Tema 3 : Elasticitatea cererii şi

ofertei
 Cuprins:

1.Elasticitate: noţiune, aplicare

practică
2.Elasticitatea cererii: factori, tipuri,
măsurare
3.Elasticitatea ofertei: determinante,
măsurare
 1)Elasticitate: noţiune, aplicare
practică

Elasticitatea în teoria economică

caracterizează gradul de sensibilitate
a subiecţilor economici la modificarea
condiţiilor pieţei.
 Concept de elasticitate se utilizează în următoarele
domenii ale teoriei şi practicii economice:

 modelarea comportamentului consumatorului;

 elaborarea strategiilor comerciale şi a politicii de
preţ ale firmei;
 determinarea perspectivelor de dezvoltare ale
ramurilor şi întreprinderilor;
 elaborarea măsurilor de reglementare administrativă
a economiei;
 argumentarea structurii fiscale.
2.Elasticitatea cererii: factori, tipuri,
măsurare
 Elasticitatea cererii exprimă
sensibilitatea ei la modificarea preţului
sau a altei determinante a cererii.

Astfel, se studiază următoarele forme de elasticitate a

cererii:
 elasticitatea (directă) cererii în funcţie de preţ,
 elasticitatea cererii în funcţie de venit,
 elasticitatea încrucişată a cererii în funcţie de preţ.
 Elasticitatea cererii în funcţie de preţ

Indicatorul principal al cererii de consum este

elasticitatea cererii în funcţie de preţ.
Un indicator al elasticităţii în funcţie de preţ este
coeficientul elasticităţii punct, care se determină în baza
raportului:

unde:

∆QD – mărimea modificării cantităţii cerute;

QD1 – cantitatea iniţială;
∆P – mărimea modificării preţului;
P1 – preţul iniţial.
 Un alt indicator al cererii de consum este coeficientul
elasticităţii arc – indice mediu al modificării cererii
(variaţia cantităţii de la Q1 la Q2 la modificarea preţului
bunului dat de la P1 la P2).

 Elasticitatea măsurată între două puncte de pe curba

cererii (elasticitate arc) se determină ca raport:
Elasticitatea cererii în funcţie de preţ
este influenţată de diferiţi factori:

gradul de substituire a bunurilor;

intervalul de timp de la modificarea
preţului;
Ponderea bunului în bugetul de
consum;
gradul necesităţii în consum.
În funcţie de mărimea coeficientului elasticităţii
cererii după preţ, cererea pentru diferite bunuri
poate avea diferite forme:
1. Cerere elastică (în raport cu preţul), ED/P> 1, atunci cînd
o modificare cu 1% a preţului determină schimbarea
cantităţii solicitate cu mai mult de 1%

Figura 1. Cerere elastică (după preţ)

2. Cerere inelastică, rigidă (după preţ), 0 < ED/P < 1, atunci
cînd la o scădere a preţului cu o unitate, cantitatea
solicitată va spori cu mai puţin de o unitate.

Figura 2. Cerere inelastică (după preţ)

3. Cerere cu elasticitate unitară, ED/P=1, pentru fiecare
procent de modificare a preţului, mărimea cererii se
modifică respectiv cu 1%.

Figura 3. Cerere cu elasticitate unitară (după preţ)

4. Cerere perfect inelastică ED/P=0. În cazul cererii perfect
inelastice, schimbarea preţului nu determină
modificarea cantităţii solicitate.

Figura 4. Cerere perfect inelastică

5. Cerere perfect elastică, ED/P→∞, la preţul dat
consumatorii sunt dispuşi să procure orice cantitate de
bunuri.

Figura 5. Cerere perfect elastică

 Configuraţia curbei cererii permite identificarea parţială a
elasticităţii cererii după preţ: o curbă abruptă reflectă o cerere
inelastică, iar curbele plane (line) – cerere elastică:

Curba cererii cu

elasticitate ridicată (ED>1)

Curba cererii cu

elasticitate scăzută (ED<1)

Figura 6. Elasticităţi comparate

Elasticitatea cererii în funcţie de venit:
 se determină prin coeficientul elasticităţii cererii în
funcţie de venit (ca un raport între rata modificării
cantităţii cerute şi rata modificării venitului, ceteris
paribus):

unde:
∆QD – mărimea modificării cantităţii cererii;
∆I – mărimea modificării venitului (income) consumatorului.
Elasticitatea încrucişată a cererii
 Coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii pentru
marfa X, în funcţie de modificarea preţului altui bun Y,
caracterizează modificarea relativă a volumului cererii
din produsul X la schimbarea preţului altui produs Y. El
se determină astfel:
 Elasticitatea încrucişată a cererii
poate varia esenţial, dacă:

 Exy>0, pentru bunurile substituibile (cînd creşte

cererea pentru bunul X datorită majorării
preţului la bunul Y, atunci bunul Y poate fi
substituit cu bunul X);
 Exy<0, pentru bunurile complementare (cînd
consumatorul procură mai puţin din bunul X
datorită creşterii preţului bunului Y, atunci Y
este complementar bunului X);
 Exy=0, pentru bunuri independente.
3. Elasticitatea ofertei: determinante,
măsurare
Elasticitatea ofertei exprimă gradul
modificării ofertei în funcţie de schimbarea
factorilor determinanţi.
Elasticitatea ofertei este determinată de o
serie de factori:
perioada de timp de la modificarea preţului.
În acest context, deosebim trei perioade de
timp:
 Perioade de timp
a)Perioada pieţei se caracterizează prin durată foarte
scurtă de timp de la modificarea preţului bunului, oferta
fiind perfect inelastică. Cantitatea oferită rămîne
neschimbată (S – const.), iar preţul creşte de la P0 la P1, ca
rezultat al creşterii cererii de la D0 la D1.

Figura 7a. Ofertă perfect inelastică în perioada pieţei

b)Perioada scurtă de timp se caracterizează prin
stabilitatea capacităţilor de producţie şi modificarea
(unor factori de producţie, precum munca, resursele
naturale etc.), oferta fiind inelastică.

Figura 7b. Ofertă inelastică în perioada scurtă de timp

c)Perioada lungă de timp asigură posibilitatea sporirii
ofertei elastice, toţi factorii de producţie fiind variabili.

Figura 7c. Ofertă elastică în perioada lungă de timp

 specificul tehnologiei de producţie (în cazul
proceselor tehnologice durabile, elasticitatea ofertei
scade);
 costul de producţie (creşterea costului va determina
o scădere a elasticităţii ofertei, şi invers, ceteris
paribus);
 preţul altor bunuri, inclusiv a resurselor;
 previziunile producătorilor;
 posibilităţile de stocare şi păstrare durabilă a
mărfurilor;
 gradul utilizării reale a resurselor şi posibilităţile
extinderii producţiei.
Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ
 Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ se determină
după următoarea formulă:

unde: ∆QS – mărimea modificării cantităţii oferite;

∆P – mărimea modificării preţului.
Există următoarele forme de ofertă:

1)Ofertă elastică atunci cînd unei anumite rate de

modificare a preţului îi corespunde o modificare mai mare
a ofertei. În acest caz ES/P >1, deoarece
P

P1

P0

Figura 8a. Ofertă elastică (după preţ)

 2)Ofertă cu elasticitate unitară este atunci cînd unei rate
de modificare a preţului îi corespunde alta similară în
schimbarea ofertei. Deci, ES/P=1, deoarece

P
P1

P0

Figura 8b. Ofertă cu elasticitate unitară (după preţ)

 3)Oferta inelastică atunci cînd rata modificării ofertei
este mai mică decît rata modificării preţului. Deci, 0 <
ES/P < 1, cînd

P1

P0

Figura 8c. Ofertă inelastică

 4)Ofertă perfect inelastică reprezintă un caz extrem,
cînd la orice modificare a preţului, oferta nu se
modifică. Deci, ES/P=0, deoarece

P1

P0

Figura 8d. Ofertă perfect inelastică

5)Ofertei perfect elastică , atunci cînd la costuri de producţie
constante se menţine un preţ dat al bunului, la care
producătorii sunt dispuşi să mărească vînzările. Deci, E S/P=∞,
deoarece

Figura 8e. Ofertă perfect elastică

 Exemplu de problemă:
Prețul (lei) Cantitatea Coeficientul de Calculăm coeficientul de
elasticitate a
cererii (kg) elasticitate după
cererii după
preț formula:

A 15 500 -
B 20 450 0,3
C 25 400 0,44 A.
D 30 350 0,625
E 35 300 0,85 B.
F 40 250 1,16
G 45 200 1,6 C.
H 50 150 2,25
I 55 100 3,3