etc.), pentru locuinţele aflate în proprietate mixtă şi
nu poate fi determinată preponderenţa unuia sau altuia dintre proprietarii comuni.

Întrebarea 6a). Care este mărimea suprafeței totale în m2 a locuinței Dvs.?

Suprafaţa se înscrie fără zecimale.

Rotunjirea zecimalelor se efectuează cu respectarea următorului principiu: cifra zecimală de 5
şi mai mare se rotunjeşte pînă la o unitate, cifra zecimală mai mică de 5 – se neglijează (de exemplu,
numerele 23,50; 23,51 se vor rotunji pînă la 24, iar 23,49 - va rămîne 23).
Suprafaţa totală a locuinţei se stabileşte ca suprafaţa podelei măsurată în interiorul locuinței
ai pereţilor externi.
Mansardele, terasele, verandele se includ în suprafaţa totală doar dacă sunt încălzite şi pot fi
locuite.
În suprafaţa totală a locuinţei nu se include suprafaţa:

- scărilor din blocurile de locuit, holurilor de ascensor, coridoarelor comune, vestibulurile;

- încăperilor neîncălzite (terase, verande, balcoane deschise şi închise, mansarde);

- construcţiilor auxiliare în afara clădirii (şoproane, foişoare), construite separat indiferent de

faptul că sunt capitale sau provizorii.

Dacă valoarea nu este cunoscută, ea se completează pe baza documentelor (contract de

cumpărare, contract de închiriere, donație etc.) sau se aproximează.

Întrebarea 6b). Care este mărimea suprafeței locuibile în m2 a locuinței Dvs.?

58
 Se înregistrează suprafaţa locuibilă a locuinţei, care se calculează pe baza dimensiunilor
interioare ale camerelor, măsurate la nivelul podelei.

Suprafaţa locuibilă reprezintă suprafaţa camerelor de locuit: sufragerii, dormitoare, camere pentru
copii şi alte camere de locuit din apartament (casă), la fel suprafaţa mansardelor, teraselor,
verandelor, mezaninelor7 încălzite şi utilate pentru locuit.

Întrebarea 7. Care este numărul de camere de locuit (fără bucătărie)?

Se completează prin înscrierea numărului de camere din locuinţă.

Definiţie: Cameră de locuit - încăperea din locuinţă care serveşte pentru locuit, avînd
suprafaţa de cel puţin 4 mp (spaţiul fiind suficient pentru un pat de adult), înălţimea de cel puţin 2
m şi care primeşte lumină naturală direct sau indirect (prin verande sau alte camere de locuit) cu
ajutorul ferestrelor şi/sau uşilor.
Se consideră camere de locuit:
- camerele de dormit, sufrageriile, camerele de oaspeţi, birourile (bibliotecile), camerele
mansardate, camerele pentru personalul de serviciu (casnic), precum şi holurile care
îndeplinesc condiţiile de suprafaţă, înălţime şi lumină ale unei camere de locuit şi sunt
utilizate pentru locuit, nu doar ca spaţii de trecere;
- încăperea dintr-o locuinţă cu o singură cameră folosită atît pentru dormit, cît şi pentru
pregătirea hranei;
- încăperea folosită atît pentru dormit, cît şi pentru pregătirea hranei, dintr-o locuinţă cu mai
multe camere, poate fi atribuită la cameră de locuit sau la bucătărie, în funcţie de
destinaţia preponderentă;
Nu se consideră camere de locuit:
- bucătăria;
- coridorul, antreul, tinda, veranda, holul nelocuibil - care nu îndeplinesc condiţiile de
suprafaţă, înălţime şi lumină ale unei camere de locuit;
- sala de baie şi grupul sanitar;
- încăperile utilitare (spălătorii, uscătorii, cămările, debarale etc.).

Întrebarea 8. Ce reprezintă bucătăria în locuința Dvs.?

7
Mezaninul – anexă cu suprafaţă mai mică decât suprafaţa nivelului inferior şi având cu acesta
comunicaţie interioară

59
 Bucătăria - este camera sau o parte dintr-o cameră, destinată şi utilizată pentru pregătirea
hranei, dotată cu mijloacele necesare pregătirii hranei, situată în interiorul locuinţei sau în afara
acesteia, indiferent dacă se mai utilizează ca sufragerie, dormitor sau cameră de locuit (salon).

1. o cameră separată în locuință→ dacă bucătăria este amenajată într-o cameră

separată în locuinţă, inclusiv în spaţiile de tip balcon.
2. o cameră separată în afara locuinței→ dacă bucătăria e situată în afara locuinţei:
într-o construcţie accesorie în curtea casei individuale (bucătăriile de vară); într-o
încăpere din blocul de locuit, aflată pe acelaşi sau alt etaj, care are intrare separată.
3. o parte din camera din locuință→ dacă camera respectivă mai are şi altă
destinaţie ca de exemplu (dormitor, sufragerie, salon etc.).
4. o parte din camera în afara locuinței, dar în interiorul clădirii→ dacă camera
respectivă se utilizează şi ca încăpere cu altă destinaţie, de exemplu depozit/debara,
încăpere utilitară etc.
5. nu are bucătărie→ dacă locuinţa nu dispune de bucătărie din lipsă de spaţiu sau
din lipsă de necesitate.
Pentru locuinţele cu mai multe bucătării în interiorul locuinţei se va înregistra numai una
dintre acestea - cea mai dotată şi cu suprafaţa mai mare sau cea preponderent utilizată şi care oferă
cel mai înalt grad de confort.
Dacă locuinţa are 2 bucătării (în sensul definiţiei de mai sus), una în interiorul locuinţei şi alta
în afara acesteia, atunci se bifează codul 1 sau 3, adică se acordă prioritate celei din interiorul
locuinţei, chiar dacă cea din afara locuinţei oferă un grad de confort mai înalt, sau e mai spaţioasă,
dotată sau preponderent utilizată.

Întrebarea 9. Care este sistemul de aprovizionare cu apă a. rece b. caldă

1. rețea publică în locuință

a. rece - dacă locuința este conectată la rețeaua publică (apeduct) de distribuire centralizată
a apei (pe localitate/ parte a localității/ pentru cîteva blocuri sau cartier/e), aceasta fiind
deservită de o întreprindere sau asociație prestatoare de asemenea servicii;
b. caldă – dacă aceasta este încălzită centralizat de un sistem public.

2. rețea publică în afara locuinței, dar în interiorul clădirii

a. rece - dacă locuința nu este racordată la rețea publică, aceasta fiind accesibilă în interiorul
clădirii (pe același sau alt etaj în încăpere specială);

60
 b. caldă – dacă apa este încălzită centralizat, însă nu este conectată în locuință, ci doar în
interiorul clădirii (pe același sau alt etaj în încăpere specială);
Reţea publică (comună) se consideră reţeaua operată centralizat, supusă
inspectării şi controlului de către autorităţile publice, în unele cazuri, de o asociație
sau o întreprindere privată.
3. rețea publică în afara clădirii
a. rece - dacă locuința nu este racordată la rețea publică, aceasta fiind accesibilă în afara
clădirii (în curtea blocului/casei individuale)
b. caldă – dacă apa este încălzită centralizat, însă nu este conectată în locuință, ci doar în în
afara clădirii (altă construcţie în curtea casei individuale);
4. sistem propriu în locuință (boiler)
a. rece - dacă alimentarea se face printr-un sistem cu conexiune individuală direct dintr-o
sursă naturală (fîntînă, izvor etc.) și în interiorul casei există o rețea de distribuție a apei
(situație caracteristică pentru casele individuale, precum și posibilă pentru un bloc de locuit
separat);
b. caldă – dacă apă se încălzeşte prin intermediul unui sistemul propriu din locuință: cazan
termic individual, indiferent pe baza cărui combustibil acesta funcţionează (gaze,
combustibil solid sau lichid, etc.); boiler electric; panouri solare termice cu colectori pentru
încălzirea apei etc.;
5. sistem propriu în afara clădirii/locuinței (boiler)
– același sistem ca la codul 4, doar că nu există distribuire în locuință, ci doar în afara
acesteia (etaj, curte).

6. nu are sistem
a. rece - dacă gospodăria aduce apa în locuință manual din fîntîni, cisterne etc.
b. caldă - dacă apa este încălzită la aragaz/plita electrică, ceainic etc.
Dacă în locuinţă există două sisteme de aprovizionare cu apă rece/caldă, se va indica doar acel
tip, care asigură un confort mai ridicat pentru gospodăria care locuiește în locuinţă.
Atenție: Răspunsul la întrebarea 9 a. rece poate să nu corespundă cu răspunsul la
întrebarea 9 b. caldă. De ex. pentru a. „apa rece”poate fi bifat codul 1 - rețea publică, iar la pct. b.
„apă caldă” răspunsul poate fi bifat codul 1, sau codul 4, sau codul 6 – „nu are sistem”.
Sistarea temporară a apei reci sau a celei calde din motive tehnice nu este considerată ca
lipsa acesteia şi nu se va bifa codul 6, ci cel corespunzător sistemului existent în locuinţă.

Întrebarea 10. Unde se află în locuința Dvs. a. baia/dușul b. WC cu apă

61
 a. Baia/dușul sunt destinate asigurării igienei corporale, avînd instalaţii specifice acestui
scop: cadă cu sau fără duş, sau numai duş şi chiuvetă. Baia trebuie să aibă conexiuni fixe cu o sursă
de alimentare cu apă de la rețeaua publică sau instalația proprie și o conductă de scurgere
(canalizare) care iese din clădire.
1. în locuință→ dacă baia/dușul este într-o încăpere în interiorul locuinței;
2. în afara locuinței, dar în interiorul clădirii →dacă baia/dușul este în afara
locuinței – în clădire (același sau alt etaj).
3. în afara clădirii→dacă baia/dușul este în afara clădirii într-o încăpere special
amenajată (capitală sau nu);
4. nu are→ dacă locuința nu dispune de baie/duș conform definiției de mai sus.
Dacă locuința dispune de baie/duș și în locuință și în afara acesteia (în sensul definiţiei de
mai sus), se va bifa codul 1 (în locuinţă).
b. Se consideră că locuinţa are veceu (WC) cu apă, dacă are instalaţie prevăzută cu
rezervor de apă şi canal de evacuare, indiferent dacă este situat în interiorul băii sau într-o cameră
separată din locuinţă sau din afara ei.
1. în locuință→ dacă există instalaţia respectivă în interiorul locuinței și este dotată
cu rezervor de apă şi canal de evacuare;
2. în afara locuinței, dar în interiorul clădirii → dacă instalaţia respectivă dotată cu
rezervor de apă şi canal de evacuare se află în afara locuinței (în clădire/la etaj;
3. în afara clădirii→ dacă instalaţia respectivă dotată cu rezervor de apă şi canal de
evacuare se află în afara clădirii;
4. nu are→ dacă locuința nu dispune de WC cu apă, are alt tip de WC, fără apă.

Întrebarea 11. La ce sistem de canalizare este conectată locuința Dvs.?

1. rețea centralizată→ dacă locuința este dotată cu instalație de evacuare a apelor

menajere în rețeaua centralizată de canalizare.
2. sistem propriu→ deversarea apei menajere se face printr-un sistem de evacuare
propriu, construit pentru o singură locuinţă sau pentru un grup restrîns de locuinţe
(în fîntîni absorbante etc.).
3. altul (apele uzate sunt evacuate printr-o conductă direct în râu, grădină, etc.)
→dacă pentru evacuarea apelor nu există un punct colector, dar apele sunt evacuate
printr-o conductă într-un canal deschis/rîu, șanț, într-o groapă, în grădină etc.

62
 4. nu are sistem de canalizare→ locuinţa nu este dotată cu instalație de evacuare a
apelor menajere, apa menajeră se acumulează și se evacuează manual (cu găleata
etc.).

Întrebarea 12. Care este modul principal de încălzire al locuinței Dvs.?

1. termoficare centralizată→ locuința se consideră utilat(ă) cu încălzire de la

reţeaua publică (termoficare centralizată), atunci cînd sursa de asigurare a căldurii
este de la centrala termoelectrică, cazangeria teritorială, cazangeria blocului de
locuit şi/sau a mai multor;
2. sistem termic propriu→ locuința se consideră utilat(ă) cu încălzire de la reţea
proprie (autonomă), atunci cînd sursa de asigurare a căldurii sunt cazanele de
capacitate mică ce se alimentează cu lemne de foc, deșeuri lemnoase, agricole sau
cărbune, cu electricitate sau dacă acestea sunt conectate la reţeaua centrală de gaze
naturale;
3. alt tip de instalație (sobă, cămin) → dacă locuinţa este încălzită de la sobă,
cămin, aragaz, convectoare, climatizoare, reșouri, alte încălzitoare portabile sau
stabile;
4. nu are încălzire→ se va indica pentru locuințele care nu dispun de încălzire.
Dacă pentru locuinţă la întrebarea 12 a fost bifat codul 1 „termoficare centralizată” sau codul 4
”nu are încălzire”, nu se va răspunde la întrebarea 13 a. Combustibil/energie folosit/ă pentru
încălzire.

Întrebarea 13. Care este tipul principal de combustibil/energie folosit(ă) pentru a. încălzire b.
Gătit

Pentru fiecare din pct.a. și b. se va bifa unul din variantele de răspuns, care corespunde
combustibilului/energiei folosit preponderent în locuința respectivă.

1. gaz natural (rețea publică) → dacă pentru încălzirea locuinței și/sau pentru gătit
sunt folosite gazele naturale distribuite prin conducte din reţea publică, indiferent
de faptul dacă la momentul recensământului, racordarea locuinţei la reţeaua de
distribuţie a gazelor a fost sistată temporar.
2. gaz lichefiat (butelie) → dacă se folosește gaz lichefiat din butelii, racordate la
aragaz sau la un cazan/aparat de încălzit.
3. lemn de foc, cărbune, deșeuri agricole→ dacă pentru încălzire și/sau gătit se
folosește lemnul, cărbunele etc.
4. brichete, peleți → Brichetele sunt produse obținute prin brichetarea materialului
mărunt sau pulverulent (deșeurile care rămân în timpul prelucrării lemnului, a unor
tipuri de cereale sau semințe, precum și din paie, turbă și rumeguș mărunte), în
63
 forme geometrice regulate (paralelipipedice, ovoidale etc.), în vederea folosirii lui
ulterioare.
→ Peleții sunt un tip de combustibil solid fabricat din material
organic comprimat. Peleții pot fi fabricați din oricare dintre cele cinci categorii
generale de biomasă: deșeuri industriale și coproduse, deșeuri alimentare, reziduuri
agricole, culturi energetice și cherestea netratate
5. energie electrică →dacă pentru încălzire se folosesc preponderent utilaje electrice
(reşou, calorifer electric, şemineu electric, aparat de aer condiţionat, convector
electric etc.), iar pentru gătit - plite electrice, reşouri, cuptoare (inclusiv cu
microunde) etc.
6. Altul →tizic, energie solară, a vântului

Întrebarea 14. Este dotată locuința Dvs. cu instalație de aer condiționat?

1. are→ dacă în locuinţă există instalaţie de aer condiţionat (aparat de aer

condiţionat, climatizator)
2. nu are→ dacă în locuinţă nu există astfel de instalaţie.

Întrebarea 15. Este dotată locuința Dvs. cu instalație pentru producerea energiei regenerabile?

Se va bifa răspunsul „are” – dacă locuinţa dispune de instalaţie de producere a

combustibilului/energiei regenerabile şi acest produs (energia vîntului, energia solară, energia apei)
este folosit pentru încălzit sau gătit, indiferent dacă este utilizat preponderent sau parţial.
16.Care este numărul gospodăriilor din locuință?
17.Care este numărul persoanelor din toate gospodăriile care locuiesc de obicei în această
locuință (prezente sau temporar absente)

III.3.3. Date despre gospodărie

Se completează pentru FIECARE GOSPODĂRIE din locuință

Întrebarea 18. Care este titlul sub care gospodăria Dvs. ocupă locuința?

1. proprietar/titular→ dacă unul din membrii gospodăriei sau mai mulţi au drept de
proprietate asupra locuinţei respective sau este titularul bonului de repartiţie, cu
drept de privatizare ulterioară a acesteia;
2. chiriaș→ gospodăria închiriază locuinţa respectivă sau o parte a acesteia de la
persoane fizice sau juridice, sau de la autorităţile publice, fără drept de proprietate.
3. altă situație (cu titlu gratuit, etc.) → gospodăria ocupă o locuinţă socială, de
serviciu, de manevră, de protocol etc. Se bifează acest răspuns şi în cazurile cînd
gospodăria ocupă locuinţa cu titlu gratuit, din cauză că cel puţin unul din membrii
gospodăriei este în relaţie de rudenie (sau nu) cu proprietarul (care nu este membru

64
 al gospodăriei) – de exemplu fiul/ fiica căsătorită locuieşte cu familia sa în
locuinţa deţinută de părinţi.
III.3.4. Activitatea agricolă

Întrebarea 19. Gospodăria deține (în proprietate/folosință) terenuri agricole care sunt
utilizate/neutilizate de membrii gospodăriei Dvs.?

Este necesar de selectat un singur răspuns ”da” sau ”nu”. Răspunsul ”da” va fi selectat în cazul
când gospodăria conform stării la la momentul de referință al recensământului deține terenuri în
proprietate/folosință (terenurile proprii, suprafețele luate în arendă cu contract sau fără pe o perioadă
determinată de timp, sau luate în folosință cu titlu gratuit), le lucrează de sine stătător (se referă la
oricare membru al gospodăriei și/sau cu atragerea lucrătorilor angajați), sau nu-l lucrează (teren
abandonat).
Terenurile date integral/parțial în arendă/folosință altor persoane juridice sau fizice, la
răspunsul la întrebarea dată nu se iau în considerație.
Teren agricol – teren de pământ utilizat sistematic pentru obţinerea producţiei agricole.
Suprafaţa terenurilor agricole este formată din: terenuri arabile, plantaţii multianuale (vii, livezi,
arbuști fructiferi şi plantaţii nucifere), păşuni şi fâneţe naturale.

Întrebarea 20. Care este tipul terenului agricol?

Este posibil de indicat ambele poziții.

1. lot pe lângă casă - loturile de teren de pe lângă casă și grădinile amplasate în intravilanul
și extravilanul localităților;
2. teren în câmp – terenurile gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) cu suprafața până la 10 ha,
precum şi a persoanelor care au primit sectoare de teren atribuite în contul cotelor de teren
echivalent (conform art. 12 al Codului Funciar al Republicii Moldova şi art. 2 al Legii vizând
introducerea schimbărilor şi completărilor în Codul Funciar nr. 173-Х.IV din 22.10.98), dar n-au
înregistrat gospodăria lor agricolă în modul stabilit, cu suprafaţa tuturor parcelelor de teren agricol
în folosința gospodăriei mai mică de 10 ha.
a. se selectează în cazul când suprafața terenului este mai mica de 1 ha;
b. se selectează în cazul când suprafața terenului este 1 ha și mai mult, dar mai mică de 10
ha.

Întrebarea 21. Gospodăria deține păsări agricole?

Este necesar de selectat un singur răspuns ”da” sau ”nu”. Răspunsul ”da” se va selecta în cazul
când gospodăria deține păsări agricole (găini, gâște, prepelițe, curci, rațe, alte), inclusiv tineret.

Întrebarea 22. Gospodăria deține alte specii de animale agricole?

65
 Este necesar de selectat un singur răspuns ”da” sau ”nu”. Răspunsul ”da” se va selecta în
cazul când gospodăria deține cel puțin o specie de animale agricole conform stării la momentul de
referință al recensământului.
La alte specii de animale agricole se referă: bovine, porcine, ovine, caprine, cabaline, iepuri
de casă, familii de albine, animale de blană, alte specii (măgari, catari, etc.).

III.4. Lista membrilor gospodăriei

Pentru a putea încadra şi înregistra corect persoanele din gospodării, trebuie cunoscute câteva
DEFINIŢII fundamentale:

Gospodărie casnică înseamnă o persoană care trăiește singură sau un grup de persoane care
trăiesc împreună și care se gospodăresc (fac menajul) în comun.

O gospodărie multiplă (din mai multe persoane) reprezintă un grup de două sau mai multe
persoane care locuiesc împreună în mod obişnuit, avînd sau nu legături de rudenie, care ocupă o
parte sau toată unitatea de locuit (casă individuală, apartament, cameră), şi care fac menajul în
comun, participând astfel în totalitate sau parţial la formarea veniturilor gospodăriei şi la cheltuirea
lor (pentru a achiziţiona în comun alimente și alte produse de primă necessitate)
Gospodăria din o persoană reprezintă persoana care locuieşte singură într-o unitate de locuit
separată, sau care ocupă în calitate de chiriaş una sau mai multe camere separate dintr-o unitate de
locuit, dar nu se alătură altor locatari ai unităţii de locuit pentru a forma o gospodărie din mai multe
persoane.
Conceptul de gospodărie este strâns legat de conceptul de familie. Diferențe:
● o gospodărie poate fi formată şi dintr-o singură persoană;

● în componența gospodăriei pot fi și persoane neînrudite.

Persoanele care fac parte dintr-o gospodărie sunt membri ai gospodăriei. Cazul tipic când într-o
locuință sunt 2 gospodării este de exemplu chiriașii care locuiesc cu proprietarul locuinței.

CAPUL GOSPODĂRIEI/ PERSOANA DE REFERINȚĂ este persoana declarată şi recunoscută ca atare

de către ceilalţi membri ai gospodăriei. Desemnarea capului gospodăriei este decizia exclusivă a membrilor
gospodăriei. Dacă situaţia o impune, se vor lua în considerare câteva criterii care să ajute în alegerea capului
gospodăriei, şi anume: situaţia economică a persoanei, venitul, autoritatea personală, deţinerea titlului de
proprietate asupra locuinţei, vârsta etc. Poate fi înregistrată cap al gospodăriei numai o persoană prezentă sau
temporar absentă.

În listă se includ toţi membrii gospodăriei, care locuiesc de obicei în locuința dată, indiferent
dacă au fost prezenţi sau absenţi la momentul de referinţă al recensământului
66
 Pînă la completarea listei membrilor gospodăriei, recenzorul precizează cine este capul
fiecărei gospodării → prima persoană.
Important! Membrul gospodăriei plecat în altă ţară pe perioadă îndelungată (12 luni şi
peste) nu poate fi înscris primul în listă.
După prima persoană/capul gospodăriei, în listă se înscriu ceilalţi membri ai gospodăriei în
ordinea următoare:

− soţul/partenerul sau soţia/partenera capului familiei se înscrie după acesta. Cuplul

(soţ/soţie) se va înscrie unul după altul pentru toate gospodăriile, indiferent dacă unul din
ei este sau nu capul gospodăriei;

− copiii necăsătoriţi se înscriu după părinţii lor;

− alţi membri ai gospodăriei legaţi prin relaţii de rudenie;

− alţi membri ai gospodăriei, fără relaţii de rudenie, se înscriu în ultimul rînd.

Copiii aflaţi în plasament familial (care nu au fost adoptați ) vor fi înscrişi ca persoane
neînrudite.
Gospodăria poate fi constituită de una sau mai multe nuclee familiale (familii) şi la fel poate
fi formată din persoane care nu sunt membrii nici a unei familii din gospodăria respectivă. Dacă
gospodăria este constituită din mai multe nuclee familiale, mai întîi se înscriu membrii primului
nucleu familial, apoi al doilea nucleu etc.
Definiţie: Nucleu familial se consideră cuplurile fără sau cu copiii necăsătoriţi sau unul dintre
părinţi cu copii necăsătoriţi. Un nucleu poate fi format din: soţ/partener şi soţie/parteneră fără
copii; soţ/partener şi soţie/parteneră cu copii necăsătoriţi; unul dintre părinţi cu copii. Copii
(naturali şi/sau adoptivi), care intră în componenţa nucleului familial sunt doar acei, care locuiesc
împreună cu părinţii, nu au soţ/parteneră şi nu au copiii lor.
În tabel pentru fiecare persoană se vor fixa următoarele informaţii:
Nr d/o → se înscrie numărul de ordine al persoanei în cadrul gospodăriei
Nume, prenume → se înscrie numele, prenumele persoanei corect (fără prescurtări, porecle etc.);
Deşi nu este necesară prezentarea documentelor de identitate, numele ar trebui să fie ca în aceste
documente.
IDNP (numărul de identificare de stat al persoanei fizice) - se va înscrie din buletinul de
identitate sau certificatul de naștere în cazul minorilor.
Sexul - se bifează codul corespunzător sexului persoanei recenzate (masculin sau feminin)
Data, luna și anul nașterii
Pentru persoanele care nu îşi amintesc exact anul, luna şi ziua de naştere veţi adresa întrebări
suplimentare, care să le ajute să-şi stabilească indirect data naşterii sau, cel puţin, anul naşterii (veţi
67
încerca să le ajutaţi să stabilească unele repere temporale, cum ar fi: evenimente istorice, sociale
importante, sărbători religioase).
Dacă persoana nu cunoaşte anul naşterii, dar cunoaşte vîrsta sa, recenzorul va determina anul
naşterii şi îl va înscrie în căsuţa respectivă.

Gradul de rudenie cu prima persoană → codurile gradelor de rudenie (1-11) sunt indicate sub
tabel.
1. persoana înscrisă prima în gospodărie este opţiunea doar pentru capul
gospodăriei/persoana înscrisă prima în gospodărie. Codul 1 va fi doar pentru o
singură persoană din fiecare gospodărie şi anume aceea, care a fost desemnată
„capul gospodăriei”.
Codurile 2 - 10 → pentru alţi membri ai gospodăriei se va înscrie acel cod, care corespunde
gradului de rudenie al persoanei recenzate, în raport cu persoana înscrisă prima în gospodărie/capul
gospodăriei.
Atenţie: din cadrul membrilor unei gospodării, codul 2 poate fi înscris doar pentru o
singură persoană.
La codul 3 se vor include copiii biologici, vitregi sau adoptivi ai capului gospodăriei.
Aceeaşi - şi la codul 4 - mamă/tată.
Dacă persoana recenzată are alt grad de rudenie prin sînge sau prin alianţă, care nu este fixat
la codurile 2 - 9 (de exemplu, nepot de la frate (soră)), atunci pentru aceasta se bifează codul 10
“altă rudă”. Codul 11 “neînrudit” → se va înscrie pentru persoana – membră a gospodăriei, care
nu este în relaţii de rudenie prin sînge sau prin alianţă cu nici cu un membru al gospodăriei (de ex.
bona, servitoarea care locuieşte în gospodărie, care îşi aduce aportul la menajul comun al
gospodăriei).

Nr d/o al mamei, dacă lipsește se va înscrie «0» → pentru persoana, care locuieşte într-o
gospodărie cu mama (indiferent de vîrstă şi de faptul dacă e căsătorită sau nu), în col.8 se va înscrie
numărul de ordine al mamei (biologică sau adoptivă). Acest număr se preia din coloana Nr d/o ,
indicat înainte de numele mamei.
Nr d/o al tatălui, dacă lipsește se va înscrie «0» → pentru persoana, care locuieşte într-o
gospodărie cu tata (indiferent de vîrstă şi de faptul dacă e căsătorită sau nu), în col.9 se va înscrie
numărul de ordine al tatălui (biologic sau adoptiv). Acest număr se preia din coloana Nr d/o ,
indicat înainte de numele tatălui.
Nr d/o al soțului/soției, dacă lipsește se va înscrie «0» → se înscrie numărul de ordine din
coloana 1, sub care e înregistrat soţia/soţul, partenera/partenerul în cadrul gospodăriei.

VI. LISTA VIZITATORILOR (OASPEȚILOR)

Pentru persoane care stau temporar la această locuință și pentru persoane care au reședință
obișnuită în altă parte
Dacă în locuința recenzată sunt persoane care au reședință obișnuită în altă parte, dar care
locuiesc temporar în această locuință se vor înscrie în această listă. Se va înregistra numele,

68
prenumele, IDNP, în cazul cetățenilor străini se va înregistra numărul pașaportului, sexul, data, luna
și anul nașterii, locul de reședință obișnuită.
Pentru persoanele cu reședința obișnuită în altă localitate din țară se va indica localitatea și
adresa (dacă există).
Pentru persoanele cu reședința obișnuită în altă țară recenzarea se va opri.

III.5. 3P - Chestionar persoană

Sunt explicate unde sunt necesare detalieri, în cazul opțiunilor de răspuns clare nu este
prezentat nimic.
III.5.1. Date de identificare a persoanei
Date de identificare →CUATM, Secția, Sectorul, Clădirea, Locuința, Gospodăria și Nr d/o
din Lista membrilor gospodăriei se completează automat.

Întrebarea 1 Cine oferă răspunsuri la întrebări?

1. personal (persoana chestionarul căreia se completează)

2. un membru al gospodăriei
3. altă persoană
4. persoana refuză interviul

III.5.2. Caracteristici demografice și migrația internă,

internațională

Întrebarea 3 Ați fost prezent(ă) în această locuință la momentul de referință al

recensământului (la 28 august 2023, ora 00:00)?

1. temporar absent
Se va bifa persoanelor care au fost absente la momentul de referință al
recensământului, indiferent de durata absenței. Se va bifa și acelor membri ai
gospodăriei care se află la muncă peste hotare/studii, dar periodic (concedii,
vacante) vin acasă.
2. prezent
Se va bifa persoanelor care au fost prezente la momentul de referință al
recensământului. Se va bifa ”prezent” inclusiv persoanelor care au fost absente în
locuința sa, fiind la altă adresă/locație din localitatea de recenzare (vizitele scurte
(ospeție), spital).

Întrebarea 4 Unde v-ați aflat la momentul de referință al recensământului (la 28 august 2023,
ora 00:00)?

69
 1. în altă localitate din Republica Moldova
Se va indica acest răspuns inclusiv în cazul localităților din regiunea
Transnistreană.
2. în altă țară
Se va indica persoanelor care la momentul de referință al recensământului se aflau
peste hotare.

Întrebarea 5 Care este denumirea localității/raionului sau municipiului? (SELECTAȚI)

Se va selecta din CUATM (Clasificatorul unităților administrativ-teritoriale din Moldova)

denumirea localității (sat, oraș, municipiu). În cazul localităților cu aceeași denumire, dar
situate în raioane/municipii diferite recenzorul va fi atent să concretizeze din ce raion este
satul? De ex. s. Frumușica va apărea în clasificator în felul următor

, iar recenzorul va selecta localitatea din raionul declarat de

respondent.

Întrebarea 6 Care este denumirea țării? (SELECTAȚI)

Se va selecta din clasificatorul țărilor și teritoriilor. Recenzorul va scrie primele litere ale
denumirii pentru a selecta mai ușor țara.

Întrebarea 8 Ați fost absent(ă) din această locuință, indiferent de motivul și perioada absenței,
de la 28 august 2022 până la 28 august 2023?

1. da
2. nu 11

Întrebarea 9 Câte luni ați lipsit din această locuință în perioada 28 august 2022 până la 28
august 2023?

 luni (dacă mai puțin de o lună se va înscrie „0”)

Dacă de ex. persoana a lipsit 3 săptămâni iarna(a plecat la fiu în Italia) și 2 luni vara (a plecat la
nepoată în Grecia) se va indica perioada cumulativă🡪3 luni.

Întrebarea 10 Care a fost motivul celei mai mari perioade de absență din această locuință?

1. la lucru
2. în căutarea unui loc de muncă
3. familial (căsătorie, moștenire)
4. în interes de afaceri
70
 5. la studii
6. vizită, turism
7. strămutarea forțată (conflicte, persecuții, dezastre sau alte circumstanțe)
8. alte motive (spital, etc.)

Întrebarea 11 Intenționați să plecați sau să fiți absent(ă) din această locuință în următorul an
după recensământ?

1. da (luni)
2. da, pentru perioadă nedeterminată, fără limită, inclusiv când respondentul nu știe
perioada
3. nu
4. nu știu

Întrebarea 12. Care este starea Dvs. civilă legală? (pentru persoane născute până la 28 august
2008- 15 ani și peste)

1. niciodată căsătorit (ă)- se bifează pentru persoanele care declară că nu au fost

niciodată căsătorite oficial;
2. căsătorit (ă) → se bifează persoanelor căsătorite legal (căsătorie înregistrată la
oficiile de stare civilă). În Republica Moldova vîrsta minimă legală pentru
căsătorie este de 18 ani şi este numită vârsta matrimonială (art. 14(1) Codul
Familie R.M.), atât pentru persoanele de sex feminin, cît şi pentru persoanele de
sex masculin, iar în cazuri excepţionale - 16 ani (Art.14(2) al aceluiaşi cod).
Dacă o persoană s-a căsătorit doar în biserică (moschee, sinagogă etc. respectiv - cununia
religioasă), aceasta nu se consideră căsătorită.
3. văduv (ă) → se bifează persoanelor, cărora le-a decedat soţul/soţia, după care nu s-
au mai recăsătorit;
4. divorțat (ă) → se bifează persoanelor divorţate oficial, divorţul fiind înregistrat la
oficiul stării civile, care ulterior nu s-au recăsătorit;

Întrebarea 13. Trăiți în uniune consensuală/concubinaj? (pentru persoane născute până 28

august 2008 - 15 ani și peste)

Se consideră că persoana trăieşte în uniune consensuală (concubinaj) dacă locuieşte împreună

ca un cuplu dar care nu este căsătorită legal, indiferent de durata de relației și de starea civilă legală
a fiecăruia;

Întrebarea 14. Care este numărul de copii născuți-vii (pentru femei născute până la 28 august
2008 - 15 ani și peste)

Dacă persoana cu vîrsta de pînă la 15 ani a născut, pentru ea, ca excepţie, se va completa
răspunsul la această întrebare.

71
 – se va înscrie în căsuţele respective numărul copiilor născuţi-vii pe parcursul vieţii femeii,
indiferent dacă la momentul recensământului sunt sau nu în viaţă, dacă locuiesc sau nu în
gospodăria mamei, dacă provin sau nu din căsătoria actuală, anterioară sau din afara
căsătoriei.

Copiii născuţi morţi, copiii adoptaţi şi aflaţi sub tutelă, precum şi copiii soţului din căsătoriile
anterioare, nu se includ în numărul de copii născuţi vii de femeia respectivă;

Întrebarea 15. Unde v-ați născut?

Informaţia despre localitate se va colecta în conformitate cu organizarea administrativ-

teritorială a Republicii Moldova în vigoare la momentul de referinţă al recensămîntului. Informaţia
despre ţara naşterii se va colecta în baza frontierelor internaţionale actuale. Locul de naştere a
persoanei se consideră ţara/localitatea unde mama locuia la momentul naşterii, nu localitatea în care
se află instituţia medicală unde a născut mama.

1. în localitatea de reședință obișnuită

2. în altă localitate din Republica Moldova -se bifează persoanelor care s-au născut în
altă localitate a ţării, diferită de localitatea de recenzare. Acest răspuns se va bifa
de asemenea pentru persoanele născute în partea stângă a Nistrului (Transnistria).
3. în altă țară 17
4. necunoscut 18

Întrebarea 16.Care este denumirea localității/raionului sau municipiului locului nașterii dvs.?
(SELECTAȚI)

Se va selecta din Clasificatorul unităților administrativ-teritoriale (CUATM) din aplicație,

localitatea unde persoana s-a născut.

Întrebarea 17. Care este denumirea țării de naștere? (SELECTAȚI)

Pentru persoana născută într-o ţară care nu mai există la momentul recensământului (a fost
comasată/divizată), respondentul va încerca să se determine cărei ţări aparţine oraşul/satul în care s-a
născut. De exemplu persoana care s-a născut în Cehoslovacia, ca răspuns se va selecta Cehia sau
Slovacia în dependenţă de unde e situat satul/oraşul în care s-a născut la momentul actual.

Întrebarea 18. Ați locuit în localitatea de reședință obișnuită fără întrerupere?

1 – da → se bifează persoanelor cu domiciliul obişnuit neîntrerupt din momentul naşterii în

localitatea respectivă.
Nu se consideră întrerupere a domiciliului obişnuit dacă persoana:

72
 - şi-a schimbat domiciliul în cadrul aceleiaşi comune;

- a plecat din localitatea respectivă la serviciu militar, revenind după demobilizare, a

fost în delegaţii de serviciu peste hotare;

- a avut plecări din localitate pe perioade scurte, care n-au avut legătură cu schimbarea
domiciliului.
Neîntreruperea domiciliului/reşedinţei obişnuite nu depinde de înscrierea în cartea de imobil
şi de caracterul ei şi nu se întrerupe odată cu schimbarea adresei legale, dacă persoana a rămas să
domicilieze de facto pe adresa precedentă. De exemplu, persoana a procurat un imobil în alt raion şi
şi-a înregistrat viza de reşedinţă pe adresa acestuia, dar continuă să locuiască pe adresa precedentă.
Dacă răspunsul este „da”, se trece la întrebarea 21.
2 - nu → se bifează persoanelor domiciliate în localitatea respectivă nu de la naştere, inclusiv
cele născute în această localitate, dar pe parcurs au fost stabiliţi cu traiul în altă localitate din ţară
sau în altă ţară pe o perioadă de peste 12 luni.

19. Care este anul și luna stabilirii domiciliului în localitatea de reședință obișnuită?
Dacă persoana a locuit în localitatea respectivă mai multe perioade de timp, cu întreruperi, se
va înscrie anul şi luna cea mai recentă cînd s-a stabilit;

Întrebarea 20. Unde a fost domiciliul precedent?

1. în altă localitate din Republica Moldova→ se va selecta denumirea localităţii în

care persoana a fost stabilită cu traiul (ultima) pînă la sosirea în localitatea de
reşedinţă curentă.
2. în altă țară→ se va selecta ţara în care persoana a avut domiciliul precedent.

Întrebarea 21. Ați locuit vreodată peste hotare mai mult de 12 luni înainte de a vă stabili în
localitatea de reședință obișnuită?

1. da, a locuit anterior→ se bifează persoanelor care cel puţin o dată în viaţă au avut
domiciliul obişnuit (au locuit) cel puţin 1 an peste hotare, indiferent de scurtele
vizite cu ocazia vacanţelor/vizitelor membrilor familiei etc.

2. da, încă locuiește se bifează persoanelor care la momentul de referinţă al

recensământului deja locuiesc peste hotare de un an sau mai mult
3. nu 22.1

Întrebarea 22. Numiți anul ultimei reîntoarceri în Republica Moldova?

73
 Se va înscrie anul cînd persoana a sosit sau s-a reîntors pentru a locui în Republica Moldova.
Dacă persoana a locuit mai multe ori peste hotare, se va înscrie ultimul an al reîntoarcerii, de cînd
persoana locuieşte în ţară. Pentru persoanele care nu-şi amintesc exact anul, se vor pune întrebări
suplimentare, care pot stabili, indirect, ultimul an al stabilirii reşedinţei în ţară (de exemplu:
evenimente istorice, sociale, familiale importante petrecute în acel timp etc.).

Întrebarea 22.1 Unde s-a născut tatăl Dvs.?

1. în Republica Moldova 22.3

2. în altă țară
3. țară necunoscută 22.3

Întrebarea 22.2 Care este denumirea țării? (SELECTAȚI)

Întrebarea 22.3 Unde s-a născut mama Dvs.?

1. în Republica Moldova 23
2. în altă țară
3. țară necunoscută 23

Întrebarea 22.4 Care este denumirea țării? (SELECTAȚI)

Din listă se va selecta ţara în care persoana a avut domiciliul precedent

Întrebarea 23. Ce cetățenie dețineți?

Cetăţenia reprezintă legătura particulară legală dintre o persoană (cetăţean) şi statul său,
dobîndită prin naştere, naturalizare, căsătorie etc.
Cetăţenia copiilor în vîrstă de pînă la 16 ani se determină de către părinţi. Minorii, ai căror
părinţii (sau doar unul din părinţi) sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, sunt consideraţi cetăţeni ai
Republicii Moldova, indiferent de locul naşterii (în Republica Moldova sau în străinătate).
1. Republicii Moldova 25
2. RM și a altei țări 24
3. a altei țări 24
4. fără cetățenie 24 → pentru persoanele, care nu au cetăţenia nici a unui stat
(apatrizi). De obicei, acestea sunt persoane care au renunţat la cetăţenia deţinută,
fără a dobândi cetăţenia altui stat din diferite motive. Persoanele fără cetăţenie pot
fi originare atât din alte state, cît şi din Republica Moldova
(indicați țara ultimei cetățenii)
24. Care este denumirea țării? (SELECTAȚI)

III.5.3. Caracteristici etno-culturale

74
 Întrebarea 25. Cărei etnii considerați că aparțineți? Puteți indica două etnii. (SELECTAȚI)

Important! La această întrebare obligatoriu trebuie să fie răspuns: alegerea etniei sau a opțiunilor
fără specificarea etniei din clasificatorul etniilor.
Este obligatoriu declararea doar a etniei primare, a doua etnie este facultativă, la dorința expresă a
persoanei recenzate.
Verificarea categoriei alese trebuie făcută prin confirmarea expresă a recenzatului, prezentarea
opțiunilor existente și încadrarea corectă la categoria potrivită conform declarației recenzatului.
Etnia este o identitate personală și colectivă asumată în baza unor caracteristici ce țin de
origine, limbă, cultură, tradiție, istorie, religie, rasă și alte aspecte, asumată la nivel subiectiv de
fiecare. Identitatea etnică este la liberă exprimare și se bazează pe autodeterminarea fiecărei
persoane, aceasta poate sau nu coincide cu alte identități, cum ar fi cea lingvistică, religioasă,
origine, regiune, țară etc.
Etnia declarată nu este în relație directă cu limba maternă, limba vorbită de obicei,
cunoașterea limbii etniei declarate, țara de naștere, religie, rasă etc., ci este identitatea liber
exprimată de către persoana recenzată.
A nu se confunda etnia cu cetățenia sau locul nașterii! Persoana poate menționa Moldovean,
născut în Moldova, cetățenia moldovenească, însă întrebarea de precizare este de ce etnie se
consideră (poate fi de etnie ucrainean sau bulgar etc.). Persoana poate fi născut în Ucraina, cu
cetățenia Federației Ruse, dar de etnie român sau moldovean etc.
Opțiunea de a indica o a doua etnie este facultativă și se va nota la persoanele care
menționează și o a doua identitate etnică. Dacă persoana nu este hotărâtă, sau menționează că se
consideră de mai multe etnii, se va preciza și selecta la prima opțiune cea care este prioritară și la a
doua cea secundară.
În cazul răspunsului unei terțe persoane se poate nota etnia declarată de către aceasta, dar
dacă nu există certitudine se va nota Necunoscută.
Etnie poate fi explicată și ca naționalitate, grup etnic, национальность, народность.

Recenzorul:
- constată identitatea formulată de recenzat și o încadrează la categoria relevantă din clasificatorul
etniilor Republicii Moldova prin selectarea opțiunii din chestionar;
- trebuie să concretizeze răspunsul și să-i fie clar ce etnie a fost declarată;
- trebuie să explice că declarația de apartenență etnică este una liber exprimată și nu ține neapărat de
originea părinților, de limba maternă, de inscripțiile etniei în certificatul de naștere sau pașaportul
sovietic din trecut;
- poate lua în considerație și declarația proprie de identitate etnică a copiilor, dar în mod obișnuit
pentru copiii de până la 15 ani se ia în considerație declarația părinților;
- trebuie să evite pe cât posibil nedeclararea etniei sau notarea persoanei ca indecisă, prin informarea
persoanei recenzate despre utilitatea și importanța cunoașterii tuturor detaliilor despre
caracteristicile populației Republicii Moldova.
75
Nu se permite ca recenzorul:
- să sugereze sau influențeze identitatea etnică declarată, să intre în polemici, dispute, sau să țină
lecții de istorie și etnologie;
- să facă comentarii, aprecieri sau să aibă atitudini cu caracter xenofob legate de apartenența etnică
sau limba în care comunică persoana recenzată;

Întrebarea 26. Cărei religii considerați că aparțineți? (SELECTAȚI)

Religia este credința în supranatural, sacru sau divin însoțită de codul moral, practicile de
ordin ritual, dogmele, valorile și instituțiile asociate cu această credință. În urma stabilirii diverselor
sisteme religioase instituționalizate sau oficializate, marea majoritate a populației și-a asumat o
identitate religioasă, confesională, pe care o poate liber exprima, indiferent dacă practică activ
normele religioase sau doar se identifică tradițional cu una dintre religii. Apartenența la o religie sau
alta, sub forma diverselor culte religioase, este deseori flexibilă și poate fi schimbată pe parcursul
vieții. Etimologic “religie” provine din latină și înseamnă "re-legare", respectiv restabilirea relației
dintre Dumnezeu și Om.
Alte denumiri asociate religiei sunt confesiune, cult, biserică (ca instituție), credință, вера,
вероисповедание.
Recomandări:
- Recenzorul constată identitatea formulată de recenzat și o încadrează la categoria relevantă din
Clasificatorul Religiilor Republicii Moldova prin selectarea opțiunii din clasificatorul
chestionarului;
- Recenzorul trebuie să concretizeze răspunsul și să-i fie clar ce religie a fost declarată;
- Dacă răspunsul este unul general sau incomplet, este necesar de precizat categoria religioasă
exactă! De exemplu, dacă se răspunde: Creștin, creștină, este obligatoriu de precizat de ce
denominație, cult creștin aparține: Ortodoxă, Catolică, Baptistă etc. Dacă răspunsul e: Creștin, iar
apoi Protestant, nu este suficient! Trebuie precizat confesiunea exactă: Luteran, Reformat etc. Dacă
răspunsul e: Creștin, apoi Evanghelist, Evanghelic, Neoprotestant trebuie precizată confesiunea -
poate fi Baptistă, Adventistă, Martorii lui Iehova etc. Dacă răspunsul este: Musulman, Islam, trebuie
precizat și încadrat la Sunit sau Șiit. Pentru precizări și nelămuriri este bine de arătat lista completă a
clasificatorului religiilor și persoana recenzată poate indica care religie o reprezintă;
- Atenție mare dacă recenzentul formulează întrebarea ajutătoare: La ce biserică aparțineți? Sau dacă
persoana recenzată menționează Biserica... Aceasta poate fi relevantă dacă se menționează: Biserica
Ortodoxă, Biserica Penticostală etc. Însă este eronată când răspunsul este: Biserica Sf. Nicolae,
Filadelfia, biserica noastră etc. legat de lăcașul de cult la care merge persoana, în acest caz se va
preciza religia, cultul, confesiunea exactă, conform clasificatorului;
- Dacă există răspunsuri irelevante, care se referă la alte categorii decât religii, cum ar fi: Yoga,
Comunist, Anarhist, Liberal, Român, Rus etc. se va cere încadrarea în una din categoriile religioase
sau la cele asociate (Liber cugetător, Agnostic, Ateu, Fără religie etc.);

76
- Recenzorul nu are dreptul să sugereze sau influențeze identitatea religioasă declarată și cu atât mai
mult să intre în polemici, dispute, sau să țină lecții de teologie și filosofie;
- Recenzatul trebuie să vadă care a fost răspunsul notat și încadrarea la religia din clasificator și să
confirme acordul;
- Recenzorul trebuie să explice că declarația de apartenență religioasă este una liber exprimată și nu
ține neapărat de origine, etnie, religia părinților, botez, tradiție;
- În cazul răspunsului unei terțe persoane se poate nota religia declarată de către aceasta, dar dacă nu
există certitudine se va nota Necunoscută;
- Identitatea religioasă poate fi un subiect sensibil, există și confesiuni, culte, religii ascunse sau care
nu se declară expres, recenzorul trebuie să aibă tact și răbdare de a afla afilierea religioasă pe cât
posibil declarată;
- Recenzorul trebuie să evite pe cât posibil nedeclararea religiei, prin informarea persoanei recenzate
despre utilitatea și importanța cunoașterii tuturor detaliilor despre caracteristicile populației
Republicii Moldova;
- Sunt interzise comentarii, aprecieri sau atitudini cu caracter intolerant legate de apartenența
religioasă sau limba în care comunică persoana recenzată;
- Apartenenţa religioasă a copiilor sub 15 ani, este declarată în mod obișnuit de către
părinţi/tutori/îngrijitori, iar a copiilor domiciliaţi permanent în casele de copii, centre de plasament şi
alte organizaţii instituţionale, dacă apartenenţa religioasă a părinţilor nu este cunoscută, se determină
de către administraţia instituţiei;
- Persoanele neafiliate religios au opțiunile de Liber cugetător, Agnostic, Ateu, Fără religie;
- Persoanelor care nu doresc expres să-şi declare religia au opțiunea de Nedeclarată.

Întrebarea 27. Care este limba maternă? (SELECTAȚI)

Limba reprezintă un sistem abstract și complex de comunicare verbală între oameni. În afară
de forma orală, bazată pe articularea de sunete, majoritatea limbilor au și o formă grafică, scrisă.
Limba maternă este considerată prima limbă învățată din copilărie și vorbită în familie, în
care o persoană își exprimă gândurile. La întrebarea care este limba maternă răspunsul poate să
corespundă cu criteriul menționat sau poate fi declarată subiectiv limba care persoana o consideră
maternă. Deseori persoanele fac legătura între limba maternă și originea etnică, deși limba etnică
respectivă poate fi chiar necunoscută sau slab cunoscută.
Relația dintre structura lingvistică și cea etnică deși este evidentă și importantă, nu reprezintă
un criteriu definitoriu, în diverse cazuri limba poate să nu coincidă cu etnia, cum ar fi de exemplu la
evrei, uneori și la romi, ucraineni, polonezi etc. în Republica Moldova.

Recomandări:
- Recenzorul constată limba maternă declarată și o încadrează la categoria relevantă din
clasificatorul limbilor Republicii Moldova prin selectarea opțiunii din chestionar;
- Recenzorul trebuie să concretizeze răspunsul și să-i fie clar ce limbă a fost declarată;

77
- Recenzorul nu are dreptul să sugereze sau influențeze identitatea lingvistică declarată și cu atât mai
mult să intre în polemici, dispute, sau să țină lecții de filologie;
- Recenzatul trebuie să vadă care a fost răspunsul notat și încadrarea la limba din clasificator și să
confirme acordul;
- Recenzorul trebuie să explice că declarația de limbă maternă este una liber exprimată și
competențele lingvistice nu pot fi verificate de recenzor;
- Limba maternă de cele mai multe ori poate coincide cu limba vorbită de obicei, însă trebuie mereu
adresate ambele întrebări și cerută precizarea;
- Pentru copiii de pînă la 15 ani, limba maternă este declarată de către părinţi/tutori/îngrijitori;
- Pentru persoanele cu deficiențe de auz sau vorbire, sau care nu pot răspunde, se înscrie ca limbă
maternă limba preponderent vorbită de ceilalți membri ai gospodăriei;
- În cazul răspunsului unei terțe persoane se poate nota limba declarată de către aceasta, dar dacă nu
există certitudine se va nota Nu cunosc;
- Recenzorul trebuie să evite pe cât posibil lipsa răspunsurilor prin Nu cunosc sau Nu declar;
- Sunt interzise comentarii, aprecieri sau atitudini cu caracter tendențios legate de limba maternă,
sau denumirea limbii în care comunică persoana recenzată.

Întrebarea 28. Care este limba vorbită de obicei? (SELECTAȚI)

Limba vorbită de obicei se consideră limba în care o persoană comunică cel mai mult timp, în
familie, la serviciu, în societate. Aceasta poate sau nu coincide cu limba maternă. De dorit răspunsul
să coincidă cu realitatea lingvistică existentă, deși este la atitudinea persoanei.

Recomandări:
- Recenzorul constată limba vorbită de obicei declarată și o încadrează la categoria relevantă
din clasificatorul limbilor Republicii Moldova prin selectarea opțiunii din chestionar;
- Recenzorul trebuie să concretizeze răspunsul și să-i fie clar ce limbă a fost declarată;
- Recenzorul nu are dreptul să sugereze sau influențeze identitatea lingvistică declarată și cu
atât mai mult să intre în polemici, dispute, sau să țină lecții de filologie;
- Recenzatul trebuie să vadă care a fost răspunsul notat și încadrarea la limba din clasificator
și să confirme acordul;
- Recenzorul trebuie să explice că declarația de limba vorbită de obicei este una liber
exprimată și competențele lingvistice nu pot fi verificate de recenzor;
- Limba vorbită de obicei, de multe ori poate coincide cu limba maternă însă trebuie mereu
adresate ambele întrebări și cerută precizarea;
- Pentru copiii de pînă la 15 ani, limba vorbită de obicei este declarată de către
părinţi/tutori/îngrijitori;
- Pentru persoanele cu deficiențe de auz sau vorbire, sau care nu pot răspunde, se înscrie ca
limbă vorbită de obicei limba declarată de ceilalți membri ai gospodăriei;
- În cazul răspunsului unei terțe persoane se poate nota limba declarată de către aceasta, dar
dacă nu există certitudine se va nota Nu cunosc;
78
 - Recenzorul trebuie să evite pe cât posibil lipsa răspunsurilor prin Nu cunosc sau Nu declar;
- Sunt interzise comentarii, aprecieri sau atitudini cu caracter tendențios legate de limba
vorbită, sau denumirea limbii în care comunică persoana recenzată.

Întrebarea 29. Ce alte limbi mai cunoașteți? (SELECTAȚI)

(răspuns multiplu)
Răspunsul la această întrebare este la libera declarație a persoanei și se referă doar la cei care
cunosc și alte limbi.
O persoană poate cunoaște și comunica fluent în mai multe limbi. La întrebarea ce alte limbi
mai cunoașteți pot fi menționate limbile în care persoana poate comunica, citi și scrie încât să se
facă înțeleasă.
La cunoașterea altor limbi răspunsul este multiplu, însă limitat la trei opțiuni, în ordinea
nivelului cunoașterii.
La cunoașterea altor limbi nu se vor menționa limbile declarate ca maternă și vorbită de
obicei, trebuie să fie alte limbi, fie dintre cele locale folosite sau limbi străine învățate.
De exemplu, în regiunile multietnice poate fi cazul ca limba maternă să fie Găgăuză, cea
vorbită de obicei Rusă, iar alte limbi cunoscute Bulgară (localitate mixtă de exemplu de găgăuzi și
bulgari), Turcă (datorită migrației în Turcia și apropierii lingvistice) și Ucraineană (datorită
localității vecine și vecinătății cu Ucraina) etc.
În multe cazuri însă vor fi consemnate limbile străine învățate și cunoscute, indiferent de
practica lingvistică a respondentului. A se ține cont și de persoanele care au revenit de peste hotare
și de corelat cunoașterea limbilor unde au locuit cu caracteristicile de migrație consemnate.

III.5.4. Caracteristici educaţionale

Întrebarea 30. Continuați studiile în prezent?

Continuarea studiilor presupune înrolarea persoanei într-un anumit program de educaţie din
cadrul instituţiilor de învăţămînt publice sau private, acreditate de către Ministerul Educaţiei și
Cercetării. Vă rugăm să reţineţi că înrolarea în instituţie de învăţămînt nu este identică cu
frecventarea instituţiei, respectiv dacă persoana recenzată nu frecventează instituţia din cauza unor
probleme temporale de sănătate, sau din alte motive, totuşi ea se consideră că fiind înrolată în
instituţie.

Întrebarea 31. Care este cel mai înalt nivel de studii absolvit la 28 august 2023? (pentru
persoane născute până la 28 august 2013 - 10 ani și peste)

La această întrebare vor răspunde doar persoanele în vârsta de 10 ani şi peste, selectând unul
din codurile 1 – 9. Se acceptă doar o singură variantă de răspuns.
Pentru fiecare persoană recenzată din această categorie de vârstă se va înregistra cel mai înalt
nivel de studii absolvit, la libera declaraţie a persoanei, fără a fi solicitat document de confirmare.
79
Cel mai înalt nivel de studii se va considera nivelul de studii finalizat complet şi confirmat printr-
un certificat sau diplomă de absolvire în funcţie de perioada şi tipul instituţiei absolvite, cu excepţia
nivelului primar (codul 2) şi doctorat, post doctorat (codul 9).
Important! Absolvirea instituţiilor de învăţămînt va include şi absolvirea cu frecvenţă redusă
şi seral, precum şi externatul şi obţinerea diplomei/atestatului respectiv a instituţiei de învăţămînt.
Nu se vor considera studiile obţinute în afara sistemului formal de educaţie, precum cursurile
de reprofilare, recalificare (şoferie, frizer, contabil, operator la calculator, etc.), de pregătire pe lîngă
instituţiile de învăţămînt
Exemplu!

Posibilele variante de răspuns:

1. fără școală absolvită→ se bifează persoanelor care nu au finisat nivelul primar de

instruire şi corespunde uneia din următoarele situaţii:
a. învaţă în clasele 1-4, în cazul persoanelor care au depăşit vârsta de 10 ani;
b. a absolvit doar 1 sau 2 clase;
c. nu au fost încadrate nici într-o instituţie de învăţămînt
d. a plecat din clasa 4 în anul de studii 1971/72 şi mai devreme
Şi se bifează persoanelor în vîrstă de 10 ani şi peste care nu au fost încadrate nici într-o
instituţie de învăţămînt: persoane în etate, persoane cu dizabilităţi
2. primar→ se bifează persoanelor cu nivel de instruire, care corespunde uneia din
următoarele situaţii:
a. învaţă în clasele 5-9;
b. a absolvit şcoala primară;
c. a absolvit 3 clase a şcolii de cultură generală în 1972 şi mai tîrziu;
d. a absolvit 4-6 clase;
e. a absolvit 7 clase în 1962 şi mai tîrziu;
f. a absolvit 8 clase în 1990 şi mai tîrziu;
g. a plecat din clasa 4 în anii de studii 1972/73 – 1988/89;
80
 h. a plecat din clasele 5-7;
i. a plecat din clasa 8 în anul de studii 1962/63 şi mai tîrziu;
a plecat din clasa 9 în anul de studii 1989/90 şi mai tîrziu.
3. gimnazial (mediu incomplet)→ se bifează persoanelor cu nivel de instruire, care
corespunde uneia din următoarele situaţii:
a. învaţă în clasele 10-12 a liceului;
b. a absolvit gimnaziul;
c. a absolvit şcoala de 7 ani în 1961 şi mai devreme;
d. a absolvit şcoala de 8 ani în a.1963-1989;
e. a absolvit 7 clase în 1961 şi mai devreme;
f. a absolvit 8 clase în 1989 şi mai devreme;
g. a absolvit 9-10 clase ale şcolii medii de 11;
h. a absolvit 10-11 clase al liceului de 12 ani;
i. a plecat din clasa 8 în anul de studii 1961/62 şi mai devreme;
j. a plecat din clasa 9 în anul de studii 1988/89 şi mai devreme;
k. plecat din clasele 10-11 (12) ale şcolii medii sau liceului.
4. liceal (10-12 clase)/ (mediu de cultură generală (10-11 clase))→ se bifează
persoanelor care au absolvit liceul sau şcoala medie de cultură generală şi dispun
de diplomă sau atestat de studii medii de cultură generală. Se vor considera şi
liceele sau şcoala medie de cultură generală cu studierea aprofundată a unor
obiecte, învățămîntul de artă şi sportiv.
5. profesional tehnic secundar (școală profesională, școală de meserii)→ se
bifează persoanelor care au absolvit o instituţie de învăţămînt secundar profesional,
precum şcoală profesională, şcoală de meserii, liceu profesional, fostele şcoli
tehnico-profesionale (pînă în 1995), şi au obţinut certificat de calificare
profesională.
6. profesional tehnic post secundar și non terțiar (colegiile, inclusiv tehnice
(tehnicum), școli în domeniul medical, farmaceutic, pedagogic și artă
finalizate până în 1995)→ se bifează persoanelor care au absolvit colegiile,
inclusiv fostele tehnicumuri şi şcoli în domeniul medical şi farmaceutic, pedagogic
şi artă care au funcţionat pînă în 1995 (de ex. tehnicumul industriei uşoare sau
şcoala de medicină) şi au obţinut diploma de studii medii de specialitate sau
diploma de studii superioare de scurtă durată în cazul colegiilor în perioada 1997-
2006.
7. superior de licență (ciclul I)→ se bifează persoanelor care au absolvit o instituţie
de învăţămînt superior (universitate, academie, institut sau alte instituţii similare) şi
au obţinut diploma de studii superioare de licenţă începând cu 2008 (deoarece din
2005 a fost fiind implementat sistemul Bologna)
8. masterat, superior (ciclul II) sau studii superioare universitare finalizate până
în 2008→ se bifează persoanelor care au absolvit Ciclul II în instituţie de
81
 învăţămînt superior sau au absolvit învăţămîntul postuniversitar specializat în
instituţiile de învăţămînt superior şi au obţinut diploma de master. Aici vor fi
incluse şi persoanele care au obţinut diploma de licenţă şi certificat de studii
postuniversitare de specializare în domeniul medical şi farmaceutic (rezidenţiat şi
secundariat clinic).
9. doctorat, postdoctorat→ se bifează persoanelor care au absolvit studiile de
doctorat şi post-doctorat, indiferent de faptul dacă au obţinut sau nu grad ştiinţific
de „doctor” sau „doctor habilitat”.
Exemplu: persoana la momentul recenzării învaţă la Academia de Studii Economice, anul II,
şi a fost înmatriculat în baza studiilor liceale (a absolvit liceul), respectiv în cazul dat ultimul nivel
de studii va fi liceal, codul 4.

Important! Începând cu anul de studii 2005/2006 sistemul naţional de învățământ superior a

fost modificat, fiind implementat sistemul Bologna, cu excepţia învățământului medical şi
farmaceutic. Astfel, sistemul de învățământ superior este organizat în 2 cicluri: ciclul I - studii
superioare de licenţă (3 - 4 ani) şi ciclul II - masterat (1 - 2 ani). Învăţământul medical, farmaceutic,
medicina veterinară şi arhitectura nu se divizează pe cicluri şi se vor înregistra la codul 8.

Întrebarea 32. Știți să scrieți și să citiți?

La întrebarea dată vor răspunde persoanele fără studii , respectiv cele care au indicat la
întrebarea 31, codul 1.
Întrebarea aceasta va fi utilizată pentru determinarea nivelului de alfabetizare a populaţiei. La
recensământ alfabetizarea este definită drept capacitatea de a citi şi de a scrie, respectiv persoană se
consideră că ştie să citească şi să scrie dacă poate cu înţelegere atât să citească, cât şi să scrie o
declaraţie scurtă şi simplă privind viaţa sa de zi cu zi.
Dacă persoană ştie să scrie şi să citească doar cifre sau numele propriu, respectiv va fi
considerată analfabetă, se va bifa codul 2. Limba în care poate citi sau scrie persoana nu va fi
considerată la determinarea abilităţilor de citire şi scriere a persoanei recenzate.
1. Posibilele variante de răspuns:

2. 1 – da, dacă persoana declară că ştie să scrie şi să citească

3. 2 – nu, dacă persoana nu este capabilă să scrie şi să citească.

Pentru persoanele plecate mai mult de 12 luni (întrebarea 9 și 11)– STOP Interviu

III.5.5. Caracteristici economice

Acest capitol se completează pentru persoanele cu vârsta de cel puțin 15 ani împliniți

82
 până la sfârșitul săptămânii de referință.
Măsurarea caracteristicilor economice ale populației se bazează pe cadrul conceptual pentru
statisticile privind munca8. Conform acestui cadru, munca este definită ca orice activitate
desfășurată de o persoană, indiferent de vârstă sau sex, cu scopul de a produce bunuri sau de a presta
servicii pentru a fi utilizate de alte persoane sau pentru consumul propriu. Munca este un concept
comprehensiv, care include cinci forme:
(a) ocuparea cuprinde activitatea de muncă desfășurată în folosul altora în schimbul unei plăți / salariu
sau a unui profit / venit;
(b) producerea pentru consumul propriu cuprinde producerea bunurilor și serviciilor pentru consumul
propriu final;
(c) munca neplătită a stagiarilor cuprinde activitatea de muncă desfășurată în folosul altora fără plată cu
scopul de a dobândi experiență și abilități profesionale;
(d) voluntariat cuprinde activitatea de muncă non-obligatorie desfășurată în folosul altora fără plată;
(e) alte activități de muncă.
Pentru măsurarea caracteristicilor economice ale unei persoane, se va avea în vedere o
perioadă de referință de o săptămână (7 zile) anterioară recensământului/interviului, de luni
până duminică inclusiv, denumită în continuare „săptămâna de referință”.
Întrebarea 33. Care din următoarele categorii se potrivește cel mai bine situației dvs. în
prezent?
Întrebarea/variabila se referă la percepția proprie a unei persoane asupra statutului său actual
de activitate principală – statutul economic (sau ocupațional)9.
Definiție:
Statutul economic / ocupațional se referă la raportul în care persoana se află față de activitatea
economică și socială, precum și la modul în care aceasta își asigură sursa de existență necesară
traiului în săptămâna de referință.
În funcție de statutul ocupațional, persoanele pot fi clasificate într-o perioadă scurtă de
referință ca fiind „ocupate”, „în șomaj” sau „în afara forței de muncă”. Categoria persoanelor în
afara forței de muncă include „elevii/studenții”, „pensionarii”, „persoanele care desfășoară numai
activități casnice în gospodărie” și „alte categorii”.
Cele trei categorii de statut economic menționate mai sus se exclud reciproc și sunt exhaustive.
Încadrarea populației pe categorii se face conform principiului priorității ocupării față de
celelalte două forme, și a șomajului față de persoanele în afara forței de muncă.
8
Rezoluția I a CISM-19 Statistica muncii, a ocupării și a subutilizării forței de muncă (2013):
http://www.ilo.org/global/statistics-and-databases/meetings-and-events/international-conference-of-labour-
statisticians/19/WCMS_230304/lang--en/index.htm
9
Se are în vedere cu ce se ocupă persoana în prezent.
83
 Statutul economic principal este auto-definit de respondent, iar categoria aleasă ar trebui să
descrie corespunzător modul în care o persoană se percepe în principal pe sine.
Recenzorul va citi variantele de răspuns la această întrebare cu scopul de a identifica
răspunsul potrivit situației respondentului și va bifa acest răspuns. În cazul persoanelor care se
regăsesc în mai multe situații economice/sociale, se va completa doar un singur cod, acela pe care îl
va alege însăși persoana, ca fiind principal.
Statutul principal se referă la situația actuală, la momentul colectării datelor/interviului.
1. Lucrez / ocupat(ă)
Definiție:
Populația ocupată cuprinde toate persoanele de 15 ani și peste, care într-o perioadă scurtă de
referință (o săptămână), desfășoară orice activitate de producere a bunurilor sau de prestare a
serviciilor de cel puțin o oră pentru plată sau profit.
Persoanele ocupate, în cursul săptămânii de referință (săptămâna precedentă interviului, de
luni până duminică inclusiv), s-au aflat într-una din următoarele situații:
(a) erau încadrate într-o activitate economică sau socială, aducătoare de venit sub formă de plată
(în bani sau în natură) sau profit și au lucrat în săptămâna de referință cel puțin o oră (adică,
desfășurau în mod curent o activitate economică sau socială).
(b) lipseau temporar de la locul de muncă 10 (pentru o perioadă scurtă de timp, în general nu mai mare
de 3 luni), dar păstrau o legătură formală cu acesta, care se determină pe baza următoarelor criterii:
- asigurarea întoarcerii la locul de muncă la încheierea evenimentului neprevăzut sau
înțelegerea asupra acestei date;
- continuarea primirii unor drepturi (bănești sau în natură).
(c) persoanele care nu erau încadrate permanent într-o activitate economică sau socială dar în
săptămâna de referință au lucrat, excepțional sau ocazional, cel puțin o oră, pentru obținerea unui
venit sau au ajutat un membru al gospodăriei sau o rudă în activitatea pe care aceasta o desfășoară în
întreprinderea proprie, în practicarea unei meserii, profesii sau prestarea unui serviciu în mod
independent, chiar dacă nu au fost remunerate pentru aceasta.
De exemplu:
- ocupație plătită ca salariat cu program parțial sau temporar;
- lucrător ocazional, ajutor, înlocuire;
- lucru neplătit în gospodăria agricolă/de fermier; la întreprinderea individuală a unui membru
al familiei/gospodăriei etc.;
- producerea și vânzarea/schimbul produselor agricole de pe lotul individual, terenurile
fermierilor, ori a produselor prelucrate;
- vânzarea produselor alimentare, băuturilor, hainelor, cărților etc. în stradă, la piață sau acasă;
10
A se vedea întrebarea 36, cod 1.
84
 - reparația caselor, apartamentelor, automobilelor, bunurilor de folosință îndelungată ale altor
persoane contra plată;
- transportarea pasagerilor sau a mărfurilor contra plată;
- spălatul mașinilor;
- consultații plătite, meditații private (limbi străine, calculator etc.);
- cusutul hainelor contra plată;
- acordarea îngrijirii medicale la domiciliu clienților contra plată;
- servicii casnice/menaj la alte persoane contra plată (îngrijirea copiilor, bătrânilor/bolnavilor;
curățenie în casă sau curte; cumpărături; pregătirea bucatelor, spălat; călcat, cusut etc.) etc.
(d) elevii, studenții, persoanele casnice, precum și pensionarii care, în săptămâna de referință, au
desfășurat o activitate economico-socială în mod regulat, ocazional sau excepțional, prin definiție, se
consideră persoane ocupate/lucrează.
Nu se consideră ocupate persoanele care:

● desfășoară numai activități casnice în propria gospodărie: pregătire hrană pentru membrii familiei,
curățenie, îngrijire copii sau adulți etc. (cod 6 – casnic(ă));

● produc bunuri, inclusiv agricole, destinate în cea mai mare parte consumul propriu;

● desfășoară numai activități caritabile sau benevole (nu primesc beneficii în bani sau în natură pentru
activitatea prestată);

● aflate în detenție, chiar dacă au prestat unele activități la locul de detenție;

● lucrătorii sezonieri în extrasezon care nu păstrează o legătură formală cu locul de muncă și nu sunt
plătiți.

Situațiile descrise mai sus, cu excepția primei, se vor bifa cu codul 8 „Altă situație”.

Atenție: cerșetoria sau furtul, chiar dacă sunt aducătoare de venit sau profit, nu se consideră ocupare.

Pentru persoanele care au declarat că în săptămâna de referință au lucrat / au fost ocupate interviul va
continua cu întrebarea 39.
2. Șomer(ă) / caut un loc de muncă
Definiție:

85
Șomeri11 sunt persoanele de 15 ani și peste, care în cursul perioadei de referință îndeplinesc
simultan următoarele condiții:
- nu au avut un loc de muncă și nu desfășoară o activitate în scopul obținerii unor venituri;
- au căutat în mod activ de lucru, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi;
- erau disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
În această categorie de populație sunt incluse de asemenea:
- persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care așteaptă să fie rechemate la lucru sau
care au găsit un loc de muncă și urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de
referință (întrebarea 33-3 și întrebarea 37-2);
- persoanele care în mod obișnuit fac parte din populația inactivă (elevi, studenți, pensionari), dar
care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă și sunt disponibile să înceapă lucrul.
Cu acest cod se bifează toate persoanele care se consideră, conform percepției proprii, că sunt
șomere. De menționat, că persoanele neocupate, care se auto-definesc ca „șomeri”, în realitate pot
avea / desfășura activități minore sau ocazionale (cu excepția lucrului casnic), aducătoare de venit,
pe care, în mod obișnuit, nu le consideră ca lucru/ocupare: ajută un membru al familie/gospodăriei
în afacerea proprie; prestează careva servicii pentru bani de buzunar etc.
3. Aștept să încep un lucru nou / o afacere nouă
Se bifează persoanele neocupate care vor răspunde că au găsit deja un loc de muncă / au
inițiat o afacere nouă la care urmează să înceapă activitatea la o dată ulterioară (se vor încadra în
muncă mai târziu).
4. Elev(ă) / student(ă)
Categoria elev(ă) / student(ă) cuprinde persoanele care urmează o instituție de învățământ
(publică sau privată) al sistemului formal de educație, indiferent de nivel, în vederea instruirii sau
dobândirii unei profesii.
5. Pensionar(ă)
Categoria pensionarilor cuprinde persoanele care beneficiază de orice fel de pensie, de tipul:
- pensie pentru limita de vârstă, inclusiv pensie anticipată pentru carieră lungă - pensie
stabilită în condițiile legii persoanelor asigurate, care au atins vârsta de pensionare și au
stagiul de cotizare necesar obținerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă. Inclusiv
femeile care au născut și au educat până la vârsta de 8 ani 5 și mai mulți copii;
- pensie de dizabilitate - pensie stabilită în condițiile legii persoanelor asigurate, care au
pierdut total sau parțial capacitatea de muncă din cauza unei afecțiuni generale, a unui
accident de muncă sau a unei boli profesionale.

11
Conform definiției internaționale, a Biroului Internațional al Muncii.
86
 Dizabilitate - pierdere totală sau parțială a capacității de muncă, ce se menține după expirarea
perioadei de acordare a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă și limitează
posibilitatea practicării de activități care ar aduce venituri.
În raport cu gradul de pierdere a capacității de muncă, se stabilesc trei grade de dizabilitate
(medie, accentuată și severă). Dizabilitatea și capacitatea de muncă, cauzele, gradul și timpul
survenirii acestora se constată de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și
Capacității de Muncă sau structurile sale teritoriale în baza Instrucțiunii privind determinarea
gradului de dizabilitate, aprobate de Guvern.
- pensie de urmaș - pensie stabilită în condițiile legii persoanelor care au pierdut întreținătorul:
a) copii de 15-18 ani care nu lucrează și nu continuă studiile;
b) soțul supraviețuitor dacă, la momentul decesului întreținătorului sau pe parcursul a 5
ani după deces, a împlinit vârsta de pensionare prevăzută la art.41 alin.(1) sau a fost
încadrat în grad sever sau accentuat de dizabilitate, a avut cel puțin 15 ani de
căsătorie cu persoana decedată și nu s-a recăsătorit;
c) soțul supraviețuitor sau tutorelui (curatorului) care are în îngrijire copii sub vârsta de
3 ani ai întreținătorului decedat, pe perioadele de neîncadrare în muncă sau de aflare
în concediu pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani.
- pensie specială - pensia publică stabilită și plătită conform prevederilor altor legi unor
categorii de angajați din aviația civilă, participanților la lichidare avariei de la Cernobîl, calea
ferată, instituțiile de cultură; organele apărării naționale, securității statului și asigurării
ordinii publice; autoritățile publice centrale și locale (pentru funcționari publici) etc.
- alte tipuri de pensie – pensie pentru vechime în muncă, la fel și pensiile stabilite până la 1
ianuarie 1999, adică până la intrarea în vigoare a Legii nr. 156-XIV din 14.10.1998 privind
sistemul public de pensii;
- alocație socială de stat - tip pensie se stabilește pentru persoane vârstnice, persoane cu
dizabilități și copiii de 15-18 ani în cazul pierderii întreținătorului, în cazul când persoanele
indicate nu beneficiază de dreptul la pensia de asigurări sociale de stat și nu se află la
întreținerea deplină a statului.
6. Casnic(ă)
Casnice - sunt persoanele în vârstă de 15 ani și peste, indiferent de sex, care desfășoară, în
mod obișnuit, numai activități casnice în propria gospodărie (prepararea hranei, menținerea
curățeniei, îngrijirea și educarea copiilor, inclusiv persoanele aflate în concedii pentru îngrijirea
copiilor până la împlinirea vârstei de 3/4 ani (conform legislației în vigoare)), sau în cea a unei rude
(de exemplu: părintele care face menajul în gospodăria copiilor și îngrijește nepoții) și care nu au
nici o sursă proprie de venit.
7. Incapacitate permanentă de muncă

87
 În această categorie se includ persoanele care nu au împlinit vârsta minimă de pensionare și
nu au un certificat de încadrare în grad de dizabilitate sau alt tip de certificat medical care atestă că
persoana a suferit un accident sau are o boală în urma căreia este în imposibilitatea de a mai lucra
(nu beneficiază de nici un beneficiu de protecție socială) și sunt întreținute de părinți, rude sau alte
persoane.
8. Altă situație
În această categorie se includ persoanele care nu se încadrează în niciuna din categoriile de
mai sus:
- persoanele întreținute de alte persoane - persoanele care nu au surse proprii de venit și se
află la întreținerea părinților, a rudelor sau a altor persoane și care nu se încadrează în
categoria persoanelor casnice, a celor cu incapacitate permanentă de muncă sau celor ce
urmează o instituție de învățământ (de exemplu: tineri care nici nu învață nici nu lucrează;
bătrânii care nu desfășoară activități casnice și nu beneficiază de pensie sau altă sursă de
venit etc.);
- lucrătorii sezonieri în extrasezon care nu păstrează o legătură formală cu locul de muncă și
nu au niciun fel de venit;
- persoane care produc bunuri agricole destinate în cea mai mare parte consumului propriu / al
familiei.
- persoanele întreținute din alte surse - persoanele care au ca unică sursă de existență venituri
din chirii, dobânzi, arendă, drepturi de autor etc.;
- persoanele care se află în întreținerea deplină a statului/a unor instituții publice (aziluri
(internate, centre) pentru bătrâni și persoane cu dizabilități, case de copii, centre de
plasament și alte instituții rezidențiale) sau a unor organizații private (organizații
neguvernamentale);
- persoanele care au reședință obișnuită în mănăstiri;
- persoanele aflate în detenție și persoanele reținute pentru cercetări; etc.
9. Nu se aplică
Se bifează codul 9 pentru persoanele plecate peste hotare pentru o perioadă de până la 12 luni,
pentru care răspunde un alt membru al gospodăriei sau o altă persoană prezentă în gospodărie
(interviul proxy), care nu cunoaște situația reală a respondentului. În cazul când se cunoaște situația
se va selecta una din variante de mai sus (1-8).
Conform principiului priorității ocupării față de șomaj, selectarea variantelor de răspuns 2 - 9
de la întrebarea 33 determină continuarea interviului cu întrebarea 34.
Întrebarea 34. În cursul săptămânii trecute, ați lucrat cel puțin o oră pentru plată/salariu,
chiar și ocazional sau excepțional?
1. Da, am lucrat pentru plată/salariu
88
 Se selectează varianta de răspuns 1 pentru persoanele care în săptămână de referință au lucrat
în calitate de salariați la o unitate economică sau socială (cu sau fără statut legal), publică sau
privată, inclusiv angajații permanenți ai persoanelor fizice. Încadrarea în muncă poate fi făcută în
baza unui contract individual de muncă (sau a unei înțelegeri verbale), încheiat pe durată
determinată, nedeterminată sau pentru o perioadă de probă (vezi întrebarea 44, cod 1).
Unitate economică sau socială poate fi întreprinderea (persoană fizică sau juridică:
întreprindere individuală (ÎI), societate pe acțiuni (SA), societate cu răspundere limitată (SRL),
întreprindere în arendă (ÎA), întreprindere de stat (ÎS), întreprindere municipală (ÎM) etc.); instituția
publică (IP (Instituție publică sau privată), BN (birou notarial), BIA (Biroul individual de avocați)
(în care o autoritate publică centrală sau locală are calitatea de fondator: instituții de învățământ,
instituții medicale, instituție publică companie, instituție publică organizație etc. mass-media etc.);
instituția privată etc.
Pentru persoanele bifate la acest cod interviul continuă cu întrebarea 39.
2. Nu, nu am lucrat pentru plată/salariu
Se selectează acest răspuns dacă persoana nu a lucrat cel puțin o oră în săptămâna de referință
pentru plată/salariu, prin urmare, nu a avut un loc de muncă plătit la care să se întoarcă.
3. Nu se aplică
Se bifează codul 3 pentru persoanele plecate peste hotare pentru o perioadă de până la 12 luni,
pentru care răspunde un alt membru al gospodăriei sau o altă persoană prezentă în gospodărie
(interviul proxy), care nu cunoaște situația reală a respondentului. În cazul când se cunoaște situația
se va selecta una din cele două variante de mai sus.
Pentru persoanele bifate la codurile 2 interviul continuă cu întrebarea 35.
Întrebarea 35. În cursul săptămânii trecute, ați lucrat cel puțin o oră pentru profit, câștig al
familiei, sau orice venituri din activități pe cont propriu, chiar și ocazional sau excepțional?
1. Da, a lucrat în afacerea proprie/a familiei pentru profit/câștig inclusiv în gospodăria agricolă
proprie (produsele obținute sunt destinate în principal vânzării)
Se selectează această variantă de răspuns pentru persoanele care în săptămâna de referință au
lucrat în calitate de întreprinzători individuali – activitate de muncă individuală / afacere proprie
(desfășoară o activitate de muncă non-salariată, pe cont propriu), cu sau fără salariați permanenți
(vezi întrebarea 44, codurile 2, 3 și 4).
Întreprinzător individual – persoana fizică, înregistrată în modul stabilit, care desfășoară activitate
de întreprinzător fără a constitui o persoană juridică.
Activitate de întreprinzător, afacere (business) – orice activitate conform legislației, cu excepția
muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfășurată de către o persoană, având
drept scop obținerea venitului, sau, în urma desfășurării căreia, indiferent de scopul activității, se
obține venit.
Se includ:

89
- Persoanele care lucrează în întreprinderea individuală/afacerea proprie cu cel puțin un angajat
permanent;
Întreprinderea individuală este întreprinderea care aparține cetățeanului, cu dreptul de proprietate
privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Întreprinderea individuală
nu este persoană juridică și se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică
întreprinzător individual. În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală - gospodăria
țărănească (de fermier).
- persoanele care lucrează pe baza unui contract de drept civil în conformitate cu articolele 34 al
Codului Civil și 5.16 al Codului Fiscal al Republicii Moldova. De ex.: contract de prestare a
serviciilor / efectuare a lucrărilor etc.;
- persoanele autorizate (deținători de patentă de întreprinzători, etc.) sau nu, care lucrează
independent - meseriași (zugravi, croitori etc.); liber profesioniști (avocați, notari, contabili,
medici, artiști plastici etc.); comercianți sau prestatori independenți de servicii (vânzători
ambulanți, taximetriști, cărăuși, muzicanți etc.);
Servicii profesionale – activități independente de ordin științific, literar, artistic, educativ sau
pedagogic, precum și activități independente ale inginerilor, arhitecților, auditorilor și contabililor,
desfășurate în conformitate cu legislația în vigoare.
Activități independente – activități de comerț desfășurate de către o persoană fizică rezidentă doar
în mod individual, fără a constitui o formă organizatorico-juridică, în urma desfășurării cărora se
obține venit.
Activitate profesională în sectorul justiției – activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de
organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor
judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză
judiciară.
Activitate profesională în domeniul sănătății – exercitare independentă a profesiunii de medic în
una dintre formele de organizare a activității profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătății
nr.411/1995.
- agricultorii individuali în gospodăria agricolă proprie dacă produsele obținute sunt destinate în
principal vânzării sau schimbului;
- persoanele care ajută un membru al gospodăriei (fie că acesta lucrează în unitatea proprie, fie
că lucrează pe cont propriu într-o activitate neagricolă), chiar dacă nu sunt plătite pentru
această activitate/ajutor;
- persoanele care ajută un membru al gospodăriei care lucrează în activități agricole orientate
spre piață (produsele obținute sunt destinate vânzării sau schimbului) chiar dacă nu sunt plătite
pentru acest ajutor;
- lucrătorii plătiți prin compensație, adică persoanele care lucrează pentru terțe persoane, ca
parte a unui schimb reciproc de activități (plata primită reprezintă furnizare de servicii de
muncă de către altcineva).

90
 Pentru persoanele bifate la acest cod interviul continuă cu întrebarea 39.
2. Da, a lucrat în gospodăria agricolă proprie/a familiei pentru a produce produse agricole în principal
pentru consumul propriu/al familie
Cu acest cod se bifează persoanele care au desfășurat activități agricole în gospodăria agricolă
în principal pentru consumul propriu / al familiei (exemple de gospodărie agricolă: gospodării
țărănești, cote de teren echivalent, alte terenuri cu destinație agricolă (extravilan); întovărășiri pomi-
legumicole; gospodărie/teren agricol de lângă casă (inclusiv intravilan) etc., care aparțin nemijlocit
respondentului sau familiei acestuia).
Atenție: conform definițiilor și conceptului statistic de forță de muncă, activitatea de muncă
de producere a bunurilor pentru consumul propriu nu face parte din ocupare.
3. Nu, nu a lucrat în afacerea proprie/a familiei sau pentru a obține alte venituri
Se selectează acest răspuns dacă persoana nu a lucrat cel puțin o oră în săptămâna de referință
în afacerea proprie/a familie, nu a desfășurat o activitate de muncă individuală / de întreprinzător
etc., prin urmare, nu a avut o activitate aducătoare de profit/venit la care să se întoarcă.
4. Nu se aplică
Se bifează codul 4 pentru persoanele plecate peste hotare pentru o perioadă de până la 12 luni,
pentru care răspunde un alt membru al gospodăriei sau o altă persoană prezentă în gospodărie
(interviul proxy), care nu cunoaște situația reală a respondentului. În cazul când se cunoaște situația
se va selecta una din cele trei variante de mai sus.
Pentru persoanele bifate la codurile 2 sau 3 interviul continuă cu întrebarea 36.
Întrebarea 36. Ați avut un loc de muncă plătit sau o afacere proprie de la care ați fost
temporar absent(ă) săptămâna trecută?
1. Da, temporar absent(ă) mai puțin de 3 luni
Sunt incluse persoanele absente de la locul de muncă pentru 3 luni sau mai puțin, care
păstrează o legătură formală12 cu acesta din motive de concedii (de odihnă, de studii, medicale, fără
plată, de maternitate sau paternitate); delegare în interes de serviciu; boală, accident, probleme de
sănătate / incapacitate temporară; reduceri de activitate economică, suspendare temporară a muncii
(datorată vremii, întreruperilor electrice sau mecanice, lipsei de materii prime, lipsei clienților;
dificultăți financiare); zile libere, muncă în schimburi, program flexibil, natura muncii (inactivitate
temporară în agricultură); formare/instruire profesională, organizată de unitatea la care lucrează
(cursuri de perfecționare etc.); greve sau conflicte de muncă etc.
Non-salariații se bifează la acest cod, dacă absența lor de la lucru este temporară și
întreprinderea lor continuă să existe (activează) între timp. De exemplu: lucrători pe cont propriu
care nu și-au desfășurat activitățile obișnuite din lipsă de comenzi sau de clientelă, dar care a) fie că

12
Legătura formală cu locul de muncă se determină pe baza următoarelor criterii: asigurarea
întoarcerii la locul de muncă la încheierea evenimentului neprevăzut sau înțelegerea asupra acestei
date sau continuarea primirii unor drepturi (bănești sau în natură).
91
au consacrat timp acelor activități (de exemplu, un frizer care și-a petrecut timpul în salon,
așteptându-și clienții; un șofer care și-a reparat camionul), b) fie că s-au ocupat de amenajarea unei
noi întreprinderi sau de renovarea celei existente (de exemplu, cumpărarea sau instalarea de noi
echipamente, comandarea furniturilor în vederea exercitării activității, amenajarea unor construcții
anexe).
Persoanele care au selectat această variantă de răspuns continuă interviul cu întrebarea 39.
2. Da, temporar absent(ă) mai mult de 3 luni
Sunt incluse: persoanele absente de la locul de muncă pentru mai mult de 3 luni din cauză de:
concediu pentru îngrijirea copilului până la 3 sau 4 ani (concediu parental); angajații/lucrătorii
sezonieri în perioada de extrasezon; reducere/reorganizare; suspendare/întreruperea temporară a
activității pentru o perioadă mai mare de 3 luni; dizabilitate pe termen lung, alte motive.
3. Nu, nu am avut
Se selectează acest răspuns dacă persoana nu a lucrat cel puțin o oră în săptămâna de
referință, prin urmare, nu a avut un loc de muncă la care să se întoarcă, adică nu au desfășurat
activități economice sau sociale aducătoare de venit.
4. Nu se aplică
Se bifează codul 4 pentru persoanele plecate peste hotare pentru o perioadă de până la 12 luni,
pentru care răspunde un alt membru al gospodăriei sau o altă persoană prezentă în gospodărie
(interviul proxy), care nu cunoaște situația reală a respondentului. În cazul când se cunoaște situația
se va selecta una din variante de mai sus (1-3).
Selectarea variantelor 2 sau 3 de răspuns la întrebarea 36 determină continuarea interviului cu
întrebările 37 și 38. Selectarea acestor răspunsuri împreună cu răspunsul afirmativ la următoarele
două întrebări, 37 și 38, la fel și selectarea opțiunii de răspuns 2 la întrebarea 37, determină statutul
de șomer/șomeră a unei persoane.
Întrebarea 37. Ați căutat de lucru în mod activ în perioada de 4 săptămâni din care ultima
este săptămâna trecută?
A căuta activ de lucru presupune utilizarea unor metode pentru a găsi de lucru, precum:
- înscrierea la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă;
- demersuri pentru a înființa o afacere / începe o activitate pe cont propriu;
- înscrierea la agenții private de ocupare;
- publicare de anunțuri sau răspuns la anunțuri publicate;
- studierea anunțurilor de angajare;
- plasarea sau actualizarea on-line a CV-urilor;
- contactarea directă a angajatorilor (deplasarea la sediile firmelor, fermelor, fabricilor etc.);
- apel la prieteni, rude sau cunoscuți;

92
 - susținerea unor teste, interviuri sau examinări.
Toate celelalte metode de căutare a unui loc de muncă nu se consideră metode active.
1. Da
Se bifează persoanele care vor răspunde că în ultimele 4 săptămâni, din care ultima este
săptămâna precedentă interviului, au căutat activ de muncă, utilizând una sau mai multe metode
active de căutare, enumerate mai sus.
2. Nu, am găsit deja un loc de muncă și voi începe lucrul la o dată ulterioară
Se bifează persoanele neocupate care vor răspunde că în ultimele 4 săptămâni nu au căutat
activ de muncă deoarece au găsit deja un loc de muncă la care urmează să înceapă activitatea la o
dată ulterioară (se vor încadra în muncă mai târziu).
3. Nu
Se bifează persoanele care răspund că nu au căutat activ de muncă în ultimele 4 săptămâni.
Pentru persoanele bifate la codurile 1-3 interviul continuă cu întrebarea 38.
Întrebarea 38. Ați fi putut începe lucrul în următoarele 15 zile dacă ați fi găsit sau vi s-ar oferi
un loc de muncă?
„Disponibilitatea de a începe lucrul” presupune o perioadă de două săptămâni (15 zile) care
urmează după săptămâna de referință (săptămâna trecută).
1. Da
Se bifează persoanele care vor răspunde că sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele
15 zile, care urmează după săptămâna de referință, dacă ar găsi un loc de muncă sau li s-ar oferi un
loc de muncă.
2. Nu
Se bifează persoanele care vor răspunde că, din diferite motive, nu sunt disponibile să înceapă
lucrul în următoare 15 zile după săptămâna de referință.
Pentru persoanele bifate la codurile 1 sau 2 interviul continuă cu întrebarea 45.
În afară de determinarea statutului de șomer/șomeră a unei persoane, răspunsurile la
întrebările 37 și 38 permit estimarea forței de muncă potențiale.
Definiție:
Forța de muncă potențială cuprinde toate persoanele în vârstă de muncă care, în cursul unei perioade scurte
de referință, nu erau nici în ocupare (nu lucrau), nici în șomaj și:
a) desfășurau activități de „căutare a unui loc de muncă”, nu erau „disponibile la moment” dar ar putea deveni
disponibile într-o perioadă ulterioară scurtă stabilită în conformitate cu circumstanțele naționale; sau
b) nu desfășurau activități de „căutare a unui loc de muncă”, dar doreau să lucreze și erau „disponibile la
moment”.

93
Locul de muncă
Întrebările 39-44 se adresează persoanelor care în cursul săptămânii precedente interviului
au fost ocupate, adică au lucrat cel puțin o oră pentru plată/salariu, profit sau alte venituri, inclusiv
persoanelor care au lipsit temporar de la locul de muncă pentru 3 luni sau mai puțin.
Respondentul este rugat să ofere informații despre locul de muncă/activitatea principală a
acestuia în săptămâna de referință – săptămâna precedentă interviului.
Definiție:
Locul de muncă principal / activitatea principală este activitatea exercitată în săptămâna de
referință în cea mai mare parte a timpului. În cazul în care o persoană desfășoară mai multe
activități, care au aceeași durată, se va considera drept activitate principală cea de la care persoana
obține venitul cel mai mare.

Întrebarea 39.1 Care este activitatea principală a unității / subunității în care ați lucrat?

Definiție:
Activitate economică – proces care conduce la obținerea unui asortiment similar de producție
(bunuri, servicii) ce caracterizează cele mai generale categorii ale clasificării genurilor de activitate.
Se indica activitatea principală a locului de muncă și NU activitatea concretă a persoanei recenzate.

● Se înregistrează:

- activitatea unității - dacă persoana recenzată își exercită ocupația într-o unitate economică sau
socială fără subunități sau în activitatea de conducere a acesteia;
- activitatea subunității - dacă persoana declară că lucrează într-o subunitate (distinct organizată)
a unei unități economice sau dacă persoana lucrează în subunități organizate distincte cum ar fi:
magazin, creșă, cantină, grădiniță, club, cămin, bază sportivă, dispensar sau cabinet medical;
- activitatea principală a unității și nu activitatea auxiliară respectivă – dacă persoana lucrează
în serviciile auxiliare ale unităților (contabilitate, marketing, consultanță, aprovizionare,
desfacere, reparații și întreținere etc.);
- la fel se va proceda și se va înregistra activitatea principală a unității în cazul persoanelor care
lucrează în activități de transport auto, reparații ale utilajelor, cercetare-dezvoltare, proiectare,
informatică - în situația în care aceste activități nu se desfășoară în subunități distinct organizate.
De exemplu:
- pentru o persoană care lucrează ca „vinificator” la Fabrica de vin a Centrului de Excelență în
Viticultură și Vinificație (CEVV) din Chișinău (Stăuceni), veți înscrie, ca activitate a locului
de muncă, „fabricarea vinului” (activitatea unității) și nu „viticultor” (activitatea persoanei)
sau „învățământ mediu de specialitate” (care este activitatea principală a CEVV);
- pentru o persoană care lucrează ca „vânzător” la magazinul specializat „Bucuria”, care
aparține S.A: „Bucuria”, veți înscrie, ca activitate a locului de muncă, „comerțul” (activitatea
94
 unității) și nu „vânzător” (activitatea persoanei) sau „fabricarea produselor zaharoase sau a
ciocolatei” (care este activitatea principală a S.A. Bucuria);
- pentru o persoană care lucrează ca „contabil” în administrația S.A: „Bucuria”, veți înscrie, ca
activitate a locului de muncă, „fabricarea produselor zaharoase sau a ciocolatei” și nu
„contabil/servicii contabile” (activitatea persoanei) etc.
Pentru persoanele care lucrează în organizații polivalente (combinat, firmă, concern) se înscrie
nu denumirea firmei ca atare (de ex., a concernului), ci denumirea întreprinderii concrete care
face parte din firmă sau concern și în care lucrează persoana recenzată (de exemplu, benzinăria
concernului “Zimbru” și nu concernul “Zimbru”; cariera de nisip a firmei “Hermes” și nu firma
“Hermes”).
Dacă respondentul lucrează în întreprindere în calitate de activist sindical salarizat, atunci se
înscrie denumirea genului de activitate “sindicate”.
Întrebarea 39.2 Care este denumirea completă a unității / subunității în care ați lucrat?
Se înscrie denumirea completă a unității sau a subunității în care lucrează respondentul
(unitate (persoană juridică sau fizică): societate cu răspundere limitată (SRL), societate pe acțiuni
(SA), întreprindere de stat (ÎS), întreprindere municipală (ÎM), întreprinderea individuală
(ÎI)/gospodăria țărănească (GȚ), organizație, instituție (IP (Instituție publică sau privată), BN (birou
notarial), BIA (Biroul individual de avocați)) etc.,; subunitate: fabrică, uzină, magazin, bază de
transport, cantină etc.).
Se înscrie, fără prescurtări, denumirea unității: societatea, întreprinderea, instituția,
cooperativa, organizația asociația etc., precum și denumirea subunității: atelierul, magazinul,
oficiul, baza de transport, cantina, căminul etc.
Denumirea întreprinderii, organizației, instituției unde lucrează persoana recenzată trebuie
înscrisă deplin pentru a putea determina genul de activitate economică. De exemplu, nu S.R.L.
“Răuțel”, ci S.R.L. Cafeneaua “Răuțel”; nu S.A. “Bucuria”, ci S.A. Fabrica de cofetărie “Bucuria”.
Denumirea întreprinderii, organizației, instituției nu se prescurtează (de exemplu, nu se
înscrie F.A.T.C., ci “Fabrica de articole tehnice din cauciuc”). Se admite doar înscrierea unor
denumiri prescurtate cunoscute (de exemplu, S.A., SRL ș.a.).
În tabelul următor se prezintă unele situații particulare privind identificarea activității
principale a unității/subunității.

MODUL DE ÎNREGISTRARE A UNOR SITUAȚII PARTICULARE

Situația în care se află persoana
● fermier specializat (țăran cu
gospodărie individuală)
Denumirea unității / Activitatea
subunității
activitatea efectiv desfășurată:
● gospodărie țărănească
● creșterea animalelor, a

95
● persoană care desfășoară o
activitate comercială sau de prestări
servicii în mod independent
(taximetrist, cărăuș, vânzător
ambulant, zugrav, lăutar/cântăreț
etc.)
● meseriaș particular, care își
desfășoară activitatea într-un atelier
propriu (ceasornicar, cizmar etc.)
● liber profesioniști cu cabinet
propriu (medici, avocați, contabili,
notari etc.)
● comercianți particulari care își
desfășoară activitatea într-o incintă
proprie
● persoanele din conducere și cele
care lucrează în serviciile
funcționale și administrative ale
unităților la autogestiune, care au în
subordine subunități
● angajat la persoane particulare
(pentru îngrijirea copiilor sau a
bătrânilor, menajere etc.)
● lucrător familial neremunerat
● lucrează la domiciliu / la distanță
pentru unități de stat sau private, pe
baza unui contract
● lucrează pe cont propriu
● atelier propriu
● cabinet (birou) propriu
● magazin propriu
● denumirea unității
(de exemplu, pentru director,
contabil șef, șef serviciu
financiar-contabil, consultant
financiar la ÎCS „Premier Energy”
SRL)
● angajat la persoane particulare
/ gospodării casnice
● unitatea în care lucrează
persoana pe care o ajută sau
denumirea care ar trebui
înscrisă pentru această
persoană (întreprindere
individuală, gospodărie
țărănească, lucrează pe cont
propriu, atelier propriu,
cabinet propriu)
● denumirea unității / subunității
pentru care lucrează
culturilor agricole
● transportare pasageri
● comerț
● construcții
● croitorie
● reparație încălțăminte
● medicină
● servicii juridice
● servicii contabile etc.
● activitatea unității (de
exemplu, distribuția energiei
electrice)
● servicii casnice
● activitatea unității în care
lucrează persoana ajutată sau
activitatea care ar trebui
înscrisă pentru această
persoană
● activitatea unității pentru
care lucrează
96
 ● angajații permanenți ai asociațiilor ● asociație de ● întreținerea clădirilor de
de locatari/proprietari (mecanici, locatari/proprietari locuit
fochiști, femei de serviciu etc.)

Pentru persoanele care au răspuns la întrebarea 39 interviul continuă cu întrebarea 40.

Întrebarea 40. Unde este situată unitatea/subunitatea în care ați lucrat?
Se are în vedere localitatea în care se află unitatea economică/socială sau subunitatea (dacă
aceasta se află la o adresă diferită de cea a unității de care aparține) în care persoana își exercită
ocupația.
Localizarea geografică a locului de muncă reprezintă zona geografică în care o persoană
ocupată (în săptămâna de referință) își exercită activitatea profesională.
În funcție de localitatea în care se află unitatea economică/socială sau subunitatea se selectează una
dintre variantele de răspuns:
1. În localitatea de reședință obișnuită
Se bifează persoanele care lucrează într-o unitate/subunitate din localitatea în care persoana
locuiește (are reședința obișnuită). Pentru aceste persoane interviul continuă cu întrebarea 43.
2. În altă localitate din țară
Se bifează persoanele a căror unitate/subunitate în care lucrează este situată într-o altă
localitate din țară. Pentru aceste persoane interviul continuă cu întrebarea 41.
3. În altă țară
Se bifează persoanele a căror unitate/subunitate în care lucrează este situată în altă țară.
Pentru aceste persoane interviul continuă cu întrebarea 42.
4. Fără un loc de muncă fix (în interiorul Moldovei)
Se bifează:
- salariații care nu au un loc fix de muncă: șoferi, personal navigant din transporturi
(taxator, conducător tren etc.), vânzătorii în stradă, curieri, agent de vânzări (comis-
voiajori) etc.;
- lucrătorii pe cont propriu care nu au loc fix în care să își desfășoare activitatea: lucrează
la adresa clienților, vânzători în piețe, maseur-terapeut (masor), manichiuristă etc.
Pentru aceste persoane interviul continuă cu întrebarea 43.
Atenție: Pentru persoanele care practică munca la distanță se va înregistra localitatea unde se
află unitatea/subunitatea în care lucrează.
Întrebarea 41. Care este denumirea localității/raionului sau municipiului?

97
 Pentru persoanele al căror loc de muncă este situat în „altă localitate din țară” se înscrie (se
selectează din clasificator) denumirea localității - satului, comunei,
orașului/municipiului/raionului/UTA în care se află unitatea / subunitatea.
Situații particulare: dacă persoana lucrează într-un magazin al unei rețele comerciale (care
deține mai multe magazine), locul de muncă se consideră acea localitate, în care se află magazinul
respectiv.
Pentru aceste persoane interviul continuă cu întrebarea 43.
Întrebarea 42. Care este denumirea țării?
Se va selecta din clasificator denumirea țării, dacă locul de muncă a persoanei se află în altă
țară.
Pentru aceste persoane interviul continuă cu întrebarea 43.
Întrebarea 43. Ce ocupație ați avut? Denumiți profesia / meseria sau funcția efectiv exercitată

Definiție:
Ocupația13 este activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau în natură, pe care o
desfășoară de o persoană în mod obișnuit (în săptămâna de referință) și care constituie, pentru
aceasta, principala sursă de existență. Ocupația este proprie persoanei active, care practică o
activitate recunoscută de societate ca utilă pentru sine și semenii săi.
Ocupația unei persoane poate fi exprimată prin funcția sau profesia exercitată de aceasta la
locul de muncă.
Funcția14 reprezintă activitatea desfășurată de o persoană într-o ierarhie funcțională de
conducere sau execuție.
Profesia15 reprezintă complexul de cunoștințe obținute prin studii și/sau prin practică, necesare
pentru executarea anumitor operații de transformare și prelucrare a obiectelor muncii sau
pentru prestarea anumitor servicii.
„Ocupația” se referă la tipul lucrului realizat/îndeplinit la locul de muncă. „Tipul de lucru”
este descris de principalele sarcini și obligațiuni de serviciu.
Se înscrie ocupația principală efectiv exercitată la locul de muncă și nu
profesia/specialitatea obținută prin studii, după cum urmează:
a) pentru personalul cu funcții de conducere din:

13
Ocupațiile vor fi clasificate în conformitate cu Clasificatorului Ocupațiilor din Republica Moldova (CORM 006-2021),
aprobat la 12.11.2021 prin Ordinul Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 11 (publicat la 14.01.2022 în Monitorul
Oficial nr. 6-16 art. 23): https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=129475&lang=ro
14
În CORM 006-2021, funcțiile sunt cuprinse în grupele majore de la 0 la 4 și parțial în grupa majoră
5.
15
În CORM 006-2021, profesiile sunt cuprinse în grupele majore de la 5 la 8.
98
 - unități economice și sociale (autorități ale administrației publice, organizații, societăți
comerciale cu capital de stat sau privat, organizații politice, profesionale, patronale,
sindicale etc.) – se înscrie ca ocupație, funcția exercitată (de exemplu: ministru,
ambasador, director general, șef secție, șef serviciu, șef birou, inginer șef, șef sector, șef
atelier etc.);
- subdiviziunile funcționale - se înscrie la ocupație atât funcția exercitată, cât și
activitatea concretă a compartimentelor pe care le conduc (de exemplu: șef serviciu –
personal, șef serviciu –aprovizionare, șef serviciu – financiar – contabilitate, șef
serviciu – comercial, șef birou – reclamă și relații publice, șef birou – administrativ).
b) pentru personalul de execuție se înregistrează:
- funcția de încadrare – dacă aceasta coincide cu specialitatea: fizician, economist;
- funcția de încadrare și specialitatea – dacă acestea nu coincid: inginer constructor,
medic stomatolog, consilier statistician.
c) pentru meseriași, muncitori calificați, lucrători operativi în servicii și comerț –se
înscrie ca ocupație meseria pe care o practică efectiv (de exemplu: zidar-restaurator, sudor,
dulgher, cazangiu) – deci nu veți înscrie ca ocupație doar „muncitor”, ci meseria efectiv
exercitată;
d) pentru muncitori necalificați - se înscrie tipul de activitate pe care o desfășoară: încărcător
– descărcător, vânzător ambulant, Îngrijitor încăperi (în trecut - femeie de serviciu), portar,
măturător etc.;
e) pentru muncitori agricoli angajați în unități agricole, membrii gospodăriilor agricole,
precum și pentru agricultori în propria gospodărie care efectuează munci agricole
specializate - se înscrie meseria sau tipul de activitate pe care o desfășoară: lucrător
calificat în creșterea culturilor de câmp, pomicultor, viticultor, floricultor, apicultor, cioban.
Pentru persoanele care desfășoară activități atât în cultura plantelor, cât și în creșterea
animalelor - se înscrie „agricultor în culturi vegetale și crescător de animale”.
Situații particulare:
a) muncitorii, funcționarii, meseriașii și comercianții particulari sau asociați etc., care au și
gospodării agricole personale unde lucrează în timpul lor liber, îi veți înregistra cu ocupația
principală, și nu cu cea agricolă;
b) persoanele absente temporar de la lucru (de exemplu, cele care participă la cursuri de
calificare și de specializare cu scoatere din producție, cele aflate în concediu etc.) – le veți
înscrie cu ocupația avută înainte de a se afla în această situație.
Exemple de înregistrare corectă și incorectă a ocupației:

INCORECT CORECT INCORECT CORECT

99
agent agent de asigurări consilier consilier juridic
agent de aprovizionare consilier al administrației publice locale
agent de expediție consilier al conducătorului întreprinderii
agent de pază consilier probleme economice

medic medic medicină generală asistent asistent dentar

medic șef asistent universitar
medic medicină de familie asistent social
medic veterinar asistent medical

inginer inginer mecanic maistru maistru zidar

inginer cadastral maistru în prelucrarea lemnului și
fabricarea produselor din lemn

electrician electrician exploatare rețele electrice vânzător vânzător în piață

electrician auto vânzător prin telefon
vânzător unitate de vânzare cu
amănuntul

profesor profesor universitar laborant laborant farmacist

învățător în învățământul primar laborant apă potabilă
profesor în învățământul special laborant în învățământ
profesor în învățământ profesional laborant analize chimice
laborant materiale electroizolante

operator operator la fabricarea untului lăcătuș lăcătuș-instalator tehnică sanitară

operator instalații apă și canalizare lăcătuș la rețele de canalizare
operator rețelele de telecomunicații lăcătuș-electrician în construcții
operator la linii de îmbuteliere lăcătuș structuri metalice
operator calculator și rețele lăcătuș auto
operator „Serviciu 112” lăcătuș-sculer

director (șef) director administrativ administrator administrator imobiliar

director (șef) birou traduceri administrator clădire
director sucursală administrator rețea de calculatoare
director program administrator sistem documentar
director vânzări și marketing administrator de credite
director liceu

șef șef cămin conducător conducător artistic

șef ocol silvic conducător de autocamion

100
 șef secție în agricultură și silvicultură conducător la mașini de salubrizare
șef direcție/secție conducător de locomotive
șef departament în industria conducător de cor
prelucrătoare conducător de auto ambulanță
șef direcție în domeniul financiar și de conducător de troleibuz
asigurări
șef serviciu de pază

inspector inspector sanitar inspector cercetător cercetător științific în arte

farmacist cercetător științific în biologie
inspector fiscal cercetător științific stagiar în fizică
inspector vamal cercetător stagiar în agricultură
inspector în domeniul construcțiilor
inspector în comerț

Pentru persoanele care au răspuns la întrebarea 43 interviul continuă cu întrebarea 44.

Întrebarea 44 Care a fost statutul dvs. profesional?

Definiție:
Statutul profesional reprezintă poziția unei persoane în raport cu activitatea socio-economică
desfășurată și cu modul de obținere a veniturilor pe baza ocupației exercitate la locul de muncă.

Atenție: Recenzorul va citi variantele de răspuns la această întrebare cu scopul de a identifica

răspunsul corespunzător situației respondentului, corespunzător locului de muncă de bază,
înregistrat la întrebarea 36.

1. Salariat(ă) (contract de muncă / înțelegere verbală)

Persoana care îți exercită activitatea într-o unitate economică sau socială (indiferent de forma
ei de proprietate și de organizare juridică) sau la persoane fizice, în baza unui contract individual de
muncă sau a unei înțelegeri verbale, în schimbul unei remunerații sub formă de salariu plătit în bani
sau natură, sub formă de comision etc.
Unitate economică sau socială poate fi întreprinderea (persoană fizică sau juridică:
întreprindere individuală, societate pe acțiuni, societate cu răspundere limitată, întreprindere în
arendă, întreprindere de stat, întreprindere municipală etc.), instituția/organizația (autoritate publică
centrală sau locală, instituții de învățământ, medicale, mass-media etc.).
Se considera salariați și:
- persoanele angajate permanent de către persoane particulare la munci casnice (pentru
îngrijirea unui copil sau a unui bătrân, pentru menaj etc.);
- ucenicii salarizați;
101
 - angajații de probă remunerați;
- preoții, pastorii, alți slujitori ai cultelor religioase.
2. Patron/patroană (afacere proprie, cu cel puțin un angajat permanent)
Persoana (non-salariată) care îți exercită activitatea în mod individual: întreprindere
individuală/afacere proprie, gospodărie țărănească etc. (desfășoară o activitate de muncă
individuală) tip: atelier, magazin, birou, fermă etc. și care au cel puțin un salariat în mod continuu.
(Definiția întreprindere individuală este dată la întrebarea 35, cod 1).
Se consideră că sunt patroni și:
- titularii de contracte de drept civil (de prestare a serviciilor, de executare a lucrărilor sau
de livrare a bunurilor), care folosesc salariați în mod regulat;
- persoanele autorizate (deținători de licență etc.) sau nu, care angajează salariați în mod
continuu.
3. Lucrător/lucrătoare pe cont propriu (afacere proprie fără salariați; liber profesionist(ă);
desfășoară activități de producere a bunurilor/produselor agricole în principal pentru
vânzare)
Lucrători pe cont propriu sunt persoanele care lucrează în întreprinderea individuală/afacerea
proprie, gospodăria țărănească etc. (desfășoară o activitate pe cont propriu) și care nu au angajați
în mod continuu.
Se consideră că sunt lucrători pe cont propriu persoanele autorizate (deținători de licență etc.)
sau nu, care lucrează independent:
- deținătorii de terenuri agricole, care prelucrează pământul singuri sau împreună cu membrii
familiei;
- meseriașii cu atelier propriu (croitorii, cizmarii, fierarii, tâmplarii, zugravii etc.);
- meseriașii, liber profesioniștii, comercianții sau prestatorii de servicii independenți;
- persoanele care desfășoară activități comerciale în mod independent într-o unitate proprie
(magazin, chioșc etc.) sau ca vânzători ambulanți (în târguri, piețe, pe stradă);
- prestatorii de servicii independenți (taximetriștii, cărăușii independenți);
- liber profesioniștii (medici cu cabinet propriu, avocați, notari, muzicanți, artiști plastici,
contabilii independenți, traducători etc.) – plătiți direct de populație;
- persoanele titulare de contracte de drept civil (de prestare a serviciilor, de executare a
lucrărilor sau de livrare a bunurilor), care nu folosesc salariați;
- persoanele care prestează servicii la domiciliul clienților (curățenie, tăiat lemne, îngrijirea
copiilor, a bătrânilor etc.), fără a avea un contract de angajare;

102
 - zilierii ocazionali (persoane fizice, care desfășoară activități necalificate, cu caracter
ocazional, pentru un beneficiar) etc.
- lucrătorii plătiți prin compensație, adică persoanele care lucrează pentru terțe persoane, ca
parte a unui schimb reciproc de activități (plata primită reprezintă furnizare de servicii de
muncă de către altcineva).
4. Lucrător/lucrătoare familial(ă) neremunerat(ă) (ajută un alt membru al familiei în
afacerea proprie)
Persoanele care, în mod obișnuit, ajută un membru al gospodăriei sau o rudă (care lucrează în
unitatea proprie sau lucrează pe cont propriu) pe terenul agricol/gospodăria de fermier, în
magazinul, la ferma sau întreprinderea individuală a aceluia, dacă nu au făcut-o în scop exclusiv
caritabil și care nu primesc remunerație pentru activitatea desfășurată.
5. Membru al unei cooperative de producție
Persoanele care sunt membri ai unei cooperative de producție (unde fiecare membru are
drepturi egale la luarea deciziilor, soluționarea problemelor de producție/realizare etc.), și care își
desfășoară activitatea în cadrul acesteia, realizând venituri nesalariale.
Cooperativa de producție / de întreprinzător este o întreprindere înființată de către cinci sau
mai multe persoane fizice în scopul desfășurării în comun a activității de producție și a altei
activități economice, bazate preponderent pe munca personală a membrilor ei și pe cooperarea
cotelor de participare la capitalul acesteia. Cooperativa de producție este persoană juridică.

III.5.6. Dificultățile privind activitățile din viața de zi cu zi

Întrebarea 43. Cu care dificultăți enumerate mai jos Vă confruntați în desfășurarea activităților
zilnice? (la liberă declarație)

La această întrebare urmează să răspundă persoanele cu vârsta de 2 ani și peste

(născute până la 28 august 2021), se referă la dificultățile pe care o persoană le poate avea în
realizarea anumitor activități. Trebuie luate în considerare doar dificultățile care au durat sau
vor dura șase luni sau mai mult.

Dificultăţi în desfăşurarea activităţi zilnice sînt limitări în activitatea curentă (fie că este vorba
despre o activitate educativă, fie o activitate economică, de exemplu: la muncă, la şcoală, în viaţa de
familie etc.) din cauza problemelor permanente de sănătate sau vârsta înaintată. Limitarea activităţii
zilnice se referă la măsura în care persoana recenzată poate să desfăşoare activităţile obişnuite, de zi
cu zi, la fel ca o persoană sănătoasă.
Participarea unei persoane la o activitate reprezintă implicarea într-o situaţie de viaţă;
activitate şi executarea unei sarcini sau a unei acţiuni de către o persoană, iar limitarea presupune
dificultatea pe care poate să o aibă persoana în executarea activităţilor zilnice.
Atenţie! Nu se vor considera dificultăţi problemele de sănătate apărute în perioada recenzării
şi care au un caracter temporar, episodic (răceală, febră, fracturi, dureri de spate etc.).
103
 Pentru copiii minori vor răspunde părinţii, iar pentru persoanele surdo-mute sau bolnave
mintal vor răspunde persoanele, cu care acestea convieţuiesc.
În cadrul RPL sunt identificate 7 domenii de activitate, pentru care persoana recenzată va
aprecia capacitatea de a obţine anumite performanţe:
1. dificultăți de vedere, chiar dacă poartă ochelari sau lentile de contact? → persoana, care
are dificultăţi de vedere, indiferent dacă foloseşte sau nu dispozitive tehnice medicale
corespunzătoare (ochelari, lentile de contact, etc.). Dificultăţile de vedere nu au nici o
tangenţă cu condiţiile de iluminare a încăperii.
2. dificultăți de auz chiar dacă poartă aparat auditiv? → persoana, care are dificultăţi de
auz, indiferent dacă foloseşte sau nu dispozitive tehnice medicale (aparat auditiv, etc.).
Dificultatea de auz declarată de persoană nu poate avea nici o legătură cu condiţiile de
zgomot de fundal la domiciliu sau la locul de muncă (din cauza zgomotului prea mare sau a
sunetului de tonalitate foarte scăzută).
3. dificultăți locomotorii (de a merge, urca scările)? → dificultatea la mersul/urcatul scărilor
se referă doar la limitarea fizică de a merge/urca scările şi nu la dificultatea de a merge din
cauza altor probleme (de exemplu, o persoană nu poate merge fără însoţitor pentru că este
oarbă etc.).
4. dificultăți de memorie și/sau concentrare? → persoana care nu are abilităţile cognitive
cum este memoria, capacitatea de a se concentra, atenţia, luarea deciziilor, înţelegerea
vorbirii orale, găsirea traseului pe o hartă, posibilitatea de a face calcule matematice simple,
de a gîndi şi memoriza. Aceste dificultăţi pot fi de la naştere sau ca urmare a unei boli (bolile
Alzheimer, Parkinson, schizofrenie).
5. dificultăți de comunicare (a înțelege și/sau a se face înțeles(ă) de ceilalți etc.)? →
persoana, care întîmpină dificultăţi de comunicare, indiferent dacă foloseşte sau nu
echipamente tehnice specifice. Comunicarea reprezintă modalitatea prin care o persoană se
poate face înţeleasă (comunicarea verbală, cu ajutorul semnelor sau de exemplu prin metoda
Braille).
6. dificultăți de îngrijire proprie (a se îmbrăca sau a se spăla singur(ă))? → persoana care
are dificultăţi în exercitarea activităţilor zilnice de îngrijire proprie, cum ar fi posibilitatea de
a se îmbrăca, spăla fără suportul altei persoane.
Atenţie! Nu vor fi considerate dificultăţile temporare cauzate de fracturi sau alte probleme de
sănătate.

7. dificultăți emoționale, psihologice și/sau de sănătate mintală (anxietate, depresie,

tulburare de comportament, etc.)? → persoana care are dificultăţi în exercitarea
activităţilor zilnice din cauza problemelor psihologice și/sau de sănătate mintală.

Pentru fiecare domeniu de limitare a activităţii (vedere, auz, locomotore, de memorie şi/sau
concentrare, comunicare, îngrijire personală și emoționale) persoana recenzată trebuie să determine
gradul de dificultate conform următoarei scale:
a) nu→ persoana nu întîmpină nici o dificultate în exercitarea activităţilor menţionate;
b) da, uneori → dificultatea este nu prea mare, persoana, de obicei, îşi exercită activitatea
curentă pe cont propriu, dar cu unele limitări/dificultăţi;

104
 c) da, de multe ori → dificultatea se resimte în timpul exercitării activităţii zilnice a persoanei,
în unele cazuri fiind necesară asistenţa din partea altor persoane;
d) permanent → persoana este totalmente dependentă de suportul din partea altei persoane în
exercitarea activităţilor menţionate.
Gradul de dificultate se va aprecia de către persoană recenzată în dependenţă de percepţia
individuală a dificultăţii şi în funcţie de gradul de influenţă a acesteia asupra activităţii zilnice.

CAPITOLUL IV. ASPECTE PRIVIND COMUNICAREA ÎN TIMPUL

RECENSĂMÂNTULUI

Recenzorul este o verigă importantă care participă la crearea imaginii recensământului,

deoarece el este persoana care intră în fiecare locuinţă, pentru a colecta datele. Comunicarea
recenzorilor cu persoanele/respondenții la recensământ este cel mai important moment al acestei
cercetări statistice la nivel naţional. Recenzorul este cartea de vizită a recensământului populației și
locuințelor. De comportamentul şi capacitatea recenzorului de a comunica cu oamenii, depinde în
cea mai mare măsură reuşita recensământului. Recenzorul trebuie să fie capabil să trezească
interesul respondentului la recensământ pentru participare, prin capacitatea de abordare a acesteia
într-o manieră plăcută, destinsă, care va trezi încrederea.
Profilul recenzorului
Pentru a asigura o comunicare deschisă, eficientă, directă și pentru a fi evitate situațiile de
conflict, ar trebui să luăm în considerare următoarele caracteristici ale unui recenzor:
1. Politicos: să respecte etichetele sociale și normele profesionale.
2. Încrezător în sine: să aibă capacitatea de a pune/rosti întrebările clar și cu încredere.
3. Convingător: să poată fi insistent și să convingă oamenii din sectorul încredințat să îl
primească la domicili pentru recenzare.
4. Abil: să aibă capacitatea de a identifica rapid soluții pentru rezolvarea unor situații
particulare.
5. Rezilient: stabil din punct de vedere emoțional chiar și atunci când își desfășoară activitatea
sub presiune.
6. Prietenos: deschis spre comunicare, chiar și neformală fără a fi neprofesionist.
7. Răbdător: să poată aștepta până când respondentul răspunde sau caută răspunsul la
întrebarea adresată.
8. Tacticos: să vină la domiciliu doar pentru recenzare, refuzând avansurile de ex. cafea,
mâncare, băutură. De asemenea, să evite etichetările, certurile ș.a. situații care ar trezi conflicte.
9. Promotor al RPL: să vorbească de bine despre recensământ și importanța acestuia.

105
 10. Aspect exterior plăcut: să poarte vestimentația de recensământ (chipiu, maiou) și să arate
îngrijit.
11. Empatic: să inițieze conversația cu formula de mulțumire: – cea mai bună formulă de
deschidere a unei conversații: ”vă mulțumim că ați fost receptiv și participați la RPL”.

Formula de salut
Atunci când conversația pornește pozitiv, interlocutorul se va simți apreciat și încrezut în
persoana care i-a pășit pragul. O formulă de salut potrivită ar fi:
“Bună ziua! Mă numesc……., sunt recenzorul de pe acest sector și am venit la Dumneavoastră
pentru a completa chestionarele de recensământ. Pentru comoditatea Dvs. eu vă voi adresa
întrebările din chestionare pe care le voi înregistra pe tabletă. Răspundeți corect și complet pentru
că datele pe care le veți oferi vor contribui la aflarea cu exactitate a populației țării și a tuturor
caracteristicilor domeniului populației, informații, de altfel, care pot fi colectate și aflate doar la
recensământ. Vreau să vă asigur că datele pe care o sa le oferiți sunt confidențiale și protejate prin
lege. Acestea sunt folosite doar în scopuri statistice și doar generalizate. La recensământul de
probă participă doar cetățenii a 11 localități din țară sau sectoare ale acestor localități, iar la
recensământul de bază de anul viitor vor participa toți cetățenii țării”.
Dacă va fi necesar, vom veni cu informații adăugătoare despre recensământ. Iată un text
succint:
“În Republica Moldova, precum în toate țările lumii, recensământul populației se organizează
o dată la 10 ani, ultimul recensământ fiind desfășurat în anul 2014.
Următorul recensământ al populației și locuințelor în Republica Moldova va avea loc în anul
2024. Pentru buna desfășurare a acestuia în perioada 28 august - 10 octombrie 2023, în 11 localități
selectate, va avea loc recensământul de probă, pentru a testa toate aspectele de organizare a
recensământului de bază..
Datele oferite la recensământ de către cetățeni sunt confidențiale și protejate conform Legii
nr. 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor. După colectare, odată transmise în
sistem, datele devin anonime, adică nu se mai poate determina de la ce persoană provin.
Toate informațiile colectate sunt folosite exclusiv în scopuri statistice pentru producerea de
indicatori statistici pe diverse caracteristici ale populației (sex, vârstă, starea civilă, nivelul de
educație, etnie, limba maternă, religia, ocupația etc.).”
La finalul recenzării recenzorul neapărat va mulțumi pentru deschidere și participare,
remarcând contribuția persoanei care a fost intervievată, spunându-i:
“Vă mulțumim pentru deschidere și participare la recensământ! Participarea
Dumneavoastră contează foarte mult! De participarea fiecăruia la recensământ și oferirea
răspunsurilor corecte și complete depinde cunoașterea situației reale și producerea schimbărilor
spre bine în comunitățile în care trăim! La final vreau să vă spun că s-ar putea să mai fiți vizitat de
personalul de recensământ care va verifica calitatea recenzării, doar că chestionarul va fi mult mai
scurt. Iar la anul veți participa la recensământul de bază, la care va participa toată țara”.
106
 Greșeli tipice de comunicare
Este important ca recenzorul să se poată adapta la diferite situații. În cazul dat este vorba de o
flexibilitate a recenzorului în abordarea oamenilor, fiind conștient că în procesul de recenzare va
intra atât în casa unui om lipsit de elementare noţiuni culturale sau de politeţe, cât şi în casa unui
intelectual select sau a unuia care vrea să-şi demonstreze superioritatea culturală. Un element
esențial este și faptul ca recenzorul să înţeleagă scopul recensământului şi procesul acestuia pentru a
fi în stare să explice respondenților în caz de necesitate.
Pentru a evita situațiile de criză, adică a situațiilor neașteptate care perturbă funcționarea
firească a comunicării, este bine să cunoaștem cele mai comune greșeli de comunicare care pot
genera o situație de criză:
- nerespectarea instrucțiunilor și regulamentelor;
- nepregătirea;
- ignorarea problemei atunci când recenzorul nu ia în considerare întrebările sau problemele
ridicate de respondent;
- aroganța – apare atunci când subestimăm puterea interlocutorului;
- nechibzuința – vine din acțiunea pripită determinată de lipsa unor strategii de acțiune;
- neglijența – atunci când amâni prea mult timp oferirea unei soluții la problema ridicată de
interlocutor;
- pasivitatea - când ne arătăm indiferenți de ceea ce facem;
- atitudinea defensivă - prin care nu vom face decât a întări poziția negativă a interlocutorului.
Tehnici pentru depășirea situațiilor de criză:
1. Angajamentul/asumarea responsabilității: să ne concentrăm strict pe misiunea pe care o
avem de recenzare prin completarea chestionarelor de recensământ, fără a răspunde la provocări sau
întrebări scandaloase. Putem răspunde simplu că nu cunoaștem subiectul sau că nu avem mandatul
de a răspunde la asemenea întrebări.
2. Atitudine neutră: să nu fim părtinitori în raport cu: anumite persoane; subiecte;
organizații. A fi neutru poate fi dificil la început, dar recomandat împotriva impoliteții.
3. Atenție la tonalitatea vocii: multe conflicte apar pentru că nu putem vedea expresiile faciale
și limbajul corpului de aceea este important să folosim limbajul empatic.
4. Discutăm empatic: nu reacționăm într-un mod jignitor sau în derâdere față de răspunsurile
oferite de cetățeni.
5. Nu reacționăm la insulte: uneori nici cele mai bune abilități de rezolvare a problemelor nu
vor ajuta dacă persoana este extrem de furioasă. Atunci când nu răspunzi la insulte și mesaje
jignitoare, interlocutorul va avea timp suplimentar pentru a-și dezamorsa emoțiile. Atunci când ne
sunt adresate injurii cel mai bun lucru este să:
● ignorăm abuzul verbal;

107
 ● utilizăm tehnici de respirație (ex. tehnica pătratului: inspirăm cât timp numărăm până la 4
secunde, menținem aerul timp de 4 secunde, expirăm cât timp numărăm până la 4 secunde și
menținem aerul timp de 4 secunde);
● ne hidratăm - hidratarea este foarte importantă în gestionarea emoțiilor;
● ne păstrăm profesionalismul și calmul (furia va dispărea dacă nu este alimentată);
● nu exprimăm ceea ce simțim;
● nu ne lăsăm intimidați;
● rezolvăm problema.
Important! Este obligatoriu să informăm despre situația de criza, imediat ce apare!

IV.1. Cum convingem persoanele să participe la recensământ

În cazul recensământului, ca şi în cazul altor cercetări statistice, a sondajelor de opinie, ne
confruntăm cu situații în care persoanele nu doresc să participe la interviu, ignorând din start
recenzorul, nedeschizând uşa. De obicei, oamenii nu se lasă uşor convinşi de primele fraze ale
recenzorului şi pun diverse întrebări, aduc replici dure care complică procedura de intervievare. Mai
jos vă propunem câteva situaţii tipice întâlnite în cazul recenzării.

Situaţia când Cum am putea convinge

respondentul spune:

„Nu vreau să-mi pierd Recensământul este al întregii societăţi, deci participă toţi, iar eu
timpul cu recensământul îmi îndeplinesc doar obligaţiunile de a intervieva şi a completa
vostru”. chestionarele, prin asta simplificând contribuţia Dvs. Este
important să obţinem răspunsurile fiecăruia pentru a avea date
finale cât mai corecte, corespunzătoare realităţii. Mai mult decât
atât, în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 231 din 28
iulie 2022 privind recensământul populației și locuințelor
participarea la recensământ este obligatorie. În acest context,
solicităm și participarea dvs. la recensământul populației și a
locuințelor. Eu tot am fost/voi fi recenzat.

„De ce aţi venit anume la Recensământul este un exercițiu statistic prin care se recenzează
mine?” toată populaţia ţării. Pe parcursul colectării datelor de recensământ
fiecare recenzor contractat de către Biroul Național de Statistică
merge din casă în casă, deoarece este importantă fiecare persoană
și fiecare locuință.

„Nu mă interesează aşa Participarea dvs. este absolut utilă și necesară pentru recensământ
ceva”. și are un impact valoros asupra rezultatelor care trebuie să fie
veridice și complete. Legea confirmă necesitatea participării

108
 fiecăruia.

„De ce să se efectueze Într-adevăr, datele privind populaţia se regăsesc în unele registre

recensământul, dacă pe care le deține statul, dar acestea nu sunt complete. De exemplu,
toate datele despre datele Registrului Populației sunt informaţii cu privire la
oameni sunt înregistrate înregistrarea populaţiei, dar, de fapt, aceste persoane pot trăi la o
la Agenția Servicii altă adresă, sau chiar într-un alt raion/municipiu al ţării noastre .
Publice, serviciul fiscal În listele electorale nu sunt indicaţi copii sub vârsta de 18 ani şi
etc.? " oamenii lipsiţi de drepturile de vot (cei cu dizabilităţi sau
condamnaţii).
Mai mult decât atât, aceste date nu acoperă spectrul întreg
de informaţii cu privire la populaţie, și nu oferă oportunitatea de a
lua în considerare diferite caracteristici combinate ale populaţiei,
cum ar fi nivelul de educaţie şi limba vorbită ş.a.
Este de menționat că, datele dvs. pe care le colectăm sunt
"Cine are nevoie de
prelucrate în strictă confidențialitate.Biroul Național de Statistică
datele mele? "
(BNS) a obținut certificatele de conformitate cu standardele
internaționale privind securitatea informației și protecția datelor
cu caracter personal/confidențiale. Aceste certificate definesc
cerințele pentru un sistem de management al securității informației
și protecției datelor cu caracter personal, confidențialitate,
integritate și disponibilitate a informației. Aceste certificări vin să
aducă o asigurare în plus, atât respondenților - datele cărora sunt
prelucrate de către BNS, cât și deținătorilor de date administrative
și alternative (private), că consumul și utilizarea datelor
individuale de către BNS, va fi efectuată în strictă conformitate cu
cerințele din domeniul protecției datelor cu caracter personal și a
securității informaționale și va servi exclusiv scopului de
producere a statisticilor oficiale.
Totodată, conform Legii nr. nr. 231/2022 privind recensământul
populației și locuințelor datele individuale colectate în cadrul
recensământului constituie date confidențiale și vor fi utilizate
numai în scopuri statistice. Datele sunt prelucrate în conformitate
cu Legea nr. 133/2011 privind protecţia datelor cu caracter
personal. Furnizarea de date este obligatorie conform Legii nr.
231/2022 și se interzice BNS de a transmite altor persoane fizice
sau juridice datele cu caracter personal colectate în scopul
efectuării recensământului”.
Deci datele obţinute în timpul recensământului sunt protejate de

109
 lege. Numele, prenumele, IDNP şi adresa sunt înregistrate numai
pentru prelucrarea informaţiilor din chestionare, şi numai pentru a
nu fi confundate chestionarele între ele, iar o persoană din familia
dvs. să nu figureze, de exemplu, în rândul persoanelor ce locuiesc
în apartamentul vecin.
Înregistrarea răspusurilor se face pe tabletă. După completarea
chestionarului acesta este transmis în sistem. Odată trecute în
sistem datele dumneavoastră sunt anonimizate, adică nu se mai
poate determina de la ce persoană provin. Nimic nu se păstrează
pe tableta pe care voi completa chestionarele în baza celor expuse
de Dvs.

„Vin târziu acasă şi nu Acesta este unul din motivele că lucrăm până târziu. Suntem
am timp, abia am venit dispuși și să venim după orele de muncă, ca să nu vă deranjăm în
de la serviciu”. timp ce lucrați. Dacă la moment nu este o oră potrivită, spuneţi-mi
când pot să revin în altă zi şi la ce oră pentru a completa
chestionarele. Aș putea să vin și în zilele de odihnă.

„La ce bun acest Recensământul este asemeni unei fotografii făcute la un

recensământ? Nu are anumit moment, iar calitatea ei depinde de participarea fiecăruia.
nici un rost”. Datele de la recensământ sunt necesare și utile deoarece sunt luate
în calcul la finanțarea pe care o primește localitate ta pentru
facilitățile publice și inclusiv utilizate la etapa de prognozare a
populației și elaborare a diferitor politici şi programe de
dezvoltare socio-economică a țării. Sunt sigur/ă că vă doriţi ca
lucrurile să se schimbe spre bine și o puteți face prin participarea
dvs. la acest exercițiu statistic de nivel național. Dacă nu veţi
participa, nu vom avea informații complete.Vreau ca să cunoașteți
că lipsa informaţiilor exacte de la cetăţeni nu oferă posibilitate
guvernului de a face schimbările de rigoare pentru o funcţionare
mai bună a statului.

„Se mai face în vreo ţară Recensământul se face o dată la 10 ani în fiecare ţară din lume.
aşa ca la noi?” Pentru runda Recensământului mondial din 2020, majoritatea
ţărilor deja au efectuat recensământul în ţara lor. Este o acţiune ce
se desfășoară în toate ţările, pentru a vedea situaţia la nivel
mondial, iar la nivel de ţară a vedea gradul de progres şi ce trebuie
de făcut.

„Cu ce o să mă ajute pe Rezultatele acestui recensământ le veţi simţi mai târziu prin

110
mine acest schimbări aduse și îmbunătăţiri directe pe diferite domenii.
recensământ?” Deoarece se vehiculează cu multe cifre cu privire la numărul
populației și ca acestea să fie motivate și corelate la realitate, la
moment se colectează informaţia pentru a vedea care este situaţia
de facto pe ţară.

" Am o atitudine ostilă Recensământul nu are nimic comun cu politica. Nu vi se cere să

față de autorităţile din votaţi sau să susțineți pe cineva. Informația pe care o oferiți la
ţara noastră, aşa că nu recensământ va ajuta conducătorii țării și întreprinzătorii privaţi la
doresc să particip la luarea deciziilor corecte în folosul dezvoltării economice şi sociale
recensământ". a ţării noastre. Recensământul este o activitate socială și nu una
politică.

"Pe cine recenzaţi?” Recensământul populaţiei și locuințelor trebuie să includă:

a) persoanele cu reședință obișnuită în Republica Moldova;
b) persoanele cu domiciliul în Republica Moldova aflate
peste hotare la muncă, la studii și în alte scopuri, declarați de
membrii gospodăriei rămași în țară;

d) gospodăriile casnice;

e) clădirile de locuit;

f) clădirile cu altă destinație decât cea de locuit, dacă există

cel puțin o locuință în acestea;

g) locuințele situate în orice clădire, indiferent dacă sunt

locuite sau nu la data de referință a recensământului;

h) spațiile colective de locuit;

"De la ce vârstă pot Recensământul înregistrează toată populaţia, indiferent de

participa la vârstă.
recensământ?"

" Ce documente sunt La recensământ se va colecta IDNP, respectiv se

necesare pentru recomandă prezentarea buletinul de identitate sau alt document
recensământ? Este pentru a înregistra IDNP-ul corect.
necesar să le prezint
recenzorului?"

111
" Poate o persoană din
familie să răspundă
pentru toţi membrii
acesteia ? "
" Cum vor fi recenzaţi cei
care nu au un loc
permanent de trai?"
"Sunt obligate
persoanele să le permită
recenzorilor să intre în
apartament/casă pentru a
completa chestionarul? "
"Pot fi omise
răspunsurile pentru unele
întrebări din
chestionar?"
" Refuză să
răspundă la întrebarea
cu privire la starea civilă
" acesta este trnasmis in sistem, nimic nu se reține pe tabletă. Iar,
" Cum se verifică
Da, puteţi, dacă cunoașteți informaţiile corecte. În cazul în
care nu dispuneţi de informaţii corecte, este necesar să spuneţi
aceasta recenzorului şi să stabiliţi ora şi ziua când vor fi acasă şi
ceilalţi locatari, aşa încât fiecare să poată răspunde la întrebările
recenzorului pentru sine.
Persoanele fără un domiciliu stabil (fără adăpost) vor fi
recenzaţi ca toţi cetăţenii ţării, prin intervievarea şi completarea
chestionarului respectiv în locurile unde vor fi întâlniți sau în
centre speciale unde aceștia sunt găzduiți.
Nu, în cazul în care respondentul nu doreşte să îi permită
recenzorului să intre atunci acesta poate să iasă din casa sa, pe
scări sau în curtea casei, şi să răspundă la întrebările recenzorului.
Nu. Programul recensământului presupune obţinerea
rezultatului pentru toate întrebările din chestionar, pe întreaga ţară,
dar şi pentru o anumită localitate de exemplu şi aceasta în care
locuiţi. Lipsa răspunsurilor la unele dintre întrebările pe care le
cere chestionarul, vă va afecta în mod indirect pe dvs. şi pe copiii
dvs. Țin însă să vă comunic că lipsa datelor referitoare la
persoanele unei anumite vârste sau statutul social al acesteia
denaturează structura generală a populaţiei în acest grup de
populaţie, chiar şi imaginea acelora din acea generaţie..
Chestionarul conține întrebări care oferă răspunsul cu opțiunea:
nu doresc să declar în cazul în care persoanele nu doresc să
răspundă.
Oferirea informației cu privire la starea civilă nu vă va
afecta sub nicio formă. Datele se generalizează și sunt utilizate
doar în scopuri statistice. După ce chestionarul a fost completat,
odată intrate în sistem, datele indivuduale sunt anonimizate, adică
nimeni nu mai poate detecta de la ce persoană provin.
Recensământul se face o dată la 10 ani și este important ca acum
să colectăm informații veridice care să prezinte tabloul general
despre felul cum trăiesc oamenii.
Principiul recensământului mondial – încrederea în
112
 dacă a răspuns sincer afirmaţiile oamenilor. Recenzorul nu va cere nici un document,
respondentul la act, certificat care atestă veridicitatea spuselor dvs. (se recomandă
întrebările din prezentarea buletinului de identittate pentru înregistrarea corectă a
chestionar?" IDNP-ului) Practica mondială arată că, omului îi este mai uşor
să spună adevărul decât să inventeze ceva. Ponderea celor
care mai mint uneori este de obicei una destul de mică, şi nu
afectează calitatea rezultatelor recensământului.

IV.2. Cum prevenim refuzurile populației de a fi recenzați non-răspunsurile

Sunt multe cazuri când persoanele intervievate refuză să răspundă la unele întrebări din
chestionarele de recensământ (așa-numitele non-răspunsuri), considerând că se intervine în viaţa
personală. Pentru a preveni aceste situaţii este important să i se spună din start respondentului că,
datele oferite de el sunt confidenţiale, acest drept al său fiind apărat prin lege, iar rezultatele
recensământului sunt făcute publice numai în formă generalizată, la nivel de ţară, localitate,
domeniu de activitate etc.
Introducerea este crucială pentru a obţine consimţământul respondentului de a participa la
recensământ. O introducere bună va include următoarele aspecte: Numele recenzorului şi numele
organizaţiei pe care o reprezintă; O scurtă descriere a recensământului redată în cuvinte simple pe
înţelesul respondenţilor; O scurtă argumentare a faptului de ce este necesar ca respondentul să
participe la recensământ; Recenzorul nu va pune întrebări care pot conduce la răspunsuri nedorite,
cum ar fi de exemplu următoarea: „Dvs. sunteţi prea ocupat pentru a răspunde la următoarele
întrebări?”; Recenzorul va respecta dreptul respondentului de a spune „Nu”.
Mai jos, prezentăm sumar unele din aceste răspunsuri negative pe care pot să le dea
respondenţii.
Respondentul declară Cum intervenim
că,

„Nu răspund la această Dar trebuie să vă informăm că, toate întrebările incluse în
întrebare”. chestionar corespund rigorilor internaţionale şi este foarte
important să răspundeţi, deoarece veţi contribui mult la calitatea
datelor pe care le colectăm. De toate răspunsurile oferite de
fiecare dintre noi depinde calitatea datelor, iar noi cu toții vrem să
avem date reale care să ne ajute să se ia decizii corecte și să ne
dezvoltăm.

„Nu are pe cine să Datele oferite de fiecare, sunt necesare pentru noi toți. Eu doar
intereseze”. îmi îndeplinesc atribuțiile și nu am cum să reţin datele
persoanelor pe care le recenzez, mai mult decât atât, respect
legea. Informația pe care o declarați se va generaliza, iar din acest
punct de vedere Dvs. sunteți protejat prin lege și la fel prin lege

113
 aveți obligativitatea de a participa la recensământ.

„Treaba mea cu locuinţa Informația oferită la recensământ este aportul fiecărui cetățean la
mea”. dezvoltarea țării. Doar în baza acestor date generalizate o țară își
poate elabora politicile de dezvoltare. În cazul în care vă eschivați
să răspundeți la acest chestionar nu vom avea o informație
complexă la nivel de țară.

„Am dreptul să nu Vă informez că fiecare persoană are obligativitatea de a participa

răspund”. la recensământ, fapt ce-l confirmă și Legea privind recensământul
populaţiei şi al locuinţelor. Chestionarele de recensământ sunt
identice pentru toate persoanele. Legea prevede chiar și amenzi
pentru oferirea datelor incomplete sau greșite.

IV.3. Cum reacţionăm în situaţiile dificile

Recenzorul trebuie să conștientizeze faptul că, se poate confrunta cu diverse situaţii dificile
atât în procesul de comunicare pentru a convinge respondenții, cât şi la completarea chestionarelor
în dependență de calitatea răspunsurilor oferite de către aceștia.
Mai jos vom prezenta exemple de situații tipice cu grad sporit de dificultate:
Persoana foloseşte un Este o situație la care recenzorul nu ar trebui să reacționeze și nici
limbaj neadecvat (cuvinte într-un caz nu va încerca să facă ore de educației interlocutorului
indecente, neacceptate în său. Scopul principal este de a completa chestionarele de
societate), ce nu recensământ. Reacția recenzorului trebuie să fie una tolerantă
corespunde normelor de pentru a depăși cu calm situația dată.
etică şi cultură.

Persoana este prea În cazul în care recenzorul observă că persoana pe care o

obosită. recenzează prezintă semne vădite de oboseală (cască, îşi ţine
capul, se sprijină, se uită des la ceas, oftează), este necesar ca
acesta să reacționeze imediat și să adreseze mai rapid întrebările
din chestionar, să încurajeze respondentul că următoarele întrebări
din acesta sunt clare și mai simple. Dacă recenzorul constată că
situația creată se menține atunci se va înțelege cu interlocutorul
său pentru o vizită repetată.

Persoana vorbeşte prea O astfel de situație reprezintă un grad mai înalt de dificultate în
mult, comentează comunicarea cu respondentul, iar recenzorul va trebui să fie mult
întrebările sau pune el mai atent la ceea ce spune și cum se adresează astfel ca să nu-l
singur întrebări. supere pe respondent. În asemenea situație recenzorul va încerca
să-l asculte cu calm pe respondent și într-o manieră diplomatică
va spune respondentului că nu vrea să-i răpească din timpul lui

114
 prețios și e necesar să revină la întrebările din chestionar:

Persoana este timidă, se Recenzorul într-un asemenea caz va fi nevoit să degajeze

fereşte, se ruşinează. atmosfera astfel ca persoana recenzată să fie predispusă să
răspundă la întrebările din chestionar. Este de dorit ca recenzorul
să zâmbească, având o abordare prietenoasă cu respondentul
astfel ca acesta să se simtă bine și să fie predispus să ofere
răspunsuri concrete la chestionar. Întrebările pot fi repetate, dacă
persoana este necomunicativă, astfel i se va oferi mai mult timp
pentru acomodare și socializare.

Persoana se gândește Într-o asemenea situație este necesar ca recenzorul să dea dovadă
prea mult la întrebări, de înțelegere și să-și păstreze calmul pentru a colecta datele și a
depăşind cu mult timpul primi un răspuns corect la toate întrebările chestionarului. În cazul
interviului. în care există o pauză mare între întrebarea citită și răspunsul
respondentului, recenzorul îl va întreba pe acesta dacă este nevoie
să repete întrebarea și o va face dacă i se va cere.

Persoana se arată Respondenții pot să reacționeze diferit la întrebările din

intimidată de întrebare chestionar. În cazul în care interlocutorul la auzul unei întrebări
sau întrebarea este una lasă capul în jos, se înroșește la față, îşi acoperă ochii cu mâna,
incomodă. pune mâna la cap și recenzorul observă aceasta, este necesar ca să
abordeze un comportament diferit prin întoarcerea privirii de la
respondent, arătând că nu este interesat de situaţia persoanei, şi va
face doar munca tehnică - de completare a chestionarului.
Totodată, recenzorul va adresa rapid următoarea întrebare din
chestionar, astfel ca interlocutorul să poată la fel de rapid să se
concentreze asupra unui alt răspuns mai puțin incomod pentru el.

Persoana este într-o stare În cazul în care recenzorul constată că interlocutorul se află într-o
neadecvată pentru stare neadecvată de a răspunde la întrebările din chestionar nu va
chestionare. realiza recenzarea. Recenzorul va stabili o vizită repetată
convenabilă persoanei ce urmează să fie recenzată pentru a fi
efectuată recenzarea.

Recenzorul se poate confrunta și cu următoarele situații de dificultăţi:

Descrierea situaţiei Acţiunile recenzorului

Nu este nimeni acasă În cazul în care recenzorul nu va găsi pe nimeni acasă va lăsa în
căsuța poștală o înștiințare cu privire la vizita recenzorului, date

115
Descrierea situaţiei
Nu vi se permite să intraţi
în apartament (casă), din
cauza fricii de a fi jefuit.
Recenzorul a intrat în locuinţă, dar:
- Locatarii sunt sub
influenţa alcoolului, sau a
altor substanţe nocive;
- Persoana ce v-a permis să
intraţi este bolnavă psihic,
agresivă, are semne că
suferă de vreo boală
infecţioasă.
- În locuință sunt persoane
cu diverse forme de
dizabilitate.
Acţiunile recenzorului
de contacte ale acestuia și posibilitatea de a fixa o dată
convenabilă pentru recenzare,
Este necesar de știut că orice persoană care urmează a fi
recenzată are dreptul de a nu primi recenzorul în casă. Motivele
acesteia pot fi diverse.
În cazul în care persoana care urmează să fie recenzată refuză
de a primi în casă recenzorul, acesta din urmă este obligat ca de
la primul contact să explice scopul vizitei sale și să convingă
gazda despre importanţa participării la recensământ prin
răspunsul la întrebări și-n afara casei (în scara blocului de
locuit, în curte, în ogradă, etc.. ).
În cazul în care nu este cooperantă gazda și insistă să fie lăsată
în pace, recenzorul îi va lăsa un pliant informativ gazdei unde
va fi indicată data vizitei efectuate, numărul de telefon al
recenzorului și al responsabilului de recensământ al
raionului/municipiului, la care poate fi contactat de către
respondent pentru a se asigura că recenzorul este o persoană
delegată la adresa acestuia.
În asemenea situație este necesar ca recenzorul să nu se expună
agresiunii ce poate să apară din partea locatarilor și să
părăsească imediat apartamentul/locuinţa.
Următorul pas care urmează să-l întreprindă un recenzor este
raportarea despre situația dată supervizorului. Este necesar ca
această adresă să fie vizitată împreună cu poliţistul de sector.
Recenzarea unui asemenea contingent de persoane necesită o
atenție deosebită în comportament și în comunicare. Este
necesar să dați dovadă de multă răbdare, dar să nu arătați că
aveți față de ei un sentiment deosebită de milă ca să nu-i
ofensați cu acesta.
În cazul în care intervievatul este o persoană care nu aude este
116
Descrierea situaţiei
- În casă are loc: o bătaie
sau, dimpotrivă, este o zi de
naştere (sărbătoare)
- Sunteţi invitat să serviţi
un ceai sau cafea în timpul
conversaţiei.
- Uşa v-a fost deschisă de
către un copil, iar adulţii
lipsesc.
- Este o înmormântare
Acţiunile recenzorului
necesar ca recenzorul să-i spună fiecare mișcare pe care o
execută. De exemplu: eu voi intra în casă dacă-mi permiteți, eu
la moment mă aflu în dreapta sau stânga dvs., mă așez pe scaun,
etc.
Dacă persoana nu aude bine e necesar ca recenzorul să
vorbească mai tare și mai rar ca interlocutorul să deslușească
convorbirea.
Recenzorul va vizita o astfel de locuință în altă zi. Este necesar
ca recenzorul să lase o înștiințare despre recensământ în care se
va regăsi și informația cu privire la data vizitei efectuate,
numărul de telefon al recenzorului la care poate fi contactat de
către respondent.
Recenzorul trebuie să conștientizeze faptul că de el depinde în
mare măsură atmosfera în care se va desfășura interviul de
recensământ. În permanență discuţiile cu respondentul ar trebui
să fie pe o tonalitate prietenoasă şi liniştită, iar discuția să fie
axată doar pe pe teme ce ţin de recensământ.
Invitaţiile de a sta la masă cu persoana ce urmează a fi
recenzată trebui să fie refuzate politicos. Recenzorul în acest
caz va invoca faptul că activează după un orar strict de
desfășurare a recensământului și că trebuie să respecte termenii
stabiliţi în contract.
Explicați prin cuvinte accesibile copilului că sunteți recenzor și
că este necesar să aveți o discuție cu o persoană matură. Lăsați
copilului o înștiințare despre recensământ în care se va regăsi și
informația cu privire la data vizitei efectuate, numărul de
telefon al recenzorului la care poate fi contactat de către
respondent.
Totodată, aduceți la cunoștință copilului să transmită
înștiințarea adultului care trebuie să ia legătura cu recenzorul.
În cazul în care aţi nimerit la o înmormântare, este primordial să
manifestaţi o atitudine corectă şi tolerantă. Trebuie să dați
dovadă de compasiune și să nu ofensaţi prin insistență oamenii
117
Descrierea situaţiei Acţiunile recenzorului

care trec prin asemenea momente neplăcute.

Recenzorul va reveni la această gospodărie. Dar, dacă este
posibil, poate stabili chiar atunci când să vină în altă zi.

Respondenţii refuză să O astfel de situație este mai complicată pentru recenzor,

participe la completarea
chestionarelor, referindu-se
la lipsa timpului liber şi la
faptul că mereu au multe de
făcut.
deoarece trebuie să pună în aplicare aptitudinile sale de
convingere a respondentului. Este necesar ca recenzorul să-i
vorbească respondentului despre importanța acestui exercițiu
național și despre importanța participării acestuia la
recensământ. Este necesar să stabiliți o vizită repetată în una din
zilele convenabile respondentului.

IV.4. Sugestii privind comportamentul personal al unui recenzor

o Fiţi pregătit! Studiați bine chestionarele și metodologia de completare a acestora
înainte de recenzare. Recenzorul are obligația să fie foarte bine documentat cu privire
la subiectul abordat. Asiguraţi-vă că aveţi toate cele necesare la Dvs.
o Stabiliţi regulile de intervievare de la bun început! Dvs. adresați întrebări şi înregistrați
în tabletă, iar persoana răspunde. Asiguraţi-vă că persoana pe care o intervievaţi
înţelege natura muncii dvs.. Informați persoana cu privire la faptul că nu există
răspunsuri corecte sau greşite în sensul completării chestionarelor. Este foarte
important de a comunica persoanei recenzate că este necesar să expună lucrurile cum
sunt în realitate, deoarece aceste informaţii vor fi prelucrate prin generalizare.
o Arătaţi interes sincer pentru munca pe care o faceţi şi timpul Dvs.! Oricât de interesat
nu aţi fi de altceva, nu adresați întrebări suplimentare, de interes personal, decât cele
care sunt în chestionare.
o Comunicarea non-verbală are o importanță deosebită în comunicarea cu interlocutorii
noștri. De multe ori acest timp de comunicare ne ajută să stabilim și să prevenim
anumite reacții ale intervievatului: nemulţumire, confuzie, indiferenţă, frică, etc. Nu
ezitați în munca dvs. să utilizați și acest tip de comunicare. Comunicaţi şi non-verbal
(prin priviri, expresia feţei, diferite gesturi şi poziţii ale corpului: înclinarea capului în
sens afirmativ, poziţionarea faţă în faţă cu vorbitorul) pentru a arăta că sunteţi atent cu
persoana.

118
o Fiţi amabil! Unele persoane intervievate au nevoie de timp pentru a se acomoda cu
prezenţa Dvs. Ajutaţi persoana să aleagă un loc, o poziție favorabilă pentru a răspunde
la chestionare.
o Folosiţi cuvinte neutre, care nu exprimă acordul sau dezacordul cu persoana (am notat,
da, bine, mai departe etc.) pentru a încuraja respondentul să vorbească şi în continuare.
o Tăcerea e de aur! În timpul interviului – în cazul când ajungeți la întrebări la care
interlocutorul Dvs. nu va fi dispus să dea răspuns, nu e necesar să insistați, dar aţi
putea privi direct în ochii interlocutorul, fără să spuneţi un cuvânt. Uneori, asemenea
atitudine funcţionează.
o Aveţi răbdare! Veți întâlni persoane care vor avea nevoie de mai mult timp pentru a vă
oferi răspunsuri la întrebări, motivul fiind diverse bariere de comunicare. Oferiţi acest
timp și fiți amabili.
o Stabiliţi contactul vizual! Important este să reușiți din start să faceți acest lucru. Un
interviu este o conversaţie și persoanele implicate trebuie să se simtă confortabil și
liber. Să-i fie respectată zona personală a fiecărui interlocutor, iar între întrebări este de
dorit ca participanții la discuție să se privească reciproc.
o Acceptaţi orice persoană! Aveți o poziţie tolerantă, empatică, pozitivă, lipsită de ironie
sau agresivitate.
o Citiţi întrebările exact aşa cum sunt scrise în chestionare! Adresați întrebările în
ordinea din chestionare, iar prin tonalitatea vocii încercați să transmiteți
interlocutorului siguranţă şi încredere. Citiţi expresiv, fiţi auzit.
o Reţineţi! Prima impresie contează! Nu veţi avea o altă şansă să demonstraţi contrariul.
Purtaţi îmbrăcăminte potrivită, fiţi îngrijit, vorbiţi cult şi manifestaţi un comportament
adecvat!
o Nu uitaţi să mulţumiţi interlocutorul pentru timpul acordat şi pentru datele furnizate la
completarea chestionarelor.

119
ANEXE

I. Întrebări generale despre recensământ16

1. Ce este Recensământul Populației și Locuințelor?

Recensământul este un exercițiu statistic de o mare amploare națională care se desfășoară pe
întreg teritoriul țării o dată la 10 ani și a cărui scop este numărarea populației țării, împreună cu o
serie de caracteristici demografice și socio-economice ai acesteia, care pot fi obținute doar în cadrul
recensământului, de ex. aspectele etnice ș.a.

2. De ce este important recensământul?

Datele obținute la recensământ sunt necesare pentru estimarea anuală a numărului populației
pentru următorul deceniu, și producerea de statistici de recensământ, care contribuie la elaborarea
corectă a politicilor publice naționale și locale, pentru desfășurarea eficientă a activităților
administrative sau a celor de cercetare, pentru dezvoltarea umană a țării. Deoarece, doar în cazul
recensământului putem obține statistici despre situația reală privind structura demografică și socio-
economică a populației, gospodării, fond locativ, condiții de locuit.
Politicile publice se referă la schimbările care se doresc a fi făcute în domenii de importanță
vitală pentru oameni, precum sănătatea, educația, protecția socială, asigurare financiară, siguranță
economică etc.

3. Când va avea loc recensământul la noi în țară?

În Republica Moldova recensământul populației și locuințelor este preconizat spre
desfășurare în trimestrul doi al anului 2024 și se va încadra în runda mondială 2020 a
recensămintelor populației și locuințelor, care este deschisă pentru perioada anilor 2015-2024.
Ultimul recensământ al populației și locuințelor a fost organizat la noi în țară în 2014, iar în 2004
Republica Moldova a desfășurat primul său recensământ al populației, ca și țară independentă.

4. Este obligatoriu să particip la recensământ?

Da. Mai întâi de toate, participarea la recensământ este o îndatorire a noastră, a fiecăruia, ca
și cetățeni ai acestei țări și membri ai comunităților în care trăim. Pentru a prospera și a ne dezvolta
localitățile avem nevoie să cunoaștem situația de facto și să intervenim corespunzător. De aceea
participarea la recensământ prin oferirea răspunsurilor corecte la chestionarele de recenzare este
obligatorie.
Obligativitatea participării la recensământ este stipulată și în Legea 231/2022 privind
recensământul populației și locuințelor. Dacă nu putem măsura nu putem îmbunătăți, datele
statistice de la recensământ permit identificarea corectă a problemelor cu care ne confruntăm și
respectiv prioritizarea resurselor pentru a fi soluționate.
16
https://statistica.gov.md/ro/recensamantul-populatiei-si-al-locuintelor-2024-9940.html
120
 5. Cum va influența recensământul bunăstarea oamenilor?
Un recensământ realizat cu succes va avea un impact nu imediat, efectele acestuia se vor
vedea în viitorul apropiat. Este de înțeles acest lucru, deoarece beneficiile directe ale
recensământului se vor regăsi în timp în acțiuni precum distribuirea corectă și eficientă a fondurilor
bugetare pentru diferite scopuri concrete și specifice pentru asigurarea dezvoltării comunităților și a
țării în general, sau abordarea corespunzătoare a problemelor cu care se confruntă anumite regiuni
sau localități. Un exemplu elocvent în acest sens ar fi asigurarea cu apă și canalizare a localităților.
Sau asigurarea eficientă cu resurse energetice (curent, gaze) a țării, precum și oportunitățile de
creare de locuri de muncă pentru potențialul forței de muncă din cadrul unei comunități, dar și alte
exemple de acest fel. În fiecare caz este important să știm ce?, unde?, cât?, când? ca să reușim
îmbunătățirea situației.

6. Ce s-ar întâmpla dacă recensământul nu ar avea loc?

În acest caz, la baza deciziilor luate de către toți factorii de decizie, începând cu cele mai
importante instituții în stat până la mici antreprenori și organizații, vor sta date neactualizate care nu
prezintă cum stau lucrurile în realitate. Acest fapt ar însemna ca fondurile bugetare nu sunt
direcționate acolo unde este cea mai mare nevoie de ele. De asemenea foarte important este că nu
vom avea o imagine clară despre accesul populației la serviciile de sănătate, educație, protecție
socială și altele. La fel, nu vom cunoaște situația de ansamblu privind fondul locativ și condițiile de
locuit - lucru foarte important pentru a produce schimbările mult așteptate. Într-un cuvânt,
nerealizarea recensământului ar prejudicia șansa noastră comună de a îmbunătăți corespunzător
condițiile de viață a oamenilor.

7. Cum va avea loc recenzarea?

În cadrul recensământului din 2024 va fi aplicată metoda interviului față în față prin vizita
recenzorului la domiciliu. Recenzorul va înregistra electronic datele oferite de către persoană,
utilizând ca și dispozitiv electronic - tableta. Această metodă numită pe scurt CAPI (abrevierea din
engleză - computer assisted personal interviewing - interviu personal asistat de computer) este o
alternativă modernă a tradiționalei colectări de date statistice pe hârtie și este pe larg utilizată în
practica statistică din multe țări.

8. De ce este importantă efectuarea recenzării la reședința obișnuită a persoanei?

În cadrul recensământului din 2024 va fi aplicată metoda interviului față în față prin primirea vizitei
recenzorului la domiciliu. Acesta este primul recensământ în care recenzarea va fi efectuată utilizând
metoda CAPI (interviu personal asistat de computer), cu suportul tehnologiilor GIS (sistem
informațional geografic). Tehnologiile GIS vor permite stabilirea legăturii între persoanele recenzate
și locația geografică a locuinței, fapt ce va permite diseminarea datelor pe arii mai mici decât
localitatea. Aceasta va oferi posibilități enorme de planificare atât pentru instituțiile statului, cât și
pentru mediul de afaceri (de exemplu, se va cunoaște câți copii locuiesc într-o anumită zonă pentru
planificarea de școli, grădinițe; în ce zonă a orașului este concentrată populația pentru planificarea
121
transportului public etc.). De asemenea, în combinație cu alte date geografice se va putea determina
numărul persoanelor supuse anumitor riscuri naturale (ex. inundații, alunecări de teren etc.).

9. Ce fac dacă locuiesc în mod obișnuit la altă adresă decât reședința/domiciliul din
buletinul de identitate?
În cadrul recensământului persoanele se vor recenza la adresa unde locuiesc de facto în mod obișnuit
și nu la adresa înscrisă în actul de identitate. Acesta este un motiv în plus, de ce persoanele trebuie
recenzate la domiciliu și nu în alte locații.

10. Ne vom putea autorecenza prin intermediul unei aplicații web?

Nu. La recensământul din 2024 va fi posibil de completat chestionarul doar prin metoda
interviului față în față prin primirea vizitei recenzorului la domiciliu.

11. Diaspora va fi recenzată?

La recensământ se vor colecta date despre toate persoanele care locuiesc în țară, inclusiv cele
plecate peste hotare (doar cu un număr mai mic de întrebări), dar la etapa de prelucrare a datelor se
vor filtra persoanele care nu sunt rezidente la momentul recensământului. Toate caracteristicile
demografice și socio-economice se vor produce cu privire la populația rezidentă (care au trăit aici
preponderent în ultimele 12 luni indiferent de absențele temporare (în scopul recreării, vacanței,
vizitelor la rude și prieteni, afacerilor, tratamentului medical, pelerinajelor religioase etc.).
Despre persoanele plecate peste hotare se vor colecta date de la membrii gospodăriei rămași
în țară.

12. Vor fi protejate datele personale la recensământ?

Da, cu siguranță! Datele care vor fi oferite de cetățeni pentru completarea chestionarului de
recenzare vor fi utilizate doar sub formă generalizată în scopuri statistice. BNS se conduce după cele
mai bune practici europene de siguranță și confidențialitate, fiind certificat în acest sens. Datele
obținute de la cetățeni sunt anonimizate și/sau pseudonimizate, astfel încât nimeni să nu poată fi
identificat.
Tehnic vorbind, în cadrul înregistrării datelor în formularul electronic prin interviu efectuat
de un recenzor, numărul de identificare de stat (IDNP) este criptat imediat ce intră în sistem pe
tableta, iar stocarea în baza de date a recensământului se face utilizând un identificator statistic
(rezultat prin aplicarea unui algoritm de criptare asupra IDNP).

13. Ce este recensământ de probă și de ce este nevoie de el?

Recensământul de probă se organizează înaintea perioadei de desfășurare a unui recensământ
propriu-zis pentru a testa toate procedurile de recensământ în condiții de teren: instrumentarul de
lucru, procesul de colectare a datelor, conținutul chestionarelor, cartografierea locuințelor etc. Un
recensământ de probă este o desfășurare a întregii operațiuni de recensământ la o scară mai mică,
folosind un număr limitat de persoane și sectoare de recensământ în condiții diverse.

122
 Acesta este important anume pentru faptul de a vedea care sunt lacunele, unde sunt probleme
pentru a fi preîntâmpinate și evitate în cadrului recensământului. Spre deosebire de recensământul
propriu-zis care are loc pe întreg teritoriul țării, recensământul de probă este organizat doar în cadrul
a câtorva localități sau părți ale localităților special selectate.

14. Când vom afla rezultatele recensământului?

Rezultatele provizorii ale recensământului populației și locuințelor 2024 (numărul
persoanelor recenzate pe sexe, medii și în profil teritorial) vor fi făcute publice până la 31
decembrie 2024. Rezultatele definitive vor fi publicate pe pagina web a BNS până la 31 decembrie
2026.

15. Unde pot să aflu mersul pregătirilor pentru desfășurarea recensământului din
2024?
Mai multe detalii și noutăți privind desfășurarea RPL 2024 puteți vedea pe pagina web
oficială a Biroului Național de Statistică, rubrica de pe prima pagină „Recensământul Populației și
Locuințelor 2024”: https://statistica.gov.md/ro/rpl-2024-9940.html.

16. Din ce surse va fi organizat recensământul?

Asigurarea financiară a acțiunilor de organizare și efectuare a recensământului populației și
locuințelor din Republica Moldova în anul 2024 se va realiza de către instituțiile implicate din
mijloacele prevăzute în legea bugetară anuală (bugetul de stat), precum și cu suportul Delegației
Uniunii Europene, UNFPA, UNICEF și a altor parteneri.

II. Întrebări privind recensământul de probă

17. Ce este recensământul de probă?

Recensământul de probă este un exercițiu de testare prealabilă a recensământului propriu zis
la o scară mai mică, pentru aceasta fiind selectate câteva localități unde se va desfășura.

18. Care este scopul recensământului de probă?

Recensământul de probă are drept scop verificarea tuturor activităților/procedurilor de
recensământ: metodologia recensământului, conținutul chestionarelor de recensământ, instruirea
personalului temporar de recensământ, măsurile organizatorice, procesul tehnologic de prelucrare a
datelor, măsurile de protecție a datelor individuale și altele.

19. De ce este necesar a efectua recensământul de probă?

Este foarte necesar a efectua recensământul de probă pentru a vedea gradul de pregătire
pentru efectuarea unui recensământ al populației și locuințelor de bază. Pentru a depista care sunt
problemele și obstacolele în desfășurarea cu succes a recensământului de bază, pentru care sunt

123
implicate resurse umane și financiare foarte mari, iar rezultatele unui recensământ, este bine
cunoscut, sunt cheia succesului și a dezvoltării comunităților și a întregii țări.

20. Când va avea loc recensământul de probă pentru recensământul populației și

locuințelor din 2024?
Recensământul de probă pentru recensământul populației și locuințelor din 2024 în
Republica Moldova va avea loc în perioada 28 august – 27 septembrie 2023 doar în localitățile
selectate.

21. Cine organizează recensământul de probă?

Recensământul de probă este coordonat de către Comisia Națională a Recensământului
Populației, instituită din toate instituțiile publice cu atribuții nemijlocite în oferirea suportului pentru
organizarea și efectuarea recensământului, Biroul Național de Statistică fiind responsabil de
pregătirea, desfășurarea, monitorizarea activităților necesare efectuării recensământului și de
diseminarea rezultatelor.

22. Recensământul de probă se face în toată țara?

Nu. Recensământul de probă se face într-un număr foarte mic de localități din țară, special
selectate pentru aceasta.

23. Ce localități vor fi cuprinse la recensământul de probă?

Recensământul de probă se va efectua doar în 11 localități din țară. Acestea sunt: mun.
Chișinău (unele părți ale sectoarelor Ciocana, Centru, Râșcani, Botanica și s. Colonița), satul
Varnița din raionul Anenii-Noi, satul Butuceni din raionul Orhei, mun. Bălți, satul Glinjeni din
raionul Fălești, mun. Soroca, satul Crihana Veche din raionul Cahul, satul Copanca din raionul
Căușeni, mun. Comrat și or. Taraclia.

24. De ce în localitatea mea nu se face recensământul de probă?

Recensământul de probă se face doar într-un număr limitat de localități, selectate după
principii metodologice clare utilizate de către toate țările în efectuarea unor astfel de exerciții. De
acest fapt depinde dacă localitatea dumneavoastră a nimerit sau nu în eșantion.

25. La recensământul de probă participă toți locuitorii din sectoarele localităților

selectate?
Da. La recensământul de probă, la fel precum la recensământul propriu-zis, participă toți
locuitorii din sectoarele localităților selectate.

26. Cum va avea loc recenzarea?

Colectarea datelor individuale despre o persoană, o locuință și/sau o gospodărie casnică se
face cu participarea directă a persoanei sau a gospodăriei respective, utilizând datele individuale
expuse de către cei recenzați. Procesul de recenzare este efectuat de către recenzor, persoana
124
angajată temporar și instruită pentru efectuarea recensământului. Acesta vă va vizita la domiciliu, iar
în cazul în care nu vă găsește acasă, va lăsa o înștiințare un pentru a coordona ziua și ora când
sunteți disponibili pentru a fi recenzați. Înregistrarea răspunsurilor dumneavoastră se va face pe
tabletă.

27. La recensământul de probă vor fi adresate aceleași întrebări care vor fi și la

recensământul populației și locuințelor din 2024?
Da. La recensământul de probă vor fi colectate informații cu privire la tematicile
recensământului de bază, precum:
a) caracteristicile demografice și sociale ale populației, inclusiv cele etno-culturale și
educaționale;
b) caracteristicile geografice și migraționale ale populației;
c) caracteristicile economice ale populației, inclusiv privind activitatea agricolă a acesteia;
d) condițiile de locuit ale populației;
e) caracteristicile gospodăriilor casnice și ale nucleelor familiale;
f) caracteristicile clădirilor și locuințelor.
De menționat că, urmare recensământului de probă pot fi admise unele mici modificări ale
chestionarului.

28. Cei care participă la recensământul de probă din 2023 sunt obligați să participe și la
recensământul propriu-zis din 2024?
Da. Participarea la recensământul de probă, care este o testare, nu vă scutește de
obligativitatea de a participa și la recensământul propriu-zis. Deoarece, urmare a recensământului de
probă s-ar putea să fie efectuate unele modificări de îmbunătățire, inclusiv în chestionare. De
asemenea, până în momentul desfășurării recensământului s-ar putea schimba și componența
gospodăriei (plecarea sau sosirea persoanelor).

29. Pentru ce sunt utilizate rezultatele recensământului de probă?

Rezultatele recensământului de probă sunt utilizate la ajustarea metodologiei
recensământului, inclusiv a conținutului chestionarelor și instrumentarului de recensământ, a
modului de organizare și efectuare a recensământului, a infrastructurii tehnice și aplicațiilor
informatice, precum și la ajustarea calculelor pentru definitivarea bugetului recensământului.

III. Întrebări privind activitatea recenzorilor

30. Cine sunt recenzorii?

Recenzorii sunt persoanele temporar angajate la recensământ în atribuția cărora intră
colectarea în cadrul interviului față în față a datelor individuale de la populație prin înregistrarea
răspunsurilor oferite la întrebările chestionarelor de recensământ.

125
 31. Cum are loc recrutarea recenzorilor?
Recrutarea personalului temporar de recensământ (a recenzorilor) se face de către Biroul
Național de Statistică prin intermediul oficiilor teritoriale de statistică din fiecare raion/municipiu.
De asemenea, încheierea contractelor pentru serviciile de recenzare reprezintă sarcini care revin
Biroului Național de Statistică.
Comisiile teritoriale pentru recensământul populației și locuințelor din 2024 acordă suportul
necesar Biroului Național de Statistică la recrutarea personalului temporar de recensământ.

32. Unde vor fi făcute anunțurile privind recrutarea recenzorilor?

Anunțurile privind recrutarea recenzorilor sunt făcute publice de către oficiile teritoriale de
statistică/centrele regionale de statistică. De asemenea, pe pagina web oficială a Biroului Național de
Statistică www.statistica.gov.md vor fi plasate anunțuri privind recrutarea, precum și pe conturile
Biroului de pe rețelele sociale.

33. Cum pot deveni recenzor?

Pentru a activa temporar pe perioada recensământului în calitate de recenzor este necesar să
depuneți o cerere de angajare la oficiul teritorial pentru statistică din raionul/municipiul unde locuiți.
Pentru mai multe informații privind procesul de recrutare la recensământ, apelați la oficiile
teritoriale de statistică/centrele regionale de statistică:
● Centrul regional pentru statistică mun. Chișinău

● Centrul regional pentru statistică Nord

● Centrul regional pentru statistică Centru

● Centrul regional pentru statistică Sud

34. Pentru a fi recenzor trebuie să am studii superioare?

Nu este obligatoriu. Personalul de recensământ este selectat din rândul locuitorilor din
comunități. Acești pot fi angajați din primării, consilii, instituții deconcentrate, personal didactic,
specialiști în economie, agricultură, servicii sociale și în alte domenii. De asemenea, recenzorii pot fi
angajați și din rândul pensionarilor, al studenților și al altor categorii de persoane cu pregătire
corespunzătoare, având cel puțin studii medii absolvite. Totuși, dat fiind faptul că datele vor fi
colectate în format electronic, potențialii candidați trebuie să dea dovadă de cunoștințe minime de
mânuire a tabletelor sau utilizare a telefoanelor mobile smart.

35. Pentru comunitățile de minorități etnice se angajează recenzori din rândul lor?
Recrutarea recenzorilor se va face în baza cererilor parvenite de la persoanele din fiecare
localitate. Cu toate acestea, antrenarea cetățenilor aparținând minorităților etnice ar facilita, într-o
oarecare măsură, activitățile de recenzare în teren.
126
 36. Studenții pot fi recenzori?
Da. Studenții pot activa în calitate de recenzori, iar acest fapt nu va încurca procesul de studii
în care sunt antrenați la moment, deoarece recenzarea o pot face și în afara orelor de studiu. Mai
mult ca atât, studenții pot deveni o forță activă în cadrul recensământului și sunt îndemnați să se
implice.

37. Pot fi recenzor dacă activez cu program deplin într-o organizație/autoritate?

Da. Activitatea în calitate de recenzor poate fi efectuată în afara orelor de lucru și în zilele de
odihnă.

38. Recenzorii au program fix?

Nu. Executarea atribuțiilor și a sarcinilor recenzorilor nu ține de un program fix.

39. Ce fac recenzorii?

Recenzorii efectuează interviuri față în față cu locuitorii din sectoarele localității de care sunt
responsabili, pentru colectarea datelor individuale de la populație, înregistrând electronic (pe tablete)
răspunsurile oferite de cetățeni la întrebările chestionarelor de recensământ.

40. Câte locuințe revin fiecărui recenzor?

Fiecare persoană angajată în calitate de recenzor la recensământ are în atribuția sa colectarea
informațiilor din cca 190 locuințe.

41. Cum sunt remunerați recenzorii?

Suma privind remunerarea recenzorilor va fi specificată în contractele privind prestarea
serviciilor. Aceasta depinde de volumul de lucru al recenzorului, fiind bazată pe numărul de
chestionare completate.

IV. Întrebări privind procesul de recenzare

42. Poate un alt membru al familiei să răspundă în locul meu la întrebările din
chestionarele de recensământ?
La recensământ se permite ca un membru adult să ofere răspunsuri și despre alți membri ai
gospodăriei, de ex. soțul despre soție și invers (desigur dacă cunoaște răspunsurile la întrebări). La
chestionarul de recensământ privind locuința răspunde capul familiei, iar în lipsa acestuia – o altă
persoană din familie.

43. Cine răspunde în locul copiilor?

127
 Informațiile despre copii sunt furnizate de către părinți sau persoanele adulte în grija cărora
este la moment copilul.

44. Cum vor fi recenzați copiii care se află în custodie comună și își petrec timpul în
mod egal la fiecare părinte?
În cazul copiilor care locuiesc alternativ în două locuri de reședință, se ia în considerare
reședința în care și-au petrecut cel mai mult timp. Dacă perioada de timp este egală, atunci reședința
luată în considerare este cea la care copiii și-au petrecut ziua de referință la recensământ, în cazul
recensământului de probă din 2023 această zi este 28 august 2023.

45. Dacă sunt în perioada desfășurării recensământului în afara țării, cum voi fi
recenzat?
Cetățenii Republicii Moldova care se află pe durata recensământului în afara hotarelor țării
urmează să fie recenzați în locuința de unde au plecat, membrul/ii gospodăriei rămas în țară urmează
să ofere informații recenzorului. Dacă locuia de unul singur înainte de a pleca peste hotare, fie că
recenzorul va completa întrebările de bază din chestionar (nume, prenume, vârstă, sex etc) de la
vecini, administrația publică locală sau administratorii blocurilor de locuit. Precizăm că în
chestionar este întrebarea ”Cine oferă răspuns la întrebări” și respectiv în acest caz va fi indicată altă
persoană.

46. În situația în care nu sunt acasă/în țară în perioada în care are loc recensământul,
risc vreo amendă?
Participarea la recensământ este obligatorie conform legislației în vigoare. În cazul în care
sunteți peste hotare mai puțin de 12 luni și vă aflați peste hotare pe durata recensământului, este bine
să luați legătura cu oficiul teritorial de statistică din raionul unde locuiți, pentru a clarifica
modalitatea prin care puteți fi recenzat.

47. Cetățenii străini aflați pe teritoriul țării au obligația de a participa la recensământ?

Da, cu condiția să locuiască pe teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de cel puțin
12 luni.

48. Domiciliul meu este diferit de viza de reședință, unde voi fi recenzat?
În acest caz urmează să primiți vizita recenzorului la locuința la care vă veți afla în acel
moment Veți fi recenzat unde locuiți de facto.

49. Dacă dețin mai multe locuințe, unde sunt recenzat?

Persoanele care dețin mai multe locuințe vor fi recenzate la locuința care reprezintă reședința
obișnuită a persoanei. Dacă o locuință este ocupată, vor răspunde la recensământ cei care locuiesc
efectiv acolo (chiriași etc.).

128
 50. Persoanele care stau în chirie trebuie să furnizeze informații despre această
locuință?
Da. Informațiile vor viza detalii generale pe care le dețineți despre această locuință: adresă,
bloc, etaj, număr camere etc.

51. Dacă mă aflu în Republica Moldova în perioada recensământului, dar locuiesc peste
hotare, voi fi recenzat?
Da, doar cu un număr mai mic de întrebări.
52. Trebuie să declarăm informații despre membrii familiei care locuiesc peste hotare?
Da, doar cu un număr mai mic de întrebări.

53. Pot completa chestionarul pentru altcineva?

Doar în ultimă instanță, prin interviurile proxy, o persoană poate oferi recenzorului, pe
propria răspundere, informații corecte și complete despre o altă persoană care nu poate participa la
recensământ. Interviurile proxy (metodă de colectare a datelor care indică posibilitatea de preluare a
datelor unei persoane/gospodării de la altă persoană) se realizează doar în cazuri excepționale și doar
dacă recenzorul nu a putut contacta în prealabil persoana ce trebuie recenzată. Informațiile în cazul
interviului proxy pot fi oferite doar de către membrii gospodăriei sau, în lipsa acestora, de către
vecini sau administratori de bloc.

54. Din anumite motive nu pot primi recenzorul acasă. Cum procedez?
În acest caz veți conveni cu recenzorul data și locul unde vă puteți întâlni pentru a răspunde
și completa chestionarul de recensământ, cu o singură condiție – ca locul prestabilit să fie cât mai
aproape de casă: la bloc interviul poate fi în scara blocului, la casă pe pământ – la poartă. În caz
contrat nimeni nu va putea garanta că persoana locuiește în locuința respectivă și ar fi și o provocare
de a localiza locuința în spațiu, iar aplicația din tableta recenzorului ar arăta eroare.

55. Dacă nu vine recenzorul la mine, dar e ultima săptămână de recensământ, ce pot să
fac?
În acest caz vă îndemnăm să sesizați Biroul Național de Statistică sau oficiul teritorial de
statistică din raionul unde locuiți pentru a trimite recenzorul în vizită la dumneavoastră.

56. Pot verifica ce a înregistrat pe tabletă recenzorul?

Da. Sunteți în drept să vedeți ce a înregistrat recenzorul pe tabletă în baza răspunsurilor pe
care le-ați oferit. Dacă unele răspunsuri considerați că nu au fost corect înscrise, le corectați
împreună.

57. Recenzorii vor avea anumite semne distinctive?

Da. Recenzorii sunt autorizați prin legitimații corespunzătoare, cu care se vor legitima când
vor veni la domiciliu. De asemenea, pentru a fi distinși, aceștia vor purta chipiuri sau maiouri
speciale cu însemnele recensământului, vor avea la ei genți speciale și tablete cu logoul
129
recensământului în care vor înregistra răspunsurile pe care le oferiți. De asemenea, puteți suna la nr.
de telefon 800 800 244 pentru a verifica dacă recenzorul este angajat la BNS.

58. Cât durează, ca timp, să fiu recenzat de către un recenzor?

Durata activității de recenzare față în față depinde de numărul de secțiuni ale chestionarului
la care fiecare persoană trebuie să răspundă. Acest număr poate fi diferit în funcție de caracteristicile
socio-demografice și economice ale fiecărei persoane (care dau număr diferit de întrebări la care o
persoană trebuie să răspundă).

V. Chestionarele de recensământ

59. Câte chestionare de recensământ va trebui de completat?

La Recensământul populației și locuințelor din 2024 vor fi 3 chestionare de recensământ:
- “Chestionar clădire și locuință” (1CL), care se utilizează pentru colectarea datelor
despre clădire, locuința și gospodăria
- „Chestionar spațiu colectiv de locuit” (2 SCL), care se completează pentru fiecare bloc
locativ al spațiului colectiv de locuit.
- „Chestionar persoană” (3P), care se completează pentru fiecare persoană din
gospodărie, înscrisă în lista membrilor gospodăriei.

60. Întrebările din chestionar sunt toate obligatorii?

Chestionarul de recensământ trebuie completat în întregime. Nu există întrebări opționale. În
funcție de situația fiecăruia, chestionarul poate să difere ca mărime. Navigarea prin chestionarul de
recensământ urmează anumite reguli, care trebuie urmate pentru a răspunde numai la întrebările
corespunzătoare propriei situații socio-demografice și economice.

61. Chestionarul de recensământ este disponibil și în altă limbă decât româna?

Da. Putem să alegeți limba în care veți răspunde și completa datele pentru recensământ.
Chestionarele de recensământ sunt disponibile în română și rusă. Pentru comoditate acestea vor fi
traduse și în alte limbi precum romă, găgăuză, bulgară, engleză.

62. Dacă am constatat că am oferit răspunsuri greșite sau incomplete la unul sau mai
multe câmpuri, pot reveni la acele întrebări?
Da. Puteți reveni la unele întrebări, doar dacă informația din chestionarul completat nu a fost
transmis încă în sistem. Este recomandat să verificați datele alături de recenzor și să-i comunicați
eventualele câmpuri lipsă sau informațiile introduse greșit.

63. Ce unitate de observare are acest recensământ?

Unitățile de observare pentru populație sunt gospodăria și persoana. Unitățile de observare
pentru locuințe sunt clădirea și locuința.

130
 64. Ce înseamnă „reședința obișnuită”?
Reședința obișnuită înseamnă locul în care o persoană își petrece în mod normal perioada de
odihnă zilnică, independent de absențele temporare în scopul recreerii, al vacanței, al vizitelor la
prieteni și rude, al afacerilor, al tratamentului medical sau al pelerinajelor religioase. Este
considerată reședință obișnuită cea la care se locuiește neîntrerupt, indiferent de absențe temporare,
cu cel puțin 12 luni înainte de data de referință (28 august 2023 , în cazul de față) sau cea la care se
manifestă intenția de a rămâne cel puțin 12 luni.

65. Ce întrebări vor fi puse la recensământ?

Chestionarele de recensământ sunt disponibile pe pagina web a recensământului:
https://statistica.gov.md/ro/chestionare-de-recensamant-10011_60363.html
În linii generale, “Chestionar clădire și locuință” (1CL), conține întrebări despre:
-clădirea în care este situată locuința;
-locuință;
-gospodărie;
-activitatea agricolă a gospodăriei (unde este relevant);
-membrii gospodăriei, inclusiv persoanele temporar absente sau prezente și străine.
„Chestionar spațiu colectiv de locuit” (2 SCL), care se completează pentru fiecare bloc
locativ al spațiului colectiv de locuit (în cazul în care spațiul colectiv dat are mai multe blocuri
locative), care va cuprinde date despre:
-clădirea în care este amplasat spațiul colectiv de locuit;
-dotările spațiului colectiv de locuit;
-persoanele care locuiesc în spațiul colectiv de locuit.
În spațiile colective de locuit, unde sunt încăperi ocupate de gospodării casnice /familii
(exemplu: familiile profesorilor, personalului administrativ sau a studenților căsătoriți), aceste
încăperi sunt considerate locuințe și se vor înregistra în chestionare 1CL.
„Chestionar persoană” (3P), care se completează pentru fiecare persoană din gospodărie,
înscrisă în lista membrilor gospodăriei (care locuiesc de obicei în locuința data) din chestionarul
1CL, în aceeași ordine din listă, prin intervievarea fiecărei persoane. Acesta conține întrebări privind
aspectele de gen, vârstă, limbă, religie, domiciliu, starea civilă, nivelul de educație, statut
ocupațional ș.a.

66. Va trebui să furnizez date despre cardurile bancare?

Nu. În cadrul recensământului, Biroul Național de Statistică și entitățile antrenate în
desfășurarea RPL2024 nu vor cere informații confidențiale precum datele cardurilor bancare, averea
sau veniturile realizate, istoric medical sau afilieri și simpatii politice. Chestionarele de recensământ
cuprind întrebări care nu afectează nici o categorie de persoane.

67. Voi fi întrebat de avere, câștiguri, impozite, datorii, colecții, moșteniri, conturi,
firme, bunuri?
131
 Nu. Recensământul nu solicită astfel de date.

68. Voi fi întrebat de valoarea imobilelor sau a terenurilor?

Nu. La recensământ nu sunt colectate date despre valoarea imobilelor, terenurilor sau a altor
bunuri aflate în posesia persoanei recenzate sau a familiei.

69. Pot să nu declar genul sau să aleg opțiunea non-binar?

Nu. RPL 2024 nu prevede posibilitatea de a alege o a treia opțiune.

VI. Furnizarea datelor greșite sau incomplete

70. Pot fi amendat dacă voi refuza recenzarea?

Participarea la recensământ este obligatorie și acest fapt este stipulat în Legea cu privire la
recensământul populației și locuințelor https://www.legis.md/cautare/getResults?
doc_id=132974&lang=ro. Recensământul este o datorie a fiecărui cetățean și este în beneficiul
tuturor. Cooperarea fiecărui cetățean este esențială pentru buna desfășurare a recensământului.
Prin urmare, refuzul de a oferi informații sau furnizarea de date incomplete sau eronate în
cadrul procesului de recenzare constituie contravenții care pot fi sancționate cu amendă de 4 mii lei.
Cu toate acestea, este bine ca fiecare dintre noi să înțelegem faptul că a participa la recensământ este
o îndatorire civică, o responsabilitate față de comunitatea în care trăim.

71. Pot alege să nu răspund la o întrebare?

Întrebările privind etnia/naționalitatea, limba si religia sunt opționale și respectiv
respondentul poate să aleagă de a răspunde sau nu. Restul întrebărilor cuprinse în chestionarele de
recensământ trebuie să fie completate corespunzător cu situația particulară a fiecărei persoane.
Chestionarul cuprinde întrebări care nu afectează nici o categorie de persoane, fiind preîntâmpinate,
la modul general, motivele pentru care o persoană ar putea să refuze să răspundă la una sau mai
multe întrebări din chestionarele RPL2024. Furnizarea de informații incomplete sau incorecte
reprezintă o contravenție. Totodată, protecția și confidențialitatea datelor este asigurată prin lege.

72. Pot fi amendat dacă ofer răspunsuri incomplete?

Da. Răspunsurile incomplete pot afecta calitatea datelor, mai ales în cazul anumitor câmpuri
de completare care necesită o precizie mai mare. Astfel, abaterile evidente și/sau repetate pot fi
sancționate cu amendă de 4 mii lei.

73. Ce se întâmplă dacă furnizez informații greșite?

Refuzul de a oferi informații sau furnizarea de date incomplete sau eronate în cadrul
procesului de recenzare constituie contravenții care pot fi sancționate cu amendă de 4 mii lei.
Oferirea de răspunsuri false influențează exactitatea datelor statistice și implicit contribuția celorlalți

132
 cetățeni care și-au adus contribuția corectă la recensământ. Dacă ne dorim politici de care să
beneficieze comunitatea noastră, atunci și noi trebuie să oferim informații reale și complete.

VII. Confidențialitatea și siguranța datelor personale

74. Este asigurată confidențialitatea datelor personale la recensământ?

Da. Confidențialitatea datelor personale la recensământ este prevăzută în legislația națională
pentru recensământ (Legea Nr. 231 din 28-07-2022). În plus, la angajare, fiecare recenzor va semna
o declarație de confidențialitate.

75. Recenzarea față în față în prezența unui recenzor se înregistrează video sau audio?

Nu. Relația dintre recenzor și recenzat este una total confidențială. Nu se fac înregistrări
video sau audio.

76. De ce se solicită IDNP-ul fiecărei persoane recenzate?

În cadrul recensământului IDNP se va solicita pentru ca BNS să poată uni pe viitor datele de
la recensământ cu alte registre precum Registrul Populației, astfel încât viitoarele recensăminte să
fie efectuate prin registre, fără a merge în teren. Pentru a putea realiza legătura între aceste surse este
nevoie de un cod de identificare unic pentru fiecare persoană și acesta este Numărul de identificare
de stat (IDNP). Utilizarea acestuia permite și eliminarea posibilității ca o persoană să fie recenzată
de mai multe ori, fapt ce asigură un grad mai mare de corectitudine a rezultatelor.

77. Pot fi identificat după ce am răspuns la chestionarele de recensământ?

Nu. IDNP (Numărul de identificare de stat) sunt înlocuite, printr-un proces ireversibil, în
urma recenzării de către coduri generate în scop statistic (identificatori statistici unici) pentru a
elimina complet posibilitatea identificării persoanelor recenzate.

78. Unde se stochează datele de pe tablete?

Datele înregistrate cu ajutorul tabletei în chestionarele electronice sunt transmise către
servere imediat ce se termină de completat fiecare chestionar, pe tabletă nefiind stocat nici un
chestionar.

79. Ce se întâmplă dacă dispare conexiunea la internet?

În cazul în care conexiunea la internet este slabă și transmisia nu se poate face pentru o
perioadă limitată de timp, datele stocate în memoria tabletei sunt criptate astfel încât să nu poată fi
citite de nicio altă entitate decât BNS. Datele cetățenilor sunt anonimizate și sunt prelucrate doar în
scopuri statistice și în conformitate cu practicile etice de confidențialitate și protecție a datelor.

133
 80. Pot fi modificate datele de pe tablete?
Datele înregistrate de către recenzor pe tablete pot fi modificate doar de către acesta, doar la
cererea persoanei recenzate (dacă a considerat că ceva nu a spus corect sau complet) și doar în
timpul recenzării (înainte de a fi trimise imediat prin sistem securizat către bazele de date).

81. Cum vor fi respectate regulile privind protecția datelor cu caracter personal în
timpul recensământului din 2024?
BNS a obținut certificare internațională privind protecția datelor cu caracter personal și va
aplica și la recensământ norme de protecție a datelor cu caracter personal în care sunt descrise
mecanismele și mijloacele de prelucrare, precum și măsurile tehnice și organizatorice pentru
stocarea datelor în condiții de siguranță și confidențialitate.

82. Ce se întâmplă după recensământ cu informațiile obținute în urma completării

chestionarelor?
După finalizarea activității de colectare, datele se anonimizează, adică se aplică o procedură
prin care nu se mai poate determina de la ce persoană provin datele individuale. Toate informațiile
colectate sunt folosite exclusiv în scopuri statistice pentru producerea de indicatori statistici care se
obțin prin generalizarea datelor individuale pe diferite caracteristici ale populației (sex, vârstă, starea
civilă, nivelul de educație, etnie, limba maternă, ocupația etc.).

83. Pot ajunge informațiile obținute în urma completării chestionarelor după

recensământ la Poliție sau Serviciul Fiscal?
Nu. Rezultatele recensământului pot fi folosite doar în scopuri statistice pentru a produce
date statistice.

84. Cine va avea acces la informațiile mele?

La datele personale va avea acces doar recenzorul pe durata recenzării până la transmiterea
chestionarului în bazele de date. Imediat ce intră în baza de date, aceste informații devin doar
statistici. Recenzorul se supune legilor stricte de confidențialitate prin contractul semnat care
prevede un angajament de confidențialitate. Este de menționat faptul că datele sunt colectate în scop
pur statistic și sunt anonimizate pentru siguranța persoanelor recenzate.

85. Vor fi informațiile personale transferate către o terță parte?

Nu. Este strict interzis ca informațiile individuale oferite la recensământ să fie transferate de
către BNS, oficiile teritoriale de statistică ale BNS, personalul de recenzare altor părți terțe:
organizații, entități, instituții etc.

VIII. Întrebări privind ancheta post recenzare

86. Ce este ancheta post recenzare?

134
 Ancheta post recenzare este o metodă de evaluare independentă a unui recensământ. Ea
presupune o numărare repetată a populației de la recensământ în baza unui eșantion reprezentativ și
aleatoriu, urmată de o potrivire a fiecărei unități recenzate cu informațiile colectate în cadrul
recensământului propriu-zis.

87. De ce este nevoie a efectua ancheta post recenzare?

Ancheta post recenzare se efectuează pentru a evalua calitatea recenzării, inclusiv a
completării chestionarelor de recensământ.

88. Când are loc ancheta post recenzare?

Ancheta post recenzare se efectuează imediat după finalizarea recensământului, adică chiar
din ziua următoare și durează, de regulă, două săptămâni.

89. Ancheta post recenzare se face și la recensământul de probă?

Da. Ancheta post recenzare este parte componentă și a recensământului de probă, care, de
regulă, se face înaintea recensământului propriu zis.

90. În ce perioadă va avea loc ancheta post recenzare la recensământul de probă?

În cazul recensământului de probă din 28 august - 27 septembrie 2023 ancheta post recenzare
se va efectua în perioada 28 septembrie - 10 octombrie 2023.

91. Cine efectuează ancheta post recenzare?

Ancheta post recenzare este efectuată de personalul de recensământ care va veni repetat și
într-un mod selectiv la domiciliul dumneavoastră, adică nu la toți care au fost cuprinși la
recensământul de probă. Eșantionul este reprezentativ și aleatoriu.

92. În cazul anchetei post recenzare vor participa toți care au participat la
recensământul propriu-zis și cel de probă?
Nu. Eșantionul este aleatoriu, adică selectiv, și reprezentativ totodată.

93. În cazul anchetei post recenzare va fi același chestionar ca la recensământ?

Nu. Chestionarul la ancheta post recenzare este mai scurt decât la recensământ, conține
întrebările generale.

IX. Diverse confuzii

94. Recensământul este un referendum?

Categoric nu. Recensământul și referendumul sunt procese diferite. Recensământul are un
caracter pur statistic unde se colectează date, iar referendumul este o consultare publică pe
un anumit subiect asupra căruia oamenii își expun părerea.
135
95. În cadrul recensământului se alege ceva sau pe cineva?
Nu. Recensământul nu este un demers electoral, ci unul statistic. De altfel, este strict interzis
ca datele statistice să fie prelucrate în scop electoral.

96. Are recensământul, mai ales cel de probă, vreo legătură cu alegerile locale din
toamnă?
Nu, recensământul nu are nicio legătură cu alegerile locale. Sunt două evenimente total
diferite și nu au nici o tangență. Recensământul este o activitate statistică la nivel național
care se desfășoară o dată la 10 ani, fiind parte a rundelor mondiale.

97. De ce se organizează recensământul în anul 2024, dar runda mondială a

recensămintelor este 2020?
Rundele mondiale ale recensămintelor se organizează pentru comparabilitatea datelor la
nivel internațional o dată la 10 ani. Ultima rundă mondială este 2020, iar perioada indicată
pentru țări în efectuarea recensămintelor naționale este recomandată a fi între anii 2015-2024
inclusiv. Deci, anul 2024 este ultimul an în care Republica Moldova poate efectua
recensământul pentru a se include în runda mondială 2020.

98. Dacă sunt recenzor, mă pot singur recenza sau trebuie sa aștept recenzorul de
sector?
Nu. O singură excepție este dacă sunteți recenzor pe sectorul în care locuiți. În tabletă vor fi
încărcate doar locuințele ce fac parte din sectorul de recensământ care v-a fost atribuit.

136