BARBU THEODORESCU

ISTORIA
BIBLIOGRAFIEI ROMANE

BIBLIOTECA DOCUMENTARA
FUNDATIA REGELE 1

39, Bulerardul Lascar Catargi, 39

BUCURE5TT, 1o45

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA
BIBLIOGRAFIEI ROMANE

www.dacoromanica.ro
 S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE DOW+.
MII DOUA. SUTE EXEMPLARE SI PE
ITARTIE VIDALON VARGATÀ DOUAZECI
$1 $ASE EXEMPLARE NEPUSE IN CO-
MERT. NUMEROTATE DELA x LA 26.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE
Avantul luat de tipografii inch' din secolul al XVII-lea a cauzat
o inmultire fara. xnargini a publicatiilor din oricare domeniu stiin-
-Oho i literar. Oxnul de stiinfä s'a gasit in i,mposibilitatea de a citi
tot ce se produce in specialitatea activitatii sale. De aici necesi-
tatea unei stiinte auxiliare, prin care oricine e introdus melodic,
si rapid in oricare din preocup5rile intelectuale.
De alta parte, bibliotecile secolului al XVII-lea si XVIII-lea,
In dorinta arzatoare a posesorilor de a avea in luxoasele i como-
dele lor biblioteci cartile rare, cu legaturi artistice i operele de
seamil au recuis, de asemenea, la un intermediar, care sa-i spri-
jine in opera de selectionare si catalogare.
La un pol opus acestora aflam tipografii-editori, mai ales acei
patroni-carturari dela inceputul artei tipografice, precum i librarii,
In primul rand coi germani, organizatorii faimoaselor balciuri dela
Lipsca, care au avut i ei trebuinta de un ajutor, impus de spi-
ritul comercial. Astfel, necesitatile tiinifice, curiozitatea biblio-
filului, precuxn i trebuintele negotului au dat nastere cataloagelor
bibliografiilor. Georg Willer prin Messkataloge din 1564
stà la dispozitia acestora, iar Bibliographia Gallica universalis din
1644 a lui Louis Jacob vine in, sprijinul celor dintai. Rena-
§terea italiana, benedictinii i iezuitii fixeaza cadrul doxneniului
bibliografic, iar Germanii Ii stabilesc rnetoda. Mai tarziu, Suedezii
introduc noua stiinta in Universitate, pe cand tarile de lixnbà
engleza Ii dau un caracter international. Revolutia franceza
legiuirile napoleoniene impun cartea ca un prim ajutor In con-
ducerea Statului isocietatii. De aici o raspandire i rnai mare
a cartii in toate straturile sociale, a'vând o prima consecinta des-
voltarea i xnetodizarea bibliografiilor.

www.dacoromanica.ro
 BARBU THEODORESCU

fat:A, de ce, bibliografia ajunge o necesitate, am putea spune

cä devine o §tiintä": «la bibliographic est la science du livre et la
condition première de toute science') )). Cu tixnpul, din cauza
numärului prea xnare de bibliografii, se simte nevoia sistema-
tizärii, prin urmare aparifia a§a numitelor bibliografii de biblio-
grafii. Prin aceste opere, oricine poate afla cu u§urintä biblio-
grafia de care are trEbuiniti. Bibliografia de bibliografii cuprinde
analizeaz6 toate bibliografiile existente. Dintre cele vechi
incä de mare insemniltate Julius Pet zhold t cu
Bibliotheca bibliografica. Leipzig, 1866 cuprinzänd toate biblio-
grafiile apärute panä la aceastii datà. Introducerea lucrärii defi-
ne§te domeniul i sistemele bibliografice. Léon Vallée ur-
meazil acestuia cu Bibliographie des bibliographies. Paris, 1883
un supliment din 1887, dar e lucrat'ä cu neglijentil §i mult incom-
pieta'. Henri Stein tiptire§te in 1897 Manuel de bibliographie
générale reprezentänd o sintezd a tuturor bibliografiilor apärute
pan6 in 1896. 0 admirabilà privire de ansamblu face C h. V.
Langlois in Manuel de bibliographie historique. Paris, 1901.
Cea mai bund bibliografie de bibliografii rämâne Mg Handbuch
der bibliographie a lui Georg Schneide r, ultima editie fiind
din 1930. Pentru domeniul englez avem: John Mint o, Refe-
rence books. A classified and annotated guide to the principal (vorks-
of reference. London, 1929 §i Isad ore Gilbert Mudge,
Guide to reterence books. Chicago, 1929.
Aceste bibliografii §i multe altele 2) oricat ar fi fost de bunp
aveau un mare defect: dui:4 o anumità trecere de ani rämäneau
In urmä, se invecheau, lipsindu-le astfel caracterul practic, prima
conditie a oricgrei bibliografii. Datorità iniiativei institutului
Calot (Frantz) si Georges Thomas, Guide pratique
bibltographie. Paris, 1936, p. 11, Pentru definitia domeniului, la Inceputurilf-
sale, vezi La Rochelle (J. F. Née d e), Dtscours sur la science Who-
graphique. Paris, 1782 si Hartwell Horne (Thomas), Introduction
to the study of bibliographic. London, 1814.
2) Lista unor astfel de lucräri se poate continua: Peddie (R obert Ale -
xande r), National bibliographies. .. London, 1935; Calot (Frantz}
si Georges Thomas, Guide pratique de bibliographic. Paris, 1936;
Pinto (0 1 g a), Le bibliografie nazionali. Milano, 1935; Arnold (R. F.),
Allgemeine Bzicherkunde zur neueren deutschen Literaturgeschichte. Leipzig,
1931; Krabbe (D r. Wilhel m), Bibliographie. Leipzig, 1939.

www.dacoromanica.ro
 nrrnobucEnn

international de cooperatie intelectuald a luat fiintà o bibliografie

de bibliografii periodicA, prin care Bunt tinute la curent bibliogra-
fiile citate mai sus. Aceastà sarcin6 a revenit la doi exneriti biblio-
tecari: Marcel Godet §i 3 oris Vorstius, iar opera
se intituleazà: Index bibliographicus, editia doua din 1931. Englezii
au, de asemenea, o astfel de bibliografie: Ar andell Esd ail e,
The Year's works in librarianship. London, 1929.
Paralel cu studiile speciale inchinate bibliografiilor de biblio-
grafii se desvoltà §i revistele consacrate aceluia§i domeniu. In
Franta se tipdresc: le Bibliographe moderne i Polybiblion ; germanii
continuà : Internationaler Jahresbericht der Bibliographie, iar ita-
lienii au cunoscuta revistà: Leonardo.
Ajung la xnaturitate, bibliografia impreund cu familiile inru-
dite, biblioteconomia §i bibliologia, au intrat ca materie de sine
st6tiltoare in inviltàmântul superior. In Germania, Sc hr et i n-
g e r formula in 1830 un curs universitar in xnanualul gu de
biblioteconomie. In 1886, prof. C. Dziatzko incepe un curs
de bibliografie la universitatea din Göttingen. Mont aiglon in
1880 preda bibliografia la faimoasa tcole des Chartes din Paris.
In Italia se tin cursuri la Bologna, Padova, Florenta §i Roma 1).

In România, bibliografia a urmat normele evolutiei apusene.

Gat timp tipografiile erau putin rdspAndite, iar teascurile lor
produceau destul de putine càrti, bibliografia nu a fost o necesi-
tate. De asemenea §i bibliotecile erau rare §i destul de gr5.61-
cioase. De bibliofili nici nu era vorbd. Secolul al XVIII-lea schimbA
fata situatiei culturale din Principate, dar cArturarii priveau spre
culturile stedine, de unde i§i luau informatiile necesare.
Rena§terea culturalà a poporului românesc incepe cu secolul tre-
cut. Indatä ce tipografiile stint conduse de dIrturari, ca Eliade,
Asachi, Kog6lniceanu, dupà cum §i pàtura intelectualä prinde
consistenta, iar bibliotecile devin o necesitate, apare §i biblio-
grafia. La inceput, numele sàu este legat de cataloagele de biblio-
tec6 §i tipografii. Liste §imple de titluri de càrti, cu date sumare,
reprezintà prima etapà a bibliografiei române§ti. Catalogul biblio-

1) Vezi: Sorbelli (Albano), L'Insegnamento della Btbliologia e

Bibliotecononzia in Italia-Bologna, 1926.

www.dacoromanica.ro
 10 BARBU THF:ODORESCU

grafic se infä:tiseaz6 sub o foryng nouà prin lucrìírile lui D. Iarc u,

dupà ce, mai întâi, G h. As achi introdusese termenul de
bibliografie. Preocupilrile apusene vin la noi prin A 1. Odobescu
si D. A. Sturdz a, cum si direct prin Emil Pico t. Indatà
ce Academia Romein4 îi fixeaz6 un program al scopurilor iirm6rite,
iar biblioteca sa ajunge cel mai pretios tezaur al culturii rom'anesti,
bibliografia se impune in forme precise, potrivit cerintelor intelec-
tualului de oriunde. Suntem la 1895, dud Ion Bianu creazil
un centru bibliografic in jurul Bibliotecii Academiei Române.
Al. Sadi I onesc u, Nerva Hod o i a1i functionari ai
a cestei biblioteci rAmAn ca coi mai de seayrai bibliografi români.
Mai tArziu, Nicolae Iorga si Sextil Puscariu dau
prestigiu bibliografillor carente.
Desi aveam abia o sutil de ani de activitate bibliografid,
literatura acestui domeniu era destul de bogatil si se cere sistema-
tizatà. De aici nevoia unei bibliografii de bibliografii. Ner v a
Hodos, Ioachim Cr ciun, N. Georgescu-Tistu
G h. Car das publicri astfel de studii, tivând toate scAderile
inerente oricgrui inceput.
Tinand pasul Occidentului, bibliografia devine stiintri univer-
sitarg, c6pAtand douil conferinte universitare, ate una la Bucu-
resti si Cluj. Astilzi, pe king6 iniiativele part:culare, necoordonate
intaxripinoare, se impun cinci centre de activitate bibliograficit
Traditia i prestigiul vin in jurul grupului Bibliotecii Academiei
Române. Pretutindeni, bibliografia a fost ca un auxiliar al biblio-
teconomiei. Bibliotecarii sunt cei mai buni bibliografi. Bibliografia
româneasc5 veche, 1508-1830, cataloagele de manuscrise i docu-
mente, precum i bibliografia periodicelor românesti sunt operele
cele mai valoroase ale bibliografiei noastre, toate fiind lucrate de
bibliotecarii Academiei Runkle in biblioteca aceleeasi institutii.
Meritul revine in intregime lui Ion Bian u.
Al doilea centru se leag4 de numele ,coalei de Arhivistica, unde
au predat cursurile de bibliografie, bibliologie i biblioteconomie:
Al. Sadi Ionescul), N. Georg.escri -Tistu2), Al.
1) Cursurile tinute au rdmas in manuscris.
9 Studiul si organizarea cártii. Lectia de deschidere a Cursului de Biblia-
logie la *coala Superioarä de ArhivisticA i Paleografie (22 Ianuarie 1929).
Bucuresti, 1929. 24 x 16. 21 p.

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 11

I or dan 1) si, in prezent, d-ra Ma ri a D u mi tr e s c u. coala

de ArhivisticA, fiind la inceputul activitätii, nu a tip6rit nicio
lucrare de valoare. Studii de initiere i articole räslete sunt publi-
cate in cele douà periodice ale §coalei: Revista Arhivelor §i Hrisovul
Pentru a ne da sealna de telurile urrndrite de aceastii §coalg,
reproduc un fragment dintr'o prefatà 2) semnatà de d-1 A u r e-
an S a cer d o e an u, directorul institutiei.
inaugurbri acum o nouà serie de publicatii care, alAturi
de Hrisovul, urrneazà sà infäli§eze in randul intAi lucrgri practice.
Bibliografiile de tot soiul ne vor preocupa in mod deosebit ; pe urra,
când va fi adunat tot materialul necesar, vom trece la manuale,
pentru care vom da xnai intaiu informatiile preliminarir. De ase-
meni vom alcAtui rnonografii diverse §i ediii critice de izvoare.
Paralel cu acestea vom face loe larg i studiilor speciale asupra
problemelor care intereseaz6 istoria noastrà.
In toate scopul nostru principal este s'ä putem crea un sistem
§tiintific §i practic §i s4 determidärn o metodà in fiecare domeniu.
Pentru aceasta este normal ca sà facem loe mai intAi lucr6rilor
profesorilor §i elevilor §coalei ob4nuili cu aceeqi metodei de lucru.
Nu uit5m. 'Mg cd, In tara noastrà, suntem la inceputul unor astfel
de lucrari, cí, deci, avem nevoie de foarte multe informatii asupra
experientelor diverse care s'au fälcut i aiurea in acest sens, chiar
dac6 acestea n'au ajuns la stabilirea unui principiu recunoscut.
De aceea ne vom adresa cu stAruin46 tuturor celor care pot §i
doresc sà 'e asocieze planului nostru. Colaborarea lor ne va §i
deosebit de pretioas6
Universitatea din Cluj s'a impus ca centru bibliografic mai
intAi prin d-lprof. Sextil Pu§cariu. D-ni N. Georgescu
Ti s tu §i I. Br e a zu au publicat bibliografii in Dacoromania.
D-1 I on Mu§1 e a tipgre§te bibliografia folclorului in Anuarul
Arhivei de Folklor. D-1 I o a e him Cr6ciun a inceput lucr6-
rile bibliografice in Anuarul Institutului de Istorie Nalionalti. Din

Importanfa bibliologiei. Formarea bibliografului si a bibliotecarului.

Bucuresti, 1943. 23 >< 16. 14 p. (Retiparire din: coala de Arhivisticti, Lectii
de deschidere).
la: Iordan (Alexandru), Bibliografia scrierilor lui V. A, Ure-
chia. Cu o prefata de Prof. Aurelian Sacerdote an u. Bucuresti,
1942. 23,5 X 15,5, 63 p. (Lucrdrile *coalei de Arhivistic6, I).

www.dacoromanica.ro
 49 BABBU THEODORESCU

1932, d-1 Craciun e numit conferentiar de bibliologie, concentran-

du-si activitatea In jurul colectiei Biblioteca bibliologica. Telurile
urrnarite de d-sa, expuse in prima lectie de deschiderea cursului 1),
sunt :
« stabilirea unei metode de lucru in aceastd disciplinà, care nu
are inc6 o metodologie bine precizatd i uniforma... Pentru aceasta
ne va servi In mare masurà experienta practicei concretizatà intr'o
publicatie internationala de mare raspandire: « International Bi-
bliography of Historical Sciences », la care colaboreaz6 aproape
toate tarile lumii i cärora li s'a impus, astfel, vrand nevrand, o
metodologie bibliografic6 in catva unitarà ».
Tipilrirea cu studentii a diferitelor bibliografii i, In piimul
rand: bio-bibliografii, bibliografia curentà a Romaniei, precum si o
« bibliografie a bibliografiilor romanesti, pregatità dupa principiile
amintite mai sus, tipArità, eventual, inteo limbà apuseana,
si care ar avea rostul sä" introducà i bibliografiile romanesti In
literatura generala bibliografic6 2) ».
Consecvent programului stabilit, d-1 Ioachim Cr6ciun a publi-
cat 15 lucra'ri bibliografice, privind, In primul rand, domeniul
transilviinean 3).

') O .,stitn(à nouù B tbltologta in inveitilmeintul universitar din Romcinia...

Cluj, 1933. 24 x 17. 26 p. (Bibliotheca bibliologica 1).
Ibidem, p. 16-17.
Despre activitatea institutului d-lui I. CrAciun vezi: Pavel e s cu
(G h.), Btbliotheca bibliologica Scriptum, 1943. 200-203. Reproduc de aici:
o... a publicat in rá'stimpul anilor 1933-1937 in total 15 brosuri in -8°, intre
care 9 din ele sub 50 de pagini, 3 cu 1-200 pagini si 2 cu peste 300 pagini.
Majoritatea publicatiilor o formeazä monografiile bio-bibliografice ale per-
sonalitatilor din Transilvania. Astfel d-1 I. Craciun a alcOtuit bio-bibliografia
lui Gheorghe Bogdan-DuicA (in colaborare cu d-1 I. Breazu, 1936), Alexandru
Lapedatu (1936), Ion Bianu-Al. Sadi-Ionescu (1936) si Sextil Puscariu (1936) ;
d-1 I. E. Naghiu: Bio-bibliografia P. S. S. Episcop Nicolae Colan (1937) si a
lui Nasile Bogrea (1937) ; d-1 T. Morariu: Bio-bibliografia lui Gheorghe Valsan
(1937). In domeniul bibliografillor speciale, s'au publicat douà contributii de
istorie: Dl. C. G 6 11 n e r: Anul revolutionar 1848 in Princtpatele Romane
(1934)0 I. CrOciun: Contributii roma'nesti privitoare la istoriografia uni-
versalii (1937) ; una de geografie: Bibliografia geograficei a Romeiniei En 1929
si 1930, cu o introducere asupra bibliografiilor geograf ice romeinesti !And in
1936 de d-1 T. Onisor (1936) si alte cloud de medicinä: Dl. B. R o t h: Biblio-
grafia publicajiilor Institutelor Medico-Legale din Romeinia, 1920-1934 (1935)

www.dacoromanica.ro
 INTRODUCERE 13

D-1 N. Georgescu-Tistu este conferentiar de biblio-

logie la Universitatea din Bucure§ti. Cu ajutorul studentilor, d-sa
a tip6rit bibliografia curent4 privitoare la cultura roxnâneascä
veche in Cerceta ri literare ale prof. N. Car t oj a n. In ultimul timp
a publicat revista Scriptum, buletin bibliologic, care este, cel mai
bun periodic de specialitate pe care 1-am avut 0116 in prezent
Programul revistei cuprinde:
« vor fi mentionate toate scrierile mai insernnate din domeniu,
privind : organizarea munch intelectuale, documentarea
istoria càrtii, artele grafice, editura, librària, colectiile de manu-
scripte, scrisul in genere, bibliografiile de once fe! §i din toate
disciplinile, alcdtuirea §i administrarea bibliotecilor i cataloagele
lor, etc. Aläturi insil de cronica buletinului, vorn da regulat o serie
de articole, in care se aduc contributii §tiintifice §i informative in
bibliologie 2) >>.
In afar6 de acestea, cercul condus de d-1 N. Georgescu
Tistu anuntà aparitia urrnAtoarelor lucrgri:
Rumanische Bibliographie, 1941. 1000 fi§e analitice despre
publicatiile rornâne§ti mai de seara, din toate domeniile cerute
de Institutul roman din Berlin pentru buletinul Sadost-Forschungen.
Bibliografia satului romá'nes,c, cerutà i anuntatà de Insti-
tutul de §tiirrte sociale al Rornaniei.
Bibliografia studiilor româneyi despre Reflayere. Cu un grup
de studenti dela Limba italianä.
Bibliografia Transilvaniei, cerutà de Pre§edintia Consiliului
de Mini§tri.
Ultimul centru in care bibliografia joacä un rol de searra este
Central roman de documentare infiintat la 16.IV.1940. Ideea alcg-
tuirii acestui nou organism 1§i are originea In conferinta Federatiei
siDr.V.Bologa cud-raLia M. Dime: Bibliografia tezelor dela Facul-
tatea de Medicina' f i Farmacie din Cluj 1923-1936, Nr. 1-100 (1936). Toate
aceste bibliografii enumerate mai sus cuprind in total 750 de pagini, in care
intril, pe langd bibliografia propriu-zis, i introducerile i biografiile respec-
tive, cu traducerea in limba francezà. Pe 15110 acestea se adauga i douà
lucrAri mai vaste datorite d-lui I oachi m Cräciu n: Activitatea .,stiin-
;iliac' la Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj in primul deceniu, 1920-
1930. Cluj, 1935 si Bibliografia Transilvaniei Romdne. Cluj.
11 Anul I 1943, apare anual.
Scriptum, 1 p. VI.

www.dacoromanica.ro
 14 BARBU THEODORESCU

internationale de Documentatie tinute la Oxford in 1938 si la

Ziirich in 1939 1). D-1 ing. D. Dr6gulánesc u, care se pare
a fi factorul motor al Centrului de documentare, explicând nevoia
acestui institut, d'a urmáltoarele lárnuriri: « Necesitatea de a cu-
noaste, a se informa, a cerceta publicatii, cu un cuvânt a se docu-
menta inainte de a studia, a intreprinde, a realiza ceva, este resirn-
titä astrizi mai mult decat oricand de cátre savantii, technicieni,
administratori, industriasi §i publicisti. A studia complet o che-
stiune, a sti ce a fost de fácut anterior pentru a duce mai departe
cercetarea i creatia, devine din ce in ce mai greu in imensitatea
diversitatea materialului documentar care se adunál necon-
tenit. In aceste conditiuni a trebuit s6 se f acá ordine si In do-
rneniul spiritului, procedându-se la organizarea cunostirrtelor
omenesti... Tot ce priveste producerea, pástrarea, clasarea
difuzarea cunostintelor constituite astázi o stiintà deosebità, o
tehnicá noug: documentatia. «In continuare, d-sa spune: « In
rezumat, Centrul l'ornan de docurnentatie trebue conceput ca o
unitate administrativä i tehnicä, inserrmand insà nu centralizare
de material ci coordonare de activitáti. El va urmäri productia
de publicatii i once forme de documente, intretinand o serie
completä de indexuri i repertorii de bibliografii, surse, produ-
cátori i oficii de documentatie. El va fi in másurá sä procure,
in once chestiune, fise bibliografice, referir*, analize, traducen,
reproducen i precum i informa-0i verbale. In fine, el va crea o
retea nationalä de documenta-0e cu organe ih toate centrele cul-
turale din tará. O publica-0e proprie va face cunoscute in public
scopul i materrahil de documenta-0e »2).
Toate aceste celule bibliografice, bibliologice si de documen-
tare fiind la inceputul activitátii in afará de Academia Ro-
rnänä nu pot fi judecate decat prin ideile care le cáliluzesc.
Initiativele sunt de liludat, iar rolul ce le este rezervat nu poate

Vezi: Darea de seamci asupra actipttatti Centrului romín de Documentape

pe anul 1940. Prezentatd la Adunarea generald din 2 Iunie 1941.
Drdgultinescu (Ing. D.), Raport asupra organizärti Centrulut
Roma'n de Documentape. Centrul român de documentatie C.R.D. Ruletin de
studii si documentare », 1940 nr. 1, p. 4-14 precum i in Coordonarea docu-
mentaftei in Romcinta. ((13uletinul bibliografic C. F. R. ), 1940, nr. 7-8,
p. 1-3.

www.dacoromanica.ro
 INTHODUCERE 15

duce decAt la desävar§irea uneltelor necesare actività¡di omului

de §tiintà.
Cu toate acestea, o observatie se impune din capul locului:
toate urm6resc acelai scop, totu§i fiecare lucreaz6 in chip auto-
nom, cgutând a nu fi subordonate una alteia. De aici repetarea
§i lipsa de uniformizarea modului de a lucra, ceea ce, in studiul
de fatg, se va vedea c6 duce la rezultate contrarii scopului initial.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOL UL I

PERIOADA CATALOGULUI 1830-1860

1. CATALOGUL. 1NA1NTE DE DM

Bibliografia s'a desvoltat pretutindeni in acela0 chip. Astfel,

prima etapiìi a bibliografiei a fost catalogul in forma cea mai
Bibliografia romänä a inceput tot prin catalog, urmänd
calea parcursä. de acest domeniu in Apus. Deosebim trei tipuri
de cataloage in debutul bibliografiei: cataloage de biblioteca, de
tipografie i de librarie.
Fiindcä timp indelungat tipografiile au avut o activitate re-
stransä, patronii nu au simtit nevoia cataloagelor. Abia in secolul
trecut, child imprimeriile au fost conduse de cArturari ca
Eliade i A s a chi, vom afla cataloage de tipografii. Librarii
au räspandit liste de cdrtile pe care le aveau In comert, tot dupä
1830. Se §tie cä. multà vreme artile nu se vin.deari, ci erau däruite
de Doran sau Vlädia preot,ilor §i cälugärilor. Acele cate'va opere
cu caracter profan se procurau dela once negutätor care cutreera
tinuturile noastre, pästrandu-le alilturea de matäsuri, paftale sau
§iraguri de màrgele.
Bibliotecile au luat fiint,á in secolul al XVI-lea. La inceput,
cand inteun. dulap rnic se gäseau abia 30-40 de opere, ele nu
au fost catalogate, inventariate intr'un registru. Indatä ce Re-
na§terea italianä a pätruns in Principate prin chturarii formad
In Polonia, bibliotecile ii märesc simtitor coleciile. Pentru ca
orientarea in noile biblioteci sa fie u§oarà, cälugärii i ciirturarii au
intocmit liste sumare al con.tinutului lor. Toate aceste cataloage
nu au fost tipärite, iar multe din ele s'au pierdut. Cel mai vechiu
2

www.dacoromanica.ro
 is BUM! THEODORESCU

tr fa74-.0,
.

, ,

ek-

,,s Al, (\91isSN'''."`" -- ""*......, ,: ,?,

. ,....;')-(1 ,--,Iii-,' v;,
,,,tv
1-
, v fm.,,,,, ; 6-0, --i'lf
N5-,....t .
eZr'''',1``'`. 41'. `:-V:.$"'''.3"'

"., , ,, ' 1.,.. 1 Se

5; ':),, ij', 1 ,i. ,Ptys'." ' 'r -

,p ,

I ,*-'1. '''.5''' '

i

A,
2 leJV [ZS. 7 a.A.,4,11 '..) "...r. l'Slj' S

0)(1'15 .

-s- - ii:-
ti"-SI
i'S,12119,,1 ivo
61...'srp,, , r
kv
,x;:-/t. eft'",.75
4Ps6 CI (2,f 14,
.,.,.. ,,..6, vi,,,,,44,r...,

7 %; 1101. " (44.1,"Itif: 21'

nsh,...WIC
6;rys....sci ,r1r.. 1, V j; -t 9,1 6 61'4, 0
. ,
...A:v 1.10 y ; a, i 11.j.tv's,v

vny -- elf'
,44.7 :

s'../%.:// 3.; 1.247.1f.-471-/ 61:A __.... ..._--

y "I" -
- ,,f10,0 i yucsa.11.711. y: 1._ i
' LI:S' , ,.3-:all t-ssAY ..s. .9 i- 4,1'1 j j,',../.,=ori--fatx(i. //f ti'f/
cif e-v-
,tf.cisn:vys Of I. 4, tlr',..3 ,,,I. gy.A,I.,v re,,,,,,A,47 -y:
,:kitwa.6,11.- 41,10 OLC,..ivw:101. y'S: 9.. 7 er -
.j,9rc,.(41-6 '.1. 7Fiskya,:kt( ,....,,,.1,,, . "is: .1, ),:,,,, j),,;,, --y: VP
ct' ih, .41' dr)2).11,,,,Opr' 5/4-4.; 6361, -... is, -- ¿f:.- ,,g --

\ ,,, 6.°
, 7- "-°
.,c/c,o, ...,./.;v 14 v "..),1,7 k cc kit '0.7 c.....Y. k...A.97 in:ti y 1 A.. Y : '3
g x,,,x,,7., ei C'.,Afrok -- j; iii.,75- 1- ys, . -- LY. --'-
. 6'.s,,,;.6p, 1 i :6° .6'1.X. /:(''''' Al, is, 2i: 7.7

Catalogul cilrplor màostirii VdcàrWi

www.dacoromanica.ro
 PER IOADA EATALOGULUI 1830-1860 19

catalog de bibliotecil cunoscut pänà in prezent dateaz6 din 1723

si este: Catalogul ceirfilor veneratei i domnegei meineistiri a Prea
sfintei Treimi din VekeireVi 1). Este scris lu greceste chiar de Dom-
nitorul Constantin Ma vr o cordat 2). Fiecare carte din
catalog cuprinde: autorul, titlul, numärul volumelor, limba iu
care e scrisä lucrarea i felul legäturii. Un alt catalog, al mänästirii
Barn.ovschi, alcáluit In 1727, s'a pästrat tot in manuscris $).
Cataloagele de biblioteci pAnä dupà 1840 nu au fost intocmite
dupà un anume criteriu tiinific. Sunt numai simple liste, alcä-
tuite de nespecialisti, prin ajutorul cärora ne putem da seama
de circulatia cärtilor românesti i sträine, in special, in. Princi-
patele noastre 4).

2. CATALOAGELE DE TIPOGRAFII

In secolul al XIX-lea, bibliografia a luat un alt aspect. Dupá.

1800, odatá cu inmultirea cärtilor, s'a simtit nevoia sä se an.unte
caitorilor aparitia noutätilor literare. La 8 Octomvrie 1820, Al e-
xandru B eldirnan publicä o foaie volantä cu titlul de
Instiintare catre to(i iubitorii de stiintei. Pentru ceirtile ce se aflei

Hurmuzach i, vol. XIV partea III-a, p. v.5-156, precum si

Russ o (D)., Elenismul En Romdnia. Bucuresti, 1912, p. 67. Dovada
si mai inainte de aceastä datd am avut cataloage de biblioteci, o afldrn in
urmatorul fragment de scrisoare trimeasd de Gheorghe Rama d a n
catre Patriarhul Hrisant Notara, din 20 Noemvrie 1715: «Pe
lana aceasta, Fericirea Ta vrednicd de inchinare cum eh' acele cärti ce
s'au trimes de Tine, atat greceste, cat si latineste si italieneste, toate s'au
dat, dupd poruncd, prea-cuviosilor egumeni si epitropi ai Tdi, s'au
asezat cu celelalte cdrti ale bibliotecäi ; lusa' cele latinesti au iesit mai
multe decat numärul ce era insemnat in catastihul ce-Ti trimet; numai
doud cArti latinesti si una italieneascd nu s'au pus in catastihul bibliotecii,
nici in cel ce Ti-I trimet, caci le-a luat prea indltatul Doma pentru intre-
buintare; care, cand se vor lua inapoi, se vor addogi la catalogul celor-
Jallo» (Hurmuzachi, XIV 1, p. 696).
Iorga (N.), Despre adunarea ,si tipeirirea izvoarelor relative la Istoria
Romdnilor. Rolul i mistunea Academiei Romdne. Prinos lui D. A. Sturdza
a implinirea a celor septezeci de ani. Bucuresti, 1903, p. 7.
Hurmu zach i, vol. XIV partea II-a, p. 909-911
') Lista completa a cataloagelor,va fi data in: /storia bibliotecilor românefti.
2'

www.dacoromanica.ro
 BA ltliU THEODORESCU

din non tipei rite, care sint aceste ariitate, tomuri: I Moartea lui
Avel; 1 Istoria lui Orest ; 2. Numa Pompilie 1). 0 altà instiint,are
se aflil la sfArsitul operei lui Z a haria Car c alech i, « Carte
de mân5. pentru n,atioa româneasa » 2). Sunt patru foi nepaginate,
formand un fel de catalog de reclam6 al caracterelor tipografice
grecesti i rusesti din tipografia dela Buda, Insolite de un catalog
cu titlu: Proben aus der Schriftgiesserey der Koniglichen unga-
rischen Universitiits-Buchdruckerey zu Olen 3).
InstiinOrile de dyti, de obiceiu, n,u se tipilreau pe foi volante
sau prin cataloage, ci In periodicele timpului. Carcalech
in Biblioteca romdneascei, arruntà titlurile Catorva tiOrituri sub
usemnarea dirtilor Rondinegi ce s' au tipeirit in 1828 4).

9 Dumitrescu (Al. T.), Foi volante din colecttunea Acadenuea

roma'ne, 1642-1866. Cresterea colectiunilor, 1911, p. 285. Tot aici mai aflam
si alte în$iinthri, ca: Table pentru povatuirea copiilor dupa noul chip a
se invdta unul pre altul... Iasi, 1825; Tirculariu despre tipärirea Psaltirei
dupà modelul acelei tip5rite in monastirea Neamtului la anul 1817, infru-
musetata cu icoane, cu titlurile i inceputurile de Until rosie sau chinovariu,
cu formatul foaia intreagä, cu pret de 26 lei exemplariul legat Cu piele,
24 brosurä. Prospect, cu <( catalog de prenumeranti ». O altä foaie anunta
aparitia Istoriei eclesiastice a lui Meletie Episcopul Atenei, etc., ..
Buda, 1824.
Pe ultima foam stä scris: Imprimatur Budae 8 Octobr, 1824. Georgius
Petrovics m. p. Libr. Censor. (cf. Bibliografia romaneasca veche, III, p.
458-459.
Partea II, p. 56; ibidem, partea IV P. 60. lath' si o mosträ a acestor
instiintari de carti:
Insemnarea Cartilor Romanesti ce s'au tiparit in anul 1828.
Domnul Damaschin Bojänca jurat notarius la Cräiasca Tabla, au tipärit:
Respunderea la Cdrtirea din Hale. Coala in 8. Pretul 30 Cr.
Prea Cinstitutul Domn Ioann Tomici Protopresrinter Caransabesului au
tip5rit o carticica pentru tinerimea romaneasca. Coala in 12. Pretul 24 cr.
Domnul Profesor din Bucuresti Ioann Iliadi au tipärit in Sibiu o grama-
tica" coala in 8. Pretul 1,36 fl.
Domnul Teodor Aaron au tiparit Apendicea la Istoria lui Petru Maior,
coala in 8. Pretul 18 cr.
Marele Logofat Constantin de Golescu au MI:41'R in Bucuresti o Càr-
ticicá
Domnul Stefan Neagoe Invatatoriul Romanese din Pesta au inceput
intaia ()era.' a tipari Calendariul Romanesc en stremosestile litere (Biblioteca
romaneasc5, partea II-a, p. 56.).

www.dacoromanica.ro
 PE1110ADA. CATALOGUL111 1830-1860 91

Cataloagele lui Eliade.

Uzanta. lui Carcalechi de a anunta nou apàrute este
adoptatá. mai tarziu §i de Eliade. In «Curierul Romtmesc cu_
in.ceperea anului 1833, se public6 astfel de rubrici 1). La luceput,
an.unturile contineau numai cAteva opere, pentru ca apoi, candi
càrile inceteaz6 de a mai fi o rara avis, ele srx ja forma de catalog.
In Aprilie 1836 se tipArea In « Gazeta Teatrului National » 2) un
catalog al pieselor de teatru, Cu trei subimpArtiri: cele tipilrite,
cele ce sunt sub tipar §i cele ce sunt a se tipiiri 3).
Curierul romAnesc, 1833, p. 124 si 224.
Nr. 3, p. 31-32.
') Fiind primul catalog tipArit, 11 reprodue In intregnne.
Cele tiptirite
I. Fanatismul dela Volter de I. Eliade.
Amfitrionul dela Molier, idem.
Regulul de D. I. VAcArescul.
Ermiona, idem.
Eraclie dela Kotebue, de I. Ruset.
Pritioasele dela Molier, de D. I. Ghica.
efu nerod dela Kotebu, de D. Nitescul.
Badäranul boerit dela Molier, de Cdpitanul Voinescul.
ViElenble lui Scapin dela Molier, de D. K. Rasti.
SgArcitul dela Molier, de D. I. Roset.
Gemenii din Bergam dela Florian, de D. Praporg I. Florescul_
Triumful amorului compus de D. Vinterhalder.
Actorul M'A voe, idem.
Cele subt ttpar
Sicilianul sau amorul zugrav, de St. Burchi.
GrAdinarul orb sau Aloiu inflorit dela Cotebu, de D. I. VAcArescul_
VAduva vicleanä dela Goldoni, de D. C. Moroiu.
Virginia dela Alfieri, de D. C. Aristia.
Cele Ala a se trpeirt.
Matilda compusg. de D. Cezar Boleac.
Saul dela Alfieri, de D. C. Aristia.
Mariano Faliero dela Biron, de I. Eliad.
Zaira dela Volter, de I. Eliad.
Intriga si aMorul dela Schiler de D. Colonelul CAmpineanul.
Gina futre prieteni, de D. I. Roset.
Nebunul dela Peron, de D. I. Roset.
lncurcAtura dela Kotebu, de D. G. Munteanul.

www.dacoromanica.ro
 22 BARBIJ THEODORESCIJ

Dupa douà luni, Eliade publica al doilea catalog, de asta data'

in Curierul romanesc »1). Sunt reproduse primele 15 piese de
teatru din catalogul precedent, la care se adauga alte 13 publi-
catii n,oi.
Eliade tiparea cataloage i ca anexa la carIile iesite din tipo-
grafia sa. La sfarsitul Sgarcitului de Molièr e in traducerea
lui I. Ruset este un Catalog de dirtile ce se allá in Tipogralia
lui Eliad si cele ce sant a se tipari 2). Autorul foloseste aceeasi
oranduire: cärti tiparite, de sub tipar si cele ce s'au tiparit si se
afla la autorii lor.

Doctorul rara voe dela Molier, d. D. Maiorul Voinescul.

George Dandin sau barbatul cornat dela Molier, de idem.
Silita casätorie dela Molier de D. C. Aristia.
Amorul doctor dela Molier, de D. M. Florescul.
Crispen sau rivalul stapanu-sau, de St. Burchi.
Turcare, de idem.
Bolnavul imaginer dela Molier de D. Grg. Gradi§teanul
Les amants magnifiques dela Molier de D. C. Rasti.
Misantropia sau pocainta dela Cotebu, de D. Capa. Voinescul.
Demoazela Aise, de idem.
37. Somnambula, sau insomnumbla dela Scrib, de D. Smarandita Po-
rumbari.
Nepot'ul In locul unchiului, de D. Vinterhalder.
Junia lui Carol al II-lea, de D. Capa. Voinescul.
Meropa dela Volter de Doamna Catinca Samboteanca.
Britanicu dela Rasin, de D. I. Vdcarescul.
airtile cele tiparite, si se aflii de va'nzare la D. If. Romano v. Curicrul
romanesc, 1836. 1 Iunie, nr. 33, p. 132. Cartile adause sunt: Lord Byron,
partea I §i II; Eliezer §i Neftali; Barbatul bun i femeia cum sant prea pu-
sine ; Meditatii poetice; Din poeziile D. Vacarescul; Culegere de proza §i
de poezie, de D. Eliad; Aritmetica lui Francoeur; Proecte de Pravila ale
ob§te0ei adunari din 1831, 1832, 1834; Tarife de vana; Pentru daca' sau
datoriile reciproce filtre proprietari §i claca0.
Sunt patru pagini adause la sfar§it, p. 165-168. Probabil ea se vor
afla astfel de cataloage §i la alte carti ie§ite din tipografia lui Eliade.
noi sunt: Gramatica poeziei; Lord Byron, Partea III ; Retorica lui Mar-
covici ; Noptile lui Iung; Triumful virtutii; Istoria Romanqti, Tomul
I de F. Aaron; Geografia lui Genilie; Catihismul lui F. Aaron; Topo-
grafia lui Caracas; Vor apare: Noutäti ale lui Cezar Boliac; Lord Byron,
Corsarul i Lart, tradus de Eliade. Acest catalog a apärut inaintea aceluia
din « Gazeta Teatrului National», fiinda anuntä di se aflä sub tipar
Triumful amorului », pe care In celälalt o gäsim ca tipärità.

www.dacoromanica.ro
 PE TS IOAD A. C ATALOGULIJI 1830-1860 23

Auul urrndtor apare un alt Catalog de 6-trtile ce se aflci In tipo-

grafia lui Eliade. De astd datd, artile sunt clasate dup'd autori,
filed respectarea ordinei alfabetice: lord Byron, Victor Hugo,
Molière, Florian, etc.... i acesta reproduce pe cele anterioare

Ion Eliade Ràdulescu

cu unele adausuri. De remarcat cd este intaiul catalog de sine

stiltsátor, apArut in formä.' de brosurà. Desi nu e datat, totusi se
poate stabili anul 1837, prin ajutorul unei notit,e din « Curierul
pomanesc »1). Cat alogul mai cuprinde « instiintarea » lui Eliade
i) Curierul românesc, 1837 Nr. 47, p..188 din 27 Noemvrie are o notitä
cu. cArtile aptirute la acea data; vol. II din Gil Blas; Omer Rapsodie III

www.dacoromanica.ro
 24 BARBU THEODORESCU

catre librarii care doresc sà vanda cartile din tipografia sa, fixan-
du-le un rabat de 25%, in cazul ca le platesc anticipat i numai
de 10% cand platile se vor face din sase in sase luni.
Este prima notila pe care o aflam in domeniulvanzarii car tilor i).
Catalogul acesta e reprodus si in Foaia pentra minte a lui
Barit 2 subliniat cà Barit a retiparit in revista sa mai
toate cataloagele lui Eliade. Astfel, in 1839 acesta publica un
non Catalog de cal-tile ce se allá In Tipografia jos insemnatulai
$i de viinzare In Baçureti la d. losif Romanov 0 la 1(70 la D. Bel
0 Comp. 3), pe care si Bari Il da in foaia sa 4).
Cu aceasta se sfarseste activitatea bibliograficà a lui Eliade.
Pornite din nevoia comerciala, fiindca Eliade dorea sa-si plaseze
cdt mai repede i cat mai multe exemplare din cartile iesite din
tipografia sa, cataloagele sale au tinut loe de bibliografii curente,
Para a avea insa la baza 'vreun principiu tiintific. Utilitatea lor
pentru vremea de astazi consta in faptul cà prin ele putem recon-
stitui tot ce a tiparit Eliade i prietenii si din acea epoca. Intre-
bandu-ne, de ce Eliade nu a continuat publicarea de cataloage
dupa 1839, raspunsul Il aflarn in faptul cà locul lor e luat de cata-
loagele de librarii, in care se cuprindeau i cartile din tipografia
si IV; Misantropia si Pocdinta. Aceste opere sunt cuprinse in Catalog. In
aceiasi notità se specifica i operele ce se and sub tipar: Rapsodia V si VI,
etc., carp pe care nu le mai gäsim in catalog si care au aparut in 1838.
Deci, aparitia catalogului o putem Inca intre 27 Noemvrie si 31 Decemvrie
aeelasi an.
Catalogul are 6 pagini, 22.5X14. Fatd de celelalte cataloage da in
plus: Maria Tudor si _Angelo de V. Hugo, in traducerea lui Negruzi; Domnul
Pursoniac tradus de Gradisteanu fiul; Gemenii din Bergam de Florian,
tradus de Florescul; Douà bilete de Florian in traducerea lui Creteanul;
Mahomed; Gil Blas, trad. de C. Marcovici; Gezeta Teatrului National; Re-
gulamentul organic; Crestinarea unui preot al Isidii sau Hristianismul;
Cuvinte bisericesti de Papazoglu , Noua Eloiza trad. de Eliade; i vor apare:
Cerul si Pämântul de Byron, trad. de Eliade; Enriada de Pogor; Dracul
s-luop, trad. de C. Sâmboteanca; Curierul de Ambe Sexe.
o Foaia pentru minte, inima shi literatura », 1838, 20 Iulie, Nr. 5, p.
39-40.
Tipdrit in Curierul de ambele sexe periodul II, Nr. 10, pag. 159-160
si in Curierul românesc » 1839, 15 Iunie, p. 327-328. Este tiparirea exacta
a catalogului dela nota 1, avand in plus ea tiprtrite: Rapsodia VVI si
Marino Faliero.
Din 9 Iulie 1839, Nr. 28, p. 223-224.

www.dacoromanica.ro
 PER1OADA CATALOGULUI 1830-1860 25

acestuia. Deci publicul era informat prin aceste cataloage,

cât i prin rubricile bibliografice din « Curierul românesc », care
erau din ce in ce mai dese.
Inafarii. de Eliade, a mai tip6rit cataloage de tipografii si
Gheorghe Asachi, dar abia 'in 1847: Catalog de ceirtile
tip'drite qi de manuscriptele aflettoare la Institutul Albinei1), cu
urm6toare1e catalogul Ortilor, cArti sholastice, manus-
criptele de tiptirit a profesorilor i repertoriul Teatrului National.
Ca notatie bibliograficA se aduce in plus, anul aparitiei i for-
matul, f'drg. ca acestea s'al fie trecute curent la toate
Alai tArziu, gAsim alte trei cataloage ale tipografiei Rucia-
mulla romAn 2).

3. CATALOAGELE DE LIBRARII
Se leag6 la inceput tot de numele lui Eliade. Piimul este Ca-
talog pentru toate cdrtile ce se afld în Librieriia D. D. Iosif Ro-
mano() ci Cumpania In BucureVi La No. 419 Vdpseoa rofie in ulita
Bra.yovenilor, si in Jai la D. D. Dimitrie Nica, Librer ; in Foc-
.,sani la D. Hr. Hagi Calciu 1836 3). Catalogul cuprinde cArti bise-
ricesti si istorice, specificate numai, prin titlul, fArg. autor. In
an.ul urmà."tor apare o nouá." editie a acestui Catalogu callao,' ce
se (lila in librieria rumcineascii a Dumnealor Iosif Romano() gi I.
Popopici in BucureVi, in Mita Bramvenilor supt num. 419 Vlipseoa
roqie .yi la D. Visarion Rusul dela Bd rdtie pdste drum 4). Ultima

Iasii, 1847, 19x12,5 14 p. Re upara §i de I orga (N.), Gheorghe Asacht

ca tipograf i editor dupii Catalo guis lui dtn 1847. Cu 6 stampe. Bucu-
resti 1912, 27,5X21,5, 25 P. (Academia Român). Un catalog cuprinzand
manuscrise se aflà si in Foaia pentru minte s, 1839, p. 72: Catalogul maitu-
scriptelor trimise la Foaea pentru mtnte, inima p, literatura. Este vorba de un
catalog al manuscriptelor trimise la un concurs literar. Manuscrisele sunt
sistematizate in: poetice si prozaice.
Almanahul Moldo-RomAn s, 1852, P. 96-97, cuprinzAnd ciirtile ti-
pa'rite dela inflintarea tipografiei i 'Ana.' la 1852; o alt5, editie in calendarul
pe 1855 de sub cota P. I. 10367 a Academiei Române, p. 69-72 si o ultimA
editie in acelasi calendar, 1858, p. 102-106.
Are 12 pagini in 14,5 x 8,5.
Bucuresti 1837, 10 p. st 01strat la sfArsitul volumulm 111 din (( Haltma
sau povestiri mitologiceftt arabevi. traduse de I. Gherasim Gorjan.

www.dacoromanica.ro
 26 13AIIBU THEODMIESCU

editie este din 1838, cu numele de Catalog de ceirtile ce se aflei in

Librieria Rumeineascii din Bucureti a D. D. losif Romano() fi
Comp. pe (Rita Sf. Gheorghe Nou in Brafopeni1). Este cel mai
mare catalog de panä acum, cuprinzand aproximativ toate cdrtile
tipdrite dela 1800 si pan.d la 1838. Partea I-a are 100 de cdrti
«pentru sfintele biserici », dintre care 37 au apdrut inainte de
1830. Partea II-a, cdrtile profane sau mirenesti, are 196 de cdrti
orAnduite pe autori: Aaron F., Aristia C., Asache G., I. Barac,
Botezatril C., Bojinca D., Buichi St., Busn.ea I., Tichindeal D.,
Clime C., Eliad I., Florescu I., Genilie If., Ghica I., Golescu
C., Gorjan G., Grddisteanul Gr., Ioarxid G., Jianul D., Can-
temir D., Creteanu, Cdpdtânean.0 S., Lazdr G., Maior P., Mar-
covici C., Mumuleanu P.,Manuil D., Moroi C., Negri* C., Ni-
tescul, Poenarul Gr., Poienaru P., Pogor V., Plisoianu G., Pa-
pazoglu I., Pop G., Pop I., Pan A., Rasti C., Roset I., Rudeanu
N., SAmboteanca C., Sibin.eanu I., Sdulescu G., Valen-Stain,
Vdcdrescu I., Vasilie Drdghici, Vasici F., Vinter-Halder, Voin.escu
I., Beldiman A. Inaintea operelor orânduite pe autori se and
càrile anonime i periodicele. In partea a doua sunt 35 de carti
apdrute inainte de 1830. La o carte se dau: autorul, titlul
formatul, locul si anul. Un exemplu: «Papazolu I. Din CuVintele
lui Dion Filosoful, ce s'au numit de Greci Hrisostom, adicä Gurd
de aur, traduse din limba veche greceascd de idem, i tipdritd
in 4 coala, la Bucuresti, anul 1825». Este cel mai bogat catalog,
servind, cu unele indreptdri, ca cea mai vastd si corectd biblio-
grafie pentru inceputul secolului al XIX-lea 2).
Dupä. 1840 mai toate librdriile de seamd tipdreau cataloage.
In « Gazeta Transilvaniei »3) este publicat catalogul librdriei
Wilhelm Nénzeth. O librdrie din Focsani are un Catalog de ciirti

Bucuresti, 1838, 19 X 12, 38 p.

0 prescurtare a acestui catalog in « Foaia pentru minte », 1838, p.
96-98 si o a1t5. editie, dar tipärità pentru Iasi, este Catalog pentru cartile
ce se aild de vdnzare En libreria cea Rumäneascei din Iasi, a d-lui Dimitrie
Nica i Cumpania i En Bucuresti la 104 Romano v. Bucuresti, 1840,
16 x 10, 20 p. 0 parte din el e publicata si in Foaia pentru minte », 1840,
p. 86-88.
1846, p. 400, 404. i tot aici in 1842, p. 8 se publich din cilrtile
Romanov din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA CATALOGULOI 1830-1SGO 27

ce se aflei In dughiana mea i). Librariile George loanid 2), Georgie

Hristofor 3), Theodor Codrescu 4) Bdláceanu 1ci Varta 5), G. B. Ne-
buneli Fii 6) publica o serie de cataloage, bogate In informatii,
dar nemetodice si cu multe inexactitati 7).

Pana la 1840, Principatele romane n.0 aveau biblioteci publice.

Chiar si. cele particulare nu erau numeroase. Totusi in.fluentele
apusene i coala creiase un palie dornic de a se cultiva prin
carte care, fiind lipsit de posibilitáti materiale, nu avea linde
si ce citi. Acest gol a fost umplut de cabinetele de lectufá. Unele
libràrii obicinuiau sa imprumute carti In scbimbul un.ei cotizatii
binare sau anuale. Pentru a veni in ajutorul cititorilor, patronii
acestor cabinete de lectura' au tiparit cataloage, toate fiind serse
In frantuzeste. Primul este Catalogue des livres franvais qui se
donner en lecture t la librairie de la Cour de Frédéric Wal-
b a u m. Bucuresti, 1838, 20,5 x 12,5, 42 p. Operele sunt oran-
duite alfabetic, dupa autori. La fiecare carte se dau: autorul, titlul,
numarul, volumele, locul i anul. Catalogul e cat se poate de
interesant prin insirarea celor 1028 de opere din literatura uni-
versala ca.re au circulat In Muntenia pana la 1838. Toate cartile
sunt in limba franceza, dominând autorii francezi. Cele mai multe
traducen i In franceza vin din engleza prin opera lui Byron, Bulwer,

Tiparit de Rosetti (R a d u), Despre censura in Moldova. II Ana-

lele Academiei Roma'ne, S. II, T. XXIX, p. 398-403.
Dupil Catalogul lui Garleanu I, p. 353, o editie din 1847, o alta in
1851: Catalog general de ciírti romcineltt ce se allà En Libreria lui George Ioanid
în ulita Ltpscanilor la Piiun, Bucuresti, 8°, 23 p. si 1853, 56, 59 si 1860.
Catalog national de carti romcinesti ce se aflii En libreria D. D. Gheorghte
Bristofor & Comp. vtzavi cu biserica Tri-Ierarhi. Iasi, 1852, 17,5X10, 16 p.
Are rubricele: Pedagogie, Cetire, Scrisoare, Gramatick Geografie, Literatura,
Opere Teatrale, Arta retoricei, Poesie, Istorie, Matematica, Fizica, Istorie
naturala si Agricultura, Medicina, Filosdfia, Legislatiune, Lecsicografie,
Instructiuni morale si religioase, Serien i diverse, Serien i periodice.
Catalog de ceirttle romcinesti afliitoare in libreria de Muga' biserica Banu.
Iasi, 1853, 80 22 p.
Catalogu alfabeticu despre numele autoriloru de ciírti classice i de fondu
francese, latine i ellene. Bucuresti, 1863, 8°, 16. p.
Catalog general. Partea Anteia 8°, 9 p. un altul In 32 p.
In Foaia pentru minte, 1840 p. 15-16: Ccirti tipiirite care se aflei
depits, spre vdnzare la D-1 Rudolf Orghidan ceteitean gi negustoriu in Bravo.

www.dacoromanica.ro
 26 BARBU THEODORESCI

Cooper, Hook, W. Scott. Literatura germana apare prin Goethe

si Hofmann, iar cea italianà xrumai prin Silvio Pellico. Din lite-
ratura franceza erau preferate notele de calgorie, operele istorice,
In special asupra lui Napoleon, cativa din romancierii romantici
ai timpului, foarte putini clasici i cat se poate de multe romane
de duzina, unele de autori submediocii.
La Iasi apare Catalogue des ouvrages franvais qui se trouvent
dans le cabinet de lecture d'Adolphe Bening. Première
partie. Iassi, 1. Novembre 1840, 18,5 x 12, 20 p. Seconde partie,
1 Février 1841, 8 p. Catalogul e mai särac In opere si inferior
ca metoda acelui muntean, dar cartile sunt mai alese i inai valo-
roase decat acelea pe care le aducea Walbaum1).
Dintre cabinetele de lecturd cel mai de seam'a a fost al lui
C. A. Rosetti i Winterhalder, care au tipArit
cele mai multe si mai bune cataloage, Intitulate: Catalogue des
livres franfais qui se donner en lecture et la librairie de C. A. Ro-
setti & Winterhalder, Bucarest, 1846, 18 X 1.1, 48 p. 2). Prima
editie a catalogului e intocmita dupa modelul lui Walbaum. A
doua editie din 1847 e cu mult superioarä acelei precedente. De
astä data' se inlatura oranduirea alfabeticä a autorilor si se recurge
la impa'rtirea pe subiecte, a-N/1-1d urmatoarele 21. de capitole:
I. Ouvrages 'valaques ; II. Théologie, livres de prières ; III. Juris-
prudence; IV. Politique et diplomatie ; V. Sciences médicales:
Anatomie, médicine, chirurgie, pharmacie, chimie; VI. Philo-

9 De curiozitate dau toti autorii cuprinsi in catalogul iesan: La Duchesse

d'Abrantès, Alphonse Brot, Alphonse Karr, Al. Dumas, Anna Marie, Balzac,
M. J. Briset, Bulver, Camille Bodin, Charles Nodier, Madame la Princesse
de Craon, Didier, Emile Souvestre, Eugene Sue, Fréderic Soulié, George
Sand, Hofmann, P. L. Jacob, Jules Janin, Lamartine, Marryat, Michel
Masson, Malibram, Michel Raymond, Pascal, Paul de Koh, Sainte Beuve,
Sophie Gay, Touchard Lafosse, Victor Hugo, Le Compte de Vieil-Castel,
Cappefigue, Emile Gigardin, E. Guerin, J. Fiévée, Hippolyte Lucas, De
Larochefoucauld, Mery, Comte de Ségur, Madame de Sor, Tissot, Madame
de Vailly, Calvimont, Mad. Gatti de Gammond, M. Bracevich Altaroche,
Jules Lecomte, Virey, Zschokke, Le Comte de Montalembert, Horace Raisson,
M. de Rhéville, Silvio Pellico, Scribe, Stendhal.
2) Cuprinde 971 de carti. editia II: Bucarest, 1847, 19,5x12,5. 95, p.
2800 de dirti ; editia III: Bucarest, 1850, 18X11, 65 p. 1342 de cdrti si ultima
editie din 1860 e semnata de C. A. Rosetti, 20,5 x 13, 71 p. 1732 de cilrti.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA CATALOG:ULM 1830- 1860 29

sophie et Littérature; VII. Encyclopédies, collection des ma-

nuels ; VIII. Ouvrages pour la jeunesse, Mythologie; IX. Philo-
logie, Études de langues, Grammaires, Dictionnaires, Épistolaires;
X. Classiques: grecs, français, latins; XI. Histoire, Biographies;
XII.Géographie,
Voyages, Des-
criptions, Atlas;
XIII. Histoire
naturelle phy- frc-

sique; XIV. Sci-

ences mathéma-
tiques ; XV. Sci-
ences militeires;
XVI. Arts et
métiers. Agricul-
ture, Économie
rurale et domes-
tique. Livres de
cuisine; XVII.
Belles lettres;
Poésies;
Theatre;
Varia;
Langues
étrangères.
In acest ca-
talog apar pen.tru
intâia oarä i o-
pere românesti.
De remarcat cä
indica-Vile biblio- C. A. Rosetta
grafice la ctirOle
românesti sunt sumare. Se tree autora! i titlul: Voinescu
Ioan I., Corina sau Italia, tradusei din frantozeste, Tomul
I-iu ». La cele sträine se adaugil formatol, locul i anal. De aici
tragem concluzia Cal toate cataloagele cabinetelor de lecturA au
fost copiate dui:a cataloagele sträine, pe care librarii le primeau
odatä cu càrile comandate In Apus.

www.dacoromanica.ro
 30 BARBU THEODORESCU

Prin catalogul din 1847 ne dam seama si de circulatia operelor

straine la noi. Dintr'un total de. 2800 de cärti, avem: 1700 In
limba franceza, 770 germane, 127 roman.esti, 85 In greaca veche,
66 latinesti, 31 italienesti, 30 englezesti, 12 neo-grecesti i una
singurd spaniola. Inafarà de cartile germane, celelalte lucräri
erau aduse dela Paris, chiar dacA erau serse in alte limbi
franceza. Astfel, din cele 31 de opere italiene, 24 sunt tiparite
la Paris, iar restul de sapte In Italia, Viena sau Leipzig. Numarul
mare de carti germane nu vrea sà spunä cà erau atat de multi
cititori In limba german.5. printre Romani, ci ele erau aduse pentru
inginerii, medicii i mestesugarii geimani ce se aflau in Princi-
pate. De altfel cele mai multe &ATV germane erau din domeniile
stiintelor: 119 carti erau pentru medicinä' si farmecie.
Comparand catalogul lui Rosetti si Winteilialder cu al Iiii
Walbaum, aflam in primul cärti din toate domeniile. In ce pri-
veste literatura francezà, librarul bucurestean a cautat sa aduca
romanticii, note de drum, romane i foarte multe piese
de teatru, nu mai putin de 382, de autori celebri ca si de necu-
noscuti, de dramaturgi de mana a saptea, pe care nu-i gram
In nicio istorie literarà. La Walbaum erau multe romane de duzina
putine opere de stiintä.
Paralel cu cataloagele lui Rosetti, apärea la Iasi Catalogue du
cabinet de lecture français al librAriei F. Bell et C.1). Cri
metodil bibliograficA este inferior acelor anterioare. Con.tine 3357
volume Impartite in douä capitole, apoi oranduite alfabetic, dupa
autori2). La fiecare carte se tree numai autorul, titlul prescurtat
numarul volumelor. Autorii cu cele mai multe volume sunt:
Andrieux (François Guillaume) cu 14 opere ; Lord Byron, 11;
C-ppefigue, 39; Chateaubriand, 39; Crébillon, 9; Delavigue (Ca-
Ja s s y, Mars 1846, 26)07, 42 p.
In vremea lui Mihai Sturza s'au adus in tara multe carti, in special
franceze, erau carti clasice si didactice, opere istorice, 'Ana* cand incepe
sa domine literatura usoara, romane. Carti germane erau mai putine la
numar si nu contin deloc literatura usoara, fiind mai toate carp clasice,
stiintifice sau didactice. Din aceasta epoca dateaza mai toate bibliotecile
boierilor nostri de cultura' europeana. Liprarii aduceau carti de specialitäti:
Bogusz primeste carti franceze, Heinrich Hemschieg carti ger-
mane, grecul P a nait Macri Ghérasimos din Galati aducea cärti
italiene. (R adu Rosett i, Despre censura in Moldova).

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA CATALOGULIJI 1830-1860 31

simir), 10; DeliIle (J.), '20; Ducis (J. F.), 14, reprezentând mai
mult traducen i de Shakespeare; La Harpe (J. F.), 15; Lamartine,
14; Marmontel, 11; Milleroye (Charles Hubert), 13; Mirabeau, 10;
Molière, 35; Montesquieu, 8; Pigault-Lebrun, 28; Racine, 13;
Rousseau, 9; Saint Ange (F. de), 10; Saint Hillaire (Emile Marco
de), 16; Saint-Beuve, 10; Schiller, 14; M-me de Stael, 12; Vadé
(Jean Joseph), 21; Vigny, 7; Abrantès (M-me), 31; Arnaud (H.),
32; Balzac, 111; Bazancourt, 10; Beauvoir (Roger de), 17; Ber-
nard (Ch.), 20; Berthet (Ele), 27; Bodin (M-me), 23; Brot (Al-
phonse), 16; Bulwer (E. L.), 14; Cooper (Fenimore), 45; Dash
(M-me), 25; David (Jules), 17; Dumas (Alexandre), 138; Gay
(M-me), 17; Gozlan (Léon), 23; Hugo (Victor), 25; Jacob (Paul
L.), 44; Janin (Jules), 14; Jouy (Étienne), 30; Karr (Alphonse),
23; Koch. (Paul de), 52; Lavergne (Alexandre de), 16; 1VIarryat
(le capitaine), 36; Martineau (Miss), 11; Masson (Michel), 21;
Mery, 13; Musset, 9; Naudier (Charles), 18; Pigault-Lebrun,
66; Raymond (Michel), 24; Sand (George), 51; San.deau
(Jules), 10; Soulié (Fréderic), 102; Sue (Eugène), 46; Walter
Scott, 31.
Ultimul catalog de seamä" este Catalogue des livres du Cabinet
de lecture du Th. Codresco, Petrini et Cje. Jassy,
1858. 21,5 x 14, 48 p. Contin.e 3501 de volume orânduite dupit
modelul catalogului lui Bell.
Dupil aceastil datil nu mai apar cataloage de cabinete. Cauzele
sunt mai multe. Mai intai, locul lor este luat de bibliotecile pu-
blice, care se desvoltau la Iasi si Bucuresti. Tinerii arturari se
duceau tot mai des la Paiis, de unde îi aduceau singuri cArtile
de care aveau nevoie. De asemenea iau societAti culturale
si academice, ca Ateneul Roman, Academia Românà, Junimea
Literark care îi aveau bibliotecile lor si, mai ales, publicul citea
tot mai mult c6rtile i revistele romanesti.
aceste cataloage de cabinete, ca si cataloagele de libràrii,
tipografii si biblioteci, au servit mai mult de 30 de ani ca biblio-
grafii de orientare in domeniul c'ärtilor sträine. Valoarea actuald
a lor este ca si prin ele putem reconstitui influentele occidentale,
In special cea francezil, sub care s'a format noua societate roma-
neascA dela 1830. Prin ele putem identifica ediiiile dupà care s'au
Meta cele mai multe traducen i din acea epocA.

www.dacoromanica.ro
 32 BAIIBIJ THEODORESCU

4. CATALOAGELE DE BIBLIOTECA..

Am scris mai sus cä. biblioteca româneascil incepe sä se des-

volte dupä 1840. Aceasta nu vrea sà spunä c. Ora acum nu am
avut biblioteci. Boierii, cärturarii §i multe mänästiri aveau biblio-
tecibogate, insä nu erautemeinic organizate 1). Prin Regulamentul
Organic se pre'väLd mijloacele de crearea bibliotecilor publice. La
Ia§i, Mihail St urdza senmeazA in 188 actul de fundarea bi-
bliotecii Academiei Mihällene 2). Intaiul ei bibliotecar a fost D.
Gust i, care tipärWe in 1841. Catalogue des livres de lecture de
la bibliothèque de l' Acadérnie. Catalogul carlilor de citit in Biblioteca
Academiei Miháilene3). Avem inaintea noastrii primul catalog
tipArit de bibliotecä publicà. Gusti a orânduit cArtile pe materii,
iii urmiltoarele cinci clase: Première classe: Théologie ; Seconde
classe: Jurisprudence ; Troisième classe: Philosophie, cu subdi-
viziunile: Physique, Histoire naturelle, Médecine, Mathématique,
Arts ; Quatrième classe: Belles lettres, cu subdiviziunile: gram-
maire, rhétorique, poésie ; C n.quième
,.
classe: Biographic, Géo-
graphie et Voyage, Histoire 4). In inteliorul fiecàrei materii, cä'r-
tile sunt impArtite pe limbi: greaca, latina, italiana, franceza,
germana, romAna *i rusa, apoi In ordinea alfabeticA a autorilor.
La fiecare carte se trec: autorul, titlui, locul, anul, numärul
volmnelor §i formatul. Un exemplu: Raymond G. M., Plan d'un
cours de logique, ou essai d'un choix de matières proposées un
traité élémentaire de l'Ait du Raisonnement. Paris, 1811, 1. liv.
in 8°. In total sunt 795 de cärti, reprezentând: 378 franceze, 115
latin.e, 113 grecqti, 87 germane, 70 române, 28 italiene §i (t rusesti.

Vezi Io rg a (N.), Vechile Bibliotect ronza'nevi. Floarea darurdor

1907, I, p. 65-82.
Istoricul acestei Biblioteei 1-a seris Klein (K a r 1 Ku r t), Biblio-
teca Universaot din Icui. #Boabe de Grâ.u», 1934, p. 257-283.
2) Iasi 1841, 17,5x12,52 p.; 1-er supplément au catalogue général de la
Bibliothèque de l'Aeadérnie Michel, 1843, p. 53-60 si II-e supplément
au catalogue général de la Bibliotèque de l'Aeadérnie de Yassy, 1844, p.
61-69.
4) Clasificarea e Limn dupà Brune t, cu urnaitoarele Théo-
logie, Jurisprudence, Sciences et Arts (care cuprindea: Philosophie, Physiq-ue,
Histoire naturelle, Médecine, Mathématiques); Arts et Métiers, Belles Lettres
(cu subdiviziunile: grammaire, rhétorique, poétique etc). Histoire cu: (Géo-
graphie. Voyage, Histoire, Biographie, etc.).

www.dacoromanica.ro
 rEnIOADA CATALOGL LI I 183o-1;o 33

Citalogul e alcatuit cu multa ingrijire i corect tipdrit. Cu sign-

ran.td. ca D. Gusti a folosit ca model vreun catalog francez, cum
erau multe de acest fel in acea epoca. Ca introducere, catalogul
are un regulament al bibliotecii, scris In româneste §i frantuze§te:
Des conditions d'admission dans la salle de lecture. Despre con-
primirei In sala de citire. Est e int aiul regul a-
ment de biblioteca publica romaneasca, con-
ceput in mentalitatea obi§n.uita a timpului,
prin care se aducea si la n.oi con.ceptia bi-
bliotecarului jandarm.
C i totul in altfel se infatiseaza catalogul bibliotecii din Bucu-
resti. Este catalogul intocinit de I. Genili e, intitulat: Biblio-
teca latind si italianii. Catalog de ceirtile latine i italiene ce se aflä
in Biblioteca Colegiului National. Tipärit sub lngrijirea bibliote-
carului I. Genilie, profesor actual in. Colegiul National. Tomul I,
Bucure§ti, 1846, 1.9,5 x 12, IV + 420 p. si vol. II: Biblioteca fran-
cud , ronzanei, elenicei , greceascei , germanei , englezei, ungaricei, slavonei,
ebraicei , arabiet fi turceascei . Catalog de ceirtile franceze, romeine,
elenesti, grecesti, gernzane, engleze, unguresti, slavonefti, evreesti,
arabesti si turcesti, care se Oki in Biblioteca Colegiului National.
Bucuresti, 1847, 19,5 x12, VIII +53k p. Plan.ul lucràrii, dupä
cum 11 arata chiar titlul, constä in impartirea operelor pe limbi,
apoi in urmatoarele capitole dui:4 cuprinsul cdrtilor: Agricultura
et Oeconomia, A,rheologia et N-umismatica, Astronomia et Astro-
logia, Biografia et Anecdota, Dictionaria et Nomenclatura, En-
cyclopedia et Tractata generalia, Epistolaria et Epistolae, Geo-
graphia et Ethn.ographia, Grammatica et Stylistica, Historia et
Chronologia, Historia Naturalis, Itineraria et Viatoria, Juris-
prudentia et Institutiones, Literatura et Critica, Mathematica
et Mechanica, Medicina et Anatomia, Miscellanea et Collectiones,
Mithologia et IVlythi, Paedagogia et Didactica, Periodica et Diaria,
Philosophia et Moralis Philosophia naturalis, Physica et Chemia,
Poetica, Poesis, Theatralia, Politica et Regulamenta, Polygraphia
et Opera, Rhetorica, Eloquentia et Dialogi, Romancia sive Coin.
menta, Technologia (Artes, Industria, etc.), Theologia et Sacra
Eloquentia.
La fiecare carte se trec: autorul, titlul, volumele, formatul,
editia, locul §i anul. La cartile romanesti este data i tipografia.
3

www.dacoromanica.ro
 34 B.11181 THEODOlt EM:1,

TitIurile de capitole sunt serse in latineste sau frantuze§te. In inte-

riorul fiecarui capitol, operele sunt in§irate alfabetic, dup. autor..
Cartile straine sunt serse cu litere latine, iar cele romanesti cu
cirilice. Fiecare volum are cate un indice cu numele autorilor,
in.titulat: Register. In acest registru se dau autorul §i pagina din
volum. Registrul e Intocmit separat pentru fiecare limba. Pri-
vind mai de aproape catalogul lui Genilie, avem de facut mai
multe constatari: in cataloagele de pana acum descrierea cartilor
e facuta la intamplare, iar datele bibliografice sunt relative_
Operele sunt oranduite fara plan si, chiar daca s'a avut in vedere,
uneori, vreun principiu de clasificare, nu a fost respectat. La
Genilie lucrurile stau ca totul lit altfel. Pentru Intaia ciara Intal-
nim un plan de clasificare bibliografica. Indirect, Genilie afirma.
&A, intr'un catalog cartile se clasific'ä dupa cuprinsul Ion si dupä
limaba in care au fost scrise. Ca In interiorul fiecarei materii, operele
se grupeaza alfabetic, dupa. autor. Cá fiecare. carte 'va fi des-
crisa prin anumite date: autor, titlul, volumele, formatul, editia,
locul, tipografia §i anul. C5. pentru o orientare rapida in catalog,
este nevoie de un indice alfabetic al autorilor. Toate aceste prin.-
cipii bibliografice nu sunt numai §tiute, luya:tate pe de rost, ci
§i aplicate cu strictete in cuprinsul catalogului. E fireasca intre-
barea care se pune, de unde a luat Genilie aceste curio§tinte biblio-
grafice ? Mai intai o constatare, Genilie era un carturar de searna,
autor a mai multor studii §i director de revista. Fiind profesor
de geografie, a publicat o Geografie istoricá, astronornicd, nata-
rala a continentelor in general fi a Ronuiniei in parte')..
N. Iorga constatá cá lucrarea lui nu e o traducere, ci o huna pre-
lucrare, scrisai inteo limbà usoara i placuta 2). Avand o cultura
enciclopedica pentru acele timpuri, mai ales cand ne gandim la
mediul roman.esc, Genilie se ocupa in geografia sa §i despre cultura
româneasca, despre §coli, biblioteci, literatura, pictura, deno-

Bucuresti, 1835. 19 x 13. XV + VII + 248 p. 0 altil editie este din

1847. In ce priveste activitatea geografica a sa, vezi: Adamescu (G h.),
Scrierile lui Iosif Gen ilie cu o privtre asupra celor mai vechi scrieri de geo-
grafie in romdne.,ste. Buletinul geografic, 1903, p. 82-105. De aici aflám ca
in 1841 a cercetat impreunä cu Papadopolu gramatica latinA a lui Hill.
Iorga (N.), Istoria literatura romdnesti En veacul al XIX-lea. Vol. I.
Bucuresti, 1907, p. 144; vol. II. Bucuresti, 1908, p. 207-208.

www.dacoromanica.ro
 P1,1110.1DA CATALOGULUI. 1830 - 1860 35

-Land mult bun sim i bogate cunostinte. Mai tArziu, publicg. re-
vista Universu, care are in paginile sale o intreagg." enciclopedie
de curiozitAi i informatii din lumea intreag. In 1848 tipgre§te
revista cu litere latine i Ii schimbgi caracterul, in,dreptan.d-o mai
mult spre filosofia greach i lating., spre filologie, cuprinzAnd cat
mai multe traducen i din francezg. Poseda bine greaca, latina,
franceza i avea cunostinte din domenii variate. In ce priveste bi-
bliologia, foloseste unii din termenii acestei materii. Astfel, cautl
sà." defineascg bibliomania, care « este o covArsitoare Igcomie de
adunat cgrti », luând de exemplu pe «Toma Gr envi 11 e, cel
mai impiltimit biblioman, ngscut la 1775, in Londra, uncle a ki
inurit, nu de mull,. Once carte a publicat a fost o editie de lucs,,
de care a tipgrit la 24 mii de tomuri, cbeltuind la 400000 -Were_
El stia de rost pe Virgil, Lucretie, Oratie, Omer, Secspir. Biblio-
teca lui cea scumpg, 20 mii volume, a dgruit-o la muzeul britanic..
Intre alte pretioase arid este si o biblie latineascg., cel intai tipg-
ritg.' de Gutenberg si Faust, la Maienta, de care numai 18 exemplare
mai sunt rAmase rgsphidite: 4 pe velin6 si 14 pe hartie ordinarg
Un exemplar s'a 'vândut cu 190 punduri sterling » i). Acest citat
este o dovadg." cà Genilie era familiarizat i avea putinta s'a" se.
informeze in bibliologie. In catalogul sgu aflgm i lucrgyi de orien-
tare in acest domeniu, serse in mai multe limbi 2), printre care si
Catalogo de libri italiani, espagnoli ed inglese che si trovano a Amster-
(lamo. Titlul catalogului ne aminteste pe acel al lui Genilie, iar clasi-
ficarea folosità In interior este identicg In ambele lucrtiri. De altfel,

« Universu *, 1847, Nr. 15, p. 60.

2) Alberici (Giaco), Catalogo breve degl' illustrt et famosi scrttori
venettani. T. I., in 4°, ed. I-a, Bologna 1605.
Catalogo de libri italtani, espagnoli et inglese che si trovano a Amster-
damo. T. I, in 16, ed. I-a Amsterdamo, 1725.
Balb i, Essai statistique sur les bibliothéques de Vienne. Vienne, 1835_
Brockhaus, Catalogue général de la littérature franeaise, Paris,
1838, 9.
Journal typographique et bibliographique.
Manuel de la Librairie... Leipzig, 1842.
A new catalogue of a croice and as fine a collection of bouks. As have
been sold these many Jeans; Bering the libraries of that Learned Counsei-
lortho. Lutwych T. I. in 80 ed. I, London.
Allgemeine Bibliographie fitr Deutschland,

www.dacoromanica.ro
 11 krall T111.01)011ESC13

aceasta clasificare era folosita in multe tali, in special la cata-

loagele de bibliotecil intocmite pana la 1830. In ce priveste orän-
duirea cartilor pe materii, iar acestea in ordinea alfabetica, avern
constatat unele asemanäri Intre Genilie si anumite opere straine.
Genilie era un om cult. Revista sa e un fel de mica enciclopedie
de .curiozitati. Chiar dela prima frunzarire a «Universului », con-
statam cä informatiile sale sunt traduse cuvant de cuvânt din
enciclopediile timpului. O dovada poate fi citatul de mai sus In
legaurä cu Toma de Grenville. Dar enciclopediile, unele din ele,
aveau cuprinsul aranjat in ordinea alfabetica a materiillor, in-
tocmai cum a facut i Genilie In catalogul säu. Astfel, pe la 1840,
circula In Principate Nouveau dictionnaire de Police al lui Elouin,
Tr ebuchet i Loba t, tipärit la Paris in 1835. Materiile
dictionarului erau oränduite In acelasi mod ca i in catalogul
de bibliotecä' al lui Genilie. In afara de aceasta, daca cercetäm
cataloagele de biblioteca din Apus, constatam ca cele mai multe
au orânduirea alfabetica a materiilor. Dovada o putem avea con-
sult:Ind lucrarea lui L. A. Const ant i n, despre Bibliothé-
conomie ou nouveau nzanuel complet pour l' arrangement, la con-
servation et l' administration des bibliothèques 1).
Toate aceste cercetari arata ca. Genilie era bine informat
In biblioteconomie. Incepänd intocmirea catalogului bibliotecii
din Bucuresti, a cautat mai intAi sa cunoasea de aproape studiile
straine de specialitate, care li serveau de model. De aceea,
putem spune ca Genilie este primul bibliograf roman for mat in
mentalitatea apuseanä.

5. BIBLOIGRAFIA LNIVERSALÀ.

Am arätat cà pentru in.taia ()aril s'a aplicat un plan biblio-

grafic, sistematic si de provenientä apuseana, in catalogul lui
Genilie. In aceeasi vreme s'a tiparit si o bibliografie universal,
In care erau cuprinse cele mai de seamä opere ale culturii apu-
sene. Dei autorii acestor lucrari nu erau specializati In biblio-
grafie i nici nu au tiparit studiile lor cu scopul de a informa
pe cercetatori, totusi aaeste luceäri trebuiesc incadrate aici. Este

1) Paris, 1839. Am väzut editia din 1841, 15.5 x10. 266 p.

www.dacoromanica.ro
 P E RIOA DA DATALO (ULD I 18:10-18(0 37

vorba de bibliotecile universale alatuite de Eliade R Ad u-

lescu si de I. D. Negulic i. In 1837 se tipärea la Paris
de care L. Aimé-Martin, Plan d'une bibliothèque univer-
selle. Ètudes de livres qui peuvent servir à l'histoire littéraire et
philosophique du genre humain, suivi du catalogue des chefs-d'oeuvres
de toutes les langues et des ouvrages originaux de toas les peuples 1).
In.ainte de a fi literat si educator, Aimé Martin era bibliotecar si
bibliograf ; fusese directorul Bibliotecii Sainte-GenevièVe si
cunostintele sale bibliografiee a iesit aceastä mic6 bibliografie
universalà. Opera lui Admé Maitin a pätruns si la n.oi. La 25 Martie
1846, Eliade a publicat Inceputu de Bibliotheca Universalei 2), cu-
prin.zand lucräri din domeniile istoriei, filosofiei, stiintelor juridice,
politicei, economiei politice, stiintelor naturale, belle arte, arhi-
tecturii, muzicii i literaturii. Peste ateva luni, Negulici tipà-
reste Planulu fi Catalogolu bibliotecei enciclopedice3) cu urmä-
torul cuprins : Religie monad, educatie : religie i instructie reli-
gioasä pentru junime, citire moralà i instructivA pentru copii,
educatie moral rt. Belle-litere: scrieri usoare i clasice, romanturi,
critick nuvele, basme, teatru, linguisticä, belle-arte. .tiinte natu-
pale fi Matematice : serien i elementare, petrecnoare i clasice, tra-
taturi pe intelesul tuturor. istorice i geografice,
morale fi politice sau sociale: filosofie, jurisprudentä politicä
teorie politicA, econ.omie politicà. tiinte tecnologice sau cuno.s-
tinte folositoare : agriculturl, industrie, economie,
Biblioteca universalà a lui Negulici a fost remarcata de N.
Iorga 4), dar izvorul fran.cez 1-a dat d-1 D. Pop ovici 5).
Aceste cataloage de opere uni'versale nu au avut circulatie
informativä, ele au folosit ca plan de activitate literarä lui Eliade
si

°peril pe care nu am vilzut-o, iar informatia e luatit din L é o rt

Vallé e, Bibliographie des Bibliographies. Paris, 1883 si din D. P o p -
y i ci, Ideologia literard a lui Eltade Reidulescu. Bucuresti, 1935, p. 184_
Vezi Curierul Rornânesc », 1845 Nr. 18 si o Curierul de Ambe Sexe4.,
V, p. 238-247.
o Curierul Rom'anesc » 1846, Nr. 98, tipdrit si aparte in brosura...
I. D. Negulic i, Biblioteca enciclopedica. Revista istoricä, 1934_
P. 16-17.
Op. cit., p. 168-173 si Louis Airné-Martin i proiectele de biblioteci
unipersale dela Bucuresti. Revista istoricii, 1936, p. 225-234.

www.dacoromanica.ro
 SS BARD U lilLo DOH ISC

6. IZVOARE BIBLIOGRAFICE.

In aceasta perioada a dibuirilor au aparut i doua lucrari de

umn alt caracter. Am vazut cá pana acum am avut cataloage CO-
rite cu scopuri comerciale. Valoarea lor stiintifica e nula. *coala
ardeleana a dat drturari distinsi care, pen.tru nevoile lor stiin-
tifice, au in.ceput sa stranga cartile vechi, românesti sau sträine,
creindu-si fiecare cate o mica biblioted. Dintre ultimii acesti
eirturari, se impune si Vasilie Pop p. Activitatea sa e va-
riatA. Format la Viena, oras cu mari biblioteci i arhive, a luat
de aici dragostea pen.tru cartea tiparita, la care se adauga i iubi-
rea aratata culturii romanesti. In afara de preocuparile sale fol-
cloristice i medicale, Popp se ingrijeste a tipari Disertatie despre
tipografiile romiineVi in Transilvania ci invecinatele riiri dela ince-
putul lor ptina la vremile noastre. Sibiu, 1838, 15X 9,5, 100 p. In
jurul modestei sale lucrar s'au iscat discutii, dad este sau nu
studiu bibliografic. Intaia monografie in.chinata lui Popp se dato-
reste d-lui I o n. Mu slea 1), care scoate in evidentá studiile i cali-
tàtile doctor ardelean. In ce ne priveste, adicil
-pasajul relativ la bibliograful Popp, d-1 Muslea e bogat in infor-
imatii. Mai intai se arata scopul urmarit de Popp si mijloacele
de orientare ale acestuia, pe care le aflarn cbiar in prefata diser-
tatiei 2). Popp a umblat prin. toata tara spre a strange cartile
vechi: « Doaozeci de ani sant, decan.d mA strilduesc in adunarea
si oranduirea tipografiilor romanesti; pentru aceea prin calatoria
mea prin Ungaria, Transilvania, Tara Româneasca, Moldavia si
Bucovina, nu a ramas o biserid, un preot sau dascalas, la care
mi m'asi fi abatut i asi fi cercetat i intrebat despre acest feliu
de cartd, din care se pot afla batar urmele Tipografiilor noastre.
Pe langa aceasta dlatorie scris'am o multime de carti la felurimi
de bArbati tipografi i bibliopoli cerand cataloage i insemnari
de cArti romanesti, dar, batar ca mi rusine a spline, dela multi
rAspuns nu am capatat »3). Popp marturiseste ch. numai

.) Vito ..,51 opera Dr. Vastlie Popp (1789-1842). Anuarul Institutului

de Istorie Nationalk V, p. 86-157, apiírutil in 1928 si in extras.
D-1 Muslea afirmA cà prefata s'ar fi tipfirit si aparte si cà nu se Oseste
1ntregime la toate exemplarele.
Op. cit., p. 115.

www.dacoromanica.ro
 CATALOGLI IA 1830-1860 39

Cipariu 1-a indatorat cu informatii, pentru care ii mu1turae0e.

Declara apoi ea a scris cartea pentru ca tinerilor no§tri din sträi-
natate sa nu le lipseasca cu totul cuno0intele despre literatura
romaneascil i sa nu creada ea stramo0i no0ri au fost ma de
ticalo0 » ca sa ((nu fi facut ceva vrednic de §tiintä ». D-1 Ion
Alu0ea afirma ca Disertatia lui Popp « este intr'adevar In.taia
itoastra bibliografie ca e «importanta n.0 n.umai din punct
4e vedere istoric, ea are 0 o deosebita valoare tiinilicà, prin
informatia care cu mici i a§a de explicabile exceptii este exacta' 1).
D-1 Ioachim Graciun ii insu§e0e Intru total afirmatiile colegului
salt, spunan.d ca Popp « este parintele bibliografiei române§ti »,
lar nu Dimitrie Iarcu, cum s'a crezut pana acum 2).
Cativa ani mai tarziu, d-1 N. Georgescu-Tistu se
-opu.n.e acestor pareri, crezand ea Popp nu e bibliograf, ci istoric
al tipografiilor romane§ti i ca «nu se folose§te in ln.0rarea car-
tilor de o descriere mai bogata 0 mai metodica »3). lar d-1 Cra-
ciun, la prima ocazie, se sträduie0e sá rilstoarne afirmatia d-lui
Tistu 4). La randul sau, acesta adauga: eu am spus dela inceput
raman de aceea0 parere ca amandoi i Cipariu sunt pre-
cursorii lui Iarcu, adica ii pregatesc calea acestuia din urma, dar
n.0 sun.t, cum a fost Iarcu, In primul rand bibliograf » 5).
Ca incheiere la aceste discutii imi permit sa cred cele ce
urmeaza. Disertatia lui Popp este o bibliografie, adica o ln0rare
a tuturor cartilor romane0i, a-tat cat acesta reu0se sa cunoasa,
orânduite pe tipografii. Nu e catu0 de putin de o « deosebita va-
loare tiii4ificà », cum crede d-1 Mu§lea. Este o modestä' lucrare,
foarte modesta, incompleta, nemetodica i lipsita de date biblio-
grafice. Este exagerat ce se spune ca Iarcu nu ar fi tiparit biblio-
grafia sa, daca nu ar fi avut opera lui Popp 6). E suficient sà com-
param multimea de carti date de Iarcu cu putinatatea operelor
citate de Popp, pentru ca aceasta afirmatie sA cadil dela sine.
Diseitatia lui Popp e tot atat de stiracà in notatiile bibliografice

Ibidem, p. 114.
Btbliografia la Romeini. Cluj, 1928, p. 13.
Bibliografia Literard Romdmi. Bucure§ti, 1932, p. 176-177.
Bibliografii romtinefti apdrute intre 1930 fi 1935. Cluj 1936, p. 11-12.
6) « Revista IstoricA Romànà », vol. III, fascicola III-1V, p. 409.
.6) Op. cit., p. 114.

www.dacoromanica.ro
 40 I, %Mu 'I Iii..0000Es(

In planul de lucru, ca i cataloagele lui Eliade. Acesta, prin

cataloagele sale, da primele bibliografii curente. Popp intoc-
meste intaia bibliografie generald a culturii romanesti. Primul,
urmarea un scop comercial, ca tipdriturile sale sa se vandd. Ul-
timul cauta, ca un bibliograf din zilele noastre, sà informeze pe
omul de stiint,a, tocmai cum s'a si intamplat 1). Prin. urmare,
Popp vine dupa. Eliade, i amandoi au fost lipsiti de cunostinte
bibliografice, notatiile lor fiind date toate la intamplare 2), iar
operele lor sunt bibliografii in miniaturd, simple incercdri bibilio-
grafice neistmtite, care au contribuit, inteo oarecare masurd, sa
deschidà calea adevaratelor bibliografii de mai tarziu.
Discutia din jurul lui Vasile Popp s'a in.tins i asupra Cre-
stomatia seau Analecte literaria dein cartile mai vechi ci noue ro-
manesci, tipeirite ci manuscrise, incepundu dela seclulu XVI pana
alu XIX, cu notitia literaria, adunate ci alese de Timoteiu Gi-
p ari u. Blasiu, 1858, 20,5 x13,5, XXXVIII +256 p. Cartea lui
Cipariu cuprinde « o alegere din scrisorile cele mai inseran.ate, ro-
manesti, care mi-au ven.it in cunostinta atat tiparite incepand de
dupa mijlocul secolului XVI pand. la 183e, cat i manuscrise »3)_
Cipariu dorea sà cunoasca cat mai multe carti romanesti vechi,
fiindcA in ele « Romanii au un scump tezaur limba i macar ca.
literatura veche e putina i micd, tot n.0 este färà prift, cat sa nu
cautdm &à o cunoastem »4). Cipariu era filolog i ceea ce urmirea
in cartile vechi, asa dupd cum o marturiseste, era limba veche
roman.eascd. De aceea, in Crestomatia a dat o serie de extrase din
vechile tipdrituri, luate mai ales din prefete. Opera sa nu e o bi-
bliografie, ci o antologie de texte vechi, utile filologilor. De altfel,
notatiile bibliografice ocupà un loo secundar in opera sa. Un
exemplu: « Talcul evangheliilor, tiparit deodata cu Tetraevanghelul
tot acolo si cu aceleasi litere in fol. Meà pagirtatura in 31 (planter-
niuni. Testul evangheliilor ca In Tetraevanghel ». Dupd aceste

Dupä cum mArturiseste larcu si Bianu, ea' s'au folosit de opera lui
Popp In intocmirea bibliografiilor lor.
Ca si Eliade, Popp trece la fiecare carte date bibliografice foarte sh-
race. Ex.: Ceaslov Sibiu, 1696; Penticostariu, in tipograf. lui Iwann Bart,
1805. Multe chili n'au nici atAt.
P. VII.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 PE1110ADA CAT il.OGULUI 1830-1800 41

notite urmeazA 14 pagini in care se reproduc texte din opera

citatA.
De§i nu e o operA bibliograficA, totu§i cartea lui Cipariu a
folosit bibliografilor de mai tArziu, in special lui Iarcu i Bianu.
Gel din urmA a luat de aici limita care s'a fixat literaturii romA-
ne§ti vechi, adia anul 1830. Ca elev §i admirator al lui Cipariu,
Bianu §i-a dat seama, ca §i acesta, de valoarea cArtilor
de necesitatea strAngerii lor i de marea lor utilitate pentru filo-
logi. De aceea, ca §i Cipariu, Bianu va reproduce prefeteM, fiinda
aici se aflau urme « despre starea, cultura, limba §i literatura
romAneasa »1).
In prefata càrii, Cipariu afirmA cA « multe din aste notite se
aflA §i in Disertatiunea repausatului Vasilie Popp despre tipo-
grafiile rom., insä repausatul cele bibliografice mai toate le-a
lucrat dup6 insemnArile transmise de mine, care dupA moartea
autorului mi-au 'wenit in,apoi »2). Incheind aceste rAnduri despre
Analectele lui Cipariu, pe care nu o putem numi operà biblio-
graficA, ci o socotim dupA ins4i pArerea autorului: « Aceste notite
in.sA nu e istorie literarä pentru literatura romAnA, ci numai
pas Care ea. Ear o istorie literarà se poate intreprinde numai
atunci, cAnd mai multe incuietori vor fi descbise inaintea mea,
sau altuia in locul meu »3).

7. TABLA DE MATERII.
Tabla de materii a periodicelor trebuie in.cadratA tot in dome-
niul bibliografiei, dei niciun bibliograf roman nu i-a dat insem-
nAtate. La inceput, foile romAne§ti avAnd un caracter politico-
informativ, iar articolele fiind putine §i mai toate politice, nu
s'a simtit nevoia tablelor de materii. In.data c materialul din
cuprinsul unui an este 'variat, introducAndu-se pe lAng6 proble-
mele politice §i cele literare, iar autorii fiind mult mai numero§i,
s'a impus dela sine necesitatea unei repezi orientaii asupra acestui
cuprins. De aici a pornit tabla de materii. IntAiul periodic care
d'A o astfel de orientare cititorilor sAi, este Foaia Duminicii din
.) Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 42 \ TILLOIHMESCU

13rasov. I o n. Barac este autorul acestei table de materii din

1837, pe care o n.umeste Scam Foilor Duminicii pre o jumetate
de an a Scripturii cu 26 Numeri. In ea se cuprind toate articolele
aparute intre Ianuarie i Iunie, insirate dupil numrtrul paginilor
la care s'au publicat. O altii tablrt se da §i la sMrsitul anului.
In 1838 au table de materii: Albina romdneascd, cuprinzand
numai foiletoancle, ji Feg literarcl, denumart Insernnarea Arti-
colilor depe Semestrul I-lea, insennd articolele din revistil, °ran-
duite alfabetic, dupà titlul lor. lu anul urnirttor, Eliade intoc-
me ste o metodia Tabla de cele ce se coprind In Kurierul romanesc,
semestrul I-iu din anul 1839. Articolele mint asezate dupti cu-
prinsul lor îrt urm5.toarele grupe: Religia, Moraba, Educatia,
Poesia, Literatura, Voiaje, Antichil4li, Noutriti, Deosebite arti-
cole, Stiri din afaril i Politicil. La Brasov, 13ara intocmeste In-
semnarea materiilor cuprinse in aceastù carte : Poezii, Literatun,
articoli, din Foaea pentru minte... pe anul 1839.
Vestitorul Bisericesc publicri «Scara de cele ce se cuprind
Vestitorul besericesc pe anul 1839, dilnd articolele dup5. paginatie.
Dupà 1840, mai toate revistele intocinesc table de materii.
Astfel, aflam: «Dacia literan », 1840; «Le Glaneur Moldo-Va-
laque », 1841; « Icoana himii », 1841; «PropAsirea », 1844; «
ga.zinul istoric pentru Dacia », 1845; « Gazeta Transilvaniei »,
1847; « România Literan », 1855; «La Voix de la Roumanie
'1862; « Din Moldova », 1862; « Lumina », 1863, « Traian. », 1870, etc

8. INTRODUCEREA TERMENULUI DE BIBLIOGRAFIE IN

LIMBA ROMANA.

In aceastil epocirt apare si termenul de bibliografie. Am viizut

c5."Zaharia Carcalechi publica notite cu noutiltile literare in
revista sa, inc5. din 1829. In 1833, Eliade an.un.trt ceea ce tipilrea
la rubrica: « Intiinàri »1) sau «Carti. tipärite »2). Aceleasi denu-
miri erau folosite i in «Foe literan » in. 1838 3). Numai in 1839
Asachi artuntà In «Albina Româneasca » aparaia unui dictionar

Curierul Românesc », 1833, p. 224.

Ibidem, p. 124.
P. 40.

www.dacoromanica.ro
 PERIOIDA CAT.11.1,( 1.1,1,1 18.30 18611 43

francez-romAn sub titulatura de Bibliografia Rometneascei i). De

aici cuvantul bibliografie trece In foile din Bucure§ti §i Bravv.
Eliade reproduce informatia din Albina, p6strand i denumirea
de bibliografie 2). Tot din Albina e luat noul termen §i de Barit,
folosindu-1 In « Foaea pentru minte »3) In acela§i timp cu Eliade.
1)ei « bibliografia » circula, totrqi Intrebuintarea sa normalà se
face cu grey. Abia dupà 1.850 capAtä." o folosint'd regulatà 4). Asaehi
luat notiunea de bibliografie din dictionarele franceze. De altfel,
indatà ce bibliografia apare In dictionarele fran.ceze-rom'anesti,
lrece de aici i In revistele timpului. In «Vocabular purta'ret rumil-
uescu-frantozesc §i. frantozeseu-rumg.'nescu » urmat de un mie
vocabular de omonime, din 1839 i Intocmit de J. A. Vailla
a Ham:
Bibliograf i. b. bibliographe = care cunoWe càrtile.
Bibliografic = bibliographiclue.
Biblioman. = biblioman care-i place prea mult sà strâng6
Bibliofil bibliophile care iube§te
Bibliotecar =-- bibliothkaire Ingrijitorul unei biblioteci.
Bibliotee6 loc, dulap uncle se tin. c'ärti 5).

i) Din 25 Mai 1839 la p. 167 se anunta chiar dictionarul lui Valliant,

de unde a luat termenul de bibliografie. Repetä noul cuvant la p. 221, 238,
254, 404; 1840, p. 98, 114. 133, 162, 214, 278.
Curierul Romanesc » 1840, p. 35, apoi p. 82 etc.
1840, p. 61-65, 120, 241.
In « Propa0rea » 1844, p. 64, 80, 96, 112, 176, 296, e folosit de M.
Kogalnic e an u, Magazin istoric pentru Dacia, 1845, vol. I, P. 144-146;
« Universul a, 1847, p. 68; Zimbrul », 1852, p. 60; Romania literard,
1855, p. 128.
6) Acele* definitii se gasesc §i in Vocabular francezo-rondinesc al lui
P. Po en ar u, F. Aaron 0 G. H ill. Bucure§ti 1840, cum 0 in « Uni-
versu a al lui Genilie, 1847, p. 12, 19, 60, etc.

www.dacoromanica.ro
 CAP1TOLVL II
TENDINTELE DE ORGANIZARE OCC1DENTALA
IN BIBLIOGRAFIE 1860-1894
1. ODOBESCU SI BIBLIOGRAFIA.
Dela 1860, bibliografia românà intr5 intr'o nouà perioadä.
Càilestiintifice ale viitoarelor bibliografii sunt deschise in acest
an, mai ales prin priceperea §i preocupärile lui Ale xandru
Odobesc u. PAn4 acum se lucrase la intamplare in biblio-
grafie, FAA sä" se respecte criteriile §tiintifice §i Mil ea bi-
bliografii svá aib6 vreo preg6tire. Odobescu Ii dà seama Ca'
studiile literare §i istorice nu pot progresa dacà nu vom face, mai
Intai, cloud operalii: sà strangem cärtile, mamiscriptele, docu-
mentele §i inscript,iile In biblioteci i muzee speciale, apoi sä le
catalogAm §i s'a" le bibliografiem. Inainte de a expune pgrerile
lui Odobescu, Mil de care nu am fi avut Bibliografia rom'a-
neascti veche, e logic s'd ne intrebä'm de unde a luat aceste idei.
Alexandiu Odobescu era In 1851 la studii in Paris. In acel timp
se aflau in Capitala FranIei n.umero0 Romani, care s'au strans
Intr'un cerc spre a tip'äri Junimea Romeinei 1). Odobescu era aici
factor principal. Ei doreau sä" lupte pentru Unirea Românilor.
« Spre a ajunge la acest scop, spuneau In articolul program, vom
Intrebuinta gAndirea subt toate formele ei: vom tracta arte, lite-
raturà, istorie, politicà, moralà, toate dinteun singur punct de
vedere: Patria. La noi elementele care constitueazd o nationali-
tate (limba, suvenirile, obiceiurile etc...) s'au pàstrat neatinse.
Ins5. aceste mine nepretuite trebuiesc lucrate: avem a forma o

Apilrut5 In douà numere Mailunie 1851.

www.dacoromanica.ro
 TENDINTELE DE 011GANIZABE OCCIDENTAL."( IN DIDLIO(i1l1Ftu. 45

literatura nationala, o industrie nationala, arte nationale. Cand

toate acestea vor exista si cand suflarea libertatii le va da viará,
ne vom putea crede un popor nepieritor. .Aceasta este gandirea
noastra, i scopul nostru e d'a interesa pe toti la ideea de o renas-
tere nationalä, de o civilizatie romana »1).
Iatä ce Ondea Odobescu i toti prietenii sai din Paris. De
fapt, toate acestea le scrisese mai Inainte si 13 älcescu In
Magazinu istoricu pentru Dacia. In « Cuvânt preliminar despre
isvoarele Istoriei Romanilor »2), Bälcescu afirma ea « Romanii au
trebuinra astazi sá se intemeieze In n.ationalism si In curaj, i sa
castige statornicie in caracter ». Mijlocul prin care se ajunge la
acest rezultat este Istoria nationzla. De aici nevoia pentru Bal-
cescu sà stranga tot materialul necesar istoriei, adica: poeziile
traditiile populare, legile, cronicele, inscriptiile i monurnentele,
scrierile ce zugravesc obiceiurile.
Odobescu, inainte de a fi influentat de cultura franceza, a fost
dorninat de aceste idei ale lui Balcescu. O recunoaste singur In
Nicolae Beilcescu i scrierile sale : « De douazeci si cinci ani, de
cand Nicolae Beilcescu a murit, instrainat de prea iubita i prea
clorita sa tara, eu unul n'am pregetat un moment de a cauta
mijloc spre a face cunoscuta publicului romanesc aceasta frumoasa
opera (Istoria Romanilor sub Mihai Viteazul), In care îi pironise
mintea si puterile sale un om de un rar talent, un om ce de copil
Inca, eu mà deprinsesem a-1 respecta, a-I iubi, a-1 admira »3).
Balcescu afirmase mai inainte ea in,scriptiile i monumentele
sunt singtryul izvor pentru inceputul istoriei roman.esti, de aceea
e bine sa le adunarn i «sa. le talmäcim dupa legile arheologice » 4).
Odobescu crede acelasi lucru. Astfel, Indata ce a sosit ln ara,
a colindat satele, locurile istorice, bisericile i manAstirile, spre a
aduna inscriptii, documente, podoabe de arta, carti vechi i once
dovada de vieata româneasca. Dar sä ne restrangem la ce intere-
seaza lucrarea de fata, adicä bibliografia. In Despre unele nza-

Vezi nota dela sfarsitul primului num6r al Jummei Române

In Tomul I. Bucuresti, 1845, p. 1-15.
Nicolae Billcescu si scrterile sale, MAI.Odobescu, Opere complete,
vol. II. Bucuresti, 1908, p. 194.
Op. cit., p. 13.

www.dacoromanica.ro
 46 1; \ 11 III TII EOM) RESCU

nuscripte ci ccirti tipdrite, aflate in naînastirea Bistrita1), Odobescu

accentuiaza nevoia strangerii cartilor vechi de prin manastiri.
(< Cele mai multe din mânastirile Tarii Române0i, §i mai ales cele
antice i bogate, seria Odobescu, poseda cate o colectiune mai
mult sau mai putin numeroasa de carti vechi, unele serse de
mAna, altele tiparite, pastrate in general cu foarte putina ingri-
jire ; aceste carti sunt mai cu seamà exemplare in'vechite de opere
liturgice 0 teologice, serse slavone§te sau roman.e0e, tiparite
intr'una din aceste douà limbi, sau in cea elena, care dupa timpi
§i imprejurari, au servit la slujba bisericeasca a maniistirii §i care
acuma, netrebuincioase §i despretuite, zac mai totdeauna arun-
cate In cate-o &Amara muceda i prafuita, in.chise in Ijizi sau grit-
madite in mormane. In general §oarecii, mobile §i carcaiecii se
folosesc singuri de acele ramktte, adesea pretioase ale culturii
0 ale pietälii strämo§e0i. Printre ele ing, anticarul afla tezaure
nepretuite, dei el are mai totdeauna mahnirea a deplange starea
d e stricaciune a multora, i pierderea n.eindoioasil a unui i mai
mare rxumar dintr'insele » 2).
Balcescu ca istoric sezisase importanta strangerii documentelor,
a§a cum o Meuse mai inainte §i Miliail Kogälniceanu 3). Odobescu,
ca om de litere 0 de arte, se ocupa mai ales cu adunarea cartilor
odoarelor, iar ca arheolog, de inscriptii i pietre 'vechi. Cu colec-
tionarea cartilor vechi se ostenisera mai inainte i alii. Astfel, dupil
cum arata §i Odobescu în articolul despre Psaltirea, tradusli romd-
nefte de Diaconal Coresi tipdrità la 1557 4), s'au invrednicit a da
atentie vechilor tiparituri Basilie Popp 0 Timoteiu Cipariu. Intro
told ace§tia §i Odobescu este insa o diferenta: Bälcescu, Kogal-
nice anu, Popp §i Cipariu cautau documentele i cartile vechi
pentru a le folosi in studiile de filologie i istorie, ne mai
acordand apoi insemnatate faptului daca ele trebuiesc sil ram'aie
locului sau sil fie adunate in arhive sau biblioteci. Este adevarat

Revista romanA #, 1861, p. 703-742, 807-830.

Ibidem, p. 703.
Despre aceastil problema vezi I o r g a (N.), Despre adunarea si tipet-
rirea izvoarelor relative la istoria Romdnilor. Rolul gi misiunea Academiei
Romdne. Prinos lui D. A. Sturdza la Implinirea celor saptezeci. de ani. Bu-
curesti, 1903, p. 1-127.
Revista RomAng 1862, p. 107-120.

www.dacoromanica.ro
 TEN DINTELE DE (MG 1N1Z E OCCIDENT 1.X iN 1111t1,10(ilt.IFIE 47

c'd,in, ce priveste documentele, se hotgrise incA din 1832, prin

B,egulamentul Organic, infiintarea Arhi'velor Statului, dar reorga -
nizarea lor in mod temeinic se cap6thl abia in 1862 1). Odobescu
cere i reuseste a realiza adun.area obiectelor de arti intr'un nruzeii
national, iar a artilor i manuscriselor in biblioteca nationalä.
El afirm4 c. « ar fi iafäsi de mare necesitate de a aduna acele
obiecte inteun muzeu, uncle sä." le fie asiguratà o conservare mai
bung. decAt pe la manästiri ». Odatà adunate aici, Odobescu afirmä.
c5." « ar veni de Mcut un studiu interesant i folositor de a des-
Cl je si a comenta toate antichit4ile secolului nostru de mijloc »2).
In ce priveste càrile, Odobescu continu6: «Tot asa de impor-
tantà ar fi si adunarea in biblioteca national' a tuturor manu-
scriptelor i tipAriturilor ce stau expuse pierderii i strickiunii
prin mArastirile si pria bisericile oraselor i satelor din România.
Acestui asezämânt Ii lipsesc mai toate incunabulele tipografiei
române, i manuscriptele 'vechi care ar putea servi la studiul
istoriei i desvoltArii limbei noastre, sun.t foarte rare inteinsul.
Strängerea la un loe a vechilor cärti de pria mânàstiri i biserici
ar Impuni cu prisos aceste lacune »3).
Condus de atari principii, Odobescu cere In'voirea Ministe-
rului Cultelor i Instructiunii spre a aduna dela mânästiri i bise-
rici cartile vechi. Astfel, a adus 29 de 'volume dela Cozia, 19 dela
Bistrita, cum si de pe la alte manästiri. Dar Odobescu nu s'a
multumit numai a aduna cärtile lute° bibliotea nationa15. Pe
unele le-a si deseris sau studiat, asa cum nimeni nu mai Meuse
piind la el. Aletoda folosità in descrierea vechilor tipärituri e inte-
resant de scos in evidentä, fiindc4 o 'vom afla utilizatà si mai
tärziu in bibliografia româneasca veche. S5." luä'm cazul articolului
Psaltirea, citat mai sus. Alai Intál, Odobescu face descrierea exterriä
Psaltirei lui Coresi: «Aceastil. Psaltire e imn. volum de 40 mie
(18% cent. inältime; 13 cen,t. lärgime); gros de 79 coale de bailie
ordirtaril, filrà paginaturä i având signaturile insemnate cu litere
slavone, la fata 1 si 8 a fiecärei coale. Exemplarului dela Bistrita
L) Despre inceputul arhivelor, vezi On ciul (D.), Din istoria Arhi-
velor Statului. Prinos lui D. A. Sturdza la hnplinirea celor saptezeci de ani.
Bucuresti, 1903, p. 329-353.
Odobescu (A I.), Opere complete, vol. III. Bucuresti, 1908, p. 3.
9 Ibidenz, p. 4.

www.dacoromanica.ro
 46 11.111l4e '1 HEODO RESCI:

li lipseste o paginii dela inceput, cbiar aceea ce poartil titlul,

mai multe altele Ir. coipul scrierii. Cala 34 e implinit'd Cu scri-

Alexandru Odobescu

soare de mâng. Mucezeala a stricat colturile paginilor la mai multe

locuri. Legàtura e cu scoarte de lemn, Invelità cu piele neagrà
Se dau titlul, autorul, locul si anul de tipArire. Cum Odobescu era
si un pasionat iubitor al limbii românesti Yechi, d'A i pasagii

www.dacoromanica.ro
 TENDINTELE DE ORGANIZARE OCCIDENTALX IN BIBLIOGRAPIE 49

din text, reproducandu-le in facbimile, la tta e Ldc.ugì1 si traris-

crierea In litere latirle. De multe ori, pentru a lämuri miele pro-
bleme tiinifice, incepe cu studii aparte, fárá. insä a le aproftuida,
fiinda « inteo asemenea interprindere ar trece cu totul mäsurile
-unei notite bibliografice »1). Deci, Odobescu s'a Onda in acest
articol sà aducà numai o contributie bibliografica in domeniul
culturii românesti vechi. Aceeasi metodä e folositä i in articolul
Despre unele manuscripte ci dirti typeirite aflate în Meineistirea
Bistrita. Se lace si aici descrierea externä a artilor, se reproduc
frontispiciile, initialele, prefetele i epilogurile, precum i unele
elisee din cArti. Citeazá. apoi bibliotecile sau persoanele care po-
sed5. cärtile studiate i cine s'a mai ocupat de ele.
De sigur cá." aceste articole reprezintä o nouä metodá biblio-
graficà, pe care nimeni nu o mai folosise pânä acum la noi. Intr'o
,oarecare mäsurà, metoda lui Odobescu a fost influentatä de C'-
pariu. In articolul Psaltirea, se observa ciar apropierea dintre Odo-
bescu i Cipariu. Cand aduce unele contributii filologice, se
referà la acesta: «Venerabilul T. Cipariu a pus cu mult succes
intála peatra la o lucrare de felul acesta. Filologii români
n'au decát a-1 imita si a intinde mai departe studiile si
investigárile lor » 2). Ca si Ciparin, Odobescu reproduce pa-
sagii din vechile cärti, având In vedere anumite preocupäri
filologice.

2. ACADEMIA ROMANA. *I PREOCUPARME BIBLIOGRAFICE.

§coala ardeleanä creiase necesitatea strângerii documentelor

pentru nevoile istorice i filologice. Urmasii ardeleni ai lui Clai n,
incai i Maio r, pun bazele Asociatiun.ii Ti ansilvane
pentru literatura romana si cultura poporului român. ». Se aflau
aici, mai ales stäruintele lui 5agun a, B a r Cip ariu
si I. Puse ari u. Dupà expresia lui Cipariu, Asocia:tia trebuia
sä fie « un gazim nationalitätii mimarle ». Acest « razim » se bite-
meia pe publicarea baladelor, pe strangerea inscriptiilor, pe tipa-

a) Odobescu (Al.), Opere complete, vol. II. Bucuresti, 1908, p. 107.

a) Ibidem, p. 117.
4

www.dacoromanica.ro
 50 BARBU THEODORESCU

rirea manuscriptelor lui Sincai si Clain si pe adunarea docu-

mentelor 1).
Aceleasi scopuri avea si « Societatea Academic6 Romana »,
care se intemeie la 1 Aprilie 1866 In Bucuresti 2). Initiativa re-
`vine lui V. A. Urechi à, fiind sustinut de Cipari u, Bari t,
Alexandru Hurmuzachi, Laurian i Massim,
Hasdeu, Odobescu, D. A. Sturdza, etc. Dorinta
tuturor era de a strange cat mai mult material pentru cercetarea
trecutului romanesc. De aici a pornit i ideea unei Biblio-
teci. Inceputul este Mcut prin cartile adunate de pe la manastiri
de Alexandru 0 dobesc u. D. A. Sturdza, format In
marile biblioteci ale Germaniei, luptà din rasputeri pentru aceastà
biblioteca. Vin donatii si cumparaturi din toate partile: E p i s-
copul Dion.isie din Buzau, Sturdza-Scheianu,
Biblioteca Nif on Balasesc u, Biblioteca Centrala, etc. Ma-
joritatea donatiilor era formata de vechile i rarele tipärituri ro-
man.esti. Unele fusesera cercetate de Odobescu, altele de H a s-
d e u In « Columna lui Traian ». Se Incepe un fel de vanatoare
de carti prin toate colturile t,àiii. Obiceiul creiat de Odobescu,
de a strange cartile dela manastiri, in.tra In traditia noilor aca-
(lemicieni. Episcopul Melahisedec vorbeste la Aca-
demie despre O vizia la ceiteva rdidastiri ci biserici antice din Bu-
covina 3), In care scoate In eviden.ta comorile aflate. Tot din
B ucovina porneste si S. F 1. Marian cu Cliteva inscriptiuni
documente din Bucovina 4). i tot astfel strangea i G r. G r.
Tocilescu inscriptii, pietre, reproducen i de pe icoane, picturi,
odoare, Vinietele de prin manuscripte, precum i manuscriptele
si agile vechi de prin manastirile din Arges, Valcea i Gorj, co-
municandu-le la Academie prin Raporturi asupra clitoru-va md-
ngstiri, schituri i biserici din férd, presentate Ministerului Cul-
telora fl: ala inve(amatului publicu 5).
') I orga (N.), Adunarea f i tipiirirea izvoarelor. . op. cit. sau Actele-
privitoare la urzirea gi tut iintarea Asocialiunii. Sibiu, 1862.
2) Bianu (I o n), Academia Ronidnii gi Biblioteca ei. Boabe de GrAu
1930, p. 1-11, sau Analele Academiei RomAne, XIII, p. 193 si urm.
8) Analele Academiei Române, S. II, T. VII, 1884-1885. Bucuresti,
1886, p. 205-294.
4) Ibidem, p. 295-308.
6) Ibidem, S. II, T. VIII, Sectiunea II. Bucuresti, 1888, p. 151-238.

www.dacoromanica.ro
 TENDINTELE ORGANIZA RE OCCIDENTALX IN BiBLIOGRAPIE 61

Gaud biblioteca a ajuns o comoard de pret s'a cerut sistema-

tizatd i), iar csártile dinlduntrul ei au fost in,registrate in biblio-
grafii speciale 2).
Dar Academia nu se limita D.umai la strangerea cdrtilor
documentelor. Intr'o §edintd, Aurelian aratA cd Academia
are menirea sA intocmeascA i sd tipAreascd o enciclopedie a Ro-
maniei. Ideia este imbrAti§atd cu cäldurd de Laurian, iar Odo-
bescu este pentru sistematizarea ei. El propune ca secretarii
sectiilor sà facd anual cate un raport detaliat despre mi§-
carea culturald. « Aceste raporturi, publicate pe fiecare an in
Anale, vor fi documente pretioase pen.tru completarea mare'
luciAri enciclopedice, pe care am fi dorit ca Academia
Roman.d sii inceapìl cat mai curand ». Hasdeu, Maniu §1
St ef à nesc u, secretarii celor trei sectiuni, au acceptat pro-
punerea 3), dar numai unul a respectat promisiunea. V. Maniu
(lescrie in doud randuri activitatea istoricd ,din Ord §i aceea din
strainatate relativd la Romania pe anii 1878-79 i 1880-81.
In Memoria despre mifcarea literaturei istorice in Romdnia fi in.
streindtate urrnatd In decursul anilor 1880 fi 1881 4), Maniu dd o
listA a chrtilor apArute in acest an, apoi le studiazä, scotand in.
evidentd aportul §tiintific al fiecArei opere « cu credinta cii este
bine a se vedea In ce proportiune, in ce directiune, aceastd in.sem-
n.atd ramurä a §tiintei s'a desvoltat, fie in sanul natiunii noastre,
fie In strAinatate »5).
Pentru acelea§i scopuri §tiintifice, D. A. Sturdza publicA
Bibliografi'a numisnzaticei rornand 6). Fostul pre§edinte al Aca-
demiei era un priceput numismat. IncA din 1872 tipdrise in Numis-
matische Zeitschrift studiul intitulat Cbersicht der Miinzen und
Medaillen des Fiirstenthums Romanien. In comunicarea dela Aca-
Dui:4 principiile lui Brunet (I. Ch.), Manuel du libraire et de l'ama-
teur des livres, ed. III, Paris, 1820, patru volume. Cf. Anal. Ac. Rom., S.
II, T. II, p. 234.
Despre care voi scrie mai tarziu.
Toate desbaterile In jurul acestei chestiuni In Analele Academiei Ro-
mane, S. II, T. II, Partea administrativa, p. 9-10.
') Analele Academiei Romane, S. II, T. IV, Sect. II. Bucure0i, 1884,
p. 165-330.
5) Ibidem, p. 165.
0) Ibidem, T. XI, Sectiunea II. Bucure§ti, 1879, p. 105-164.
4'

www.dacoromanica.ro
 62 nmute Timouoithscu

Dimitrie A. Sturdza

demie, Sturdza afirmá cá numismatica incepe prin culegerea mate-

rialului. Numai dupál ce colectiunile se Inmultesc li se máresc.
vine átiinta ca sá. determine §i sá clarifice. Pa'ná vom avea un
atare studiu, tipáre§te bibliografia metodicá a 90 de opere streine §i
române relative la nu- mismatica româneascá. La fiecare studiu se

www.dacoromanica.ro
 TENDINTELE DE ORGANIZARE OCCIDENTAIA IN BIBLIOGRAFIE 53

trec autorul, titlul, locul, editorul, anul, volumele, formatul si

paginatia, dupd care urmeazä un rezumat al cuprinsului:.
(Stiirmer, Wolff). Ortzeichnuss und Gepraege der grobert
und kleinen Illiintzsorten, welcher sich die Churfiirsten, Fiirsten und
Staende in dein obern sachsischen Krais vermlige des Iviligen Reiches-
iIiintzordnung und darauf ernolgten Krais und Probationtetgen
('erglichen u.s.w. Anuo 1572. Leipzig. Wolf Stiirmer. in 4°. 30 foi
nepag., 42 pag. nepag.; 121 pag. paginate. Se scoate in evidentá
Insemndtatea. cArtii: « In ea se descrie, pentru Intaiasi datd, o
metodd' romAn.easeä. i aceasta, Inteun timp, din care once no-
titule istoricä trebuie s'A ne fie binevenitd 1). Se aratà paginile
linde se gdsesc informatiile ce intereseazd, se reproduce mo-
neta romtmeascd, urmatä de descrierea ambelor fete ale sale.
Informatiile aduse de Sturdza sunt precise, sigure, materialul
e bogat, iar studiul silu e Intäiul In acest gen.
O altd lucrare biblicgraficd este Indicele scrieriloru, relative
(Ibrectu ci indirectu la Daci si. Dacia, Intocinit de Alexandr a
Odobescu 2). In 1871, propusese un premiu pentru cel mai
bun mennoriu « asupra popoarelor care au 10Cuit tàrile romäne
(lela stänga Dandrii mai Inaintea de concuist'a acestor tieri de
catre imperatoriul Traian ». Pentru ca studiul sà poatd fi Intocmit
cu mai multä usurintd, Odobescu publicd bibliografia de fatd. Sun.t
bibliografiate alfabetic, dupti numele autorilor, 315 studii strdine,
( ruli i articole, In care se aflä material istoric despre Dacia..
Este o bibliografie alcdtuità cu multà pricepere, constiincio-
zitate i exactitate, cuprinzänd numai descrierea extern.d a chr-
lilor. Un exempla:
«Dr. Aschbach, Ueber Trayans Steinerne Donaubracke
in « Mittheilungen. der K. K. C"ntrel Commission zur Erforschung
und Erhaltung der Baudenkmale », 3 vol., Wien, 1858, in 4° 3)..
Ca bibliografie In afard de cele de mi sus, Odobescu a mai pu-

') Analele Soc. Academice Romane, T. XI, Sect. II, Bucuresti, 1879_
a Columna lui Traian 1872, p. 154-156; 171-172; 178-179;
188-190.
Opera iesita din aceastà bibliografie este: Tocilescu (Gr. Gr.),
Dacia Enatnte de Romani. Bucuresti, 1880. 27X18, 954 p., 33 pl., iar C
pariu publicase mai Inainte: Scrierile vechi despre Dacia. Arhiva pentru
filologie 1 869 p. 448-452, 490-495, 524-528, 5 70-571 ; 1870: p. 765-770_

www.dacoromanica.ro
 54 13 11111U THEODOIIESCU

blicat un Buletin bibliografic1). Este.un fel de bibliografie curentä

pe anii 1861-1863, in care stint cuprinse 70 de carti romane§ti.
La fiecare opera se trec: autorul, titlul, editia, formatul, load,
anul §i. tipografia. lata un exemplu de notatie bibliografica.:
Grigore M. Alexandrescu, Meditatii, Elegii, Epis-
tole, Satyre ci Fabule. Editia III, 1 vol. In 8°, Bucure§ti, 1863,
IStefanu Rasidescu.
Unalt academician, Alexandru Papadopol-Cali-
m a e Ji, continua bibliografia despre Dacia a lui Odobescu prin
Despre scrierile vechi pierdute, attingatore de Dacia 2). Odobescu
a dat o lista de arid straine relative la Dacia, iar Papadopol cauta
s5. afle acele carti In care s'a vorbit despre Dacia dar, care din
anume motive, nu s'au mai pastrat: « Cate serien i de mult pret,
cate fapte mari, stint pierdute pen.tru noi din lipsa tipografiei,
§i catà lumina ar fi inlocuit intunerecul nestrabatut ce domne0c
peste epocile cele mai insemnate ale istoriei faptelor omene§ti !...
Cate probleme au ramas nedeslegate pentru vechea istorie a noa-
Ara, pentru epoca Dac5.? Care au fostu limba Dacilor sau Ge-
tiloru ? Cari a fostu adevaratele hotare aborigine ale propriei zise
Dacie? Care era carmuirea, legile, literele, chronografia, intr'un
cuvant istoria lor toata? Aceste probleme ar fi deslu§ite pentru
noi, daca scrierile biltrane ce tratau despre Dacia ni s'ar fL pastrat.
.Noi ne propun.em a da aici o nomenclatura de autori vechi in
aceasta materie, ale caror serien i sun.t pierdute, poate pentru
totdeauna #3).
Spre a cunoate metoda folosita de Calimach, dam urrnatorul
exemplu:
Anacharsis.
« La 591 inainte de Cristu a traitu famosulu Anacharsis, fiul
lui Gnaru, regele Scitilor. Istoria lui o §tim dela scritorii Atenieni.
Noi vom nota aici cà Scitii chiaru In epoca lui Erodat, adica

Aparut In Revista Romana », 1863. Sunt 4 foi nepaginate, a§ezate

klupa p. 200.
« Columna lui Traian », 1872, p. 228-230; 1873, p. 17-18; 91-93;
123-125; 131-132; 177-179; 236-238; 249-250; 1874, p. 83-85;
107-109; 171-173; 231-232; 1875, P. 27-29; 1876, P. 125-136; 165-171
213-221; 257-269.
Ibidem, 1872, p. 228.

www.dacoromanica.ro
 TENDINTELE DE ORGANIZARE OCCIDENTAIA IN 131131.10URAFIE 55

cu cinci secoli inainte de Grist, ocupau inch" aproape toatä Ro-

mania actualà, de uncle provine ceea ce ni spune fragmentul lui
Aesychiu cAtenienii numesc hainele Scitilor i acoperdmintele
altarulor lor: Istrianide». Acest Anacharsis dorind sä Inv* bite-
lepciunea elenä, a mers hi Elada unde a f ilcut curostiintä lui
Solon si dela dansul a invatat stiinta administratiei i religiunea
Elenilor. C Ind s'a 1ntors inapoi in patria sa, domnea fratele säu
Cadnid, care vàzänd cA Anacharsis ceareà sa introducA o re formä
in cultul i lit trebele Scitilor, 1-a ucis.
Anacharsis a scris mai multe Epistole §i mai ales un poem in
opt sute versuri ero ice, in care descria obiceiurile ci legue Scitilor.
Dar din acest poem, atat de important, atat de monumental,
nu ni-a rilmas nemic. Numai din Epistolele lui Anacharsis avem
IX, §i acestea de o materie straira pentru noi, care eau tipärit
In Venetia la 1499 in Colectiunea Epistolografilor Greci »1).

3. ORIENTARI FRANCEZE IN BIBLIOGRAFIA ROMANA.

Preocupärile bibliografice ale Academiei Romane erau indru-

mate i prin lucrArile similare apärute in Franta, datoritä mai
ales lui Emile Picot si E mile Legrand. In prefata
bibliografiei romanesti vechi, se märturiseste cA cei doi savanti
francezi au ajutat prin mai multe cäi la intocmirea acestei opere.
George Bengescu recunoaste a. Emile Picot « qui tons
ont bien voula s'intéresser à notre publication et nous faciliter
les moyens de la mener b. bonne fin », in ce priveste intocmirea
lucràrii Bibliographie franco-roumaine 2). lar N. I or ga scoate
in evidentä cä Picot «insistase a supra necesitiltii unei « biblio-
grafii romanesti vechi», care sä facil accesibilà unui public mai
larg cunostinta comorilor in stapanirea chrora se gäsia Acade-
ram »3). E logic deci sä ne intrebäin, cine sunt acesti doi biblio-
grafi francezi si ce rol au avut in bibliografia romaneasca.
Émile Pico t, näscut la Paris la 23 Septemvrie 1844, a
invätat romaneste in calitatea sa de seci ctar al Regelui Cqrol I.

') Ibidem, 1873, p. 17.

Bruxelles, 1895, p. XLIII.
In Adunarea i tip5sirea izvoarelor, op. cit., p. 100.

www.dacoromanica.ro
 56 BA H BU E0D011 ESC U

A stat in licumlnia in 1866 si 1867, iar la 19 Octonwrie 1868 e n.unnit

vice-consul al Frantei la Sibiu, de unde trece, in aceeasi calitate,
la Thnisoara. In lunga sa sedere pe pämantul romAnesc, a invgat
temeinic limba noastrà si s'a ocupat asiduu cu vechile comori de
limbd româneascil. De aceea, din 1875 incepe sà hiä cursuri de
limba românil la «l'École des langues orientales vivantes » din
Paris. Romanii, recunoscAtori, 11 aleg in 1879 membru de onoare
al Acadeiniei Romane, in arma propunerii lui Al. Odobescu 1)..
Activitatea stiintific4 a lui Picot e vAriatil i bogatà. Cuprinde
studii incbinate Romanilor, literaturilor fran.ceze i italien.e din
secolid al XV-fea i câteva cataloage de biblioteci i bibliografii
speciale 2). Folosind bibliografia scrierilor lui Picot, aflatä in
frun.tea volumelor omagiale din 1913 3), constatäm ca operele
sale incbinate culturii române sunt urmätoarele:
La Question des Israelits roumains au point de vue du droit.
Paris, 1866, 2 f. +32 p.
Documents pour servir à l' etude des dialects roumains. Paris,
1873, 2 f. +66 p. +1 f.
Les Roumains de la Mact;doine. Paris, 1875, 47 p.
Chronique de Moldavie depuis le milieu du XIV-e siecle
jusqu' l' an 1594, par Gregoire Urechi. Pal is, 1878, XXVII + 662 p.
Alexandre le Bon, prince de Moldayie ( 1401-1433). Frag-
ment d'une Histoire de la Moldavie depuis les origines iusqu'à
la fin du XV-e siècle. Vienne, 1882, VHF +98 p. +1 f. in cola-
borare cu Geolges Bengesco.
Notices biographique et bibliographique sur Nicolas Spa lar
Milescu. Vienne, 1883, 1f. + 60 p.
Chants populaires des Roumains de Serbie, 1889, 76 p.
[«Conférence sur la Roumanie prononcée dans le grand amphi-
théa'tre de la Sorbonne, la 11 Mai 1894], eu un rezmnat in «Le Jour-
nal des Débats », 1894, 16 mai.

Analele Academiei Romane, S. II, T. I. Bucuresti, 1880, p. 21.

Asupra vietii i operei lui Picot, vezi Ge or gescu-T istu (N.),
Emule Picot et ses travaux relattfs aux Roumains. « Mélanges de l'Ecole Rou-
maine en France », 1925, I-ère partie. p. 181-278.
Mélanges offerts It M. Emile Picot, membre de l'Institut, par ses antis-
et ses élèves. 2 vol., Paris, 1913.

www.dacoromanica.ro
 TENDENTELE DE 0116AN IZADE OCCIDENTAL& IN BIBLIOGRAFIE 57

Coup d'oeil sur l'histoire de la typographte dans les pays

rountains au XVI-e siècle. Paris, 1895, 43 p.
.Notice bibliographique sur le protopope Mihail Strabicktj,
graveur et inzprinieur à lassi, à Maghilea de Podolie et à Bubossar.
PP1iS, 1905, 31 p.

ylriteole din reviste

« Romanii», origtnea, lintba si separajiunea loru etnogra-

fled, trvd. P. Ilieseit, «Albina 1874, nr. 15-16 ').
Les Rountains macédoniens en Autriche et en Hongrte.
«Albumul Macedo-Roman », 1880, p. 102-104.
In. Bibliographie hellenique par E. Legrand, vol. IV, p. 19:
Note bibliographique sur la ti aductton rountaine du .Nontocanon
imprimé à Thrgoviste en 1652.
Ibident, p. 62-104: Nicolas Spathar Milescu.
Ibident, p. 104-159: Pierre Mopilei (Mogila).
1.6. .Notice biographique et bibliographique sur l'imprinteur
Anthime d'Ipir, métropolitain de Valachie. Nouveaux mélanges
orientaux... Paris, 1886, p. 512-560.
Tableau généalogique de la / amille de Drago. « Arbiva. pentra
Istorie »..., 1885, p. 310-318.
La Société littéraire de Bucarest el l'otthographe de la langue
rounzaine. Rcvue de lingaistique », 1868, p. 78-103, 327-339;
1869, p. 268-281.
[0Voeux en faveur des Rountains de Transylvanie».] «Voei.
latine », 1894, p. 27.
Bulgarii. Originea, limba si repartiliunea lor etnografieil
din « Républi(jue Française », 12 mars 1875», «Albina ». 1875,
Nr. 61-62 2).
Din aceste opere, in studiul de fatil, ue intereseazd Notice
biographique el bibliographique sur l'imprimeur Anthime d'Ivir
Coup d'oeil sur l'histoire de la typographie dans les pays rounzains
an XVI-e sieele. Ambele stint contributii serioase la biblio-

1) Opera necitatà de blbliograful francez, mci de N. Georgescu-

Tist u, op. cit.
21 Ibidenz.

www.dacoromanica.ro
 58 BAII1iL".111E01)011ESCu

grafia romànii veche. Metoda folosità de Picot este aceeasi Intre-

buintatà si de Odobescu in 1861. Picot dit la fiecare operil urma-
toarele notite bibliografice: titlul, locul, anul, formatul, pagi-
natia, coloarea cernelii; aratà unde se pot afla exemplare din
fiecare carte; dac6." nu a v6zut opera, indicA locul de unde a luat
informatia; reproduce initialele i Infloriturile din carte, frontis-
piciile precum i prefetele.
In ultima lucrare citatà mai sus, Picot cerca cu
intocmirea unei bibliografii românesti, studiu ce clidea In com-
petenta Academiei Române: <( Le Gouvernement roumain a réuni
depuis bien des années déjà au Musée de Bucarest tous les livres
qu'il a pu recueillir dans les monastères de la Valachie et de la
Moldavie. On pouvait espérer qu'il serait fait de ces livres un
catalogue sérieux, accompagné de reproductions; mais le temps
s'écoule, le précieux dépôt reste à peu près inconnu, et personne
ne songe à n.ous en donner même un inventaire sommaire.
La bibliothèque de l'Académie Roumaine, qui s'enrichit chaque
jour par des acquisitions ou des dons, renferme, sans parler des
manuscrits et des chartres, un nombre considerable de volumes
imprimés n'existen.t nulle part ailleurs, et là également il n'est
pas question de publier un catalogue. On peut se demander à quoi
servent les millions que possède aujourdlui l'Académie, l'un
des corps savants le plus largement dotes de l'Europe. Qu'un
incendie vienne a détruir les deux depOts dont nous venous de
parler, les mon.uments des plus précieux de l'histoire et de la
littérature des Roumains disparaltront sans laisser de traces »1).
Tonul aspru adresat Academiei Române se explicil prin fap tul
ca. Picot dorea sit publice el bibliografia romAneasc6 veche, pe
cand academicienii, urmand traditia inceput'd prin Odobescu, ho-
ráriserà ca luerarea sä" fie executatà de Ion Bianu. Se pare cil
supiirarea lui Picot a fost mare. Dela aceastà datà, 1895, piiiii-
seste studiile inchinate culturii române si se indreapfit spre lite-
ratura italian.à. Tot astfel intelegem de ce nu se aflil nicio cola-
borare româneascà la volumele omagiale din 1913, inchinate
lui Picot. Ca toate acestea, operele sale au avut o inpre influenta
In bibliografia romttneascA. De§i Odobescu des( hisese orizontini

1) Op. cit., p. 6.

www.dacoromanica.ro
 TENDINTELE DE ORGANIZARE OCGIDENTALA IN BIBLIOGRAFIE 69

now in bibliografie incà din 1861, fdrä insistentele, exemplele

metoda lui Picot, nu am fi avut atat de curand §i atg de temeinic
alcAtuità bibliografia lui Bianu, Hodo§ §i Dan Simonescu.
Opera lui Picot a influen.lat pe Bian.u, dar §i pe George Ben-
gescu. Dupil cum vom aràta, atanci cand vom studia pe Bengescu,
Picot l-a orientat pe acesta in bibliografia lui Voltaire, ca i in
aceea a relatiilor franco-române. Picot a fost un mare bibliograf.
Leopold Delisle afirm6 c6: «M. Emile Picot est mi bi-
bliographe, mais pour lui la bibliographie ne consiste pas a enre-
gistrer des titres et a décrire la composition matérielle des Pyres
et la condition des exemplaires. Il veut avant tout se rendre
un compte exact du fond et du contenu des ouvrages. Son but
est d'indiquer ce qui doit servir à l'histoire et surtout à l'histoire
litt6raire »1).
incheind notele asupra lui Picot, conchidem Ca' savantul francez
aduce in bibliografia romtinil cultul exactitAii §i al amànun-
tului, precizand c'd bibliografia nu este o in§irare de titluri, ci un
studiu mai 'aprofundat, care trece dincolo de scoartele cärtilor.
Punandu-ne intrebarea de unde a pornit bibliograful Picot ? Cu
acest r6spuns trecem la E mile Legr an d, fiincic6 Picot este,
de fapt, elevul acestuia. Legrand a fost tot ua bibliograf, cu mult
superior lui Picot. Opera sa de capetenie este Bibliographie hellé-
nique ou description raisonnée des ouvrages publiés en grèc par des
grecs au XV et XVI siècle 2). Studiul lui Legrand, dei are legliturà
cu noi nuniai tangential, totti§i a avut o largA circillalie in mediul
ciirturarilor rom'ani. Bibliografii no§tri, in special cei care au lucrat
bibliografia veche, au folosit cu prisosintä. pe Legrand dar, mai
ales, au avut ce inväla dela dânsul. Principille bibliografice scumpe
lui Legrand sunt urrattoarele: SA nu scrii despre o carte. pe care
n'ai vàzut-o, chiar dad. altii o citeazà, deen atunei eiind asupra
existentii ei nu mai este nicio îndoialà. Astfel, operele pe care nu
le-a vAzitt personal, dar stint citate de bibliografi, ca. George
Zaviras, Andrei Papadopol-Vertos, Constantin
Sathas, Andronic Demetracopol, le trece inteun
capitol aparte, spre a atrage asupra lor bAgarea de seamA a cerce-

') Cf. Georgescu-Tistu, op. cit., p. 197-198.

2) Operà In zece volume, apdrutà Intre 1885-1918.

www.dacoromanica.ro
 60 BABBU THEODORESCU

tdtorilor. C. o bibligorafie se cade a fi completd, dar nu aceasta

e prima calitate a sa, ci exactitatea i bogdtia in.formatiilor asupra
materialului ce ai fost capabil cunosti i sä.-1 strdn.gi. O biblio-
grafie trebue sà cuprindd cat mai multe si mai complete date
externe ale cdrtii. Se tree la fiecare operd: data, titlul cu liteì e
groase, mentionându-se loud unde se afld titlul; se aratà apoi for-
matul, numdrul paginilor, duà sunt sau nu numerotate, daed
se and reclame, autografe sau once alte insemndri de mand. Se
specified fehil cum e pästrat volumul, eventualele lipsuìi, cat e de
rar, unde se poate gdsi i cu ce pret se poate proem a dela anticari.
Aici se termind prima parte a bibliografiei, de fapt cea mai usoaril
si care nu trebue sä." puje capdt muncii bibliografului. De acuin
se trece la explicatiile ce privesc interiorul cdrtii. Se descriu gra-
vurile, in special acelea care cuprind stema sau armele persona-
jului sub patronajul cdruia s'a filcut opera. Vine randul dedica-
t iilor, prefatelor i post-fatelor autorilor, traducdtorilor sau edi-
torilor. Gravurile de searnd sunt reproduse. La fel se transcrin
prefetele si dedicatiile insotite de traducerea, la Leg:and in
limba cdrtii sale, adied in francezd. Ca incheiere, se dau
In legdturd cu autorii sau traducdtorii, cum si alte multe notite
privind istoria si istoria literard, ce s'ar referi la istoria tipografici,
la mediul social si cultural, sau la once altd imprejurare ce ar
lämuri aparitia, tipdrirea sau cauza elaborärii studiului apärut.
Legrand e mult superior lui Picot. Acesta e naai mntâi bibliograf,
incerctind uneori sà fie si istoric sau critic. Celdlalt e inainte de
toate un savant, care cautd sà epuizeze subiectul ce si-a propus
a-1 studia. Picot a fost mai aproape de noi prin subiectul operelor
sale. Legrand a fost un simbol Care care au tins cdrturarii ro-
mâni. Bibliogyafia româneascà veche a trecut dincolo de planul
de lucru al lui Picot, cdutând sui se apropie de « Bibliographic
Hellénique ». Chiar discutiile sthrnite de aceastà lucrare in stmul
academicienilor, vädesc ciar cui gAndul lor se indrepta spre modehil
Legrand 1). Fdrd a avea pregdtirea acestuia, asa dorea sd lucreze
Alexandru Odobescu, märturie stall studiile citate mai sus.
Aldturi de savantii francezi, ca inabold pentru bibliografiile
viitoare, trebue citat si Bar onul Guillaume 2). Având
Vezi p. 84-86.
21 Vezi p. 76.

www.dacoromanica.ro
 TENDINTELE DE ORGANIZARE OCCIDENTALX IN BIBLIOGRAFIE 61

legAturi de familie Cu noi, a intocmit Essai bibliographique sur

les Roumains, operä trimisä spre tipärire Academiei Române,
rämasä Insä In manuscris. Intr'o §edintä a Academiei, V. A.
Ur e c hiä a prezentat o colectie de notite bibliografice relative
la tärile române, adunate de Comit ele de Mar s y din
Compiegne 1).
Modelul bibliografic adus de Legrand, operelor bibliografice
ale lui Picot, cum §i dorinta acestuia de a intocmi o bibliografie
a scrisului românesc, lucarile Baronului Guillaume §i ale Con
telui de Marsy, au gräbit i orientat 1ntocmirea unei colee-0i
intregi de studii bibliografice. Seria lor este initiaz6 In 1895 prin
vastul program cetit la acea datä de Ion Bianu in Academia
Romântl.

4. OPERE BIBLIOGRAFICE IN CADRUL DIBLIOTEC1

ACADEMIEI ROMANE.

In afarä de activitatea bibliograficA a Academiei Române,

se incepe o alta In jurul bibliotecii acestei institu%ii, prin func-
tionarii säi. Primul care a dat un studiu In acest domeniu, este
Alexandru Poi) 2) prin Bibliografia publicatiuniloru peno-
dice romdnevi fi a celoru publicate în limbi str'dine in Romeinia
sau de Romeini in striliniitate 1817-1887. Bucm eti, 1888. 27 x 21.
161 p. 3).
Relativ la periodice am mai avut i pand acum liste publicate
In cataloagele de bibliotecä, de librärii §i in unele bibliografii.

1) Analele Academiei Romane. S. II, T. I. Sesiunea extraordinarä a

anului 1879, Bucuresti, 1880, p. 10.
1 Date despre el in I onescu (A I. S a d i), Tovareisi de manca dis-
pdruti. Note biograf ice Si btblrograf ice. Lui Ion Bianu Bucuresti
(1921), p. 267-268. De aici afltim c. s'a nAscut la 1859 in San-Gior-
giul (Transilvania) si a murit la 28 August 1902 la Barlad. A inv.atat la NI-
sAud, Blaj i Bucuresti. A fost funcionar la Biblioteca Academiei dela 1
lunie 1884 si pan'à la 10 Septemvrie 1891, apoi profesor la liceul din Barlad.
Pe lângà Bibliografia periodicelor a mai publicat Desbinarea En Biserica
Ronkinilor din Arda si Ungaria 1697-1701. Bucuresti, 1897, 24 x 16, VIII +
109 p.
3) Extras din Anal. Acad. Rom.. S. II, T. X, Desbaterilor. Bucuresti,
1888, p. 177-337.

www.dacoromanica.ro
 62 BA 11131.1 THEODORESGU

In special, listele cronologice tipärite de C. D. Aricescu si D.

Iarcu sunt de mare ajutor lucrarii lui Pop, cu toate ea acesta
le sacoteste cà « s.unt numai nesce inregistrari simple, Mae necom-
plete, fàrà precisiune si fara nicio nota explicativa *1). A.ricescu
publicase in « Columna lui Traian » articolul intitulat Diarele ro-
mane care au apdrut In Dacia fi in alte peirti dela 1825 panel a0i 2),
In care staruie asupra rolului i progresului ziaristicei in Romania.
Pentru a veni in ajutorul viitorilor cercetatori, Aricescu intoc-
meste lista periodicelor romanesti, de sigur incompleta, fiindca,
« ma grabesc a declara ea, cu toate silihtele ce am pus, alaturata
lista e incompletä, mai ales in ceca ce priveste ziarele de peste
Milcov i poate din ziarele de peste Carpati, fiind prea greu a le
afla pc toate ». Lista lui Aricescu e cronologica i cuprinde nu-
mai titlul ziarelor, trecute in interiorul fiechrui an la intamplare.
Un exemplu: «1840: Curierul românesc ; Albina romaneasca ; Bu-
lletinulu officialu allu Romaniei; Bulletinulu officialu allu Mol-
dovei; Gazetta Transilvaniei; nia de minte ; Fòia Duminicei;
Contoru de avisu; Vestitoru bisericescu; Dacia litteraria de M.
Cogalniceanu, in Iasi; Arhiva romaneasca, de Cogalniceanu, in
Iasi; Icbria lumii de Asachi, in Iasi; Mercuru, in Braila; Oziris,
In Iasi; Dunarea, in Bucuresti; Vestitorulu romanescu ». Biblio-
grafia lui Pop reprezinta un pas mai departe. Autorul cautii sà
epuizeze materialul. Cerceteazä biblioteca Academiei i Biblio-
teca centrala, cere informatii dela Sibiu, Blaj i Gberla, dupa
cum foloseste pe Aricescu i Iarcu. Cu toate acestea, bibliografia
nu e completa: acele care nu mi-au fostu acum cunoscute, se
voru adaoge la o nouà editiune a acestei lucrari ». Pop pune
temei numai pe ce vede el, informatiile luate din diferite lu-
crari si care nu au putut fi controlate, sunt insemnate separat
spre a le gasi viitorii cercetatori. Materialul e oranduit crono-
logic, iar in interiorul anilor in ordinea alfabetica. La fiecare
periodic se dau : titlul, formatul, numele directorului, redacto-

9 Ibidem, p. 177.
2) «Columna lui Traian*, 1873, p. 156-163. Un alt articol: Listd de
diarele ce' au apparudi în Romdnia in annulu 1873. «Columna lui Traiano,
1874, p. 7. Tot despre ziare a mai scris si Br anu (Dr. Felician u),
Bibliografia diarelor insericevi romdne (1839-1890) u Unirea*, 1891, p.
302-303; 310-311.

www.dacoromanica.ro
 TENDINTELE DE ORGANIZARE OCCIDENTAIA. IN BIBLIOGRAFIE 63

rului, administratorului etc., cand era indicat, apoi locul i tipo-

grafia. Cand un periodic a apttrut mai mili ani, -titlul lui e
repetat In cursul tuturor anilor de aparitie. Lucrarea e insotitil
de un indice alfabetic, alatuit dupà limbile In care au fost
serse periodicele. Studiul se Incheie cu o serie de statistic°,
prin care se constatà ate periodice au ap'árut In fiecare oras, In
fiecare provincie si in limbile In care au fost scrise. Prin periodic,
Pop intelege numai ziarele i revistele, eliminând calendarele,
almanahurile i anuarele. FIrà a orea o aloare stiintificä deo-
sebità, Bibliografia periodicelor este un bun inceput. Nu este
bogatà in informatii, dar este exacta. Prin faptul c'a." lucrarea lui
Al. Sadi Ionescu i Nerva Hodos inc6 nu are un indice cronologic,
de mulle ori titil in cercetàri, opera lui Al. Pop este folosità
astazi in acest scop Ong la anul 1887.

5. OPERE BIBLIOGRAFICE IN AFARA. DE ACADEMIA ROMANA.

Dupà 1860, adicA dupà. 30 de ani de dibuiri, de IncercAri slab°,

Lira 'valoare stiintifia, am spus cà apar lucrari serioase, care
aduc un real aport In domeniul bibliografic. De sigur eh' nu 'voi-
fi dela inceput opere fundamentale. Prima lucrare este datoritil
lui Dimitrie Iarc u, purt'and un titlu cam lung: Annale
bibliograf ice romeine. Repertoriu chronologicu sau catalogu generala
de dirlile imprimate de la adoptarea inzprimeriei, diunzetate seela
XVI fi panel* asteidi, 1550-1865 exclusivu. Precessu de doue serii,
una de date istorice relative la Bibliografiä in genere: invenfiuni,
decisiuni, scriitori etc. fi alta relativei la Imprimeria ci in parte la
imprimeriele nostre ronzeinesci. Adunate de nzai multa timpu
redigiate astfelu de Dimitrie larcu, vechiu Profesor fi inspectora
de scòle. Imprimate ca cheltuiala din fondulu Onor. Minist. allu
Culteloru Instructiunii publicel). Este o bibliografie generalii
a culturii românesti, intocmità dup6 un plan bine stabilit i ur-
m6rind scopuri precise. Iarcu, inainte de a alcAtui lucrarea sa,
i) Editia intdia, Bucuresti, 1865, 27X19,120 p., lar editia doua are titluf
schimbat: Bibliografica chronologicd romând sau Catalog general de artile
romäne imprimate dela adaptarea imprimeriei chumetatea secolu XVI si pdnd
astd-di 1550-1873. Precesso de doud serii, una de date istorice relative la
Bibliografid in genere: inventiuni, deciziuni, scriitori, etc.; alta relativd la

www.dacoromanica.ro
 64 BA.BRU 111E01,011ESCL

cautat sa se informeze bibliografic pentru a ajunge la anumite

concluzii. Astf el, scoate in e'viden-ti. CA «s'au gasit ni§te particulari
ca Olteniceanu, Cipariu, Dionisiu, s'A stranga cu
mari cheltuieli, cartile vechi dupil unde le-a gasit, sa vina dupil
aceea un Cipari u, un Va sile Pop s'A faca catalog din
dansele §i sil le arate contimporanilor lor ». Luand pilda dela
Inainta§i, Iarcu s'a ostenit timp de 30 de ani ca s'A adune carti
vechi sau numai titlurile lor. Scopul este acela§i ca §i la Pop : «Gelo§i
clara de a vedea ()data literatura noastra figurand aläturi cu cele
clasice moderne, trebue mai intai, dup5 cum am zis, sil vedem
ce posedam astazi. Aceasta e motivab ce a Indemn.at pe subsemnatul
a strange inteun Repertoriu chronologic sau Catalog general,
toate cartile romane§ti, imprimate dela adaptarea imprirneriei
pana astàzi, sau dela 1550-1865 ». El credea cii este util a cunoa§te
tot ce s'a tiparit In romane§te, Muda' :
« Cunoscand cartile, 8ii putem face odata o analiza critica
ata asupra lor, cat §i asupra timpului i circumstan-telor in care
s'au produs.
Avand cineva o biblioteca de carti Romane, sau vra.nd
forma una, îi va fi prea lesne oricui, avAnd acest catalog cro-
nologic, a nota inteinsul, puind un semn in dreptul fiecareia
carti ce are sau ce voie§te a avea.
Vrand cine'va sä traduca dintr'o linaba straina In cea romana
vreo carte, care n'a mai fost tradusa, n'are decat s'a consulte
acest catalog. Lipsa lui, poate, a fost cauza de s'a tradus aceea§i
carte in diferite epoce §i. locuri ».
Iarcu ja In consideratie i cataloagele de biblioteca, in special
pe acela al Bibliotecii Statului. De aceea cauta sii explice cii bi-
bliografia sa urmare§te s'A completeze acest catalog, altfel opera
lui ar fi inutila. Dorea si adopte planul folosit In Catalogul Biblio-
tecii Statului, adicä oranduirea cartilor pe materii care, de fapt,
este planul cel mai nimerit pentru o bibliografie. Nu a facut
astfel, fiindc5 « eu cred ca daca càrile, clasate dupi materii,
imprimend si In parte la imprimeriele noastre romAnesti. Adunate In timpu
de aproape 30 ani i redigiate pe alfabetu titlurile cartilor fiàcàrei serii ale
unui an. Buc., 1873, 27x19, 161 [-164] p. Date despre viata sa In Popul
(V asile G r.), Conspect asupra literaturti ronuine si literattlor ei. Bucuresci,
1875, vol. 1, p. 106-109.

www.dacoromanica.ro
 TENDINTELE DE OTIGkNIZARE OCCIDENTALA IN min.louit% FIE 65

s'ar fi aranjat pe alfabet dupa titlul lor, era mai bine ». Iarcu
Intocmeste urmätorul plan. Ctirtile sunt insirate cronologic, iar
In interiorul fiecärui an sunt clasate In aceste zece diviziuni:
1.. cele originale i prelucrate ; 2. Traducen i din limbi strdhle; 3.
Editiile repetate, originale sau traducen; 4. Brosuri (prescurtari
de opere, discursuri, bugete etc.); 5. Calendare, almanaJauri; 6.
Periodice, reviste, ziare ; 7. Muzica, note, psaltichii, etc.; 8. Cele
litografiate: caligrafii, hàri, tablouri, gravuri ; 9. MO didactice,
In limbi straine, de. spre Romani si 1.0. Brosuri in limbi straine, rela-
tive la Romani. La o carte se tree: tidal sau materia ce trateazti
eartea, formatul, numarul paginilor, editura, autorul, traducatorul
locul imprimarii, tipografia i pretul. Lucrarea are la sfarsit un
indice alfabetic, dar In interiorul fiecarei litere autorii sunt trecuti
la intamplare.
Din prefata bibliografiei sale trebuiesc retinute i aceste dourt
importante pareri: regretul ea de un timp numai sunt obligati
tipografii a depure la Biblioteca Statului macar Cate un exem-
plar din toate cartile ce se tiparesc, fitindca in acest chip
s'ar putea face o statistica regulata a scrisului romanesc,
importanta deosebita pe care o da c6rtilor ap6inute pana la
1b30, Insemnând la fiecare biblioteca in care se mai gasesc
exemplare.
Tot in prefata Iarcu aduce unele informatii despre scriitorii
vechi, asupra bibliotecilor, tipografiilor si libràriilor, dupA cum
alcatuieste si o lista de cartile ce pot constitui o mica biblioteca
pentru copii si tineret.
Opera lui Dimitrie Iarcu a avut o larga circulatie, dovada
nevoia unei noi editii. Calitatea fundamentala a acestei biblio-
grafii sta In bogalia, pentru acea vreme, a materialului adunat.
Defectele sunt mari si multe. larcu, dei cauta sà" stabileasca
plan de lucru, totusi nu e capabil sa-1 aplice. Dei avea planul
bibliografic al lui Genilie, totusi nu izbuteste a creia san compila
un altul mai bun. Dei avea exemplul lui Genilie, Garlean.0
Catanescu, constand In redarea corecta si exacta a informatiilor
bibliografice, totu,i nu reuseste sà le execute. Iarcu este un biblio-
araf de mari pretentii, dar de mici realizari. Gresala cea mai mare
consta In faptul cal da informatii eronate despre multe arid. In
lipsa une alte bibliografii, opera sa a fost folositti pana aproape
5

www.dacoromanica.ro
 66 BARBU THEODORESCU

de zilele noastre §i, in unele cazuri, se face uz de ea §i

astazi.
Rainane de lamurit de mide a luat Iarcu imboldul de
a intocmi o bibliografie gen.erala a culturii romane§ti in pro-
portii cum nu Meuse un altul liana la el? E firesc s. ne intrebarn
dub.' nu a fost influentat de modelele straine. Iarcu curio§tea
franceza §i italiana 1). Comparand ins. studiul sàu cu bibliogra-
fiile din aceste limbi, ajungem la parerea ea nu le-a cunoscut in-
deajuns i nici n.0 gasim legaturi intre ele. Prefata bibliografiei
sale arata bug cá a dat o mare atentie bibliografiilor roma-
ne§ti. Iarcu se opre§te in.delun.g asupra lui Vasile Popp, Cipariu,
asupra cataloagelor de biblioteca. In afara de aceasta, el a trait
In mediul bibliotecii Statului. Inclin spre parerea cá Iarcu a luat
ideea de a alcatui bibliografia dela inainta§ii sai Romani. Nu-i
intrece in metoda, dar e superior tuturora prin bogaIia mate-
rialului 2).
Iarcu a fost continua' de G. Pop esc u prin Trei ani de
literatura roman& Indice bibliografic ale carliloru publicate roma-
n asce in Romania séu de Romani in anii 1874, 1875 fi 1876, pre-
cedatu de schitiele biograf ice ale literatiloru romani din Macedonia.
Bucure§ti, 1877, 23 X15, 32 p. §i urmata de Siese ani din literatur'a
romana. Catalogu generala de C &tile Roniane publicate in Tiéra qi,
strainatate de la 1 Ianuarie 1874 pana la ultima Iulie 1879, adu-
nate ci asiediatu in ordine alfabetica dupa numele autoriloru de
George Popescu. Ediliunea a IV. Adausa ci corectata in intielesulu
raportului academiei romane. Bucuresci, 1879, 23X15, 76 p. La
Popescu trebuie sa scoatem in eviden-ta, mai intâ.i, intentia ace-
stuia, larcu publicase bibliografia generala a culturii romaue,
iar Popescu a sesizat necesitatea completarii continue a lucrarii,
adica sa tipareasca anual o bibliografie periodica. Ca rea-
lizare, Popescu e mai precis, mai bogat §i mai metodie

In lega'tura cu italiana publicase: Abecedar f i dialoguri italiano ro-

il:tine, 18Ii6.
Despre Iarcu a scris si Emile Picot in manuscrisul Notes pour
l'histoire littéraire des Roumanis, aceste cdteva cuvinte: 6 Né a Slatina, 1817.
Professeur. Traduit des romans, compose 99 méchants livres didactiques.
Bibliographie roumaine. Bonnes intentions, c'est tout », cum si In Revue
d'anthropologie », 1875, p. 427 (cf. N. Ge or gescu -Tist u, op. cit., p. 58).

www.dacoromanica.ro
 TENDINTELE DE ORGANIZARE OCCIDENTALÀ IN BIBLIOGRAFIE 67

decal Iarcu. Regretul cel mare este ea nu s'a permanetizat

procedeul 1).
Pe cand G. Popescu cauta sa-1 continue pe Iarcu, I. M. C o-
dr escu isbuteste sa-1 indrepte i sa-1 completeze prin Biblio-
hronologia mat nei 2) din revista sa «Buciumul roman ». Codrescu
recunoaste cà lucrarea lui Iarcu a adus «un imens serviciu na-
tiunii », dar, «ne-am propus cu ocaziunea publicarii acestei
a Indeplini lacunele ce ea confine, atat in privirea cartilor necu-
noscute Inca i necuprinse In acel catalog, cat i acea a datei
a locului imprimarei lor, care la unele din ele este eronata ». Ca
si Iarcu, Popp si Cipariu, Codrescu marturiseste Ca a muncit
peste 12 ani ca sà poata strange cartile din catalogul sau. Biblio-
grafia e bogata In informatii, toate corect transcrise, aratandu-1
superior lui Iarcu. Cartile Bunt oranduite cronologic i la fiecare
da titlul, autorul, locul, tipografia, anul, paginatia i, uneori,
unele referinte. lata un exemplu: Istoria bisericeascei a Ro-
manilor, de Aril. Filaret Scribal). Iai, tipografia Adolf Berman,
1871-8'; tiparita cu operele venerabilului Arhiereu Iosif Bu-
bulescu.
Bibliografia contine un bogat stoc de carti straine relative la
Romania, cum si multe opere românesti. Aici e locul sà corectam
pe d-1 N. Georgescu-Tistu 3), care afirma ca Bibliografia lui Co-
drescu cuprinde numai «largi analize de carti referitoare la po-
porul nostru ». De fapt, studiul lui Codrescu nu da. «analize », ci
liste de cärti românesti i straine. Cartile romanesti sunt destul
de numeroase. Printre altele aflam i ui Precestariu din 1673
talmacit de Dosoftei, cumparat de Biblioteca din Iasi In urma

9 George Popescu a mai publicat in legatura cu bibliografia:

Dunutru Bolintineanu, Vietta i operile sale. Bucuresci, 1876, 19 x12,5. 32
p., Curs elementariu de istori'a literaturei romdne. Bucuresci, 1877, 37, p.,
ambele lucràri avAnd un caracter mai mult bibliografic. In tiparirea ope-
relor sale bibl ografice a fost ajutat bilneste de Academia Românii. (Cf. An.
Ac. Rom. Seria II. Tom. I, Bucuresti, 1880, p. 89.
Buciumul romiln », 1875, P. 46-48; 93-96; 142-144; 190-192;
238-240; 287-288; 335-336; 382-384; 430-432; 478-480; 1876, p.
527-528; 569-571; 1877, p. 47-48; 95-96; 147-148 ,232 , 347-348;
1881, p. 329-333; 1882, p. 320.
.`) Op. cit.. p. 100.

www.dacoromanica.ro
 68 BflBU THEODORESCU

recomand`drii lui Mihail Eminescu 1). Pr-in urmare, Bibliografia

lui Codrescu are §i cArti române§ti 2).

6 C \TALOAGELE DE MBLIOTECI 3).

Biblioteca româneasa n.0 se mai comparä cu starea in care
'era la 1840. artile strAine ca i cele române§ti parunseserä
in mai toate ora§ele, in special acolo unde se afla §i o §coalii. secun-
darà. Dar cele mai mari biblioteci sunt tot la Bucure§ti §i. Ia§i,
dupä." cum tot acestea sunt §i. cele mai bine orânduite. Acelea§i
motive care l-au indemnat pe Gen.ilie sä." intocmeasc6 un catalog
al bibliotecii pe care o conducea, adicä nevoia de o repede orien-
tare a cititorului in num6rul cel mare de càrti, 11 obligá i pe
noul bibliotecar, I o n C. Garlean u, sil retipAyeascA vechiul
catalog. La 1865 publicii Catalogula alfatetica de cartile aflate
Bibliotheca centred redijat de Iôn C. GArleanu. Bibliotecaru cen-
tralu §i membru onorificu alu comitetului Biblioteceloru publice.
Catalogul are pe copertà iîn fruit-tea prefetei aceste douä motto-un,
care ne aratà intelesul larg pe care Garleanu 'Il da unei biblioteci :
Bibliothecile sunt rezervoarele spiritului seclelor, depositele
litteraturelor vechi §i. moderne, archivele geniului omenesc ; pre-
cum §i acelea a febletei, nebuniei i a multelor sale erori ».
« Bibl:oteca Centrala din Iasi a facut frumoasa achizitiune de aceasta
Tara carte, tocmai acum in timpul ministeriatului d-lui Titu Maiorescu,
dupa recomandatiunea si nemerita alegere ilcutä de d-1 Eminescu, actualul
Bibliotecar Buciumul roman », 1875, p. 93. In aceasta perioada a biblio-
grafiei a tiparit si D. Gust i, Numerariu de persoanele ce au scris pu-
bucal versurt In romdneste, dtn vechime st pdne't acum, in terile romdne : Basa-
rabia, Bucovina, Moldova, Muntenia fi Transtivanta. « Otlendarul Buciu-
mului, 1875, p. 117-119.
La acest capitol trebue sà adaug i urmatoarele lucrari ce po t avea
o legatura cu bibliografia: Panteonulu romeinu. Portretele st btografiele cele-
.britdploru romdne de Iosif Vulcanu.Pesta, 1869, 160 p.; La Roumante
illustrée. Bucuresti, 1882-1897, director A. de Per aldi; Popu (V a -
sile G r.), Conspect asupra literaturei romdne fi literafilor ei. Bucuresti,
1875-1876; Pumnul (A r.), Lepturariu romanesc... Vienna, 1862-1865;
Philippide (Al.), Introducere In istoria ltmbet fi literaturet ronta'ne.
4888, 240 p.; Gast er (M.), Chrestomatie ronuinii. Leipzig, 1891, 2 vol.
Vezi i Catalogul Bibltotecei Senatului. Bucuresti, 1867. 23,5x18,5.94
p., sau Catalogulu Btbltotecei st museului dtecesan din Lagosiu. Foaia biseri-
ceasca i scolastica », 1899, p. 37-38.

www.dacoromanica.ro
 TENDINTELE DE OD GANIZ %BE OCCIDENTAL( IN BIBLIOGDAFIE

« On peut juger de l'état de la civilisation d'un. pcuple, moins

par l'étendue et la magnificense que par le nombre de ses biblio-
thèques publiques et particulières ». Schnitzler.
Càrtile stint pupate in 31 de materii: Agriculturh si Econo-
mie, Arheologie i Numismaticä, Biografie i Anecdotà, Dictio-
nare i Nomenclaturà, Enciclopedia, Epistole si Epistolare, Geo-
grafia i Etnografia, Gramatica i Stilistica, Historia i Chrono-
logia, Historia n.aturalà, Itinerariu i Voiagiu, Jurisprudenta si
Institutiuni, Literatura si Critica, Mathematica i Mechanica, Me-
dicina i Anathomia, Miscele i Colleciuni, Mythologia, Paeda-
gogia i Educatia, Periodica et Diaria, Filosofie et Fil. moralis,
Physica et Chymia, Poetica et Poesia, Politica et Regulamentar
Poligrafia et Operae, Rethorica et Elequehtia, Romancia et Com-
menta, Technologia, Artes et Industria, Theatralia, Theologia.
La fiecare carte se trec: numele autorului, titlul intreg, data
locul, numärul volumelor, dubletele i formatul. La sfarsitul
catalogului se aflà un indice alfabetic al autorilor.
Ca introducere, GArleanu face un istoric al bibliotecilor dirt
toate timpurile si dela toate popoarele. Se incepe cu biblioteca
din antichitate, la Egipteni, Romani, Greci i ajunge la epoca
noastrà, scotand In evidentà bibliotecile din Occident, ca si pe
acelea din America, Africa, Asia. Introducerea nu este un studiu
meticulos, ci o repede privire in acest domeniu, in care, clupa
cum se poate constata foal te us;or, autor ul nu aduce nimic personal..
Tot in introducere, vorbeste i despre metodele folosite In intoc-
mirea unui catalog. Mai intgiu &VEM definitia catalogului, care
« este o list'd de uvrage ce contine o bibliotec6». Un atare catalog
se poate intocmi durà dota metode: «prin ordul alfabetic, dupà
autor sari titlu, si prin ordul sistematic, dupà deosebitele sciin-te
ce trateaz6 acel uvragiu ». Metoda cea mai usoar6 este a catalo-
gului alfabetic, dar e si cea mai putin folositoare. Un cititor nu
poate afla o carte in acest catalog cleat tiind autorul. A doua
metodà e cea mai utilä, dar si cea mai grea. Dupà aceste apre-
cieri, Garleanu aratä i mijloacele prin care se poate inavuti o
bibliotec6: prin subverrtii de Stat, prin exemplarele impuse di.
legea presei i prin donatiuni particulare. Volumul al doilea a
apàrut in 1869, alc6tuit dup6 acelasi principiu, dar de G r. I.
Dian u, noul director al Bibliotecii. UrmAnd pilda predecera-

www.dacoromanica.ro
 70 13ARBU TIIEODORESCIJ

rului, Dianu folose§te un motto, prin care evidentiazà valoarea

unui catalog: « Dans toute grande bibliothèque, un catalogue est
im objet de première nécessité à défaut duquel il est impossible
de s'y retrouver.. Dans tous les catalogues il faut cbercher à réunir
la plus grande exactitude b.la plus parfaite simplicité». (Scbnitzler).
Tot In 1869 a apiírut 'volumul al III-lea, continând indicele alfa-
betic al autorilor, cum §i un supliment la 'volumele I si II I.).
C italogul lui Grarleanu i Dianu e intocmit dupA modelul
catalogului lui Genilie. Sunt aceleasi materii, cum §i aceleasi cri-
terii de clasificare si de despuiarea de d,ate. GArleanu a avut In
fata sa catalogul lui Genilie, pe care 1-a completat cu marele numär
de càrti românesti ce au intrat in bibliotec6 in acest interval.
Deci GArleanu nu aduce nimic nou in domeniul catalogkii unei
biblioteci. El este un imitator, dar un imitator mediocru. Aflilm
un orizont mai larg, mai multà exactitate si mai mult6 meticu-
lozitate la Genilie, care era §i mai cult, deck, GArleanu i Dianu.
Cu toate acestea, catalogul lui Garleanu a avut o mult mai largli
circulatie deck, cel precedent. Explicatia e u§or de g6sit.
rom'anesti se inmu1tiser4 §i nu erau bibliografiate nicàeri. Cata-
logul lui Genilie cuprinde foarte multe arti stedine i foarte putine
romAne§ti. Gärtile str6ine erau mai ales din acelea care nu mai
foloseau culturii actuale, asa cà acest catalog e util pentru a satis-
face numai curiozitatea, iar nu pentru a usura studiile timpului.
Catalogul lui Garleanu a folosit ca bibliografie general5 a culturii
rom&nesti. Fiind tipArit numai pe o pagin6, s'a putut adàuga cu
uwrintà noile achizitii ale bibliotecii, deci bibliografia era mereu
pusä." la pullet. Catalog,u1 lui Garleanu e util §i pentru a vedea
ce bibliografii str6ine eirculau pe atunei la noi 2).
l) Vol. 1: Xl11+580 p. ; Vol. 11: 520 p. ; Vol. III: 264 p. slip]. : 94 p. ; toate
in 4°.
2) D5.m aici toate operele bibliografice sträine aflate in acest catalog:
Alberici, Catalogo breve de grillustri et famosi scrittori Venetiani.
Biblioteca Italiano o sia notizia rari nella lingua italiana diviso
in quattro parti principali. Venezia, 1728.
Catalogo de' ltbri italiani, espagnoli ed tnglese che si trovano Amster-
dam° nello ltbraria di JanssonioWaesberge. Amsterdamo, 1725.
Catalogo di tutte le opere pubblicate dal tipografo-litogralo-calcografo e
etegozi ante dt hbri e stampc. Milano, 1856.
Balbi, Essai statistique sur les bibliothèques de Vienne. 1835.
Bibliographie universelle, 1848.

www.dacoromanica.ro
 TENDINTELE DE ORGANIZARE OCCIDENTALA. iN BIBLIOGRAFIE 71

La Iasi, vechea biblioteca a Academiei Mihailene era Intr'un

continuu progres. Donatii venite dela carturarii moldoveni, ca:
Asachi, Boliac, Fotino, Hasdeu, sau a bibliote-
cilor intregi ale vecbilor mitropolii dela manastirile secularizate,
au marit pe neasteptate i valoarea i stocul de carti ale acestei
biblioteci. Se adauga apoi faptul ea biblioteca a avut directori de
o mare autoritate morala sau tiinificà, asa cum au fost: E m
nesc u i Hasde u. Pentru ca cititorii tot mai numerosi ai
bibliotecii O. se poatà orienta usor in coleciile numeroase, direc-
torul ei, Cezar Catänese u, tipareste un nou Catalogu
.generalu alu Bibliotecei centrale din Iassi redigeatu de ...,
Iassi, 1868, 21 X13, VI + 240 p. Catanescu se ghideaza in alatuirea
catalogului sau dupa Garleanu i Genilie. Cartile sunt oran.duite
(1110 materii, in interiorul materiilor dupa limbi, iar aici in ordi-
n.ea alfabetica a autorilor. La fiecare carte se dau: autorul, titlul,
volumele, formatul, locul, anul, provenienta, numarul exempla-
r elor ce se afla in bibliotecä. In total sunt 5000 de volume, fara
a socoti rezerva « ce atinge de douà ori aceeasi cifra Spre a ne
face ideie de ate si ce fel de carti erau intr'o biblioteca roma-
n.easca pe acea vreme, dam aici numarul lor pe specialitali: Teo-
logia 51.0, Filosofia 123, Jurisprudenta 1.97, Medicina 1.26, Eco-
nomia politica 1.67, Istoria 514, Geografia 1_69, Pedagogia 151,
5tiirge pure 97, 5tiii4e aplicate 69, Istoria naturala 89, Chimia
34, Fizica 43, Astronomia 20, Agricultura 132, Gramatica 244,
Lexice 122, Literatura latina 157, Literatura greaca 177, Litera-
tura moderna 586, Arte 60, Biografii i Memorii 70, Biblio-
grafie 54, Brosure 90, Manuscripte 79, Periodice 154, Tablouri 1.6,
Numismaticà 633.

Bibliographie de la France. Paris, 1864.

Bigno n, Bibliotheca Duboisiana. Haye, 1725.
Brockhaus, Catalogue général de la littérature franpaise, Paris.
Brune t, Manuel du libraire et de l'amateur. Paris, 1820.
Catalogue de liares qui se trouvent chez le Freres Wetstein.
Catalogue général de la Librairie franpaise. Paris, 1847.
Catalogue des liares qui se trouvent chez Firmin Diclot. Paris, 1817.
Catalogie des liares franpais et latins, qui se trouvent a Leipzig en foire
de Pasques 1830...
Manuel de la Librairie. Paris, 1807.
Algemeine Bibliographie fiir Deutschland. Leipzig, 1836-1837.

www.dacoromanica.ro
 72 BA 1113U THEODORESC,U

In introducere, Gátänescu insistä asupra necesitätii bibliote-

cilor publice. Biblioteca este asa cum au definit-o egiptenii, medi-
cina sufletului si este « oglinda trecutului » i 4 busola viitorului a.
Asa au &Ida si cärturarii rornâni la 1835, cand au infiintat prin
sprijinul Donmitorului Mihail Sturdza biblioteca iesanä. Cätä-
nescu aduce in catalogul säu, pe Fang exactitatea i corectitudinea.
In transcrierea titlurilor de cärti i un.ele lucruri noi, pe care nu
le folosiserà inaintasii si. El trece mai la fiecare carte prove-
nienta ei. Astfel, putem reconstitui in parte donatiile lui
Hasdeu si a celorlalti dirturari. Totodatà ne &Ira seama
de circulatia cärtilor sträin.e in Moldova. In ce priveste biblio-
logia, catalogul lui atänescu oferä. 54 de opere, ceea ce ne face
sä credem cii aceastä materie era bine cunoscutà de moldoveni.

7. CATALOAGELE DE LIBRARII.

In prima etapä a bibliografiei, cataloa.gele de librärii au fost

foarte n.umeroase, intrând In traditia tuturor marilor librani
Dupä 1860, numärul i InsemnAtatea lor scad. Explicatiile sunt
rnai multe. Tipografii de Ora acum erau arturari, ca: Eliad e,
Asachi, C. A. Rosetti, Kogälniceanu. Odatà cu
disparitia ler, inceteazA sä mai aparä i cataloagele. Locul vechilor
tipografi i libran i este luat de meseriasi, care intelegeau
mai putin insemnätatea cataloagelor. Cabin.etele de lecturä nu
mai tipäresc cataloage, fiindc6 rolul lor era redus prin inmultirea
innbogätirea bibliotecilor publice i particulare. Cine dorea
ceteascA o carte, o afla la biblioteca scoalei sau la aceea a orasului,
mai ales in Bucuresti si la Iasi. Cataloagele aveau ca scop sii anunte
cärturarilor noutätile literare. Dupà 1860, once intelectual afla
cartea cea bunä prin reviste. Aici se gäseau recenzii i inchumäri
entice, prin, care se putea orienta spre operele utile si bun.e. Sau
se indrepta pentru aceasta spre bibliografiile lui Iarcu si G. Po-
pescu. Iatà motivele pentru care nu mai intAlnim n.umeroase
cataloage hare anii 1860-1894. Totusi, unele libràrii continua
sà scoatà cataloage, in. special Socec i Degenman n.
Prima tipäreste cataloage separate pentru car-tile române si
sträin.e. Intaiul cunoscut este Catalogulu Libreiriei Socec & C-ie,.

www.dacoromanica.ro
 TENDINTELE DE ORGANIZARE O(:CIDENTALÀ IN III III.IOGRAFIE 73

arangiat in ordinu alfabeticu dupre numele autorilor '). Nota(ia

bibliografica e simpla §i variaza dupá bunul plac.
Celalalt librar, Alexandru Degenmann, Intelegea î.n altfel
rostul cataloagelor. Vazand cà noi nu avem bibliografii curente,
a nu toate cartile erau recenzate prin re,viste, s'a hotärit sá tipa-
] easca un catalog lunar cu toate nouttitile din libraria sa. Este
vorba de Bibliografia romana. Buletin mensual al Librdriei Ronatnc
generale din Romania fi al libriiriei romdne din strdindtate. Ca-
talogul lui Degenmann poate fi socotit ca prima revista' de
bibliografie. Datele bibliografice sunt sigure, aceleasi Intot-
deauna, i an.ume: autornl, titlul, numarul volumelor, formatul,
paginatia si editura sau tipografia. Primul numtir a apärut
dublu pe Ianuarie si Februarie 1879. In introducere se face apel
la editori si tipografi, spre a trimite imediat dupá aparitie fie-
care carte, iar nu n.umai titlul « fiindca publicatiunea se face numai
dupä vederea lor ». Cand bibliografia a Incetat sa mai aparä,
Degenmann a publicat o Bibliografie generald ronain'ei In « Con-
vorbiri Literare » 2).
Celelalte cataloage de librarii 3) sunt fara. valoare. Mara de
linde Incerchri facute mai tarziu, putem socoti cataloagele lui
Degenmann ca ultimele Incercari mai de seama pana la 1928.
Nu trebue uitate si cataloagele librarului Sfetea: Bibliografia
Ronainiei, Buletin Mensual al Librariei, Papetariei si Imprimeriei
Române. Apare la 1. a fiecarei luni si publica toate cartile
rute in tarà si strainatate, referitoare la Romani. Primul numtir
apare la 1 Martie 1893, avand urmatoarele Impartiri pe materii:
agricultura, comert, statistica, literatura, teatru, conferinte, cri-
, tice, istorie, politicà, arta militará, religiune filosofie, morala,

Partea I-a: C5rti Române. Bucuresti, 1868, 8°, 30 p. Partea II-a:

Bucuresti, 1869, 80, 76 p., altele reapar in: 1872, 1875, 1886.
9 1885, p. 191-192 ; 285-288; 363-368 ; 445-448 ; 525-528; 799-800;
893-896; 989-992; 1082-1084; 1886, p. 95-96; 191-192; 287-288;
528; 623-624; 717-720; 988-992; 1887, p. 190-192; 488.
F r. Schaeser librar din Orastia tipArea un Cathalogu ciirplor
ontanesci. Transilvania, 1878, p. 275-276. Un altul apare la Craiova: Ca-
talogue de cabinet de lecture franpaise a la Librairie nouvelle. Craiova, 1885.
Un altul in Revista Politicil, 1888 Nr. 6, p. 10-11. Fratii Saraga alcá,
tuiau Catalogul de cartile Tare si curioase, prtvitoare la istoria Moldovei,
Valahiei si Transilvaniei... Iasi 1891, 23.5 x18 18 p.; 1892, 25 p.

www.dacoromanica.ro
 74 BARBU THEODORESCU

jurisprudentä, legi 0 regulamente, §tiinte, medicinä, limbisticä,

pedagogie, didacticä, curs primar 0 secundar, diverse, informatii,
anunturi.

8. PATRUNDEREA TERMENULUI BIBLIOLOG1E

In aceastä a doua etapä a bibliografiei, pätrunde in limbil

§i D.otiunea bibliologia. Ina.' din 1860, H a sdeu folosise acest
termen In revistele sale « Lumina » 0 « Din Moldova », dar cu
Intelesul restrans de bibliografie 1). La 1871, Laurian §i
Ma 8 sim tipAresc Dictionarul limbii romaxxe, In care aflä'm
pentru Intaia oarà definiVile tuturor genurilor bibliografice, fixate
In cadrul cel larg al disciplinei bibliologice.
Aici avem de rectificat pärerile d-lor Tistu §i Cräciun, care
credeau cà bibliologia fusese folosità prima oarà de Cotlarciuc In
1910. In acest an, cärturarul bucovinean tipärise un articol Ixi nem-
te§te despre Kurze ebersicht tiber die rumanische Bibliologie 2).
Deci, bibliologia e utilizatä de un roman, dar In limba germanä,
pentru sfera romaneascd a acestei §tiinte, abia la aceasta data.
Mai tarziu, In 1927, d-1 Tistu cautä BA puna in circulatie biblio-
logia, crezand ea' termenul era introdus abia acum pentru Intaia
oarä in limba romanä, ceea ce, dupà cum am väzut, nu corespunde
cu realitatea 3). D-1 Cräciun crede ca 0 colegul au a' bibliologia
fusese utilizatä, mai intai, de Cotlarciuc 4).

1) Vezi tabla de materii a acestor reviste.

9 Zeitschrift der österreichischen Vereines fiir Bibliothekswesen, 1911,
Heft 1, p. 1-4.
3) Stitdiul Si organizarea calla. Bucure§ti, 1929, p. 9-10.
9 0 f t Unlit' noted. Bibliologia En Envelfeimdntul universitar din Rotrainia.
Cluj, 1933, p. 10.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL III
ETAPA ACADEMIEI ROMANE, ION BIANU
1895-1920
1. ACADEMIA ROMANA ,. 1 PLANUL UNEI BIBLIOGRAFII
GENERALE A CULTURII ROMANE
Cu anul 1895 Incepe etapa a treia a bibliografiei noastre. Este
epoca marilor bibliografi, dintre care distingem pe Ion Bian u,
Nerva Hodo, Al. Sadi-Ionescu, George Ben-
gesc u, etc. In afara de Bengescu, toti pornesc din mediul Bi-
bliotecii Academiei. Academia a luat flip:O.' In 1866 cu scopul de a
fixa ortografia, de a alatui o gramatia §i de a realiza dictio-
narul limbei române. Sturdza spunea a « Inski natura lucr6rilor
pentru care s'a Infiintat Academia Românäl cerea ca indatil,
dela Inceputul activitAtii sale, a-0 formeze o bibliotecà pentru
a inlesni activitatea a-tat propriilor sAi membrii, cAt §i. altor
persoane serioase »1). Prin colectiile de carti vechi adunate de
Odob es c u, prin cele 1934 de volume donate de A 1. P a pi 'i-
ll ari an u, pn.n alte 7431 de volume provenite dela C. Stur dz a-
Sc hei an u, cum §i prin alte multe donatii, cump6aturi sau
prin avantagiile legii depozitului legal, Biblioteca Academiei
ajunsese la 1891 s6 ailA 40436 volume. Cele mai multe din
eärti priveau cultura romaneasa. veche. Dar, pen.tru a fi de folos
cercetsátorilor, se cereau oranduite. Str6inAtatea aducea modelul
bibliografiilor generale §i tot strAinAtatea, prin savantii sAi,
scosese In evident6 valoarea operelor stranse la Academie.

1) Analele Academiei Romane. S. II, T. XIII. Partea administrativil

Bucuresci, 1892, p. 211-213.

www.dacoromanica.ro
 76 BARBU THEODORESCU

Inca din 1893 se insistase asupra necesitatii alcatuirii unei

bibliogrefii generale. In Raportu asupra progreseloru Bibliotecei
In anula 1892-93, Ion Bianu cerea ca fun.ction.arii
fie lasati a lucra numai la catalogarea colectiilor §i sa nu fie pu§i
sil faca corecturi la publicatiile Academiei, impiedecan.du-i astfel
sii in.tocineasca lucrari bibliografice: Trebuin,du de multe ori a
se face doua §i mai multe corecturi de tiparu la fiecare còla, prin
acésta se rapesce multu timpu fun.ctionariloru Bibliotecei, can
alminteri ar puté ajunge la curentu cu regularea i catalogarea
diferiteloru colectiuni, i in turna ar puté incepe alte lucräri folo-
sit&e, precum complectarea i continuarea bibliografiei publi-
catiuniloru periodice romanesci, alcatuirea un.ei bibliografii ge-
n.erale romane i altele »1).
Cu un an, mai inainte, in §edinta dela 11 Decemvrie 1892,
D. Sturdza prezentase A.cademiei man.uscrisul unei lucran
bibliografice, privind Romania. Bar onul Guilla ume 2),
consilier la legatia Belgiei din Haga, trimitea Academiei spra
publicare opera sa Essai bibliographique sur l'ancienne Dacie, la
Roumanie et les Roumains 3). Chiar dela prezentarea bibliografiei,
discutiile sunt impotriva autorului belgian,. V. Maniu observa
cii lucrarea este scrisa in limba franceza, din care cauza n.0 poate
fi tiparitä de Academie, care are ca scop publicarea n.umai a
scrierilor in finaba maternä.4). Totu§i, bibliografia e trimisa spre
consultare, spre a i se cerceta valoarea §tiintifica. La 26 Noemvrie
1893, Guillaume se intereseaza de stadiul in care se allá opera sa.
La aceasta intrebare se comunica Baronului cii bibliografia sa
a fost data spre revizuire §i completare d-lui G r. G. T o c
lesc u, caruia i-a pus la dispozitiun.e spre acestu scop o lucrare
proprie a d-lui Sturdza, care se allá depusa la Acadernie »5).
Completarea se face prin studentii Facultatii de Litere din Bucti-

Ibidenz, T. XV, p. 216.

CAsdtorit cu o românctl GrädWeanu. (Cf. An. Ac. Rom. S. II. Tom.
XXVIII. Desbateri, 1906, p. 43-46.
Analele Acad. Române, S. II, T. XV. Partea ad-tivit Bucuresci, 1893,
p. 29-30.
Ibidem, p. 30.
Ibidem, T. XVI, p. 32; despre aceasta bibliografie vezi Desbateri »
S. II, Tomul XXX, p. 16; XL, p. 42.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIE1 110MANE, ION BIAN( 1895-1920 77

resti, iar Tocilescu, odatà terminat5 aceastA operatie, o depune

la Academie in sedin.ta dela 21. Martie 1894, exprimându-si pà-
rerea cá ar fi de folos ca ea sá se tipareasa »1).
Cu toate acestea, academicienii surd In contra tip6ririi operei
lui Guillaume. N. I on escu aratá c5. misiunea Academiei nu
este de a se face editoarea lucrArilor strä'ine 2). Hasde u, care
era contra acestei luer5ri, spre a curma discutiile i, fiinda
seama de utilitatea unei bibliografii generale, ceteste urmä-
toarea propunere: « Fiindu o necesitate simtitä de o bibliografie,
sciintific5 asupra Romaniei din telte pun,ctele de vedere, subscrisii
propunu, ca bibliotecarulu Academiei i Inc. Old doi din membrii
corespondenti, reprezentandu astfelu cele trei sectiuni ale Aca-
demiei, s'a fie insärcinati cu executarea unei asemenea lucrAri,
prevAslêndu-se totu (KIWI in acestu scopu in budgetulu Academiei
o sum5 pentru tipärirea treptat5 si o sumà de remuneratiun,e pen.tru
redactori in proportiune de 100 lei pentru o coalà de tiparu »3).
Tot Hasdeu e de pärere ca bibliografia, privind toate sectiile
Academiei, e bine sh fie alatuit5 de o comisie formatà din membrii
fiechrei sectiuni. D. Sturdza se asociaz6 la propunerea lui Hasdeu,
-dar crede c5 e mai practic ca « bibliotecarul Academiei sä" fie
insärcinatu cu organizarea, intocmirea i tipArirea bibliografiei
iomâne, cäci elu are la indernénà at'atu catalògele câtu si biblioteca.
Spre acestu sfirsitu, va trebui lug sä* se gàsésc6 mijloace spre a
se putea lua unu personalu ajutatoru specialu, care impreun6 cu
personalulu regulatu alu biblintecii sà lucreze la facerea acestei
bibliografii » 4).
Se ràrnane la aceastä idee, iar I. Bianu primeste ingrcinarea
s'á o execute. Mai intAi se va alcAtui un regulament », care va
stabili modul cum sä fie Mcutà lucrarea, ce cade in sarcina
Cornisiunii bibliotecii, la care se va ad5uga i Hasdeu, fiin,dc5 el
era autorul p5yerilor de mai sus 5). Intr'o altä sedintà, D. Sturdza

Ibidem, Tom. XVI, p. 198. Manuscrisele lucrarilor Baronului Guil-

laume si Sturdza au intrat In posesia Academiei la 18 Mai 1907. (An. Ac.
Rom. S. II. Torn. XXX, Bucuresti, 1908, p. 7, 16, 39).

Ibidem, p. 199.
Ibidem, p. 200.
') Ibidem, p. 200-201.

www.dacoromanica.ro
 78 BARBU THEODORESCU

1timure0e de ce s'a dat intocmirea bibliografiei lui Ion Bianu

0 de ce nu au fost ingrcin.ate mai multe persoane, fapt care
trebue scos In evidentà, fiin.dc6 principiul de atunci stà in picioare
si astàzi. « Daa Academia a hotäritu a se da acéstä insàrcinare
d-lui I. Bianti.,
acésta s'a fälcutu
pentrucà toti re-
cun.òscemu,
are tôt6 compe-
tenta spre a o
face bine §i
c4tigatu cu.-
n.oscintele nece-
sare tocmai pen-
trucà i-a trecutu
prin minäi in-
trég biblioteca
Academiei. Bi-
bliografia este o
lucrare, care nu
se peite face de
mai multi deo-
data", ci trebue
rásatä.' in grija
unuia, adec6 a
bibliotecarului,
care o va face
0 o va pre-
zenta »1).
B. P. Hasdeu Adevälrul adus
de Sturdza este
acesta: bibliografia este o lucrare, care nu se poate face de
mai multi deodat5., ci trebue läsatu In grija unnia ». Vom vedea,
mai tarziu, cii bibliografiile filcute In colaborare, adia prin spri-
jinul a zeci de persoane, reprezint6 un haos 0 nu au servit intru
nimio cultura româneascg. Conform hotAririi luate de Academie,

1) Ibidem, p. 226.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA AEADE111IEI 110MANE, ION BIANU 1895-1920 79

Ion Bian.0 intocme§te planul bibliografiei generale a culturii ro-

mâne§ti, pe care-1 cete§te in §ediata. din 28 Februarie 1895.
Pentru marea sa valoare 11 redäm in 1n.tregime:
A) « In sesiunea generalä din anul trecut 1894, la 21 Martie,
Academia a hotärit in principiu sä dea subscrisului ei Bibliotecar
insärcinarea sà fac6
o «bibliografie
sciintifia a s upr a
Romaniei din toate
punctele de vedere».
Aceastä deciziune
a fost trimisä in
studiul Comisiunii
Bibliotecii.
« Comisiunea Bi-
bliotecii, in rap ortul
prezentat In§edinta
dela 1. Aprilie, feri-
citä de deciziunea
luatä de plenul A-
cademiei de a se
face o bibliografie
de lucrärile relative
la tara noastra »,
zice ca ea « crede
cä cea dintâi lu-
crare in aceastä pri-
'641 Nra trebui 86
fie aceea a biblio- Ion Bianu
crrafiei
n scrierilor fa-
cute de Români i apoi aceea a autorilor sträini, care au scris
despre Romänia ». Comisiunea a propus apoi, ca aceastä lucrare
sä fie In.credintatà subscrisului si sä se acorde sumele necesare
pentru inceperea ei.
Academia a aprobat propunerea Comisiunii §i a recoman-
dat-o Comisiunii financiare, care Insä nu a &it putinta
de a inscrie in budgetul anului 1894-95 nicio suma pentru
acest scop.

www.dacoromanica.ro
 80 BAREU THEODORESCL

Sperand c. in acest an mijloacele banesti ale Academiei

vor permite sa se inceapa lucrarea, a arei trebuing este
atat de simtitä, am onoare a supun.e la judecata i hotarirea
Onor. Academiei principalele elemente ale facerii bibliografiei
romanesci.
Bibliografia româneasca, din punctul de vedere al desvoltarii
istorice a culturii i literaturii noastre, se imparte in trei clase
de
Cartile vechi dela 1507 pana la 1830.
Cartile modern.e dela 1831 OM astazi.
Cartile straine privitoare la Romani.
A) Cartile din clasa I formeaza bibliografia romaneasdi veche ;
ele sunt relativ pu-tine §i rare 0 tocmai de aceea ele au o foarte
mare insemnatate pentru istoria culturii, literaturii 0 a artei
tipografice la Romani. Este deci de grabnicà trebuinta ca aceastà
parte a bibliografiei romane sa fie mai 'MIL publicata.
Propun deci ca Onor. Academie sä binevoiascà a hotari a se
face mai intai aceastà lucrare dupa urmatorul plan:
Cartile din aceastä clasä sa fie descrise in ordine cronologica
dupa anii tiparirii lor.
La fiecare carte sa se dea:
titlul i descrierea bibliograficä. ;
dedicalii1e, prefeIele i epilogurile &A se reproduca intregi;
acestea cand stint in linabi strain.e (slava, greaca etc.), in
text original i traducere romana; cele in limba româna dinainte
de 1600 sä" se dea in caractere cirilice, cele dupa 1600 in transcriere
exacta' cu litere latine ;
din fiecare carte, care este tiparitä cu caractere deosebite
de cele precedente i este un element nou din istoria tipografiei
la Romani, sa se dea in facsimile specimene de tipar.
La sfar0tul lucrarii sä se faca indice alfabetice speciale de
localitatile, in care au fost tipografii romane0i in 1507-1830,
Cu arätarea cartilor care In ordine cronologica s'au tipärit
In fiecare tipografie, indice de autorii, traducatorii, tipografii,
corectorii etc., cari au luat parte la facerea cartilor.
Facandu-se lucrarea in acest mod, ea va fi cea mai pre0oasa
colectiune de material de documente pen.tru istoria vechei noastre
literaturi i pentru istoria artei tipografice la noi.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ROMANE, ION BIANU 1805-1020 81

CArtile din clasa II, tipArite In. ultimii 60 ani, 1831-1890,

formeazä bibliografia romdneased modernä. Ele sä fie g,rupate dupA
lor Intr'o clasificatie tii14ificà, dupA. cuprinsul cärtilor,
klAndu-se la fiecare titlul complet i descrierea bibliograficA. Indice
alfabetice la sfArsitul publicatiunii 'vor araita In ordine alfabeticA
autorii, traducritorii, localitàile uncle s'au tip6rit, etc.
Din aceastA clas'a sä fie InlAturate publicatiunile periodice,
adich revistele, care sä formeze o lucrare bibliograficil deosebitä.
Aceastä lucrare are un bun Inceput fäcut in seiviciul Bibliotecii
A.cademiei de d-1 Al. Pop si publicat la 1889. 0 nouti editiune
completath i corectatA este aproape gata. Bihliografiaperiodicelor
romanesti ca s'A fie completä va trebui sA cuprindä i arätarea
sistematicä cum s'a arAtat mai sus pentru bibliografia mo-
dernä a articolelor literare si stiintifice care s'au publicat In
revist ele si ziarele romAne.
CArtile din clasa III, bibliografia strainO, privitoare la Ro-
mani, sa fie grupate dupai cuprins, ca si cele din clasa II, aril-
tAndu-se la fiecare carte prin scurte note, ce anume cuprinde cu
privire la RomAni si la tärile romAnesti. Colectiunile Bibliotecii
APademiei sunt pAnA acuma foarte bogate in cArti din toate aceste
trei clase, dar f'ArA indoialA multe lipsesc Ina.. De aceea mä cred
dator a arAta din capul locului, c'ä oricAt de bine si de constitn-
cios vor fi facute aceste trei lucräri bibliografice, ele nu vor putea
fi complete In prima redactiune. Unei lucräri bibliografice serioase
i se cere mai presus de toate exactitate, ceea ce nu se poate avea
decAt inscriind intrInsa numai cArti pe care bibliograful le-a
avut sub ochi, cAnd a fAcut descrierea lor. Lipsurile se vor putea
Indeplini dupà publicare prin suplemente sau prin nou'A
Subscrisul roagä deci pe Onor. Acadernie s'A binevoiascA a de-
-(ide facerea acestor trei lucrar bibliografice In ordinea mai sus
ardtatà, i sA inscrie IncepAnd chiar din acest an In buge-
tele sale anuale sumele n.ecesare pentru Intocrairea i tipArirea lor.
B) Biblioteca Academiei RomAne posedä dou6 colectiuni
foarte bogate de cea mai mare InsemnAtate pentru studiile istoriei
si ale vechei literaturi romAnesti, acestea sunt colectiunile de
manuscripte si de documente, formate cam dela anul 1880 incoace.
Aceste colectiuni sunt tinute la dispozitiune pentru studii
cercetäri In toate zilele de lucru dela ora 8 dimin.eata pAnAila 6
6

www.dacoromanica.ro
 82 BARDU THEODORESCU

seara. Ele sunt totu§i prea putin. cunoscute Ora acum i aduc
studiilor istorice servicii mult mai mici cleat ar trebui §i ar putea
aduce. Cauza este greutatea de a se cunoa§te cuprinsul volumelor
manuscripte §i al documentelor.
Manuscriptele In numbir de 1254 volume sunt in parte in.scrise
'Wean catalog manuscript sumar ; documentele dinainte de 1831,
in numar de 15000 sunt a§ezate In pachete §i inscrise inteun
inventar manuscript cam in ordinea In care stint primite, ara-
Vandu-li-se data, cuprinsul, etc.; 10000 dinteinsele sunt apoi
iarài inscrise inteun catalog pe fi§e mobile a§ezate In ordine
cronologica.
Atât manuscriptele eat i documentele nu pot deci a fie cu-
noscute decat prin citirea cataloagelor i inventarelor manus-
criptelor aflatoare In localul Bibliotecii.
Pen.tru a se infa'tura aceast6 mare greutate, ar fi necesar a se
publica urnVätoarele douà lucrari, care sunt In parte pregUite de
serviciul bibliotecii i a aror tip6rire s'ar putea in.cepe chiar in
cursul acestui an.
Catalogul manuscriptelor ;
Catalogul documentelor.
Ar fi bine ca din amandouà s'a' se publice mai int'ai partea
româneascd.
I. Catalogul descriptiv al manuscriptelor sà cuprind'a descrierea
fiecArui volum, sá arate cuprinsul, sau dupá tabla materiilor
pentru volumele, care o au, sau dupà analiza rácutà anume.
Multe volume man.uscripte sunt formate in total sau in parte
din documente in original sau in copie. Aceste documente A' fie
inscrise in ordinea in care se ggsesc, cu arátarea paginelor la
care se aflà in volum. La sfAr§itul tomului de catalog, un indice
cronologic pe scurt al tuturor documentelor cuprinse in volu-
rnele descrise va inlesni atitarea i folosirea lor.
Indicele alfabetice s'a" arate numele autorilor, traduatorilor,.
copiltilor, ale caror lucrAri se aflA. In manuscriptele descrise.
Catalogul documen.telor sà se fad.' In ordine cron.ologick
impArtindu-se in trei sectiuni:
Documente din Tara Româneasc6;
Documente din Tara Moldova ;
Documente din Väri strain.e.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ROMANE, ION BIANU 1895 1920 83

La fiecare document sà se dea data, locul scrierii i cuprinsul

lui pe scurt, aratän.du-se numerele, la cki se afla asezat in colec-
liurtea Academiei.
Aceste douil lucrar au trebuinta de o ingrijita pregatire
necesiteaza multä. i migaloasà muna materiala; de aceea ele nu
vor putea in.ain.ta cleat incet.
Supun la judecata Onor. Academiei planul acestor publica-
tiuni i mA rog ca, aprobandu-1, sA binevoiasa a prevedea in bu-
getele sale anuale mijloacele bugetare necesare, in aceleasi
con.ditiuni cum s'a Ito-Lark in 1894 i pen.tru lucrarea biblio-
grafiei» 1).

Plan.ul bibliografic citit de Ion Bianu este aprobat de Comi-

siunea apoi trece in discutia plenului Academiei_
D. Sturdza insista sa fie pus in aplicare imediat. V. Maniu
e de aceeasi parere, dar face rezerva in ce priveste miele detalii
In legattul cu bibliografia veche, Dânsul sustine a nu este ab-
solut necesar a se reproduce prefetele, dedicatiile i epilogurile
dela artile vechi romktesti, fiinda ar intarzia prea mult apa-
ritia lucrärii i ar necesita mari cheltuieli ban.esti.
V. A. Ur echia3), S. FI. Manan, I. Kalinderu,
A. Papadopol-Calimach si B. P. Hasdeu sunt
pentru aprobarea MIA nicio rezetva a planului propus. Kalinderu.
afirma cà « din prologurile i epilogurile eartilor vechi se vede
insemnatatea lor, se aratä. modul cursi s'au fäcut, persoaxtele care
au ajutat, astfel ele constituiesc documentele cele mai pretioase
de istorie literaa ». Hasdeu crede cá «este folositor sa se repro-
dud. nu numai prefetele cartilor vechi si facsimile de tipar, ci
ilustratiunile care se afla. in unele arti si care de multe ori sunt
foarte pretioase. Asa, spre ex. in Cazania lui Varlaam, la taierea
capului Sfantului loan se allá o ilustratiune, in care se repre-
zin.ta cum alaul taie capul sfantului. Acest alai]. este 1111 tigan,
imbracat cum emu cAltiii in timpul and s'a tiparit cartea. S.
Ibtdem, T. XVII, p. 107-110.
Ibident, p. 186.
Care se ocupase si mai Inainte cu bibliografia: Ineercare bibtiografied
pentru Istria si Dalmatia. Analele Societiltii Academice. Tom. X, Seria II,
Memorii i Notite, p. 3-20.
6.

www.dacoromanica.ro
 84 B klIBU THEODORLSCU

se reproduca deci i ilustratilmile cele mai insemnate 1) ». In

sfarsit, plan.ul e aprobat in intregime in aceasta sedinta i in aceea
din 9 Martie 1895 2). Conform hotaririlor de mai sus, Ion Bianu
a cautat sá punà in aplicare planul stabilit, pe care, din pacate,
I-a realizat numai partial.

2. IZVOARELE PLANULU1 BIBLIOGRAF1C.

Inainte de a cerceta valoarea in.faptuirilor, s'A ne oprim un

moment a supra planului. Se datoreste el unui singur om si por-
Reste numai din initiativa Academiei Romane?
Dorinta de a se publica o bibliografie romaneasca a ven.it
numai dupa ce Academia a avut o bogata biblioteca'. Am aratat
ca dela 1860, prin Odobesc u, s'a pus temelia unei conceptii
bibliotecon.omice. De atunci s'au convins sa'vantii români ea nu
se poate face stiinta fara o biblioteca mare si metodic organizata.
Aceasta biblioteca' s'a creiat in jurul Aeademiei Romana i s'au
strans In rafturile sale toate dovezile serse, de m'apä sau de tipar,
in legätura cu trecutul, limba i obiceiurile poporului nostru.
Cand colectiile bibliotecii au ajims sA aibuí o reala valoare
tinca, a venit gan.dul bibliografiei. El a pornit, mai intai, dela
Odobescu, care dorea ca Muzeul si Biblioteca nationala aiba
cataloagele sale. Savantii romani, acei care ar fi putut realiza
aceste cataloage, aveau alte preocupan, in special filologice
istorice. De aceea, intocmirea lor se amana contin.uu.
In aceste momente s'a ivit un strain, Émile Pico t, cer-
cetätor de sean* cun.oscator perfect al limbii si culturii roma-
nesti. CADA Picot s'a stabilit la Paris si e numit profesor de limba
roman.a." la École des langues orientales vivantes, a conceput planu
nnei bibliografii roman.esti generale.
Dar ce era aceasta scoala franceza? Era formata dinteun
inantuichiu de savanti, care urmareau aprofundarea cat mai
.-odancà a culturilor orientale. Inainte de a publica studii asupra
Oienthiui ei tipareau editii de texte, pe baza carora se studia
limbo., apoi bibliografii, cu ajutorul cärora se intocmeau studii

Ibidem, XVII, p. 202-204, cuprinde toate (1iscutiunile de mai sus.

2) Ibidem, p. 335-336.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ROMANE, ION BIANU 1895-1920 85

serioase. A§a a Molt Legr and cu neogreaca sau Henri

Cordier cu chineza.
Intrat in mediul §coalei de linabi orien.tale dela Paris, Picot,
ea profesor de romârt6, s'a conformat traditiei §tiintifice a
mediului. Mai intAi a publicat Chronique de Moldavie depuis le
milieu du XIV-e siecle jusqu' l'an 1594, par Gregoire Urechi_
Texte roumain, avec traduction française, notes historiques, tableaux
genéalogiques, glossaire et table, Paris, 1.878. Dupé.' cativa ani an.un.0
cá 'va tipAri i o bibliografie generala a culturii romkte§ti. La
sftir§itul volumului 4 Nouveaux Mélanges orien.taux »1) din 1886,
se dà o lista de cArtile apä'iute §i care vor apare in «Publications
de l'École des langues orientales vivantes ». La pagina IV a acestei
liste se anunt6 eh' Rmile Picot va tipAri o bibliografie rom'aneasca
in patru pàri. latà in§tiintarea: « Bibliographie roumaine con-
tenant : 1. les ouvrages imprimes en langue roumaine ; 2. les ouvrages
imprimes en langue étrangères dans les principautes de .Moldavie
et de Valachie ; 3. les ouvrages publies par des Roumains à l'etranger ;
4. les ouvrages relatifs aux Roumains et et leur pays ( 1484-1812) ».
De§i au fost anuntate, totu§i importantele lucrari nu au apa-
ut. Douà sunt calizele. CAtiva ani, Picot a fost ocupat cu publi-
earea celebrului catalog el bibliotecii baronului James de Roth-
schild 2). Dupà o erminare de cativa ani, Picot nu mai putea pune
in practiel ideea sa, fiinda Academia Romank a§a dupà 'cum
am vAzut, 1§i fkuse un punct de onoare sà intocmeasa prin for-
tele sale bibliografia culturii romane§ti. De aici §i vehementul
atac adresat academicienilor prin prefata dela studiul asupra lui
Antim I vireanu.
Academia Român'a' avea la temelia sa un profund §i expli-
eabil orgoliu national. Suntem un Veehi §i nobil popor, cu un
trecut de seamk pe care, noi cei de astà'zi, aVem obligatia de a-1
studia §i a-1 lace cmoscut tuturor Românilor. Ar fi fost o jignire
pentru noi ca o astfel de lucrare bibliografic6 sà o datoam unui
strAin. Academia Românà era p6strAtoarea comorilor trecutuluii
§i tot Academia Românbi avea §i oameni de §tiinta capabili de a
Mémotres, testes et traductions publiés par les professeurs de l'école sm."-
dale des langues orientales vivantes à l'occasion du septième congrés interna-
tional des orientalistes Muni a Vienne (Septemvre 1886). Paris, 1886.
Volumele au apiirut ¡litre 1884-1912.

www.dacoromanica.ro
 86 BARBU THEODORESCU

inIreprinde o atare opera. Se pare ea cine dat mai mult seama

de acest fapt a fost Bogdan Petriceicu Hasdeu.
Cu prilejul discutiei asupra operei ,baronului Guillaume, s'a
afirmat ca Academia Romana nu este editoarea savantilor straini,
lar Hasdeu a fost acela care a impus ideea unei 4 bibliografii
asupra Romaniei din toate punctele de vedere ». De ce Has-
deu 0 nu altul a imbratis,at aceasta idee? Hasdeu era cel mai
cult dintre academicieni, era cel mai metodic in munca §tiinti-.
ha' i cel mai bine orientat ihi toate domeniile §tiintifice ale Eu-
ropei. In biblioteca sa s'au aflat bibliografii slave, engleze, fran-
ceze, italiene, spaniole, etc. Era deci un bun cunosator al dome-
niului bibliografic. Fusese prin 1860 bibliotecar la Ia0, in care
calitate intocmise i un catalog al bibliotecii MibAiluxe 1). lar in
revista sa Columna lui Traian » tiparise bibliografiile lui Odo-
bescu §i Papadopol Calimacb. PublicAnd Collectionum ma'am-
eriptorum et his Aequiparandorum libellorum ac schedarum typis
exaratarum Josephi Francisci Trausch2), Hasdeu il insote§te cu
urmatoarea notita: « Fericit de a fi putut publica importantele
lucrari bibliografice ale d-lui Al. Odobescu 0 A. Papadopol-Cali-
mach, gratie cArora se inlesne§te doritorilor, mai In seama tinerei
noastre generatiuni, calea de a studia intr'un mod serios, dura
cel putin unele perioade din istoria nationala, Columna
lui Traian » se grAbe§te a li mai lace un nou ser'viciu de aceea0
natura. Cunoscutul istoric transilvan, d. dr. Trauschenfels ni- tri-
mete catalogul manuscriptelor de curand räposatului I. F. Trausch,
dintre care unele au trecut actualmente la Muzeul Bruckentalianu
din Clusiu §i altele la Biblioteca §coalei Evangbelice din Bra§ov.
Cele mai multe ,bucAti din aceasta aleasA colectiune sun.t de prima
importantä pentru, istoria romanA In genere, iar pentru Romania
Dartubiana mai in specia, etc. »3).
Fortati de mersul lucrurilor din Apus, cAlauziti apoi de Hasdeu,
la c,are s'a adaus 0 D. Sturdza, carturar de seama, format in
Germania, Academicienii au botArit tipArirea bibliografiei. Sarcina
a cAzut pe cel mai tangy dintre dal-1,0i, pe bibliotecarul Ion Bianu.
Hasdeu a intocmit i cataiogul acestei biblioteci, dar a r6mas In ma-
nuscris. Cf. Pr ed es cu (L ucia n), Moldova literard, 1929, p. 13-15.
4 Columna lui Traian », 1872, p. 284-285; 299-301.
31 _Thidem.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ROMANE, ION BIANU 1895-1920 87

Produs al Blajului §i al mediului carturaresc al Academiei, in

special al lui Laurian, Odobescu, Hasdeu i Sturdza, Bianu hite-
legea mai mult cleat alt tartar ce vrea sá sputa cultul cartii
metoda in §tiint,a. Sub indrumarea acestor carturari, dansul a
intocmit planul bibliografiei generale, aratat mai sus. In acest
plan gasim mai multe influente strain.e. E ciar ca se porne§te
dela schita de plan a lui Picot, din care se adopta capitolul bi-
bliografiei straine asupra Homâniei. In ce prive§te bibliografia
cartilor romane§ti, se are in vedere o alta impärtire. Era in traditia
carturarilor români sa se imparta cultura româneasca In douä
perioade: cea veche, care dura pana la 1$30 §i cea modernii, pornin.d
dela acest an.. A§a judecase i Cipariu, primul maestru al lui Ion
Bianu. Cava mai mult, pentru perioada cea veche se §i fixase
titulatura bibliografica de mai Inainte. In Transilvania din 1889 1),
se afla o notita nesemnata, in care se vorbe§te despre o carte veche.
Se spune ca « intre cele peste cinci mii de carti tiparite in limba
n.oastra Ora lnainte cu vreo 20 de ani, cuprinse in catalogulu
mare alu fericitului Dimitrie Iarcu, fostu profesoru In pensiune
§i apoi cassariu alu Academiei, se allá multe vechi i fòrte rare,
a arora cunoscere inse ne este fòrte necesarie pentru studiulu
limbei noastre ». Se insista apoi asupra « Sicriului de aur » din
1683. Notita poarta titulatura de Bibliografia veche. Deci Ion
Bianu a creat capitolul Bibliografia romaneasca veche 1507-1830,
a§a cum o dorise, in special, Blajul prin Cipariu, primul mediu car-
turaresc care 1-a format pe autorul bibliografiei. In sustinerea
acestei pareri veneau i bibliografiile straine, in special cele slave,
atat de familiare lui Hasdeu,:§i care aveau atatea apropien i cu
cartea româna. In 1861 aparuse la Petrograd bibliografia lui
Ivan K ar at a ev, intitulata Hronologiéeskaja rospis'slavian-
skih knig napeeatannyh kirillovskimi bukvami. DUO cum vom
vedea Indata, aceasta opera are multe asem;Inari cu bibliografia
româneasca veche. Capitolul al doilea din planul bibliografic din
1895, cuprindea tipariturile aparute intre 1831-1895. Aceasta
bibliografie avea trei parti: cartile oranduite dupa cuprins, lista
periodicelor i articolele din periodice a§ezate tot dupa continut.
Este acest plan original sau 'vine din publicatii straine ?

1) P. 22-26.

www.dacoromanica.ro
 88 BARBU THEODORESCU

Bianu a pornit din Axdeal, deci era firesc sà cunoasca

§i literatura maghiarà. Urmärind listele de cärti cumpäratè de
Academie pentru biblioteca sa, afläm i unele bibliografii magbiare
aduse de Bianu inainte de 1893. Sunt operele lui Szinnyei
Iosef, Petrik Géza §i Szabö Kdroly. Dintreaceste
trei lucràri, numai opera lui Szinneyi Tosef are legäturi cu planul
lui Bianu. PublicaÇiunile periodice române§ti tipkite in 1913 de
Nerva Hodo§ §i Al. Sadi ronescu, sunt insotite de o prefatä sem-
nata de Ion Bianu, in care se spune: « Spre a inlesni pe deplin
folosirea materialului de istorie politicà, literarà, §tiintificA ái in
general culturalk cupring in ziare §i reviste, mai sunt de fkut
de tipärit asupra lor urraätoarele lucrari, pe care noi bibliote-
carii de astäzi suntem prea putini ca sä le putem face §i anume:
Un indice alfabetic pe numele autorilor a articolelor politice sub-
scrise §i a numelor persoanelor asupra ca'rora sunt publicate articole
Un indice clasificat sistematic pe materii ái pe numele auto-
rilor, a articolelor originale sau traduse de cuprins literar i tiin-
tific, imprktiate prin ziare §i reviste. O asemenea lucrare s'a fäcut
asupra presei periodice ungure§ti de Iosif Szinney We'd din 1876 1).
Un indice cronologic i dupä natura cuprinsului al documentelor
istorice tipärite prin ziare §i reviste, se AA preparat printeo munch'
de cdtiva ani de d-1 D. C. Sturdza-Scheianu 2) ».
Prin aceastä mkturisire, la care se adauga asemänkile dintre
Bianu i Szinnyei, nu mai rämdne nicio indoialà cà partea a done_
a planului din 1895 porne§te dela bibliograful

3. OPERE BIBLIOGRAFICE REALIZATE IN CADRUL PLANULUI

DIN 1895.
Odatà stabilite izvoarele crezului bibliografic din. 1895, sd
cercetam cu deamAnuntul operele realizate in acest cadru. Dupa
i) IIazai és kiilfoldi folydirotok magyar tudomdnyos .Repertoriuma. Ter-,
mészettudomány es Mathematika. Elsö kötet. Hazai szaklapok, folyedratok
évkönyvek, naptárak és iskolai értesitvények Repertorium 1778-1874.
(Repertoriul ftiinfific unguresc al periodicelor din ;aril fi dtn sträiniltate. *tiin-
tele naturale i matematice, Tom. I. Repertoriul foilor de specialitate, perio-
(licelor, anuarelor, calendareloi i programelor §colare, 1878-1874). Buda-
pesta, 1876.
2) P. XXIIXXIII.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI HOMANE, ION MANI) 1895-1920 89

ce Ion Bianu a primit ingrcinarea sä execute bibliografia generalà

a culturii române§ti, a pornit la lucru in 1896, luanduli mai
multe ajutoare. Pentru Catalogul manuscriptelor romdnesci au fost
ale§i. A. Pätru §i O. Lugo§ian u, iar pentru
veche romdneascd avea colaborator pe Nerva H o do §..
Acesta intocmea singur §i o n.ouà editie a Catalogului publica-
tiunilor periodice mergAnd ORA la 1896 1).
Prima lucrare tipäritä.' din acest vast plan este Bibliografict
romdneascd veche 1508-1830. Editiimea Academiei Române.
Tomul I. 1508-1716. Bucuresci, 1903, 33 X 24.TX + 572 p.2);
Tomul II. 17'16-1808. Bucuie§ti, 1910, 571 p. ; Tomul III, Faso.
III. 1809-1817. Bucuresti, 1912, 192 p. acestea semnate
ron Bianu i Neiva Bodo§ Tomul III. Faso. III VIII, 1817
1830, Bucure§ti, 1936. VIII + 193-777 [-780] p.3), semnat
Ion Bian.0 §i Dan Simonescu. Planul operei este cel prezentat in
1895,1a care s'a adaus: «dupà fiecare carte s'au insemnat depozitele
in care se g6sesc exemplare dinteinsa ; s'au enumarat éditiunile
posterioare §i s'au fiicut trimiteri la principalele crestomatii, care
cuprind extrase din artile descrise §i, in fine, s'au aatat lucr6rile
mai insemnate, care s'au ocupat de ele sau de autorii lor. In afarä.'
de specimenele de tipar facsimilate, s'au reprodus i cateva orna-
mente din cArtile vechi, mai intotdeauna in marimea originalului.
Importanta acestor reproducen i pentru istoria tiparului i a artei
decorative nu mai are nevoie de a fi arAtatä.' aici. La sfär§it se dau:
o listà a paginilor, ornamentelor i iniialelor reproduse in facsi-
mile, o tabelli cronologieä a c6rti1or, cu indicatia limbei in care
au fost serse §i a localitätii uncle au fost tipArite i un indice
alfabetic de nume proprii, de localitilti §i de cärti 4)
Bibliografia romäneascà veche s'a bucurat de un succes de-
fiind primitá cu elogii i socotità ca un eveniment in
acest domeniu. Cred cd cele mai judicioase Oreri au fost aduse

') Analele Aeademiei Rename. S. II, T. XIX. « Desbaterile ». Bucuresch

1897, p. 274, ibidem vol. XXI, p. 314-315.
Volumul prim a apArut in fascicole din 1898.
Materialul vol. III a fost lucrat de Ion Bian u, G h. Carda .,s,
Al. T. Dumitresc u, N. H o d o i completat desavArsit de D a n
Simonescu, vezi p. VI.
Vol. I, p. VIIIIX.

www.dacoromanica.ro
 90 DARBU THEODORESCU

de N. Iorg a: «Lucrarea d-lor Bianu i Hodos e at poate fi

de deavarsitä o bibliografie, cand e numai bibliografie (cAci
Bibliografia greaa a d-lui Émile Legrand e si o culegere de bio-
grafii si o culegere de documente). Bibliografia româneasca veche
se iinfäliseazà." ca o lucrare pe at de monumentalà, pe atät de
trainia, pe at de frumoasä ca. executie materiald, pe atAt de
sarguincios si cinstit alcAtuitä. Astäzi ea finbogdteste simtitor
cunostintele noastre asupra trecutului cultural al Românilor
pune la indemânà intr'un totul stiri ce erau risipite si numai cu
greu utilizabile. Multe generatii de cercetAtori vor trece, recu-
nosatori, din mânä In mänä, pretuind intr'Insa una din cele mai
frumoase opere ale curentului european, modern, ce a Invins pe
deplin in stiinta noasträ istorica, oriat de mult sgomot ar face
clantaniturile de agonie ale ln.vinsilor »1).
Bibliografia româneasa veche poate fi judecatä din trei puncte
de vedere: al planului, al exactitäii i dacA e sau nu completa'.
Planul adoptat de sigur cä" este cel mai bun.. Cultura ronanA
parta la 1830 nu poate fi studiatà pe autori sau pe genuri literare
sau alte materii, incat ordinea cronologicti folosità este cea mai
nimerità. De altfel, asa s'au intocmit si unele bibliografii slave,
care veneau in contact cu noi i n.e putean servi de model.
In ce priveste notele care insotesc fiecare carte, cu extrasele
explicatiile date, se pot aduce unele rezerve. Bibliografia
veche nu s'a dorit a fi n.umai un catalog de titluri i autori, din
con.trä, ea este deschiatoarea i iniVatoarea studiilor serioase.
Cum orizonturile ei vin mai ales din Picot si Legrand, autorii
acestei bibliografii aveau in fall un model superior, « Bibliographie
hellenique ». Legrand e mult deasupra lui Bianu si Hodos. El este
bibliograf, istoric literar si istoric. Legrand aprofundeaa mai
toate problemele ce se nasc in jurul fiecärei opere din bibliografia
sa. Putea sà dea Bianu i Hodos o bibliografie sinìilarà cu a lui
E. Legrand ? Nu! Trebuia ca autorii ronani sà fie cunosatori
temeinici ai limbilor slave si neogrecesti. Trebuia ca autorii &A. fie
buni filologi i istorici. Cu toate c6." Hodos venea cu metoda
nuntului, cu dragostea netArmuritä fatä de studiul ce-1 intreprindea,
Cu toate cà Bianu putea fi un organizator, chiar desävärsit in bi-

l) Revista bibliografid. *, 1903, p. 59-60.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ROMANE, ION DIANU 1895-1920 91

blioteconomie, ambii nu cuno§teau nici slava, nici rteogreaca.

Aici sta partea slaba a monumentalei bibliografii.
In ce prive§te indicele lucrarii, sunt de adus urmatoarele
observatii: Un indice general al Intregii bibliografii ar fi foarte
util, in locul acelor trei indice ce sunt acum la fiecare volum.
Acest indice general ar putea cuprinde mai multe capitole:
Indice de nume proprii; indice de toate tipografiile care au
fost in Romania, dupa fiecare tipografie urmand tot ce a tiparit ;
indice de cartile tiparite in limbi straine.
Exactitatea datelor bibliogafice §i a reproducerilor nu poate
fi push' la indoiala. Este marea calitate a autorilor i punctul
de lauda al operei. Ea poate sta ca pilda bibliografilor de astazi,
ce cauta face o faima in a publica cat mai mult §i mai repede,
luand tot ce gasesc de aiurea, fära a controla i specifica.
Al treilea punct din care o putem judeca, ii este defavorabil.
La cele 1.526 de opere cuprin.se in studiu, se mai adauga inca
peste trei sute, chiar §i mai multe, carti ce au fost descoperite
ulterior de diferiti cercetatori. Dupar aparitia fiecarui volum din
Bibliografia veche, s'au tiparit o multime de articole In diverse
colturi de Ora, spre a se arata cutare sau cutare carte necunoscuta.
Astfel, Eugen Barbu 1) aduce 47 de carti n.ecunoscute sau
incomplet bibliografiate de Bianu i Hodo i care se aflau
Biblioteca Uni'versitatii. din Cluj. Bibliografiile lui A. V er es s,
Al. David, At. Popa, G. Gross, Pr. P. Angelescu,s
L ouis Petit 2) sunt contributii serioase la acest capitol. Com-
pletari insemnate sunt relevate de N. I or ga 2), E. Bobu-
le sou 4) §i

Biblioteca Regele Ferdinand I din Cluj. Cluj, 1935, p.

103-118.
Autori mentionati In Vol. III al Bibliograffei vechi, p. VI.
Vezi Theodorescu (Barbu). Bibliografia istoricei Si literarei a
lui N. lorga, 1890-1934. Bucure0i, 1935, p. 240-246.
Pentru Bibliografia ronidneascei » ceir(i necunoscut-. Spicuitor In ogor
vecin, 1920, p. 46-55.
Lista lor e destul de cuprinzatoare, citez la intamplare cateva: P o-
po vici (D r. Iosi f)., Adause i indrepteiri. Noua revista romana
1912, Nr. 11, p. 166-167; Lacea (C.), Contributie la bibliografia romd-
neascei, Dacoromania, 1924, p. 799-801. Ro u (I.), Ceirti vechi ronidnesti,
dela Biblioteca Universiteitii din Cluj, 1642-1817. « Societatea de mâine »

www.dacoromanica.ro
 92 BARBU tHEODORESCU

Toate aceste lipsuri, care pentru un moment cauzeazil nea-

junsuri Bibliografiei, vor fi stranse inteurt volum aparte.
Problema bibliografiilor complete ridica discutii de seama in
acest domeniu, ele nefiind inca subliniate. De ce nu e completa
opera lui Biann §i Hodo§? Primul raspuns care se poate da acestei
intrebari, este: fiindca dela 1895, când incepe sil se lucreze la
Bibliografie §i pana astäzi chiar, nu avem nicio biblioteca in Ro-
mania care sa cuprinda tot ce s'a scris in române§te apoi, Orla
la razboiu, marile biblioteci nu erau puse la punct, iar cele mici
stateau rnai räu, etc. Dar se poate intreba cineva, vom avea oare
candva o biblioteca cu tot scrisul romanesc ? Cbiar daca nu am da
un raspuns la aceasta, deslegarea problemei vine din alta parte.
Fiecare biblioteca, mare sau mica, sali tipareascä cataloagele
colectiilor pe care le poseda. Prin ele bibliograful ar avea putinta
de orientare in munca sa.

Cataloagele de manuscipte. Inca inainte de a se alcatui planul

bibliografic din 1895, academicienii s'au gändit sa publice cata-
loagele manuscriptelor i documentelor din colectiile Bibliotecii
lor. Primul volum din aceasta nouà colectie apare in 1907 §i e
datorit lui roan Bian u: Catalogul mauscriptelor romaneqti.
Tomul I, numerele 1-300. Editiunea Academiei Române. Bucu-
re§ti, 1907, 24,5 x 16,5, VIII + 746 p. Acest volum dei poartá
numele unui singur autor a fost intocmit cu ajutorul a mai multi
bibliotecari, a§a cum se specifica in introducere. Cel mai de seamä
e Axe n. te Petrut 1), « cetitorul ager i sigur al celor rnai
incurcate scrisori ». O. Lugo§iann a dat ajutor la corec-

1925, p. 343; 477-4'78; 1926, p. 24; 41-42; 203. Filimon (A.), Noud
contribuguni la Bibliografia veche romdneascd. «Dacoromania», 1931, p.
374-387. Fecioru (C. D.), Contributii la bibliografia rorndneascd 'eche.
(+Raza de lumina », 1932, p. 220-226. Theodorescu (B a r b u), Un
Penticostariu din 1786. u Revista istorica », 1929, p. 158-159.
Nascut la 7 Octomvrie 1842, In Ciufudiu Janga Blaj §i a murit la 11
Mai 1899 In Bucure§ti. A Invatat la Blaj qi Dreptul la Sibiu. Trece la Buen-
re§ti In 1866, unde a urmat Literele. La 1871 a intrat la Arhivele Statului,
lar dela 1 Aprilie 1887 e numit bibliotecar la Academie. Petrut a a§ezat
catalogat manuscriptele Academiei. Vezi A I. Sadi I onesc u, op. cit.
p. 268.
In prefata volumului, p. VIII.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI BOMANE, ION B1ANU 1895-1920 93

turi, iar Vasile P âr van a alcdtuit indicele. Planul cata-

logului e ardtat in prefatd: «la fiecare volum pe lângà descrie-
rea material. se aratd amdnuntit cuprinsul lui, se reproduc
cuvintele In.ainte, cuvintele de sfarvit, deosebitele note privitoare la
seriitorul artii, la stdpânii ei dupd vremi, la cititorii, prin ale cdror
mani a trecut i cari adeseori au lasat pe dânsele scrisd aminti-
rea lor, vi a intâmpldrilor mai in,semnate publice sau familiare.
Nu am mers deocamdatd mai departe cu reproducerile. Dorim
ca sd &din mai târziu reproducen i in facsimile de pe pagini alese
vi caracteristice ca scrisoare i ca Infrumusetare din deosebite
timpuri ». In « descrierea materiald» se dau formatul, paginatia,
data, provenienta, felul scrisului i dad.' se poate autorii.
Tomul II, numerele 301-728, apare in 1.91.3 in colaborare cu
R. Cara c a s, 1 f. + 666 p. Antbele volume au, fiecare, ate
un indice, mai des'voltat la vol. II, redactat In patru pArti: cu-
prinsul sunlar al documen.telor trecute cionologic ; cronologiea
manuscriptelor, autori, traduatori, copivti, persoane, locuri, fapte.
Un alt volum este Catalogul manuseriptelor grecevi intocmit
¿le Constantin Litzic a, cu 1.5 stampe facsimile, Buell-
revti, 1909, 24,5 x 16,5, VIII + 564 p.1).

Crefterea colectiunilor. Existd in, traditia marilor biblioteci 2), in.

special a celor nationale, obiceiul sd publice lunar, trimestrial sau
anual, liste de cArtile ce au intrat In colectiile lor. Academia Ro-
nifinä vi-a insuvit acest prin.cipiu din. anul 1877'). Din pdcate, con-
ducatorii bibliotecii nu au fost hotäriti In privin.ta programului de
Regulamentul bibliotecii prin articolul 28 prevedea: « la
capdtul fiecdrui an academic, bibliotecarul va prezenta listele Car-
tilor ddruite i cumpdrate, care se vor publica in Analele Acade-
miei ». Paa In 1885 s'a publicat lista acestor cArti In cuprinsul
Completarea In: Studti Si schtle greco-ronwitte I. Rucuresti, 1912, p.
79-104; vezi: Russo (D.). Munuscrisele grécesit... Noua revista romana »,
1901, vol. III, nr. 30, p. 279-283.
Primul e publicat de N. Crist e a, Raportulu btbltotecartulut despre
starea bibltotecci Asoc. Trans. pentru ltteratur'a cultur'a poporulut rotnanu.
<Transilvania>, 1868, p. 145-151. Ele sunt continuate de: I. Maxim u,
Petra Petrescu, N. Togan, O. C. Taslauanu i publicate
regulat In « Transilvania ».
Vezi Selia I. Tomul XI, sectia I, p. 231.

www.dacoromanica.ro
 94 BARBU THEODORESCU

Desbaterilor, folosindu-se prin.cipii bibliografice destul de reduse.

Din acest an, cartile romane§ti irttrate prin legea depozitului
legal au ajuns la un numar remarcabil. Fiindcá nu se puteau cata-
loga curent toate cartile, fiindca ele ocupau un spatiu prea mare
In Desbateri, Academia a hotarit s. limiteze cadrul acestor liste.
S'a tiparit numai un catalog al cartilor cumparate, Meat ele cu-
prindeau o majoritate de carti straine, fiindca cele romane§ti
veneau gratuit conform legii.
Urmarin.d in.deap.roape rapoartele anuale ale Comisiei biblio-
tecii, constatam ea dupa 1901 se da o nouä oranduire colectiilor
sale. In raportul pe anul academic 1902-1903 se scoate in evi-
dentä ea periodicele au inceput a fi catalogate dupa un alt sistem 1).
In acela§i an lista operelor cumpärate este intocmita. sistematic
dupa continutul cartilor 3) Mai tarziu se specifica: « serviciul
bibliotecii este pregatit acum sa inceapa catalogarea definitiva
sistematica cu inventar, cu catalog alfabetic §i cu catalog pe ma-
terii, lucrare ce se va incepe tocmai cu car-tile provenite din Bi-
blioteca Centralä a Statului, ale 6.'1'6 cataloage §i sistem de cla-
sificare prezinta mari greutati pentru cantare i pentru control »3).
Indatä ce se fixeaza bibliotecii o catalogare « definitiva §i siste-
matica », se procedeaza §i la schimbarea metodei de publicare a
listelor de carti. In 1905 se tipare§te Ca rti alte materiale intrate
In 1904, cuprinzand operele venite in biblioteca prin once cale:
legal, dar, schimb, cumparat 4) Pana acum listele cuprindeau
cateva pagini de tipar, in acest an avem nu mai putin de 177
pagirti. In anul urmator, listele nu mai sunt publicate in Desba-
terile Academiei, ci separat sub titulatura de Creverile colectiu-
nilor. Capitolul mai de seama In Cre§teri e consacrat cartilor, Orb -
duite dupa natura continutului in urmatoarele grupe: I. Biblio-
grafie, Bibliotecarie, Enciclopedie ; II. Academice ; III. Filologie ;
IV. Literatura.; V. Arte ; VI. Filosofie, Sociologie ; VII. Peda-
gogie, Instructiune publica; VIII. Teologie, Administratie bise-
riceascä ; TX. Istorie §i .5tiinte ajutatoare ; X. Geografie §i Etno-
gra fie : XI. Economie politica §i nation.ala ; XII. Industrie §i co-
1) Ibidem, Seria II. Tomul XXV. Desbateri, p. 12.
9 Ibidem, p. 272.
Ibidem, tomul XXVII, p. 199.
Ibidem, p. 528-705.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ROMANE, ION D'AMI 1895-1920 95

merciu ; XIII. ai de comunicatie, telegraf i po§t5.; XIV. Fi-

liante; XV. Statistica ; XVI. Drept i legislatie ; XVII. Politic6 ;
XVIII. Administratie ; XIX. Matematick Astronomie, Calendare ;
XX. tiinte naturale ; XXI. Fizichi i Chimie ; XXII. Medicind,
Igienä, Veterinärie ; XXIII. Armata ; XXIV. Sociefäld ; XXV.
Diverse ; XXVI. Reviste generale enciclopedice ; XXVII. Ziare
politice ; XXVIII. Foi volante.
Capitolele celelalte sunt inchinate stampelor, fotografiilor, ma-
nuscriselor i documentelor, cArora li se aplica ordinea cronolo-
gia sau cea alfabeticä. La fiecare carte se trec: autorul, titlul,
locul, anul §i formatul. Autorii cari au colaborat la Cre§teri sunt
functionarii bibliotecii, §i anume: Ilarie Chendi 1), 11 o-
mulus Caraca§2), Juliu Tuducescu2), Al. LA-
pedatu4), O. Lugojianu9), Al. T. Dumitrescu6),
C. Moisil"), N. Zaharia9), I. C. BAcilä9), George
Baiculescu"), Gh. Nicolaiasali) Damian P.
Bogdan"), A. P. Todor").
PARA la 1916, Cre§terile au avut o aparitie regulatd, adicA in
1905 §i 1906 un volum pe an, iar din 1907 se tipAreau trimestrial.
Din cauza rAzboiului, Cre0erile pe 1916-1919 s'au tipärit abia
In 1929, iar dela 1920 s'au publicat hitämplätor dupà cum ur-
meazä: un volum cu manuscriptele i documentele intrate in
1920-1932 §i tipArit in 1936; un volum cu material numismatic,
imprimat in 1933; i un ultim volum din 1941, in care se cuprind :
artile i periodicele primite in 1936, stampele intrate intre 1920
1936, manuscrise i documente, färä a avea indicatia anilor de

A intocmit lista crir(ilor i periodicelor pânä in 1912.

A intocmit lista manuscriselor pânä in 1908, reapare in N-rele XIVXX.
A intocmit lista documentelor pAn5, in 1932.
Lucreaza ca ajutor al lui Tuducescu la N-rele
Se ocupa Cu stampele dela Nr. XIV si pana la 1920.
1) Continua pe Ilarie Chendi pana in 1916.
Intocmeste catalogul numismatic cu incepere din 1915.
La ctirti in continuarea lui Dumitrescu i pan. la 1916, Nr. XXXXVII
°) Continuà pe Lugojianu pAnA
) La colectia cArtilor dup. Zaharia.
1') Continuà pe Tuducescu.
") La documente vol. din 1936 si 1938.
") Cresterea cArtilor pe 1936 si 1937.

www.dacoromanica.ro
 96 BARBLI THEODORESCU

primire In Biblioteca, §i o continuare la eabinetul numis-

matic.
Cre§terile colectiunilor, schimbate mai tärziu In Crefterea colec-
pltnilor, au avut un rol de seamä ìn bibliografia noastra, servind
(a bibliografie curenta, exceptandu-se articolele din periodice.
In ce prive§te planul folosit, sunt de adus unele rezerve. Nu
intotdeaun.a oglindeau reala situatie a publicatiilor ce intrau In
Biblioteca Academiei. Indicatiile bibliografice n.0 sunt unitare In
ehiar cuprinsul unui an. Clasificarea pe materii nu este dintre cele
mai bune. Nu se poate explica de ce conducatorii Bibliotecii aplieä
anume clasificare in Cre§teri §i o alta pentru cataloagele insti-
tutlei? Biblioteca Academiei Romane are 11n serviciu special pen-
tru intocmirea Cre§terilor §i un altul pentru alatuirea cataloagelor
pe autori §i materii. Oare nu e mai logic §i mai practic ca acelea§i
eriterii bibliografice sa fie aplicate de acela§i serviciu In arnbele
lueräri? SA n.e explicara. Indatit ce o carte intrit in biblioteca,
este trecuta Intr'un registru de primire §i pe o fi§e speciala, care
serve§te la tiparirea cre§terilor. De aici cartea e dusA la un alt
serviciu, unde i se fac fi§e pentru cataloagele alfabetice §i pe
materii. Fi§a prima e mai simpla, celelalte sunt metodice §i cores-
pund cerintelor bibliografice internationale. Cre§terea colectiu-
nilor e formatA din fi§ele cele simple. Daca s'ar tipari fi§ele cata-
loagelor Bibliotecii, Cre§terea ar avea un aspect §tiintific, iar
conducatorii Bibliotecii ar realiza o economie de timp §i bani.

4. BIBLIOGRAFII DIN JURL1, AcADEmiEl

ROMANE.

Dupa ce am vazut Infaptuirile bibliografice ale Academiei, sil

trecem In revistA §i personalul care a alcatuit toate aceste lucran.
Vieata lor n.e preocupA lute° largA masurA, fiindcA au fost cei
mai de seama bibliografi romani. Numarul lor, de altfel, e destul
de redus. Maestrul, In jurul caruia a gravitat mi§carea biblio-
graficA a Academiei, este Ion Bian u. Vieata sa e foarte bo-
gata In fapte. Pornit din Blaj, a ajurts In Bucure§ti, la Inceput,
mic funcionar, In sarcina caruia cadeau pastrarea §i oranduirea
a douà dulapuri cu cArti, a « micei bibliotecute », care mai tarziu
a ajuns Biblioteca NationalA a Romaniei. Aici a ramas toata.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ROMANE, ION BIANU 1895-1920 97

vieata, plecand numai pentru scurte inteivale de timp la Paris,

Roma 0 alte capitale din Occident. Ion Bianu a fost numai biblio-
tecar §i )aiciodata nu a putut §i nu a cautat sa treaca dincolo de
sfera acestei notiuni. Succesul activitatii sale bibliologice a venit
tocmai din aceasta dorinta de a nu se desparti nicio clipa de biblio-
teca. Astazi, Bianu e socotit ca cel mai de seama bibliolog roman.
E firesc sa ne intrebam, de uncle a luat clAnsul preocuparile
notiunile §tiintei sale? In cuvantarea tin.uta la sarbatorirea sa
in 1928, Bianu afirma: « la intrarea in vieala activa, santern
rezultatul aptitudinilor innascute i inai ales al influentelor me-
diului in care am crescut i ne-am format. MA laudati pentru
devotamentul intregei vieti fata de §coala 0 cartea neamului
nostru. Daca acesta este merit apoi acest merit nu este al per-
soanei mele, ci al mediului in atmosfera acelui Blaj sfant, in care
am crescut 0 care era stapanit de ideile de de0eptare, de lumi-
flare §i de inaltare a neamului nostru oropsit subt stapânirile strai-
nilor veniti asupra lui 0 a parnantului saa stramo§esc. Pe urmele
in lumina luceferilor dela Inceputul secolului trecut, am deschis
ochii copilariei asupra lui Cipariu » ,).
E adevarat cö. mediul Blajului §i acela In care a trait in Bucu-
re0i l-au format pe Ion Bianu. Primele notiuni le-a luat, dupa
cum singur marturise§te, dela Cipariu. In domeniul bibliologiei,
a mo§tenit dela acesta cultul pentru cartea veche româneasca
ideea de ce vrea sA spuna o biblioteca. Intre Crestomatia lui Cipariu
Bibliografia vecbe a lui Bianu nint multe afinitati. Cipariu a
fixat anul 1830 ca limita a culturii vechi, a§a a ramas 0 la Bianu.
Cipariu a scos in evidentà valoarea ca limba §i ca material istoric
a prefetelor §i epilogurilor, a§a a vazut i Bianu. Cipariu a crezut
in Roma 0 Roma a fost cea mai scumpa cetate din lume i In
sufletul lui
Dela Blaj a plecat In 1876 spre a se stabili In Bucure0i. In-
scriindu-se la Facultatea de Litere, e remarcat de Laurian, care-I
opre§te ca funcionar la Biblioteca Centrala: «Laurian marele
dascal era decanul Facultatii de Litere, in care voiam sa
inscriu. Vazan.d Testinzoniul numai cu « eminente » i scris lati-

1) Sarbeitorirea pro fesorului Ion Bianu la Universitatea din Bucuresti,

Facultatea de Filosof ie fi Litere In ziva de 7 Ianuarie 1928. Bucuresti, 1928, p. 30.
7

www.dacoromanica.ro
 98 BA11111; THEODORESCU

ne§te m'a primit Cu deosebita bunavointg. Fiind de curand numit

§i. directorul Bibliotecii Centrale dela Universitate, mi-a dat supli-
nirea unui post de custode al carui titular era absent. Acolo am
cunoscut intai o biblioteca mai mare decat ce vgzusem la Blaj,
cu un serviciu pentru cititori §i. cu oarecari cataloage, acolo am
vazut in.tai manuscripte vechi romane§ti; acolo am cunoscut pe
luminosul Hasdeu, ale arui cursuri de searg. le urmam cu evlavie,
acolo m'a cunoscut Alexandru Odobescu, care in curand (la 1879)
m'a recomandat la Societatea Academicá pentru singura func-
tiune existenta de scriitor-arhivar bibliotecar »').
In.trat in mediul Academiei, Bianu ajunge ucenicul i realiza-
torul ideilor acestor savanti. Dela Odobescu, Bianu a luat con-
ceptia bibliosofia a acestuia, adia: 4 Tot atat de importanta ar
fi si adunarea in biblioteca nationala a tuturor manuscriptelor §i.
tipariturilor ce stau expuse pierderii i stricaciunii prin manasti-
rile §i. prin bisericile ora§elor §i. satelor din Romania. Acestui aye-
zamânt Ii lipsesc mai toate incunabulele tipografiei romane
manuscriptele vechi care ar putea servi la studiul istoriei §i. al
desvoltarii limbii noastre... »2). Aceste cuvinte ale lui Odobescu
au ramas apate adanc in sufletul blgjanului, i toata vieata a
adunat arid, in special pe cele vechi, pentru Biblioteca nationala.
lar, and un Picot a aratat necesitatea bibliografiei, Bianu a de-
venit bibliograful a§a cum 11 intelesese tot Odobescu, in articolul
Psaltirea din 1860.
Bianu a mai ino§tenit dragostea pentru biblioteca i dela Ion
Ghica §i D. A. Sturdza. In S eiteanal din 7 Martie 1877, este o
notita prin. care Ion Ghica multume§te tuturor donatorilor care
s'au grgbit sà trimeata arti bibliotecii in pregatire a Academiei.
Chid a venit Bian.0 in 1879 la Academie adus de Odobescu, Ghica
i-a dat in primire biblioteca pe care el o pusese in picioare. Dar
biblioteca s'a desvoltat dupà aceea prin ravna i straduinta lui
D. A. Sturdza, a§a cum reiese din Desbaterile Academiei. Acesta
a scos in evidenta doua principii biblioteconomice. La 2 Septem-
y'rie 1878, Sturdza arata academicienilor a biblioteca nu poate
Visuri, gdnduri gi planuri dinainte cu o jumdtate de secol pentru orga-
nizarea bibliotecilor, arhivelor i muzeelor <, Revista Arhivelor*, 1927
1929, p. 265-268.
Odobescu (Al.), Opere complete, vol. III. Bucuresti, 1908, p. 3.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADLMIEI B °MANE, ION BIANU, 18%5 1920 99

propasi decal prin impunerea depozitului legal. Mai tarziu, Bian.0

perfectionat legea depozitului legal, dupa prevederile insuflate
de proteguitorul sau cel mai de pret, de Sturdza. Dar acesta a
creiat i tipul bibliotecarului jandarm, bibliotecarul pasnic rteindu-
plecat al cartilor stranse cu multä truda. Acest bibliotecar iubeste
eàrtile, dar uraste cititorii, Vazand in fiecare un dusma- n al comorilor
adunate. De aceea, Sturdza punea piedici intrarii libere In biblio-
teca, cum si imprumuturilor de c'är%i 1). Bianu a dus mai departe
aceasta conceptie de biblioteconomie.
Iatà care au fost maestrii lui Ion Bianu si ce a invälat dartsul
In tall Ora la 1881. Dupa aceasta data, s'a dus in Apus, ande
« ma atrageau insa marile organizari ale bibliotecilor, arhivelor,
muzeelor, care la noi lipseau aproape cu totul, sau erau numai
in stare de modeste inceputuri improvizate din ramasitele ras-
letite scapate din valurile prapaditoare ale trecutului »2). A vizitat
bibliotecile italiene, apoi pe acelea din Paris si Londra.
Intrebarea care se pune acum este: a venit in %al% oare Bianu
cu ideile cele noi i sänatoase din Apus? Raspunsul nu-i este intru
totul favorabil. A adus din Occident necesitatea desvoltärii cat mai
rapide a bibliotecilor, dar s'a limitat numai la formarea lor, la
pastrarea lor, fara a trece la conceptia moderna a acestui do-
meniu. In Apus, mult timp, biblioteca a fost numai un depozit
de carti: « dans ces bibliothèques qui n'étaient en réalité que des
magasins ou des musées de livres, le bibliothkaire n'existait qu'en
tant que conservateur, acheteur des livres, procureur de copiste »3).
Bibliotecarul era numit chiar custos libronim §i, folosind cuvintele
lui José Ortega y Gasset, spunem cà avea misiunea de a
« vana » carti, de a strange si pazi cartile, care erau rare, scumpe,
risipite prin cele mai indepartate col-01H de Ora 4). Bianu se
incadreaza perfect In acest tip de bibliotecar. Desi in Occident,
biblioteconomia intrase inteo noukfaz'ä, totusi imprejurarile din
%ara masted, cat i mentalitatea carturarilor nostri, l-au impiedi-
cat pe Bianu sa devina un bibliolog modern. Bianu, in articolul
e Analele Academiei romane, o, Tomul XI. Sectiunea 1878. Sectiunea
I. Bucure§ti, 1879, p. 90-91, 229.
Op. cit., p. 266.
Rôle et formation du bibliothicaire, Paris, 1935, p. 17.
') Mission du Bibliothicaire. Arhives et biblicthèques o, 1935, p. 65-86.
7.

www.dacoromanica.ro
 100 BARBU THEODORESCU

citat mai sus, pronunt6 numele lui Antonio Panizzi. Panizzi este
creatorul bibliotecii moderne, unde cärtile se strâng nu numai pentru
a fi con.servate, ci si spre a fi puse la indemana oricui, cu scopul
de a se cultiva. Biblioteca a cAp6tat un rol educativ. De aceea,
se vor creia depozite practice, mijloace noi de catalogare si de
oranduire. Bianu nu a inteles pe deplin noua conceptie bibliote-
conomid. a Apusului. A adus de acolo numai dorinta construirii
unui local special de bibliotecA. Organizarea metodia. a Apusului
a venit tArziu in biblioteca Academiei Române, dupà 1900, prin
Al. Sadi Ionescu. Atunci s'au creiat inventarele si cataloagele
model.
In bibliografie, Bianu n.0 a avut initiative. Hasdeu si Sturdza
sunt acei care-1 conduc, iar Bian.u, ca admirator al lor, executh
ce i se spune. In intocmirea bibliografiilor, Bianu a avut intot-
deauna ajutoare. La bibliografia romaneasa veche, autorul prin-
cipal e Nerva Hodos, cel putin asa afirm'a" contemporanii. Iatti o
do'vadä." adusä" de N. Iorga : « itotusi Mil dânsul Nerva Hodos
n.'am avea necontenit la indernktà acel admirabil mijloc de infor-
matii care e Bibliografia romeineasccl veche, §tiintificà si tot odatà
artistic6 prezentare a acestei art,i de odinioarà care e una din
mândriile noastre. Ion Bianu, care o iscàleste in primul rand, s'a
sprijinit exclusiv pe munca subordonatului si colaboratorului s'au »1).
In concluzie, Ion Bianu a avut fericirea &A tiliase6 in cel mai
ales mediu cbirturilresc. Elev al marilor academicieni de odinioarà,
a stiut sà aleag6 ce e mai sAn6tos din ideile acestora, pe care apoi
le-a respectat toatä vieata sa. Dela ei a mostenit dragostea pentru
bibliotea si a Wit numai pentru propàsirea ei. Meritul de seamil
al s'Au st6 in faptul cà si-a ales o singurA misiune in vieatà, aceea
de a strânge si p6stra càrtile si manuscriptele romlnesti. SA ne
inchipuim a Ion Bianu nu ar fi fost. Rolul pe care l-a avut in
bibliotecortomia româneasca pAn6 la 1927, nu ar fi fost indeplinit
de nimeni altul. Refractar la multe idei noi in specialitatea sa,
pe care nu le-a inteles si nu le-a indeplinit cleat thrziu si prin
sprijinul altora, totusi el reprezint6 o intreagil etapà in biblio-
logia romaneascA. A fost un mare bibliotecar pasnic de cärti prin
Odobescu si Sturdza, mai ales.A fost un mare bibliotecar modern

1) # Neamul Romanesc », 1938, Nr. 241.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ROMANE, ION BIANU 1895-1920 101

prin Al. Sadi Ionescu, in ultima faza a vietii sale, dela 1903 si
pana la moarte. A fost un mare bibliograf prin priceperea i munca
lui Neiva Hodos. A fost un fel de axa a bibliologiei rom'anesti dela
1880 si pfina la 1927, in jurul careia s'a strans tot ce a fost sa-
natos in acest domeniu. Prin el s'au indreptat greseli, prin el
s'au infrant vointele rätacite, prin el s'a creiat cea mai mare biblio-
teca, prin el s'a deschis drumul spre o stiinla nota: Bibliologia.
nra. Ion Bianu, oricate defecte ar fi avut, am fi ramas cu cel
putin 30 de ani in urma. Prinzan.d din toate partile
cele mai bune, Bianu le-a canalizat pe drumul cel sanatos
creator al realizarilor, care niciodata nu vor putea fi sterse din
cultura româneasca.

Am spus cà principalul colaborator al bibliografului Ion Bianu

a fost N er va H o do s. Nascut la 20 Noemvrie 1869 in Baia-
de-Cris din Ardeal, a venit de copil la Bucuresti, mide a fäcut
liceul i Facultatea de Litere. La Academia Romanà a in.trat ca
funcionar la 1. Aprilie 1891 si a stat pana la 1. August 1913. A
mai fost timp de doi ani profesor de limba si literatura raman.6
la *coala Superioara de ll'azboiu. A murit la 1 Noemvrie 1913.
Pornit dintr'o familie ardeleaná de carturari, unde aflarn pe
Iosif Hodos s,i pe viteazul popa Balint », Nerva Hodos a trait
In Bucuresti vie4a grea i simpla de carturar modest, dar barnic.
S'a ocupat de manuscrisele lui Eminescu, de ortografia romana,
de periodicele romanesti, de Dinicu Golescu, de Miliai Viteazul,
de c'älatoria contelui de Moriolles in Moldova, cu publicarea de
documente, cu editari de texte si de organizarea bibliotecilor 1).
Opera lui de seama este cuprinsa in Bibliografia romaneasca veche
si in volumele XVI si XVII din documentele Hurmuzachi. Hodos
1) Note asupra lui, cat si tot ce a scris el se afla in articolul citat al lui
Al. Sadi Ionesc u, Tovareifi de muna'', dispärug. La bibliografia de acolo
se mai poate adauga: Ortografia rozna& Revista politica si Merara' *, 1906,
p. 5-6; Vlaicu Vodà, drama de D avil a. « Revista noastra », 1907, p. 44-45 ;
Originalitatea lui Vlaicu Voda' , [D avil a]. Revista noastra », 1907, p. 90;
cum si opera in colaborare cu Al. SadiIonese u: Bibliografia periodicelor.
La ce s'a scris despre el: un necrolog in a Solia satelor », 1913, Nr. 47, p. 2;
Dragnea, (R. S.), Nerva Hodof, «Ramuri»,1913, p. 468; Philippide
(A 1.), Raport despre Const. Dinicu Golescu, de Nerva Hodo. Analele Aca-
demiei Romane », S. II, T. XXXIV, Desbateri, p. 196.

www.dacoromanica.ro
 102 BARBU THEODORESCU

e omul amänuntului, al preciziei, al muncii de migalà. El este

pentru tipärirea a cAt mai putin in viatà, pentru ca publicatiile
tale sä fie cat mai perfecte. Este omul informatiei exacte si al
aprofundArii totale a materiei In care lucra. Cele mai simtite
cuvinte scrise despre Hodos ne-au fost date de N. Jerga, din care
spicuim aceste randuri: « La noi a venit, copilandru, Intre
pribegi. Loe pentru oameni de urea lui, mändri, botArIti,
neinduplecati, cavaleri cu sinyt de nobletä mostenità, de adevä-
ratA aristocratie a rasei, nu e acolo, pe pämäntul unde bogAtasii
evrei iau locul baronilor ce se duc. A venit la noi sà Invete
munceasa, in marginile i pentru folosul culturii romAnesti. A
servit-o cu desinteresare, cu o neglijare to-WM a intereselor lui,
cu o superbä indiferentA pentru tot ce se chiamä titlu i situatie,
care poate servi de exemplu luminos oricui. A citit ce s'a simtit
dator, a cercetat ce i-a fost drag in adevär, a scris la ceasurile
lui, cu acea adAnc6 iubire pentru subiect din care se fac operele
mari si temeinice. i, multumit Cu atAta, n'a prezentat, cu sgomot,
unei societäti str'äine de lucrurile spiritului, contul 19».
Aceasta a fost adevärata vieatä a lui Hodos. Cärturar de elitg,
el n'a putut avea rostul säu de seamä si a murit la 43 de ani In
« chilia din casa de nebuni dela Sibiu o.
In domeniul bibliografic, Hodos a mai tipArit si Revista biblio-
grafica 2), ce poate seivi i astäzi ca model specialktilor romAni.
Revista lui Hodos atrage atentia prin introducerea dela primul
numä.r, In care se face un istoric al bibliografiei nationale, cät si
prin problemele bibliografice ce se desprind din cuprinsul i alcA-
tuirea ei.
Introducerea dela IntAiul numär cuprinde prima bibliografie
de bibliografii romanefti2). Dei e cál se poate de sintetic scrisä,
totusi con-tine tot ce a apärut mai de pret in bibliografie. Com-
paränd acest articol al lui Hodos cu Bibliografia la Romani a d-lui
Ioachim CrAciun., desi s'au scurs mai mult de 20 de ani hare aceste
douä lucräri, constatAm ch" primul e superior bibliografului clu-
jean. D. Cräciun nu defineste cadrul bibliografiei, nu stäruie
Oam,eni cari au fost, Vol. II, Bucuresti 1935, p. 67-69.
Primul numgr e din Ianuarie 1903.
2) Cu toat5. valoarea acestui articol, d-nii Cr6ciun i Georgescu Tistu nu-i
dan nicio InsemnAtate.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ItOiNIA.NE, ION I3IANU, 1895 1920 103

asupra Inceputurilor romane§ti ale acestui domeniu, §i nu judec6

ca Hodo§ studiile apärute.
Scopul urmbirit de Hodo§ prin Revista bibliograficA era s6
(lea o bibliografie curentd. Autorul auta s'a strang tot ce apdrea
de pret in cultura noastr5; material care era oranduit apoi In
urmatoarele capitole: Filosofia, Drept §i Legislatie, tiinÇe eco-
nomice §i sociale, Finante, Pedagogie, Gärti de §coalà, Institu-
tiune publicà, tiinÇe aplicate, Medicin6, Filoso fie §i Literaturà,
Istoria, Geografia, Arte, Biografii, Polemic6, Diverse, Publica-
tiuni periodice. Iatsá. §i un exemplu de notatie bibliografic6.
I oan (S. C.), Cum privim viata? Bucure§ti, Tip. Th. Basi-
lescu, 1.903 In 8° de 24 p. 1 leu. Conferintà tinut6 la Ateneul
din Bucure§ti, in seara de 27 Ianuarie 1902,
Unele opere sunt lnsotite de judicioase d'a'ri de seam6 asupra
uprinsului.
Revista lui Hodo§ e prima revisfä §tiintific6 de bibliografie.
Se remara prin planul metodic, prin exactitatea datelor, prin
claritatea notitelor, prin obiectivitatea aprecierilor critice, cum
prin bogatia materialului strans. Din p6cate, durata i-a fost
destul de scurtà. Cauzele repedei disparitii stmt douà: indiferenta
publicului fatà de atari preocuph"ri, cum §l raptul ch dela 1905,
-adia indatà dup5. Incetarea sa 1), apar reghlat cre§terile Colec-
tiunilor Academiei, care fà'ceau inutira publicatia lui Hodo§2).

Ilarie C h, e i d i, cunoscutul critic literar, fost i biblio-

tecar i bibliograf. S'a nascut la 14 Decemvrie 1872, in Darlos
(Transilvania). A räcut liceul la Sa§ii din Sighipara §i seminarul
teologic din Sibiu, iar studiile universitare la Budapesta. In 1898
a trecut In România, intrand In acela§i an functionar la Biblio-
teca Academiei, uncle a rAmas p"an'a' la moarte, 25 Iunie 1913 2).
Opera sa bibliografic6 e redusäi la contributiile din Cre§terile

Ultimul numär este din Decemvrie 1904.

In a treia etapd a bibliografiei a mai apdrut i Bibliografia roffultai,
publicatie lunard sub directiunea lui Victor An es t i n care ex buletinul
.editurei Alcalay. A apdrut 1ntre 1 Iulie 1914 si Iunie 1916. Valoarea sa e cu
totul redusd, fiinda toate operele bibliografiate aici, le aflarn iedate
mai metodic si exact In Cresterea colectiunilor Academiei,
8) Vezi IonescuSadi (Al.), op. cit., p. 282-303.

www.dacoromanica.ro
 104 BARBU THEODORESCU

colectiunilor si la bibliografia operei lui Vasile Alecsandri,

tuital in colaborare cu Eugenia Carcalechi 1). Aceasta
din urna lucrare deschide un drum nou In bibliografia rom4-
neascA, fiind prima bibliografie individuald , din care caned ne vom
opri mai mult asupra ei.

Ilarie-Chendi

Opera e impArtità in trei capitole: bibliografia editiilor sepa-

rate si complete; studii i notite entice i bibliogafice; manuscri-
sele autografe din colectia Academiei. In capitolul prim se folo-
seste ordinea cronologicti, in al doilea cea alfabeticii si In ultimul
l) Aptiruta ea introducere la volumul Scrtsori... Bucuresti, 1904, 22 X
14.5, XXXIX + 317 [ 320] p. folosità Cu stangacie si de d-1 Al. I o r-
d a n In Bibliografia operii dramatice a lui V. Alecsandri si a scrierilor prin-
cipale despre el. Vasile Alecsandri, Teatru. Craiova, 1934, p. 63-68.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ROMANE, ION BIANU, 1S95-1920 105

ordinea numerica a cotelor bibliotecii. Autorii bibliografiei au

cautat sà dea o Cat mai corhpleta lucrare: «In capul volumului
asezarn o bibliografie, relativ completa, a operelor lui Alecsandri
notite despre räsunetul ce 1-au avut in presa si In opinia publica
La fiecare opera se dau titlul, locul, anul, formatul i paginatia.
La editiile ce nu au fost vazute de bibliografi, se indica sursa
izvoarelor. Cand autorul iscäleste in altfel decat In modul obisnuit,
se scoate In evidentä acest fapt. Pupa fiecare opera se tree recen-
ziile, insirate la intamplare. Dei lucrarea e remarcabila, totusi
,

lipsurile sunt numeroase. In ce priveste planul bibliografiei, nu

putem concepe sa se intocmeasca bibliografia operei unui scriitor,
fall a cuprinde i articole din periodice. Chendi i Carcalechi
trec toate operele iesite in volum, fara a se specifica unde i când
s'a tipgrit fiecare poezie sau proza" literara. Aceasta este- lacuna
cea mai Insemnata a bibliografiei. In schimb are un capitol con-
sacrat manuscriselor lui Alecsandri, aflate la Academie. Niciuna
din bibliografiile individuale de !Ana acum nu cuprinde i manu-
scrisele scriitorilor. Noutatea adusa de Chen.di i Carcalechi trebue
tinuta in seama i aplicata, pe at e posibil, in viitoarele lucrari.
A doua calitate de seamd a bibliografiei este bogatia de referinte.
E curio-s cum autorii s'au gandit sa strabata pericidicele pentru
a scoate din ele articolele despre Alecsandri i sa nu dea atentie
versurilor lui, pe care, cu siguranta, le-au 11-Ana de atâtea ori
In cursul acestei operatii.
Bibliografia are si alte scaderi. Lipsesc ateva yolumg si.anume:
Rusaliile in satul lui Cremene. Vodevil inty'un act. Iassii,
1863. 54 p. (Repertoriul dramatic).
Conferinta tinuta la Ateneu In sliva de 1 .Aprilie 1884. Bucu-
resci, 1884, 11 p.
Poezii populare editia VI. Bucuresci, 1896 15 X 105 133 p. ;
precum si 2 volume din 1903 si alte 4 din 1904.
Nu are unitate in notitele bibliografice: cAnd trec paginatia
inaintea anului, cAnd la urma, când nu o mai dau debe: la Nr.
5 este inaintea anului, la Nr. 4 dupa, iar la Nr. 15 debe. La unele
carti se da colectia, ca la Nr. 1, la altele nu, exemplu Nr. 1.0, uncle
trebuia sa se adauge: (Teatrul românesc Nr. 1).
Informatia dela Nr. 6 luata din Iarcu nu este bun.a, opera a
arrant In 1846.

www.dacoromanica.ro
 106 BAHIA.; THEODORESCU

Uneori se inverseaza titlul: Nr. 3 nu e Cinovnicul yi. Modista,

ci Modista yi Cinovnicul. Nu se respecta ortografia autorului;
la Nr. 1. nu este Warlau, ci Illrleu; la Nr. 4 nu este sau, ci Beau;
la Nr. 10 nu este taraneasca, ci teraneasca; la Nr. 30 nu este Iayi,
ci Iassi; la Nr. 42 nu e Poezii, ci Poesii etc. Sunt yi greyeli de
tipar: la. Nr. 10 nu sunt 28 p., ci 25 p. ; la Nr. 20 nu e J. Ft, ci J.E. yi
tot acolo nu e 161 p., ci 164 p.; la Nr. 21 populaires In loc de
populaire; Nr.40: 179 p.; Nr.60 nu cours, ci corus; etc. Carid se
Inseamna paginatia, se da astfel: 100 p., autorii trec Cand aya,
de cele mai multe ori, cand pp. 100, de ex.: pe toata pagina 10
se da corect, iar pe fila urmatoare este invers.
Am spus ca AU sunt trecute revistele 1.n, care au aparut
versurile lui Alecsandri, totuyi la « a.n.tecul gintei labile » dela
p. XIV, se Inseamna mai toata circulatia acestei poezii In presa
romana, cat yi. In cea straina.
Capitolul doi cuprinde referinte entice yi biografice relativ
la Alecsandri. Lipsurile sunt yi. aici remarcabile. lata cateva
din ele:
Adamescu (G Ja.) Viectla militará in poesia poporului ro-
man. Ateneul Roman., 1895, p. 477-490; 550-574.
Vasile Al ecsandri. Curierul român, 1902, Nr. 1-2.
An.e s t in (V). Dela Alecsandri la Co5.buc. Tribuna familiei,
1902, p. 276-281.
Ardeleanu (I. C.). Banchetulu in onérea d-lui V. Alecsandri.
Familia, 1878, p. 278-279.
Aristarc h. Vasile Alecsandri. Lumin.a, 1894, nr. 22.
Al exandrescu (V.) [t Vasile Alecsandri]. Biblioteca Fa-
miliei, 1890, p. 514-515.
Cu toate aceste lipsuri, bibliografia lui Chendi yi Carcalechi
Iyi are valoarea sa. Nici pá'na astäzi nu a fost Inlocuita yi putin.e
sunt bibliografiile individuale care sa cuprinda material infor-
mativ atat de bogat. Ceéa ce ramane ca principiu din lucrarea
aceasta, este ca nu se poate tipari o bibliografie individuala Ma'
a avea yi referinte despre scriitorul studiat yi ca e bine a trece yi.
man.uscrisele pastrate, atunci când ytim unde se afla.
Lucrarea lui Chendi yi Carcalachi a fost completata yi. con-
tinuata de N. Zahari a, un alt bibliotecar al Academiei
romane. In volumul Vasile Alecsandri. Vieata si opera lui. Bucu-

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEME' ROMANI:, ION DIANL, 1895-1920 107

re§ti, 1919, 21x15 INT + 289 p., se aduce material bibliografic

necunoscut. Zaharia scrie cà dore§te sa completeze pe Chendi,
totu0 nu isbute0e sa-0 realizeze hotararea. Bibliografia sa nu
are insemnatate, fiind foarte graca In contributii noui i fiindca
e lipsitä de metoda. Un bibliograf nu spune: « sa se mai consulte
ziarele i revistele din timpul desvelirii monumentului lui Ale-
csandri la 14 (15 Octomvrie 1906) 0 al comemorarii sale din
22 August 1915 0 15 Iunie 1919 », ci cauta sing-ur sà strângà
tot ce gase§te la aceste date. Altfel, care mai e rostul unui
bibliograf ?

5tef an Ora§anu i) face parte tot din pleiada glorioasa

a bibliografilor Academiei Romane, uncle a intrat ca function.ar
in Aprilie 1.895, ramanând Onà la moartea sa, 12 Noemvrie
1.903. NA'scut in Bucure§ti la 7 Ianuarie 1869, a urmat Literele,
fiind elevul lui N. Iorga,'a carui catedra a 0 suplinit-o in 1901.
A facut mai Intai versuri, semnate Z. Mir o n, a trecut la cri-
tica literara, publicând sub pseudonimul P olit i s'a stabilit apoi
In domeniul istoriei unde, din pacate, a dat atat de putin, din
cauza boalei care l-a rapus In plina tinerete. Contributia biblio-
grafica a lui 5tefan Ora§anu e redusa. In 1.903 a tiparit un articol
In calendarul Minerva 8) despre N. Iorga, ande da tot ce a publicat
profesorul sau pan.à la acea data. Mai Inainte tiparise doua re-
cenzii asupra operei lui George Bengescu. In Con.vorbirile Literare
din 1895 8), recenzeaza Bibliografia franco-romana a acestuia,
aratAndu-i lipsurile i defectele de metoda. In 1899 consacra 81
de pagini Bibliografiei chestiunii Orientului 4), prinzand ca inteun
cle§te de fier pe Bengescu, prin logica, spiritul critic, infor-
matia uimitoare, care caracteriza pe Ora§anu i, indreptandu-le
asupra operei recenzate, isbute§te a o arata in toata slabi-
ciunea ei.

9 Date i bibliografia scrierilor in Al. S a di Ion es c u, op. cit., p. 278-

81.
9 Ni cola e I or g a. t Calendarul Minervei », 1903, p. 82-88.
9 G. Beng es c o, Bibliographic franco-roumaine. Convorbiri Lite-
rare », 1895, p. 835-845.
') Bibliografia chestiunii Orientului. Bucure0i, 1899, 24 X 16 81 p.
4Extras din revista <, Economia Nationalà Nr. 7, 8 §i 9 anul 1899).

www.dacoromanica.ro
 108 BARB1J THEODORESCIJ

Oräsanu era un savant. N. Iorga 11 caracterizeaa ca « stapan

pe metoda modern6 de cercetAri i spiritul lui parunator nimerea
adev6rul Logician.ul färd gres, rationalistul pu-
ternic era in acelasi timp ... un desävarsit om de spirit, un sar-
castic corosiv »1).
Fiecare domeniu din cultura romaneasa. a avut pierden i ire-
parabile. Bibliografia noasträ nu are o pierdere mai mare cleat
aceea a lui stefan Orilsanu. Daa ar fi Wit, fàrà indoialà.' ar
fi imbogätit bibliografia cu cele mai metodice lucrAri pe care
putini le-au dat pânä." astäzi. Avea pentru aceasta toate
metodà, culturà enciclopedicä, exactitatea i minutiozitatea sa-
vantului, care 1-ar fi impiedecat sà greseascà sil-ar fi fäcut sá vadil
dincolo de titlurile cärtilor, la care se opresc in genere bibliografii.

Al. Sadi Ion esc u, alguri de Ion Bianu i Nerva Hodos,

este cel mai bun bibliotecar i bibliograf român. Cred c'd niciun
Român nu a cunoscut mai bine deckt dânsul organizarea biblio-
tecilor si nu a avut rnai multà radare, dragoste de arranunt
pricepere in toate tainele bibliografiei. Näscut la 21 Iunie 1873
In Franta 2), din p6rinti români, rilmasi acolo pe ativa ani din
cauza räzboiului franco-german, Sadi Ionescu a invätat in. Bucu-
resti, la Liceul Matei Basarab si la Facultatea de Litere, fiind elevul
lui N. Iorga i Onciul. Lucrarea sa de lican.à tinutä cu N. Iorga
a fost despre Bibliografia critica a ceileitoriilor /acute In Principa-
tele Romane de straini, la care a lucrat apoi mai toata vieata. In
1899 e functionar la Ministerul de Extern.e, iar in 1902 intrà bi-
bliotecar la Academie. Organizarea « sistematic6 i moderna » a
bibliotecii Academiei se datoreste lui Sadi Ionescu. In haosul
de panà acum, mide incepuse sà punä ordine Nerva Hodos, dar
numai la cärtile vechi de pânä.' la 1830 si intru cAtva la sectia patio-
dicelor, noul bibliotecar isbuteste sà introducA ordinea des:A.17hr-
Bianu a fost « bibliotecarul vâxator » i « paznic de cärti ».
Dorea sà aibb." in biblioteca sa, dacà se putea, toate cArtile din
tara. Aici puteau à rämanä" grämadà, nu-1 interesa ordinea, ei
n.umai .96 nu disparä, s6 nu fie imprumutate, s6 nu fie rupte

1) Oameni care au lost. Vol. I. Bucure0i, 1934, p. 40.

Date despre el In Crilciun Ioachim, op. cit.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIC' ROMA.NE. ION B1ANU, 1895-1920 109

focul sa nu le distrugà. Sadi Ionescu I§i da seama cà aceasta

poate fi o bibliotec5.. Trebuiau Impàmântenite principiile apusene,
ideile de biblioteconomie cele mai bune, mai practice i mai du-
rabile. Fall a avea o preggire specialà, Sadi Ion.escu a cercetat,
a Invä'tat, a caTátorit ca sa vadà i apoi a Imp6mantenit tot ce
mintea sa a crezut ca e mai temeinic In Apus. Lui i se datoresc
inventarele model, fi§a internationalä, sectia Foilor volante, pu-
nerea la pullet a periodicelor i catalogul pe materii. Sadi Ionescu
a adoptat catalogul pe materii al bibliotecii Universitäti din
Halle, coordonându4 cu <itrebuintele noastre speciale »1).
In 1914, dupa ce viziteaa bibliotecile din Leipzig, Liège,
Bruxelles §i Paris, pAra'se§te acest sistem, inlocuindu-1 cu clasifi-
carea zecimalà.
Meritele bibliotec.onomice ale lui Sadi Ionescu sunt Insemnate,
dar ele nu inted In cadrul subiectului nostru. Era firesc ca un bi-
bliotecar ca dansul sà treaa apoi la lucran i de bibliografie. In
1913 publica in colaborare cu Neiva Hodo§, Publicatiunile periodice
romdnefti (ziare, gazete, reviste). Descriere bibliograficà cu o intro-
ducere de Ion Bianu. Tom. T. Catalog alfabetic, 1820-4906.
Bucure§ti, 1913. 24 X 16.5 XXIV + 812 p. Inca Inainte de 1890
se dorea §i se lucra la o nouà editie a Bibliografiei lui Popp.
Intrand la Academie, N. Hodo§ prime§te sarcina aceasta, dar
Bibliografia veche ii fa'pea tot tnnpul, a§a chi editia proectat6
se alarm continuu.
In anul c'an.d Sadi Ion.escu e numit bibliotecar, aflä'm Ca' pe-
riodicele se vor cataloga dupgi alt sistem 2). SA.' fie aceasta un
gand al lui Sadi? In once caz, de acum inainte se lucreazà asiduu
la completarea i continuarea operei lui Al. Pop. Operatia pre-
merg6toare Intocmirii bibliografiei acesteia a fost punerea la pullet
Imphrtirea pe mate' ii e publicatä in Crefterea colectiunilor in anu11908,
p. 9-16. Cele 20 de sectiuni principale stint: A. Bibliografie i scrieri generale ;
B. Linguistic6 generará i Limbi orientale ; C. Filologie clasicá ; D. Filologie
modernd; E. Arte ; F. Filosofie ; G. Pedagogie ; H. Istoria civilizatiei iStiinta
Religiilor ; I. Teologie ; K. Stiinta Dreptului ; L. Stiinte politice ; M. *Uinta
ajutätoare ale istoriei ; N. Istorie ; O. Geografie ; P. Stiinte Naturale in genere
$tiinte Matematice ; Q. Fizicd i meteorologie ; R. Chimie ; S. Stiinte natu-
rale ; T. Agriculturk Silviculturk Tehnologie ; U. Medicind. Fiecare sectie
se divide in mai multe subdiviziuni, in total fiind 132.
Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 110 11.111131.1 THEOLORESCU

a colectiunilor Academiei, care eran descompletate i necatalogate,

dup'ä aceea s'au cercetat toate periodicele cu foarte multa rabdare
si s'a Intocmit apoi bibliografia atat de asteptata, a carei iiparire
a durat din 1906 si Ora la 1913. Lunga durata a imprimarii ne
arata grija tea mare depusä de autori ca opera lor sa fie cat mai
perfecta.
Inteadevar, Bibliografia periodicelor românesti este una din
cele mai bun.e bibliografii. Privitä din anume consideratii e supe-
rioara chiar Bibliografiei roman.esti vechi. Aceasta are mult mai
multe lipsuri, pe cand la cealaltä abia de aflam cateva ziare sau
reviste, ce au scapat autorilor. Cultul amanuntului e respectat
mai mult de Sadi Ionescu, iar notitele bibliografice want mai
ample la dansul cleat In Bibliografia romaneasca veche.
N. Hodo i Sadi Ionescu au cautat sa dea la fiecare periodic
cat mai multe informatii bibliografice. Astfel, la fiecare ziar
revista se tree: titlul i subtitlul, locul, durata si felul aparitiei,
formatul, pretul, directorul sau comitetul de redactie si tipografia.
Se Inseamna apoi toate schimbarile survenite In comitet, format,
suspendäri etc. La unele periodice se reproduce prefata Intaiului
numar, din care se poate Intelege programul literar, politic sau
economic al revistei sau ziarului. Se dau un.eori i referintele
asupra periodicelor.
Bibliografiei periodicelor i se pot face §i multe reprosuri. Nu
Inteleg de ce s'a limitat sfera cuvantului periodic la ziare, gazett
si reviste. Mai Intai, ziar si gazeta e acelasi lucru, a§a ca din titlul
lucrarii poate dispare unul din aceste cuvinte. Bibliografia perio-
dicelor trebuia sä cuprinda si calendarele si almanahurile. Pro-
babil ea au aparut In romaneste peste o mie de calendare, unele
de o mare Insemn.atate, pe care nu le gasim bibliografiate in
opera lai Sadi Ionescu.
Articolul program al periodicelor e dat la intamplare. Reviste
ca: Magazinul istoric pentru Dacia, Vieata, Vieata Noua, Vieata
Romftesaca, Semänatorul i altele, dei au fost reviste de seama,
totusi nu li se reproduc prefetele.
Genul periodicelor e scos In evidentä numai In cazul cand el
e specificat pe foaia de titlu. Logic ar fi fost ca aceasta explicatie
sa fie data la toate periodicele. De exemplu, «Vicleimul o e revista
folclorica sau umoristica? Dar nu era util sa stim despre fiecare

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI 11010 iN E. ION BIANIJ. IS95 1920 111

periodic ce este, revista, ziar sau ce fel de revista? Tot astf el s'ar
fi putut trece la fiecare ziar partidul de care 'depindea.
I Unele titluri de revista sunt serse intr'o ortografie speciald,
In acest caz, era de dorit sal se fi alcatuit fise de trimitere. E cazul
revistelor care au in titlu cuvantul foaia, care e scris: fele, foaie,
foae, foaia. Cercetatorul este indreptatit sà caute un astfel de
periodic la cuvantul obicinuit foaia, unde s'ar fi asezat o fir de
trimitere = vezi fòe, etc.
Ziarele, in special, se tiparesc zilnic in mai multe editii, cate
una de fiecare provincie. Problema editiilor nu o aflam ridicata
nicairi In cursul bibliografiei, desi e foarte importanta si da loe
la o multime de discu-tii. Sunt reviste si ziare care sunt ilustrate de
pictori de seama. Acestia trebuiau men.tionwti, mai ales &A ilustra-
tiile dispar usor din periodice i nimeni nu mai afla nimio
despre ele.
Lucrarea fiind neterminata, nu are indice. In prefatà se promit
mai multe indice, din pacate niciunul nu a aparut pana. astazi,
Inca ingreuneaza mult consultarea 1).
In articolul Tovardyi de muncd dispdruti. Note biografice
bibliografice» 2), Sadi Ionescu inaugureaza seria bio-bibliografiilor
la noi, asa cum va fac6 mai tarziu i elevul sau, d-1 Ioachim Cra-
ciun 2) Este vorba de fostii sai colegi dela Biblioteca Academiei,
anume: Alexandru Popp, Auxentiu Petrutiu, Nerva Hodos,
Cezar Colescu-Vartic, Septimiu Sever Secula, stefan Orasanu,
Alexandru Dordea i Ilarie Chendi. i de astadata, Sadi Ionescu
apare bine si exact documentat. Totusi are miele scaderi. Datele
biografice sunt prea reduse, simple, si nu sunt insolite de nicio
apreciere. Bibliografia operelor colegilor sal nu e completa. Astfel,
la Chendi se mai pot adaoga:
Dupd un an, unei icoane [schiVa]. « Universul ilustrat », 1.897
Nr. 8.
Bunica Mdrie (schigi). «Calendar », 1.898, p. 144-1.47.
Aniversarea Mortiilui Schiller. « Semanktorul », 1905, p. 94-96.

a) In leg6turà Cu periodicele a mai apärut i urmätorul articol nesemnat:

Lista alfabeticci a publicagunilor periodice romdnefti din fi in ajara de Regat.
Vulturul u, 1907, Nr. 72.
9 In volumul omagial lnchinat lui Ion Bien u, op. cit.
a) Vezi colectia sa Bibliotheca Bibliologica ».

www.dacoromanica.ro
 112 BARBU THEODORESCU

t Dr. George Popovici. «Calendarul Mineivei », 1906, p.

129-131.
Piírintele S. Fi. Manan. « Gazeta Bucovinei », 1906, Nr. 9.
Din vieata literarei [Caragiale, Delavrancea]. «FM, Frumos »,
1909, p. 58-61.
NO Popovici. « Minerva 'iterara si ilustrata », 1909. Nr. 1., p. 4.
Russu-Sirianu. Ioan Russu Sirianu, 1910, p. 3.
Caton Theodorian. La m&sa calicului. « Lucearárul », 1912,
p. 113-114.
Evreii f i literatura románd. «Luceafg rul », 1912, P. 204-205.
. tefan Peticd. « Freamatul », 1912, p. 48-51.
O alta 'acuna a bibliografiei este si lipsa referinIelor despre
autorii cercetati. Se remarca numai necroloagele, dar si aici aflam
scapari. Un exemplu, la Chendi.
t Ilarie Chendi. « Revista teatral », 1913, p. 260-262.
t .5tefan O. Iosif. t Ilarie Chendi. « Luceafarul », 1913,
p. 449.
Tomescu (D.). Ilarie Chendi, « Ramuri », 1913, p. 373-375.
Trifu (Gh.), t Ilarie Chendi. « Noi », 1913, P. 20.
Apoi, nu este explicabila lipsa referintelor despre autorii cer-
ceta0. O bibliografie are ca scop s'a' ajute omul de stiinfä. Acesta,
cand doreste sa intocmeasca monografia cutärui scriitor, are ne-
voie s'a stie si ce s'a scris de altii in legatura cu autorul studiat.
Meste opere despre scriitor lipsesc la Al. Sadi Ionescu.
Meritosul « Sadi» a lucrat, cu pasiune toata viala sa si la
bibliografia calatorilor, teza sa de licentä la Nicolae Iorga.
Predestinat de soartä sa nu-si vadá tiparita o huna parte din
studiile sale, Sadi a tiparit: [Bibliografia ceileitorilor strdini in
tinuturile romdnesti]. Bucuresti, [1916], in 8°, 160 p., dar lucrarea
a fost risipita de razboiu. Din lucrare existá mai multe variante,
in manuscris si in. fise. O copie se allá depusd la Fundgia
regalá pentru literatura si arta, adnotatä de I. V15. dese u.
Tot in manuscris a mai ramas material bogat si variat pen-
tru urmatoarele lucrari:
Biblioteca Academiei Romí:Me. Instructiuni regulamentare de
organizare I, 120 p.
Curs de biblioteconomie tinut la .'coala de Arhivisticei si Pa-
leografie, in anul scolar 1925-1926. [Bucuresti, 1926] 10'15 p.; o

www.dacoromanica.ro
 ETAPA A CADEMIET DOMANE, ION MANI". 1895-1920 113

copie dupd acest manuscris se afld depus la Fundatia regald

pentru literaturá i artd.
Plan pentru organizarea bibliotecii Ateneului Roman. [Bucu-
re§ti, 1925] 22 p. + 43 anexe.
Note fi planul complet pentru o Enciclopedie Roma'
Contributiuni la Repertoriul bibliografic universal.
Dupd cum se vede, soarta a fost crudd cu Al.-Sadi Ionescu,
<;ea mai mare parte din opera sa rdmanând neterminatd §i
bdtutà de vânturi prin sertarele unor harnici cercetátori, de pe
urma cdruia au avut de profitat1).

5. BIBLIOGRAFI SI BIBLIOGRAFII IN AFARX DE CADRUL

ACADEMIEI ROMANE.

Am spus dela inceputul acestui capitol a etapa a treia a

bibliografiei române stráluce§te prin operele alcdtuite din initiativa
.A.cademiei Române. Iii afard de aceastá activitate bibliograficá,
avem de remarcat §i unele lucrári, care nu au nimic comun Cu
Academia. Diferite idei bibliografice apusene circulau §i in alte
cercuri culturale. Din pácate, roadele acestei penetratii nu sunt
la ináltimea studiilor cercetate pAnd acum. Un singur nume se
impune In afara Academiei, este George Bengesc u. Restul
are numai o valoare documentará, de aceea le inregistrAm Meà
a stdrui prea mult asupra lor. Insá, aceste bibliografii au o altd
insemnátate. Prin ele, cercurile culturale se familiarizeazd tot
inai mult cu bibliografia, iar unele idei bibliologice Ii fac loe
In cultura románeascá pregätind terenul studiilor viitoare.
Astfel, bibliografiile curente rásar timid mai in fiecare domeniu
ca o necesitate de prim ordin. Din Germania, d-1 Sextil
Purariu aduce con.ceptia acestor bibliografii, dar ce se tipdrea
atunci era mai mult un fel de ucenicie carturilreascd pentru mai
tarziu. Bibliografiile din Dacoromania îi gdsesc izvorul In in-
semnárile bibliografice reduse publicate de d-1 Purariu in re-
vistele germane.
La Bruxelles lua fiintà un. institut international de biblio-
grafie. cu scopul de a uniformiza nietoda de lucru. Activitatea
Despre Sadi. vezi: S i in oneseu (1) a n) Ionescu Hrisovul,
1941 p. 469-476.
8

www.dacoromanica.ro
 114 BA It BU THEO D 0 II ESCU

de acolo avea ecouri slabe si la noi, pentru ca, dupäi 1.920, princi-
pille dela Bruxelles sa fie familiare oricarui bibliograf si biblio-
tecar roman.
Tot dupa exemplul Apusului, mai toate ramurile stiintifice
isi 1ntocmeau bibliografiile speciale, utile oricarui carturar roman.
Ca si astäzi, Inca de pe atunci, se remarcau prin lucrari mai nume-
roase si mai metodice doua domenii: istoria si literatura. In adevar,.
cercetând mai de aproape bibliografia romOneasca, constatara cii
cele mai multe bibliografii privesc mai ales istoria si literatura.
Aceasta modesta activitate bibliografica, ce se desvolta paralel
ca infaptuirile stralucite ale Academiei Române, prevestea o
nouà epoch' in bibliografia româneascä.
lata de ce e bine sa o trecern sumar In revista, staruind numai
acolo unde credem ea am gasit un sambure capabil de desvoltare
viito are.

I. Gheorghe Be n. gescu 1) este singurul bibliograf de

valoare al acestei epoci, format in afara Academiei si care nu
datoreste nimic din disciplina sa mediului românesc. Pornit din
vechea familie boiereasca a Bengestilor, autorul bibliografiei lui
Voltaire a trait mai toata vieata sa departe de lark mai ales la
Paris si. Bruxelles. Prin intermediul carierei sale de diplomat a
cunoscut pe Émile Picot, de care 1-a legat o puternica prietenie
si caruia i se datoresc operele bibliografice ale lui Bengescu.
Inca din 1882 acesti doi carturari au publicat irnpreuna studiul
despre Alexandrul cel Bun. In 1876, Picot tipäreste Bibliographic
Cornelienne, iar Bertgescu, dupa raodelul operei prietenului sail,
da la iveala, in 1882, primul volum din bibliografia lui Voltaire.
Picot propusese In planul sail de bibliografie generala a Romaniei
si un capitol inchinat raporturilor franco-romane. Cura nu si-a
pus in aplicare planul, lucrarea e intocmita de Bengescu. In schimb,
Picot a publicat o lucrare similara, privind legaturile franco-ita-
Eerie, intitulata Les Fran§ais italianisants au XV l-e siècle2).

.) Date biografice despre G. Bengescu aflAm In Cornel (T h.). Figuri

contemporane, iar bibliografia scrierilor In discursul Ve receptie, ce trebuia sa-1
tinA la Academia Roman'd. Bucuresti, 1923, p. 31-33.
2) Paris, 1906-1907, 2 vol. IntAiul fragment a aparut In Revue des Bi-
bliotheques, 1898.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ROMANE, ION BIANU, 1885-1920 115

In studiul despre Voltaire, Bengescu admira Bibliographie C or-

nélienne a lui Picot 1), aduchnd savantului fran.cez si multumiri
pentru sfaturile ce i le-a dat 2). Tot astfel In Bibliographie
Franco-Roumaine poarth recunosting « b. notre execllent ami et
anclen collaborateur, M. tmile Picot, qui tous ont bien voulu
s'intéresser h. notre publication et nous faciliter les moyens de la
mener h bonne fin »3). Nu poate fi deci nicio indoialh eh Ben-
gescu nu a fost influentat puternic de Picot, care li era totodata
maestru, prieten si colaborator.
Opera de seamh a lui Bengescu priveste domeniul biblio gra-
fiei, cuprinzAnd urmhtoarele patru studii:
Voltaire, Bibliographie de ses oeuvres4), opera cea mai de
seamh a sa, prin care s'a Mcut cunoscut ca om de stiinth In
Franta. Scrierile lui Voltaire sun.t orAnduite duph cuprin.sul lor,
adich: teatru, poezii, romane, etc. Se bibliografiazh separat si
corespondenta. Bengescu strhluceste Iht acest studiu prin exacti-
tate, epuizare de material si metod.ä. Fiecare opera voltairiana e
Insotith de Ihmuriri, uneori de rezumate si aprecien i critice.
Planul este influentat de bibliografia corneliana a lui Picot2)..
Bibliographie Franco-Roumaine du XIX-e siècle, Tome pre-
mier8). Bruxelles, 1895 23.5 x1.6, XLIII 4- 219 p.+ 1 pl., nu mai
est,6 la inältimea lucr6rii precedente, lipsesc in special metoda si
epuizarea materialului. Lucrarea are patru capitole:
Principaux ouvrages relatifs h la Roumanie et aux pays
roumains imprimés ou publiées en Fran.ce depuis le commencement
du siècle jusqu'a la fin de 1.894.
Ouvrages qui, sans étre spécialement consacrés h. la Rou-
manie, contiennent des passages concernant ou intéressant l'bi-
stoire, la géographie, la littérature, la religion., etc. des pro-
i) Vol. I, p. XII.
2) Ibidem, p. XVIII.
s) Editia 1895, p. XLIII.
') Tome premier: Paris, 1892, XIX + 494, p. + 1 pl. Tome deuxieme:
1885, XVIII + [438-448] p. + 1 pl. Tome troisieme. 18891V + 609 [ 612T
p. + 2 pl. Tome quatrieme: 1890 XXIII + 392, p. + 1 pl. Toate: 21 X 13-
') Bibliographie Cornélienne..., Paris, 1879.XV + 552 p.
6) Bruxelles, 1895. 23 >< 15.5. XLIII + 219 p. + 1 pl. Editia a dona a
apárut in 1907 continand reproducerea exact6 a editiei 1895, plus Incrarile
tiparite futre 1894-1906.
8.

www.dacoromanica.ro
 116 13 ARBU THEODORESCU

vinces roumaines (imprimés ou publiés en France au XIX-e

siècle).
Oeuvres françaises d'autres roumains, imprimées ou pu-
bliées en France au XIX-e siècle.
Theses de doctorat soutenues par des Roumains devant
les Facultés de droits, de lettres, des sciences et de médecine en
France.
Volumul doi, care nu a mai apärut, trebuia sä contina: 1. Toate
operele despre Romania scrise de Francezi i tiparite in afaril
de Franta. 2. Indicarea principalelor articole din periodicele fran-
ceze inchinate Romaniei. 3. Bibliografia chestiunii Orientului.
lfibliografia Franco-Romana e o lucrare mediocra i scoasa din
circulatie prin opera sotilor R all y 1). Defectele ei au fost evi-
dentiate de S t. Oraseanu 2). Acesta arata c primul ca-
pitol, Principaux ouvrages relatifs a la Roumanie imprimés
ou publiées en France avant 1800, cuprinde i carti aphrute in
afara de Franta. De exemplu: Nr. II la Anvers, Nr. XIX la
Londra, Nr. XXI la Frankfurt, Nr. XXII la Dublin, etc. In
schimb lipsesc studii importante si care s'au tiparit in Franta.
Capitélul doi are aceleasi lacuue. Oraseanu se intreabk cu drept
cuvant, de ce s'au separat artile franceze inchinate României
In otiparite» in i « afara de Franta »? Era mai practic sa le avem
inteun singur capitol, fiindca nurnai astfel s'ar fi vazut legatura
stransa diutre ele. La capitolul tezelor lipsesc iarasi o multime
de lucrari. Oraseanu propune ca, ce a facia Bengescu pentru
Franta, sà intocmeasca alii i pentru celelalte tari.
3. Essai d'une notice bibliographique sur la Question d'Orient.
Orient européen 1821-1897, Bruxelles, Paris, 1897,26 X 18, XIII
+ 327 [-329] p. Se pare ca. Bengescu a fost constient cii lucrarea
aceasta nu este la inaltimea operai «Voltaire ». De aceea isi strange
cateva arme de aparare. In titlul spune cii e numai o incercare, iar
in prefata marturiseste cà nu s'a gandit sa dea o bibliografie com-
pleta, fiindca « il serait dificile, croyons-nous, d'aborder une aussi
vaste matière sans risquer de s'y égarer.... Une bibliographie

') Op. cit., mai jos, p. 170.

2) 0. Bengese u, Btbliographte franco-rounzairte. Convorbiri Literare
1895, p. 835-845.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ROMANE, ION BIAND, 1805-1920 117

complete de la question d'Orient et par cela lame une oeuvre

considerable, tout A. fait au dessus des forces d'un curieux au
d'un simple chercheur, et qui ne pourrait être entreprise avec
succès que par une société de savants et d'historiens de tous les
pays »1). Cu toate scuzele, bibliografia aceasta nu este o operà
de searing .Pang. acum, Bengescu alcatuise bibliografiile dupg càr-
tile de astä" datà foloseste cataloagele. Locuind la Bru-
xelles, autorul n'a mai putut consulta Biblioteca nationale.' din
Paris, de aceea a utilizat « Catalogue de l'Histoire de France
Valoareastiintificg.' a Bibliografiei Orientului a arätat-o *tefan
Org§anu 2). Se constatg cá limitele reale, atât cronologice cât i
geografice, ale studiului lui Bengescu nu sunt cele alese de el.
A Igsat Omit serii intregi de scrieri privitoare la aceastg chestiune,
admit-gild in locul lor pe altele strgine. Dupg titlul, lucrarea tre-
buia sgL cuprindg studii ce se ocupg de aceastà problema scrise
In once limbg, pe Cand autorul citeazg. numai carti fran.ceze. Iatà
de ce titlul exact ar fi trebuit sg. fie Bibliografia franco-orientalg.
Dar scrierile privitoare la Orien.tul european, pe lângg faptul
sunt putine, mint alese la intamplare. Se inlgturg. opere funda-
mentale, in schimb sun.t pomen.ite lueräri cu totul secundare. Desi
luat ca limita anii 1821-1897, totusi Bengescu citeag o serie
de cgrti ce se ocupg, de Orientul din secolele VII, XV, XVII si
XVIII, cum sunt Nr. 1171, 1937, 1107, Cercetând increa-
proape lucrarea, constatam cg, de fapt, n.0 e inchinatg. evenimen-
telor din Orient cuprinse intre 1821 si 1897, ci este o bibliografie
a cgirtilor scrise in franceza despre Orient si tipgrite intre 1821
1897. Stint neglijente in transcrierea titlurilor, a numelor auto-
rilor, a datelor, etc. Lucrarea e greu de consultat fiindcà nu are
indice. Orgseanu precizeazg ca George Bengescu « a debutat
printr'o prea hung lucrare bibliograficg, aceea a operelor lui
Voltaire, pentru a da drep tul cititorilor sgi a se astepta la
tot atAta temeinicie si dela lucrarile uringtoare*. Essai d'une
notice bibliographique sur la Question d'Orient rgmane o operg
mediocrii.

P. V11V111.
2) Bibliografia chestiunei Orteniului. Bucuresti, 1899 24 x 16, 81 p. (Extras
din Revista Econornia Nationalil » Nr. 7, 8 si 9, anul 1899).

www.dacoromanica.ro
 118 13.111811 THEODORESCU

4. Carmen Sylva (La Majesté La Reine Élisabeth de Roumanie).

Bibliographie et extraits de ses oeuvres, Bruxelles, 1904. 20 X 15
LXIV + 303 P. + 1 pl. Este una din bunele bibliografii si care
face cinste lui G. Bengescu. Se urmareste circulatia operei in peste
15 täri, reusind a strange un bogat material, cu ajutorul ckuia
se poate cerceta foarte usor literatura räposatei i glorioasei Re-
gine. Indicatiile bibliografice sunt farà greseli, exacte i amanuntit
red ate. Planul de asemenea e bun si practic. Lucrarea are un singur
defect, care o impiedicà de a fi perfectä. Lipsesc traducerile in
româneste aflate in periodice cum si articolele serse despre Carmen
Sylva. Traducerile apärute In volum sunt toate, afarä de:
Cugetdrile unei regine, cu o prefafä de D. Louis Albach. Tra-
_ductie de I. C. Craciun, Iassi, 1.882 20X14, 54 p.
Vdrful cu dor. Craiova, 1884 15 X 40, 32 p. (Biblioteca natio-
italii, 1).
Pentru raporturile literare dintre Carmen Sylva i poporul
romanesc, bibliografia lui Bengescu nu este utila. Traducerile
fAcute de Cosbuc, Iosif, Goga, *tefanelli, Caragiale, I. Negruzzi,
Spartalli, V. D. Nun, G. Lecca, P. Dulfu, Ilie Ighel, etc., sau
articolele despre Carmen-Sylva serse de Hasdeu, Xenopol, I.
Vulcan, Alecsandri i altii, in numar de peste 500, lipsesc din stu-
-diul lui Bengescu. Asa a.* autorul a reusit sä dea o foarte bun.6
bogatà, metodica i corecta, pentru sträinätate
-am putea spune, o foarte slaba lucrare pentru cercetätorii romani.
Bibliografia Carmen Sylva se cere intregita cu materialul
roma.nesc i continuatä dela 1904 si panä astazi.
In concluzie, Bengescu s'a bucurat in vieata de renumele
gloria unui mare bibliograf. Analizand insä cu de-a-manuntul
lucrkile sale, ajungem la o parere contrarie. In afarà de Biblio-
grafia Voltaire, pe care, de altfel, nici nu o putem cerceta con-
*dincios, fiindca materialul studiului nu poate fi gasit in biblio-
tecile romktesti, celelalte opere ale sale sunt simple contributii
bibliografice, de o relativä insemnatate. Bengescu s'a impus prin
'Voltaire, dar dupa tipärirea acestei bibliografii nu a mai fost
4capabilsä. dea .vreo opera de seamä. Meritul care nu i se
poate contesta stä in faptul ca a adus prima contributie rota.-
in domeniul bibliografiei universale. Cu « Voltaire », el
neascä'.
ea incadrat printre cei mai mari bibliografi ai epocei. Din

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ROMANE, ION BIANIJ, 1895-1920 119

paute, calitátile sale de renumit bibliograf, nu stralucesc in

niciuna din bibliografiile ce privesc direct cultura româneasc6

II. Bibliografii speciale apar putine in aceastà perioada. Cele

mai de seam'a" privesc domeniul istoric. Io n Bogda n, in
Istoriografia romeind i problemele ei actuale 2), analizeaz6 desvol-
tarea istoriei române, dela modestele opere ale cronicarilor
para la N. Iorga. Autorul nu doreste sa cuprindA toate studiile
istorice, ci s'a' arate fazele prin care a trecut aceastà stiintä.
N. I o r g.a are o importan-Và an.alizà" critic6 Despre adunarea
tipeirirea izvoarelor relative la Istoria Românilor. Rolul si misiu-
nea Academiei Române3), important6 prin observatiile si mate-
rialul expus intr'o limb6 de o rarà claritate. Aceastà lucrare
se mentine prin bogatia materialului studiat critic, Cat i prin
propunerile aduse Academiei Romane. Materialul istoric, privind
de multe ori si literatura, filologia i folclorul, este pentru prima
oard cercetat sintetic si critic. In finalul studiului, N. Iorga cere
ca Academia RomAnä sA patroneze publicarea cronicilor, cum si
strAngerea documentelor relative la Romanii din principalele
arhive i biblioteci din Europa, fapt nerealizat in intregime niel
/Ana in prezent: #Aceste cercetbiri, precum i editia cronicilor
a documentelor interne, redactarea de repertorii sunt astazi mi-

1) StAruind asupra bibliografiilor individuale alc5.tuite de Bengescu,

e locul sä pomenim lucrärile similare apärute in aceastä epocA. De remarcat
cà acest gen bibliografic s'a desvoltat mai tärziu. Informatii bibliografice
gAsim mai ales in enciclopedii i dictionare: Enciclopedia Ronuind a lui D i a-
conovich; Sdineanu (Laz5.r), Dictionar universal al limbii romdne.
Craiova 1896, R os etti (D. V.). Dictionarul contimporanilor dtn Romdnia,
1800-1898. Bucuresti, 1898.IV+207 p.; C or n el (T h.), Figuri contemporane
din Roma'nia. Dictionar biografic. Bucuresti, 1909, 536 p.; sau in studii lite-
rare, ca: Bodnärescu Leonida, Autorii romdni bucovineni. Cer-
näuti, 1903, 91 p. ; Port al (E.), La littérature roumaine. Essai bibliographi-
que. Paris, 1893, 23 p. ;SAineanu (L.), Istoria f ilologiei romdne. Bucuresti,
1895; Sbiera(I.G.), Migciíri culturale gi literare la Romdnii din stdnga Du-
mira in rdstimpul dela 1504-1714. CernAuti, 1897.IV + 328 p.
Discurs rostit la 8 (21) Aprilie 1905 in sedintä solemnä Cu ráspuns de
Dimitrie A. Sturdza. Bucuresti, 1905, 27 x 21, 33 p. (Academia Ron:1511;1.
Discursuri de receptiune, XXVII).
8) In Prinos lui D. A. Sturdza la Emplinirea celor gaptezeci de ani. Bucu-
resti, 1903, p. 1-127.

www.dacoromanica.ro
 120 BARBU THEODORESCU

siunea sectiei istorice a Academiei Romàne. Ea singurd dispune

de mijloacele pentru a putea 1ntreprinde lucrári asa de grele, de
indelungate si de costisitoare singurá Academia poate orga-
niza pentru mai multá vreme silinele individuale, i cä.' suntem
departe de a fi mântuit eu strângerea materialelor, deci a fi ajuns
posibilitatea redactárii unei durabile opere istorice mergand pana
In mici amilnunte »1).
A. D. Xenopol a publicat Bibliographie historique rou-
maine, In «La Revue roumaine », 1.912, Tome II, p. 195-20P
233-.237; 1913, p. 273-277, 325-330, caracterizata mai ales
prin aprecierile critice, decat prin bogátia materialului. De altfel,
Xenopol urmárea evolutia conceptiei istorice, nici decum epui-
zarea materialului.

Bibliografia numismaticei inceputá de D. A. Sturdza este

continuatá de:
Docan (N.), Studii privitoare la numismatica Tara Roma-
nefti. I. Bibliografie fi Documente. Bucuresti, 1910, 27,8 X21,
(Academia Rorn'aná, Memoriile. Sectiunii istorice, Seria II, Tom.
XXXII, Mem. 6).
.11.tu (Mihail C.), Despre numismatica romana, discurs
rostit la 25 Mai (7 Iunie) 1911, cu ráspuns de Dimitrie A. Sturdza..
Bucuresti, 1911. 27,5 X 21,26 p. (Academia Romaná, « Discursuri
de receptiune », XXXVI).
Popp (V. N.), Catalogul medaliilor roma nefti dela 1906-1914.
Buletinul societátii numismatice », 1915, p. 37-42, 98-106.
Becheanu (G. S.), Conzpletdri la catalogul medaliilor ro-
meinefti. Buletinul societAtii numismatice ». 1915, p. 182-197,
1916, p. 28-41.
Apostolescu-Oràsianu (C.), Completari la catalogut
medaliilor romdnefti. «Buletimil societá.tii numismatice », 191G
p. 71-76.
Alte bibliografii in legAturá cu istoria mai sunt:
Dimitrescu (Marin), Bibliografia generala a istoriei
Constitutiei poporului englez in veacul de mijloc. Bucuresti, 1904.

Ibidem, p. 126-127.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADENIIEI ROAIA.NE, ION BIANIJ, 1895-1920 121

23 X16, 22 P. Este un fragment din cursul tinut la Universitate in

1902-1903. Se oranduiesc studiile mai de seana in legaurd cu su-
biectul insotite de notite critice. In prefatä stäruie asupra uti-
litälii bibliografiilor: « Cine nu cunoaste asemenea repertorii este
menit s5-si risipeasc6 vremea in cercetäri zädarnice, ocupandu-se de
multe ori cu scrieri condamnate de multà vreme de critica isto-
ric5.. De aceea, invätatii avand nevoie A. fie orientati inteo ce-
stiune Cat mai repede si mai bine au alatuit de timpuriu biblio-
graf ii simple si critice »1).
Djuvara (T. G.), Bibliografia cestiunei nationale. « Ate-
uoul Roman. », 1895, p. 372-392, 462-475, 533-538, 600-615,
67 8-683, 724-751. .
Istria, Dalmatia, Friza. Bibliografie. «Bibliografia Romand »,
1879-81, p. 165-172.
B ogdan (N. A.), Bibliografia orafului Iafi. « Arbiva socie-
Valli stiintifice si literare », 1912, p. 270-274, 317-325.
Erbiceanu (Constantin.), Bibliografia marilor dra-
gomani greci din imperial otoman, trad use din grecefte. Bucuresti,
1898, 24 X 16, 108 + II P.
Erbiceanu (Constantin), Bibliografia Greaca sau
Ciirtile Grecefti imprimate in Principatele Roraine in epoca fana-
riotei fi dedicate Domnitorilor fi Boerilor Romiini. « Studii literare »,
Bucuresti, 1903. 25 X 17, VIII + 210 p. (Extras din jurnalul
« Biserica Ortodox6 Românä »).
Cuprinde cArtile grecesti dela 1682 si panä la 1830, imprimate
In Ora sau sträinätate si in care se vorbeste despre Romania,
exträgand din ele paragrafele privitoare la noi. De fapt, biblio-
grafia nu contine toate cärtile, fiind inläturate acelea ce nu au
niciun interes pentru Romani. Scopul lucrärii, spune Erbiceanu,
«a fost de a do'vedi cat de mult au sacrificat Românii pentru po-
poarele din Orient, de sub jugul turcesc, grece ori grecizate si cat
de tare era rdspanditä. intre Romani limba greacä, mai ales in
pätura inaltä socialà. Aceste publicatiuni au fost toate in mainile
Românilor si s'au folosit cultivandu-si mintea si imbogAtindu-si
cunostintele »2).
P. 4.
Despre Erbiceanu a se vedea autobiografia sa tiparia in 1913, ck si
Disc ursul de receptie la Academia Romând tinut de P Aryan in 1914.

www.dacoromanica.ro
 122 BAIMU THEODOIIESCU

E. G., Bibliografia istoricei romeineascei pe anii 1909-1911.

« Transilvania », 1912. p. 147-152.

Bibliografia literarei nu este nici ea mai bogata cleat cea

istorica. In fruntea lucrarilor se cade sa citam opera lui Gh.
Adamescu, Indicatiuni bibliograf ice pentru literatura romdnei,
Sec. al XVIXIX-lea. Bucuresti, 1912, 21 X 14, 72 p., despre
a carei valoare voiu scrie mai Varziu. 0 alta editie a aparut
In 19141).
Alte lucrari privesc bibliografia individualei:
Bodnarescu (L.), Scrierile lui Iraclie Porumbescu. Cer-
nauti, 1898. 24x16,5 III [-V].-F 193 p.
Georgescu (Marius), [Bibliografia lucreirilor princi-
pale ale pro f. V. Babe]. Omagiu profesorului Victor Babes, oferit
de Societatea studentilor din medicina. Bucuresti, 1915, p.
197-232.
Gher e a, I. S. Turghenieff. Notite bibliografice. «Drepturile
omului », 1885. Nr. 75-78.
Schwartzfeld (M.), Dr. Iuliu Barasch. lunie 1815-30
Aprilie 1863. Omul. Opera. Bucati alese din operele sale. Bucu-
resti, 1919. 584 p. [« Bibliografia », p. 552-570].
F. a., [Scrierile lui Th. Codrescu], pe ultima coperta a « Bu-
ciumului roman », 1877.
Philippide (Alexandru), Notitei biograficei $i biblio-
graficei asupra lui Dimitrie Philippide. Arhiva societatii stiintifice
si literare, 1893, p. 162-167.
F. a., Bibliografia Principesei Dor'a D'Istria. «Orientul latin»,
1875. m. 11, 12 si in « Trompeta Carpatilor », 1.875. nr. 1176.
F. a., Scrierile lui I. Heliade-Reidulescu. « Noul Gluier de ambe
sexe D, 1894, P. 331-339.
F. a., Scrierile lui A. I. Odobescu. « Foaia diecezana », 1888, nr.
22-32.
F. A.., V. A. Urechia. «Anuarul Ateneului Roman », 1901, p.
46-52.
F. a., V. A. Urechia. «Munca literara si qtiintificà», 1904, p.
81-84.

1) Bucure0i, 1914, 21x14, 100 p.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA. ACADEMIEI ROMANE, ION BIANI-, 1895-1020 123

D) Orientari noui bibliograf ice de o reala insemnatate vin

din Ardeal prin bibliografiile carente publicate in « Transilvania ».
La Sibiu, in jurul «Asociatiunii pentru literatura si cultura po-
porului roman », se crease o bibliotec5.1), ce satisfdeea nevoile
culturale ale Ardelenilor. Ca si Academia Romana, N. Toga n,
con.dueatorul bibliotecii sibiene, a publicat Consemnarea publica-
tiunilor intrate la biblioteca « Asociatiunii pentru literatura romd »...
'in 1900. «Transilvania », 1901, p. 19-24 (dupa p. 315). Si. tot
dupa exemplul soeietatii bueurestene, Asociatia a dat eateva
bliografii curente prin seeretarul ei C. Diac o no vie h. Im-
boldul bibliografiilor ardelene cred ca a 'veza din Bucuresti, dar
modelul luerarilor este de origine germana. Tendinta sibienilor
era de a da bibliografii analitice, nu si entice: « aratand in unja-
mente generale rara a intra inteo apretiare criticá a singura-
teeelor opere diree-tiunea miscarii noastre literare, cereetänd
daca aceasta directiune corespunde trebuintelor noastre reale si
designand in fine terenul, pe care productiunea noastra 'iterara
este mai mult avisata la sprijin., precum i mijloacele prin care
Asociatiunea ar putea contribui la inaintarea ei »2).
Initiativa a fost data in 1895: « dela adunarea generala din
1895, care a ordonat prezentarea unui raport anual despre pro-
ductiunea literal% romana din teara. ». Dela 1896 si pana la 1900,
«rapoartele despre miscarea literara romana » au fost mai bogate
si mai metodice, cuprinzänd carti i articole orânduite dupa cu-
prins, iar la fiecare carte se treceau: autorul, titlul, librária, locul,
anul, paginatia i pretu12). Dela 1900 si pana la 1905, indicatiile
bibliografice sunt mai reduse 4).
Dapa o 1ntrerupere de cinci ani, bibliografia e mitiga de
Oct a v C. T à sl au a nu eu den.umirea de Bibliografia publi-
catiunilor romemelti din U ngaria pe anal 1909 5).
Petra Petrescu a publicat Cataloga alfabeticu asupra dirfilor
aflatóre En biblioteca'. Transilvania, 1881, p. 78-80, 112, 131-134, 169-175,
188-192, 206-208.
a Transilvania », 1896, p. 105-106.
a) Transilvania*, 1897, p. 105-125; 1898, p. 113-139; 1899, p, 221
246 ; 1900, p. 137-167.
Transilvania », 1901, p. 190-204; 1902, p. 134-147; 1903, p. 150;
1904, p. 88-100; 1905, p, 145-155; 1906, p. 80-84.
a Transilvania », 1910, p. 123-131; 1911, p. 296-305.

www.dacoromanica.ro
 124 BARWU THEODORESCU

Paralel cu bibliografiile curente ale Astrei, apäreau altele

Kritischer Jahresbericht iiber die Fortschritte der romanischen Phi-.
lologie, fiind intocmite de d-1 Sextil Puscari u. Rapoartele
anuale din revista germara au fost apoi traduse in romaneste
adunate i Cinci Ani de ..114care Literara (1902-1906)1). Biblio-
grafia are mai multe capitole: Privire generalà, Reviste, Istorie
literarà, Editii de autori mai vechi. Poezia, romanul, nuvela
drama. Insemnätatea «rapoartelor» d-lui Puscariu nu stä in stran-
gerea materialului, care e redus fiindc6 lucrarea era fäcutä intr'o
bibliotea germanä, ci in aprecierile entice ce insotesc cärtile din
bibliografie. In acelasi timp, «Cinci ani de miscare literarä» este
sâmburele din care va porni, mai tärziu, « Revista periodicelor »
din Dacoromania. Asa cá bibliografia curentä de dupä. 1920, care
datoreste atat de mult d-lui Puscariu, dup6 cum voi aräta la mo-
mentul oportun, îi are originile in seminarul de limbi romanice
dela Dresda2).
Bibliografii curente, lucrate la int'amplare i färä.' insennatate,
se publicau in mai multe reviste românesti. Sunt un fel de bilant
literar anual, in care nu afläm nici metodà, nici bogätie de mate-
rial literar. Iatä. câteva:
Caion, Vieata literara un an de literatura romaneasca,
1902-1903. « Roman.ul literar », 1903, 18 Septemvrie.
Chendi (I lari e), Anul literar trecut. Vieata literarä
artisticil », 1908, n.r. 1.
Densusianu (Ovid), Filologia romelna in 1903. « Be-
vista bibliografic6 », 1904, p. 1-4, 29-33.
Dragomirescu (M.), .1114carea literara in 1:908. « Con-
vorbiri entice », 1908, n.r. 19.
Hasnas (C. Sp.), Literatura anului 1914. «FlacAra », II
p. 74-75.
Stoenescu (D e in. D), Miparea literara. « Ovidiu », 1903,
p. 47-48.
Tot la capitolul literaturii trebue trecutà i bibliografia lite-
raturii didactice. La 1916, d-1 Onisif or Ghibu propunea
Academiei Romane sá tipäreasca opera sa Bibliografia completa
Bucure§ti, 1906, 15 X 10, 128 p. (Biblioteca Minerva, Nr. 49).
Tot aici tip5reau o bibliografie ronnâneasc5. Inch' din 1892; M. G a s-
ter i G. Weigand.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA ACADEMIEI ROMANE. ION BIANTJ, 1895-1920 195

a literaturii didactice, 1699-1916. Dorea ca la fiecare c.arte

dea: autorul, titlul, data, locul, paginatia, formatul, prefetele
dedicatiile 1). Din lucrarea anuntatà a apsárut numai:
Din istoria literaturii didactice romeinevi, I. Bucoavnele, I I Abe-
cedarele din Transilvania, III. Cdrtile de cetire din Transilvania,
toate in volumul XXXVIII al sectiei literare 2).

E). Bibliografia medicald are o singur6 lucrare de pret in-

tocmitìi pricepere §i cu multa' ingrijire. Este Literatura medicald
romdneascd. Biograf ii ci Bibliografie de dr. Glieorghe
eanu3). Autorul imparte domeniul medicinei române in
patru perioade: I: 1700-1800. II: 1801-1850. III: 1851-1875
t;i IV: 1876-1900. Fiecare perioadli e studiatà cu deam5nuntul
In legaturà cu medicii epocii, dând, dupà cum precizeazil aliar
titlul studiului, la fiecare doctor date biografice i bibliografice.
Lucrarea d-rului Crhiniceanu este una din primele bio-bibliografii
pe care le avem In romane§te. Studiul are mai multe adausuri,
privind anumite probleme medicale, dintre care cel mai de seam6
este bibliografia medicinei populare. Operele bibliografiate sunt
insotite de rezumate §i aprecien i critice, care se refer6 la valoarea
studiilor, cAt §i la claritatea stilului. Un exemplu:
«Gropeanu dr. A., (Groper), Consideratiuni asupra
accidentelor gastrice la tuberculoi. Teza 59-a, Ia§i, 1896, 8°, 57 p. ».
Are 7 observ. « Nu trateazr; ceva original, rezum6 buati din
diferite opere medicale str6ine *. Limba bund, dar termeni ca :
clopotaj, garguliment, frotment, cracment, avansa, apoi vErseituri, etc.!
Bibliografia tezelor Facultlitii de Medicin5. din Bucure§ti a
publicat-o dr. I a c ob o v ici in mai multe volume: Tabele de tezele
sus(inute En anul colar 1912-1913. Tables des Theses soutenues
Vezi « Desbateri », Seria II, Tomul XXXVIII, p. 167.
In Analele Academiei Romane vol. XXXVIII D. O. Ghib u a mai
publicat i Ziaristica bisericeascd la Ronuini. Sibiu, 1911, 19 X 11.5, 143 p.,
aflarn bogate informatii bibliografice In acest domeniu. Despre periodice
mai aflam §i V. R. F., Publicaliunile periodice romcine apiírute in 1900.
Almanahul tipogTafic, 1901, p. 187-200. La cele publicate de O. Ghibu
se mai adauga: Mazare (N.), Literatztra didacticii a geografiet, Cultura ro-
mana, 1904 p. 135-140, 210-219, 261-265. F. a. Lista alfabeticei a publi-
catiunilor periodtce ronuinesti din i in ajará de Regat.Vulturul, 1907 nr 72.
Editiunea Academiei Romane. Bucurqti, 1907, 24 X 16, IV --E 483 p.

www.dacoromanica.ro
 126 BAliBU THEODORESCU

pendant l'année scolaire 1912-1913. Tabellen der Inauguraldisser-

tation von Jahre 1912-1913. Bucuresti, 19H, 22,5 X 15, 11 p. (Fa-
cultatea de Medicinä din Bucuresti).
Tabele de tezele sustinute in anal $colar 1913-1914. Tables
des theses soutenues pendant l' année scolaire 1913-1914. Tabellen
der In,auguraldissertation vom Jahre 1913-1914. Bucuresti, 1913,
22,5 X 15,5, 13 p. (Facultatea de Medicinä din Bacuresti).
Tabele de tezele susOnute in anal f colar 1914-1915. Bucuresti,
1915, 22,5X15, 11 p. (Facultatea de Medicinä din Bucuresti).
Bibliografia ftiintificei e redusä la discursul de receptie
la Academia Românä al lui I. Simio n e s c u, despre Evo-
lutia culturii ftiintifice in Roma' nia1).

Cataloagele de biblioteci fi, librdrii. Cataloagele de bibliotecii

nu au lnsemnätate ca metodà, fiindc6 toate sun.t alatuite la In-
tamplare. S'ar putea insista asupra Catalogului alfabetic fi, pe ma-
terii al Bibliotecii Clubului Tinerimea2). Valoarea lor stà In posibi-
litatea de a afla circulatia artilor si In a studia vieata bibliote-
conomia din România. Dupà cum am spus, cataloagele tuturor
bibliotecilor din Romäria vor alcätui materialul unui studiu aparte.
Cataloagele de librarii si tipografii se intalnesc din ce In ce
mai rar. Rolul lor din trecut s'a redus, iar informatiile aduse
sunt lipsite de interes. Däm mal jos câteva din ele:
Catalogul depositului societdtii de biblii din Britania f i din
strdindtate in Romania, Austro-Ungaria, Polonia, Serbia, Bosnia
fi, Hertzegovina. Bucuresti, 1894, 16,5 x 10, 10 p.
Pretul curent al Societeitii de biblii pentru Britania si strdind-
tate in Romania. Bucuresti, 1902, 16,5 x 11, 8 p.
Catalog lunar de cdrii, al librdriei Robin. Bucuresti, 1896.
22,5 x 15, apare lunar.
Catalogul cdrtilor afldtoare la Tipografia Seminarului gr.-cat.
In Blaj, 1897. 20,5 x 13,5. 15 p. 0 alibi editie In 1900, 16 p.4
[Ghibu (C. Dr. Onisifor)j, Catalogul dirt ilor pedagogice romerne,sti
al libriiriei arhidiecezane din Sibiu. Sibiu, 1910, 19 x 11,5, 18 p.
Catalogul clirlilor apeirute i n tipografia Nearnului Romanesc.
Välenii de Munte, 1912, 8 p.
Bucure0i, 1913, 27 X 21, 47 p.
Bucure§ti, 1908, 27 x 22, IV + 498 p.

www.dacoromanica.ro
 ETAPA AEADEMIEI ItOMANE ION BIANU, 193-1E2) 127

Catalogul Sfetea. Literaturà, artà, stiintä. Bucuresti, [1916]

90 p.
Libraria arhidiecesanli din Sibiu. Calendar, 1898 [aflat la Aca-
demia Românä sub cota P. I. 4892].

H) Indicele de periodice Bunt reduse la cele ce urmeazà, iar

valoarea lor e cu totul redusä:
A. tanasiu (A. D.), Tabla de materii pe 25 ani Cu incepere
dela anul I (1888-89) Ora la anul XXV (1914) inclusiv. Arhiva
societätii stiintifice si literare din Iasi, 1914, p. 333-414.
Con stantinescu (G.), Indicatorul general al tuturor le-
fi publicate in Monitorul Oficial,
gilor f i regulamentelor decretate
dela anul 1860 panel la zi. Martie, 1897. Bucuresti, 1897.
Evolceanu (D.), Indice de materiile publicate in « Con-
vorbiri Literare » in anii IXL. 4 Convorbiri literare », 1906, p.
1.161-1222.
Iliescu (P. D.), Vieata romaneasca. Tabla de materii 1906
1911. Iasi, 1912, 23.5 X 15, 18 p. .

Spânescu (G b. I.), Indice alfabetic al cestiunilor cuprinse

in vol. I, II, III al Revistei generale de Comert fi Contabilitate.
Bucuresti, 1911.
Indice allabetic al publicatiunilor revistei Transilvania (Anii
IXXV), al « Actelor » fi o Analelor » Asociatiunii transilvane
(1862-1894). « Transilvania », 1896, p. 251-320.

Institutul national de bibliografie. In timp ce Academia Romänä

se afla in curs de executarea unui metodic plan bibliografic, unii
eärturari incepeau sà ridice problema organizärii stiintifice a bi-
bliografiei. In Apus, aceastä organizare se concretizase in faimosul
Institut international de bibliografie dela Bruxelles. Scopul ur-
n:alit de Institut era de a impune In toate tärile aceleasi principii
de bibliologie, la temelia cäreia sta clasificarea zecimalä.
Pärerile dela Brucelles au pätrun.s si la noi, mai ales prin bi-
bliotecari. Clasificarea zecimala este aplicatà in Biblioteca Fun-
datiei Carol I, la Academia Roma.nà si in alte biblioteci mai mici.
Dar cine a inteles-o mai bine, a fost Al. Sadi Ionescu. Prin el
s'au raspändit ideile säng.toase ale Institutului international, iar
elevii 841 de mai tärziu au propagat aceleasi principii.

www.dacoromanica.ro
 128 BARBIJ THEODORESCIT

La aceastà mi§care se adaugä §i Necesitatea unei

Institutii bibliograf ice in Ronzeinia, scris de N. Iordanescu-
Crivina1), articol pornit din ideologia dela Bruxelles. Se
aratA cä. In toate ora§ele mari existä anumite institute biblio-
grafice, care au de scop « clasificarea lucrärilor literare
». Pentru a ajunge la acest rezultat e nevoie:
'1. Sà se coordoneze §i verifice metodele bibliografice §i biblio-
t economice.
Sä se tipareased publicatii, cataloage, documente, eu §i
despre aceste metode.
SA se intocmeasa un plan pentru un mare repertoriu biblio-
grafic national sau universal.
1. Constituirea unui sediu central, uncle sä fie still's intreg
materialul necesar marilor bibliografii, care, de acum inainte, sä
fie cat mai complete.
5. Intretinerea de relatiuni continue cu centrale de speciali-
tate din toate
DupA expunerea acestui plan, autorul articolului dri lilmuriri
asupra clasificArii zecimale. FArà sä. fi adus ceva nou ideile venite
dela Bruxelles, totu§i. Iordänescu-Crivina populariza o ideologie
bibliografia de seamä, cätre care §i astAzi tindem a ne apropia,
dar pe care Inc6 nu am realizat-o. Crearea acestui institut ar duce
la rezolvarea tuturor dezideratelor bibliologice 2).

i) Tara noua », 1912, p. 329-334.

2) Din acelasi izvor strain vine si AlbertCi m, Clasiftearea bibliografict
Bibliografia Romana », 1914 Nr. 1, p. 6-8, in care se publica cele zece divi-
ziuni ale <, clasificarii zecimale

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL IV
PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEI
1920
1. BIBLIOGRAFIILE CURENTE.
Dupà 1920 incepe lu bibliografie o 11.0U61 perioadà. Dela ince-
put avem de ficut trei constatäri asupra desfä§urärii acestui do-
meniu in noua sa fazä.
Academia Romanä nu. mai este preocupatà de executarea planu-
lui &au bibliografic fixat in 1895. Abia de s'a realizat ultimul
volum al bibliografiei romane§ti vech,i, al cärui material era adu-
nat i blind parte de Nerva Hodo§. Nici Crefterea Colecliunilor
nu se mai tipärea, fiincicA cele cateva volume ce au mai apärut
la mari intervale nu au insemnätate. O bibliografie curenta nu
are valoare §tiintificä dacä nu e publicatä. periodic. Cu disparitia
aproape totali a strtilucitilor functionari ai Bibliotecii Acade-
miei, aceastä institutie inceteaz6 de a mai fi centrul activitatii
bibliografice din Romania. Cauza acestei situatii o aflärn in expro-
prierea Academiei, din care motiv posibilitatile sale materiale de
tipärire sunt infime. Cele cloud' mari co1ecii, adicä Hurmuzachi
Bibliografiile, concepute dupà un plan grandios §i tipärite in
conditii tehnice de primul rang, nu mai sunt continuate in ritmul
41in inainte. Din cand in cand apare cate un volum raslet,
vontinuitate. In ce prive§te bibliografia, se va imprima ultimul
volum din bibliografia scrisului de para. la 1830, alcatatit de
care d-1 Dan Simonescu; cu aceea§i pricepere, migali i con0i-
inciozitate care stä in traditia Academiei. Este unul din putinele
mime ce se impune in bibliografia romaneasca, fiindcd biblio-
grafia romaneascA veche rämane cel mai serios examen pe care-1
9

www.dacoromanica.ro
 J3() BARBU THEODORESCU

trece un bibliograf cum §i un cm. de §tiinta. In afard de Academie,

de acum inainte se lucreaza la intamplare in bibliografie, farii
nietoda §i fara plan bine precizat. Multi dintre actualii bibliogyafi
nu au nicio pregatire, de aceea operele lor stint mediocre.
Cu toate acestea, nu ne aflani intr'o epoch' de stagnare biblio-
grafica. Din contra, se activeaza intens §i in toate colturile
Inainte se intocineau bibliografii numai la Bucure§ti. Astazi, este
tendinta ca fiecare centru universitar sa-§i creieze o adeviratà
scoala bibliolo.gica. Din pacate, nu este nicio unitate de vedere
hare bibliografii culturii române§ti. De aceea s'a creiat un haos,
care cu greu v-a putea fi curmat. A treia remarca ce o avem de
facut asupra acestei epoci, sta in aparitia multelor bibliografii
curente. Inainte, Academia Romana era preocupata de publi-
carea unei 'vaste bibliografii a intregii culturi romanWi. Astazi,
bibliograful privWe tot mai rar in trecut, iar atentia sa se in-
dreapta spre bibliografia scrisului actual. Luand ca pilda Apusul,
unde bibliografia curenta e desbatuta. in congrese internationale,
noul bibliograf roman afirma prin d-1 N. Georgescu-Tistu
ea' bibliografia curenta are prioritate asupra bibliografiei retro-
spective. « Specialistul de azi nu mai are incredere in bibliogra-
fiile generale, prea intinse ca sa fie facute in cun.o§tinta de cauza
nici in bibliografiile speciale redactate de un sin.gur om, carttia
obiectul ii depa§e§te puterile »'). Inainte de a discuta aceste idei,
e bine sä strabatem In amanunt toata literatura bibliografica dela
1920 §i pana astazi.
Bibliografia curenta incepe dupai 1920, din initiativa d-lui prof.
Sextil Pu§cariu. In Pour l'organisation du travail scien-
tifique2), marele filolog clujean exptme metoda de lucru a omului
de §tiinta. Se tipare§te atat de mult in toate domeniile, Incat
niciun carturar nu are nici timp, nici bani, pentru a citi sau cum-
Ora tot ce apare. «Le seul reméde contre ce mal, afirma d-1 Pu-
cariti, qui grandit d'année en mink, c'est de discipliner le travail
individuel et d'organiser le travail collectif, par un collaboration
intelligente et une cooperation internationale bien dirigée »3).

1) Orzenteiri btbliologice. Bucureli, 1938, p. 14.

Dacoromania, IV, 1927, p. 1-12.
3) linden?, p. 1.

www.dacoromanica.ro
 PEIUOAI)A POPUl. 1111ZAIIE A 111131.10611AFIEI, 1920 13-2

Pornind (lela aceastä conceptie, d-1 Puscariu a intocmit priu

elevii säi o bibliografie curerttä, ce se tipäreste regulat In Daco-
romania, sub numele de Revista periodicelor. Bibliografia este critic&
analiticti, strälticind prin multe calitäti. Se strAbate cu
atentie cele mai de seamti periodice românesti, si cAteva sträine,
de unde se strang principalele articole in legturä cu filologia,
folclorul si istoria literarä. Planul cuprinde urmätoarele capi-
tole: Bibliografie, bibliologie, chestiuni generale lin.guistice, deri-
vatie, dialectologie, etimologie, foneticil, fonologie, gramaticti,
intre istorie i filologie, istorie culturalti, lexicografie, lexicologie,
geografie linguisticá, morfologie, necroloage, comemorari, onaagii,,
onomasticä" si toponimie, ortografie, Românii de peste hotare, scrii-
torii romilni, semasiologie, sintax6, stilisticä, studii literare, tra-
duceri din român.este, Romanii iu literaturile sträine.
Bibliografia curentä a Dacoromaniei este singurul indrumar
ln filologia româneascä, dar e departe de a fi o operà idealä. De-
fectele stint numeroase si importante. lath' cateva mai de seatnä-.:
nu s'a fixat cadrul, adicá limitele mateniilor bibliografiate. Daco-
romania fiind o revistä filologicä, ar trebui sä publice bibliografia
acestui domeniu. Totusi, a cuprins i alte discipline, ca istoria
critica literara, folclorul, etc. Publicaliile acestor stiinte stint
mult mai reduse deca acelea din dorneniul filologiei care nici
acesta nu e complet. Oare, nu era mai practic ca bibliografia
Dacoromaniei sá cuprindà numai filologia, dar redatä in toatil
amploarea sa ?
Apoi, numärul revistelor despoiate este prea mic, vreo 80 clia
2000 cate apar inteun. an. Cine garanteazti. Ca." in restul perio-
dicelor nu se mai allá material filologic? Chiar cAnd alatuim o
bibliografie criticg, nu ne putem permite sá inläturäm decat arti-
colele pe care le-am väzut. AdicA, mai intai stràbatem toate cele
2000 de periodice românesti, i numai dupil aceea selectionäm
de aici ceea ce are insemnätate si se referd la filologie.
Clasarea materialului este fäcutà dupä cuprinsul studiilor, iar
titlurile capitolelor stint oränduite alfabetic. Sistemul acesta dirt
iirmA este invechit. In locul lui e de preferat oranduirea mate-
riilor dupti familia din care apartin, asa cum am arätat i cu afte
ocazii in cuprinsul studiului de fatà. i chiar daca s'ar pästra
aceasiä oränduire, afltim uncle capitole ce trebuie
9°'

www.dacoromanica.ro
 132 BARBU THEODORESCU

Astf el, majoritatea articolelor din capitolele necroloage, come-

morari §i istorie culturala, se pot aduna Intr'unul singur de istorie
literard. Rezurnatele i aprecierile entice care Insotesc fiecare °peed
bibliografiatA, nu corespund Intotdeauna cuprinsului §i valoarei
reale a studiilor. Iatà un caz: «Vartosu (Emil), I. Heliade Radu-
lescu, Acte ci scrisori 1) », nu are niciun rand de explicatii asupra
cuprin.sului, mdcar spre a se aräta la ce se referä documentele,
pe cand la un articol märunt i lipsit de Insemnätate, ca « Man
(D.), Cum am dat Bibliotecii din satul nieu », se tree patru
randuri ca lämuriri 2).
Aducandu-se aceste indreptäri, elevii d-lui Purariu s'ar putea
mandri cA au cea mai metodic6 i cea mai veehe bibliografie cu-
rentä romaneascä.
Intr'adevär, bibliografm Dacoromaniei, dei este initiatä dupil
1920, porne§te Insä din bro§ara Cinci ani de milcare literarii a
Purariu. Crezul bibliografic al marelui romanist venea din
mediul revistei germane Kritischer Jahresbericht aber die Fort-
schritte der romanischen Philologie, In care s'a format d-sa la Dresda.
In acela0 timp, bibliografia Dacoromaniei o putem privi §i ca o
continuare a 'vechilor rapoarte anuale ale Asociatiei din Sibiu,
primul mediu de formatiu.ne carturäreased al d-lui Sextil Purariu 3).

Ca un fiu sufletesc al Dacoromaniei trebuie socotità Biblio-

grafia publicatiilor privitoare la cultura romdneasdi veche 4), lucratä
de studentii d-lui prof. N. Cart o j a n, sub Ingrijirea §i lndru-
marea d-lui N. Georgescu-Tistu. Planul de lucru al acestei biblio-
grafii este cel folosit In Dacoromania, cu unele modificäri In bine.
Se cautä a se strange cat mai mult material, avand tendinta de
Dacoromania, VI, p. 623.
9 Ibidem, p. 538.
Revista periodicelor a inceput sá apara cu anul II al Dacoromaniei
1922) si au lucrat la ea urmatoarele persoane: N. Ge or gesc u-T i s t u,
R. Paul, E. Hertog, I. Gherghel, I. Breazu, E. Petrovici,
t. Paca, I. *iadbei, Lia Puscariu-Manoilescu, Maria
Puscariu, Gh. I. Biris, D. Macr ea, E. Capidan, Ilie Po-
pescu, G.Andritoiu, ALMicl ea si IlieV.Constantinescu.
Au aparut vol. I, Bucuresti, 1934 cu bibliografia pe 1931 1932,
-vol. II, Bucuresti, 1936 cu bibliografia pe 1933-1934, vol. III. Bucuresti,
1939 cu bibliografia pe 1935-1936, toate In Cercetari literare ».

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPIJ ARIZABE A BIBLIOGRAFIEI, 1920 133

a fi cdt mai bogatä si mai metodicd. Defectul prim al bibliografiei-

este cd" nu e completà. Numärul revistelor despuiate este de 70,,
In care intrà ii unele str'dine, pe cAn.d intr'un an apar circa 2000-

Bibliografia Rornd niei anul 1928 1), de Gheorghe

Ad amesc u, era sortitd sä fie bibliografia curenlid oficialà a
culturii romanesti. Autorul reusise sà Infiinteze « Institutul de
literaturd i bibliografie », prin legea din 21 Alartie 1926, cu scopra
de a tip6ri, printre altele, si un buletin. bibliografic trimestrial..
Aici trebuia s'd se strang'd toate publicatiile din România si din
alte tdri privitoare la noi, cum si acelea tipArite de Românii,
din afara botarele patriei lor. Primele trei buletine cuprindeau,
numai cárile, iar ultimul publica revistele i ziarele, lmpreuri'd cu
o serie de liste alfabetice: 1) numele autorilor romani; 2) al auto--
rilor strdini din care s'au tradus In româneste; 3) al traducRo-
rilor ; 4) al editorilor ; 5) al tipografilor; 6) lista alfabetiCa a che--
stiunilor asa cum s'au clasificat In cele 4 buletine; 7) bibliotecile-
in curs de aparitie ; 8) clasificarea Cártilor dupà limba In care-
sunt tip'ärite.
Bibliografia eurentà urma sd fie complete-I, iar cratile orAnduite,
dupà continut.
Respectând acest plan, Gheorghe Adamescu a isbutit sil dea
bibliografia numai pe anul 1928. Lucrarea a fost intocmitä
ales pe baza materialului intrat In cursul acestui an In Biblioteca
Academiei Române. Bibliografia d'd numai titlul CdrOlor, spe-
rAndu-se ca, In viitor, BA.' se fach" si un uric rezurnat al fiecdreia.
Fisa unei Cdrti cuprinde: numele autorului, titlul camplet asa
cum e imprimat pe copertà, orasul In care s'a tiOrit, editura
tipografia, nurn6rul paginilor, formatul In centimetri, pretul
In paranteze rotunde, colectia din care lace parte cartea. Alai
Cdrziu s'a aaugat i greutatea. Clasificarea crirtilor este McutAi
dupd sistemul zecimal, Intocrnit de Biroul intern.ational biblia--
grafie din Bruxelles.
1) Bibliografia Ronzdniei. BuleLinul trimestrial al publicatiunilor din.
Romania si din alte taxi relative la Romania in anul 1928. Vol. I. Cartile-
din 1028. Periodicele din 1928. Bucuresti, 1930, 23,5 X 15,5, 204 + 133:
[-135] p. (Institutul de literatura si bibliografie din Romania, inflintat prim
legea din 21 Martie 1926).

www.dacoromanica.ro
 134 BARBU TIIEODORESCU

Bibliografia pe 1928 a fost realizatil cu ajutorul a patru stu-

denti dela Facultatea de Litere din Bucuresti, conform planului
anuntat. Defectele acestei lucräri sunt minime. Lipsesc uncle
opere, vina nu este a autorului, ci a ftinctionärii defectuoase
a. legii depozitului legal. Sunt unele greseli la transcrierea: titlu-
rilor si la clasificarea pe materii, fiindc. studentii rtu aveau expe-
rientä bibliograficA. Lacun.a principalà stä in faptul cä nu s'au
_bibliografiat si articolele din periodice. Am fi avut icoana deg-
-värsitá a desvoltärii i intinderii culturii român.esti pe artul 1928.
Din pAcate, inceputul lui Adamescu nu a fost continuat. Ceca ce
realizat, rilmâne o infäptuire izolatà in bibliografia curentil,
.dar desaide o cale nou'ii, care care trebue sä tinden1 si pe care
s'o dorim a o relua cat mai curänd.

Bibliografia folclorica este intocmità de d-1 Ion Muslea

publicatà in Anuaral Arhivei de folklor1) al Acaderniei Ilomâne,
eu inceperea anului 1932. 0 bibliografie curentil vrea sil spunä
-strängerea intregului material apärut in cursul anului si dome-
xtiului pe care-1 cercetezi. Aceastä bibliografie seiveste ca instrument
-de orientare omului de stiin4ä, scutindu-1 de a mai strilbate el
in.susi sute sau mii de cärti si reviste. Bibliografiile d-lui I. Muslea
nu corespund acestor cerinte. Ele nu oglindesc fidel activitatea
folcloricA rom'AneascA si nici nu sunt de un real folos cercetil-
torului. Sä mii. explic. Alai intAi, nu inteleg de ce se scrie folklor
-cu k §i nu cu c. S'a stabilit forma folclor de Academia Romän.il
asa il afläm in Dictionarul limbii române. Cum Anuarul
41-lui I. Muslea apare in coleciasi sub autoritatea moralil a acestei
5nstitutii, era obligat sä-i respecte ortografia. Domnia sa crede
a-poi c5. nu e necesar s'nä se culeagà tot materialul folcloric. Astfel,
isvorasul « desi este Inciminat exclusiv folclorului », nu a fost bi-
Toliografiat, de oarece materialul este « aiciituit aproape numai din
snoave, gbicitori glume si proverbe, material adeseori fini impor-
tantä sau neindeplinind conditiile cerute de stiintä ». Dacä cineva
aloreste si-1 cunoascA, d-1 Aluslea e de pärere ci « cercetätorului
Toman nu-i va fi greu sä-si procure aceastil micii. i harnic6 revistä,

.) Au apärut pan. acum , ase volume cu bibliografia pe anii 1930-1928.

IBibliografia din vol. VI e alciltuitil de Ion Marcus.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A DIRLIOGRAFIEL 1920 135

perttru ca, ra.sfoind-o, sa-si poata lua din ea datele care I-ar
putea interesa »1). Socoteala sa nu e stiintifica. Bibliograful are
tocmai menirea de a usura munca cercetatorului. El despoaie
revistele pentru ca omul de stiin-ta sa nu mai piarda timpul
aceasta operatie. Povestea Isvorasului se repeta i cu alte reviste
folclorice, i anume: Satul, Dumineca poporului, Poporul roma-
nesc, Neamul romanesc pentru popor, Opaitul satelor, Cuvant
moldovenesc. Bibliograful e obligat sà stranga tot ce s'a scris
inteun anume domeniu. In cazul cà acest material e prea vast,
kir o parte din el elipsit de 'valoare tiii4ificà, atunci bibliograful
elimina ce va crede de cuviinta i prezinta o bibliografie critica.
Se pune aceasta problema si In folclor? Cbiar d-1 Muslea afirma
ea folclorul romanesc e redus i productia anuala poate fi stra-
batuta in cel mult o ora. Din acest motiv, d-sa era obligat
strangà tot ce s'a publicat inteun an. In loc de a da o bibliografie
de 8-10 pagini, oferea alta de cel mult 20 pagini, dar completa.
Afirmatia cà materialul eliminat nu are valoare, fiindca nu a fost
eules stiintific, nu este o scuza. Sà ne intrebam, Cate din colec-tiile
de folclor ap6rute inainte de 1900 indeplin.esc aceasta conditie ?
Dar folclor mai gasim i lit alte reviste nefolosite de d-1 Muslea.
Astfel, lit Calendarul Ligii Culturale pe 1932, se anal studii ca :
Smochina, Logodna la Moldovenii de peste Nistru2), sau
in Cuget ciar, 1932: Traian Ionescu-Niscov, Contrz-
bufii la cunocuterea Irozilor sau Vicleimul, studiu de literatura
eomparata 3). In ziare, ca « Universul ». « Curentul », « Cuvantul »,
asemen.ea grisim folclor sau studii neintrate lit bibliografia
(l-lui Muslea.
Spre a ne da seama de cat folclor a fost inlaturat, citei cazul
revistei « Neanml Romanesc pentru popor ». In 1934 se tiparesc
(ulegeri din popor la paginilg: 23, 26, 41, 55, 58, 79, 96, 114,
139, 153, 1.69, 1.84, 290, 309, 350, 373, 410, 428, 448. In 1935,
In primele sapte numere, sunt urmatoarele culegeri folclorice:
Strigaturei la horä din Moldova, auzità de V. Antach
p. 10.
Alinzan, comun.icatri de E. Simine 1, p. 26.
1) Vol. I, p. 242
p. 82-96.
3) P. 256-261.

www.dacoromanica.ro
 136 BARBU THEODORESCU

Tiganul la vdnat, snoava comunicata de V. P o p a-M à c e-

s a n u, p. 28.
Ràu faci, r u gdsesti, auzita dela Vasile Gh. Aftudor,
p. 29-30.
Strigdturi din Hunedoara, culese de V. P o p a-M.1 cesan u.,
p. 40.
Cdntece din Tara Oltului, p. 40, 56.
Tiganul Arhanghel, cules de Vasile Popa-Alacesanu
p. 43-44.
Cdntece din Ardeal, oliese de V. Popa-Macesanu,
p. 56.
Povestea lui Pau Illeghele$, basm din Ban.at, p. 61-62.
.111arcu ci Turcul, din colectia lui Miron Pompili u,
p. 73.
Soacra gi bdrbatul, balada din colectia Fili p, p. 88.
Cugetdri din popor, din colectia revistei Sezatoarea », p. 104_
Observam ca o parte din folclorul de mai sus e reprodus dm_
colectii tiparite anterior. In acest caz, d-1 Muslea e de parere cá_
folclorul reprodus nu mai trebue bibliografiat. E o gresala. Aceasta
problema o aflam si in literatura culta. O poezie de Eminescu..
sà spun.em Doina, a fost retiparita de zeci de ori in diferite reviste_
Un bibliograf e obligat a tine searna de acest fapt, fiindca da pu-
tinta s'a se cerceteze circulatia lui Eminescu dupa moartea sa_
Si in folclor este acelasi caz. In concluzie, bibliografiile curente
ale d-lui Muslea nu redau deckt o parte redusa din folclorul ro-
manesc. Ele nu scutesc pe omul de stiinta de a nu mai cerceta
din nou re'vistele i cartile pentru a-si strange materialul necesar
studiilor sale. Iar daca se aduce scuza cá d-1 Muslea a M'out o.
bibliografie critica, atunci remarcam ea nu s'a scos tot ce a fost
bun in revistele folclorice. Ce a faca d-sa pan.6 acum este numai
un Inceput. Cu mai multa bunavointa i cu aceeasi constiincio-
zitate, d-1 Muslea poate da o bibliografie in care sa aflam toata
productia anuala a folclorului

1935 literar. Sintezd Bucuresti, 1937, 21 x 13,5_

XVI + 347 p. de Miron Sur u, este un inceput de bibliografic-
curenta, privind literatura romana, in special beletristica. Planui
lucrarii se incadreaza in urmatoarele pun.cte:

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAPIEI, 1920 137

1. Sunt bibliografiate cartile i aiticolele apaiute In cursul

anului 1935, cum si acelea tipärite in 1934, dar a caror activitate
face parte din sezon.ul, fenomenul literar al anului 1935 ».
2, S'a strans cu mai mult. atentre i « complet » materialul
literar si « cu unele lipsuri studiile despre literatura, imprastiate
atat de capricios prin volume si brosuri, reviste straine si de pro-
vincie, cu o circulatie revoltator de redusa, tipärite in edituri,
tipografii, de altfel necunoscute ».
S'a mai omis literatura cu o accentuata Rota de « senza-
tional », cum si aceea care nu «reprezenta miscarca culturala
idee sanatoasa, garantate prin seriozitatea colaboratorilor ».
Materialul bibliografiat e impartit in cinci grupe: I. Lite-
ratura; II. Despre Literatura; III. Filosofie. Eseuri. Idei ; IV.
Arta; V. Scriitori. Personalitati.
Bibliografia n.0 contine numai o listá de titluri de opere,
ci i aprecien i critice, insotind intotdeauna lucrarile de sean*
Cu scopul «sa le ridicam, sa le dam titluri de nobleth, ca sa se
stie cine sunt Deci, studiul d-lui Suru este o sinteza bibliograficä,
totodata i critica.Cum unele apreciericritice treceau dincolo de
specialitatea autorului, fiindcä materialul bibliografiat era prea vast,
ele au fost facute and de autor, cand de alte persoane, ea d-nii
Dan Simonescu i Mircea Mateescu, cand s'au
reprodus recenziile mai de seama ale diferitilor critici literari,
aparute in reviste.
Lucrarea este insutita de indice al periodicelor consultate,
al recenziilor i notelor si un al treilea, de nume.
Bibliografia d-lui Miron. Suru are multe calitati, dar si defecte
destul de mari i numeroase. Autorul a cautat sà lucreze cat mai
constiincios. A bibliografiat numai materialul 'vazut si a dorit
sa vada cat mai mult. Din toate bibliografiile de panà acum, cea
mai bogata este a sa. Apoi, autorul nu a gresit cand a scos in evi-
denta ce era bun si merita atentia oricui. De sigur, bibliografia
critic'ä e superioara celorlalte sisteme bibliografice. D-1 Suru este
de laudat i când recunoaste ca.' nu ar fi fost capabil sà judece
critic tot materialul strans, de aceea a recurs la sprijinul mai
multor specialisti. Opera sa poate aduce serioase orientäri in do-
meniul bibliografiei curente i debutul säu bibliografic e de tinut
In seeing.

www.dacoromanica.ro
 138 BARBU THEODORESCU

Lacunele am spus ci sunt numeroase. Autorul nu a stiut

limiteze studiul. Bibliografierea unor opere apärute in 1934,
este o gresalli. Se spune c5. bibliografia sa va apare in fiecare an.
Sä ne inchipuim cà, intr'un volum viitor, d-1 Suru, fidel princi-
-piului stabilit acum, arätat la punctul 1. va ingloba continuu
opere tipärite în anii precedenti, dar a c5ror actualitate nu s'a
epuizat nici in «sezon.ul » anului viitor. Conform acestui prin-
eipiu, bibliografia va deveni un haos. Bibliografia curentä trebue
sí cuprindri numai operele tiptirite in anul calendaristic ce se
bibliografiazà. Astfel, in 1935 literar aveau loc numai cartile
articolele apärute in cursul.acestui an. Toate publicatiile din 1934
tree de cadrul lucrilrii de 1'46.
Afirmatia ci n.0 trebue s5. se dea atentie crirtilor si artico-
lelor tiptirite in «tipografii obscure de provincie », fiinda nu ar
avea insemnätate stiintific5, e gresitil. Bibliograful e obligat s5.
'vadii tot ce s'a imprimat in cursul lui 1935 si spiritul säu critic 11
va orienta metodic In alegerea a ce e bun. Ca si predecesorii
d-1 Sum s'a limitat a consulta numai 90 de periodice si a dat
uitìirii restul de .. .1900. De sigur ci sistemul e gresit. Biblio-
graful adevärat cerceta si revistele adresate t5ranilor, ca « Albina »,
« Neamul Românesc pentru popor » etc., In care aflilm. folclor.
Despuia revistele elementelor min.oritare din România, fiindcií
prin ele ne puteam face o pilrere despre men.talitatea lor. Astfel,
Adam infiltiseaz5 preocupärile literare ale E'vreilor, iar Ararat
§i Ani pe ale Armenilor. Lipsesc de asemenea revistele regionale:
Analele Dobrogei, Arhiva sonze.yean4 etc. Lipsesc i revistele de
specialitate, care cuprind material de istorie literarà, ca Cer-
cetri Alte reviste secundare prin valoare literarA, oferd
in schimb un n.um5r insemnat de traducen, cum e cazul revistei
Cuget ciar. Iatrt numai ateva din periodicele pe care d-1 Sum
mi le-a väzut.
Din pAcate, nici cele 90 de periodice cunoscute de autor
au fost despuiate complet. In Revue historique se mai aflä: N.
Iorga, Les derniers lettres de la reine Elisabeth de Roumanie, sau
articolul d-lui Karadja despre bibliotecile romanesti. Astfel de
lipsuri sunt destul de numeroase.
Partea critieä a bibliografiei lasä mult de dorit. Unele ob-
servatii entice sunt lipsite total de valoare tiinificá. D-1 Sumu

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZAHE A. BIBI.106,'11.1FIEI 1920 139

dii unor studii sau romarte «tiLluri de rtoblefä » in Lrei sau

patru pagin,i si trece in ticere altele de o realà valoare. Un caz:
Oct a v Ambigen, are sase pagini de criticä, iar Th.
Capi cl an, Megleno-Rornetnii, nici mbar ateva cuvinte asupra
eoutinutului. Oran.duirea capitolelor lucr6rii este gresitA. Capitolul
prim conline: versuri, nuvele, romane, viei romanlate, note de
drum, teatru. Teatral trebuia asezat dup6 romane. Capitolul doi
este intitulat: Despre literaturii §i cuprin.de bibliografia, folclorul,
istoria si critica literara. Oare, se poate documenta c6 folclorul
este o materie care vorbeste despre literaturil sau chiar litera-
turii, dar de origine populari? Capitolul cinci e denumit: Scrii-
tori, personalita(i i toate operele cuprinse aici sunt de istorie
literarà, deci era necesar si fi fost asezate la capitolul II. Un
exemplu: Tudor Via nu. Ion Barbu. Bucuresti, 1935, este
un studiu critic si trebuia asezat la capitolul II, punctul c, adieil
Critice. i indicele lucrUrii e criticabil. Primul este inchinat pe-
riodicelor consultate. Cele 90 de reviste si ziare sunt oranduite
ilfabetic si la fiecare aflim unele aprecien i critice. Al dollea
indice este intitulat recenzii ci note i di o lisfä alfabeticA de
nume proprii, care intra foarte bine in cel de-al treilea
Aka indicele de n.umele proprii ce se aflg in intreg volumul.
acest indice e intocmit gresit, chiar autorul recunoaste prin acea-
sta «rugilm aten-lie, de oarece in cuprinsul aceleiasi pagine
se intampläi adesea ca un nume sä" se repete de mai multe ori
Seiderile in.sirate pAnä aici se pot continua..Ne oprim la ele
fiindcä documenteaa cu prisosing &A opera d-lui Miron
Suru nu e definitivd, ci numai o incercare modesth care, In
niciun caz,Jur poate servi ca model pen.tru viitoarele bibliografii
a nunIat e.

Pentru domeniul istoric servesc ca bibliografii curente contri-

butiile aduse de « Revista istorici » si Revista istoricìí. roming.».
Inch* din 1914 N. Iorga a scos în evidentä necesitatea biblio-
grafiilor curente. D-sa a dorit sii aducA un indreptar bibliografic
pentru istoricii români prin « Revista istorial »1), iar pentru
striini prin « Bulletin de l'Institut pour l'étude du sud-est euro-
1) ..1p5rutil in 1915.

www.dacoromanica.ro
 .140 BiRBU THEODORESGU

peen »1). Ambele reviste cuprindeau numai recenzii despre lucrA-

rile importante de istorie semnate hind de N. Iorga, Mur go c
PA r v a n, Al. Tzigar a-Sam ur,c a s. Fiecare recenzie
era un mic studiu critic de o real5. valoare tiinificà. Aceste biblio-
grafii curente sunt cele mai bune pe care le-am avut. Ele nu cu-
prind intregul material istoric, dar, fiind bibliografii analitice
critice, isbuteau sA strAng6 tot ce era mai de pret. Din aceke
bibliografii tragem un mare invAtAmAnt. AdicA, bibliografia nu
este o listA numai de titluri de cArti, asa cum se crede si se prac-
ticA Indeobste. Titlul cArtilor spune prea putin, informeazA pri-
mitiv pe cercetAtor. Principalul e cuprinsul operelor i tocmai
acesta avea rol hotAritor In « Revista istoricA » i In « Bulletin. »..
Prin Iorga se deschide calea bibliografiilor de idei, ceca ce nimen.i
nu mai Meuse la noi pang. acum.
Pe acelasi plan se aseazA i bibliografia curentA din « Revista
istoricA romAn.A » pornitA din initiativa d-lui C. C. Giuresc u.
Revistele bibliografice ale lui Irga s'au tran.sformat In reviste
de studii istorice ,iar bibliografia capäth un rol secundar In plartul
general, pierzAndu-si insemnAtatea de Oa acum. Bibliografiile-
Iorga se remarcan prin notitele asupra cuprinsului cArtilor, dar
nu aveau un plan bine stabilit dupA care sA fie orAnduite recen-
ziile, ele fiind puse la in.tAmplare.
Revista istoricA romAxt5. îi propun.e, dela aparitia sa din 1931,
sä cuprindA in prima parte studii de istorie, iar in a doua parte
o bibliografie metodicA ImbrAlisAnd istoria general:A. Profesorul
secundar i omul de stiin.tA au datoria sa fie mereu In curent cu
progresul disciplinci istorice, totusi o informatie completà asupra
tuturor problemelor de istorie este azi foarte anevoioasit Scum-
petea cArtilor i n.umArul lor prea mare stau ca piedici principale
In calea putin4elor de orientare profesionalà. ConducAtorii « Re-
vistei istorice romAne » doresc sA inlAture aceste inconveniente
prin publicarea unor informatii scurte si precise, care sA fie un.
Indreptar bibliografic In progresele tiinei moderne. Bibliografia
e fAcutà prin colaborarea mai multor specialisti. Prima calitate,
spun initiatorii, a unei informatii de acest fel este sä.* fie regulath
nu IntAmplAtoare. De aceea, bibliografia va avea rubrici ordonate

l) Anul I. Nr. 1, lanuarie 1914.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAF IEI, 1020 141

pe materii, in care se vor semnala in chip metodic cdrtile si arti-

colele de revistä mai insemnate privitoare la istoria noasträ.
Inceputul « Revistei istorice române » e de toatä lauda. Biblio-
grafia e foarte bogatä, metodic orän.duità, datele exacte, rezuma-
tele acute de specialisti, aducând critice. Ven.ità ca o
continuare a « Revistei istorice » i « Buletinului Institutului »,
bibliografia din «Revista istoria romanä » are puncte de supe-
rioritate, dar si unele scAderi fatä de predecesoarea sa. Nu stricA
mai multä obiectivitate in aprecierile critice, in special in pärerile
criticilor tineri ce Inca 1111 s'au format stiintific. E ne'voie de des-
poierea mai multor reviste de provincie si a ziarelor care, de multe
ori, au i informatii sau articole istorice. Ar trebui sä se dea o
mai mare desvoltare notitelor bibliografice, pentru ca sá ne däm
mai bine si mai usor seama despre cuprinsul i valoarea operelor
remarcate. Spiritul critic al saVan.tilor care intocmeau bibliogra-
fiile revistelor lui N. Iorga imbinat cu metoda occidentalä a biblio-
grafiei din «Revista istoria romând » a d-lui C. C. Giurescu, ar
da cel mai bun exemplu de bibliografie idealà, pe care inch' nu
o avem in niciun domeniu al culturii romän.esti.

Pe läng6 lucrärile bibliografice enumärate mai sus, toate revi-

stele de specialitate, in deosebi acelea conduse de profesori uni-
versitari, au rubrici cu bibliografii curente. « Revista clasicd »
tipareste prin. d-1 N. Herescu Bibliografia clasica in Roma-
nia9, incepand cu 1931. Autorul doreste sà cuprindà tot ce apare
In specialitatea sa, dar nu a atins acest desiderat, fiindc6 apelul
s'äu indreptat spre specialitii clasici nu a fost ascultat. Mate-
rialul still's din 20.30 re'viste este clasat in: I. Studii i articole ;
II. Traducen; III. Recenzii despre cärti sträine.
D-1 Alexandru Marcu publicä Bibliografia culturii
italiene in Romania in « Studii italiene ». Materialul foarte bogat
este redat exact si orânduit in urmätoarele capitole: I. Invätä-
mant ; II. CArti. ; III. Traducen i din limba italianä.; IV. Con-
ferinte ; V. Concerte ; VI. Teatru i sezätori.
Conducätorii revistei «Biserica ortodoxa romana» se ocupà
din 1934 cu entuziasm i pricepere de Bibliografia curenta a dome-

' Vezi Revista clasied », 1929, V. Tom. I, p. 181-182.

www.dacoromanica.ro
 142 BA1IIIU TimoDoitESCu

niului teologic. Este o bibliografie criticA §i analitica intocmita

de cei mai de seama. specialisti ai acestei materii. Capitolele biblio-
grafiei sunt: Opere cu caracter general, Teologia biblica, Teologic
sistematica, Teologie practica, Teologie istoricA, Istoria religiu-
nilor. Rezumatele si notele entice ce insotesc fiecare articol sau
carte sunt de o reala valoare in aceasta bibliografie, uneorl cu-
prinzand mai multe pagini. De altfel insemnatatea ei stA tocmai
In aceste notite entice.
«Revista geograficei romand »1) publica' bibliografia geogra-
fica a anului 1.936 intocmita de D. A. Vasilesc u. Se tree
numai cartile, In numar de 248, orânduite dupä. cuprins. Lucraren
d-lui Vasilescu se remarch prin precizia notitelor bibliografice, prin
plan.ul bine alcatuit, dar pacatuieste prin lipsa de unitate in alca-
tuirea fiselor.
Pentru donzenitil economic avem cloud remarcabile bibliografii
curen.te. Inca din 1908, Al-Sadi Ionescu a redactat
Bibliografia economica romeinet («Bibliographie économique rou-
maine »), repertoriu bibliografic al lucrdrilor relative la §tiint,ele
sociale economice, agricole i industriale 2). Scopul bibliogafiei
este de a reda tot ce se publica in romaneste cu privire la acest
domeniu. Materialul este orânduit dupa
zecimale. Aceasta bibliografie se apropie de perfectiune. Doua
sunt defectele:
Lipsa notitelor explicative asupra continutului. Daca s'ar
da rezumate In legatura cu fiecare carte si articol bibliografiat,
lucrarea de 1'46 ar fi mai putin arida i cercetatorul nu Ar pierde
timpul citind i materialul ce prezintà o importanta
relativa.
Periodicele despuiate sunt putin numeroase. Pe cand cAr-
tile bibliografiate in intregime, articolele sunt alese numai
din cateva reviste de specialitate.

1938, Vol. I, Fascicola III, p. 258-273.

1-1

2) P.In5. la 1915 a fost publicatà de Directia statisticei din Ministerut

Agriculturii, iar dela 1921 si pân5. astAzi de Institutul economic rorminesc.
NMI la Mai 1926 a fost redactat de Al. SadiIonesc u, apoi de Victor
N. T à r a n u, 'Ana In ..A.prilie 1927, când i se adaug5 ca redactor si I o n
Gane; din 1927 la finele anului sunt redactori IonGane si N. C. Is t rat
lar din 1928, fase. 11-12 rilmäne pa'n5 asttizi numai

www.dacoromanica.ro
 PER IOADA DE POPULAR IZA RE A BIM IOGRAFIEL 1920 143.

Din 1935, conducatorii Bibliotecii Academiei Comerciale tipli-

resc Buletinul Bibliotecii. Prin d-ra Tudur i, revista se in-
dreapta spre preocupari biblioteconomice, iar prin T h. L u d u,
spre bibliografia economica.
Bibliografiile din « Buletinul I3ibliotecii » sunt bogate In ma-
terial, exacte i metodic Intocmite. Principiile clasificarii zecimale
sunt aplicate cu strictei i pricepere In mai toate studiile biblio-
aoT fice din aceasta revistA. Meat c. intre colaboratori nu s'a
ajuns la o intelegere In alciituirea fisei cArtilor. Se intâmplA
aflam pe aceeasi paginll de revistA mai multe metode de intoc-
mire a fiselor. Nu ar striea apoi ca materialul bibliografiat si fie
strâns din mai multe periodice ,in special din ziare, care lipsese
aproape cu desrivarsire.
In cadrul bibliografiilor curente se in.cadreaza i revistele biblio-
grafice. Din plicate, ele nu sunt numeroase iar aparitia lor e nere-
gulata si de scurtli duratA. Dupa rAzboiu, cel mai bun periodic
bibliografic a fost Buletinul C artii1), scos de Centrala
sicondusde d-nii Emanoil Bucuta i Perpessicius.
Orientarile revistei veneau din bibliologia germana prin. d-1 Bucuta.
Cuprindea bibliografie curenta, respectând toate regulele biblio-
grafice, apoi studii bibliologice si recenzii despre operele
Toate celelalte reviste au o insemnatate relativa. Revista
Bibliograf ia, publicatie lunara, pentru comertul de librarie, sub
directia unui comitet de specialitate, a aparut dela 1 Iulie 192(
Ora la 1921. Ce intereseaza in aceastA revista este bibliografia
pe anii 1916-1920, cum si unele articole de specialitate datorita
d-lor Pamfil Seicaru, Barbu Llizareanu si N.I. Rusu.
Gazeta C rtilor 2) e condusa de d-1 D. Munte an u- R â m-
n i e, fiind utilA prin informatiile bibliografice raslete In legä-
trail cu toate problemele bibliologice.
Exlibris 3) este revista minoritatilor din Ardeal, având pen-
ru noi o insemnatate relativA.
l) Ap5rea de 2 ori pe lunii. Red. si adm. Bucuresti, Calea Victoriei 81_
Tip. « Cultura Nationala >, An. I, Nr.1, 1 Ianuarie, 1923, ultimul numilr An.
II, Nr. 23-24, 12 Decemvrie 1924, 26,5 X 20,5.
Supliment bibliografic al revistei « Romania Viitoare Red. si adm..
Ploesti, str. Justitiei Nr. 11. An. I, Nr. 1, 15 Februalie 1921.
3) Cluj, 1925-1931.

www.dacoromanica.ro
 144 BARBU TI-tEODORESCU

Cartea, Le livre, Das Buch. Documentare intelectuala, litera-

turä bibliografica 1), a inceput cu un plan vast i pretentios
alcatuit de S. Gr o sman n, dar nu a realizat nimic si mai
ales nu a avut un caracter §tiintific.
Buletinul bibliografic al publicatillor apdrute prin ingrifirea
direcfiunii statisticei agricole ci a publicatiilor are un caracter
trecator §i ne§tiintific 2).
Un loe de seama este ocupat de revistele bibliografice inchi-
Rate §tiintele aplicate.
In 1931, congresul Asociatiei inginerilor diplomati ai
Politecnice din Bucure§ti au hotarlt publicarea unei bibliografii
tehnice romane§ti, alcatuita dupa principiile clasificàrii zecimale 3).
Mai tarziu, diferite asociatii au 1n.ceput tiparirea un.or reviste
de specialitate, in care bibliografia ocupa un loe de frunte:
Buletinul bibliografic, publicat de Institutul National Roman
pen.tru studiul amenajarii §i folosirii izvoarelor de energie, Bucu_
re§ti, 1936, 'vol. I, fasc. I. Bibliografia energiei lìidraulice. Notitel,
bibliografice sunt alcatuite de d-nii ing. Dorin Pavel §i
Vlad Radulescu.
Buletinul bibliografic C. F.R., publicat de Directiunea de
Studii, Bucure§ti, 1938, vol. I, Nr. 1. §i redactat de d-1 Mg. D.
Dragulanescu.
Buletinul A.G.I.R., BucurWi, 1.936, cuprinde bibliografii al-
cdtuite de d-1 ing. O. Padurar u.
Revista C.F. R., incepan.d cu 1935 §i Biroul nzodern din 1937
au de asemenea bibliografii curente de specialitate.
Bibliografiile acestea se caracterizeaza prin hitelegerea desà-
var§ita a aplicarii clasificarii zecimale 4) i prin exactitatea exem-
plara a datelor bibliografice 5).

Bucuee0i, 1 Martie I Septmvrie 1926.

Bucure§ti, 1923.
l'ânä In prezent s'au strdns peste 15000 de fi§e.
Adepti convin§i ai acestei clasificdri ,inginerii condueätori ai publi-
catiilor bibliografice citate mai sus, au publieat urmdtoaiele studii in le-
gdturd cu clasificarea zecimaltl:
DraguIdnescu (Ing. D.). ClasIficarea zecenzald universald. Editie
abreviatd romând, ingrijitd de.. [Buetne§ti, 1938], 2'x17, 188 p. (Asocia-
tia inginerilor diplomati ai co1ii Politehniee Regele Carol II o; Colectia

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE l'OP LILA It IZARE A BIBLIOGIIAFIM. 1920 143

Alte revi'ste fhri inseinnlítate mai sunt:

Buletinul Asociatiei Editorilor Roman,i, AA. I, nr. 1, 1 Sep-
tem. vrie, Bucuresti, 1933.
Buletinul asociatiei librarilor din Ro/neinia, 1V, nr. 1,
Alai 1936, Bucuresti.
Cataloagele de libi.rii i tipografii sunt si ele färii. valoare.
Datele bibliografice sunt inexacte i citate la intamplare. Dar,
chiar asa slabe cum sunt, ele pot fi utile prin informatiile ce
cuprind asupra activil4ii anumitor edituri. Din pricate, foarte
putine sunt pAstrate in biblioteci, de aceea strangerea lor e
foarte greoaie. Citrn Meya din ele:
Cataloga/ de literatura', pedagogie, Cartea Româneascá,
Bucuresti, apare cam in fiecare an in o alta' editie. In rapOrt Cu
altele, sunt metodice i bogate in opere bibliografiate.
Catalogul ceirtilor din editura ci depozitul Librariei Diecezane,
Arad, 1936, 144 p., cu suplimente anual; unul in « Biserica
scoala », 1936, Nr. 56, p. 1-8.
Catalogul publicatiunilor Acadelniei Ronoine, 1867-1923.1. Cro-
nologic; II. Alfabetic [Bucuresti, 1924], 22,5 x 15,5, 69 p., este
singurul indrumar in publicatiile acestei institutii. O nouil editie
in 1937, 23 x 15,5, 214 p.
Libraria editoare Pavel Surti. Catalogul càrtilor de: istorie,
numismatick fi1oIogie, folclor, geograf,e, econ.om e, aihcologie,
plasticil etc. Bucuresti, 1931. 2') x 13, 64 p., un altul
din 1935, 24 X 15. 32 p.
Libreiria universitarei loan COrdbus, Catalogul cArtilor vechi
noui: istorie, numismaticii, filologie, folklore, istorie-literara,
Asociatiei Inginerilor diplomati 1. P. B. Nr. 1 ; in seria publicatiunilor
Inst. Intern. de Documentatie, Nr. 176).
Lazarescu (G. I.), Clasificapa zecimalei in documentatie. Primul con-
gi es al Asociatiei Inginerilm diplomati ai scolii Politehnice, 4932, p. 415-420.
V la ti s a n (Ing. Ovi di u), Clasificarea zecimalti. Numerele interesand
calea ferata. Revista C. F. R. », 1935, p. 129-142. 1936. p. 23-29.
Cusu t a (Ing. II o r i a), Norme de baz4. Normalizarea in Industria
Mecanica si Agricultura, 1936. p. 3-15,
Ludu (T heo do r), Pentru clasificarea zecimalà. Biroul mod('rn 1937,
Nr. 1, p. 16-17.
6) Vezi: Lupu (I o n), Problema cataloagelor pentru bibliotecile noastre
,. tiinfifice.Convorbiri Melare », 1938. p. 400-415.
10

www.dacoromanica.ro
 146 1t,k1(131 THE)DORESCI

geografie, arheologie etc. Bucuresti, 1935, 23 x 16 87 p., cu o

edille din 1939. 23X16 1f. + 400 p., este de o reala insemna-
tate prin faptul c. sunt stranse in el mii de &arid vechi, relative
la istorie i literatura, servind si ca un bun indreptar bibliografic.
Patriarhia romana, Consiliul central bisericesc. Tipografia car-
tilor bisericesti. Catalogul festiv al editurii. [Redactat de Miron
Surul. Bucuresti, 1937, 27,5 x 19,5, 15 foi.
Scrisul crestin. Buletin Biblio-critic. Redactori Pr. Paraschiv
Angelescu i Miron Sum. An. I, nr. 1, Ianuarie 1937, 24 x 16,5.
Uniunea Fundatiilor culturale regale. Centrala editurilor. Cata-
logul artilor apeirute In Editura Fundatiei pentru Literatura
Arta` « Regele Carol II », Fundatia Culturala Regala « Principele
Carol» Secretariatul General, Bucuresti, 18 X13, 16 p. se reti-
päreste cat se poate de des fara a se indica data.
Buletinul Cartii romanestil) este singura revista bibliografica
tiparita de vreo editura. Dupa cum arata i titlul periodicului,
el este buletinul lunar al editurii « Cartea Romaneasca.». Scopul
aparitiei Buletinului este de a aduce la cunostinta publica operele
tiparite in romaneste din tot cuprinsul tarii si care se afla spre
vanzare in libräria acestei edituri. Primul numar a aparut in
1.927 sub forma de ziar, iar din Ianuarie 1929, e tiparit in brosuri
de formatul 40, o brosura avand 20 pagini. Notalia bibliograficit
cuprinde: autor, titlul, paginatie, format in centimetri, editura,
locul, anul i pretul. Cartile sunt oranduite dupa continut, iar
titlul materiilor e dat in ordinea alfabetica. In medie, BuletinuI
romanesti publica anual cam 2000 de carti i cateva sute de
periodice. De sigur crt aceste cifre nu cuprind totalul tiparfturilor.
care sunt de patru sau cinci ori pe atata, totusi buletinul e de un
real serv'ciu, tinand mama ca nu axon un altul mai bun care sa-I

2. BIBLIOGRAFIILE INDIVIDUALE.
Am putea spune cä. sunt la « moda ». Mai ch. nu se allá bi-
bliograf roman care sa nu fi intocmit atari lucrAn. In acelasi
timp sunt si cele de mai mare folos, in special in domeniul litera-
1 Apare lunar. An. I. nr. 1 IanuarieFebruarie 1929. In legAtura Cu
cataloagele de edituril vezi: Ionnitiu (N iculae T h.), Istoria editurii
rontânesti. riucure§ti, 1943. 24 x18, 256 p.

www.dacoromanica.ro
 PEDIOADA. POPULARIZADE IDB1,1061.1 F ILI, 1920 147

turii. Dar bibliografiile individuale sunt cerute uneori si de im-

prejurilri. Omul de stiintg, când e numit profesor universitar, e-
obligat s6-si alcsatuiasca lista publicatiilor sale. Insti, aceste bi-
bliografii nu au o valoare Elevii sau admiratorii unor
savan-ti, Cand îi särb6toresc maestrii, le dedicd volume-
omagiale, in fruntea cArora se and bibliografia scrierilor s'Ar-
b6toritului. and un càrturar este ales membru al Academiei
Române, colegul care 11 propune, Ii expune, intr'un raport, ac-
tivitatea stiintifich". lath' unele din cauzele care provoac6 alcA-
tuirea bibliografiilor individuale. S'ar crede cii aceste bibliogra-
fii, in urma atator experiente, exceleaz6 prin reale calitali.
rice. Cercetând cu deamänuntul bibliografiile individuale, cons-
tatán, cii mai toate sunt lucr6ri mediocre, fiindcA autorii lor nu_
au o pregritire specialà aleg un model demn de urmat_
Din numArul cel mare de bibliografii individuale, aleg numai
caeva, prin cercetarea c6rora se pot ar6ta conditiile pe ewe-
ar trebui siS. le indeplineasc6 o atare oper6 bibliografic6. Restul,,
pitc6tuind prin aceleasi greseli de metod6, le voiu trece intr'cb
grupA aparte, färii a mai stilrui asupra Ion 2).
Bibliografiile individuale ocupil un loe de seanià si in acti-
vitatea d-lui Ioachim Criciu n. In calitatea sa de con -
ferentiar de bibliologie la Facultatea de Litere din Cluj, predich
elevilor sii necesitatea acestor lucriini. Dansul, Cat si studentii

latá cateva: C ons t a n Li n es cu (N. A.) Activitate si lucrári. BUCIt-

re.Tti, 1941. 23 X15.5 24 p. Col n â eanu (N. D.), Titluri si lucrari. Bu-
curesti 1936, 23x16 12 p.; Gabrea (I osif I.), Senznificatia unui
ntoriu de studii, titluri si activitate. Campulung, 1943. 21 x14,5. 48 p. I o r-
d a n (A lexandr u) Memoriu de titluri Si lucrciri. Ducuresti, 1943, 23x16.
29 p. Niculescu (Dr. Miro 11), Memoriu de titluri si lucrúri. Cernaut:,
1932, 23x15 12.p.; Petrovici (Emil), Memoriu de titluri si lucreiri
Cluj, 1925, 8 p. ; Popesc u-S pineni (I.) Titluri si lucrár. Bucuresti,
1931 25.5x16, 16 p.Simonescu (Dan), Memoriu de tilluri si lucrtiri
Bucuresti, 1942 20.5 X14.5, 16 p. Siadhei (I.). Menzoriu de titluri sr
lucriiri, Iasi. 1934, 20 p.
Bibliografii individuale cuprind si enciclopediile si dictionaiele, ea:
Enciclopedia « Minerva s, Cluj, 1927, 23x15, 973 p.; Candrea (I. A.) si
G h. Adam ese u, Dictionarul enciclopedic dustrat, « Cartea Româneasca
Bucuresti, 1921, 245 x17. XXIV + 1949 p. Pr e descu (L ucia n) En-
ciclopedia Cugetarea, Bucureti, 1940, 26.5 X20.5, 960 p.
10.

www.dacoromanica.ro
 148 13 WM" THEODOBESCU

sai, au publicat Ora acum un mimar insemnat de bibliografii

individuale. Firadca activitatea sa tinde sa fie recunoscuta ca cea
mai buna, purtand cbiar sigiliul prestigiului universitar, e firesc
sà starnim mai malt asupra 'valorii sale siiintifice.
Bio-bibliografiile d-lui Crrciun cuprind dour. parti: date bio-
grafice i 1nsharea operei scriitoittlui studiat. Planul adoptat co-
boarai direct din .A.1. Sadi Ionescu. D-1 CI ticiun a fost functional.
la Biblioteca Acadcmiei Romane, uncle a avut ca indiumrtor
-pe Ion Bianu i Sadi Ionescu: « Et ego in Arcadia », spline d-1
Craciun, fost-am i eu ucenic al lui Ion Bianu i adaug cu mandrie,
al lui Al. Sadi Ionescu. M'am imparttisit i eu din izvolul curio-
stintelor lor bibliotecare i bibliografice »1). Sadi Ion.escu a alert-
tuit planul bibliografiei istoriei Românilor, pe care a lucrat-o d-1
Craciun. Tot Sadi 'menu i-a dat primele notiuni bibliografice.
Era firesc deer ca acesta sA exercite o puternicil influenta asupra
d-lui Craciun.. Dar, Sadi Ionescu a publicat i Tovar4i, de munca
disp`aruti. Note biografice i bibliografice, un.de se dau date despre
-vieata fostilor bibliotecari ai Academiei, cam i bibliografia scrie-
-rilor lor. Oranduirea cronologica a operei i intocmirea fisei dupil
criteriile internation.ale, stau la baza conceptiiilor bibliogiafice ale
lui Al. Sadi Ionescu i acelasi proceden 11 adopta i d-1 Craciun.
Este logic sr. ne intrebtim, metoda sa e bunil i poate fi gene-
ralizati In cadrul Universitatii ? Pentru a raspunde, e nevoie sil
clarificam folosinta bibliografiilor individuale.
In genere, cultura se des'voltil prin aportul stiintific al dife-
Titilor carturari, oameni de stiintä, literati, cercetatori, ganditori.
De aceea, in.ainte de a lanntri curcntele i ideile unei epoci, trebue
cunoastem opera si vieata oamenilor creatori din acel timp,
adica sa. intocmim monografii. Asa dar, monografia e prima nece-
sitate a timpului nostru, iar menirea bibliografului roman. sta
-strangerea completa' i oranduirea metodicil a scrisului autorului
propus. Inteo mon.ografie se cerceteaza opera unui scriitor si
--pentru aceasta e neaprrata nevoie sA tim ce au scris si altii despre
fleet scriitor. Asa cil, o bibliografie in.dividuala va cuprinde, de o
-parte, ce a scris un scriitor, de alta, ce s'a scris despre acelscriitor.
-Sadi lonescu a publicat bibliografii ce nu contineau i «referin-

www.dacoromanica.ro
 PERM/Mk DE POPULARIZARE A B1 BLIOGRAFIEI, 1920 149

iele » despre scriitori, tot astfel a procedat si d-1 Ioachim Cr5ciun.

Lipsa referintelor dintr'o bibliografie individualä este o mare gre--
said. Bibliograful reprezintä putinta pe care adcväratul cercet5tor-
o are de a-si econ.omisi timpul. Bibliograful e strang6tor de ma-
terial sti.ntific. Menirea lui stä in ajutorul pe care-1 d5. cercetti-
torului. Prin metoda folositä de d-1 Cräciun, dânsul Ii ajutä numai
In parte. Dacil cineva ar don i fac5. 1111 studiu despre Bogdan-
spre pildà, va afla la d-1 Ciàciun numai ce a scris DuicA,
nu si ce au scris altii despre acesta. De aceea, cercetätorul va folosi
mai intAi pe GIL Adamescu, care art In Bibliografia sa ce a scris.
si ce s'a scris despre Duic6 si numai dupä aceea va controla prima
parte cu bibliografia d-lui Cräciun.
Spre a fi uti1ü o bibliografie in.dividualà, trebue sà cuprin.dä:
toatä opera scriitorului, càri i articole;
tot ce s'a scris despre acest scriitor;
lAmuriri asupra cuprinsului materialului strâns, dacä se
poate, aceste lamuriri vor fi entice;
tot materialul va fi clasat nu cronologic, ci ideologic, adicd
In grupe sistematice dupà ideea ce stä la baza acestor studii ;
fisa càrilor i articolelor sä fie intoemità dupä sisteme
intern.al ionale.
Un conferentiar de Bibliologie trebue sä aleätmased .biblio-
grafii dupd acest sistem, fiindcti e cel mai bun si fiinda. are In_
jurul säu un numtir insemnat de studenti, care-1 pot ajuta in stran-
gerea materialului...Dar d-1 CrAciun promoveazä in opera sa numai
ultimul principiu, adicä intocmirea metodicd a fiselor. De sigur
cà ceea ce lace dAnsul este un fapt de seamil, dar e cel din urmil
ca insenmätate intr'o bibliografie.
Spre a putea judeca pe d-1 CrAciun In adevärata sa valoare..
sii luä'm douà din bio-bibliografiile sale si sä le cercetäm cu dea-
iniinuntul. Doi bibliologi romdni, Ion Bianu 1856-1935 si AL
Sadi Ionescu 1873-1926. Deux.bibliologues roumains, Jean Bianu,
1856-1935 et Al. Sadi-Ionesco, 1873-1926, texte rountain et Iran-
çais. Cluj, 1937, 24 >< 17. 49 p. (« Biblioteca bibliologic5. nr. 9).
Aceastä lucrare desi poartä un singur autor, este opera a doi
cercetätori, a d-lor Ion Lupu i I. Craciun. In 1927, când e fost
särbätorit Bianu, d-1 Lupu a strAns 270 de carti i articole ale
acestui cArturar si le-a tipärit in fruntea volumului omagial_

www.dacoromanica.ro
 150 D FILT THEODORESCU

Dupä o scurgere de zece ani, d-1 Craciun publica o noud. biblio-

grafie a operei lui Bianu, alcdtuita din ce a adunat d-lLupu, la
care d-sa adauga 35 de opere aparute 1ntre 1927-1934. Inteo
notitd, d-1 Craciun specified: « Bibliografia operelor lui Ion Bianu
a fost publicatd de d-1 I. Lupu in Omagiu lui I. Bianu, cit. p.
3-18, ajungänd pana la 1927. In bibliografia ce urmeaza, am
completat lucrarea d-lui I. Lupu 'Ana la 1935, anul mortii lui
Bianu, prezentänd tot materialul dui»). o metodologie proprie
acestei « Bibliotbeca Bibliologica ». « Metoda » de care se lace
caz, se refera la alcatuirea fi§ei §i la sistematizarea cronologica
a operei. F4a d-lui Crdciun nu este cu nimic superioard aceleia
intocmita de d-1 Lupu, din contra, acesta da mai multe date
bibliografice decat celiíjait. Jata un caz, luat chiar dela Inceputul
lucrarii d-lui Craciun:
Viét'a §i activitatea lui Maniu Samuilu Miculu alias Clain
'de Sadu. Bucure0i, Academia Romana, 1876, in 8°, 35 p. (Extrassu
d'in Anal. Acad. Rom., 1876. Ser. I, Tom. IX, p. 79-109), iar
la d-1 Lupu:
Viéti'a §i activitatea lui Maniu Sammlu Miculu alias Clain.
de Sadu,Estrassu d'in Analele societatei Academice române,
Bucuresci, (Tip. Laboratorilor Romani), 1876. 24 x 17, 35 pag.
in An,ale. Sessiunea an,. 1876. Seria I. Tom. IX, pag. 79-109].
In prima fi§a a d-lui CrAciun, lipsesc unele date bibliografice, ca
tipngrafia §i nu se respecta ortografia autorului. Fi§a d-lui Lupu
conforma regulelor bibliografice dela Bruxelles. Planul d-lui
Craciun e cel cronologic, adicá cel mai simplu §i care n.0 mai e
folosit in bibliografiile moderne. Planul d-lui Lupu este cel ideo-
logic, care corespunde cerintelor actuale ale bibliografiei. Un
bibliograf comtiincios era obligat sA controleze opera Inainta§ului
sail. In acest caz, d-1 Craciun constata ea bibliografia d-lui Lupu
corectd, dar nu e completa. Lipsurile cuprind articole din peno-
dice 0, mai ales, din Desbaterile Academiei Române. Cea mai de
seamà parte din. activitatea bibliologica a lui Ion Bianu se aflil
in, Desbaterile Academiei §i tocmai de aici lipsesc peste 150 de
comunicari §i discutii. and d-1 Lupu a in.tocmit bibliografia lui
13ianu, a fost obliga t s'o alcatuiasca in pripa, fiindcd i-a fost ce-
ruta in ultimul moment spre a fi push.' In. fruntea volumului omagial.
De aceea, lipsurile la d-1 Lupu sunt scuzabile. Dar, d-lui Craciun.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A DIBLIOGRAFIEI, 1920 161

necerindu-i-se de nimeni Akio bibliografie, era cazul säi publice

o lucrare metodia §i completd, fiindcà avea timp suficient, avea
ajutoarele trebuitoare dintre studentii säi, avea o ucenicie mai
Indelungatà cleat a d-lui Lupu In.tre ale bibliografiei. Se poate
obiecta Insà cà lipsurile remarcate DU au valoare stiintificA, de
aceea au fost Inläturate intentionat. Spre a nu se crede aceasta,
transcrim titlurile catorva articole:
Moartea lui Miron Costin. «Familia », 1883, p. 477-479,
490-492.
Schinzbeiri în inveteimeintul filologiei ronzanice. «Columna lui
Traian », 1883, p. 94-95.
La culture intellectuelle et la littérature rountaines au XI X-ème
siècle. «La Liberté », 1892. Nr. 6-1.0, 22.
Amintiri din Blaj de acum 38 de ani. «Familia », 1904, p.
248-249.
Pacea dela Bucureqti. «Solia satelor », 1913. Nr. 33, p.
2-3.
Biserica rondineascei dela Vcirfet. «FlacA ra », 1.913, p. 246.
Inceputurile Academiei Romeine. « Ilustratia », 1921, Nr. 8, p.
2-3; 1922. Nr. 9, p. 2.
La moartea lui Vasile Pelrvan. «Floarea soarelui », 1927, p.
181.-182.
Convorbirile literare ci Ardealul. «Convorbiri literare », 1927,
!lunar jubilar, p. 31-33.
Legeiturile culturale ca Italia. «Cele trei Crisuri », 1929, p. 41-42.
Tat:A si alte lipsuri din « Desbaterile Academiei », din care iau
Ja intamplare volumul 1916-1919, iar de aici citez comunicArile
mai insemnate, InläturAnd pe cele märun.te:
La moartea lui Alexandru M. Zagorit, p. 52.
La moartea lui T. Maiorescu, p. 82.
Pro punere pentru reorganizarea §.coalelor Academiei, p. 118-119.
Raport asupra scrierilor d-lui Ciobanu, p. 129-130.
Raport asupra lucreirilor filologice ale d-lui Ovid Densusianu
p. 149-150.
Propunerea de intervenirea Acadenziei pentru recunoa.sterea drep-
turilor noastre asupra Banatului, p. 303-304.
Chestiunea localului Bibliotecii Acadenziei, p. 321-324.
Expunerea asupra d-lui C. Sandu- Aldea, p. 341-342.

www.dacoromanica.ro
 152 13 It 13U THILODOIlESCU

Expunerea ()supra d-lui .1/crin Sin? ionescu-Rdmni-

ceanu, p. 342--343.
Expunere asupra acticitäii d-lui Carol Drouhet, p. 343-344_
In. concluzie, contributia personalA a d-lui CrAchill la biblio-
grafia operei lui I. Bianu este foarte rcdusä, aceastA operA hind
nourt pärti din zece a d-lui I. Lupu. Lipsurile sunt enorme, cam.
200 de lucrAri la cele 300 necunoscute. E de regretat Ca' d-1
ciun adoptä planuri simple si invechite in lucrArile sale, dupil cum
constituie o lacun.à de seaind i lipsa scrierilor despre Ion Bianu_
Bibliografia operelor lui Gheorghe Bogdan-Duicii 1883-1934
de I. Breazu si I. CrAciun. In Memoria lui G. Bogdan-
Duica, Cluj, 1935, p. 37-80, apruutil si in extras.
Iii introducerea lucrilrii se Irtmureste cii. d-1 I. Breazu a
tuit bibliografia pAnil la 1919 inclusi'v, iar ceradalt restul, cum 0
faptul &A au scäpat « putine articole i n.otite », deci opera e aproape
completä, lipsind n.umai articolele politice, care nu aveau «un
irtteres istoric sau stiintific ». Din nou s'a adoptat planul crono-
logic, pe care 11 socotim invechit i nestiintific. Regretàrn lipsa
referintelor cum si a articolelor politice, fiindcA numai astfel pu-
team cunoaste total figura lui Bogdan DuicA. Dar ceea ce scade
Cu desävArsire valoarea acestei bibliografii este nectmoasterea
unui prea mare numAr de articole, dei autorii afirman cii biblio-
grafia e aproape completA. Mai mult de 300 de articole au fost
omise, fiindeä bibliografia nu a fost lucratA eu inetodA i scru-
pulozitate, ceca ce este de neiertat unui om de stiintA. Reviste ca:
«Educatia », « Scoala normalà », « Cronica », « Cultura RomAnilor
« Le Courier du Danube », etc., nu au fost cercetate, desi Bogdan-
Duicä a colaborat la ele. Autorii au Intocmit însà bibliografia la
Cluj si se scuzä di acolo lipsesc multe din revistele romilnesti.
Sunt reviste ca: « Cele trei Crisuri », «Luceafärul », « Chemarea
Banatului », « Revista Ordstiei », « Tribuna », 4 Societatea de
mAine », care apar in Ardeal, deci de neincbipuit ca ele shi nu
fie cunoscute de d-1 CrAciun, bibliograf oficial al TranEilvaniei.
Aceste lacune nu pot fi scuzabile nici prin pärerea cA ele sunt
lipsite de 'valoare cAteva din omisiuni spre a lie
face o idee despre valoarea lor:
Despre Tiganiada lui Budai-Deleanu, Panca J. Inn;uririle
germane. « Studiu literar », Bucuresti, 1902, 24.5 x 15.5, 42 p.

www.dacoromanica.ro
 PERIOAD POPUL k 11 1Z. RE A BAI'IEI. 1920 153

Grigore Maior, «Revista Orästiei », 1896, Nr. 15.

Progrumul dela 1849. «Revibta Ortistiei », 1896, Nr. 17.
Literatura Ovreeascd in timba t'ondina. «Cultura Românilor »,
1915, p. 223--227.
Cu George l'oflme. o Luceefilrol », 1919, p. 93-95.
Poetii de azi, cu pïileiul « Antologiei poetilor de a,i». s Ccle
trei Crisuri », 1926, p. 110-411.
Tipograful Popa Petre. «Grafica Ron-,And », 1930, Nr. 88,
p. 17-18.
Libertatile .ycolare. «coala i viala », 1932). 26-29.
Un democrat pedagog. «coala i Vial,a », 1932, p. 74-80.
Un abecedar din 1850. « coala i Viala », 1932, p. 226.
Un liceu universal. «Saiul i coala », 1934, p. 273-276,
305-309 1).

In cadrul bibliografiilor individuale se incadreazii i studiile

intreprinse asupra scrisului lui N. Iorga. Intdiul bibliograf al
operei sale este bucovineanul G h. Tof a n2). To.dicatii biblio-
grafice &ira insd si mai inainte de dânsul. Cu prilejul alegerei
lui Iorga ca membru corespondent al Academiei Romfine, K a-
linder u, la cuvântarea sa, documenteazd c alesul are o bo-
gatd activitate tiinl,ificà i citeazd o parte din opera acestuia 3).
A doua listà o publicd t efan Ordsean u4), care moare
inainte de a da o bibliografie completa', asa cum dorea.
Implinind 40 de ani, N. Iorga e stirbAtorit de prieteni prin
scris si serbilri. Dintre acesti infldcdrati admiratori, se desprinde
Gh. Tofan, minte clara, oni de actiune i luptdtor pentru
Latea nalionald si, pe baza propriei sale biblioteci, publia
bibliografie a lui Iorga. Lucrarea are sase capitole: scrieri fstorice,

Larunele acestei bibliografii au fost remarcate de T heodor esc u

(B a r b u), Muda bibliograf ice inutile. Cuvantul », 1938, 14 Aprilie i dupil
tieeea de Iordan (A 1.), ('ontributiuni la bibliogral la lui G. Bog,dan-Duicei.
« Convorbiri literare », 1938, p. 270-275. dând artieolele neeunoscute din
Ti ibuna », o Gazeta Bueovinei « Converbiri literare Societatea de
máine », Natiunea », in total 228 de lucran.
o Juni mea literal 5 », 1911, Nr. 7-9, p. 116-151.
o Desbateri », 1896-1897, p. 217-218.
« Calendarul Minerva », 1903, p. 82-88.

www.dacoromanica.ro
 nAnnu TuEunoanscu

istorie literarä, literaturil de daritorii, conferinte, discursuri, poli-

tice, literaturd i editäri de autori, prefete. In descrierea unei
ekti dä: titlul, locul si anul, cateodatä pagin.atia si formatul.
Este o bibliografie incompleta', dar de un real folos pentru
viitoare.
Tot in acelasi an 1911. apare in « Roniantil »1) o biblio-
grafie neseinnatil, continänd material destul 'de bogat, dar
de un plan metodic.
Mult timp, bibliegraful oficial, am putea spurie, al 'ni Jerga
a fost d-1 tefan Mete s, cunoscut prin irei opere biblio-
grafice apärute la diferiLe intervale.
Intäia lucrare dateaza din 1913 2), avand un plan aseingiarttor
eu al lui Tofan, aducand in plus o mi:Lit mai bogatà informatie
bibliograf.cd. Ca parte introduc tivä se dri viata i activitatea lui
N. lorga. Valoarea acestor note stil in faptul cà sunt primele, dar pà-
cáltuiesc prin afirmatii eronate i prin säracia informatiilor.Biblio-
grafia e fäcutä la intämplare. Materialul, cand e oränduit duprt con-
tinut, in capitole ca «istoria literarA », cänd dupii revistele in care
s'a tipkit. Fisa une i cärti e când completä, cu titlul, loe, an, pagi-
uatie si colectie, când redusri numai la titlul operei redat gresit.
In 1921 apare a dona lucrare, de data aceasta a'vem o biblio-
grafie descriptivä, dar privind numai activitatea istoricä a
lorga 3). Valoarea acesLei opere nu stä in informalia
ci in rezumatele fäcute studiilor bibliografiate.
Zece ani mai tärziu, cu prilejul särbätoririi celor 60 de ani ai
lui N. Jerga, se publicA ultima lucrare datoritri d-lui Metes 4).
Capitolele acestei bibliografii sunt: studii relative la istoria si
literatura Românilor; studii relative la istoria si literatura uni-
'versará ; studii despre artà, literaturri, critieä literarà, culturalri,
socialà si politia, deserieri de crilätorii.

1911, Nr. 122, p. 7-9.

Ce a scris Iorga. V iata i activitatea sa Bueuresli, 1913, 17 x 11,
LXXVIIXC + 155 [-159] p.
Activitatea istoricii, a lui Nicolae Iorga, Bucurqti. 1921. 23 x16, XXXII +
416 p.
Bibliografia operelor lui N. Irga. Viola si act iv l'a tea sa. « Inchinare
lui Nicolae Iorga cu prilejul Implinirii virstei de 60 de ani i. Cluj, 1931,
p. IXXXVIII.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEI, itio 155

In fond, luer6rile d-lui Metes nu au valoare stiintificà. Planul

e rudimentar, fisele sunt grace in date, greselile la transcrierea
titlurilor sunt n.umeroase, dar defectul capital stä. In numArul
extrem de redus al operelor bibliografiate. Bibliografia din 1.931
cuprinde la o mie càrti si articole, pe când totalul productiei lui
lorga era In acel an de 18500.
Tot intr'un volum omagial apare si lucrarea d-lui Victor
1 anculescu i). In prefata acestei bibliografii se afirmä cà
era nevoie g se prezinte o bibliografie a scrisului lui Iorga, de
aceea a publicat lucrarea de fatà. Cum d-1 Ianculescu nu avea
pregAtirea necesarà unui studiu bibliografic, cum nu cunostea
lucr6rile lui Iorga dar, având dorinta de a da o bibliografie de
ocazie, a recurs la procedeul elegant de a pune la o discreditantà
contributie ultima lucrare a d-lui Metes. Ambele lucràri au acelasi
plan, acelasi num6r redus de opere, capitolele poartà aceeasi denu-
mire reproducându-se cbiar si greselile de tipar. Numeste d-1 Metes
un capitol studii relative la istoria i literatura Romtinilor, asa 11
traduce si d-1 Ianculescu, Oeuvres concernant l'Histoire et la Litté-
rature roumaines. Nici nakar greselile de tipar sau sc6pArile d-lui
Metes n.0 sunt corectate. Citez câteva: Douà conceptii istorice
nu are 24 p., ci 33 p. ; articolul despre Napoleon apare In 1912,
nu in 1914-1915; Trei drame nu are280 p., ci 297 p. ; Fratello
pagano nu are 934 p., ci 134 p. In felul acesta se pot da sute de
eazuri. Multe pagini ale bibliografiei d-lui Ianculescu sunt tran-
scrise dupà d-1 Metes fàiä a se aduce nicio modif.care, dei era
necesar. Iat'Zi un caz:

St. Metes V. Ianculescu

Manolachi Dreighici In «Ar-
biva societàtii stiintifice si lite-
rare », I, Iasi, 1889-90, Nr
(3, p. 682-698.
Vasile Alexandri in « Re-
vista Nouà », III, Bucuresti,
Manolachi Drlighici, # Arhi'va
societAii stiintifice si literare »,
I, Iasi, 1889-1890, Nr. 6, p.
682-698.
Vasile Alexandri, <Revista
nouà », III, Bucuresti, 1890

l) Bibliographic des Travaus de M. Nicolas lorga. Paris, 1933, 25.5 x16.5,

LXXIX p. (Extras din i Mélanges offerts a M. Nicolas Iorga par ses amis
de Fiance et des Pays de langue fiancaiFe O.

www.dacoromanica.ro
 136 BAR BU 1'11101)011ESCU

1890, Nr. 6-8, p. 201-209, Nr. 6-8, p. 201-209, 242

242-249, 293-299.
Incerceiri de criticd
Veronica Judeil i Ion
Creanga in «Convorbiri lrte-
rare », XXIV, 13ucuresti, 1890
p. 56-69, 244-258.
Poetul D. A. Naunt in zia-
rul «Lupta », VIII, Bucuresti,
1891, Nr. 1315 1321,
1337.
Neculai Balcescu in « Rev.
noud », IV (1891), Nr. 6-7, p.
201-225.
249, 293-299.
Incerceiri de critica
Veronica Mide i Ion Creangd,
«Convorbiri literare », XXIV
Bucuresii, p. 56-69, 244-258.
Poetul D. A. 'Yawn, ziarul
« Lupta »,VIII, Bucurcsti, 1891,
1327, Nr. 1315, 1321, 1327, 1337.
Neculai Beilcescu, « Revista
Nola », IV (1891), Nr. 6-7, p.
201-225.

D-1 Ianculescu uita cà bibliografia sa aparea In frantuzeste,

deci toate adausele dim Metes trebuiau traduse, adicil: nr. = no.,
ziarul =journal.
Ultimul bibliograf al operei d-lui Raga este Barbu The o-
dorese u. Dupa ce a publicat unele fragmente bibliografice 3),
a tipilrit o .vastil bibliografie ce cuprinde intregulscris al lui Iorga.
In prefata volumului II 2) afirma: « In alcatuirea biblio-
grafiei de fata, am pornit dela convingerea ca o bibliografie, mai
ales individualti, trebuie sa cuprindil tot scrisul persoanei stu-
diate. Un bibliograf trebuie sa se abtie dela erice aprecien i critice
si sil insereze in studiul siiu totul càci, ceea ce ar parea pentru

Activtiatea lut N. liga pe anul 1928. « Floarea soarelui 1928, p. 8-14;

Din activitatea tzirtrif lea a d-lui profesor N. lorga in anul scolar 1929-1930.
Anuarul Universitatii din Bucuresti .1929-1930, p. 86-100; Nicolae
¡oiga. Vol. II, Bibliografia operelor i>. Bucuresti, 1931. 24x16, 5, VIII+
208 p. 1 pl. ContrtInt(ii la o bibliog., afie a Oltentei. Ce a scrts despre Olte-
prof. N. Irga. a Arhivele Olteniei s, 1934. p. 58-64; N. lorga ft
bisertca ronuineasca. a Biserica ortodoxa roinana P, 1934, p. 686-711. Btblio-
graphic des travaux de N. lorga en langues étrangères. ..kcadémie Roumaine.
Bulletin de la section historique, 1941 (Tone XXII 1) p. 13 55.
Bildtografia istoricá st literard, politicet, socutlei Ft econontiat a lui N,
lorga, 1890-1934. Vol. I, Buc., 1935. 23x15,5, XXIV + 381 p., vol. II.
Buc., 1937. VIII + 370 p. (institutul de istorie literara si folclor condus
D. Car a c os te a, Seria bibliografica, III).

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEI. 11120 157

sine de o relativa lnsemnatate, poate fi pentru un altul de o reala

valoare ».
Opera lui Iorga pan in 1934, adica 1003 volume, 12755
articole si 4963 recenzii 1), a fost clasata dupil continut In opt
mari capitole: istoria universala, istoria Romanilor, materii inru-
dite cu istoria , literatura propriu zisa, istoria literara, politica
interna, politica internationalä, recenzii. Aceastä aranjare in capi-
tole a fost dictata de material, iar bibliografia incepe cu preocu-
parea de capetenie a lui Iorga, adica istoria Fieeare
capitol la randul sau e impartrt In diverse grupe. In inte-
riorul fiecarui capitol sau grupa, nu s'a Wilt nicio distinctle intre
crirti i articole. Aranjarea interioara a grupelor e facutä In ordi-
nea cronologica a evenimentelor, In ordinea cronologica a aparitiei
eartilor i articolelor, sau alfabetica, avand in vedere usuriut,a
consultärii. Cele 5000 de recenzii suut stranse intr'un indice alfa-
betic. Logic ar fi fost ca fiecare recenzie sa fie trecuta la ma-
feria la care se referd. Daca la fiecare recenzie s'ar fi trecut:
autorul, opera, locul, anul si pagina, ar fi trebuit numai pentru
recenz i pe putin 500 pagini, pe cand prin indice sunt folosite
numai 42.
La transcrierea tittnrilor, s'a respectat ortografia autorului.
La fiecare carte s'a trecut si nuniarul sub care se afla inregistrata
In Biblioteca Academiei Romtme.
De sigur ca. cea mai blind bibliografie este cea analitica, deci
ar fi trebuit aleatuita o atare bibliografie. De altfel, ma-
terialul a fost stran.s pe fise, fiecare avand si un scurt rezumat al
operei. Astfel conceputa, bibliografia cuprindea zece volume a
400 pagini fiecai e. Neputand gasi mijloacele materiale pentru
cele patru rnii de pagini de tipar, autorul s'a muttumit, cu tristet,e,
sit publice In opt sute numai, titlurile de cärti i articole. Totusi,
cand titlurile nu spuneau nimio, s'au dat unele lamuriri pentru ea
cetitorul sa stie precis ce se gaseste In fiecare opera.
La sfarsitul volumului al doilea, se gäsese trei indice. Intaiul
este al cartilor, aranjate in ordinea apariOei, util pentru cine ar
don i sa cunoasea evolulia autorului. Al doilea indice cuprinde pe-
oridicele la care a scris Iorga, prin care se poate constata lipsur le

Cfit se cifra la 1 lanuarie 1935.

www.dacoromanica.ro
 158 1111113U THEODORESCU

ce eventual ar fi in bibliografie. Ultimul este un indice general

de materii §i nume proprii.
La aceste cloud volume ce cuprind opera lui Iorga, se vor
adauga in viitor alte cloud, continand tot ce s'a scris despre dansul,
cä'ci numai astfel bibliografia poate fi cu adevarat utilä 1). Din
zece in zece ani, bibliografia va fi continuatä, adaugandu-se tot
ce se va tipari de §i in legaturA cu marele istoric 2).

Scrierile lui Vasile Alecsandri de G. A.damescu3) este

oarecum o bibliografie inutila, fiindca avem lucrarea lui Chendi
§i Carcalechi superioai5. acesteia. Adamescu strange numai ce a
publicat Alecsandri, pe cand ceilal0 au dat §i ce s'a tiparit
despre poetul rnoldovean, dupä cum §i manuscrisele aflate in
Biblioteca Academiei Romane. Ca §i in alte bibliografii ale
sale, Adamescu se prezinta confuz, in.complet §i nemetodic. Lu-
crarea nu cuprinde tot ce a tipArit A.lecsandri. Undo car(i §i
articole au date gre§ite, iar n.otatia bibliografica nu e peste tot
locul aceea§i.
Adamescu (M.), Bibliografia tuturor scrierilor d-lui ilihail
Theodorian Carada. Bucure§ti, 1923, 17x11 14 p.
Anonymus Notarius Lovinescu]. Eugen Lo-
vinescu. Bucure§ti, 1.942. 19x 12. 205 P.
Baiculescu (George), Bibliografia operelor d-lui Con-
stantin Kirifescu. Omagiu lui Constantin Kiritescu. Bucuresti,
1937, p. 296-314.

Am strans pdnä in piezent peste 15000 de cfirti i articole despre

Opera d-lui N. Iorga. Bibliografia acestui material stil gata de tipar, astep-
tând nu mai putinta materiald.
In legfiturii cu aceastd lucraie, vezi: Bodin (D.), Theodorescu
B a r h u, Bibltografia operelor lui 2V. Iorga. Revista istoricà romând »,
1932, p. 306: Papadima (O.), Bibltografia istoricet si itterard a lui I V.
forgo. « GAndireao, 1935,p. 222; Simonescu (Dan),TheodorescU
Barb u, Bebliografra operelor lut IV. Iorga. « Rev. soc. Tinelimea lomand
1934, p. 185-186; 1935,p. 407-408; Ludu (Tb.), Barbu Theodo-
resc u, Bibliografia economicii, socialet i politicii a lui IV. lorga. Buletinul
Bibliotecii»,1937,Nr.1,p.331;CrAciun(I.),BarbuTheodorescu,
Blbleografia :stoner)" si literara' a lui 1V. Jorge. « Bibliografii romanesti »,
cit.. p. 23-25.
Convorbiri Recare », 1930, p. 929-950.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE IIIBLIOGIIAFIEL 1920 15R

Basarabeanu (Dem.). Poezia lui Al. T. Stamatiad. Note

critice i bibliografice. Bucuresti, 1937. 17,5 X 12,5, 64 p.
Bogdan (Damian P.), loan Bogdan .5.i manuscrisele lui din
Biblioteca Academiei .Romdne. « Raze de lumina. », 1935, p. 18-25-
Bibliografia scrierilor lui Polichron &rat. «Arhiva roma-
neasca », 1942, p. 439-449,
Boitos (Al.). Bibliografiile romanesti ale lui Ubicini. Cluj,
1932 in 8°, 80 p.
Bo utière (Jean), La vie et l'wuvre de Ion Creanga,
1837-1889. Ouvrage orné de 25 illustration d'aprés des documents
inédits. Paris, 1930, 25 x 16,5, XXXI + 254 p.
Carda (GIL), Manuscrisele lui Gh. din Moldova. « AdevArul
literar si artistic », 1924, 4 Februarie.
Constantinescu (Pimen), Opera lui Duiliu Zamft-
rescu, bibliografie. « Milcovia », 1932, p. 33-49.*
Craciun (I.), Bio-bibliografia d-lui Alexandru Lapedatu,
cu ocazia implinirii varstei de 60 de ani, 1876-1936. Bio-biblio-
graphie de M. Alexandre Lapedatu, professeur à l'Un.iversité de
Cluj et président de l'Academie roumaine, à Poccasion de son
soixantième anniversaire, 1876-1936. Texte roumain et francais.
Bucuresti, 1936. 24 x 17, 40 p. + 1. pl. (« Bibliotheca Biblio-
logica, 7).
Dimitri u (I. G.), Ovidiu Densusianu. Convorbiri literare,
1938, p. 398-399.
Eliade (M irce a), Bogdan Petriceicu-Hasdeu. Scrieri lite-
rare, morale si politice, editie criticá, cu note si variante. Bucuresti,
1937, douà volume. Bibliografia, vol. II, p. 347-410.
Fecioru (D.), Contribulii la bibliografia Peirintelui Profesor
I. Mihalcescu. « Raze de lumina », 1929, p. 255-257.
Frumuzache (Iulia). Bibliografia revistelor redactate de
M. Kogalniceanu. Bucuresti, 1940. 23,5 X 16, 22 p.
Gala c t ion (G a 1 a), Bio-bibliografie. « Vieata literara »,
VIII, nr. 148, p. 2.
Gane (I o n), Lira de argint Sihleanu. Bucuresti, 1925.
21 X 13, 1.5 p.
Gane (Ion), si D. Mazilu, Bibliografia operelor d-lui
Mihail Dragomirescu, Carii i articole periodice. Bucuresti, 1.928,
26,5 x 21, 24 p. (Extras din « Omagiu lui Mihail Dragomirescu »).

www.dacoromanica.ro
 160 1113U T111,011011ESCI

Georgescu-Tistu (N.), Scrierile lui Sexta Puscariu.

Repertoriu bibliografic. « Revista filologicil », 1927, p. 1-27 1).
Georgesc u-T istu (N.), Ion Ghictz scriitorul. Bucuresti,
1935, 24,5 x 17, 200 P. + 7 pl. (Academia Ron. Studii
Cercetári nr. XXV).
Gr e c u (V a sil e). Ion I. Nistor ca istoric. Omagiu lui I.
Nistor, 1937. p. 22-48.
Herescu (Profesor N. I.), si Maria Himu, Prof.
Dumitru Evolceanu. Tabla biograficá i bibliograficti. « Revista
clasicá », 1936, p. 7-10.
Iancu (Petre) si Constantin Olariu, Biblio-
gratia operelor, articolelor ci deirilor de seanzez' ale prof. dr. Petra
« Luceafdrul », 1936, n.r. 9, p. 19-20.
Ichim (I o a n), Gtb I. Mtheiescu. Bráila, 1942 40 80 p.+I p.
I or dan (A.1.), Constantin Berariu. Srhitá biograficà. Cer-
nriuti, 1930. 24 x 15,5, 21 p.
Iordan (A 1.), Bibliogralia scrierilor lui Odobescu. « Con-
vorbiri literare », 1934, p. 752-763, apáruth apoi in extras 2),
e intocmitá superficial si fárà sa respecte normele cunoscute unui
lubliograf. D-1 Iordan e departe de a fi realizat un model biblio-
grafic. Lucrarea sa are trei defecte capitale. Asezarea
(1110 materii este cea mai burla i dânsul o foloseste, dar in chip
(lefectuos. Capitolele bibliografiei sale sunt: 1. Opere complete ;
2. Culturale, sociale si politice ; 3. Biografii, Studii literare ; 4.
Arheologia i istoria artelor ; 5. Istoria Românilor ; 6. Descrieri
de cárátorii; 7. LiteraturA; 8. Clasicism; 9. Folclor ; 10. Cores-
pondenVá; 11. Prefete ; 12. Colaborári; 13. Varia.
Capitolele 10, 11, 12 si 13 puteau sA disparà, fiinded operele
clasate aici se incadreazá foarte bine in celelalte diviziuni. Capi-
tolul Clasicism este, de fapt, o subdiviziune a literaturii, de oarece
studiile de aici privesc numai literatura. Lucrárile dela Varia
depind de Culturale, iar Corespondenta priveste Arta si Arheologia.
Colaboreiri i Prefate, de asemenea sunt usor de impártit aiurea.
In prefata bibliografiei outorul márturiseste cA a dat « ind -

') Continuaren dela 1927 i pAna la 1936 in I-' u ear in (S exli 1),
.gtudes de linguistique rounwine. Cluj-BuctiiP,ti. 1937 p. 7-12
2) 1936, 45 p.

www.dacoromanica.ro
 PERIUADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEU 1920 161

catiile cele mai complete » In legatura cu Odobescu. De fapt, este

o relativa « completare », lipsurile fiind numeroase. Nu se urma-
reste circulatia operei lui Odobescu: D-na Chiajna a mai apilrut
si in « Revista Carpatilor », «Vulturul » etc. Lipsesc apoi tradu-
cerile in limbi straine, ca: F iir st, .111ihnea der Bose in 1889, sati
La Princesse Cheajna in 1908. Nu se afla nidtierea: Priviri
asupra stilului in arte. «Revista pedagogica», 1894, p. 277-298.
Tigrul piiciilit, poveste pen.tru copii, localizata. « », 1888,
p. 86-87. Jupein Rànitä Vulpoiul, basm pentru copii, localizat.
-o Familia », 1887, p. 589-591. Unele opere sun.t gresit oranduite:
Cliteva ore la Snagov, e trecut la capitolul Literaturei, iar altadata
la Cálätorii. Pe langa aceste lacune, care sunt mult mai nume-
roase, se adauga i faptul ca nu au fost inregistrate i studiile
despre Odobescu, neaparat trebuincioase pentru a studia vieata
opera acestui scriitor. Din aceste motive, bibliografia d-lui
lordan este, in realitate, numai o contribirtie merituoasa pen-
tru viitoarea bibliografie completa a operei lui Alexandru Odo-
bescu.
De altfel, intreaga opera bibliografica a d-lui Iordan este super-
ficial intocmita. Bunaoara, bibliografia lui V. A. Urechia 1), cea
mai vasta lucrare a sa, venind, fara sil o marturiseasca, dup5
bibliografia intocmita chiar de autor in 1901 («Anuarul Ateneului
Romiin ») si dupa lucrarea d-lui I. Horia Ràduleseu ca in-
troducere la editarea Legendelor. rondine, este mai saracil in
informatii decat modelele pe care le-a transcris in graba.
Iordan (Al.) Al. Sadi lonescu. Miscarea, 1931, nr. 249.
Btbliografia Profesorului Jon Petrovici. Preocupari liierare,
1942. p. 403-410.
Lecca (H aralam b), Ce am lucrat eu. « Vieata roina-
neasca », XXV, nr. 11, p. 43-44.
Lica-Olt (Gborghe). Note bibliograf ice asupra
literare a scriitorului Lucian Costin. Caransebes, 1943 21 x15.
38 [-40] p.
') Biblcografta scriertior tu t V. A. Urechta, cu o prefald de Aurehan
Sacerdoteanu. Bucuresti, 1942.23 X15,5 63 p. (Lucrdrile *coalei de Arlh-
vistica 1). Despre inutilitatea lucrarilor acestui autor vezi: St el ian
kndrei [ Barbu Theodorescu] Improvizatie si bibliografie. Alexandru
Iordan. Bucuresti, 1943. 23 x16, 16 p.

www.dacoromanica.ro
 162 BA RBI THEODORESCU

Lovinescu (E u g e n), Bto-bibliografie. « Vieata literar6 »,

VIII, nr. 146, p. 2.
Grigore Alexandrescu. Vieata, opera ci corespondenta lui
ca Ion Ghica. Bucuresti, 1928, 21,5 x 13,5, 327 [ 331] p.
Gheorghe Asachi. Vieata si opera lui. Bucuresti, 1921, 21,5
13,5, 232 p.
Costachi Negruzzi. Vieata si opera lui. Bucuresti. 1913,
20 x 14, 367 p.
Istoria literaturii rontane contemporane. Bucuresti, cinci vo-
lume, cuprinde dupà fiecare scriitor si bibliografia sa.
Loghin (Const.) Ion Gaimadei. Scrieri literare at un studiu
asupra vietiisi operiilui. Cernii.wti, 1924, 24 X 16. XXXII+ 123 p.
Ludu (T eodo r), Ion .IV. Angelescu. (Contributiune bio-
bibliograficA). « Buletinul bibliotecii », 1936, nr. 1, p. 73-85.
Materialul este oriluditit cronologic, iar la sflirsitul luciArii se (hi
un indice pe materii, dup'ä sistemul decimal si un indice alfabetic.
Ludu (T.), Eugenia N. Giurgea. (Note bibliografice). « Bu-
letinul bibliotecii », 1937, nr. 2, p. 93-101.
Mac ovei (Prof, Gh.). O viagi de out. ( Prof. I. Simio-
nescu). Bucuresti, 1941, 22 X 15,5. 93 p.
Manoliu (Florin Em.), Bibliographie des travaux du
Professeur Mihail Manoilesco. Précédée d'une Biographie et suivie
de la nomenclature des études critiques susciiées par ces travaux.
Bucuresti, 1936, 23 x 15, 43[-4511 p.
Marian (Liviu), Activitatea mea publicisticei 190-1-1927.
ChisiWW, 1927. 23 X 1 5.5, 12 p.
Marian (L i y i u), Bogdan Petriceicu-Hasdeu. Schità
grafic6 i bibliograficil. Bucuresti, 1928, 23,5 x 16, 27E-291 p.
+1 pl. (Aseamântul cultural Ion C. Beatianu, III).
Marian (Liviu), Activitatea publicistidi a lui B. P.
Hasdeu. Chisinilu, 1932, p. 24x17 16 p.
Metaxa (A.), Vasile Pdrvan. « Arhiva pentru
Reforma Socialà », VII, p. 380-407, retipilrit i «In Memoria
lui Vasile PArvan ». Bucuresti, 1934, p. 1-20. Partea I-a esie
constiincios si exact in.tocmitA, in schimb, bibliografia e departe
de a fi completà. Numai din anul 1.903 lipsesc 16 articole.
M i h à ese u Gi b, Note bio-bibliografice. Arhivele Olteniei »,
1935, p. 4557-456.

www.dacoromanica.ro
 MAIO-UM DE PON LARYLAIIE 111111,10(TRAFIEI, 1920 163

Mihdilescu (Claudia), Opera lui C. D. Aricescu. Revista

Arhivelor, 1943 p. 469-472.
Opera lui B. P. Ilasdeu. Revista Arbivelor, 1942 p. 254-268.
Moisil (Constant in), Dirnitrie On.ciul. Scrierile lui.
«Anuarul Institutului de Istorie Nationald », 1924, p. 507--512.
Morariu (Leca), Bibliografia Iraclie Porumbescu. « Fdt-
Frumos », 1936, p. 40-42.
Morariu (T.) Bio-bibliografia lui Gheorghe Vdlsan: Cluj, 19371.
Mur dr a su (D.), Nationalismul lui Eminescu. Bucuresti,,
1932, bibliografia la p. IXXLIV.
Naghiu (Iosif E.), Bio-bibliografia P. S. Episcop Ni-
colae Colan cu ocazia instalttrii in Scaunul vlddicesc din Cluj,
1893-1936. Bio-bibliographie de Mon.seigneur Nicolas Colon,
évéque de Cluj, publiée à l'occasion de son intronisation sur le
siège épiscopal 1893-1916. Texte roumain et français. Sibiu,
1937, 23,5 x 15,5, 35 p. + 1 pl. (<( Bibliotheca bibliologica », 10).
Nagbiu (I. E.), Viata 0 opera lui Virgil Bärbat (1879-1931)
note bibliografice. Sociologic româneascd, 1938 p. 258-263.
Negoit í (C. N.), Ce a scris G. Ibrei ileanu. « Vieata romil-
neascil », 1936, nr. 4, p. 166.-174.
Nicolau (Florian), Colaborarea profesorului I. Petrovict
la Convorbiri literare. « Scriptum», 1943 p. 161-L167.
Nicol e scu (G. C.), Ideologia literard poporanistei. Contri-
butiunea lui G. Ibrdileanu i bibliografia problemei. 13ucurestir
1937, la p. 176-184: «Bibliografia lui Ibrrtileanu ».
P an ait e scu (P. P.), Nicolae Balcescu. Patru studii isto-
rice. Editate i Insotite de o schità biograficd
Bucuresti, 1928, 24,5 X 16,5, 63 p. + 1 pl. (AseziimAntul cultural
Ion C. Brdtianu, II).
Panaitescu (P. P.), loan Bogdan i studiile de istorie
lavei la Ronllini. Villenii de Munte, 1928, 24 X 16,5, 32 p.
Papac o st e a (C e z a r), ,..5'tefart Zeletin. -Vieata si opera.
Bucuresti, 1935, 23,5 x 15,5, 70 p.
Pap adima (0 vi di u), Anghel Demetrescu. Opere. Editie
ingrijild de.... , cu patru planse afard din text. Bucuresti, 1937,
21,5 X 16,5, 412 p.
Papadopol (Paul I.), Un sol al birtrintei : Poetul St..
O. losif. Bucuresti, [1930], 19 X 12,5, 224 p.
11.

www.dacoromanica.ro
 164 BARIM THEODORESCU

Pa p ado p ol (P a u 1), Cerceliiri bibliografice. Scr'erile lui

Eliade. Ion Maiorespu, III, p. 126-130.
Pascu (Dimitrie P.), Scrierile economice ale profeso-
_mini Victor Sleivescu. AIonografie bibliograficA. Bucuresti, 1937,
23 X 16 17 p. (Institutul economic romänesc, nr. 142).
Pavelescu (Stefan), Mihail Sadoveanu. Cetatea Alb4,
1930, nr. 1, p. 13-21.
Petrescu-Petra (Horia), Bibliografia operelor lni Ion
Pop-Reteganul. «Transilvania », 1935, p. 420.
P ill a t (I o n.), Bio-bibliografie. « Vico-to literarri », VIII, nr.
144, p. 2.
Popovici (D.), Ideologia literarei a lui I. Heliade Reidu-
lescu. Bucuresti, 1935, la p. 305-321 bibliografia.
Predescu (Lucian), Ion Creangei. Vieata si opera.
Bucuresti, 1932. Bibliografia in vol. II, p. 226-254.
Pr edeseu (L ucian), Panait Cerna. Vieata si opera.
Cernäut,i, 1.933, 24 x 16, 54 p. (Extras din « Analele Dobrogei »,
an. XIIIXIV, 1932-1933).
Predeseu (Lucian), Barbu Delavrancea. Vieata si opera.
Ed itia L Bucuresti, 21 x 14 133[-135] p.
Predescu (Lucia i) Duiliu Zamfirescu. Vieata si opera,
ed ilia I. Bucuresti, 21 x 14 176 p.
Vasile Carioca si Al. Sihleanu. Bucuresti, 118 p. (« Biblioteca
Dimineata, nr. 158).
Rädul escu (Ion Horia), V. A. Urechia. Legende
romc.n.. Bucuresti, '15,5 x 12, 267 p. Bibliografia la p.
45-58.
R o sc a (I.), Bibliografia operelor pro/esorului S. Mehedinti.
Lucrarile Institutului de Geografie al Universitätii din Cluj, IV
(1928-1929), 1931, p. 2-13.
Sacedoteanu (A.) Opera lui N. Iorga (1934-1941)
Revista Arhivelor, 1941 p. 410-448. Onciul.
S ac edote an u (A.), Opera lui D. Ott,iul Re-vista Arhivelor,
1941 p. 1.68-183.
San dr u (D.), Ovid Densustanu filolog. (Cu bibliografia cur-
surilor si trei facsimile). Bucuresti, [19391. 23 x16. 32 p.
Scr ab a (G. D.), loan Heliade-Rildulescii. Bucuresti, 19x12,5
318 p.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEI, 1920 165

Si mo ne s c u (D a n) Al.-Sadi lonescu. Hrisovul, 1941p. 469-476_

Simonescu tDan) Manuscrisele lui Simion Biirnutiu. Notti
bibliografica. Hrisovul, 1941 p. 459-461.
Stefan (Petre), Lucrarile d-lui profesor G. G. Antonescu_
[Bucuresti], 1935, 23,5 x 17, 42 p.
Sulica (Ma rius N.), Contributii la bibliografia operelor
lui Al. Papiu Ilarian. « Progresul cultural », 1934, n.r. 6, p. 29--35
Tabrea (lije), Opera giintifidi a D-lut Const. Moisil_
Revista Arhivelor, 1939 p. 383-393.
Theodorescu (Barbu). Contributie la o bibliografie emi-
nescianei. Convorbiri ]iterare, 1939 nr. 6-9 p. 1547-1579.
Timira§ (N ic ola e), Ioan Creanga. Bucuresti, 19 X
. .

12,5, 336 p., bibliografia p.

Tomescu (Const). Putine cuvinte pentru strddania ceirturei-
reasca a Metro politului Grigorie Dascalul al Ungrovlahiei. Bi-
serica ortodoxd romItrià, 1934 p. 326-340.
Tomescu (Mircea), Mihail Kogillniceanu ca editar. [Bu-
ctnesti, 1931] 25x18. 13 p.
Trancu-Iasi (Gr. L.), Repertm iul lucriírilor mele pdn'd
la 6 Noemyrie 1936. Bucuresti, 1936, 18 x 12, 72 p.
Z aharia (N.), A. Vlahut(1. Vieata si opera lui. Bucuresti,
1921, 20 x 14 280 p.
Z aharia (N.), Mihail Eminescu. Vieata si opera. Bucuresti,
1923, 20 X 14 456 p.
Z aliar ia (N.), Vasile Alecsandri. Vieata si opera lui. Bucu-
resti, 1919, 20 X 14 IV +289 p.
A I. P. Opera lui Eugen llerzog (Repertoriu
« Revista filologic6 », 1929, p. 232-245.
Filrit autor, Scrierile Preotului C. Illorariu. « Floarea soarelui
1927, p. 174-178.
Filrä autor, Din culegerile i publicatiile folclorice ale luí lom
Popescu, bibliografie. « Suflet oltenesc », 1927, p. 27--29..
Fàrà autor, [Bibliografia scrierilor lui R. Ortiz]. Omagiu lui
Ramiro Ortiz, 1929, p. 6-9.
Fairlí autor. Bibliografia operei lui Panatt Istrati. Gazeta
cdrtilor, 1935 nr. 56 p. 1.
Fära autor. Lista lucriirilor pro f. Ilie Biírbulescu. ()magia
lui Ilie Bilrbulescu la 25 ani de profesorat. Iri, 1931, p.

www.dacoromanica.ro
 166 BA11111_, THEODOIIESCU

3. BIBLIOGRAFII CU SUBIECTE SPECIALE.

Bibliografia Literaturii Romdne.

I. Bibliografii generale. Academia Romiliri fixase in 1895 un

plan pentru o Bibliografie general il a culturii romAne, din care
s'a realizat numai partea întâia, adicil Bibliografia romtmeascii
veche, 1508-1830. Cu disparilia pleiadei marilor bibliografi, Biami
Hodos, Sadi Ionescu, strillucita idee din 1895 a fost datil uitilrii.
Totusi, n.evoile de toate zilele au impus alciltuirea un.ei bibliografii
generale. Fapta a venit prin Gheorghe Adamesc u, care
publicat in trei volume Contributiune la bibliografia romdneascei 1).
Ired din 1894, tipilrise un « Manual de istoria literaturii romilne »,
la care a adaus o 1isti a operelor autorilor studiati. Vilzand necesi-
tatea acestei liste, autorul a cornpletat-o si a tipilrit-o aparte In
1912, sub Indicatiuni bibliogra f ice 2). Dupri o scurgere de ani,
care timp Adamescu a consultat « publicatinnile similare In alte
Iimbi », s'a hotilrit sil publice o bibliografie generalil In mai multe
fascicole. Noua lucrare pornea din dorinta de a usura inun.ca oame-
nilor de « in felul acesta, cercetiltorul va fi scutit de a
descoperi încí odatil lucruri ce au fost descoperite de alii i munca
liii va putea astfel, sil fie intrebuintatil pentru a lace ca stiinta sil
iriainteze cu un pas In.tr'o anumitti directiune »3). Lucrarea, se
spune, a fost facutà dupil un plan stabilit de mai inainte, pe care-1
reproducem dup6 autor: «Ea (bibliografia), trebue sil aparà In
fascicole. Cea dintâi, destinatil istoriei literaturii, se divide in doutt
rnari p6rti: literatura veclge §i literatura modernei. Se aseaza intai
publicatiile generale relati've la fiecare din ele (ca subdiviziune
avAnd .5.coala ardeleand) cu cReva grupe mai mici ; apoi urmeazil
textele i autorii. La fiecare autor avern deoparte (A) lista operelor
lui ; de alta (B) ce s'a scris despre el. Operele autorilor sun.t In ordine
cron.ologicA, chipa anul primei publicaiuni. Titlurile se reproduc
1ntregi, dach." nu sunt prea lungi ; altfel, se prescurteazil, pgstran-

') Fasoicola I-a Istorta Itteraturti rottaine. Texto si autori de literaturil

1500-1920. Bucure§ti, 1921, 25 X 14, VIII + 184 p. Fascicola II-a (1500
1921). Bucure§ti, 1923, 414 p.; Fascicola III-a... (1500-1925). Bucure§ti,
1928, IV + 530 p.
Bucuresti, 1912 21x14 72 p. si 1914. 21x11 100 p.
Fascicola I.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAPIEI, 1920 167

du-se partea esentialà. AmOnunte descriptive asupra exieriorului

si asupra num5rului paginilor nu se dau. Lista scrierilor despre
un autor, dac5 e scurt5., p6streaz5." ordinea cronologic6. Dacà e
mai lung5., se imparte In grupe: monografii sau bibliografii anfá-
liuntite si articole biografice; studii asupra mor anume puncte
din opera sau vieata autorului; capitole din istorii literare; necro-
loguri si alte cestiuni. Inräuntrul fiecärei grupe se ptistreazä, In
genere, ordinea cronologic6.
Citatele din reviste sunt date indicându-se anul dela aparitia
revistei i pagina, sau anul calen.daristic, de multe ori amândoutt
(latele pentru ca sà fie mai lesnicioasd cAutarea i sti se poatä
vontrola In cazul unei erori tipografice »1).
Autorul ii propune ca sà facà si o bibliografie pe subiecte:
bibliografia literaturii noastre poporane, bibliografia literaturii
(lidactice, bibliografia privitoare la diferite genuri literare, etc. »2).
Bibliografia lui Gh. Adamescu se preteaztt la o severil criticO,
.eum si la unele cuvinte de laudà. Fiind singura bibliografie gene-
ra1à a literaturii romAne, utilitatea ei este de netAgOduit. Nu
existti studiu literar scris duptt 1920 care sà nu-i datoreze infor-
math bibliografice. Cele trei volume cuprind un bogat material
literar indispensabil atat studentului pentru lucrärile de seminar,
eAt si savantului in cercetdri de amOnunt. Defectele luer5rii sunt
lush enorme. In loe ca Adamescu sO fi dat o operä' definitivO
ce putea fi completatà i continuatd, uñid lipsit de spirit critic
si de metodil, a prezentat o operà utilà, dar mediocrA. Bibliografia
sa se situeazg pe acelasi plan cm bibliografia lui Iarcu. De un
mare folos pentru and de-a-randul, Iarcu a dispArut apoi cu desä-
varsire, rAm'anând ca pild5 de ce nu vrea sä" spuntt o bibliografie.
Dupd o scurgere de zeci de ani, cazul Iarcu se repetà prin
Adamescu. Opera sa e lipsità de plan, este nemetodicb." si inexactO.
Gresala fundamentalti este eá nu s'a dus singur la izvor. Era sufi-
eient ea cineva stt dea autorului o listá de titluri pentruca stt-si
eapete un loc Inteunul din volume. Alteori, materialul este cules
de studenti nepregAtiti si fárá nicio legOturd cu bibliografia, care
reproduc gresit iitlurile si datele. Sunt destul de numeroase eazu-

Ibidem, p. YUVI t I.
Ibidem, p. VIII.

www.dacoromanica.ro
 ths TIA BBU TIMODORESCU

rile earid informatiile sunt eronate. Fiind o bibliografie lucratá

prin mai multi, fiecare colaborator foloseste alte principii biblio-
grafice, incât opera in sine reprezintá un liaos de nedescris. La
toate acestea se advugá i sárácia datelor bibliografice. Sunt att-
tori treciai numai cu cin,ci, sase opere, pe cân.d, in realitate, acel
seriitor are sute de cárti si articole.
Meritul lui Adamescu este cá a sesizat utilitatea unei biblio-
grafii generale literare. Pácatul c,e1 mare stá in faptul cA d-sa s'a
rátácit ca in.tr'un labirint in materialul strAns, asa cum, de altfel,
se simte i cercetlítorul atunci când recuige la opera sa 1).

II. Bibliografialiteraril pe subiecte speciale2) se reduce la cdteva

lucrári apárute in ultimii ani. Cea mai de seam6 si unich In fehil
ei este Bibliografia d-lui D. Caracostea dela sfarsiiul stit-
diului Arta cuvilntillui la Eminescu3). In prefata acestei opere,
autorul schaeazii con.ceptia sa literará. Printre altele se oeupá si
de bibliografie, impun.ând-o ca o primil necesitate In studiile
stiintifice. Adept convins al acestei conceptii, a dat la sfarsitul
« Artei cuvantului la Eminescu » bibliografia straina i româná
In legriturá cu genialul poet român si problema versificatiei. Sunt
348 de studii si articole ce trateazá versificatia, orAn.duite in
generaliti4i, foneticA si dictiune, limba literará, stilistica, versifi-
catie. Fiecare ()pela e inregistratá dup6 normele obicinuite in
bibliografia tiinificà. Trei sunt calithtile de seamA ale acestei
bibliografii: precizia datelor bibliografice, epuizarea materialului
si, mai ales, rezumatele analitice si entice, care ajutä temeinie
la tratarea oricilror subiecte de esteticá literard. In nota introdue
tivá la bibliografie se specificá:
«Bibliografia aceasta vrea s dea cititorului un nujloc de a
controla si de a duce mai departe problema formei conceputá ca.
arfà de a vedea. Partea româneascà ar fi vrut sá infátiseze tot

1) Ca bibliografie genera16 pot fi folosite pentru literatura romänil: Pu

ariu (Sextil), Istoria literaturii ronztine. Epoca veche. Sibiu, 1930
precum si toate istoriile literare. Deasemenea: Pr ed es cu (L u ci an
Sertttorit románia. Indreptar bao-btbliograf te. Bucuresti, 1938. 15.5 Y10.5 252 p.
G e or ges cu - T ist u (N.) a publicat un plan de Organtzareo bt-
bltograf jet filologtce. < Revista filologicti », 1927, p. 369-279.
3) I3ucuresti, 1938 bibliografía la p.375-409.

www.dacoromanica.ro
 PERIOAD DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEI, 1920 169

scrisul nostru cu privire la stilistic6 si la versificare. Dar pear-tic:I

numeroasele articole (cele mai multe didactice), care ating si
chestiuni de stil, ne-ar fi dus prea departe, ne-am mArginit
momente mai insemnate, rezervändu-ne spatiul pentru bibliografia
versificatiei a cdrei neeesitate era mai viu siirrtità. PAP.à ce vom
avea o istorie a versificatiei noastre, faptele si notitele entice
arätate aici vor seivi ea un breviar si ca o indrumare intr'un do-
meniu in care s'a lucrat prea
Inläturand studiile vechi, care nu mai au deck, o valoare
!storied, si mArgin.indu-ne numai la literaturile moderne, am redus
mult bibliografia stràinä. Aici, cititorul va gäsi informatie, orien-
tare i sper indemn sä." meargà mai departe. Intr'un capitol
separat, am dat i cdteva indicatii didactice, In aceastä directie,
de care o reformd a invatilmantului limbii si literaturii noastre
va trebui neapdrat sà tind seamd, de jos pand sus ».
Pornind din scoala d-lui Caracostea, d-1 G. C. Nicolescu
publieä. Bibliografia chestiei teireinesti, a artei sociale si a popo-
ranismului ca anexd la « Ideologia literarä. poporanistä. ». FAA a
mai fi o bibliografie an.aliticä i crib* lucrarea d-lui Nicolescu este
totitsi de o reald valoare, fiinded reuseste sd strangh 784 de cärti
si articole, dintre cele mai de seamd, In legiiturd cu popora-
n ismul.
La aceste bibliografiiliterare speciale se adaugä alte cloud' lucräri
re se ocupà cu literatura ardeleanä: Popo vici (D.), La litté-
rature rottmaine de Trans ylvanie au dix-neuviènze siècle. « La Tran-
siIvanie », Bucarest, 1938, p. 667-708. Se expune analitic si critic
printr'o privire sinteticd literatura ardeleanä, si
Dräganu (N.), Histoire de la littérature rountaine de Tran-
sylvanie des origines et la fin du XV III-e siècle. « La Transilvanie »,
Bucarest, 1938, p. 599--666.

III. Btbliografia raporturtlor dtntre Rontäniasi celelalte tari. Inca

din 1894, Hasdeu propusese sä se bibliografieze lucrdrile strAine
privitoare la Prile române. Am ardtat cd Odobescu tipärise de
mai inainte bibliografia lucrdrilor strdine despre Dacia. Iar mai
aproape de noi, Bengescu alcatuise bibliografia Orientului. Deci,_
exista de mult tendinta alcAtuirii bibliografiilor i In acest domeniu,
totusi numdrul lor e redus.

www.dacoromanica.ro
 170 nAnnu THLODO.BISCU

In 1931., d-1 A ndrei Veress 1) a publicat primul volum

din Bibliografia romeinei-ungarii Ronuinii in literatura ungarei f i
ungurii in literatura ronuinii Autorul a dorit sà sträng6 tot ce
a apkrut In legdturà cu aceste douà popoare. Cele 2337 de cärti.
romane§ti §i ungure§ti, cunoscute de d-1 Veress, sunt orânduite
cronologic, iar la fiecare operil se dau, pe läng6 datele bibliografice
obicinuite, §i indicatii In legAturà ca continutul lor. Bibliografia
Veress e unica in felul ei, fiinda nu mai avem nicio lucrare
atat de cuprinzatoare §i asemänätoare, privind raporturile noastre
Cu alte täri.
D-sa este corect In redarea notitelor bibliografice, la fel
rezumatele operelor, uneori acestea fiind privite neobiectiv, a§a
cum s'a arätat 2), §i oarecum bogat in materialul strans, de§i mai
lipsesc multe cärti române§ti privitoare la Ungaria. Ceittric6 operei
sale 'Mg este planul. S'a folosit oränduirea cronologia, adicä cea
mai simplä. De sigur cä" este util a se vedea desvoltarea In timp a
raporturilor dintre Români i Unguri, dar aceasta se putea vedea
prin.tr'un indice. O astfel de bibliografie era logic sä aibä o aran-
pre ideologicd. Legaturile acestea privesc diferite probleme lite-
rare, istorice, economice, etc. Cred cà era mai interesant sä avert'
inteun capitol toate operele privind, de exeniplu, revolutia dela
1848, sau acelea ce trateazil romanitatea Transilvaniei. De altà
parte, era util sä a-yen' un alt capitol cu traducerile din literatura
magbiai à i in.vers 3).
Pe aceea§i idee se bazeazä §i Bibliographie franco-roumaine a
sotilor Alexandre §i Getta 11 611 ène Rally4). Ca
.) Btbliographie rounzaine hongrotse. Les Ronmains dans la littérature
hongroise et les Hongrois dans la littérature roumaine. Bucure0i, Vol. I,
(1473-1780), 1931, XXXII + 365 f 367]., p., Vol. II, (1781-1838), 1931,
XII + 397 p., Vol. III, (1839-1878), 1935, XVIII + 385 [ 387] p., (Fun-
datiunea Regele Ferdinand I iar Vol. III Fundatiunea Regele Carol I».
3) Z. Pâcli,an u, « Convorbiri literare >, 1933, p. 76-84; Bucut a,
Boabe de grau, 1932, p. 183-185.
I. C r à e i u n, Bibliografic ronitinestt op. cit., p. 25--28. Aici se Incadreaza
Todor (A. P.), Traducen din literatura ronuincl in ungureste. Bucure§ti,
1931, 23 X 16, 42 p.
Première partie, Tome I. Les ceuvres franoises des auteurs roumains,
Paris, 1930, 25 x 16,5,LXX-1-402 p. Tome II Les ceuvres franvaises relatives
la Roumanie. Paris. 1930, 474 p.

www.dacoromanica.ro
 1'ERM/11)A DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEL 1920 171

plan, lucrarea e superioarà bibliografiei d-lui Veress, fiindeä s'a

adoptat orânduirea pe materii, In locul aceleia cronologice.
Volumul I cuprinde artile publicate de Romani in limba fran-
eezà, clasate pe autori, iar volumul II artile scrise de Francezi
despre România, sistematizate In urmAtoarele capitole:
I. Généralités ; II. Histoire des Roumaines ; III. Histoire con-
temporaine ; IV. Organisation administrative et structure sociale
du pays; V. La langue, la literature et les arts ; VI. Documentation
scientifique (sciences physiques et medicales statistique) VII. La
Richesse de la Roumanie ; VIII. Inclassables. Bibliografia cuprinde
8107 carti, fiecare fiind Insotitä si de cotele sub care se afläi in
Biblioteca Academiei Române sau Biblioteca nationalà din Paris.
Bibliografia sotilor Rally este de o mare folosin.t6 culturii
românesti, fiind piatra de temelie a Viitoarelor studii inchinate
raporturilor franco-române 1).
Pentru. domeniul italian, vm mai multe lucrilri, lu fruntea
lor ständ Ramiro Ortiz cu Italia e Rumania, Un mquan-
tennio di studi sulla letteratura italiana (1883-1936) vol. II,
1.937, p. 97-113. Ruffini Mario, Introduzione bibliografica
allo studio della Rumania. L'Europa orientale, 1935, p. 236-289.
Claudiu Isopescu, La stampa periodica romeno-italiana
in Ronzania e in Italia. Roma 1937. 22 x 15, 366 p. este o
bibliografie ce cuprinde, de o parte periodicele româno-italiene
tipArite in România, de alta pe acelea publicate in Italia. La fie-
care periodic se dau i articolele din interior. In Ape.n.dicele
studiului se retipäreste o serie de articole mai importante
legAturà Cu raporturile italo-romän.e 2).
Despre lucrare vezi Ge o r g es cu- T is t u (N.), o Arhiva pentru
stiinta si reforma socialti s. 1930, p. 351-353 si Raseu (I. M.), Indreptar,
1930, Nr. 8, p. 7-9. Mai inainte publicase i F o tin o (M.),Contruburiune la o
btlbliografie franco-ronuincl. sConvorbiri literare », 1926, p. 122-131, 1927,
p. 148-157.
Pentru domeniul bulgar avem: Mine ev (N. D.), Presa bulgarà In
Romdnia ¡Ana la 1877-18i'0. Constanta, 1934, 16 p. si Càrlile bulgclresti
tipcirite In Ronuinta. o Gazeta Cartilor », V, Sr. 19-20 p. 1. Tot aici e locul
sà citez informatille bibliografice pe care d-1 Ioachim CrAciun le publieil péntru
informarea Contributions roumat nes à l'histortographie générale
In Mélanges d'histoire générale, 1927, p. 343-379 si 1938, p. 521-562., pre-
cum §i contributiile bibliografice din: S a v a r d j a n (L é o n), Biblto-
graphte Balkanique 1920 1930, Paris, 1931 25 X 165. 270 p.

www.dacoromanica.ro
 172 11.11IBU THEODORESTL

IV. Bibliografia traducerilor 1). Literatura romana are un mare

n.itmar de traducen i facute din limbi deosebite. Mult timp, mai
ales pana la aparitia «Convorbirilor literare », ele dominau ca
numay literatura originala. Tot atunci s'a discutat cu competen(a
teoria traducerii de catre Baritiu2), Eliade, Odobescu3). Au fost
cazuri cand traducerile erau socotite ea lipsite de valoare
Buriaoara, M. Kogalniceanu afirma in « Dacia literal% » c5. « tra-
ducerile nu fac o literatura ». Alai tarziu carturarii s'au declarat
hotarit In favoarea traducerilor. Fiindea prin ele putem cerceta
in parte influen.tele straine exereitate asupra culturii românesti,
revistele de specialitate au inceptit sa intreprinda studii serioase
In acest domeniu. Cele mai multe au un caracter bibliografic.
Numarul lor insà e redus, iar planul dupa care sunt intocmiLe
nu a fost inca fixat. Sà incepem a le cerceta, pornind en litera-
tura latina si greaca.
La Bucuresti, in jurul räposatului profesor E v o le e a n u.
era un cerc restran.s de latinisti, dar temeinic pregatit. Elementele
nou ven.ite au cautat sà dea un puls mai rapid si mai apusean
preocupdrilor din acest domeniu. Dintre acesLea se impune d-i
N. I. H er esc u, care a si continuat la catedra pe Evolceanit.
In« Revista clasica »din 1929, tan.arul si eruditul profesor univer-
sitar publica un articol program, in care se schita planul unci
bibliografii generale a clasicismului in Romania4).'
Inainte de a studia metodic eirculatia culturii clasice la no',
era nevoie sa.' se stranga tot materialul din acest domeniu. Pentrii

Bibliografia traducerilor e bine reprezentatri in tcate tárile. E de ajuns

sà citrim la Sarbi pe Pogo din (Dr. _1 leksanda r). Rusho-sorska
bibliograftict 1800-1925 ... Beograd, 1936. 24 x 16, XXXII 475 p.+ (2 f.)
sau la Francezi pe Cai ré (J e an Mari e), Bibliographte de Goethe en
Angleterre. Paris, 1920. Pentru noi a discutat pioblema: Munteanu (B.),
En marge d'un btbliographte des traductions. Europe centrale, VII, p. 856-858
si La Itttérature comparée en Roumante. o Revue de latérature comparée
1931, p. 515-535. In revista o Index translationum » se dau regulat
bibliografii carente cu traducen i din toate limbile, bibliografie incompletlí
defectuoasa.
Traducere. Foaie literara, 1838 nr. 1. p. 4-7, retipAritá in Lepturiuu
romiinescu, 1V, p. 58-61.
Conditia unei bune traductiuni . Columna liii Traitin, 187'i. p 177 181.
o Revista clasic5 s, 1929, p. 181-182.

www.dacoromanica.ro
 P1,1110.1.11.1. DE POPULAR IZ.1.11 h. A B1131.I0G11.1.11E1, 10320 173

aceasta s'au fixat normele ce vor fi folosite. Se 'vor strange mai

Intai toate studiile si traducerile ce s'au tipárit pana In 1928.
Dela aceastil data se vor publica bibliografii curente en un ca-
racter informativ si critic. Planul primei bibliografii era:
Tiparituri privitoare la limba: a) texte; b) comemordri ;
e) gramaticá; d) dictionare ; e) di'verse (culegeri de studii, arti-
colo din reviste).
Tipárituri privitoare la literatura: a) traducen i ; b) studii
e) istorie literara; d) diverse.
Din aceasta lucrare nu a apárut n.imic pana acum. Bibliografia
curenta se publicil regulat, urmand normele arätate In capitobil
bibliografiei curente 1).
Paralel cu activitatea din Bueuresti, se desfasoara si la Cluj,
in jurul Institutului de Studii Clasice, o prodigioasá muncA bi-
bliografica. D-1 N. Laslo a publicat In «Anuarul Institutului »,
Traducen i romanevi din Vergiliu (incercare bibliograficá i critica 2).
In introducere se insista asupra discutiilor In jurul traducerilor,
lliitandu-se apoi cine s'a ocupat mai intens cu literatura latina
la noi. Siudiul propriu zis are patru capitole: Appendix Vergi-
liana, Bucolica, Georgica i Aeneis 3). Tendinta autorului a fost
de a strInge Intreg materialul românese: «un material biblio-
grafic complet reclama o despuiere a tuturor revistelor si publi-
(a-tiilor romanesti. Factorii hotaritori pentru aceasta sant: timpul
posibilitatea de a avea la Indemâna tot ce s'a scris In roma -
Reste »4). La ajungerea acestui tel a fost ajutat si de G. Bogdan-
Duica5). Lipsurile sunt relativ reduse. Astfel, Egloga I-a a mai
fost tradusa de D e m. D. Stoenescu si de D. Consta n-
-tinesc u, ambele n.ecunoscute de d-1 Laslo. Din Georgice a
tra(lus si C. Tanovicean u, iarrisi nestiut de d-1 Laslo.
Lipsuri mai numeroPse aflilm la Aeneida, cum si in studiile despre
Vergilius.

Vezi p. 131.
Partea II, 1928-1932. Cluj, p. 11-37.
)Ultimul capitol s'a tipasit in vol. II. Cluj. 1936 p. 34-70.
Partea II, 1933, p. 16.
Ibuiem.

www.dacoromanica.ro
 174 BAB Bli THEODORESCU

La fiecare traducere se dau i aprecien i critice. D-1 Laslo a

mai publieat si Horatiu in literatura romeind'). i acest studiu
este de o reala valoare stiintifica. De remarcat cá lipsurile sunt,
de astadata, mai numeroase, Horatiu fiind mai greu de biblio-
grafiat, deoarece circulatia sa e mult mai intinsa deck a lui Ver-
gilius. lata cativa traducatori necunoscuti: L i v iu Jur ches ca,
Oreste, I. Petrovici, Sandu Teleajen, N. Ra-
riste, Petre Dulfu, Iesanu, P. Constantinescu,
Ion San-Giorgiu, Dinu Gioglovan, E. Ciuchi,
H. Fr o 11 o, G h. T o rn a, etc. Bibliografiile d-lui Laslo se
remarca prin spiritul critic din aprecierile filcute asupra traduce-
rilor, prin bogälia informatiilor, fapt putin obicinuit in biblio-
grafiile existente, prin siguranta i exactitatea datelor.
Tot la Cluj tipareste d-1 T eod or A. N a u in. Impresii qi
Sugestii ca privire la ciiteva traducen i ronzeinegi din Catul2). Stu-
dial e superior acelui al d-lui Laslo. Informatia e mult
mai bogata, observatiile entice sunt temeinic (locumentate, iar
limba in care e scris articolul e ciará i aleasa. Se arata ea din
cele 1.16 bucài, atat de 'vasta e intreaga opera a lid Catul, s'au
tradus in româneste vreo 40, dintre cele mai de seama. De aceea,
se poate spune, cà cea mai Insemnata parte din opera lui Catul
este tradusá si in româneste. Toate traducerile sunt citate sumar
In subsolul artieolului, insistandu-se numai asupra poeziilor refe-
ritoare la Lesbia. Ciclul e studiat cu de-a-manuntul, comparan-
(lu-se intre ele toate variantele românesti, care sunt i reproduse
in intregime 3).

Bibliografiile cat i studiile care sä arate circulatia literaturii

franceze sun.t putine i defectuoase. In fruntea acelor cateva arti-
cole ce privesc influenta franceza stau contributiile raslete aduse
de N. I or g a, in special Moliere si Ronzcinii 4). Este o intere-
santa bibliografie a tradueerilor aparute in volum. Informatia e
relativ saraca. Iata ea-Lem adausuri:
Cluj, 1935, 24 x 17, 21 p.
Studn clasiee 4, 1936, p. 78-98.
31 Vezi si Papadopol (Paul), Contribuitunt la o Inbltografte a tra-
ducer(lor din litera/urde clasire. Orpheus », IV, p. 314-315.
1) Comunicare la Academia Romana. Revista istorica », 1922, p. 1-10.

www.dacoromanica.ro
 PE It LOA DA DE POPL I,1R1ZAIIE A BID1,11) tiltAr lEI, 1020 175

S. Velesc u, Prima scenei din Misantropul. « Societatea

pen.tru Inv. pop. rom. , 1871, Nr. 11, p. 63-68.
Vârgolic i, Tartuf. «Convorbiri literare », 1880, XIII, p.
:369-385, 419-439.
N. Iorgulescu, Medical farc`i voe. Familia », 1885, p.
546-547, 556-559, 580-582.
V. Alexandrese u, Cad toria silitá. «Biblioteca Faun-
liei », 1891, p. 131-133, 143-145, 158-160.
Iosif Schiopu 1, Medicul fárá voe. « Dreptatea », 1895,
Nr. 42-48.
Bogate contribuldi bibliografice §i aprecien critica aduce d-1
George Oprescu prin Moliere In, Romania, scurtil privire
asupra traducerilor din Moliere in romaneste, cu spec ialá atentiune
la Misantropul lui G. Sion i).
D-1 Ion Breazu s'a ocupat de Jules Michelet 2) §1 Edgar
Quinet3). Lucr6rile sale au o bogat6 informatie francezà, dar
pAcAttliesc prin siírâcia materialului românesc. Sun.t cazuri
and cereetatorii anteriori, cum ar fi Djuvar a, ii sunt
superiori din multe privinte. Remare cAteva lipsuri relative la
Michelet:
Ovid Densusianu, Cincizeci de ani de prietenie, cores-
pondenta lui Michelet cu Quinet. « Noua revisal românâ », 1900,
vol. I, Nr. 7, p. 317-320.
M. Dragomirescu, Doamna Rosetti de Jules Michelet_
Convorbiri critica », 1910, p. 58.
Leon Théveni n, Michelet. Paris-Bucarest, 1924, Nr.
p. 1C8.
E. Dvoicene o, Michelet si sotia sa. « Cuget ciar », 1930,
p. 587-602 4).

Dacoromania, 11, p.
2) Michelet si Ronuinii, Studiu de literatura comparata, Cluj, 1925,
2',,5 x17, 1 p1.1 163 p. (Biblioteca Dacoromaniei, Nr. 9).
'1 Edgar Quinet et les Roumams. Melanges do Fncole-roumaine en France,
1927, p. 212-369.
4) Mai inainte apruse: Fundoianu (B.), Renan in Tara row:incased _
« Sburatorul literar i, T. p. 358-360). Vasil escu-Buz oianu (M.).
Traducerile din limba franeezii in « Curierul de Anzbe sese [Bucuresti, 1939],
25X16, 57 p

www.dacoromanica.ro
 176 11 Bu Tiii3O1,0aLsct

Traducerile din germand au fost stran3e i studiate de d-nii

I. E. Tor outiu si Ion Gherghe I. D-1 I. E. Toroutdu
este unul dintre cei mai buni cunosegori romani ai literaturii
germane. Studiile sale, diverse si cuprinatoare, au Mmurit defi-
nitiv multe probleme de istorie literarà romaneasc6 si de litera-
turà comparatà. In ce priveste domeniul bibliografiei traducerilor,
lucràrile cunoscutului germanist se reduc la trei, de o mai mich.'
InsemniItate. Carmen Sylva în literatura romaneascA 1) este un
extras bazat pe i-nformatia studiului despre regina poetà a lui
George Bengescu. Informatia personalà a d-lui Toroutiu e redus6.
De altfel, cliiar autorul nu a urinàrit sà dea o lucrare de stiintri,
ti una de popularizare. A doua opera, Hermann Sudermann 'in
literatura romdneascii2), aduce profunde cunostinte de literaturà
german6. Studiul are lush' o lacunri: titlul nu corespunde cu con-
tin.utul operei. Se anuntä. &A este vorba despre circulatia lui
Sudermann in literatura romAnä, ori dintr'un total de 94 pagini,
numai n.otiä. se referà la penetratia sa la noi.
aici afläm lipsuri numeroase, mai ales de traduceri apà-
rute in periodice;a1cAror numtir trece de saizeci. Ia c Atevadin ele :
Virgil .13 o p e s e u, Magda (Heimath). « Convorbiri
rare », 1896, p. 61-98, 181-224.
Ch en di si C. Sand u, loan Botezatortil. « Familia »,
1900. p. 313-314, 326-327, 337-339, 349-351, 361-363, 374-
37G, 385-38G, 409-411, 423-426, 435-438, 448-451, 459
462, 471-474.
S L. V olbur à, Suferinte. « Helios », 1915, p. 75-83.
V. G r. El v i r, Sudermann. « Romilnia miisicalà », 1894, p.
151-153.
D. Caracostea, Slane de ptatr de Sudermann. « Viata
nouil », 1909, p. 322-329.
G. P a n u, Starte de piatra. « Sàptârnâna », 1909, p. 410-415.
M. Valeri it, Romancierul Hermann Sudermann. Scena »,
1917, Nr. 39, p. 1; Nr. 42, p. 1.
J. C. B a c alb a s a, Sfarsitul Sodomet. « Lupta », 1894, Nr.
2432.

1) Extras din tevista « Junimea literard », ('wnditti, 1924, 15 X11.5 53 p.

1) Bueuresti. 1930, 17,5X12, 1 pl. + 95 p

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIO(RAFIEL 1920 177

L. R ebr e an u, Onoarea de Suderniann. « Sburdtorul literar »,

1921, II, p. 382-383.
O altd lacund a lucrdrii st. In faptul cd un germanist de md-
sura d-lui Tor o utiu nu a cercetat valoarea literard a tradit-
cerilor In româneste din Sudermann. Cunoscdtor perfect al limbii
germane, d-sa avea putinta, cum puldni o au, de a face un studiu
amdnun.tit asupra tuturor traducerilor din, opera marelui dra-
maturg.
Heinrich Heine si heinismul in literatura ronnineascii B t wure;ti ,
1930, 18 x 13, 251 p., este cea mai de seamd lucrare a d-hti To-
roui,iu din acest domeniu. Este, de fapt, continuarea si comple-
tarea studiului Heinrich Heine in der rumanischen Literatur 1) al
lui N. Tc a ciu c. De astildatd, d-1 Toroutiu aduce un bogat
material pe care-1 cerceteazil critic. Compararea variantelor ace-
lorasi traducen i cu originalul aratA pe autor ca un destivarsit
cunoscdtor al literaturii germane. Heine a avut o largd circulatie
la noi. Traducerile din opera sa sunt foarte numeroase si risipite,
mai ales prin reviste. Periodicele de sear* ca si cele mai obscure,
cuprind tillmdciri din Heine, de aceea strangerea totald a lor e
foarte greoaie. Iatd cum ne putem explica necunoasterea unui
insemnat namdr de traducen i de &are d-1 Toroutiu. Lipsa unui
indice ingreuneazd con.sultarea studiului.
Bibliografiile d-lui Ion Gherghel sunt dintre cele mai
bune. S'a ocupat de soarta lui Goethe 2), Schiller 3), si Heine 4)
In literatura romand. Planul fixat este acel care trebuie aplicat
traducerilor din once limbà. La fiecare traducere se dd titliil In
roindneste i in limba originalului, apoi se fac aprecien i critice
asupra valoarei literare a traducerilor. exempla:
Lass dick Geliebte, nicht reun, dass du mir so schnell dich er-
_geben !

2) Cerniluti, 1926. 23x16. 80 p.

Goethe in literatura ronzdnii. Bibliogralta eriticit despre Gcetbe in Me-
ratura romAnA. g Revista germanistilor români, 193!t, p. 135-155, 248-268;
1935, p. 137-157, 252-266; 1936, p, 130-155 si extras: Bueuresti. 1936,
'25X17,5 107, p.
Bibliografia criticá despre Schiller in literatura ronnina. Revista ger-
manistilor romani, 1935, p. 1-32
Revista germanistilor roman', 1937.

www.dacoromanica.ro
 178 BARBIJ THEODORESC1J

Corbu Ion (= B. Nemteartu). Iubito, s'A nu mai fii tristri, c'asa

de curAnd mi te-ai dat ! FI. Dar., 1907, II, p. 323-324. Retiprt-
cu modificári rteesentiale, in P. A. (1910), p. 5.
Versiune coreen, dar cu stang6cii de stilizare (de ex. «Iii
chipuri multime-si arunc6 srigetile Amor » sau fecioara... in brate
de zei c6 se prinde »). Nici ritmul nu e pe deplin. stabilit.
Bibliografia cuprinde si ce s'a scris despre autorul studiat.
Lucrilrile d-lui Gherghel au un singur defect. Dansul nu a 'vàzut
toate periodicele romanesti, ci numai o parte din ele, alegAnd pe
cele mai de seam6". De aceea i-au scápat multe traducen i din
periodicele mai m6runte. Iatà cateva exemple In legátur6 cu Goethe :
= Elegii Ronzane, trad. B. Nemtean u. « SAptilmAna ilu-
stran' », 1917, Nr. 1, p. 5.
Pdrdiapil, trad. Sofronie Ivanovici. «Revista co
piilor si a tinerimii », 1913, p. 86.
Pdra' ul, trad. Constantin S. Stoenescu. «Citilea»,
1903, p. 153.
Jalea pastorului, trad. J e an M o se un a. « Foaia popu-
laril », 1898, Nr. 32, p. 4.
Ar dalia, trad. I. F o t i. «Lumina », 1907, p. 168.
S p ir e a nu (D a n.), Centenaria lui Goethe. « Lummisuri ».
1932, Nr. 4, p. 1-4.
Ma r in o i u (G h.), Goethe. « Cetatea albà », 1932, Nr. 3_
P 1-9.
Rub in (D.), Problema lui F aus t. « Cafeneaua politicd
literará. », 1931, Nr. 18.
M olea (I o n), Centenarul lui Goethe. « Crainicul », 1932, Nr. 3.
K 1 e in (K. K.), Goethe. « Pagini moldoven.e », 1932, Nr. 1.
Lipsurile de mai sus dovedesc cà si bibliografiile d-lui Ion
Gherghel nu Infatiseazd adcváyata circulatie a scriitorilor ger-
mani in literatura romilná.

Bibliografia traducerilor italiene e mult mai bogan decdt

celor franceze. Mai toate lucrrtrile din acest domeniu pornesc din
scoala crean de d-1 R a mi r o Or ti z. In cunoscuta sa operri,
Per la storia della cultura italiana in Rumania. Bucuresti, 1916,
24 X 16,5, VIII + 356 p., d-1 Ortiz studiazA influenta italiana
pAná. la 1830. Ca bibliografie ne intereseazà In acest studiu Ira-

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE \ BIBLIOGRAFIEI 1920 179

ducerile din Alfieri1). 0 a1t5 bibliografie a sa privesLe pe marele

poet Petrarca §i. se intituleazA Per la fortuna del Petrarca
in Rumania (1783-1928)2). In raport cu bibliografiile similare,
aceastä lucrare e inferioarà. Nu epuizeazsá materialul §i nu are
aprecien i critice asupra valoarei literare a traducerilor rom'an.e§ti.
Din lipsuri citez ateva la IntAmplare:
Densusianu (Aron), Francesco Petrarca (1304-1374)
(Trionfi). « Orientul latin », 1874, Nr. 28.
Stoenescu (Th. M.), Vd invidiez! «Literalorul e, 1881,,
Nr. 3, p. 644.
Cantee sicilian. 4 Calendarul Curierului », «Foaia in.tereselor ge-
nerale », 1888, p. 80.
T. T r., Sonete pentru Laura. o Cartea vremii e, 1918, p. 34,,
47, 1919, P. 72, 127.
Tot a d-lui Ramiro Ortiz trebuie sil fie §i bro§ura despre Leo-
pardi') ap6rut5. Mril autor, in care afl6m si o sumard bibliografie
romaneascA a acestui poet.
Elevii (l-lui Ortiz au publicat mai multe bibliografii italo-
romana. Constantin Radu s'a ocupat cu soarta lui Gol-
doni in Romeinia4). Este un studiu aprofundat, bogat in infor-
matii si aprecien i critice. Singura laturà defectuoasii a lucràrii lui
C. Radu stà in lipsa cAtorva traduceri5).
t P. 291-351.
Bucuresti, 1930, 24x17, 35 p. (Academia Romana. Memoriile sectiunii
literare. S. III. Tom. V, Mem. 2).
Leopardi. Biografie, Tiaducri. Bibliografie lomaneaseä. Bucuresti
21,5x15, 52 p. + tabela (Institutul de cultura italianá. Cáläuze culturale
Nr. 1). Daca brosura nu a fost intocmith personal de d-1 Ortiz, ea trebue
sá fi fost aleituità sub directa sa supraveghere. In Roma, 1924, Nr.
p. 23-24 este semnat R. O: Leopardi in Romdnia. D-sa a mai publicat:
Bibliografia Carduciand romana'. Roma, 1922, Nr. 3-5, p. 23; Per la storiat
dei contatti Ispano Rumeni. «Archivium Romanicum n, 1934, p. 576-608_
°) o Roma », 1927, Nr. 3, p. 10-17; Nr. 4, p. 23-31; 1928, Nr. 3,.
p. 33-36, Nr. 4, p. 15-19; 1930, Nr. 1, p. 23-30; Nr. 3, p. 22-32.
1931 nr. 4 p. 30-38; 1932 nr. 1 p. 31-34. In 1926, C. Radu tipArise:
Cultura italiana' In Ronania. Cámmul, 1926, nr. 1-2, p. 3-7.
5) De Goldoni s'amai ocupat si d. C ar d as (G h.). Carlo Goldoni
Romdnia. e Miscarea literar6,1924, Nr. 6-7, p. 2, dar este un articol fárS
insemnatate ca i celálalt articol al s'au Bibllografm dantesca romana. *
carea 'iterará, 1925, Nr. 10, p. 3.
13.

www.dacoromanica.ro
 180 II %.111.1U TF11,0D() iESC,I,

Dar bibliografia italiana e mult adancild de continuatoi ul d-hti

Ortiz, adica Ale xandru Mar c u prin Studii italiene.
In prefata primului volum, d-sa anunta ca va cerceta influenta
culturii italiene in Romania. In fruntea studiilor incepute, se
impune lucrarea sa despre Torquato Tasso in Rornantica ronki-
neascd 1), studiu ce poate servi oricui ca model in acest domeniu.
Bibliografiile raporturilor italo-romane stint deschise prin lucra-
rea doamnei Alice Marc u, intitulatà Contributie bibliogra-
flea la soarta lui Carducci in Rondrnia2). Bibliografia aceasta se
caracterizeazà prin precizia datelor, cum §i prin ideea de a da
la fiecare traducere i titlul originalului, ceca ce nu e intotdeauna
atat de u§or. Insa i se pot aduce §i unele repro.,uri de o impor-
tania secundara. Nu e completa, nu respecta principiile biblio-
grafice §i are un plan prea simplu. E adevarat cà titlul articolului
precizeaza ca e numai o « contributie », totu0 numilrul traduce-
rilor necunoscute e demn de tinut in seama. Dintr'un total de
peste 120, se clan abia 61. In « Revista literara », « Nona revista
universitara », « Ramuri », «Almanahul Patria », « Spre ziuà »,
« Constitutionolul », « Albina », « Lectura », « Patria », etc., aflarn
Inca multe alte traducen i sau studii inchinate lui Carducci. Apoi
o bibliografie se alcatuie§te dupa anumite regule care, chiar daca
'tu au un rol principal inteo lucrare, -Whip sunt dernne de res-
pectat. Doamna Marcu bibliografiazä un articol astfel:
La izvoarele lui Clitumno (« Alle fonti del Clitumno »), tra-
ducere « literara », cu note, de Duiliu Zamfirescu, In .1terteul Roman
(15 Septenwrie 1894), nr. 9, p. 671 §i w m., care trebuia transcris
dupa cum, urmeaza:
La izvoarele Chturano («Alle fon.ti del Cliturnno »), traducere
de Duiliu Zanifirescu. «Ateneul Roman », 1894, 15 Septemvrie
nr. 9, p. 671-678.
Un alt studiu bibliografic este i al d-rei Alexandrina
Mititelu despre Traducen i rotnetne§li din Leopardi3). Din pa-
cate §i acesta nu e complet. Ais mai talmäcit din Leopardi §i:
S. Anibal Elefterescu, Gripen, Al. I. Hodo*, lije
Vol III, 1936, p.
o Studii italiene » I, 19:1'k, p. 1i7-158.
Vol. III, 1936, p. 151-172.

www.dacoromanica.ro
 PERIOAD ' E POPULARIZARE A BIBLIOGRAPIEL 1020 181

Marin, P.Mu§oiu,C.M.Multescu, Popescu-Polyclet,

1. Peretz, G. Stratalat, Ion Santarineanu, V. Tem-
peanu, G. Tutoveanu, etc.
Alte bibliografii italo-romane au mai publicat §i:
Cioranescu (Al.), Nanuscrisele italiene ale Academier.
Romdne. #Studii italiene», 1934, p. 159-174.
Constantinescu (Pimen), Bibliografia poeziilor lui
Gabriele D'Anunzio. «Hyperion», 1934, p. 197-210.
Constantinescu (Pimen), Bibliografia romeino-ita-
liana in 1933. « Hyperion », 1934, p. 217-218.
L. D., Bibliografianzanzoniand roman& Boma, 1923, nr. 10-12
p. 23.
Bibliografia panziand. Roma, 1924, in% 6-7, p. 15.
In relaVile culturale italo-romane, un loe deosebit 11 ocupa
d. Pimen Constantinescu, profesor de italianii. Urrna-
rind, mai ales traducerile din poe-Oi italieni, d-sa le insote§te de
bogate note bio-bibliografice 1).

Bibliografia traducerilor din englezd straluce§te printr'o sin-

gura lucrare buna a d-lui Pet re Grim m. Literatura engleza
este una din cele de pe urma ce au ajuns sá fie cunoscute la noi,
iar cele mai multe traducen i au venit prin intermediul francezei 2).
Cazul cel mai plastic In aceasta privinta il ofera opera lui Sha-
kespeare. De aceea, un cercetator al acestui domeniu trebue
(nmoasca tot atat de bine engleza i franceza. latá motivele pentru
care intalnim pulini cercetatori ai influentei engleze in Romania.
1)-1 Grimm a publicat Traducen i fi imitatiuni romeine.yti civet lite-
ratura englezd. Nu sta.' in caderea mea sa analizez partea critica
a studiului d-lui Grimm. care, incontestabil, trebue srt aibà o
1) Vezi: Giovanni Pasc oli, Poeme conounale.... Traducen, intro-
duceri, note §i bibliografie romtineasa Foc§ani, 1932. 23,5 x 15,5 42 p.;
Ada Negr i, Cartea Marei. Poem in traducere completà, in forma ori-
cu portret, introducen i §i bibliografie italo-roinand. Foqani,
1932. 23,5x15,5, 64 p.; Pietro Mignosi i Gino Novelli, Poenze
enTtine Foqani, 1933. 23,5 x15,5, 84 F X X p.; Gabrielle D'Annu n-
z i o, Patruzeci §i patru sonete Cluj, 1934. 23,5 x 15,5. 77-FVI p.;
Bonulnia qi Italia. Sibiu, 1937 23 x15, 20 p.
.") Vnzi P. Gri m m, Traducen Si imitatzuni to/IA/zesu dupii literatura
englezä.o Dacorornania, » 1924, III, p. 284-377.

www.dacoromanica.ro
 182 kriBU THEODORESCU

mare valoa.re, dar sunt obligat a mà opri asupra laturei biblio-

grafice. Mai intai, titlul lucrarii nu corespunde continutului,
fiindca d-1 Grimm nu stucliaza toate traducerile, ci numai opera
poetica, versurile si teatrul in rersuri 1). Apoi, nu amoaste
poeta care an circulat in literatura romana, dupa cum nu isbu-
teste nici sà stranga toate traducerile Mente din autorii cercetali.
Astfel Longfellow 2) apare prin Bonifaciu Florescu
18903), Dein. Moldovanu4), Teodora Conta5), V.
V. Paraschivese u8). Sau nu se dan traducerile complete
din Shelle 37.7), Tennyso n8) etc. In fond, d-1 Grimm se
ocupa mai ales de Youn g, Byr o n, Thomas Moor e,
Milton §i Shakespear e. Pe cand la primii cinci poeti
traducerile cunoscute sunt intr'un numtir mai mare, la Shakes-
_peare lipsurile sunt destul de numeroase.
O alta bibliografie a publicat d-1 Marcu Bez a, intitu-
lata Shakespeare in Rontdnia2). Lucrarea nu are insemnatate,
iiindca nu se studiazii nici valoarea traducerilor, nici nu se epui-
.zeaza materialul romanesc al problernei. Shakespeare si Molière
sunt dramaturgii strtiini cei mai populari in Romania. D-1 Beza
eunoaste abia 25 de traducen, pe cand in literatura romana afltim
eirca 400 de tradnceri i studii inchinate marelui dramaturg
englez.

Bibliogralia traducerilor din greceste inca nu o avem. Cateva

articole räslete, toate fara insemnatate, l'amanse numai in parte
ac,est capitol. Sin.gura lucrare bibliograficà este a d-lui D. F e -
eior u, B ibliografia traducerilor in romdnefte din literatura pa-

41 La p. 366 nota 2 se spune: u despre traducerile din prozatori vom verbi

cu alta ocazie
D. Grim in nu face distinctie Intre 1iteraii englezi i americani.
« Duminica », 1890, p. 15-16.
41 t Romania literara », 1893, p. 12-13.
b) Vatra *, 1894, p. 231.
41 « Tara nona*, 1912, p. 495; 1914, p. 196-197.
7) Vezi si « Lumea ilustrata », II, Nr. 33, p. 529; Viata nona », 1906,
si.. 305; 1907, p. 374, etc.
6) Lipsesc traducerile din: (cVatra». Tribuna Familiei », « Lectura », etc.
*) London, 22,5X18 56 p.-1-17 pl.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEL 1020 183

tristicei 1). Autorul îi propune sä. bibliografieze toate traducerile

din acest do meniu, in care se inglobeazä « aproape jumätate din
literatura patristiai §i aici mä refer la scriitorii de limbä greacä ».
Opera d-lui Fecioru e in curs de a.paritie §i va cuprinde mai multe
volume. Primul Nra avea trei fascicole : I. 1691-1833; II. 1834
1874 ; III. 1874 pänä astäzi. Volumul doi se va ocupa de tradu-
cerile r6mase In manuscrise. Din ce a publicat pänä astäzi, putem sä
credem cà d-1 Fecioru va da o bibliografie metodic6 §i completä2).

V. Bibliografia folclorului nu strä1uce0e prin nicio opera de

seambi. Acelea ateva bibliografii existente sunt fäcute la in.tam-
plare, färä a indeplini niciuna din conditiile §tiintifice, adia:
fie completä, sä aibä un plan metodic i sä fie exactil. Orientärile
prime le afläm in revista « ezä'toarea », intocmite de d-nii S.
Theodorescu-Kirileanu3) §i Ion Popescu4). Lu-
crärile acestora au fost retipärite de d-1 Mihail Vulpescu
ca anexh la scrierea sa Les Coutumes Rounzaines Périodiques 5).
Planul e cel alfabetic pe autori, indieaii1e bibliografice sunt n.u-
ineroase, unele nu corespund cu datele reale §i nu sunt intotdeauna
acelea§i. Aveam un material folcloric prezentat atiinific§i neclar.
D-1 Ion Diac on u, in introducerea la Folclor din Reim-
nicul-Sdrat6), a prezentat o scurtä an.aliz6 a evolutiei folclorului
romän. E mai mult un studiu asupra valorii §tiintifice a colec-
tiilor folclorice, privind numai materialul publicat In volum
Idsänd la o parte productiile neeunoseute din periodiee.

Vol. I, Fascicola I: Epoca dela 1691 /Ana la 1833. Bucuresti, 1937,

24,5x16,5, 82 p. (Extras din u Studii Teologice », anul VI, 1937, vol. I).
0 bibliografie nestiintifia a acestei chestiuni a publicat i Apostol
(S p i r u), Traducen i in romdneste din literatura veche crestinii. Hui, 1935.
23x16. 85 p.
2) u*ezätoarea », VII, p. 29, 46, 63, XVIII, 134, 156, 272.
4) Ibtdem, XX, p. 140; XXI, p. 15, 35, 96, 126; XXII, p. 20, 50, 68,
79; XXIII, p. 16; XXIV, p. 3-6, 58-64, 163-165.
6) _etudes descriptives et comparees précédées d'une preface, par A. V a n
Gennep et suivies d'une Bibliographie Générale de Folklore roumain
(12 Planches hors texte et nombreuses Ilustrations dans le texte). Paris,
1927, 25x16,5, 11+304 p.
°) Focsani, 1934, 24X16,5, XCV +96 [-99], p. (Fundatiunea oRegele Fer-
dinand I »).

www.dacoromanica.ro
 184 BARBU THEODORESCU

O bibliogyafie propriu zis a alcätuit d-1 S. T. Niculesc u-

Varon e, sub tithil de Blbliografia poeziei noastre populare1)..
Lacunele lucrArii d-lui Varone sun.t mai multe. Desi a specificat
cg. a strtms numai folclorul versificat, cum si studiile 1n.chinate
totu0 trece si opere strAine de subiect. E cazul « Jocurilor
noastre naVonale » de acelasi autor. Planul lucr'iirii nu e meto-
dic. Fisa unei cärti, dei are toate datele, nu intotdeauna, to--
tusi nu e cea cerutà de regulele obicinuite. Un exemplu:
Vulpesco (Michel), Les Couturnes .Roumaines Peno-
diques. Etudes descriptives et comparées précédées d'une Preface
par A. Van. Gennep et suivies d'une Bibliographie Generale de
Folklore rournain. Paris, 1927, 1 vol., 304 pag. 12 pl._
B.A.R., II 89619. Format (25 pe 17 cm.).
Pe carte mai st6." insà scris: (12 Planches hors texte et nom-
breuses illustration dan.s le texte), ceea ce nu mai este trecut la
d-1 Varone. Nu mai era nevoie sà fie trecut «1 vol. cu », « B.A.R. ».
« Format ». Cand pe coperta ch'rtii este insemnat err fiecare ()peril
va avea si cota sub care este inregistratà in Biblioteca Academiei
Runkle, oare mai era util sä" serie de 551 ori, CA-Le càrti stint in
Bibliografie, acel B.A.R.?
Formatul se trece in centimetri : 25 x 17, nici de curn: « Format
(25 pe 17 cm.) ». Din moment ce se dau paginile volumelor, nu mai
_este nevoie sá scrii la fiecare carte specificatia cá este «1 vol. ».
lar, dac4 a trecut la unele cäri i tipografia, autorul era obligat
sá o dea permanent. Deci, fisa unei cArti trebue sá cuprindii ur-
màtoarele date, mereu in aceeasi ordine: autorul, cu n.umele de
botez in paranteze rotunde, titlul i subtitlul, locul si tipografia,
anul, formatul, paginatia, coleciia si cota Academiei.
Oricum, opera sa este un indrumar folositor, singurul de acest fel')
1) (Folklor roman venficat, cuprins in volume si brosuri) 1830-1935.
Autori romani in ordine cronologica si alfabetica. Cartile notate aici au co-
tele din biblioteca Academiei Romane. Bucuresti, 1935, 23X15,5, 68 p.
Editia a doua a aparut in 1936, fara inari difeient,e, bu continuarea
este in Bibliog,rafia poe,ziei noastre populare (Folklor roman versificat, cuplins
In volume si brosuri 1936-1937. Alit ori români in ordine cronologica si
C,artile notate aici au cotele din biblioteca Acadenuei Romane. Buco-
resti, 1938, 21 x16.16 p. o alta lucrare a sa: Cet mat de scama folklorist,
romint (Bibliomfie). Cu o introducere despre specificul nostru national,
Bucuresti, 1938, 2'x16 i8 p.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPUL ABU lRE A BI1)LIOGRAFIE1, 1920 185

D-1 Eugen D. Neculau tipiíreste Bibliografia satului ro-

mdnesc. lasi, 1942 24X 16.5 164 L-168] p. contine un. bogat
material, mai ales folcloric. Autorul aduce contributii utile dar
nu epuizeaz6 catusi de pirtin materialul si nici nu respectii re-
gulele bibliografice.
Tot aici e locul sä inseräin i artieolul d-lui V. G h. L u t a,
despre Bibliografia folkloristicet internationalcii). In Germania,
inc4 din 1916, Uniunea Societtltilor germane de Folclor a luat
hotärirea de a tipiiri o bibliografie internationalà, sub conducerea
lui E. Hoffman n-K r aye r. Primul volum a cuprins biblio-
grafia pe anul 1917. Ce intereseazà din articolul d-lui Luta sunt
urmatoarele trei chestiuni: fixarea de care Germani a limitelor
notiunii de folclor, intelegandu-se toate manifestilrile spiritului
poporan, fie cà ele iau forma de actiune sau forma de produse
literare. Pentru insemnätatea faptului, reproduc planul
I. Gesamtvolkskunde. II. Siedlung; III. Bauten; IV. Sachen.;
V. Zeichen; VI. Technik, Berufe, Volksindustrie und Volkskunst ;
VII. Charakteristik des Volkes. Volkstypen..; VIII. Tracbt ; IX.
Speise und Getränk; X. Sitte, Brauch, Fest, Spiel; XI. Soziales,
Verfassung und Hecht in Volkstum; XII. Volksglauben; XIII.
Volksmedizin; XIV. Volksmeteorologie; XV. Literarische Yolks-
kunde im allgemeinen; XVI. Volkspoesie; XVII. Musik u. Tanz.
Jodler, Juchzernähnl; XVIII. Märchen, Erzählung, Schwank,
Sage, Legende; XIX. Volksschauspiel; XX. Sonstige Volkslite-
ratur; XXI. Rede des Volkes; XXII. Namen. Mai intereseaz6
din acest articol a. la Volks- kundliche Bibliographie im Auftrage
des Verbandes Deutscher Vereine fiir Volkskunde s'a cerut si cola-
borarea romemeascd pentru folclorul nostru. Grija contributiei
românesti a cAzut in sarcina d-lui V. Gh. Lirta. Prima contributie
o afliim pentru anii 1929 si 19302).

11 In Junimea literarri », 1932, p. 115-119.

') Au mai tipArit bibliografii sau informalii in legrttura eu folelorul si
opescu (I. N.), Din bibliografia folklorului oltenesc pines la 1927. Suflet
1927, p. 94-100 si Bibliografia folclorului ronta'n. ezAtoarea,
oltenese *,
1938 p. 3-6, 58-64, 163-165. Licea (I o n). Poezta populard. Origi-
nea, vechimea. Studii si texte. Poezia populara i cea cultri. Cum trebue stu-
diatrt poezia noastra popularrl. Galat i, 1930, 8°, 62 p. Bibliografia lucrà-
r slot. cu caracter folklore si etnografic publicate de Academia Romilnil (1877

www.dacoromanica.ro
 186 11.111BU '1 FILODORESCU

in domeniul social filosofic bibliografiile sunt putin. nu-

meroase,
Lapusneanu (Aurora), Bibliografia sociologica. So-
eietatea de maine », Incepand cu 1925, p., 282.
Ralea (Mich el), Révolution et socialisme, essai de biblio-
graphie. Thèse complémentaire présentée A. la Faculté des Lettres
de l'Université de Paris. Paris, 1923, 23 x 14, 80 p.
Stefdnescu-Galati (Al.), Contributiuni bibliografice
pentru cunoaVerea evolutiei poporului roman. « Arhiva pentru Drept
si politic6 », 1920, p. 237-266; 1922, p. 61-76.
Vianu (Tudor), Filosofia cultura. Indicaii bibliograf ice
« Politica culturii », [1931,] p. 541-558.
[Far5. autor], Bibliograf ie romana. S piritism- T eosof ie- agne-
tism-Hipnotism magie, etc. « Revista spiritist5 », 1926, p. 16, 18;
1927, p. 87-88.
O bibliografie generalh a istoriei nu avem, dar mai tot mate-
rialul acestei stiinte se af15. strâns in diferite opere bibliografice,
incât nu ar fi o mare greutate concentrarea lui Inteo singura lucrare.
Cele mai multe informatii bibliografice le are N. I or g a.
Peste cinci mii de recen zii sunt risipite mai ales In 4 Revista
istorich » i « Revue bistorique », care, adunate in mai multe
volume, ar putea forma cea mai bogatà bibliografie descriptivil
si critica' a istoriei Romanilor dela 1890 si pala astazi.
In Bulletin des sciences historiques en Europe Orientale, N.
forga a filcut In doua rAnduri o exr unee a mersului istoriei
ultimii anii, sub numele La littérature historique roumaine. In
primul articol se ocup5 de lucr5rile apArute Intre 1921-1926,
iar In al doilea de acelea tipArite futre 1927-1928. Materialul

1929). o Anuarul Arhivei de folklor », 1933, p. 221-228. Se afirma ca acea-

sta bibliografie cuprinde tot ce a tiparit Academia si ea o toate studiile
aparute In o Anale exista i ca extrase Bazat pe aceasta falsa convin-
gere, fiindea mai sunt opere l'amase in Anale i netiparite in volum aparte,
autorul bibliografiei a dat o opera incompleta'. Stefanuca (P. V.), Con-
tributie la bibltograf ia studitlor culegerilor de folldor privitoare la Ronuinii din
Basarabia f i popoarele conlocuitoare, publicate in periodicele rusesti. Anuarul
Arhivei de Folklor, 1935, p. 177-188. Geiger (P a u 1), Volkskundltsche
Bibltographie lar die Jahre 1929 und 1930. Brin, 1935. 578 p.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZ kRE Ii1BLIOGRAFIEI, 1920 187

strAns este privit critic si cuprinde toate operele necesare disci-

plinei istoriei, dupà cum si unele materii auxiliare: arta, literatura,
filologia, muzica, dreptul, etc.
In Les études d' histoire en Rounzaine pendant le XI X-e siècle 1),
4onferint6 tinut6 la l'École des Hautes Études de Paris », Iorga
nu urintireste epuizarea titlurilor de opere istorice, ci desvoltarea
nleilor ce au stat la baza studiilor istorice î Romdnia.
Informatii de bibliografie istoric6 extraordinar de bogate se afld
in numeroasele volume din mon.umentala sa operà Istoria
Rorndnilor.
Privire de ansarnblu in acest domeniu au mai dat si
Al. Lälpedatu, C. C. Giurescu, P. P. Panaitescu,
A 1. Boldu r. In discursul de recep tie tinut la Academia rom'an4,
d-1 Alexandru Lapedatu a prezentat Istoriografia romeind ardeleanù
in legliturd ca desrdfurarea vietii politice a neamului romdnesc
peste Carpati2). D-1 C. C. Giurescu a vorbit in lectia de descIlidere
n cursului de Istoria Românilor dela Facultatea de Litere din Buell-
resti despre Consideratii asupra istoriografiei ronzdnesti In ultimii
doueizeci de ani 3). Aceste dou6 cuvântAri pot fi privite ca o con.-
tinuare a discursului de receptie dela Academia romAnìí tin.ut de
loan Bogdan 4). itot d-1 C. C. Giurescu dà o bogatä" biblio-
Arrafie in opera sa de sintez6 a Istoriei Romdnilor, la sfArsitul fie-
ckirui capitol.
Cu desvoltarea istoriei de dupà r`ázboiu s'a ocupat i d-1 P. P.
Panaitescu In Powojenna historiografja runzunsku5) cum si d-1
A.lexandru Boldur in prefata la Istoria Basarabiei6).
Ambele articole au apärut i in extras: La ltuérature histortque rou-
ntaine 1921-1926 [Warszowie], 1928, 23x1543 p. (Extiait du Bulletin
des sciences historiques en Europe Orientale) si La Lutérature historique
rounzaine. u Compte-rendu jusqu'en 1928 » (Warszowie), 1930. 25x15, 24 p.
(Extrait du u Bulletin des sciences historiques en Europe Orientale ».
Bucuresti, 1923, 24,5x17, 40 p. (Academia romanA, « Discursuri de
receptiune » LV).
1 Revista Istoria », 1926, p. 137-185.
CitatA la p. 103.
Lwow, 1930, 22x15. 20 p. (Extras din WiadinomSci historyczne, I,
supliment la Kwartalnik Hystoryczwy XLIVII, 1930).
0) Contribuf ii la studiul istoriei Roma'nilor. Vol. I, Epocile vecht (Ora la
secolul XVII), Chisinilu, 1937, 324 p.

www.dacoromanica.ro
 18b IIARBU THEODORESCIJ

De fapt, toate aceste lucràri dep6sesc cadrul bibliografiei.

Bibliografii propriu zis au publicat urm5torii cercetätori
Bulat (T. G.), Incercare de bibliografie a istoriei Romdnilor.
Rilirmicu-Valcea, 1919, 21 x 15, 176 p. [in douil fascicole]. Aceastil
operäi este singura sin.tezd bibliografic6 in domeniul istoriei. Autorul
s'a folosit de modele bibliografice celebre in. istoria universalil, ea :
Pirenne (H.), Bibliographie de l'histoire de Belgiques, relative
l'histoire de tous les Pa ys-Bas jusqu'en 1598 et à l'histoire de
Belgique jusqu'en 1830. Gand, 1903; Mono d (G.), Bibliographic
de l'histoire de France. Paris, 1888; Waitz (Dahlmann),
Quellenkunde der deutsche Geschichte. Leipzig, 1912. In plus a primit
sfaturi dela faimosul Karl Lamprech t. Prin aceste mij-
loace a conceput un plan de bibliografie a Istoriei Românilor,
eu urmritoarele capitole: .Metodologia: manuale i consideratiuni
generate ; manuale i cercetilri speciale ; metodica in inv4b1mtuitul
academic ; filosofia istoriei ; caracterul tiii4ific i notiunea istoridi :
raportul istoriei cii stiin tele naturale ; logica istoriei ; legi istorice ;
opipiuni istorice ; obieetivitatea istoriei, siguranta si indoiala
istoriei; raportul istoriei cu. arta ; raportul cu. filologia ; raportul
cu sociologia ; imp6rlirea in perioade ; istoria universalit; ideile
istorice ; factori culturali ; fact ori naturali. Geografie
Filologie. Cronologie. Eraldicà. Numismatic6. Genealogie. Arheo-
logie. Bibliografie. Colectii de documente. Izvoare-Documente.
Izvoare-Cronici. Tractate politice. Istorie generalil si
Istorie culturalli. lstoria bisericeascri. Istoria educatiei, scoalei si
Istoria literaturei.
Attlt planul cdt i metoda bibliograficá folosità de d-1 Bulat sunt
gresite. De observat cí primul capitol, Metodologia, e mult mai
sistematizat deal, restul. Bibliografia cuprinde mai mult
articolele hind foarte reduse. In total sunt 2460 de lucr6ri, unele
Gird nicio legilturà et( istoria, lar cele mai multe culese la IntAni-
-plare. Aceastil bibliografie, desi nu are valoare tiinificà, totusi
poate fi folositil ca un prim mijloc de orientare in istoria
O altà privire de ansamblir publicri i Simache (N.)
si Tr. Cristescu, Istoriogra fia romartù i problema editeirii cro-
nicilor. (Extras din Cronicile roman.es1 i", vol. I). Buzilu, 1942.
20 X1.3.5 80 p. cuprinde un bogat material, foarte util, dar fiind
departe de cerintele ti in fifkc.

www.dacoromanica.ro
 PEHIOADA DE POPULARIZARE X 111111,IOGRAFIE L, 1920 189

Bogatil, utilà. §i metodicé. este Histoire rownaine1) a d-lui P.

Henry. De§i lucrarea a fost intocmità" in Franta, totu§i autorul este
bine §i. temeinic informat asupra istoriografiei romgme. Materialul
este clasat in urnatoarele capitole: 1) Bibliographies. 2) Documents.
:3) Chroniques. 4) Ouvrages généraux: A) Lan.gue et Littérature ;
B) Folklore ; C) Géographie ; D) Histoire générale. 5) Histoire des
provinces: A) Bukovine ; B) Bessarabie ; (') Transylvania ; D) Les
populations ioumanes du sud du Danube. 6) Droit et vie sociale.
7) Preisthoire. 8) Origines et Histoire ancienne. 9) Fondation des
Principautés. 10) Les Principautés du XV-e au XVII-e siècle.
11) Histoire de la Transylvanie jusqu'au XVIII-e siècle. 12) Les
Principautés du X\ 111-e au XIX-e siècle. 13) La Roumanie sous
Charles -er. 14) La Guerre et l'après-guerre : A) La guerre ; B) L'a-
près guerre. 15) L'A^t ioumain : A) Art religieux; 1. Moldavie et
Vala.chie ; 2. Transylvanie. B) Art populaire ; () Art moderne.
Bibliografia d-lui Henry strilluce§te prin bogAtia i siguranta
mformatiilor. Cu toate acestea, lipsesc multe studii fundamentale 2)
(1110 cum unele aprecien i critice sun.t eronate. Totm,d, articolul
d-lui Henry este cea mai bun6 prezentare bibliografich" a culturii
române§ti ce o avem pAn6 in prezent pentru stilinaate 3).

i) o Revue Histo.ique ». Paris, 1935, p. 486-537.

2) Observatiile aduse de d-1 I. C r à ciun acestei bibliografit sunt juste.
vezi Btbliografii romcinesti apiírute Entre 1930 st 1935, Cluj. 1935. p. 14-18.
D. Henri a mai publicat in colaborare cu I. D. t e f à nesc u, Blblio-
graphic de l'art byzantin en Roumante. Mélanges Ouspenski, 1930. p. 445-454.
La prezentarea d-lui Henri trebue addugath Emerit (M arc e 1), Les
dormers travaux des historiens roumains sur la Dacio. Revue des etudes
anciennes, 1939 nr. 1 p. 57-64.
La cap. o Documents * lipsesc cunoscutele colectii ale lui Gliibanescu
privind Istoria Moldovei; la cap. o Langue et litterature * e curios cà nu se
(15, oGraiu si Suflet» si Dacoromania». Afirmatia c5i studitil d-lui P. V. Hanes
este singura prezentare in francezil a lit. rom. este eronatil. N. lorga are mai
nrulte opere ce nu sunt citate.
Citandu-se sludiul lui Droucbet despre Alecsandri, in ce priveste literatura
comparata, nu trebuia sà lipseasca si al d-lui R.Ortiz, Per la storm, della Cultura
italiana in Romania. Folclorul e slab prezentat. La Geografie nu aflarn stu-
diite lui VAlsan si Buletinul soc. reg. rom de geografie. Lucrilrile lui N.
lorga puteau fi citate inteo mai largil masuril, mai ales cà unele sunt serse
in limbi stréine. Despre Tudor Vladimirescu, in loe sà citeze opera lui C.
Ancescu, era mai niment s'd dea studiul liii F,mil Vârtosit. etc. etc.

www.dacoromanica.ro
 190 BA Rpu THEOD ORESCU

Bibliogiafii cu teme speciale relative la istorie sunt numai

cateva. D. I. Bacila a publicat Bibliografia dornniei Regelui
Carol I al Romdniei 1). Se spline cà s'a cautat a se da tot ce s'a
tipärit, pentru ca indata sà se revie, aratându-se cà articolele din
ziare au fost ornise. Chiar i asa, bibliografia e departe de a fi
completa. Lipsesc studii importan.Le, de sinteza sau de amanunt.
cum si articolele din revista. Bibliograful avea prima obligatie
de a limita cadrul subiectului fiindcà, dupà titlul, lucrarea putea
cuprinde toata vieata sociala i culturala a Romaniei din timpul
domniei primului Rege, ceea ce era dincolo de puterile un.ui student.
Planul cronologic, ales de bibliograf nu corespunde subiectului_
Domnia Regelui Carol se preta la o bibliografie pe probleme:
socialul, politicul, culturalul, razboiul din 1877-78, etc. Datele
bibliografice ce insoles° fiecare carte sunt recluse si nu sunt intot-
deauna untare. Astfel, la o opera, cand se da formatul, cand
se mai trece paginatia sau nici titlul complet. Informatii ca
Nr. 5: ziarele « Legalitatea », « Trompetta Carpatilor », 4 Romanul »..
« Concordia din Budapesta », pe anul 1866 scriu articole contra
Principelui Carol, pacatuesc din douil motive: in prefata, autorul
promite cà n.0 se va ocupa de ziare, deci nota 5 nu avea ce cäuta
al doilea, bibliograful are mertirea de a scoate articolele din perio-
dice, nicidecum de a face trimeteri vagi, care nu orienteaza i niel
nu economises° timpul cercetatorului. Dacia s'ar fi cercetat numai
bibliografizle existente pana la 1916, tot s'ar fi gasit mai mull
decat 285 de opere, cate sunt in lucrare. Si aceste opere, In rnajori-
ta tea lor, de fapt nu se referä la dontnia Regelui Carol, asa cum
spune titlul, ci la persoana Regelui, ceca ce este cu totul altceva.
Am staruit atata asupra unei lucräri mediocre spre a convin.ge
« specialitii in bibliografie » cà lucrarea d-lui Bacila nu « este un
model de bibliografie speciald » inchinata un.ei persoane sau line]
domn.ii 2). E bine sà fim corecti in afirniaiile noastre, alLfel
exemplele rele pot prinde, mai ales acum cand ne aflarn la Mee-
putul metodizarii domeniului bibliologic in Romania.
Lucrare filcuta in seminarul de istoria romana sub directia d-lui pro-
fesor D. Onciul. Premiatli din fondul « » si tiWirità Cu cheltuiala e Fun-
datiei Universitare Carol I »(Seminarul de istoria romanä la Universitatea
din Bucuresti). Bucuresti, 1916, 87 p.
Cr aciun (Ioachim), BIbliografia la Romcini, p. 17.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA. DE 1'OPULARI11RE A 111111,1001111,11.I. 1.920 191

D-1 Bacila a mai intocmit i Bibliografia reizboiului pentru inde-

pendentei (1877-1878) 1), tot atat de mediocra ca i lucrarea
precedenta. E corect sà evidentiem ch. d-1 Bäcila are bune biblio-
grafii de cartografie si mediocre bibliografii istorice. Ceea ce supara
In bibliografia de fall este saracia materialului straps 2).
Acesta a fost si motivul ca d-1 Anton Oprescu a publicat
in anul urmator Reizboiul pentra independentei (1877-1878). Con-
tributiuni la bibliografia lui3), eu o intregire in « Revista Istorica »4).
Ca o completare aflani Ronuinia in rel. zboiul din Orient ( 1877-1878) .
Serien In linzbi streine. Schi(ei bibliograficei5)ad-luiL. Baidaf f.
De 1848 s'a ocupat d-1 G. Oprescu in Contribution e t la biblio-
graphie des événements de 1848-1850 en Transylvanie et dans les
Principautés danubiennes8).
Pentru anal 1821 i revolutia lui Tudor Vladimirescu avem
bibliografia d-Iiii Emil Vartos u, bogata i metodic lucratri,
ca adaus la studiul silu 1821 date fi tapie noi7).
Ca o continuare a vechii bibliografii asupra Daciei a lui Al.
Odobescu, a tiparit d-nii C. Daicovici si M. Macrea Con-
tributii la Bibliografia Daciei Romane (1920--1935). Beitreige zur
Bibliographie des römischen Daciens (1920-1925)8). Autorii
au pretentia de a fi dat o lucrare perfecta si completä, totu*i
e lucrata cu truda si metoda, dupa un plan bine inchegat.
pitolele operei sunt: I. Teritoriul dacic in preajma cuceririi. II.
Probleme de arcbeologie romana in Dacia. III. Istorie, organizh-
ie, civilizatie si arta. IV. Topografie si monumente. a) Dacia
supelioai ; b) Dacia in.ferioara. V. Apararea Daciei ; VI. Religie :
VII. Numismatica ; VIII. Limbil; IX. Dacia dupa paräsire 9).
l) Bucuresti, 1927, 24.5 x 17, 49[-52] p. (Asezamantul Ion C. Biatianu).
despre aceasta lucrare a firmat d-1 I. Craciun ca este de o u excep-
tionala importanla vezi op. cit., p. 20.
Bucuresti, 1928, 23,5X15,5, 47 p., contine peste 200 de opere ne-
cunoscute de I. C. Bacilli.
21 La bibllografta Reizboullui pentrtt Independen(i (1877-48). n Revista
!storied » 1932, p. 34-39.
5) o Anuarul de istorie nationala #, V.
21 o Revue historique du Sud-Est Eut op6en » 1926, p. 27-37.

7) Bucuresti 1932, 25,5 x 18, LXI1+253 p.+8 pl.

2) o Anuarul Institutului de Studii Clasice », 1936. Vol. II, p. 259-283.
2) D-ra Tuduri (C ris tin a) a publicat: Biblrografto
Bueuresti, 1941, in 4°, 63 p.

www.dacoromanica.ro
 192 BARJ3U THEODORESCU

DupA bibliografiile generale si acelea cu subiecte speciale,

trebue s. ne oprim mai mult asupra Bibliografiei carente a
d-lui I o a c him Cr Aciu n, din care au apArut trei fas-
cicole, cuprinzAn.d an.ii 1921-1926 1). In.itiativa lucrärii revine
d-lui A 1 e x. Lap edat u. Simtindu-se tot mai rault lipsa
unei bibliografii istorice române, care sA cuprindd tot ce se
1)ublic5. i sä fie alcAtuitA metodic, d-1 Läpedatu a rugat pe rApo-
satul A I. Sa di Ionescu sä schiteze plantd lucrarii
gAseascä pei soanele care s'o alcAtuiascA.
Punctele fixate de Sadi Ion.escu au fost :
Sä se dea la inceput tabloul izvoarelor cercetate. Aici se
specificä: « lipsa unui personal mai numeros a Mcut cu neputintil
completarea tutor lipsuri de izvoare din Biblioteca Academiei
Romäne Lämurirea aceasta vrea sà spunä cA Sadi Ionescu dorea
sà cerceteze tot ce se publica in romäneste, pentru a scoate din acest
tot ce este in legAturA Cu Istoria.
Cartile i articolele stint amestecate i numerotate, insem-
nän.du-se cu asteric cele nevAzute.
Notitele bibliografice cuprind:
Pentru opere separate: autorul, titlul, locul public:Aril,
formatul in cm. paginatia i pretul, urmate de particularitAti asupra
operei (sumarul pe copertd, colectia din care lace parte opera, etc.).
La cArtile straine s'au in.semnat numai paginile care se referà
romAni ;
Pen.tru articole: autorul, titlul, numele publicatiei in care
se gAseste articolul, urmat de locul publicArii, data, seria, numärul
si paginile la care se gAseste articolul bibliografiat. S'a pus data
la care se referA volumul, nu aceea a aparitiei.
La ambele categorii s'au bibliografiat i criticele, analizele
discutiunile ce a provocat opera sau articolul ;
Pentru periodicele istorice : titlul i subtitlul, locul i felul
aparitiei, formatul in cm., redactia, tipografia i numerele apArute.
4. Pe laugh' istorie istiintele ei auxiliare s'a crezut de cuviin4à
a se bibliografia i lucrArile despre toato marifcstärile vietii noastre
') Bibliografia se numeste: Istoriografia românci, Repertoriu bibliografic
si a apilrut In Anuarul Instiiutului de Istorie Nationalà » din Cluj, In vol.
II 1923, p. 407-506; III 1926, p. 775-931; IV 1929, p. 481-721, din
tare s'au tras si exemplare aparte.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFILI, 1920 193

sociale in legauil cu istoria 1). Dupà aceste principii, Sadi Ionescu a

Intocmit planul general al bibliografiei, iar bibliografia a fost lucratä
de d-1 Ioachim Cr6ciun 2). Conceput6 temeinic de care cel mai bu.n
bibliograf al acestei epoce, si alcguità la Inceput sub directa sa
supravegbere, bibliografia istoric6 ràmâne ca cel mai bun reperto-
riu al acestei stiinte. D-lui I. Cräiciun, desi nu are meritul initiativei
si al sistematizàrii, trebue sà." i se adua cuvinte de laudà, fiindc4 a
staruit si a realizat singur aceast6 minunatà bibliografie, ce strà-
luceste prin metod5., bogälia materialului si exactitatea datelor.
Alte lucr6ri bibliografice privind istoria mai sunt:
Andriesescu (I.), Evolutia studiilor de arheologie din
ultimele decenii in Romania. (Evolution des etudes archéologiques
en Roumanie dans le dernier temps). Emlékkonyv a székely
Nemzeti Mu zeum ö tvnénes Jubileumora, p. 252-257.
Berciu (D.), Bibliografia Oltenici preistorice. « Arhivele
Olteniei », 1937, nr. 92-94, p. 314-322.
B er ciu (D.) Repertoriu arheologic de statiuni §'i descoperiri
preistorice in Romania. Revista Arhivelor, 1942 p. 22-68.
Ef timiu (E.), Istoriografia cehoslovaca. o Revista istoricA »,
1930, p. 73-79.
Hienz (Herman), Bibliografia operelor separate .5i artico-
lelor istorico-filologice, cari au apa' rut dela 1919-1924 in limba
germana fi se ref era la teritoriul fi locuitorii Ronia'niei. « Anuarul de
istorie national6 », 1926, III, p. 931-988.
Georgescu-Tistu (N.), Pubblicazioni storiche runzene
dalla guerra in poi. Firenze, 1930, 24 x 16 24 p. (Extras din
« Archivio Storico Italiano », seria VII, Vol. XIII 3).
Bibliographie historique de la presse rounzaine. «Bulletm of the
international Comite, of historical sciences », Vol. VI, 22.111.1934.
Gö liner (C.) Anal revolutionar 1848 in Principatele Ro-
mane. 0 contributie bibliograficel. Cluj, 1934. 24,5 X(7.5 17 p.
(Biblioteca bibliologica).
i) Aceste indicatii sunt In vol. II. p. 407-410.
Fascicola prim6 a fost lucran In colaborare cu d-1 Ion Lupu.
Amaiapàrut siAndronescu (Marta), Repertoriul documentelor
Teirti Ronulnefti publicate pdnii azt, I, 1298-1508. Bucuresti, 1939, 24 x 17,
234 p. si Inventarul Arhivelor Statului Bucuresti, 1939 25 X 18 420 p.
(Biblioteca Arhivelor Statului 1).
13

www.dacoromanica.ro
 194 BARBU THEODORESCU

Georgescu (Gh, I.) Contributiuni la bibliografia reizboiu-

lui pentru intregirea neamului. Bucure§ti, 1940. 22X16 66 p.
Koczorowski (S. P.), Privire asupra istoriei bibliografiel
In Polonia. Buletinul Urtii, 1.923 p. 235-238.
erbäinescu (V. M.), Bibliografia militarei cu indicator
alfabetic, (analitic fi pe numele autorilor). Cernäuti, 1934, 1.6 p.
Vasilescu (Dumitru A.), Lista periodicelor istorice
cari au apdrut sau apar in Ronal' nia. [Bucure§ti]. 18.5 x 1.2, 12 p.
Vulpe (Radu), Activitatea archeologicei in Dobrogea in cei
50 de ani de steipeinire rorneineascii. Dobrogea, 1878-1928. Bucu-
resti, 1928, p. 145-176.
L' archeologia in Romania Npo la guerra. «Bolletino dell'
Associazion.e internazionale studi mediterranei, 1932, p. 6-10.
L'activité archéologique en Roumanie : historique et bibliogra-
phique. L'Arcbéologie en Roumanie. Bucarest, 1938, p. 73-97.
Potra (Ge o g e), Ceileitori Romani in teiri streiine. Bucure§ti,
1939 24)(16,5 62 p.
Sir uni (H. Dj.), Bibliografia studiilor armenegi din Roma.-
mania 1920-1940. Bucure§ti, 1940. 23 X 15,5 12 p.
Hudit,A (I.) Répertoire des documents concernant les négo-
ciations diplomatique entre la France et la Transylvanie au
XVII siècle (1635-1683) Rome, 1926 25X16,5-269 [-273] p.
l'ArA autor, Ceirti romeineqti de istorie. Bucure§ti, 1938. 23 X 15,5
66 p.
Ma cr ea (M.), Contributii la un repertoriu numismatic al
Daciei. Con.tribution A. un répertoire numismatique de la Dacie.
« A.nuarul Institutului de studii clasice I, p. 127-139, II, p. 70.
Mac r e a (M.), Studi di numismatica in Romania. Rassegna
numismatica, 1932, p. 155-156.

VIII. Geografia nu are o bibliografie generalà dar, prin Cuprin-

sul celor 43 de volume din Buletinul Societiitii Regale Romdne de
Geografie apeírute dela 1875 la 19251), lucrat de d-1 Vintilà Mi-
hAilesc u, ne putem orienta destul de bine In aceastä §tiintä. Tot
d-1 Mikailescu a publicat §i alte bibliografii. In 1924 a inceput sA
tipAreascA anual Material pentru o bibliografie geograficii a Roma-

1) Buletinul SocietAtii regale romane de geografie, 1925 p. 117-150.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEL 1920 195

niei in revista citatä mai sus. In Mari le regiuni morfologice ale

Romeiniei1) sc1iiteaz6 o bibliografie geografic'á i geologic'ä, din
cuprinsul anilor 1900-1931, continuat6 prin Raport asupra
geograf ice in ultimii 10 ani (1925-19352). Toate aceste informatii
bibliografice au fost sintetizate inteun capitol din cea mai de
seamA lucrare a d-sale Romdnia, geografie fizicä. Bucuresti, 1936,
281 p.3).
O privire de ansamblu a publicat i d-1 Simion Me b. e-
dinti in Migarea geograficä in Romeinia 4).
In domeniul cartografiei cele mai bune si mai bogate bibliografii
le-a alcauit I. C. B à c i 1 6, in: Insemnäri asupra cartografiei
Moldovei fi Munteniei din sec. XVIXVIII 5), Hàrçi geograf ice
asupra Tdrilor Romeine intre 1800-18566) i Stampe privitoare
la istoria Romeinilor. Cluj, 1929, 23 X 15.5, 132 p.
Cu cartografia s'a mai ocupat: Par as chiv t.), Lucrärile
astronomice fi cartograf ice executate in Principatele Romeme in.tre
anii 1700-18547); Merutiu (Vasile), Judefele din Ardeal
fi Banat liana in Maramuref. Evolutia lor teritorialä. Cluj, 1929,
239 p. + 16 pl. (LucrArile Institutului de Geografie al UniVersitätii
din Cluj, Vol. V) ; Vasiliu (D.), Despre hartile peimtintului ro-
meinesc 8) ; Popescu-Spineni (Marin), Primele manuale
didactice In fcoala romeineasca .6).
D-1 I. I ordan a tip4rit Incercare de bibliografie topo-
nimica romeineasdi In « Buletinul societ6tii geografice », 1927,
p. 31-49.

Ibidem, 1931 p. 314-329.

Ibidem, 1935, p. 350-369, ap&rut i in extras.
La paginile 251-273.
3) Bul. soc. reg. rom. de geografie,1935 apärut i in extras, cum §i Quelques
observations sur l'évolution de la Géographie en Roumanie. La vie scientifique
en Roumanie, Bucarest, 1937, p. 329-371.
5) Ibidem, 1928, p. 355-366.
Lucrärile Institutului de Geografie al Universitätii din Cluj, Vol. IV,
p. 49-60.
3) e Revista cadastral& *, 1928, Nr. 4.
3) Buletinul Societ&tii Po/itecnice, 1929, p. 485-511.
3) e Revista general& a invatImantului », 1931, Nr. 2 §i Romania In istoria
cartografiei pant% la 1600. Bucure0i 1938, 24,5 X 17,5, Vol. I, 173 p.; Vol. II,
6 p.+ 57 hArti.
13*

www.dacoromanica.ro
 196 BARBU THEODORESCU

Dar cel mai metodic bibliograf al geografiei este d-1 Teo dor
Onisor, prin Bibliografia geograficei a Romdniei in 1929 fi 1930.
Cu o introducere asupra bibliografiilor geograf ice rornanevi panti in
1936. Bibliograpbie géographique de la Roumanie en 1.929 et 1930.
Avec une introduction sur les bibliographies géographiques rou-
maine, jusqu'en 1936. Texte roumain et français. Cluj, 1936,
24 x 17, 1.86 p. (Biblioteca bibliologica 4). Opera sa se caracteri-
zeaza prin metodä, bogatia materialului i, mai ales, prin planul
stralucit ce se potriveste de min.une subiectului lucrarii.
In introducere d-1 Teodor Onisor face o prezentare foarte
a miscarii geografice in Romania, pe care o putem socoti ca singura
bibliografie de bibliografii geografice. Celelalte stiin.te in legatura
cu geografia sunt aproape lipsite de bibliografii.

IX. Geologia e relativ bine reprezentata. Dupa lucrarile lui I.

Simionescu si Franz Toula, apare:
Bibliografia geologica a Romaniei1) intocmita de d-nii David
Roman. si Alexandru Codarcea. Desinuesteunstudiu
complet, totusi infatiseaza un bogat material strans din 206
periodice romane i sträine. Bibliografia este alcatuita alfabetic
si lucrata cu atentie i migala. In 1929 apare ca o completare a
lucrärii precedente: Bibliografia geologica a Romaniei de d-1 Erich
Jekelius 2), iar in. 1939d-1 Theodor Krautner publica
un non supliment 3). In 1935 d-1 L. Mrazec expune evolutia
acestei stiinte in Progresele viintelor geologice in Ronzania, in ulti-
nzii 50 de ani 4). Cu stiintele in general, cat i cu cele geologice
se ocupa. si I Simionescu in ,5'tiin(a in Romania 5). Bibliogra-
fii fragmentare a mai dat d-I M. Pauc à, in Bibliografia geolo-
') Bucuresti, 1926, 26 X 20.VI II + 155 p. (Din publicafiumle Institu-
tului Geologic al Romaniei).
Bucuresti, 1929, 26 x 20 VIII + 103 p. (Din publicafiunile Institutului
Geologic al Romaniei).
Bucuresti, 1939, 80 p. confine tipAriturile dela 1 August 1929 si pânil
la 31 Decembrie 1938, orinduite alfabetic, pe autori.
Bucuresti, 1931 cum si Les conquétes faites en Roumanie dans le do-
matne des Sciences Minéralogiques. La vie scientifique en Roumanie, I,
Bucarest 1937, p. 283-328.
« Revista Fundafiilor Regale », 1935, p. 603-619, cum si La Géologie
et la Palèontologie. La vie scientifique en Romanie. Bucarest, 1937, p. 261-282.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAPIEL 1920 197

gicd a Olteniei ') §i I. Popescu-Voite§ti, Literatura geo-

logia romdneascd asupra Transilvaniei Bctnatului, Bucovinei si
Maramuresului (1919-1929) 2).

X. Botanica are n,umai douà opere bibliografice: E. T o p a,

Bibliografia manualelor romdnesti de botanicd 3) i bibliografia
anual'," Inceputà din 1921 de d-nii Al. B orza §i E. P o p sub
numele Bibliographia botanica Romaniae annuorum 4).
In domeniul forestier nu avem bibliografii, dar aflänn tendin-
te de organizare metodicA. D-1 ing. Ili e C. Demet r esc u In
Bibliografia forestierd internationald fi problema celei roma' nefti 5)
aratà cä. nu se poate face §tiin.tà adeväratà M'A bibliografie. De
aceea , i sub imboldul congreselor internationale de specialitate,
s'a ajuns la necesitatea Intocmirii unei bibliografii forestiere.
Inainte Insä de a se Incepe lucrarea, d-sa fixeazsá. planul. Se spune
CA o bibliografie nu Inseamnä. numai o listä amorrá de material
literar, ci mai cu seamä o dispozitie de clasificare dupä." anumite
criterii logice, care sä u§ureze rapida orientare. Pentru aceasta
trebue sà se lämureasc5.: n,ecesitatea unei bibliografii forestiere,
organul de realizare, obiectul ski, sistemul de clasificare, forma de
prezentare. Necesitatea acestei bibliografii se impune dela sine.
Bibliografia o poate intocmi Institutul de cercetdri forestiere. Sä se
strängä toate publicatiile care au promovat sau pot promova
cuno§tintele forestiere. Sunt unii care afirmg necesitatea numai a
lucrArilor de o valoare durabilä stiintificA, administrativä sau

'1 « Aihivele Olteniei», Incepe din 1928.

In volumul °magia' inchinat acestor provincii 1929, Vol. I, p. 226-230,
iar pentru Dobrogea: Maco vei (G.), Studtile geologiee En Dobrogea, dupa
anexare. Dobrogea, cincizeci de ani de viatà romaneascä, 1878-1928, p.
377-383.
Revista de pedagogie, 1935 caetul III p. 231-268; 1936 P. 65-66.
Buletinul de informatii al Gràdinii botanice Cluj, 1922 p. 41-54,87
91, 1923 p. 61-64, 1924 ni. 1 p. 27-30, nr. 4 p. 101-106, 1925 nr.
3-4 p. 128-133, 1926 nr. 3-4 p. 108-110, 1927 nr. 1-2 P. 59-64,
1928 nr. 1 p. 28-30, 1929 nr. 1-2 p. 69-80, nr. 3-4 p. 210-220, 1930
p. 210-220. De consultat §i : Centrala Bibliograficci a Naturaliftilor. Revista
§tiintificA V. Adamachi, 1936 p. 43-58.
Bucure§ti, 1934, 23,5 X 15,5, 22 p. (Din publica(iunile Instrtutului de
cercethi i experimentatii forestiere).

www.dacoromanica.ro
 198 BARBU THEODORESCU

istoricA. Dar, unde incepe si sfarseste caracterul de « valoare dura-

bila » a unei lucrari? In acest caz, bibliografia nu o poate alcätui
deck un foarte bun cunoscdtor. Spre a simplifica operatia biblio-
grafica, se vor strange toate car-tile si articolele apärute pe teritoriul
românesc, indiferent in ce limba au fost serse, cum si operele de
aiurea scrise despre noi. Notiunea de literaturà forestierà se va
lua in cea mai largä acceptiune. In al doilea rand ar veni literatura
referitoare la asa zisele stiinte de bag si invecinate disciplinelor
forestiere. Dintre acestea s'ar alege numai ceea ce prezinta interes
pentru promovarea cunostintelor forestiere.
Clasificarea &A se facä pe autori si pe materii. Aceasta din urniá
sä aibà ca model clasificarea zecimala. Materialul sä fie strans in
rise, pastrat asa mai Inuit timp, pentru a putea fi completat la
nevoie si numai dupä aceea sa fie publicat in forma de carte 1).

XI. In legaturä cu ftiintele naturale se poate consulta cu folos si

bibliografia curentà din Revista qtiintificei V. Adamachi, publicata
sub numele de Literatura ftiiNificei rowing, cum s'i indicele general
al revistei Natura 2).
La aceste bibliografii din domeniul stiintelor pure si aplicate
se adaugä ultimele opere aparute in colectia Academiei romane si
destinate informärii sträinatätii. Ele se caracterizeag prin metodà,
exactitate si bogatie de material si sunt datorite membrilor Acade-
miei. In La Vie scientifique en Roumanie, I. Sciences pures. Buca-
rest, 1937, aflana:
Sergescu (P.), Le développement des Sciences Mathématiques
en Ro urnanie, p. 7-66.
Vasilescu-Karpen (N.), La Physique en Roumanie,
p. 67-96.
Bogdan (P.), Le développement de la Chimie en Roumanie,
p. 97-434.
Voinov (D.), Zoologie, Anatomie et Biologie aninzale, p.
135-196.

1) In leeiturà cu agricultura mai aflAm: Buletin Inbliografic al publica-

tiilor apdrute prin Engrijirea Direcgunii Statisticei Agricole qi a Publicaliilor.
Bucure0i, 1923, 6 p.
2) 1930.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEI, 1920 199

Antipa (G r.), Les recherches Hydrologiques et les applica-

tions pratiques en Roumanie, 197-242.
SAvulescu (Traian), Les progrès de la Biologie végétale
en Roumanie, p. 243-260.
In volumul II, Sciences appliquées:
Ionescu-Sisesti (G.), Développement de la science agri-
cole en Roumanie, p. 45-89.
Constantinescu (G. K.), Contribution de la Roumanie
au progrès de la science zootechnique, p. 91-111.
Mr a z ee (L.), La développement de l'exploitation Minière
en Roumanie, p. 195-212.

XII. Bibliografia ftiintei medicale e redusà, in special, la activita-

tea d-lor dri. Valeriu Bologa si V. Go moi u. Primul, pro-
fesor la Cluj, a intocmit cu elevii &Ai mai multe bibliografii. D-1
Aurelian Borsianu a publicat Bibliografia balneologiei
In Ardeal pcind la anul 1900 1), folosind orAnduirea cronologia..
In acelasi an 1932 au mai apàrut si alte douà lucilri: I o n
Graur, Bibliografia oftalmologicei romei neascd 2)0 Pavel Iva,
Bibliografia oftalmologia romei neascei (1920-1931)3). Dupà doi ani,
In 1934, dr. S a muil Horvath tipAreste Din istoria medicinei
legale la Roma' ni 4),iard-1 Ernest Roth, Bibliografia publica-
fiilor dela institutele medico-legale din Romania 1920-1935 5).
Ultima operà de bibliografie imprimatà la Cluj este a d-lui V a-
leriu Bologa si Lia M. Dima, Bibliografia tezelor dela
Facultatea de Medicind qi, Farrnacie din Cluj 1923-1936 (Nr.
1-1000) 6). In prefata lucrärii se spune c4 a fost intoemit6 dupà
principiile « metodologiei » d-lui Ioachim CfAciun, care i-a initiat
In bibliografie, a « supraveghiat » si a « indrumat » pe autori.
E adevärat eä" bibliografia steáluceste prin exactitatea datelor,
prin epuizarea materialului si prin alcAtuirea corectà a fiselor.

Tezà... Cluj, 24 X 16,21 [-231 p. (Universitatea Regele Ferdinand I

din Cluj. Facultate de MedicinA si Farmacie).
Cluj, 1924, 8°, 43 p.
Cluj, 1932, 8°, 46 p.
Cluj, 1934, 8° 21 p.
2) Cluj, 1936, 8°, 55 p.
Cluj, 1936, 24,5 x 17,11 + 107 p. (Bibliotheca bibliologica 8).

www.dacoromanica.ro
 200 BARBU THEOBORESCU

Aceasta opera putea fi o bibliografie model, dacá avea un alt plan.

Fiindca d-1 Craciun aplica ordinea cronologica, aceasta a fost
adoptata i aici, dar nu s'a facut bine. Mai ales in medicina, era
mclt mai interesant i folositor &A se dea o bibliografie pe subiecte.
autorii au simtit nevoia unei orientari pe subiecte, de aceea au
intocmit un indice analitic. Clasificarea cronologid nu ajuta la
rezolvarea niciunei probleme, pe cand cea analitid.' satisface once
pretentii. Sà luäm un exemplu. Clasificarea cronologica ajuta la
cunoasterea progresului Facultatii de Medicina din Cluj, dar
aceasta dorintä putea fi satisfacuta printr'un simplu indice scris
numai pe o singura pagina. Prin clasificarea pe subiecte, aveam
putinta de orientare in toate problemele medicale. Astfel, pen-
tru tuberculosa pulmonara am fi av-ut la un singur loe tot ce
a apärut in acest domeniu, pe &and prin indicele lucrarii suntem
nevoiti sa cautam in 55 de locuri, spre a afla productia stiin-
tifich a acestei probleme. Apoi, cum materialul nu era prea
vast, deci nu ocupa un spatiu mare, era bine dacá fiecare tezá
ar fi fost insotita de note explicative, dupá modelul bibliografiei
lui Crainiceanu.
Dar bibliografiile medicale cele mai metodice sunt intocmite de
d-1 dr. V. Go moi u. Lucrarea sa capitala* este Istoria presei
medicale in Romeinia. Bucuresti, 1936, 24,5 x 17. 740 p. (Aseza-
mintele A. S. R. Principesa Elena. Institutul de istoria medicin.ei.
Director general Dr. V. Gomoiu). Se cerceteaza cronologic toatd
presa medicaid', iar la fiecare revistä se da i cuprinsul. Diferite
reproducen, note explicative si planse imbogatesc utilul studiu al
d-lui Gomoiu. Tot d-sa, iii colaborare cu d-I Dr. A. Raicov i-
cean u, a publicat i Histoire du folklore médical en Roumanie.
(Bibliographie). Braila, 1938. 24,5 x 17,86 p. (Asezamintele A.S.R
Principesa Elena).
Alte bibliografii medicale mai sunt:
Botez (d r. G. I.), Catalogul tezelor de doctoral i al doctorilor
in medicind ci chirurgie proclamari de Facultatea de Medicind din
Jasi dela infiintarea ei 1879 peinei la Decemvrie 1925. Iasi 1926.
23X 15.5. 105 [-109] p.
Ciurea (I.) si R. Vladescu, Médecine vétérinaire et
Parasitologie animale. La vie scientifique en Roumanie II. Buca-
rest, 1937, p. 112-138.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEL 1920 201

Ittu Oancea (N). Contributiuni la cunoaverea bibliogra-

fiei medico-legale Bucuresti, 1938. 24X17, 103 p.
Mar inesc u (G.), La Médecine en Roumanie. L'histoire des
sciences médicales théoriques et appliquées en Roumanie. La vie
scientifique en Roumanie II. Bucarest, 1937, p. 139-194.
Tovaru (Simion), Indexul periodicelor nzedicale existente
In bibliotecile din Bucuregi. Bucuresti, 1927, 67 p. (Revista « Spi-
talul ».)
Valentiny (A.), Catalogul revistelor ftiintif ice i nzedicale
din Cluj. Catalogue des revues. Aleatuit sub directda lui E. G.
Racovità. Cluj, 1926. XXIV + 455 p.
Popescu (Irimia) i Con.st. St. ROdulescu,
Opere de medicina' veterinarli 1811-1880. Contributiuni biblio-
grafice. Bucuresti, 1923, 47 p. (Din publicatiunile Ministerului
Agriculturii i Domen.iilor Nr. 6). (Extras din « Buletinul zootehnic
Nr. 11-12, 1923).

XIII. Pentru Drept, bibliografia este ca i inexistentà, fiindc6

cele cateva lucrAri apOrute sunt mediocre.
D-1 Iuliu Pascu a publicat Bibliografia dreptului admini-
strativ romein1). Autorul crede cà «redgm in cele ce urmeazál ima-
gina aproape completä a ceea ce s'a scris In domeniul dreptului».
E suficient 'j'usa sà comparOm legile cu caracter administrativ
apdrute in « Monitorul Oficial » si pe care le gOsim in indicele d-lui
Iesan, cu ceea ce dà d-1 Pascu, spre a constata lipsurile enorme
ale acestei bibliografii. Planul este defectuos, fiindc6 despOrtiturile
adoptate de autor nu sunt logice. E de regretat i lipsa articolelor
din periodice. Totu si, in lipsa alteia, opera d-lui Pascu este un
bun indreptar in acest domeniu.
O alta' lucrare este a d-lui Petr e Striha n, I ndreptar
bibliografic de drept constitutional pentru lucrárile de seminar 2)
cuprinzand material strOin i romanese pentru constitutiile a 11
2) Chi§in6u, 1926, 22 x 16, 31 p. §i Bibliografia admintstrativel romdnd
operele infiiptuite in domenua t iin telor administrative. ((Romania admini-
strativa », 1926, Nr. 5, p. 97, Nr. 6, p. 118-121. Vezi i Zane (G.), /u-
liu Pa,seu, Bibliogralta dreptulut administrattv romii n. «Revista critica' *,
1927, p. 157-158.
2) Bueure0i, 1937, 23 X 16, 16 p.

www.dacoromanica.ro
 202 BARBU THEODORESCU

state europene. Lucrarea e lipsitd de plan si e foarte särac6 in

informatii, neavAnd nici studiile capitale din aceastà materie.
Georgescu (Valentin Al.) si Roxana Istrati,
Bibliografia lucreirilor de drept roman apeirute in 1940-1942.
Academia de stiinte morale si politice. Memorii. Tom. I, 1942
p. 229-302+5 p.
o:)trop a (Valeriu), Introducere fi bibliografie la istoria
dreptului romein. Cluj, 1937. 24)< 17,5 232 p. este o lucrare uti16.
Bibliografia viintelor economice este cuprin.s6 in Buie-
tinul Institutului Economic ea si in Buletinul Bibliotecei Aca-
denziei Comerciale. In cel din urxnd periodic aflAm:
Ian 6 s (George), Economie. Case de economii (Contributie
bibliograficei). Buletinul Bibliotecii, 1936 nr. 3 p. 69-75.
Ludu (Theodor), Periodice economice, contributiune biblio-
graficei [pe 19351 Buletinul Bibliotecii, 1936 nr. 2 p. 85-89.
Lu du (T h.), 1. Mica Intelegere economicei 2. Cehoslovacia
economicei in romeinefte. (Note bibliografice). Buletinul Bibliote-
cii, 1936 ur. 4 p. 63-66.
Ludu (T h.), Chestiunea agrarei 1907-1917 (Contributiune
la bibliografia tiphriturilor aparute intre 1907 si 1937). Bule-
tinul bibliotecei, 1937 p. 71-75.
Ludu (T h.), Economia transporturilor, (note bibliografice
1925-1935). Buletinul Bibliotecii, 1937 p. 103-106.
Bibliografii de institutii culturale. In acest domeniu avern
douà luceári ce privesc activitatea Universitätii din Cluj si a
Facultätii de Litere si Filosofie din Bucuresti. D-1 Io ac him
CrAciun a publicat Activitatea ftiintificti la Universitatea din
Cluj in primul deceniu 1920-1930. L'activité scientifique A. l'Uni-
versité #Regele Ferdinand I» du Cluj (Roumanie) au cours de la pre-
mière période décennale 1920-1930. Texte roumain et français 1).
Studiul este intocmit spre a documenta cà." activitatea stiin-
tdfica a profesorilor in cadrul UniversitAtii e foarte bogatà, intrecAnd
cu mult nivelul intelectual al vechii Universit'Ati maghiare dinaintea
razboiului. Bibliografia cuprinde publicaliile profesorilor clasaii
pe FacultAti. Opera fiecArui profesor e orânduita cronologic. Ca si
1) Cluj, 1936, 24 x17 321 p. (Bibliotheca bibliologica 3).

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIO GRAFIEI, 1920 203

alte lucfairi ale d-lui Cr5.ciun i aceasta e incompletä.". SA." ham

douà caz un:
La Vasile Bogre a, profesor care a publicat putin,
lipsesc: Cucuveii patriotice. Cele trei Cri§uri, 1920, Nr. 5, p. 6-7.
Rolul femeii in cultivarea limbii nationale. Lumina femeii,
1920, p. 187-189.
Dr. Giorge Pascu, La Philologie roumaine dans les pays ger-
maniques et en France. Ramuri, 1923, p. 480-482.
Epigrame. Ramuri, 1923, p. 443.
Gheorghe Lazeir, drama de N. Iorga. Ramuri, 1923, p. 479 480.
P. Cancel, Originea poeziei populare. Ramuri, 1923, p.459-460.
Princesse Bibescu, lzvor. Ramuri. 1923, p. 437-438.
In chestia dictionarului etimologic Macedo- Roma. Tribuna,
1924, Nr. 10-11, p. 10.
Epigram& Junimea literarä, 1926, p. 197, 224, 229, 246, 248.
Fr. à nulle autre seconde. Grai §i suflet, 1926 p. 353.
Mors, versuri. Junimea literard, 1926, p. 200.
Sfat, versuri. Junimea literaià, 1926, p. 195.
Sonet, 'versuri. Junimea literal-6, 1926, p. 226.
Parabotei, versuri. Chemarea noastrà, 1928, Nr. 1 p. 24.
Iar din scrisul d-lui Se xtil Pu§cari u, unde d-1 Cräciun
avea dinainte bibliografia d-lui Georgescu-Tistu, pe care a repro-
dus-o fArd a specifica acesta, afläm mai multe lipsuri, dintre care
citAm numai cateva:
O scrisoare. Lumea universitard, 1922, p. 49-50.
Numirile de tinfar ci ciribiri. Junimea literar6, 1923, p. 23-24.
Liga Natiunilor, impresii. Cultura, 1924, p. 29-38.
Romanitatea limbii romeine.. Graiul Ronan.esc ,1927, p. 141 145.
Ce e rometnesc in literatura noastrcl? Tara Barsei, 1929, p.
15-21, 99-100.
Al doilea studiu este al d-lui Marin Popescu-Spinen
Contriburiuni la istoria inveiteinzeintului superior. Facultatea de
Filosofie f i Litere din Bucureqti1) §i care e superior lucrArii d-lui
I. Craciun,
a) Se prive§te activitatea fialrui profesor in intregime, nu
pe o perioadà de ani;
Istoric, bio-bibliografie, programe, regulamente, statistici diagrame.
Bucuresti, 1928, 24 x 17 295 p., 6 pl. + 4 tabele.

www.dacoromanica.ro
 204 BARBTJ THEODWIESCTJ

Datele biografice sunt redate mai amAnuntit si mai corect ;

Pe läng6 bio-bibliografie cuprinde istoricul FacultAtii, regu-
lamente, tabele statistice i un indice de toti doctorii i licentialii.

XVI. Bibliografii regionale. Bibliografia Transilvaniei romd-

negi 1916-1936 1) a d-lui I o a ch im Cr Aciun este cea mai
bunäi bibliografie regionalá din putinele cate avem pánál acum. D-1
CrAciun a strAns singur, i cu ajutorul studentilor sAi, 4000 de tit-
luri iu legliturg. cu Transilvania. Acest material se referà la: istoria,
stiinte auxiliare istoriei ; archeologia, genealogia, heraldica, nu-
mismatica si iconografia, materii in legálturái cu istoria: &M'Ato-
rii, biografii, istoria diferitelor in.stitutii i societAti, diferite ches-
tiuni numai in legAturà cu istoria: clasele sociale, politicA, chestia
agrarä, biserica, armata, arte, vieata economicA, drept, etnografie,
geografie, literaturà, medicink obiceiuri, presa, teatru.
Din plan se desprinde ideea cà lucrarea de fatá contine numai
material in legAturA cu istoria Transilvaniei, de aceea autorul
trebuia n.umeascái opera: Bibliografia istoricä a Transilvaniei
romäne.yti. Privitál astfel, d-1 Cráciun a alcAtuit o bunä, chiar foarte
bunA bibliografie a Ardealului. Lipsurile sunt relativ de putinA
insemnAt ate. Luatà ca bibliografie generalà a Transilvaniei, lucrarea
e ridicol de sAracá.. Voiu documenta afirmatia prin cAteva exemple.
Autorul reprezentativ al literaturii transilvsán.ene este incontestabil
Liviu Rebreanu. Este rdscut i crescut in Ardeal. Subiectele si
eroii romanelor sale, ca Ion, Bologa, etc. sunt ardeleni. Cu toate
acestea, Rebreanu se bucurá numai de cinci numere in bibliografia
d-lui CrAciun. Numai cinci opere si recenzii a scris si s'a scris
legAturá. cu Rebreanu ? Puteau lipsi, oare: Ion, Peidurea Speinzu-
ratilor §i Räscoala lui Rebreanu? Nu afläm in aceste opere, vieata
socialà ardeleanA, ciliar si documente istorice, ca in Pädurea Spein-
zuratilor, in legAturà cu Transilvania? Unde sunt apoi sutele de
recenzii despre opera aceluiasi romancier ? 5i, sà nu se cfeadä cA
d-1 CrAciun nu dä referintele despre scriitorii ardeleni. La Rebreanu
sunt patru recenzii, la Blaga sunt unsprezece, etc.
Lipsesc apoi multe articole scrise de Iorga. Astfel, la cap.
« Roumains transylVains dan.s les autres provinces roumaines
1) Bibltographie de la Transylvante roumatne 1916-1932. Texte roumaine
et fianqais. Bucureti, 1936, 24,5 >< 17, 336 p. (Bibliotheca Bibliologica, 15).

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIRLIOGRAPIEI 192.o 205

trebuia sa fie si o Curentul ardelean. la Braila ». Neamul romanesc,

1934, Nr. 212, mai ales ca acest ziar a fost cercetat ; sau la cap
« droit », lipseste Anciens documents de droits roumain », Bucu-
resti, 1930, sau la cap «l'union de la Transylvanie » Iorga e trecut
cu o singurà opera, desi d-sa a mai publicat si altele, bunaoara:
Cuvântarea tinutä la Senat in 1932 si publicata in Desbaterile
Senatului, 1932, p. 118-119, sau la cap « Industrie » redus la
patru numere, nu se &este Istoria industriilor la Romani, Bucu-
resti, 1927. 226 p. tot de N. Iorga.
Nu este locul sà aratam toate lipsurile din bibliografia d-lui
Craciun, dar afirmä'm categoric ea s'au lasat afara cateva mii de
opere si articole, inckt studiul sdu nu este deckt un fragment din
Bibliografia generala a Transilvan.iei. Daca tinem seama si de
domeniul politic in legatura cu. Ardealul, aceastä bibliografie
depaseste cifra de 50000 de opere 1).
O alta bibliografie regionala este a lui S. Greavu-D u-
n a r e, Bibliografia Dobrogei2) 425 a Hr.-1928 d. Hr. i aceasta
lucrare e defectuoasä. Ca plan, e metodica, materialul fiind oranduit
pe probleme: geologie, istorie, literatura, etc. Operele stranse in
lucrare sunt relativ numeroase, totusi lipsurile sunt enorme. Ele
pot fi obseivate la o sumara comparatie Malta in.tre aceasta
bibliografie si cele dota volume jubilare incbinate Dobrogei si
citate in cursul studiului de fata. Autorul Bibliografiei Dobrogei
mai are si o alta parte slaba: nu este unitar in redarea notitelor
bibliografice. Explicatia o angla in faptul ea o parte din material
a fost vazut, iar alta, care e cea mai numeroasa, a fost extrasa
din diferite lucfäri bibliografice. Astfel, cand unele bibliografii
consultate sunt corect intocmite i Greavu este exact, si con-
trariu.
Pentru Basarabia, avem Bibliografia lucrarilor privitoare la
Basarabia apsdrute dela 1918 "incoace3), de Al. Davi d. Lucrarea
strdluceste prin lipsa de plan, gracia de material, necunoa-
O incercare bibliograficA a Banatului Incepuse sà publice Vi centiu
Bugar i u, Bibliografta Banatului. o Analele Banatului, 1929, Nr. 3,
p. 41-47.
Bucuresti, 1928, 24 X 17, 153 p. (Academia Românil, Mem. Sectiunii
Istorice, S. III, T. IX, Mem. 4).
Chisinàu, 1933, 20x15 47 p. (Asociatia culturala Astra Basarabiei »).

www.dacoromanica.ro
 206 BARBU THEODORESCU

sterea normelor dupg care se ala.tuesc fisele i unele irtexacti-

täti ale datelor bibliografice. Autorul dorea sà1 alc6tuiascg, o
vastà bibliografie a Basarabiei, dar a murit lnainte de a-si pune
In aplicare dorin,ta. Ceea ce a publicat este rtumai o modestà
incercare, oarecum utilä, fiind unicà in acest domeniu.
A doua lucrare a lui A 1. David este Tipeiriturile romcinefti
din Basarabia, sub steipanirea rusei (1812-1918), vol. I. (1814
1880). Chisin6u, 20 X 15 1934, 200 p., fiind cu mult superioarà celei
precedente. Se artalizeaz6 amäinuritit 116 càrti românesti
rusesti, ap6rute intre 1814-1880.
Latura social economic6 a Basarabiei a bibliografiat-o A 1.
Kide 1, Contributiuni la bibliografia social-economicei basarabeanei.
Chisinsäu, [1935], 23 x 15,5. 17 p., iar Paul Mihailovici
a publicat Bibliografia bulgarei ci rusei referitoare la Basarabia
colonistii bulgari. Arhiva Basarabiei, 1932, p. 322-324 si Ceirti
manuscrise ci icoane din Basarabia. Insemneiri echi fi
inscriptii. « Revista societAtii istorico-archeologice 1;isericesti din
ChisinAu », 1934, p. 91-120 1) si Tipeiriturile romeinesti in Ba-
sarabia dela 1817 peind la 1918. Bucuresti, 1941. 24X17. 379
p.+20 pl. (Academia Românà. Studii si Cercetdri XLVI).

1) La cele de mai sus ad'augnn: Bucuta (E manoi 1), Cincizeci de

ani de presa dobrogeana Dobrogea, 1878-1928. Bucuresti, 1928, p. 735-741.
Bur duj anu (G. M.), Cartea sucevana, u Crainicul cetatii », I, p. 51-60
Catalina (I 1 i e I.), Oragul Alexandria... Bucuresti, 1934, 8° 176 p. ; C o n-
st an tin escu (Pimen), Istoricul presei focsenene. Bibliografie (1859
1900). Focsani, 1931, 21 x 13,5, 16 p. si Publicatiile periodice din Sibiu.
« Provincia literail », 1934, Nr. 1-2, p. 19-21; Gana (I. M.), Primele tip&
rituri reimnicene. Milcovia, 1930, p. 154-159 si Primele tipografii rdmnicene.
Milcovia, 1931, p. 68-75.; Se mili a n(C.), Istoricul presei brailene. Bucu-
resti, 1927, 22,5 x15 233 p. ; F or tu n es cu (C. D.), Contribufie la un studiu
asupra presei din Oltenia. Arhivele Olteniei », 1927, p. 51-57, 156-169;
Su ciu (P e t r e), Bibliografia Ardealului. Societatea de maine, incepand
cu 1926. I s tr ati (C. N.), Insemnari bibliografice privitoare la Braila.
Analele Btailei, III p. 59-60, 214-215; Arb ore (V irgiliu P.),
Insemnari culese pe pe marginea cartilor bisericesti din oragul Focgani. Mil-
covia, IV p. 54-64; Constantinescu-Iasi (P.). Circulatia aechilor
carli bisericegti In Basarabia sub Ruçi. Biserica ortodox6 românà, 1935 p.
672-678; Boitos (01.), Periodicele ardelene En rastimpul de o suta de
ani. Cluj, [1938]. 31,5 X24, 11 [-16] p.M or ariu (L ec a), Pentru biblio-
grafia periodicelor noastre. Junimea literatá, XIV p. 92-93.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEI, 1920 207

(. INDICE GENERAL AL REVISTELOR

La inceput 1), cAnd revistele romanesti abia apsniruserà, nu s'a

pus problema indicelor pe mai multi ani. Pe atunci preocupà-
rile conducàtorilor de reviste se indreptau spre gàsirea unui
model de Tablet* anualà, asa cum am aratat în capitolul prim
al lucrärii de fat51. Cu timpul, revistele isbutesc sa ail34 o durat6
mai mare de zece, dou6zeci si chiar mult mai multi ani. Cum
era si firesc, aceste reviste erau de o realà" valoare literar6
Pentru o mai repede i metodic6 orientare in cuprinsul
lor, s'a impus necesitatea de a se da un indice general pe o perioadà,
mai intinsä de ani. Asa au Mcut conducàtorii romanesti» sau
ai « Con.vorbirilor literare ». Dup5. 1920, apar tot mai des aceste
indice. Reviste ca: « Natura », « Convorbiri literare », ezsdtoarea »,
4 Neamul Românesc pentru popor », 4 Revue historique du Sud-
Est Européen », « Revista istoricä », 4 Tin.erimea românä », 4 Gan-
direa », « Candela », « Mon.itorul Oficial » au publicat table biblio-
grafice generale, mai fiecare folosind criterii deosebite.
Dintre toate se remarc6 prin insemratatea metodei utilizate
« Convorbiri literare ». Indice bibliografic 1867-1937. Bucuresti
1937, 24.5 X 16.5, VIII + 302 p. de M. S Anzianu 2). Un indice
general al ski e binevenit. Autorul orkidueste tot materi-
alul dupä cuprins, in 59 de capitole asezate alfabetic, i anume:
Academia roman5.; Agriculturà; Antropogeografie ; Antropologie ;
Arheologie ; Arnaatà; Artà; Astronomie ; Bacteriologie ; Bibliografie ;
Biblioteconomie ; Biografii ; Biologie ; Biserica ; Bizantin.ologie ;
Botanic 5. ; Comunicatii ; Critic ; Cultufa." romartà ; Drept ; Econ,omie ;
Erata ; Estetic6.; Etnografie ; Filologie ; Filosofie ; Fizico-chimice ;
Fiziologie ; Folklor ; Geografie ; Geologie ; Ilustratii ; Istorie ; Lite-
ratur6 ; Logic6 ; Matematici ; Medicin6 ; Meteorologie ; 1\4oral'ä ;
Muzeografia ; Necrolog ; Numismatia ; Orientalia ; Pedagogia ;
Educatie ; Periodice ; Politic6 ; Preistorie ; Presa ; Psihologia ; Ro-
manii de peste botare; Sociologie ; Statistic5. ; ;

Asupra acestui capitol vezi: Ionescu (Mircea), Repertorii biblio-

grafice de reviste. a Scriptum #, 1943 p. 168-179.
Primul indice este alcdtuit de Evolceanu (D.), Indice de materiile
publicate En Convorbiri literare En anii IX. Convorbiri literare, 1906,
p. 1161-1222; iar al doilea de Iliescu (D a n M.), Indice pe anii 1907-1929
Convorbiri literare », 1929, p. 201-269.

www.dacoromanica.ro
 208 BARBU THEODORESCU

naturale ; Teologie ; Toponimie ; Varia ; Zoologie. Trei indice, al

colaboratorilor, al autorilor recen.zati si al studiilor, inlesnesc
orientarea rapidä." in lucrare.
Am spus cá este cel mai bun, indice românesc de periodice. Este
intocmit metodic si constiincios. Totusi, nu e perfect. Obiectiile
ce i se pot aduce privase planul, cât i strangerea materialului
bibliografiat. Sistematizarea articolelor dupà continut e bine venitä,
dar oränduirea alfabetic6 a materiilor nu este cea mai bunä. Asa
se obisnuia i acum o sutà de ani. Genilie, la 1846, era adeptul
acestui proceden. In locul acestuia e de preferat cel ideologic. Dacd
d-1 Sanzianu folosea in linii largi clasificarea zecimalä, ar fi avut
un plan mult mai metodic. Oare, nu era mai bine ca., spre pildä,
critica, estetica, filologia, folclorul, literatura, stilistica sà fie
stränse Inteun singur capitol, fiindc6 toate privesc literatura ro-
mând, in loe de a fi risipite alfabetic in cuprinsul bibliog,rafiei? In
afara de aceasta, unele capitole nu-si au explicatia existentei lor.
A.3tfel, ilustratia intra la arid sau la materiile la care se referea
fiecare ilustratie. Capitolele periodice §i presa se putean uni, fiindc6
ambele notiuni spun acelasi lucru. Capitolele: necrolog, cultura
romand, erata §i ()aria, puteau fi de asemenea desfiintate, ele
nereprezentänd nimic ideologic.
Trecand la strängerea materialului, observain ch nu a fost
ad-unat in intregime. lath' numai ateva lipsuri litate la intäm-
plare:
Sunt singur, versuri [fdra autor] 1893, XXVI, p. 988.
Z. Au mai fost . versuri. 1888, p. 460.
. .

Stihuri Domnului Ghica Voevod [färà autor], 1875, VIII, p.

461-464.
St. Leingd un piano; Adto ; De un cias . versuri. 1883, p.323.
E. H. M. Vecinic pribeagd, versuri. 1904, p. 202-203.
V. Pe lac; S'au zis. ; Unde, unde; i m'am dus . . versuri.
. .

1879, p. 79-80.
Grig. Din Viata sfintilor. Pdrintele Andrei. 1.887, p. 803-809.
O gresalä destul de insemnatà este cá nu s'au iden,tificat toate
pseudonimele i autorii articolelor nesemnate.
Astfel: Scrisori din Italia semnat X. Y. Z. este al lui Duiliu
Zamfirescu, sau articolele semnate cu initialele I. R. sunt ale d-lui
I. R6ducanu.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEI, 1920 209

Indicele, in special ultimul, sunt gre§ite. De altfel indicele

subiectelor e gre§it in intregime. Uneori, scriitori diver§i sunt
imperecbeati sub acela§i nume propriu. Un caz : Gbeorgbian (V.),
care publica prin 1867, nu are nimic comun cu Gheorgbiu (Virgil
C.), colaborator al Convorbirilor abia in 1937.
Cu toate aceste obseivatii, unele fiind de insemnatate secundara,
lucrarea d-lui Sanzianu ramane ca cea mai build realizare in acest
domeniu,Ai poate folosi ca model viitoarelor indice de periodice.
De altf el lucrarea sa a §i fost luata ca model in urtele biblio-
grafii. D-ra Geor get a Ira j âianu a publicat Indice
bibliografic al revistei societätii « Tinerimea românii» 1880-1938.
Bucure§ti, 1938, 23,5 x 15.5, 112 p., respectan.d, in general, planul
d-lui Sanzianu. Prin aceasta nu vreau sä scad intru nimic valoarea
bibliografiei d-rei Vaj'aianu, care a isbutit sa intocmeascä un mi-
nun.at indrumar de orientare pentru revista citata mai sus.
Cu totul pe un alt plan se bazeaza Table générale du Bulletin
de L' Institut pour l'étude du Sud-Est européen I X, 1914-1923
et de la Revue historique du Sud-Est européen, Bucarest, 1935,
24 x 1.6.5 149 p., lucrat de d-na Virginia Vasili u- S a-
c er dot ian u. Intreg materialul este impä'rtit in: articole,
dari de seamä, documente, cronici §i notite. In fiecare capitol se
folose§te oranduirea alfabetica.
0 tablä de materii de o reala valoare practica. §i §tiintifica este
Indice analitic qi alfabetic al celor 25 de volunze din revista de folklor
Seztitoarea (1892-1929). Index analytique et alfabetique de 25
volumes de la revue folklore ,S'eztitoarea (1892-1929). Folticeni,
1931. 24 x 16,5, V + 125 ii. intocmit de d-1 Artur Gor ove i.
In prefata, autorul marturise§te ca a lucrat indicele dupa cla-
sificarea intrebuintata de Paul Sébillot pentru folclorul
francez, pe care a acomodat-o materialului romanesc.
Bibliografia d-lui Gorovei este cat se poate de metodick fiind
un model demn de urmat pentru acei ce activeaza in acest domeniu.
Adaug a Indicele Sezatoarei §i al # Convorbirilor literare » sunt
culmi bibliograf ice ale capitolului tablelor de materii. Un alt indice
insemnat, nu prin valoarea sa §tiintifica, ci prin singularizarea
planului sail, este Tabela de materii pe anii IXV VIII I ( 1910-1930)
a Neamului romiinesc pentru popor alcatuitä de d-1 Manol e,
publicat in 1931, p. 241-297. Revista se tipare§te pentru educarea
14

www.dacoromanica.ro
 210 BARBU THEODORESCU

maselor tärg.nesti, iar alcäituitorul in.dicelui a adus in lucrarea sa o

nomenclaturà Cu caracter popular, spre a fi inteleag de cititori.
Indicele d-lui Manole poate fi luat ca punct de plecare, desi nu e
perfect, in alcAtuirea viitoarelor table de materii ale revistelor
Cu caracter popular.
Celelalte indice de revistä au o v'aloare relativä. Fiindc6 planul
lor nu poate folosi nimAnui, gAsesc de cuviintä sä* le tree numai
numele, Mr6 a mai insista asupra lor. Dintre acestea, cel mai bun
este al revistei « Candela », alcätuit de V a sile Gheo r ghiu
§i Vasile Tar no vschi 1). Vin apoi indicele revistelor:
«Gândir e a» 2), « Natura »3), « Ràsdritul »4), « Revista isto-
ric6 # 5), « Monitorul Oficial » 6), « Buletinul societAtii regale române
de Geografie »7), « Revista generalà de comer t si contabilitate 8)
si « Buletinul Comisiun.ei Monumentelor istorice » 9) cu care s'a
incheiat seria bibliografiilor acestui domeniu ").

5. BIBLIOGRAFII DE BIBLIOGRAFII.

Cu toate cà domeniul bibliografiei românesti nu era prea

vast si bogat in opere de seamd, totusi s'a simlit nevoia
la noi ssá se ardte realiz4rile de pe acest tArâm. In Apus.
au ap ärut atari studii de o real6 valoare practic6
Brunet Petzholdt, Stein, Vallée, Schnei der,
1) Publicat in 1923 qi cuprinde materialul pe anii 1882-1914.
'2) Pe anii 1921-1930.
8) 1930.
') 1929, Nr. 13-16, tabla de materii pe 1918-1928.
5) A apärut pan acum numai o fascicola. Bucure§ti, 1938, 24 x 16,64 p.
8) Alcatuit de d-1 Ieqan (D umitr u). Bucure§ti, 1934, 316 p. §i 1937,
438 p. cum §i un altul din 1921 tntocmit de N. Ionesc u.
Intocmit de S t. Hepit es §i publicat In 1919, p. 351-376 cu adau-
suri In 1921, p. 536-558.
Intocmit de Andrei Gheorghi u, Bucure§ti, 1937 23,5 X 16, 95 p.
8) Pe anii 1908-1936. Valenii de Munte, 1939. 38 p.
Revista Roma are un indice alcatuit de d-ra Façon §i publicat
In Claudio Isopescu, La stampa periodica romeno-italiana in Ro-
mania e in Italia. Roma, 1937, p. 53-66. Mai avem: Repertoriu complet
al materiei publicatd in numerele 1 la 60 inclusiv. « Tribuna Financiara »,
1937, Nr. 60, p. 1-42, cum i al « Arhivei » in 1923.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAPIEI, 1920 211

Fumagalli au alatuit cataloage sistematice de bibliografie.

Am aatat cA Nerva Hodos publicase inteun articol din 1903 o
privire de ansamblu asupra bibliografiei romAne. Incercarea sa a
fost reluatà abia dup6 25 de ani.
In 1926, d-1 Ioachim Craciun capsát'ä o bursAi pentru a studia la
Paris « progresele bibliografiei in 'piffle Apusene si de a cerceta
In diferitele centre europene, organizarea institutelor bibliografice »1)
Venit in targ., a publicat un studiu asupra celor vAzute in Occident
at, si asupra bibliografiei rorrane. Partea intaia este un rezumat
flcut dupà Handbuch der Bibliographie al lui Schneider. Defectele
acestui capitol sunt nurneroase, scoatem in evidentà numai douà.
Autorul, in loe sà dea o sintezA asupra miscArii bibliografice strAine,
In special a celei actuale, asa cum o vedea dânsul prin cercetärile
la fata locului, recurge la sistemul cel mai usor de a rezuma pArerile
unui singur autor asupra bibliografiei apusene. Deci, d-sa nu aduce
ramie personal, nici idei, nici date. Apoi, in loe de a ne expune
tendintele si curentele In bibliografie, prezintä.' numai o listà de
opere bibliografice, prin care nu ne putem face o pgrere cat de
sumarà despre stadiul actual al bibliografiei. Partea a doua a lu-
crä."rii d-1 Craciun are un alt aspect. Mai intai este o operà originalà
care, oricate defecte ar avea, rAmarre prima incercare mai desvoltata
In acest domeniu. Ca once inceput,. studiul d-sale are multe lacune
cum si multe p'greri eronate. Sà cautam a enumAra Meva din ele.
D-sa afirmA c,*1 « se lucreaa azi in tara noastr5., cu aceleasi
mijloace si cu aceeasi specialisti bine preg5.titi, ca si la institutiile
similare din str6ing.tate »2). « Mijloacele » in bibliografie sunt bi-
blioteca si posibiliatile bAnesti. Biblioteca româneascb." in care se
poate intocmi o metodic6 bibliografie este numai una, a Acade-
miei Române. Totusi si aceastà institutie are multe pgrti slabe.
Nu posed6 material bibliografic strlin, care sä." poatA in.druma pe
bibliografii români. Biblioteca nationalà din Paris are zeci de
mii de bibliografii, iar Academia Rom'axa n.umai atom sute, si
nu pe cele mai de seamA. Biblioteca Academiei nu are tot ce s'a
1) Craciun (Ioachim), Bibliografia la Romdni, o incercare de Bi-
bliografie a Bibliografiilor roindnegti. Avec un résumé en français. Bucure0i,
1928, 23 X 15,5. 38 [-40] p. (Extras din a Anuarul Institutului de Istorie
Nationala u. Cluj, IV (1926-1927).
9 Ibidem, p. 3.
14.

www.dacoromanica.ro
 912 BARBU THEODORESCU

publicat In romaneste, iar colectiile pe care le posedä Incà nu

sunt catalogate In in.tregime. Iatd deci ca." un bibliograf roman
nu poate lucra « Cu aceleasi mijloace » ca bibliografii francezi.
Vine la rand parea bdneascd ce lipseste Românului, deoarece la
noi nu sunt incurajate lucrärile de bibliografie, fiind socotite la
periferia stiintificd. In ce priveste aceeasi specialisti bine pregd-
titi 1), trebuie sdremarc'dm cd In Apus sunt institutii de pregdtirea
bibliografied pe care nu le intalnim si la noi. Iatà dece d-1 Crd-
ciun nu poate aseza la acelasi nivel mediul bibliografic romanesc
Cu cel occidental.
Se afirmd c.a. Pop si Cipariu sun.t primii bibliografi romani. E o
greseald. Bibliografia noastrd incepe prin cataloagele de biblio-
teed, librdrie i tipografie, i dupd aceea vine Pop, care este un
modest bibliograf, nicidecum Ardeleanul entuziast ca i Glieorghe
Lazdr »2). Cipariu e filolog, iar nu bibliograf. Lucrdrile sale pot
folosi ca izvor de informare pentru bibliografi, dar nu sunt lucrdri
bibliografice. Se afirnad cá prin Bibliographie franco-roumaine a
lui Bengescu « ne incopciem indrdznet in miscarea bibliograficd
din strämdtate »3), si c5. aceastá lucrare este excelentd. Dacd e sd
ne « incopciem » in miscarea bibliograficd apuseand, apoi o facem
tot prin Bengescu, insd in 1882 prin bibliografia lui Voltaire, care
cu adevdrat este o bibliografie excelentd. Bibliografia franco-
romand din 1895 nu este cum o caracterizeazd d. Crdciun, ci asa
cum a analizat-o in amdnunt stefan Ordseanu, adicà o lucrare
mediocra.. Tot Ordseanu a ardtat nivelul scazut si al bibliografiei
fOrientului, care nu este cum o vede gresit d-1 CrAciun. Aici e locul
sä" subliniem slàbiciunea d-sale pentru superlative. Noi romanii
suntem « foarte inaintati » in bibliografie ; toate lucrdrile lui Ben-
gescu sunt « excelente »; Pompiliu Eliade are o foarte bogatd
« bibliografie, etc., etc. ». Din pdcate superlativele sale nu sunt
sustinute prin dovezile necesare, de aceea rdman ca pdreri izolate
care supArd spiritul critic.
Se sustine cd pot servi « ca model de bibliografii individuale »4):
« Tovardsi de muncd dispdruti a lui Alex. Sadi Ionescu i « Serie-
Ibidem.
Ibidem, p. 13.
Ibidenz, p. 15.
Ibldem, p. 23.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAPIEL 1920 213

rile de si despre Emin.escu » ale lui N. Zaharia. Ambele lucrari

nu pot fi,un model. Primei ii lipsesc lucrarile despre autorii biblio-
grafiati, iar cealalta e nemetodica i incompletä. D-1 Craciun
putea da ca exemplu Bibliografia lui Alecsandri, Intocmita de
Chendi i Carcalechi.
Capitolul primelor eataloage este foarte sarac in informatii,
dupà cum se poate constata comparand ceea ce da d-1 Craciun
cu lista lor aflatä. la Inceputul studiului de fata. Cresterea colec-
tiunilor Academiei nu a Inceput la 1906, ci la 1903. Mai obser-
yam Ca' autorul, cand e bogat Iht aprecien i elogioase aduse operelor
mediocre, cand e loarte sarao in aceleasi aprecien, dar relative
la studiile de valoare. Abunda superlativele la unele din operele
slabe ale lui Bengescu si nu aflarn nimio despre excelenta biblio-
grafie a periodicelor a lui Nerva Hodos si Al. Sadi Ionescu.
In concluzie, Bibliografia la Romani scrisa de d-1 Joachim Cra-
ciun este « o incercare » neisbutita, Ora de lacune i lipsita de
spirit critic. Incercarea sa contribuie Intrucâtva la umplerea go-
lului ce se simtea. In bibliografia româna, dar nu aduce si nu cla-
rifica nicio problema bibliografica i, mai ales, nu reda adevarata
icoana a acestei noi stiinte.
Studiul d-lui Craciun e urmat de Tratat de Bibliografie. Bucu-
resti, 1931, 17 x 10,5, II + 389 p., al d-lui G h. Carda s.
Dupa cum s'a aratat de predecesori, lucrarea este plagiata dupa
manuscrisul un.ei opere similare a lui Al. Sadi lonescu 1). Tra-
tatul de Bibliografie e format din dou'd parti: prima cuprinde
notiuni de bibliografie, iar a doua, are un catalog al bibliogra-
fiilor românesti2). Notiunile practice sunt transcrise dupa regulele
bibliografice stabilite la Bruxelles de Comisia internationala. Ele
sunt necesare oricarui bibliotecar sau bibliograf, fiindeA 11 instru-
ieste In ce priveste intocmirea fisei si a diferitelor planuri biblio-
grafice. Planurile acestea reprezinta in parte schema unor opere
Infaptuite lnainte de aparit'a Tratatului de Bibliografie, iar altele

') In Lupta », 19 0, 24 Decemvrie i 1931, 7 Februarie ; « Universul »

1931,29 §i 31 Ianuarie; « AdevArul literar 0 artistic », 1931,1 i 8 Februarie.
2) Acest catalog al bibliografiilor a fost reprodus 0 de d-1 P. V. Hane
In Prietenii Istoriei Literare, 1931, p. 473-491, adaug6 bibliografia din
Revue de Littérature comparée §i Revue Critique d'Histoire et de littérature,
din Phil ip p he van Tieghe n, Tendance nouvelles en Histoire littéraire.

www.dacoromanica.ro
 214 BARBU THEODORESCU

pornesc direct din planul stabilit in 1895 de Academia Rom'ang.

Bibliografia de bibliografii cuprinde mult mai multe bibliografii
decat a reu§it sá dea d-1 I. Crgiciun. Ele sunt orânduite pe spe-
cialit4i, fära." a fi insotite de aprecien i critice. Lista lor nu e com-
iar notatia bibliografic6 a'càrtilor nu este intotdeauna ace-
ea§i: sunt opere cu toate datele externe, iar altele sunt insem-
Rate sumar. Iatà douà exemple luate dupà aceea§ pagin6 1):
Zaharia (N.), Traian Demetrescu. Viata ci scrierile sale.
Bucure§ti, 1910, 90 p.
Mete§ (S t ef a n), Ce a scris N. Iorga. Bucure§t. 1913.
Inegalitatea lit transcrierea datelor externe 1§i are explicata
in faptul cà Tratatul are doi autori. Notatia din manuscrisul lui
Al. Sadi Ionescu e corectil, iar informatiile aduse de d-1 Gh. Car-
da § sunt Mcute in pripà §i fära' s'a" corespundà instructiunilor aflate
chiar la inceputul Tratatului semziat de d-sa.
Cu toate aceste sc6deri, Tratatul de Bibliografie al d-lui Gh.
Carda § era de o realà valoare pentru bibliologia româneascA
fiindcà traducea in limba noastrà pentru intaia oarà principiile
bibliografice internationale, punându-le astfel la dispozitia oricui.
In anul urmAtor, d-1 N. Georgescu-Tistu a publicat
Bibliografia literarà ronteinei Bucure§ti, 1932, 25 x 17,5, 255 + XX
pl. (Academia Romanil, Studii §i cerceari, XVIII). Dupà cum reiese
chiar din titlul lucrärii, opera d-lui Tistu cup-inde numai biblio-
grafiile Oin domeniul literaturii, pe care le analizeazd critic §i le
oranduie§te in diverse capitole dup5. continut. Studiul d-lui Tistu
e malt mai amplu §i mai metodic intocmit cleat cele anterioare.
Informatiile, cu mici exceptii, sunt exacte, iar autorul cautà
le ducg pa.).à la epuizare. La sfAr§it d-1 Tista cautà sà stabi-
leasc6 scheletul §tiintific al bibliografiei românesti. Totu§i, Biblio-
grafia literarà rorptuià are unele saderi. Lipsesc multe bibliografii,
unele de mare insemattate ; nu se aratà influentele apusene asupra
bibliografiile române§ti; nu cerceteazà indeajuns valoarea unor
bibliografii; sunt cazuri Cand informatiile n.0 corespund
Bibliografia româneasc6 a inceput prin simplele cataloage de
tipografii §i biblioteci. D-1 Tistu cunoa§te numai o parte
din ele, iit special pe acelea tipArite sub formà de carte, care erau

1) P. 289.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEI, 1920 216

mai usor de gAsit. Dar bibliografia catalog a aparut mai intAi in.
periodice, In Gazeta Teatrului National », « Curierul Român.esc »,
« Foaia pentru minte », toate ràmkand necun.oscute d-lui Tistu.
Nu scoate in evidenfd insemn6tatea cataloagelor de bibliotea,
cum e cazul lui Genilie si Garleanu. Nu stabileste legaura chntre
wide bibliografii. Astfel, GArleanu nu face altceva deat sà adopte
planul lui Genilie. De altfel, studiul d-lui Tistu este numai o insi-
r are a bibliografiilor literare, fdrä a le fi cercetat si critic. Una
din.tre cele mai bune bibliografii individuale este a operei lui Alec-
sandri, intocmità de Chen.di i Carcalechi, dar d-1 Tistu nu o cu-
noaste. Pornind dela aceastà lucrare, ar fi putut trage concluzii
in ce priveste planul unei bibliografii individuale. Astfel, se n.aste
ipoteza daa inteo atare operäi trebuie sä" trecem i manuscrisele
scriitorului analizat, asa cum au Meat Chendi i Carcalechi.
Se afirmA cà Iarcu « s'a ocupat i cu bibliografia, probabil
mai ales in rAstimpul dela 1867 la 1874, an.d a fost casier-contabil
la Societatea Academia »1). De aici d-1 Tistu conchide cà Biblio-
grafia lui Iarcu porneste din preocurarile Academiei Române.
Concluzia este eronatà. Academia ia fiinp la 1866, Iarcu e numit
casier-contabil al acestei institutii la 1867, iar Bibliografia sa ap5.-
ruse in editia prim6 la 1865.
Despre Biblio-hronologia ronaná a lui T. M. Codrescu se spune
cà ar cuprinde «largi analize de arti referito are la poporul no-
stru »2), in realitate este o completare a lui Iarcu i numai uneori
se tree i arti stràine despre Romani. Se aduc imput6ri lui Has-
deu 3), a nu da important:Al bibliografiei. Este o mare eroare.
Färà propunerea lui Hasdeu nu am fi avut Bibliografia roma-
neasa' veche, nu .am fi avut in limba termenul de bibliologie
multe alte lucrar bibliografice intocmite sub indrumarea si din
indemnul sAu.
CercetAn.du-se Biblioteca Academiei Române, se scrie a este
« opera indeosebi infaptuità prin truda persistentà a d-lui Ion
Bianu »4). E necesar sà" subliniem cA aceastà pArere este exage-
rat6. Biblioteca Academiei este, mai intai, opera academicienilor
P. 55.
Ibidem, p. 100.
Ibid,em, p. 99, nota 2.
Ibidem, p. 147.

www.dacoromanica.ro
 216 I3ARBU THEODORESCU

Odobescu, Ion Ghica, Laurian, Sturdza i altora, iar Bianu, care

e adus aici dupa ce biblioteca se intemeiase, este numai executorul
ordinelor primite dela cärturarii mult mai batrâni, mai culti, mai
priceputi, deck, dânsul. In legaturà cu Ion Bianu este eronata
afirmatia ca el ar fi « facut acestei institutii propunerea de a
se lucra o bibliografie generalä. romAn.easca »1). Stà scris in Des-
baterile Academiei cà propmerea venea din paitea lui Hasdeu,
iar Bianu a acceptat numai alatuirea acestei lucrAri. Concluzia
studiului d-lui Tistu este cà ne trebuie o alta metodà de aplicat
In « bibliografia viitoare »2). Afirmandu-se necesitatea acestei
bibliografii, era logic ca autorul sä stabileasca planul §i mijloacele
prin care am putea-o capäta.
Ultimul studiu in acest domeniu este datorit d-lui I. Craciun.
In 1936 d-sa tipäre§te Bibliografii rometnefti aptirute intre 1930
.,si 1935. Note f i reeenzii3). Se analizeaz6 zece bibliografii, socotite
mai valoroase, cu scopul de a evidentia unele probleme bibliogra-
fice utile lucrarilor române§ti din aceasta specialitate.
Prima obligatie cAreia trebue sà i se supue un bibliograf este
cunoWerea regulelor dupa care se alcAtue§te fi§a artilor i arti-
colelor. Se subliniaz6 necesitatea de a nu se mai lucra la intam-
plare, ci dupa anumite norme, fiindca bibliografia, ca oricare altä
§tiint6,10 are normele sale con.ducatoare, pe care putini bibliografi
le cunosc sau le aplica" In operele lor. Pärerile d-lui Cräciun sunt
demne de luat In seamä. A sosit momehtul ca i bibliograful roman
sà se supun.6 aceloras criterii cunoscute de colegii sal din Apus..
Gre§ala d-lui Craciun in acest mic studiu, stä insä. In faptul
ca' reduce OHIO bibliografica numai la tehnica firlor consacrate
titlurilor de carti, care, de fapt, reprezinta primul stadiu al muncii
bibliografice. Bibliograful roman trebue sà devinä bibliograful idei-
lor cuprinse in &did, ceea ce voi arata in ultimul capitol al stu-
diului de fata" 4).

1) Ibidem, p. 173.
') Ibidem, p. 227-228.
Cluj, 1936, 24 x 16, 29 p. (Extras din Anuarul Institutului de Istorie
National& *, Cluj, vol. VI).
Schite de bibliografii a mai scris: Ad a m esc u (G h.), Ihbliograf la
si organizarea unei bibliografii gtiimif ice la noi. Omagiu liii Mihail Drago-
mirescu, 1929, p. 451-462.

www.dacoromanica.ro
 PERIOADA DE POPULARIZARE A BIBLIOGRAFIEI, 1920 917

Alte douä bibliografii de bibiliografii a publicat i B ar b u

Theodoresc u: una ca intioducere la primul voluxn .al bi-
bliografiei operei lui N. lo' ga 1) lar ultijna fiind intitulat5. Evo-
lutia bibliografiei románe §i problemele ei actuale 2).
Bogatá i inetodic6 este bibliografia de bibliografii geogra-
fice a d-lui Tehodor Oniso r, publicatä ca introducere la
Bibliografia geograficii a României in 1929 si 1930 3).

Bibliografta istoriat i Merara' a d-lut IV. forga. Bucuresti, 1935, p.

IXXXIV. Desvoltatil a iost retiparit6 Theodorescu (B a r u),
Manualul bibliotecarului. Bucuresti, 19a9. p. 105-127.
<< Revista Fundatiilor Regale », 1938, Nr. 11, p. 339-355.
P. 5-36.

www.dacoromanica.ro
 CAPITOLUL V

CONCLUZII, CONSTATARI I PROPUNERI

Din expunerea de pana acum, s'a putut constata c. biblio-
grafia romana se imparte In patru perioade, fiecare avand o durata
cam de 30 de ani. Prima etapa dureaza dela 1830 0 pana la 1860,
adica dela an.uaturile noutalilor literare ale lui Zaharia Carcalechi
din Biblioteca romaneasca §i pana la articolele lui Al. Odobescu,
din « Revista romana ». In acest interval, bibliografia Incepe sa
prinda contururi §i sä atraga atentia unor carturari. Se creeaza
mai tat:Ai dorinta de orientare carturareasca în toate domeniile,
orientare pe care nu o poate satisface cleat bibliografia. Tipografii
si librarii, din scopuri materiale, tiparesc cataloage, care mul-
tumesc Intru catva necesitatile publicului. Ca 0 In Iarile din
Occident, 0 la noi bibliografia a Inceput deci sal ia fiinta sub
forma modesta a catalogului, adica a simplei In0rari de titluri
de opere. Car calechi anunta in « Biblioteca romaneasca »
ce carli se tipareau la Buda ; la fel facea i Eliade In « Curierul
romanesc ». and ace0i « tipografi » aveau de anuntat un nurnar
mai mare de opere literare, au imprimat cataloage speciale. Primul,
am vazut Ca 1-a dat Eliade in « Gazeta Teatrului National ». La
randul lor s'au ocupa t cu astfel de cataloage §i librarii, In special
Rosetti, Walbaum, Hening, Winterhalder, ti-
parind cunoscutele cataloage ale cabinetelor de lectura.
Tot din necesitatea de orientare au alcatuit cataloage §i bi-
bliotecarii, ca D. Gusti 0 I. Genili e. Pe când primele
nu se bazau pe principiibibliografice, celalalte se Intemeiaza tocmai
pe ideologia bibliografica a Apusului. Genilie e intaiul bibliograf
cunoscator al metodelor occidentale, pe care le aplica In catalogul

www.dacoromanica.ro
 CONCLUZII, CONSTATAR' $1 PROPUNERI 219

bibliotecii din Bucuresti. Restul cataloagelor.au itumai o impor-

tan-Va relativa. Prin cataloagele de tipografii i librarii, avem
putinta s'A reconstituim in parte activitatea culturalä dela luce-
putul secolului trecut, iar prin acelea ale cabinetelor de lectura
ne putem da seama de ce carti straine se ceteau pe atunci.
Paralel cu tiparirea cataloagelor, care jucau rolul de bibliografii
curente, se desvolta i ideea necesitatii bibliografiilor reprospec-
tive prin V. Po pp si T. Cip ari u, mai ales cu tenclinta de
a strange cartile romanesti vechi, adica acelea ce s'au tiparit
pana la 1830.
Anunturile noutatilor literare din reviste nu aveau nicio de-
numire la inceput. Abia la 1840, A sachi le boteazä cu termenul
de bibliografie, cuvant luat din frantuzeste.
Faza a doua reprezintà inceputul organizä.rii acestui domeniu.
Alexandru Odobescu impune necesitatea
strangerii vechilor tiparituri roma.nesti in-
tr'o bibliotecà nationala, dupacarear urma cata-
logarea lor dupa anumite criterii tiinifice. Ceea ce a dorit si a
realizat in parte Odobescu, este ixtfaptuit cu mult succes de car-
turarii din jurul Academiei Romarte, societate ce a luat
in acel timp. S tur d z a, L aurian si Ghic a creeaza
biblioteca nationala a Romaniei, maritá i sistematizata de elevul
lor, Ion Bian u. Dupa cum cu 30 de ani in urma, ideologia
bibliografica se ivise intr'un catalog de biblioteca prin priceperea
uxtui bibliotecar, tot astfel si de aceastä data bibliografia se apropie
din nou de biblioteca, adicá de biblioteca Academiei Romane.
Dar, Inainte de a se infäptui ceva temeinic, ne vine din Franta,
prin E mil e Pico t, ideea unei bibliografii sistematice a cul-
turii romane. Pana a ajunge fapt implinit aceasta idee, se tiparesc
bibliografii modeste, dar bibliografii, nu cataloage ca acelea dela
1840, de membrii Academiei Române, ca: O dobe s c u, T o c i-
lesc u, Pap a dop o 1-C alima c h, san de functionarii bi-
bliotecii acestei instituii, ca Al. P o p.
In afara de Academia Romana, mai era si o alta activitate
bibliografica. Di mitr i e Iar c u alcatueste bibliografia gene-
rala a culturii noastre, adica «Analele bibliografice române *.
Pentru prima clara se intocmeste o bibliografie cu scopuri precise,
si anume:

www.dacoromanica.ro
 220 BARBU THEODORESCU

Inainte de a.face studii stiintifice, suntem obligati a biblio-

grafia intreaga cultural romaneasca..
Bibliografia scrisului românesc foloseste i alcatuirii biblio-
tecilor, fiindca ele sunt sin.gurele iz'voare de unde vom afla ce
carti au aparut Ora in prezent.
Având o literatura tanara si in curs de formatie, ea se
intemeiea inainte de toate pe traducen i si numai folosind cineva
o bibliografie va sti ce s'a tradus sau nu din once limba
apuseana.
Gasim la Iarcu deci o intelegere relativ superioara a bibliogra-
fiei, tendinta de a strange tot scrisul romanesc §i de a-1 orandui
dupa anumite criterii §i cu anumite scopuri. Iarcu a dorit Visa
peste puterile sale, de aceea lucrarea sa este o opera de interes
momentan.
In prima etapa, Asachi a introdus termenul de bibliografie,
iar dupa 30 de ani, Hasdeu pune in circulatie cuvantul de
bibliologie, notiune definirá, ca si aceea de biblioteconomie, de
Lauria n i Mas simu in cun.oscutul lor dictionar.
Aceasta Rolla faza a bibliografiei n.0 se caracterizeaza prin
abundenta studiilor. Autorii lucrarilor tipärite acum, desi sunt
diletanti in bibliografie, au totusi multe notiuni bibliografice.
Constatam ea preocuparile bibliografice apusene patrund si la
noi, creind mai mult o atmosfera favorabila bibliografiei, decal,
producand studii serioase, care vor veni numai dupa aceea.
Cu anul 1894, se incepe a treia faza a bibliografiei, a adeVa-
ratei bibliografii stiintifice si care e ocupata In intregime de acti-
vitatea stransa in jurul Bibliotecii Academiei Romane. De aceea
o numim perioada bibliotecii Academiei Romane,
caracterizandu-se prin bibliografi celebri si opere definitive.
sedinta acestei institul1ii, din 21 Martie 1894, Grigore
Tocilescu a prezen.tat spre tiparire lucrarea bar onul. ui
Guillaum e, o bibliografie generala asupra Romaniei. De
aici a pornit urmatoarea propunere a lui Hasdeu: Fiind o ne-
cesitate simlità de o bibliografie stiintifica asupra Romaniei din
toate punctele de 'vedere, subscrisii propun ca bibliotecarul Aca-
demiei si Inca alti doi din membrii corespondenti, reprezentând
astfel cele trei sectiuni ale Academiei, sà fie insarcinati cu exe-
cutarea unei asemenea lucrdri ». Prin. Hasd.eu si Sturdza, Ion

www.dacoromanica.ro
 CONCLUZII, CONSTATIRI $1 PBOPUNERI 921

Bianu este insdrcinat cu intocmirea Bibliografiei. Pentru a se

ajunge la intaptuirea propunerii lui Hasdeu au trebuit:
Formaiea unei biblioteci bogate in publicatii romane§ti;
Crearea unui personal capabil sà ducd la bun rezultat opera
1nceputa;
Ideea, venitä de peste hotare prin. Emile Picot ;
Vointa de a realiza ideea, reprezentatA prin autoritatea morald,
intelectuald i materiald a Academiei Romane.
Primul lucru stabilit de Ion Bianu a fost fixarea planului
bibliografic, cuprinzand urrndtoarele opere:
Bibliografia cartilor 'vechi dela 1508-1830.
Bibliografia Cartilor dela 1831. gi pand. la 1895.
Bibliografia cdrtilor strAine privitoare la Romania.
Bibliografia articolelor din periodice.
Bibliografia manuscriselor din Biblioteca Academiei
Romane.
Nici nu putea exista un moment mai prielnic decat acel din
1895, pentru a statornici qtiintific o ideologie bibliograficd roma-
neasca. Am spus ca se avea: o bibliotecA, un personal omenesc
pregAtit, un plan stabilit i posibilitatea baneascd de a tipari.
Din aceste motive, tot ce s'a tipdrit in aceastä epoca sunt opere
bibliografice definitive. Realizdrile sunt:
Bibliografia romdneascd veche, 1508-1830, intocmita de I o n
Bianu §i Nerva Ho do §, este cea mai vastä bibliografie
din Cate avem. Lucrata cu metoda §i exactitate, tiparitd laxos
Cu bogatie de cli§ee, aceastd opera e punctul culminant al bi-
bliografiei romane. Doud sunt defectele acestei lucrdri. La cele
1526 de cdr-ti Cate s'au putut strange, se mai adaugd la 300 de
lucrdri necunoscute, deci bibliografia nu e completd. Al doilea
defect al acestei monumentale bibliografii, std. In incetin.eala cu
care a apdrut. Daca pentru o bibliografie care cuprinde 1526
cdrti au trebuit peste 40 de ani de osteneli, ne intradm in GAO
ani vom bibliografia cele peste 200000 de opere §i nu §tim cate
sute de mii de articole ce au apdrut pana astäzi?
A doua bibliografie din planul lui Bianu este Publicatiunile
periodice romdneVi, lucratä." de Nerva Hodo§ §i Al. Sadi
Ioneseu. Avern In fata noastrd o noud opera' definitivd.

www.dacoromanica.ro
 222 BARRU THEODORESCTJ

Urmeaz6 apoi Cataloagele manuscriselor românefti, in numär

de cin.ci, realizate prin Ion Bian u, C. Lit zic a, R o in u-
lus Caracas, G. Nicolaiasa si N. Camariano,
Activitatea bibliograficA a Academiei era cat se poate de me-
todicä. si de bine orientath prin productiile sirnilare ale Apusului,
de aceea conducätorilor n.0 le putea scApa si necesitatea biblio-
grafiilor curente. Planul bibliografic din 1895 prevedea sistemati-
zarea bibliografic6 a culturii romanesti panà la o anumità datä.
Acum se purtea Intrebarea, ce 'vom face dela acea datà Mainte ?
Ceca ce nu se prevause la 1895, se adaugä mai tarziu. Este nevoie
ca, dupäi ce vom realiza bibliografia generala romaneascA, sà ne
in.grijim a publica trimestrial o bibliografie a scrisului curent.
lath' pentru ce Academia Romanä initiaz5. la 1.903 Crefterea
Colectiunilor. Biblioteca Academiei primea prin legea depozitului
legal tot ce se imprima in tard, de aceea Crefterea Colectiunilor sale
cuprindea in mod firesc toate lucrärile romanesti. Prin noua
bibliografie se impurteau ca bibliografi desavarsiti Ilarie
Chendi si t ef an Or 6 s a n u. Iatà lucrAri si. persoane
scumpe bibliografiei române, prin care s'a realizat epoca de aur,
culme rämasä izolatä si inch' de n.eintrecut In acest domeniu.
Paralel cu activitatea bibliograficA din jurul Academiei Ro-
mane, se desfAsoarà si opera lui George Bengesc u.
Forman.du-si pregätirea culturalà In Occident, träind mai tot
timpul departe de tara sa, Bengescu a fost util mai Intai altora
si apoi tärii sale. A ajuns celebru prin. Bibliografia operei lui Vol-
taire, lucrare remarcabilà din toate punctele de vedere. Autorul
sträluceste prin uniformitate in metedd, exactitate In notatie si
prin uimitoarea bogdtie a materialului stalls. Dar, cand Bertgescu
nu a mai avut la dispozitia sa Biblioteca nationalä francezä si
a publicat lucräri relative la Romani, el a alcAtuit opere sub
nivelul obisnuit, ca: Bibliografia franco-romana, Bibliografia Orien-
tului, Bibliografia operei Carmen-Sylvei.
Faza a treia a bibliografiei romane, ce merge panä la 1920,
este plin.à de invätämin.te. Lucrärile apärute In aceastà perioadà
se datoresc unor persoane dotate cu o serioasä pregAtire biblio-
grafick cäpätatà in cea mai de seamä biblioteed romaneascA. De
aici se desprinde cä, intro pregätirea biblioteconomica si cea biblio-
grafic6 este o strAnsä. legAturà. Una In.tregeste pe cealaltä. Me-

www.dacoromanica.ro
 CONCLUZII, CONSTATAR! $1 PROPUNERI 223

ritul acestei epoci este ea' si-a gasit oameni, care sa dea orientari
sà le impuna. Hasdeu este acela care a privit in mare si acest
domeniu. Ideia sa a aflat tenacitatea unui Ion Bianu. Acesta a
reusit sà intoemeasca un plan general de bibliografie a culturii
ro'mânesti si a stiut impuna. De aceea, studiile bibliografice
pornite din Biblioteca Academiei Romane formeaza un tot unitar,
stralucind prin exactitate, metoda si disciplina stiintifica. Este
tot ce a putut produce mai bun spiritul romanesc in acest domeniu.
Pentru intaia oara se isbuteste a se creia o « scoala bibliogra-
fica ». Aceastä etapä trebuie sci poarte nurnele lui Ion Bianu.
Dupa 1920, incepe a patra perioada a bibliografiei. Cultura
romanà este intr'un contin.uu progres. Omul de stiinta e tot mai
pretentios. Dorinta sa este de a cuunaste tot mai mult, de a citi
cat mai mult si de a patrunde tot mai adânc in domeniul specia-
litàii Aceste necesitäti sunt satisfacute mai rat:Ai de biblio-
grafii. De aceea lucrarile bibliografice sunt cerute cu insistenta.
Aici a intervenit o mare greseala. Unii bibliografi ai Bibliotecii
Academiei disparusera, ca Ilarie Chendi, stefan Oraseartu, Nerva
Hocks, iar parasisera preocuparile bibliografice. Cei ramasi
aveau probleme speciale de rezolvat. Al. Sadi-Ion.escu era ocupat
Cu sistematizarea Bibliotecii Academiei. Ion Bianu, imbatrânit
si faunas singur, fàrà colaboratorul sac. Nerva Hodos, era urmarit
numai de problema de a nu muri inainte ca Bibliografia roma-
neascli veche sa nu fie sfarsita ').
Avem astfel, de o parte, un plan bibliografic ce nu mai putea
fi contin.uat fiinda Academia Romana nu mai dispunea de fon-
durile banesti de mai inainte. De alta parte, nimeni nu cauta
realizeze macar o parte din acest plan, crezand i speran.d ca va
fi terminat tot de Academie. Si, in sfarsit, profesorii universitari,
In special, doreau intocmeasca bibliografiile domeniilor lor,
prin studenti. Din ordinea de inainte, etapa a patra intrg. Cava
timp in Laos, fapt ce aduce un regres vädit in bibliografia roma-
neasca. Explicatia sta In urmatoarele:
Dispare conducerea care sistematiza lucrul.
Bibliografii cei noi sunt improvizati, ei nu mai au o pre-
gatire temeinical de specialitate.

1) Ceea ce s'a realizat prin munca i priceperea d-lui Dan Simonescu.

www.dacoromanica.ro
 994 BARBU THEODORESCU

Inainte se lucra cu multd bdgare de seamd i incet, pe cánd

acum o grabd inexplicabild strica si cele mai bune inten.tii.
Inainte bibliografiile aveau fonduri bdnesti, acum criza
materiald impiedicd posibilitatea de tipdrirea bibliografiilor intin.se.
Cu toate acestea, bibliografia, din unele puncte de vedere,
continud mersul säu normal. Luciárile bibliografice sunt mult
mai numeroase decAt inainte, iar centrele bibliografice se inmul-
-tesc. Cele mai de seamd sunt acelea din jurul universitdtilor.
Prima categorie de bibliografii ce se promoveazä dupä rdzboi,
este bibliografia curentd. Strdindtatea este preocupatà de perfec-
tionarea acestui gen bibliografic, iar noi, Românii, am cdutat
stdm aldturi de Apus. Aici se face o gresealä. in Occident, fiecare
popor are o bogatd literaturd de bibliografii generale, asa cd toate
privirile se indreaptd spre bibliografierea culturii actuale. La noi
nu este acelasi caz. Avem mai mult de o sutá de ani nebiblio-
grafiati i nu e logic s'ä ne ocupäm numai de bibliografia periodicd.
Cu toate acestea, toate bibliografiile curente romanesti sunt de-
fectuoase. Bibliograful nu are metodd, de aceea lucrdrile sale sunt
un model de desordine. Bibliograful n.0 mai are radarea si curio-
zitatea unui Hodos sau Chendi, de aceea bibliografiile curente
cuprind nu mai o parte din cultura romaneascd. Bibliografia cu-
renta trebuie sà aibd o regularitate matematicd in aparitie, Con-
ditie neindeplinitd de nicio lucrare romäneascd. Adamescu
a publicat bibliografia curentd pe 1928, si atät. Dacoromania
tipdreste la 2-3 ani o bibliografie periodicd., pe cAnd in Apus astfel
de lucrdri apar trimestrial.
Alt gen la modd este si bibliografia individuará, dar si aici,
cele mai multe din operele tipdrite sunt mediocre. Defectul lor
std in: lipsa de plan metodic si in sdracia materialului strái-ts.
In cele mai multe din bibliografiile individuale, materialul e oran-
duit cronologic. De fapt, cronologizarea operei se face prin
iar cuprinsul bibliografiei se claseazd ideologic. Bibliografiile spe-
ciale sunt tot atät de slabe ca si cele de mai sus. Este o tendintd
generald, mai la toti bibliografii nostri, de a limita scrisul roma-
nesc numai la câteva zeci de periodice. Din cele 2000 de peno-
dice ce apar anual, se aleg maximum 100-150, iar restul e socotit
ca lipsit de valoare stiintificd. De sigur, un bibliograf e liber
sà inldture ceea ce crede cà nu e util omului de stiintd. Chiar

www.dacoromanica.ro
 CONCLLZII CONSTATAR 1 *1 PROPCNER1

face un bine acestuia, scutindu-1 astfel de a mai citi opere me-

4liocre. Dupä cum. am spus in cuprin.sul acestui studiu, aceastä
alegere insä se face numai dupti ce bibliograful a vrtzut intreg
scrisul problemei pe care o bibliogyafiazA.
Bibliografii romani nu respectä lush' acest desiderat. Majo-
ritatea lor nici nu cunosc normele acestei stiinte. De aceea, In mo-
mentul de fatA, bibliografia romänä pluteste in
D-nii Ioachim Cr ciun si N. Georgescu-Tistu
au sesizat aceastä stare de lucruri, i catità, pe cAt le stä in pu-
WO, s. impunä colegilor lor respectarea normelor bibliografice
internationale. Spre a ajunge la acest deziderat, dän.sii au intoc-
mit bibliogyafii de bibliografii, fiindc6 prin aceste studii îi poi
face o ideie de ce 'vrea sá spunä bibliografia româneascä.

Ajungänd la finele acestor constatäri, e logic sà n.e in.trebtim,

eare sunt bibliografii i operele de seamà ale perioadei de dupäi
1920?
Mai int'aiu, trebuie sá subliniem numele d-lui Sext i i P u
4; a r iu care, desi nu e bibliograf, totusi a initiat bibliografia
curentä a Dacoromaniei, gen bibliografic imitat cu oarecare- succes
In mai multe cercuri tiinifice. Dintre bibliografiile curente se
impune aceea din Revista istoria ro,nání, cu mult superioarä
lucrArilor d-lui Ioachim Cräciun., pe care, de altfel, le si face inu-
tile, fiindc6: 1. Prima apare periodic, de trei ori pe an., cealaltä
foarte n.eregulat, chiar i la trei ani odatä. 2. Bibliografia d-lui
Cräciun contine numai cärtile, cealaltà i articolele. 3. Biblio-
grafia din Revista istoric6 românä » este analitioà, dä
nu mai titlurile cärtilor.
In ce priveste bibliografia literarä rämän ca bibliografii model:
Bibliografia versificatiei 'a d-/ui D. Caracostea i Biblio-
grafia traducerilor din Goethe fi Schiller a d-lui Ion Ghe r-
g h el. In ce priveste raporturile Romäniei cû alte täri, avem
Bibliographie Franco-Roumain a sotilor R all y si Bibliografia
romeino-ungarei a d-lui A. Ver es s.
Din bibliografiile lui G. Ada mescu se remarc6 numai
Bibliografia Rondiniei în anul 1928, pe cand: Contributiile btblto-
grafice, desi e cea mai consultatä operä bibliografia romaneascä,
stau sä dispará la prima incercare serioasà, care de sip-1r c va
15

www.dacoromanica.ro
 226 HAIM '111E0DORESCli

veni in curand. Dintre bibliografiile individuale, atilt de nume-

roase, sä ne fie ingaduit a sublinia numai Bibliografia operei lui
N. Iorga de Barbu Theodoresc u. Ca indice de revista
avem pe al « Convorbirilor literare » de M. San zianu si al
« ezAtoarei » de Artur Gorovei.
Tot dupA rAzboiu a aparut i ultimul volum din Bibliografia
romaneascA veche, de care se leagA numele a mai multor biblio-
grafi. E locul sa subliniem aici numele d-lui Dan Simo-
nese u, MIA' de care Avisul lui Ion Bianu nu si-ar fi vazut ultima
realizare. D-1 Dan Simon.escu se dovedeste a avea toate calitatile
unui eminent bibliograf, i anume: cultul amAnuntului si al pre-
ciziei, curiozitatea omului de stiintA si cultura de specialitate
domeniul in care activeazà.
Nu putem incheia aceste constatar WA a nu ne opri
asupra a doi bibliografi de seamA, d-nii Ioachim Cr
ciun si N. Georgescu-Tist u. In cursul studiului de
fatA numele emeritilor bibliografi a fost pomenit adesea. Desi
am constatat unele lacune in lucrArilor d-lor, totusi prin dansii
bibliografia romaneascA a cApAtat un avant n.ecunoscut pang
a.cum. Mai intai, ambii cercetätori muncesc din rAsputeri s'A im-
puna si in Romania principiile bibliografice internationale
sä. unifice metodele in bibliografie. Apoi, popularizeazA aceastä
ideologie atat in mijlocul studentilor, cat i in oricare cere
intelectual.
De sigur cä. bibliografia romaneascä. Va atinge culmi incil
necunoscute, prin studiile i munca fArA de preget a d-lor CrA-
ciun i Tistu.
In urma acestei priviri de ansamblu, prin care am sintetizai
partile bune i rele a celor 100 de ani de activitate bibliograficii.
se impun dela sine urmätoarele observatii:
Cele mai bune bibliografii romanesti au fost intocinite de
bibliotecari cu vaste cunostinte bibliologice, dui:a
un plan general unitar, alcAtuit prin colaborarea celor mai
de seamà cArturari;
in cea mai bogatà si metodicA bibliotecä.
§i sub supravegherea unui comandament unic.
Desi bibliografia era inteun continuu progres, totusi s'au lAsat
In parAsire mijloacele de mai sus, pentru ea fiecare bibliograr

www.dacoromanica.ro
 CONCLUZII. CONSTATSAI 51 PliOPUNERf 22'

ronaän sii activeze in domeniul si dupä metodele care Ii satisfAceau

dorintele de moment.
De sig-ar, experientele de pänä acum ne obligä sä neintoarcem.
la ideologia bibliologicä din. 1895. Trebuie ca sä impunem din
n.ou un plan un.ic de bibliografie generalà1). Plana' Academiei Ro
mane din 1895, cu unele modifiari, e bun si pentru vremea naastra.
Nu-si are rost sii Intocmim numai bibliografii curenter and mai
mult de o sutä de ani de activitate Liix4ificii asteaptä IncA sä
bibliografiatà. E nevoie sii dänt at rrtai curänd bibliografia gene-
ral a culturii romäne, dela 1.831 si pénä astäzi. Aceastä biblio-
grafie se poate alciitui dupäi urmAtoarele norme:
a) Bibliografii vor strAbate toate periodicele i cdrfile, din care
vor alege ceea ce meritä atentia Øiinificà. Acest principiu critic
P aplicat in toate bibliografiile apusene. Este imposibil sä mai
bibliografiem tot ce s'a scris, asa cum s'a fäcut cu literatura de
pttnli la 1830. In sustinerea acestei piren, cred cii argumentul cel
mai concludent 1-a adus Jo sé Ortega y Gas se t. In epoca
B.enasterii, afirmä invätatul spaniol, n.0 se simtea nevoia
aci erau putine. Bibliotecarul avea misiunea de a vana
de a stränge ciirti. Fiind putine, n.0 era n.evoie de bibliografii..
Suntem la 1500. La 1800, tipografia ne mai fiind scum* car-tile
se inmultesc. Nu se mai simte lipsa lor. Bibliotecarul nu mai are
misiunea de a le vana. Acum se cautä cititorii. Dupa 1850, Statu/
si societatea Weep sä trAiasca din arti, din ideile expuse In ele.
Societatea 1ncepe sä se refugieze In carte si cartea devine social-
mente indispensabilà. Masa populatiei fuge spre cruli, e a'vidil
de a se cultiva. Dar artile se inmultesc vertiginos. Once materie
In care te specializezi are atätea cärti, cäi tree de putinta de a
l) Cu o noua organizare a bibliografiei romanefti s'au ocupat d-1 N.
Georgescu-Tistu in Bibliografia literard, op. cit. fi in Organizarea
bibliograf iei f ilologice. Revista filologica », 1927, p. 365-378; d-1 Ioachim
Craciun, O ftitntcl noud , op. cit.; Gheorghe Adamescu In Bi-
bliograf ia periodicet. (4 Revista generala a Invatamantului », 1936,. Nr.
p. 90-98, in Bibliografia f i organizarea unei bibliograf iiftiingtice la noi.
« Omagiu lui Iihai1 Dragornirescu, Bucurefti, 1928, p. 451-462. Unele in-
foi matii se mai pot afla in: Badea-Buzau (N icola e), Tehnica lu-
cretrilor tang/ ice. Bucurefti, 1935, 23 x 15,5, 41[-43] p. ; Leon (G h. N.),
Cum se serie o carte cu privire specialli la economia politied. Bucurefti, 1936,
19X12,5, 125 p.
15

www.dacoromanica.ro
 228 BARBI: T1-11%0 DO RESCU

le citi intr'o vieata de om. Indata ce càrturarul si-a strans biblio-

grafia unui subiect, ajunge la concluzia ea nu poate citi tot ce
trebuie sg. citeasc6. De aceea va citi repede si de aici se va naste
un scepticism in opera sa personalà. Daeä fiecare generatie va
citi repede i va Intelege ràu, cultura care 1-a eliberat pe om din
padurea primitiv6, 11 indreaptà din nou In acest primitivism, 11
indreaptä In p6durea de eärti.. Astazi, omul in loc de a studia
pe ntru a tali, tilieste pentru a studia, omul se pierde in propria
sa bogatie. In toat6 Europa este impresia cà existä prea multe
crirti. Cartea- a incetat de a mai fi o atractie. lata drama: cartea
este indispensabil6 acestei atitudini a istoriei, dar cartea este In
pericol, pentruca a deven.it un pericol contra omului. Aici inter-
vine menirea bibliografului. Ara tràit cateva secole sub biblio-
grafia catalog. De acum inainte bibliograful va trebui sui. fac6 o
selectie, el functioneind ca un interpus intre om si torentul ceirtilor.
Stint unele domenii uncle s'a produs prea putin, fiinda productia
earth este Mil regim, este ldsat6 hazardului. Bibliograful va avea
In curand i misiunea de a reglementa si regula productia c'ärtii.
CA'ci toate nevoile omului bleep printeun exercitiu spontan,
regulamen.t, apoi incep organiedrile 1).
b) Materialul strans nu va mai fi clasat cronologic, ci ideo-
logic. Sutele de mii de eärti i articole vor forma un labirint, din
care nu va mai putea iei nimeni, dac4 vor fi oilnduite crono-
logic. Din contil, sistematizate dupà idei, pe materii, biblio-
grafia va fi de un real Nos omului de stiintà.
Aici avem de aflat planul cel mai bun al clasificarii pe ma-
terii. Sunt de päirere dà vom fi nevoiti 85. pornim: dela clasif i-
carea zecimalà, din urmaoarele motive:
Cele mai mari biblioteci romanesti folosesc clasificarea zeci-
limb). De aici vom putea lua imediat peste o sutòi de mii de arti
gata catalogate pe fise i clasifieate pe materii. In acest chip am
economisit ani de munc6, indirect si bani. Apoi, de bine, de
clasificarea zecimalà e cun.oscull." in peste 50 de state, de aceea
Bibliegrafia general6 a culturii ronanesti va fi consultat6eu multà
usurint6 si de strä'in6tate. Dach" am hia in consideratie p6rerile
adversarilor acestei clasiîicàri, i am &Aida o alta, mi am ajunge

1) Mission du Bibliothécaire. « Archives et bibliothéques », 1935, p. 65-86.

www.dacoromanica.ro
 CONCLUZII, CONSTATXRI SI PROPIJNERI 229

la un plan superior sistemului zecimal. In special, Germania res-

pin.ge acest sistem, dar inotivul real trebue c'dutat in altä.' parte,
decat in domeniul tiii4ific. Adic4, atunci and s'a imp-us clasi-
ficarea americanului Malwey, Germania avea biblioteci cu milioane
de caqi, care nu mai puteau fi catalogate dupà un sistem nou,
fiinda necesita o mare pierdere de timp i bani, iar clasificarea
german6 cea veche nu e prin nimic superioarà acelei zecimale.
In interiorul clasificArii zecimale, n.0 se va face deosebire
intre arti, articole i recenzii. Este un rAu obiceiu, ce s'a gene-
ralizat la noi, de a orândui materialul bibliografiat dup4 forma
sa intocmind grupe separate cu arid, articole i recenzii. Dacà
ne in tereseaz6 lungimea unui studiu, apoi o putem afla i prin
pagina0a ce insoteste once articol sau carte.
In interiorul fiecárei grupe, materialul se orándueste alfabetic
pe autori, iar la fiecare autor in ordinea cronologia.
O bibliografie idealà este conceputà ideologic, critic fi ana-
litic. Dacd vorn da la fiecare operà bibliografiatil un rezumat
de cel putin cinci rAnduri, bibliografia general6 a culturii roma-
nesti, care ar cuprinde circa 3L0000 de numere, ar ajunge la 150
de volume, format obisnuit.
RenuntAnd la partea analitic5 a bibliografiei, intinderea ei
s'ar limita la circa 40 volume.
La fiecare carte se vor trece: autorul, titlul, locul, anul,
formatul, paginatia i colectia, iar la un articol: autorul, titlul
revistei, anul, nuncarul i paginalia.
In mod obisnuit se da in fisa unei carti i editura sau tipografia.
In Apus, editura °fell putinta de a afla mai usor artile vechi,
fiinda acolo editurile au o duratà de zeci de ani. La noi editurile
sunt treatoare, asa cà lipsa indicaVei acesteia pe o fiuí nu cau-
zeaa niciun neajuns.
In oranduirea pe materii se va scoate in eviden1,6 douä
capitole de seamä.', in legáturà cu raporturile culturii românesti
Cu cele str6ine:
I. Bibliografia traducerilor fácute din románeste in limbi
striline i viceversa. Aici vom trece la fiecare carte sau arti-
col: autorul i traducAtorul, titlurile in limba originalà." si in
cea in care s'a tradus, apoi observAri entice in legtiturà cu
tradueerea.

www.dacoromanica.ro
 DM) It Li '1'11E01)0 RESCIT

11. Bibliografia studiilor stráine despre Romania §i a celor

lománe§ti despre culturile straw. Acest material va fi oránduit
tot ideologic, nici de cum cronologic.
g) Bibliografia generará va fi InsoVtá de indice de nume
proprii i altele dictate de material.
Odatá inceputá aceast5 bibliografie generará, se va alcátui
§i bibliografia curentà Productia anuará a scrisului nostru se ridicá,
in ultimii ani, la circa zece mii de cárti §i 2000 de periodice. Si
aici se pune intrebarea: vom bibliografia tot ce se scrie sau vom
face o selectie? Ideal ar fi s'A strângem tot ce s'a scris, Inláturand
nuinai o bunäl parte din articolele politice ce apar In ziare, lipsite
de once valoare documentará. Bibliografia curentä poate fi §i criticá.
In acest caz e de recomandat ca, pentru autorii nebibliografiati,
sA se intocmeascá un indice alfabetic. Sá má explic. In fiecare an
-apar o multime de reviste scrise de tineret, in special de elevi
de liceu. De obiceiu, bibliograful nu da nicio insemnátate acestor
reviste. oarecum pe buná dreptate. Dar cine poate bánui
vreunul din tinerii de astäzi va ajunge candva o celebritate?
In bibliografiile curente vom cuprinde tot ce se crede cá poate
avea valoare tiintificá. Restul autorilor, mai ales cei tineri, pot
fi incorporati intr'un indice alfabetie, in care vom specifica numai
revistele la care au colaborat.
Bibliografia curentá va fi alatuirá ideologic §i va apare pe-
riodic. In unele tári, cum ar fi Germania, ele apar anual, iar In
altele, bunáoará Italia, se tipáresc lunar. La noi, dacá legea de-
pozitului legal va functiona normal, bibliografia curentA e bine
sà aparA lunar, altfel, de preferat anual. In bibliografia curentá
in.trA tot ce se tipáre§te Intr'un an calendaristic, adicii dela 1
Ianuarie i pOn6 la 31 Decemvrie.
Asigurarea bunei intocmiri §i a tipáririi integrale a acestor
bibliografii se poate cápáta prin infiintarea unui 'comitet special,
.ce ar lua fiintA pe lOng5. Academia Rom5..n.6 sau Ministerul Edu-
,tatiei Nationale. UrmOnd traditia, ar fi logic ca bibliografia gene-
ralA a culturii romOne 86 can'. In sarcina Academiei Ronal-Le.
Aici se af1á cei mai de seamá cärturari ai natiei, capabili de a da
largi orizonturi acestor lucrAri. S'ar continua munca inceputá
prin planul bibliografic din 1895. Si, mai ales, Academia RomOntìí
i)osedA cea mai bogatá §i mai organizata bibliotecá din tara.

www.dacoromanica.ro
 CONCLUZIE CONSTATARI SI PROPLNERI 231

Dar, infilptuirea acestor bibliografii depinde i de sistemati-

zarea bibliotecilor noastre. Am vAzut ea Bibliografia roman.easc5
veche nu e completa, fiindca biblioteca Academiei nu cuprin.dea,
atamci ca i astä.zi, tot ce s'a tiparit in tara. Spre a pune capat
acestui inconvenient, V'Et fi nevoie de metodizarea sistemelor de
biblioteconomie. Ca si in bibliografie i in domeniul bibliotecilor
se lucreaza la intamplare. Luand exemplul altor 15.6, e bine sa
impunem In toate bibliotecile romanesti acelasi sistem de lucru.
Cataloagele alfabetice, eat si cele ideologice, sà se intocmeasca
durA aceleasi principii. Pentru aceasta e nevoie ca i aici sa avem
un comitet central de directie, care sà observe aplicarea normelor
stiintifice in once biblioteca romaneasea. Modelul acestei orga-
nizari ofera strainatatea 4). Numai astfel vom putea realiza
un catalog general, asa numitul Gesamtkatalog2), al marilor bi-
blioteei romanesti 3).
In cazul acesta vor dispare multe laeune din lucrarile biblio-
grafice, in special lirsurile vor fi inlaturate definitiv.
Analizand In deaproape metodele biblioteconomice
grafice, con.statam ea intre ele nu sunt diferente. Aceleasi s.isteme
se pot aplica in ambele domen.ii i aceleasi scopuri sunt urmarite
si de una si de alta 4). Ceva mai mult, una intregeste pe cealaltA.
Din aceste motive, un singur comitet. de conducere e neeesar
ehiar sa coordoneze i sä supravegb.eze activitatea bibliografica
si biblioteconomica 3). Privind rezultatele din acest domeniu,
culese in strainatate prin acest sistem de centralizare, sunt convins
ca, urmandu-1 i noi, 'vom merge pe singura i sigura cale a de-
sävai irii programului de m i sus.

Sistemul centralist in biblioteconomia italiana a luat fiinta de curand

sieste expus in Costa (U g o), Codice delle btblioteche italiane. Milano
1937, 19x11.5 451 p.
Inceput mai intai in Prusia. Pentiu aceasta vezi Milk au (F r i z),
Handbuch der Bibliothekswissenschaft. Leipzig, 1931-1940, san Rôle et for-
mation du bibliothécaire. Paris, 1935, p. 47-71.
Ideea catalogului colectiv e destul de veche. Inca din secolul al XVI-lea,
peste 160 de biblioteci monastice din Anglia si-au alcgtuit un astfel de catalog.
In awl de pitstrgrea cartilor, problema ce se impune numai In bi-
blioteconomie.
2) Normele practice ale tnfaptuiiii acestei centralizari, le-am expus in
O noucl organizare a bibliotecilor romdnevi. « Ouvantul *, 1938, Aprilie.

www.dacoromanica.ro
 11ARBU TimononEscu

Bibliografia gunerala a Gulturii romanesti, schitata aici, este

imperatrvul categoric al timpului nostru. MergAnd mai departe
sa ne punem intrebarea: sistemul acesta va fi lum i pentru
viitor? Ceca ce am propus, este mai mult sau mai Min un Reper-
toriu general al culturii noastre, pe care vg trebui sa-1 avem cAt,
mai curAnd. Prin el vom satisface o multime de cerinte
CercetAnd 1,nsa bibliografia apuseana, mai ales pe aceea relativ
la domeniul literaturii, observam ca sistemul propus n,u mai sa-
tisface nouile cuceriri in acest donaeniu. La orizont apare, Inca
n.elamurit. din multe privinte, bibliografia .pe motive. Spunearn
incil din 1.935, CA: maturitatea bibliografiei noastre se va dovedi
insa nu pe terenul indicallilor generale, ci pe terenul a doua ce-
rinte, prin a caror In.destulare bibliografia trece dela o simpla
insirare utecanica la o discipling. auxiliara a literaturii. Vreau
vorbesc de bibliografia sistematica a motivelor si bibliografiilor
literare individuale. Un insemnat pas in plus fatil de toate aceste
lucrari da pentru folclorul romAnesc regretatul sas A. Schul-
lerus 1). Valoarea lucrarii vine din faptul ca Incadreaza basmele
noastre In folclorul universal, tinAnd seama de tipurile basmelor
asa cum au fost fixate de finlandezul A. Aarne »2).
dupà cum am aratat, bibliografia romAneasca e bogatii
In bibliografii individuale. Cele mai multe au adoptat planul cel
mai simplu si cel mai vechiu, pe cel cronologic. Swat convins
drumul acesta e gresit. In literatura avem nevoie de bibliografii
individuale, dar nu clasate cronologic. Subliniez aici, poate pentru
prima °aril* la noi, ca aceste bibliografii se impun a fi sistemati-
zate pe motive 3).
O astfel de lucrare se incadreaza perfect In nouile veden i ale
Apusului4). Literatura romAna e destul de tAngra, de aceea a

Verzeichnis der rumanischen Alarchen und .31arehencortanten, finch dem

System der Marchentypen Antti Aarne. 1928.
Theodorescu (Barbu), Bibliografta istorted i literarii a luí
N. forgo 1890-1934. Bucuresti, 1935, p. XXIXXII.
0 astfel de bibliografie incerc sà alcatuiese pentru Vasile Alecsandri.
Vezi in Revue de litté_ature comparée o, Bibliographie des questions
de littérature comparée, cu urmfitoarele capitole: Théorie, motifs, thèms et
types, Relations générales. Influences italiennes, espagnoles et portugaises,
frangaises, anglaises, allemandes, etc.

www.dacoromanica.ro
 CONCLUZII, LONSTATAR1 $1 PROPUNLIII 233

avut de suferit puternice suferinte striae. Istoricii literari au ea

prim obiect de atins In studiile lor, aflarea modelelor ce au stet
la baza crealiunilor literare românesti. Bibliografiile literare pe
motive Vor forma in viitor cheia desleg6rilor nouilor preocupgri
ale istoriei literare.
Acest nou sistem bibliografic nu in.16turà pe ce161alt. Ne trebue
mai intAi bibliografia generalà a culturii românesti, asa cum o
concepuse Ion Bianu. Aceasta va forma prima treapta a biblio-
grafiei române. De aici vom trece la sisteme superioare, cum ar
fi pentru literaturà sistemul motivelor.
Lucrarea de fafa, Istoria bibliografiei romdne, cuprinde o mul-
time de dovezi, pentru a demonstra miele scAderi ale sistemului
bibliografic românesc. Scopul central al acestui studiu este de a
impune, daa se poate, o Intoarcere la planul bibliografic din 1895
al Academiei Rom&lie. Mergand dupà el pa'n'a" la epuizarea tu-
turor capitolelor, vom trece apoi la bibliografia sistematicà pe
motive 1).

1) Vezi i Tuduri (Christina), Documentatia In organizarea sta-

tului. o Buletinul Centrului roman de documentatie, 1972, nr, 3-4, p. 3-4;
Ileroiu (Ing. Tr.), Bibliograful. Misiune. Pregeitire. Ineadrare. oBule-
tinul Centrului roman de documentare », 1942, p. 15-18; Dragulin e-
s c u (I n g. D.), 0 noted Doeumentatia. « Buletiuul Centrului ro-
man de documentare, 1941, rir. 1-2 p. 3-5; G eorgescu Tistu (N.).
Opera bibliografica- a Ligii Buletinul Cursurilor de varA, 1927,
p. 81-86; Depazitul legal bazd a bibliograf Lei nationale. «Depozitul legal».
1932 p. 23-32; Sergescu (P.), Congresul international din 1923. opu-
letinul Cartii, 1923 p. 187-188.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE

www.dacoromanica.ro
 PLANUL INDICELUI REVISTEI SEZATOAREA
I. Lumea fizicd :
Pmantul, creatiunea §i destructiunea.
Lumea subpAmanteana.
Flora.
Zoologia.
Meteorologia: cerul, nourii, vAzduhul, stelele, soarele, luna, curcu-
beul, fulgerul, grindina, ploaia, om5.tul, vArtejul, vântul, ghiata,
ecoul, seceta, frigul, vremea, Intunerecul.
II. Lumea supranaturald,
Omul gi viala omeneasa :
Creatiunea omului.
Corpul
Viata: na§terea, credinti i superstitii, pruncia, copil6ria 0 tine-
Jetea, cästitoria, moartea.
Traditii i obiceiuri: omul i calendarul, anotimpurile, zilele slp-
tdmânei, partile zilei, sdrbdtori çi petreceri, casa; masa: hrana,
uneltele in care se fac bucatele, uneltele care ajutä la facerea buca-
telor, uneltele cu care m'andin §i In care se pun bucatele la masà,
diferite alte unelte care slujesc In gospodArie §i la bucItgrie, dife-
rite lucruri Intrebuintate In viata casnica: mobilierul, portul,
toaleta ; politeta §i bunacuviintà, stAri mintale, viata afectiv6,
cultul religios i sfintii.
Diferite fenomene §i manifestilri ale vietii.
Megtegugurile :
PArnântul §i plugarii.
Obiecte Intrebuintate In viata agricold:
moara, v'anaturi, arämidarii, muzicantii, lucrul teiului, ferarii,
lemnarii, negustoria, pescuitul: màestriile de prins pete; tesutul,
bucatAria.
Medicina superstitioasi :
Medicina umanA: boli; leacuri: descântece; diferite obiecte intre-
buintate in leacuri §i descântece.
Medicina veterinaa: boli.

www.dacoromanica.ro
 238 r3A1113U THEODORESCU

V I. Via;ct intelectuala :
Cimilituri.
Cântece batränesti.
Cantece de lume.
Frunza.' verde.
Povesti (basme).
Elemente folclorice in povesti.
Traditii istorice.
Nationalitati.
Glume i pacalituri.
Zicatori, proverbe, pilde, jocuri de cuvinte.
Anecdote.
Credinte i superstitii.
Glosar.
Onomastica.
Folclor strain.
Nume de persoane.
Nume geografice.
Studii. Diverse.
Localitati de unde este cules rnaterialul.

TABLA DE MATERII A REVISTEI NEAMUL ROMANES(

PENTRII POPOR
I. Dintr'aje sufletului :
In legalura cu biserica, religia, credinta.
Morala, vicii i virtuti; adevar, bine, sfaturi practiee ; bunä
crestere; fapte bune; pilde.
Oameni de isprava.
II. Tara Si Neamule
Despre familia regala.
III. I ndrumari culturale :
Societati culturale, biblioteci, case de sfat si eetire.
Liga Culturala.
Carti, reviste, ziare.
Neamul romänesc pentru popor,
Despre ~ea.
Oameni alesi, vestiti.
Spre stiinta cunostinte.
Serbari, shbiltori, sezatori, coruri.
IV. Pentru sanatate
Boli, leacuri, retete.
Alcoolism.
Hrana.
Medicamente, plante medicinale.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE 939

Sfaturi economice Si gospodclresti

Sfaturi generale Agricultura.
Calendarul plugarului Anecdote.
Vitele. Povesti.
Stupilritul. Ghicitori.
Via. Provei be.
PAsraile Obiceiuri
Pomi, pädurile. Legende.
Pentru gospodin e. Graiul pilsärilor.
Legume. Blesteme si sarcasin.
Portul najional. Credinte.
Florile. Apologuri.
Balado. Semnele timpultn.
Plugusorul.
Tovärei.yii, cooperatwe, olltii.
Despre legi si talinacirea lor, judecati.
Istorice, sarbiltori nationale.
Politice.
Literatura :
Poezii.
noz6.
Folclor:
Generalitilti despre folele, .
Poezii.
Lii ice.
Strigilturi.
Treburi din launtru.
Treburi din afara.
Mestesuguri si comer?.
Autografe.
Biruri, dari.
Rete de indreptat sau inläsurat.
Felurite:
TArguri, iarmaroace.
Despre calendar.
Intinderea si bogiltia pri i.
Despre alte neamuri.
Censura.
Necrolokruri.
Tabla de materii se incliele cu un indice alfabelic al colaboratorilor.

www.dacoromanica.ro
 2 tO BA TITO, TOEQDORESSIT

PLANUL BIBLIOGRAFIEI GEOGRAFIEI ROMANIEI

alcatuit de d-1 Teodor 0 niso r
I. lstoria, Geografia istoriet t:
Studii generale.
Romania.
Transilvania.
lifoldova.
Muntenia.
Dobrogea.
H. Geografia matematicti i Cartografia.
Geografia :
I. Studii generale.
2. Geofizica.
3. Geografia atmosferei, Meteorologie i Climatologie.
Studii generale.
Romania.
Transilvania.
Moldova.
Muntenia.
Dobrogea.

4. Geografia hidrosferei i Hidrografia.

5. Geomorfologia si Geologia.
Studii generale.
Romania.
Ca.tpatii in general.
Carpatii räsariteni.
Carpatii sudici.
Carpatii apuseni.
Dealurile precarpatice i -depresiumle carpatice.
Podisul Moldovei.
Dobrogea.
Campille.

6. Biogeografia.
A) Fitogeografia. Solul si vegetatia.
Studii generale. Romania.
Transilvania.
Moldova.
Muntenia.
Dobrogea.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE 241

B) Zoogeografia:
Studii generale.
Romania.
Transilvania.
Moldova.
Muntenia.
Dobrogea.

IV. Geografia umana :

L Studii generale.
2. Geografia sociala.
Populatia Romaniei.
Urbanism.
3. Geografia cultu alä.
4. Geografia politica.
5. Românii raina0 peste hotare.
A) Studii generale.
B) Romanii din Peninsula Balcanica.
Studii generale.
Albania.
Bulgaria.
Jugoslavia.
Grecia.
C) Romanii din Cehmlovacia.
D) Romanii din Rusia.
E) Romanii din Ungaria.
F) Romanii din Istria.
E) Romanii din America.
6. Antropologia, Etnografia, Preistoria, Toponimia.
Studii generale.
Romania.
Transilvania.
Moldova.
Muntenia.
Dobrogea.
7. Geografia economic4.
A) Studii generale.
Geografia economica in general.
Romania.
Transilvania.
Moldova.
Muntenia.
Dobrogea.
16

www.dacoromanica.ro
 942 11A LI Br THEODOHESCU

B) Exploatärile.
a) Exploattirile productive.
Exploatärile vegetate.
I. Agricultura.
Studii generale.
Romania.
Transilvania.
Moldova.
Muntenia.
Dobrogea.
II. Tutun.
III. Vita de vie.
IV. Exploatari diverse.
Animale domestice.
b) Exploatdrile distructive.
Minele României. Exploatäri miniere.
Studii generale.
Petrolul.
Gazul natural.
Cärbunii de pämant.
Metalele.
Sarea.
Apele minerale i statiunile balneare.
Exploatarea pldurilor.
Vanatoarea i pescuitul.
C) Comunicatii.
Studii generale.
Circulatia pe sosele.
e) Càile ferate.
d) Navigatia fluviala si maritimä. Porturi.
Navigatia.
Porturile Roma.niei.
D) Industria In Romania.
Studii generale.
Industria metalurgicrt.
Industria electrica.
Industria textilä.
Industria, diverse.
E) Comertul României. Circulatia märfurilor.
Comertul interior.
Comertul exterior al Romaniei.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE 243

Studii generale.
Comertul exterior al Romanic'. (In ordinea alfabeticA
pe Vari).
Comertul exterior al Romaniei. Date statistice.
F) Final*le publice ale Romaniei.
V. Opere diverse.
Bibliografie.
Periodice.
Metodologie geografica.
Biografii. Necroloage.
Congrese. Societati geografice.
Invatamantul geografic.
Lucrari cu caracter general.
A) Sud-Estul Europei.
B) Monografii.
Romania.
Monografii regionale.
. Transilvania. Muntenia.
. Moldova. Dobrogea.
Monografii locale (In ordinea alfabeticAl.
C) Turism. Lecturi geograf ice.
Calatorii In general. Lecturi.
Excursii prin Romania.
. Lucrari cu caracter general.
. Transilvania.
. Moldova.
. Muntenia.
. Dobrogea.
Europa (In ordinea alfabetieb.' a tariler).
Africa.
America.
1) Asia.
g) Austialia. Oceania.

PLANUL BII3LIOGRAFIEI ISTORIEI ROAIANILOR

A) ISTORIE
Generalitäti. Teoria si filosofia istoriei. Sinteza, Mctodologie.
Periodice.
I II. Istoriografie. Cronici.
Istoriografie.
Cronici.
IV. Istorie propriu zis..
Studii de sinteza.

www.dacoromanica.ro
 244 ILUIIJU THEODORESCl

I. Protoistoria tinuturilor locuite de Romani.

Epoca Daco-Roman'a (102-275).
Epoca navalirilor barbare (275-1241)
II. Istoria medie. Perioada org,anizarii Voevodatelor i Principa-
telor romane pana la unirea lor sub Miliai Viteazul (1241-1601).
Studii generale.
1. Ardealul. 2. Moldova. 3. Tara Romaneasca.
III. Istoria Moderna. Perioada tendintelor de unitate politica', re-
ligioasa si culturala pana la Tudor Vladimirescu (1601-1821).
Studii generale.
I. Ardealul. 2. Banatul. 3. Moldova. 4. Oltenia. 5. Tara Ro-
maneasca.
IV. 'stoma Contemporana. Perioada inraptuirii succesive a urn-
tatii nationale pant' la realizarea Roma.niei Intregite (1821-
1920).
Studii generale.
Ardcalul cultural, revolutionar si nationalist al veacului
XIX-Ica i Inceputul veacului al XX-lea.
Basarabia sub ocupatia ruseasca (1812-1918).
Bucovina sub ocupatia austriaca (1775-1918).
Domniile pamantene i framantruile pentru unirea Moldovei
si a Tarii Romanesti (1821-1859).
a) Moldova. b) Tara Romaneasca,
Principatele Unite si domnia lui Cuza Voda (1859-1866).
Romania sub domnia regelui Carol I (1866-1914).
a) Razboiul pentru independenta (1877-1878). b) Dobro-
gea. e) Razboiul balcanic (1913).
Romania in primii ani ai domniei regelui Ferdinand I
(1914-1920).
a) Razboiul pentru intregirea Romaniei (1916-1919). Pacea
dela Paris.
V. Istoria Nouà. Romania Intregita. (Dela 1920 !Ana in zilele noastre).
A) Românii din alte
Studii generale.
1. America. 2. Balcani. 3. Istria. 4. Moravia. 5. Transnistria.
6. Ungaria (dupa 1920).
B) RELATIILE I LECATUR ILE CU ALM STATE
I. Franta. 2. Piemontul. 3. Polonia. Sarbia.
VI. Istorie partiala.
Judete si
Studii generale.
a) .Ardealul; b) Banatul; c) Basarabia d) Bucovina r) Dobrogea ;
f) Moldova; g) Oltenia : h) Tara Romancasea.
Biserici si Manastin.

www.dacoromanica.ro
 AN EX E 245

a) Catolice; b) Evanghelice; e) Ortodoxe.

Biserici: Ardeal, Banat, Basarabia, Bucovina, Dobrogea, Mol-
dova, Oltenia, Tara Romaneasca.
Mândstiri: Ardeal, Banat, Basarabia, Bucovina, Moldova, 01-
tenia, Taia Romaneascä.
3. Monumente istorice: a) Ardeal; b) Basarabia; e) Bucovina; d) Mol-
dova; e) Oltenia; f) Tara Romaneasca; g) Strainätatea.
Nationalitati din Romania: a) Bulgarii; b) Ciangäii; ej Elvellenii;
d) Evreii; e) Franceiii; f) Germanii; g) Hutanii; h) Sasii; i) Se-
cuii; k) I) Ungurii.
5. Documente generale: '1241-1601, 1601-1821.
Ardeal. Generale: 1241-1601, 16017-1821, 1821-1920.
Banat: 1821-1920.
Basarabia.
Bucovina: 1601-1821.
Dobrogea: 1821-1920.
Moldova. Generale: 1241-1601, 1601-1821, 1821-1920.
Oltenia. Generale: 1241-1601, 1601-1821, 1821-1920.
g) Tara Romaneasca. Generale: 12411601, 1601-1821, 4821-
1920.
i) Principetele Unite (1859-1866).
k) Romania (1866-1920).
I) Romania 'Intregita.
Arhive: Basarabia, Bucovina, Oltenia, striline.
Peceti.
6. lnscriptii. Generale.
Ardeal. Generale: '1601-1821.
Basarabia; e) Bucovina; d) Moldova. Generale: 1241-1601,
1601-1821; e) Oltenia. Generale: 1601-1821.
f) Tara Romaneasca. Generale: 1601-1821, g) Straine.
Criptografie.
7. Civilizatie, Culturil. Generale: 1601-1821, 1821-1920.
B) *Witte auxiliare.
1. .Arheologie. Antichitati.
Studii generale.
1. Ardeal. 2. Banal. 3. Basarabia-Dobrogea.
5. Moldova. 6. Oltenia. 7. Tara Romaneasca. 8. Strainatatea.
11. Genealogie.
iteraldica.
Numismatica.
Studii generale.
1. 'Ardeal. 2 Dobrogea. 3. Moldova. 4. Oltenia. 5. Tara Romaneasca.
6. Principaiele Unite. 7. Romania intregita'.

www.dacoromanica.ro
 246 i:Anut"ruLopoilEscu

V. Iconografie.
GeneraMOO.
1. Bucovina. 2. Moldova. 3. Oltenia. 4. Tara Romaneasc5.

C) MATERII IN LEGA.TURA. CU ISTORIA

I. COlOtorii.
Studii generale.
Ardeal. 2. Banat. 3. Basarabia. 4. Moldova. 5. Tara Romaneasca.
'II. Biografii. Contributiuni geografice.
Hl. Istoria diferitelor institutii i societati.
1. Ardeal. 2. Banat. 3. Basarabia. 4. Bucovina. 5. Moldova. G. 01-
tenia. 7. Tara Romaneascd. 8. Romania. 9. StrOinatatea.

,D) DIFERITE CHESTIUNI NUMAI IN LEGATURA. CU ISTORIA

1. Clase sociale. Politica.
1. Clase sociale. 2. Politica interna: a) MinoritAtile. 3. Politica ex-
fernd, 4 Partidele politice.
TI.'Constitutia.
III. Chestia agrarA: I. Oltenia. 2. Romania.
IV. Biserica.
GeneralitOti: 1. Btserica catolicd : a) Ardealul; b) Moldova; c) Tara
Romaneascg. 2. Thserica evangheltcd : a) Basarabia; b) Moldova.
Biserica ortodoxd Generalitati: a) Ardeal ; b) Banat; c) Ba-
sarabia; d) Dobrogea; e) Moldova; f) Tara Romaneasc6; g) Prin-
cipatele Unite. 4. Biserica reformatil. 5. Biserica unitii. 6. Secte
religioase
V. Armata.
VI. Arte. Muzee: 1. Arte. 2. Muzee.
VII. Comer. Industrie: 1. Comer. 2. Industrie.
VIII. Drept.
IX. Etnografie: 1. Ardeal. 2. Oltenia. 3. Tara Rom aneasca.
X. Finante.
XI. Geografie. Date statistice.
1. Ardeal. 2. Basarabia. 3. Moldova. 4. Oltenia. 5. Tara Romaneasca.
XII. Literaturd. Filologie.
Literaturä: a) Cärti si manuscrise vechi; b) Istorie literard; c) Scrii-
tori romani; d) Influente straine asupra literaturii romanesti; e) In-
fluente romanesti asupra literaturilor strdine; j) Strdinii In lite-
ratura romaneascä; g) Romanii In literaturile strAine.
Filologie: a) Ardeal; b) Banat; c) Macedoromanii.
Toponimie: Ardeal, Banat, Dobrogra, Tara Romaneasca, Strai-
natatea.

www.dacoromanica.ro
 ANEXL 247

Medicina.
1. Ardeal. 2. Moldova. 3. Tara Roinâneasdt.
Obiceiuri. Folclor.
Presa.
I. Ardeal. 2. Basarabia. 3. Oltenia. 4. Tara Româneasc5. 5. StrAindtate.
Teatru. Muzia
1. Ardeal. 2. Moldova. 3. Tara Româneasc5.

LISTA BIBLIOGRAFIILOR DIN CATALOGUL

LUI CEZAR CATA.NESCU
a) CARTILE IN L1MBA ROMANA
1. Catalogul Bibliotecei din Bucuresci. 1 vol. 4°. Bucuresci, 1865.

b) CARTILE IN L1MBA LATINA

Graef f, Catalogus librorum graecorum, lattnorum et orientaliztin. t vol. 8°.
Petersburg'', 1843. Datu de Hajdeu.
Index librorum bibliothecae regiae Universitatis literariae ratislaviensis.
8 vol. 40. Vratislaviae, 1842.

FASCICOLE
Sincerus(Theophilus). Notitia historica - critica lzbrorum oeterum
rariorum. 1 vol. 4°. Franckfort, 1753. Datu de Hajdeu.

c) CXRTILE IN LIMBA GREACA

Beard; Hana&f.novAog A. Neosatpnxt) Ttlokytra za xarciyog 2 vol, 8-°,
AO4vatç 1854. Din biblioteca S. Saya.
Taildvdç 4, 'IvSotein, p.eraTecíascov 11e6Seopog 2 vol. 8-°, Af$71vatç 1845.
'Eel* ô ildytoc 1 vol. 8°, Btivv 1820.
Natfrzx A. Irardloyog rijg co HaTtag N, El.vx,i; 1 vol. 12.° 'Everin
1798. Din Biblioteca S. Saya.

d) CARTILE IN LIMBA FRANCEZX

Brunet I.Ch., Manuel du librairie et de l'amateur des livres. linguarum
5 vol. 8°. Paris, 1842.
Cathalogue des cartes géographiques. 1 vol. 8°. Paris, 1823. Datu de Hajdeu.
Cathalogue des livres rares. 1 vol. 8°. Petersburgu, 1853. Datu de Hajdeu.
Cathalogue général, librairie Firmin Didot. 1,yol. 8°, Paris, 1830. Datu
de Ha§deu.
Cathalogu,e général de la librairie de Fd. Bellizard et. Comp. 1 vol. 8. S.
Petersburgu, 1829.

www.dacoromanica.ro
 248 BARBU THEODORESCU

Constantin L. A., Blbliothéconomie 1 vol. 8°. Paris, 1839.

Dictionnaire bibliographique 1 vol. 8°. Paris, 1824. Tom. I. lipsà.
Grabouviescki Ant., Cathalogue du jardinaje, d'art et de com-
merce et l'établissement horticole. 1 vol. 8°. Iassi, 1864.
Gauthie r, Cathalogue général. 1 vol. 8°. Moscu, 1845. Datu de Hajdeu.
Hauer I. F., Quatrième Cathalogue de la librairie au rabais. 1 vol. 8°
S. Peterburgu, 1836. Datu de Hajdeu.
I s s akof f I., Quatrième et sixtème cathalogue génèral de la librairia
d'assortiment. 1 vol. 8°. S. Peterburgu, 1842. Datu de Hajdeu.
Mémoire de la société royale des anttquaires du Nord 1840-1843. 1 vol.
Copenhaga, 1843.
Mu qu ar t d., Bibliographic de la Belgique. 1 vol. 8° Bruxelles, 1851.
Datu de Hajdeu.
Quérand I. M., La France litte'raire au dictionnaire bibliografique.
10 vol. 8°. Paris, 1827.
Reinwald Ch., Cathalogue annuel de la librairie francaise pour
1858. 1 vol., 8°. Paris, 1858. Datu. de Hajdeu.
Recite critique de' jurisprudence, 6 vol., 8°. Paris, 1853. Data de Hajdea.
Revue critique des livres nouveaux. 1 vol., 8°. Paris, 1856. Rezerva 10 vol
Tableau bibliographique des ouvrages en tous genres qtti ont paru en
France pendant Vann& 1850. 1 vol., 8°. Paris, 1850.

e) CARTILE IN LIMBA GERMANA

Busc h., Versuch eines Handbuchs der Erfindungen. 8 vol., 8°. Wien, 1801.
Catalog der kdniglichen Gemidde. Galerie zu Dresden. 1 vol., 8° Dresden,
1846.
Deubner, Katalog der besten und gangbarsten bis Anfang des Jahrea
1847 in Deutschland erschienenen Bitcher aus allen Literaturflichern.
1 vol., 8°. Leipzig, 1847. Dahl de Hajdeu. Rezervii 1.
Emele Joseph, Ober Amulete und das rvas darauf Bezug hat,
1 vol., 12°. Mainz, 1827.
Hartung H., Verzeichniss des Antiquarischen Lagers. vol.. 8°. 1
Leipzig, 1860. Datu de Hajdeu.
Herbst I., Zu der öffentlichen Prilfung des Gymnastums za Wetzlar.
1 vol., 4°. Giessen, 1837.
I. C. Hinric h' schen Buchhandlung. Verzeichniss der Blicher, Land-
karten etc. 3 vot., 8°. Leipzig, 1852. Datu de Hajdeu.
Ianozki I. D., Nachricht von denen in der Hochgraflich Zaluskischen
Btbltothek sich befind,enden raren polnischen Biicher. E vol.. 8°. Dresden,
1747. Datu de Hajdeu.
Kirchhof f. Antiquarisehes Biicherlager. vol. Leipzig. 1861. D atu
1

de Hajdeu.
K on er W., Repertor,um uber die vont Jahre 1800 bis zum 1850 ¿II
Academischen Abhandlungen, Gesellschaftsschriften und Wissenschaft-
lichen Journalen auf dem Gebiete der Geschichte und ihrer Htilfswissen-

www.dacoromanica.ro
 ANEXE 249

schaften erschienen Aufsiitze. 1 vol., 8°. Berlin. 1852. Necomplectu.

Datu de Hajdeu.
Kymme 1, Verzeichniss der Bitcher, Landkarten etc., welche von
Juli bis zum December 1858 erschienen sind. 9 vol.. 8°. Leipzig, 1858.
Datu de Hajdeu.
Michaeli s, Messcatalog. 1 vol., 8°. Leipzig, 1851. Datu de Hajdeu.
Messcatalog ficr Ostern. 1852, 1 vol., 8°. Leipzig, 1852.
Pi 11 er F., Ausgewlihlte gemeinnfitzige Bibliothek fur alle Stcindc. 1
vol., 8°. Leinberg, 1837.
Pinner, Prospectas der Hebracsehen und Rabinischen Manuscripte.
1 vol., 4°. Odessa, 1845.
Schilling E., Catalog NI% 14 des antlquarischen Biicherlagers. 1
vol., 8°. Dresda, 1860.
Thuns Pau 1, Neues Bficherverzeichniss. 4 vol. 8°. Leinberg, 1844.
Rezerva 2 vol.
44 Vertraugott Rothe, Die Kunst sich eine Bibltothek zu sammeln
und zu ordnen. 1 vol., 8°. Ronneburg, 1798.

f) CARTILE IN LIMBA SP ANIOLÀ

Catalogo dellos libros de fondo de la casa de D. Angel colega. 1 vol., 8°.
Madrid, 1859. Datu de Hajdeu.
Catalogo general de libros de la casa de Gaspary Roig. 1 vol.. 8°. Madlid,
s.a. Datu de Hajdeu.
Catalogo general des etablisemento de Mellado. 1 vol., 8°. Madrid, 1858.
Hidalgo Dionisio, El Inbliografo espanol y estraniero periodico
quincenal de la imprenta y liberia. 1 vol. 8°. Madrid, 1857. Datu
Hajdeu.

g) ART1LE IN LIMBA RUSEASCÀ

RaTatiorh Kuuramb naspbi 1 vol. 8-°. Kien/859. Datu de Hajdeu.
ripmanweifie gpemihf POCCHICK011 BH0111109HEli 1 vol. 8. fie'repb 1786,
necomplet. Datu de Hajdeu.

h) CXRTILE IN L1MBA POLONA

Milikowskiego I., Katalog dziel Nakladowych i Komisowych te-
garni. 1 vol., 8°. Lemberg, 1860. Datu de Hajdeu.
Reja (M ikolaj a), Zbior Pisarzow Polshich. 1 vol., 12°. Warzawe,
1828. Datu de Hajdeu,
W. R., Katalug Ogdlnez Rscazek Polskich. I vol., 8°. Lipsk. 1852. Dalu
de Haiden.

www.dacoromanica.ro
 ADAUS
Bejan (Dumitru). Editiile romcinefti ale Molitveniculut.
Bucure§ti, 1937. 7 p.
Bianu (Ion) §i. Dan Simonescu, Bibliografia romd-
neasca veche 1508-1830. Tom. IV. Ad6ogiri §i indreptAri. Edi-
liunea Academiei Romtine. Bucure§ti, 1944. 32.5 x24. XIV p.
+1 f. +372 [-376] p.
Bucur (Iacob), Bibliografia tezelor dela Facultatea de
Medicind f i Farmacie din Cluj din anii 1933-1936 (Tez6). Cluj,
1936;23 p.
Camariano (Nestor), Catalogul manuscriselor greceftc.
Tornul II. Bucure§ti, 1940, 23.5 x16, 205 [-208] P. (Biblioteca
Academiei Române).
Captilin (Vasile M.), Repertoriu la Buletinul Oficial
al judetului Hotin pe anii 1933-1935. Hotin, 1936, 17 p.
Dilnet (Andrei), Bibliografia tezelor dela Facultatea de
Medicind f i Farmacie din Cluj din anii 1927-1933 (Tez6). Cluj,
1936. 23 P.
Dodul (Nina), Bibliografia tezelor dela Facultatea de Me-
dicina' f i Farmacie din Cluj pe anii 1923-1927 (Tez6). Cluj 1936,
25 p.
Dragomirescu Buzne (Cpt. Ed.), Necesitatea unet
biblioteci tehnice a artileriei i o bibliografie despre « Munitiuni »
§1 « Constructii de guri de foe». Timi§oara, 1937. 35 p.
Georgescu (Jean), La presse périodique en Roumanie.
Oradea, 1936, 188 p.
Georgescu (Hortensia M.), Publicatiuni franceze in
legeiturei ca istoria Romanilor. Cluj, 1936. 25 p.

www.dacoromanica.ro
 252 BARBU THEODORESCU

Georgescu-Tistu (N.), Bibliografia publicatillor privi-

toare la cultura romdneascd veche. « Cercetilri literare », 1941, 1944.
Heresc u (N. I.), Bibliographie de Tite-Live. « Revista
Clasicìl », 1943 p. 26-49.
Tosipescu (C-tin), Repertcriul legiir, regulamentelor.
protioare la armati. Bucuresti, 1914, 123 p.
Kiss (A r â d), kisebbségi hérdés ronzdn irodalnuinak
biblicgr df id' a. (Bibliografia chestiunii minoritare in literatura ro-
man51. Lugoj, 1931. 30 p. (Extras din Magyar Kisebbség, Lugoj,
X nr. 7-9).
Lozinski (Gr.), Biblicgraphie des travaux de JI Hari°
Roques. «.Prietenii istoriei literare », 1931, vol. 1, p. 'di 421.
Melchisedec (Episeop), Catalog de càrçile serbesci
rusesci, manuscrise vecht, ce se aflet in biblioteca Neamtulri.
a Revista pentru istorie...», 1884, p. 129-143.
. Popes cu (F 1.), Bibliografia pedagogicci ronnineascci. Bucu-
resti, 1939. 24 x16, 239 p. (Biblioteca liceului teoretie ...).
Szabo (Andrei); indice analttic al tezelor Picnic la Fa-
eultatea de Medicinii f i Farmaeie din Cluj in anii 1923-1936
(Tez). Cluj, 1936, 16 [--19] p.
. Zaharia (E.Ar.), Revista N ,ud 1887 1895. Indice biblio-
grafic. R6dAuti, 1938, LO p. 4-1 f.
Bibliographie des travaux scientifiques parus en 1939. Bucu-
resti, 1941, 24.5 x 17, 68 p. (Académie Roumaine. Buletin de la
section scientifique, Tome XXII).
Bibliographic des travaux scientifiques parus en 1940. Buell-.
resti, 1942, 24.5 x17, 88 p. (Académie Roumaine, Bulletin de
la section scientifique, Tome XXIII).
Bibliographie des travaux scientifiques parus en 1941. Bucu-
resti, 1942, 24.5 x17, 84 p. (Académie Roumaine. Bulletin de
la section scientifique, Tome XXIV).
Bibliographie des travaux scientiftques parus en 1942. Bucu-
resti, 1943, 24.5 x17, 81 p. (Academic Roumaine. Bulletin de
la section scientifique, Tome XXV).
Biblioteca Academiei R M Clue. Crevierea Colec-
tiunilor. No. XXVII XXX 1916-1919. Bucuresti, 1929,
26x20, 16+315[ 3181 p. [Intocmitii de: N. Zabaria si G.
Baieulescu].

www.dacoromanica.ro
 ADAUS 253

Biblioteca Academiei Romane. Creverea

Sectia Manuscriselor. No. XXXI--XLIII 1920-1.932.
Bucure§ti, 1936, 26 x 20, 289 [-292] p. [Intocmità de: I. T u-
ducescu §i D. P. Bogdan].
Biblioteca Academiei Rom'ane. Creverea Colec--
tiunilor. No. XLIVXLVII 1933-1936. Bucure§ti, 1938, 26 x 20,
339 [-342] 161 [-1641+57+144 p. [Intocinità de: A. P.
Todor, I. C. Bäcilà, G. Nicolaiasa i . Moi-
s i 1].
Biblioteca Academiei Romane. Creverea Colec-
vandal. . No. XLVIII 1937. Bucure§ti, 1942, 26 x 20, 345 [-348]
+11+10+81+32+8 p. [Intocmitil de: A P. Todo r, I. C.
Bíci1í, C. Moisil, G. Nicolaiasa i D. P. Bogdan].
Biblioteca Academiei Române. Crefterea Colec-
anii 1938-1942. Stampe, manuscrise, documente,
(tun ilor In
numismaticd. No. XLIXLIII, 1938-1942. Bucure§ti, 1944,
26.5 x18.5, 64+242+125 p. [Intocmitä. de: Olga S ävu-
lescu, G. Nicolaiasa, Suzana Dimitriu, Al.
Elian, C. Moisil, D. P. Bogdan, I. C. Bäcilti,
Gh. I. Georgescu].

www.dacoromanica.ro

A Antipa (Gr.) 199.
Aaron- (F.) 22, 26, 43.
Aaron (Teodor) 20.
Abrantés (La Duchess° d') 28, 33.
Adamachi (V.) 197, 198.
Adamescu (Gh.) 34, 106,
133-134, 147, 149, 158,
167, 168, 216, 224, 225, 227.
Adamescu (M.) 158.
Aesychin 55.
Aftudor (Vasile G.) 136.
Aimé Martin (L.) 37.
Albach (Louis) 118.
Alcalay (editura) 103.
Alecsandri (V.) 104, 105, 14,6, 107,
118 155, 158, 165, 189, 213, 215,
282.
Alexandrescu (Gr. M.)",54, 162.
Alexandrescu (V.) 106, 175.
Alexandru cel Bun 56, 114.
Alfiari 21, 179.
Anacharsis 54, 55.
Andrei (Stelian) = Barbu Theodo-
rescu, 161.
Andriesescu (I.) 193.
Andritoiu (G.) 132.
Andronescu (Marta) 193.
Anestin (V.) 103, 106.
Angelescu (I. N.) 162.
Angelescu (Pr. Paraschiv) 91, 146.
Anonymus Notarius Eugen Lovi-
nescu 158.
Antachi (V.) 135.
www.dacoromanica.ro
IN DICE
Antonescu (G. G.) 165.
Anunzio (Gabriele d') 181.
Apostol (Spiru) 183.
Apostolescu 120.
Arbore (Virgil P.) 206.
122, Ardeleanu (I. C.) 106.
166, Aricescu (C. D.) 62, 163. 189.
Aristarch 106.
Aristia (C.) 21, 26.
Arnauld (Ji.) 31.
Arne (A.) 232.
Arnold (R. F.) 8
Asachi (Gh.) 9, 10, 17, 25, 26, 42,
43, 71, 72, 162, 219, 220.
Aschbach (Dr.) 53.
Atanasiu (A. D.) 127.
Aurelian (P. S.) 51.
13
Babes (V.) 122.
Bacalbasa (I. C.) 176.
Meng (I. C.) 95, 190, 191, 195, 251,
253.
Badea-Buzau (N.) 227.
Baiculescu (G.) 95, 158, 252.
Baidaff (L.) 191.
Bälilceanu 27.
Bélan (D.) 132.
Bklgsescu (Nifon, biblioteca) 50.
Balbi 35, 70.
Billcescu (N.) 45, 156, 163.
Balint (Popa) 101.
 256 nAimu THE0DoitEscii

Balzac (II. de) 28, 31. Bogrea (V.) 12, 203.

Barac (I.) 26, 42. Bogusz 30.
Barasch (Dr. luliu) 122. Boitos (Olimpiu) 159, 206.
13arbat (Virgil) 163. Bojinca (D.) 20, 26.
Barbul (Eugen) 91. Boldur (Al.) 187.
135,rbu1escu (lije) 165. Boliac (Cezar) 21, 22, 71.
Barit. 24, 42, 43, 49, 50, 172. Bolintineanu (D.) 67.
Barnovschi (ni'd nastirea) 19. Bologa (Valeriu Dr.) 13, 199.
IlArnutiu (S.) 165. Borsianu (Aurelian) 13, 199.
Part (Iwann) 40 Borza (Al.) 197.
13asarabeanu (Dem.) 159. Botez (Dr. G. I.) 200.
I3azancourt 31. Boutière (J.) 159.
Beauvoir (Roger de) 31. Bracevich Altaroche (M.) 28.
Bech9anu (G. S.) 120. Branu (Dr. Felicianu) 62.
Bejan (Dumitru) 251. Brdtianu (I. C.) 162, 163, 191.
Beldiman (A.) 19. 26. Breazu (Ion) 11, 12, 132, 152, 175.
Bell (F.) 24, 30. Briset (M. J.) 28.
13ellizard (Fd.) 247. Brockhaus 35, 71.
Benard (Ch.) 31. 13rot (Alphonse) 28. 31.
Bengescu (George) 55, 56, 59, 75, 107. Brunet (I. Ch.) 32, 51, 71, 210. 247.
113-119, 169, 176, 212, 213, 222. Bubulescu (Arhiereu Iosif) 67.
Berariu (Const.) 160. Bucuta (E.) 143, 206.
13erciu (D.) 193. Bucur (Iacob) 251.
Berthet (Ele) 31. Bugariu (Vicen(iu) 205.
13eza (Marcu) 182. Bulat (T. G.) 188.
Dana (Ion) 10, 12, 40, 41, 50, 58 Bulwer (E. L.) 27, 28, 31.
59, 61, 75, 76, 77, 78, 79, 83, 86, Burchi (St.) 21, 22, 26.
87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 96-101, Burdujanu (G. M.) 206.
108, 109, 111, 148, 149, 150, 152, Busch 248.
166, 215. 216, 219, 221. 222. 226. Busnea (I.) 26.
233, 251. Byron (Lord) 21. 22. 23, 27, 30, 182.
llibescu (Principesa) 203.
Bignon 71.
Biris (Gh. 1.1 132. Caion 124.
Blaga (L.) 204. Calega (A.) 249.
Bobulescu (E.) 91. Calot (Frantz) 8.
Bodin (Camille) 28, Calvimont 28.
Bodin (D.) 158. Camariano (Nestor) 222, 251.
Bodin (M-me) 31. Cdmpineanu (Colonel) 21.
Bodnarescu (Leonida) 119, 122. Candrea (I. A.) 147.
Bogdan (D. P.) 95, 159. 251, 253. Cantemir (D.) 26.
Bogdan (Ion) 119, 159, 163, 187. CApiltâneanu (S.) 26.
Bogdan (N. A.) 121. Capidan (E.) 132.
Bogdan (P.) 198. Capidan (Tu.) 139.
Bogdan-Duidi (Gli.) 12, 149, 152, 153. Cappefigue 28, 30.
173. M.) 251.

www.dacoromanica.ro
 INllICE 257

CArAba§ (I.) 145. Constantinescu (Pimen) 159, 174,

Caraca§ 22. 181, 206.
Caracq (R.) 93, 95, 222. Constantinescu-Ia0 (P.) 206.
Caracostea (D.) 156, 168, 169, 176, Conta (Theodora) 182.
225. Cooper 28.
Caragiale (I. L.) 112, 118. Corbu (Ion) 178.
Carcalechi 158, 213, 215, 218. Cordier (Henri) 85.
Carcalechi (Eugenia) 104, 105, 106, Coresi 47.
107. Cornateanu (N. D.) 147.
Carcalechi (Z.) 20, 42. Corneille 115.
Carda (Gh.) 10, 89, 159, 179, 213, Cornel (Th.) 114, 119.
214. CoOtic (G.) 118, 153.
Carducci (G.) 179, 180. Costa (Ugo) 231.
Carlova (V.) 164. Costin (Lucian) 161.
Carmen Sylva 118, 176, 222. Costin (Miron) 151.
Carol I (Regele) 55, 190, 244. Cotlarciuc 74.
Carré (Jean Marie) 172. Crticiun (Ioachim) 10, 11, 12, 13, 39,
Cartojan (N.) 13, 132. 74, 102, 108, 111, 118, 147, 148,
Catalina (Ilie I.) 206. 149, 150, 151, 158, 159, 170, 171,
CAtilnescu (Cezar) 65, 71, 72. 189, 190, 191, 192, 193, 200, 202,
Catul 174. 203, 205, 211, 212, 213, 214, 216,
Cerna (P.) 164. 225, 226, 227.
Chateaubriand 30. Crainiceanu (Dr. Gheorghe) 125, 200.
Chendi (Ilarie) 95, 103-107, 111, Craon (madame la Princesse de) 28.
112, 124, 158, 176, 213, 215, 222, Creang6 (Ion) 156, 164, 165.
223, 224. Crébillon 30.
Cihac 26. Creteanul 24, 26.
Cim (Albert) 128. Cristea (N.) 93.
Ciobanu (St.) 151. Cristescu (Tr.) 188.
Cioranescu (Al.) 181. Cuptà (Ing. Horia) 145.
Cipariu (T.) 39, 40, 41, 46, 49, 50, 53, Cuza-Vodà 244.
64, 66, 67, 87, 212, 219.
D
Ciuchi (E.) 174.
Ciurea (I.) 200. Daicovici (C.) 191.
Clain 49, 50. DAnet (Andrei) 251.
Codarcea (Alexandru) 196. Dante 179.
Codrescu (I. M.) 67, 68, 215. Dash (m-me) 31.
Codrescu (Th.) 27, 31, 122. David (Al.) 91, 205, 206.
Colan (Episcop) 12, 163. David (Jules) 31.
Colescu-Vartic (Cezar) 111 David (Roman) 196.
Constantin (L. A.) 36, 247. Davilla (Al.) 101.
Constantinescu (D.) 173. Degenmann 72.
Constantinescu (G.) 127. Delavigne (Casimir) 30.
Constantinescu (G. K.) 199. Delavrancea (B.) 112, 152, 164.
Constantinescu (Ilie V.) 132 Delille (J.) 31.
Constantinescu (N. A.) 147. Delisle (Leopold) 59.
17

www.dacoromanica.ro
 258 BARBU THEODORESCU

Demetracopol (Andronic) 59. Eliade (Pompiliu) 212.

Demetrescu (Anghel) 163. Eliade-Rildulescu 9, 17, 20, 21, 22,
Demetrescu (Ing. Ilie C.) 197. 23, 25, 26, $7, 40, 42, 43, 72, 122,
Densusianu (Aron) 179. 172, 218.
Densusianu (Ovid) 124, 151, 159, 164, Elian (Al.) 253.
175. Eliezer i Neftali 22.
Deubner 248. Elouin 36.
Diaconovich 119, 123. Elvir (V. Gr.) 176.
Diaconu (I.) 18. Emele (Joseph) 248.
Dianu (Gr. I.) 69, 70. Emerit (Marcel) 189.
Didier 28. Eminescu (M.) 68, 71, 101, 136, 163,
Didot (Firmin) 247. 168, 213.
Dima (Lia M.) 13, 199. Erbiceanu (C.) 121.
Dimitrescu (Marin) 120. Erodot 54.
Dimitriu (I. G.) 159. Esdaile (Arundel) 9.
Dimitriu (Suzana) 253. Evolceanu (D.) 127, 160, 172, 207_
Dion Filosoful 26.
Dionisie (Episcop din BuzsZiu) 50.
Dionisiu 64. Façon (N.) 210.
Djuvara (T. G.) 121, 175. Faust (tipograf german) 35.
Docan (N.) 120. Fecioru (D.) 92, 159, 182, 183.
Dodul (Nina) 251. Fenimore (Cooper) 31.
Dordea (Alexandru) 111. Fiévée (J.) 28.
Dosoftei 67. Filimon (A.) 92.
DrAganu (N.) 169. Filip (colectia) 136.
Dririghici (Manolache) 155. Florescu (Bonifaciul 182.
(Vasile) 26. Florescu (I.) 21, 24, 26.
Dragnea (R. S.) 101. Florescu (M.) 22.
Dragomirescu (Mihail) 124, 159, 175, Florian 21, 23, 24.
216, 227. Fortunescu (C. D.) 206.
Dragomirescu-Buzne (Cpt.) 251. Foti (I.) 178.
Drago (familia lui) 57. Fotino (M.) 171.
Dr5gultinescu (Ing. D.) 14, 144. 233. Francoeur 22.
Drouhet (Ch.) 152, 189. Frollo (H.) 174.
Ducis (J. F.) 31. Frumuzache (Julia) 159.
Dulfu (Petre) 118, 174. Fumagalli 211.
Dumas (Al.) 28, 31. Funduianu (B) 175.
Dumitrescu (Al. T.) 20, 89. 95. Fiirst 161.
Dumitrescu (Maria) 11.
Dvoicenco (E.) 175.
Dziatzko (C.) 9. Gabrea (Iosif I.) 147.
Galaction (Gala) 159.
E Gammond (Mad. Gatti) 28.
Eftimiuw(E.) 193. Gane (I. M.) 142, 159, 206.
Elefterescu (S. Anibal) 180. Garleanu (Ion C.) 65, 68, 69, 70, 71,
Eliade (Mireea) 159. 215.

www.dacoromanica.ro
 INDICE 259.

Gasset (José Ortega y) 99, 227, Grtidisteanu (sosia lui Guillaume) 76_
Gaster (M.) 68, 124. Graeff 247.
Gauthier 248. GrAmada (Ion) 162.
Gay (M-me) 28, 31. Graur (I.) 199.
Geiger (Paul) 186. Greavu-Dunäre (S.) 205.
Genilie (I.) 22, 26, 33, 34, 35, 36, 43, Grecu (V.) 160.
65, 68, 70, 71, 208, 215, 218. Grenwille (Toma de) 35, 36.
Georgescu (0h. I.) 194, 253. Grigore (mitropolitul) 165.
Georgescu (Hortensia M.) 251. Grimm (P.) 181, 182.
Georgescu (Jean) 251. Gripem 180.
Georgescu (Marius) 122. Gropeanu (Dr. A.) 125..
Georgescu (Valentin) 202. Grosmann (S.) 144.
Georgescu-Tistu (N.) 10, 11, 13, 39, Gross (G.) 91.
56, 57, 59, 66, 67, 74, 102, 130, Guérin (E.) 28.
132, 160, 168, 171, 193, 203, 214, Guillaume (Andrieum Franoofs) 30_
215, 216, 225, 226, 227, 233, 252. Guillaume (Baronul de) 60, 61, 76
Gheorghe din Moldova 159. 77, 86, 220.
Gheorghian (V.) 209. Gusti (D.) 32, 33, 68, 218_
Gheorghiu (Andrei) 210. Gutenberg 35.
Gheorghiu (Vasile) 210.
Gheorghiu (Virgil) 209.
Ghérasimos (Panait Macri) 30. Hagi Calciu (Hr.) 25.
Gherea 122. Hanes (P. V.) 189, 213.
Gherghel (I.) 132, 176, 178, 225. Hartung (H.) 248.
Ghibu (0.) 124, 125, 126. Hartwell Horne (T.) 8.
Ghica (Ion) 21, 26, 98, 160, 162, 216, Hasdeu (B. P.) 50, 51, 71, 72, 74 77;
219. 83, 86, 87, 98, 118, 159, 162, 163
Ghica Voda 208. 169, 215, 216, 220, 221, 223, 247,
Gigardin (Emil) 28. 248, 249
Gioglovan (Dinu) 174. Hasnas (C. Sp.) 124..
Giurescu (C. C.) 140, 141, 187. Hauer (I. F.) 248.
Giurgea (Eugeniu N.) 162. Heine 177.
Godet (Marcel) 9. Hemschieg (Heinrich) 30.:
Goethe 28, 177, 178. Hening (Adolphe) 28, 218,
Goga (0.) 118. Henry (P.) 189.
Goldoni (C.) 21, 179. Hepites (St.) 210.
Golescu (C.) 20, 26. Herbst (I.) 248,
Golescu (Dinicu) 101. Herescu (N. I.) 141, 160, 172, 252...
Göliner (C.) 12, 193. Heroi (Tr.) 233.
Gomoiu (V.) 199, 200. Hertog (E.) 132, 165.
Gorjan (Gherasim) 25, 26. Hidalgo (Dionisio) 249.
Gorovei (Artur) 209, 226. Hienz (Herman) 193.
Gozlan (Léon) 31. Hill (G.) 34, 43.
Grabouviescki (Ant.) 248. Hillel 190.
GrAdisteanu (Gr.) 22, 24, 26. Hima (Maria) 160.
17*"

www.dacoromanica.ro
 64-1 u1nBU THEODORESCU
Ilinrich (I. C.) 248.
Ilodo (Al. I.) 180.
Ilodo (Iosif) 101.
flodo (Nerva) 10, 59, 63, 75, 88, 89,
90, 92, 100, 101-103, 108, 109,
410, 111, 129, 166, 211, 213, 221,
-223, 224.
Iloffmann-Krayer (E.) 185.
-Hofmann 28.
-Homer 35.
Hook 28.
Horatiu 35, 174.
Horvath (Samuil) 199.
Hrisant (Notara Patriarh) 19.
Hristofor (George) 27.
IluditA (I.) 194.
Hugo (V.) 23, 24, 28, 31.
Hurmuzachi 50, 101, 129.
I
Iaoobovici (Dr.) 125, 126.
1an4 (G.) 202.
lancu (Petre) 160.
lanculescu (V.) 155, 156.
Ianozki (I. D.) 248.
larcu (D.) 10, 39, 40, 41, 63, 64, 65,
66. 67, 72, 87, 167, 215, 219.
ibraileanu (Oh.) 163.
Ichim (I.) 160.
leanu (D.) 174, 210.
Ighel (Ilie) 118.
Iliescu (Dan M.) 207.
Ifiescu (P. D.) 57, 127.
3oan (S. C.) 103.
loanid (G.) 26, 27.
Ionescu (I.) 199.
llonescu (N.) 77, 210.
Ionesco-Al. (Sadi) 10, 12, 61, 63, 88,
92, 100, 101, 103, 107, 108-113,
127, 142, 148, 149, 161, 165, 166,
192, 193, 212, 213, 214, 223.
Ionescu-Nivov (T.) 135.
Honescu-Sise0i (G.) 199.
ilonnitiu (N. Th.) 146.
Fordan (AL) 11, 61, 104, 147, 153,
160, 161.
www.dacoromanica.ro
Iordan (Iorgu) 195.
Iordilnescu-Crivina (N.) 128.
Iorga (N.) 10, 19, 25, 32, 34, 46, 50,
55, 90, 91, 100, 102, 107, 108, 112,
118, 119, 139, 140, 141, 153, 154,
155, 157, 158, 164, 174, 186, 187,
189, 204, 205, 217, 226, 232.
lorgulescu (N.) 175.
Iosif (St. 0.) 112, 118, 163.
Iosipescu (C-tin) 252.
Isopescu (Claudiu) 171, 210.
Issakoff (I.) 248.
Istrati (C. N.) 142, 206.
Istrati (P.) 161, 165.
Istrati (Roxana) 202.
Istria (Dora d') 122.
Ittu-Oancea (N.) 201
Iva (Pavel) 199.
Ivanovici (Sofronie) 178.
Ivireanu (Antim) 57, 85.
J
Jacob (I. L.) 28, 31.
Jacob (Louis) 7.
Janin (Jules) 28, 31.
Janssonio-Vaesberge 70.
Jekelius (E.) 196.
Jianul (0.) 26.
Jouy (Etienne) 31.
Jurchescu (Liviu) 174.
K
Kalinderu (I.) 83, 153.
Karadja 138.
Karataev (loan) 87.
Karr (Alphonse) 28, 31.
Kidel (Al.) 206.
Kirchhoff 248.
Kiritescu (C.) 158.
Kiss (Arpád) 252.
Klein (K. K.) 32, 178.
Koczorowski (S. P.) 194.
Kogálniceanu (M.) 9, 43, 46, 72, 159,
165, 172.
Koh (Paul de) 28, 31.
 IN DICE 26tr

Koner (W.) 248.

Kotebue 21, 22.
Krabbe (Dr. W.) 8. Macovei (G.) 162, 197.
Krdutner (Theodor) 196. Macrea (D.) 132.
Kymmel 249. Macrea (M.) 194.
Macrea (V.) 191.
Maior (Gr.) 153.
Maior (P.) 20, 26, 49.
Lacea (C.) 91. Maiorescu (T.) 68, 151.
Lafosse (Tuchard) 28. Malibran 28.
Laharpe (J. F.) 31. Malmey 229.
Lamartine 28, 31. Maniu (V.) 51, 76, 83.
Lamprecht (Karl) 188. Manoilescu (M.) 162.
Langlois (Ch. V.) 8. Manole 209, 210.
Lapedatu (Al.) 12, 95, 159, 187, 192. Manoliu (Florin Dn.) 162.
LApusneanu (Aurora) 186. Manuil (D.) 26.
Larochefoucauld (De) 28. Manzoni 181.
Laslo (N.) 173, 174. Marcovici (C.) 22, 24, 26.
Laurian 50, 51, 74, 87, 97, 216, 219, Marcu (Al.) 141, 180.
220. Marcu (Alice) 180.
Lavergne (Alexandre de) 31. Marcus (Ion) 134.
LazAr (Gheorghe) 26, 203, 212. Manan (L.) 162.
LtizArescu (Barbu) 143. Manan (S. FL) 50, 83. 112.
LAziirescu (G. I.) 145. Marie (Anna) 28.
Lecca (G.) 118. Marin (Die) 181.
Lecca (H.) 161. Marinescu (G.) 201.
Lecomte (Jules) 28. Marinoiu (Gh.) 178.
Legrand (E.) 55, 57, 59, 60, 61, 85, Marmontel 31.
90. Marryat 28, 31.
Leon (Gh. N.) 227. Marsy (Comitele de) 61_
Leopardi 179, 180. Martineau (Miss) 31.
Lica"-Olt (Gheorghe) 161. Massimu 50, 74, 220.
Licea (Ion) 185. Masson (Michel) 28, 31_
Litzica (C.) 93, 222. Mateescu (Mircea) 137.
Lobat 36. Mavrocordat (Constantin) 19_
Loghin (C.) 162. Maxim (I.) 93.
Longfellow 182. Mazdre (N.) 125.
Lovinescu (E.) 158, 162. Mazilu (D.) 159.
Lozinski (Gr.) 252. Megheles (Pan) 136.
Lucas (Hipollyte) 28. Mehedinti (S.) 164, 195.
Lucretiu 35. Mekhisedec (Episcopul) 50, 25'2_
Ludu (Th.) 143, 145, 158, 162, 202. Meletie (Episcopul Atenei) 20_
Lugojianu (0.) 89, 92, 95. Mellado 249.
Lupu (Ion) 145, 149, 150, 151, 152, Merutiu (Vasile) 195.
193. Mery 28, 31.
Luta (y. Gh.) 185. Metaxa (A.) 162.

www.dacoromanica.ro
 '262 BAI1BU THEOBORESCU

Metes (St.) 154, 155, 156, 214. Muquardt 248.

-Michaelis 249. Muriirasu (D.) 163.
Michelet (Jules) 175. Murgoci 140.
Miele (V.) 156. Muslea (I.) 11, 38, 39, 134, 135, 136.
Miclea (Al.) 132. Musoiu (P.) 181.
Micu (S.) 150. Musset 31.
Mignosi (Pietro) 181.
:Mih'Iescu (Gib) 160, 162. N
.Mihai-Viteazul 101, 244.
Mihallescu (Claudia) 163. Nagliiu (losif E.) 12, 163.
Mihrtilescu (Vinti15.) 194, 195. Napoleon 28, 155.
Alihailovici (Paul) 206. Naudier (Ch.) 31.
IVIihAlcescu (I.) 159. Naum (D. A.) 156.
Milescu (N.) 56, 57. Naum (Theodor A.) 174.
Milikowskiego (I.) 249. Neagoe (*tefan) 20.
Milkau (Friz) 231. Neamt. (mAnAstirea) 20.
Milleroye (Charles Hubert) 31. Nebunelli (G. B.) 27.
Milton 182. Negoitti (C. N.) 163.
Mincev (N. D.), 171. Negri (Ada) 181.
Minto (John) 8. Negruzzi (C.) 24, 26, 162.
Mirabeau 31. Negruzzi (I.) 118.
-Miron (Z.) 107. Negulici (I. D.) 37.
Waitelu (Alexandrina) 180. Nemeth (Wilhelm) 26.
Moisil (C.) 95, 163, 165, 251, 253. Nemteanu (B.) 178.
Moldovanu (Dem.) 182. Nica (D.) 25, 26.
Molea (Ion) 178. Nicolaiasa (G.) 95, 222, 251, 253.
Moliére 21, 22, 23, 31, 174, 175, 182. Nicolau (FI.) 163,
Monod (G.) 188. Nicolescu (G. C.) 163, 169.
Montaiglon 9. Niculescu (Dr. Miron) 147.
Montalembert (Le Comte de) 28. Niculescu-Varone (S. T.) 184.
Montesquieu 31. Nistor (I. I.) 160.
Moore (Thomas) 182. Nitescul 21, 26.
Morariu (Preot C.) 165. Nodier (Ch.) 28.
Morariu (Leca) 163, 206. Novelli (Gino) 181.
Morariu (T.) 12, 163. o
Moriolles (Contele de) 101.
Moroi (C.) 21, 26. Odobescu (Al.) 10, 44, 45, 46, 47,
Moscuna (Jean) 178. 48, 49, 50, 51 52, 54, 56, 58, 75,
Movil'a" (P.) 57. 84, 86, 87, 98, 100, 122, 160, 161,
Mrazec (L.) 196, 199. 172, 191, 216, 218, 219
Mudge (I. G.) 8. Olariu (C.) 160.
Multescu (C. M.) 181. Olteniceanu 64
Munroleaum (P.) 26. Onciul (D.) 47, 108. 163, 164, 190
Muntetum (B.) 172. Onisor (Teodor) 12, 196, 217, 240.
Munteanu-RAmnic (D.) 143. Oprescu (Anton) 191.
Munteamil (G.) 21. Oprescu (G.) 175, 191

www.dacoromanica.ro
 INDICE 263

Orilsanu (St.) 107-108, 111, 116, 117, Peretz (I.) 181.

153, 212, 222, 223. Perpessicius 143.
Orasianu (C.) 120. Peticil (St.) 112.
()rest 20. Petit (Louis) 91.
Oreste 174. Petrarca 179.
Orghidan (Rudolf) 27. Petrescu-Petra (Horia) 93, 123, 164.
Ortiz (R.). 165, 171, 178, 179, 180, Petrik (Géza) 88.
189. Petrini 31.
Ouspenski 189. Petrovici (E.) 132, 147.
Petrovici (I.) 161, 162, 174.
Petrovics (Georgius) 20.
Petrutiu (A.) 92.
Paclisanu (Z.) 170. Petzholdt (Julius) 8, 210'.
Pan (A.) 26. Philippide (Al.) 68, 101, 122.
Panaitescu (P. P.) 163, 187. Picot (E.) 10, 55, 56, 57, 58, 59, 61,
Panizzi (A.) 100. 66, 84, 85, 86, 87, 90, 98, 114, 115,
Panu (G.) 176. 219, 221.
Panzini 181. Pigault-Lebrun 31.
Papacostea (C.) 163. Pillat (I.) 164.
Papadima (0.) 158, 163. Piller (F.) 249.
Papadopol (P.) 163, 164, 174. Pinner 249.
Papadopol-Calimah (Al.) 54, 83, 84, Pinto (Olga) 8.
219. Pirenne (H.) 188.
Papadopol-Vertos (Andrei) 59. Plepianu (G.) 26.
Papadopolu 34. Poenaru (Gr.) 26.
Papazoglu 24, 26. Poenaru (P.) 26, 43.
Papiu-Ilarian (Al.) 75, 165. Pogodin (Dr. Aleksandar) 172.
Paraschiv ( t.) 195. Pogor (V.) 24, 26.
Paraschivescu (V. V.) 182. Polit 107.
Parvan (V.) 93, 121, 151, 162. Pompiliu (Miron) 20.
Pasca (St.) 132. Pop (Al.) 61, 62, 81, 109, 219.
Pascal 28. Pop (Alexandru) 111.
Pascoli (Giovanni) 181. Pop (E.) 197.
Pascu (D. P.) 164. Pop (G.) 26.
Pascu (Giorge) 203. Pop (I.) 26.
Pascu (Iuliu) 201. Pop (Dr. Vasilie) 38, 39, 40, 41,
Piltrut (A.) 89. 63, 64, 66, 67, 212, 219.
Pauai (M.) 196. Pop (Vasile Gr.) 64. 68.
Paul (R.) 132. Pop (V. N.) 120.
Pauli (V. D.) 118. Pop-Reteganul (I.) 164.
Pavel (Ing. Dorin) 144. Popa (At.) 91.
Pavelescu (Gh.) 12. Popa (Petre) 153.
Pavelescu ( tefan) 164. Popa-M5.cesanu (V.) 136.
Peddie (R. A.) 8. Popescu (F1.) 252.
Pellico (Silvio) 28. Popescu (G.) 66, 67. 72.
Peraldi (A. del 68. Popescu (Hie) 132.

www.dacoromanica.ro
 264 BARBIJ THEODORESCIJ
Popescu (Ion) 183.
Popescu (I. N.) 165.
Popescu (Irimia) 201.
Popescu (N. I.) 185.
Popescu (Virgil) 176.
Popescu-Polyclet 181
Popescu-Spineni (L) 147.
Popescu-Spineni (M.) 195, 203.
Popescu-Voitesti (I.) 197.
Popovici (D.) 37, 164, 169.
Popovici (George) 112.
Popovici (I.) 25.
Popovici (Dr. Iosif) 91.
Popovici (Nit4) 112.
Portal (E.) 119.
Porumbari (Smilrändita) 22.
Porumbescu (Iradie) 122, 163.
Potra (G.) 194.
Predescu (Lucian) 86, 147, 164, 168.
Pumnul (Ar.) 68,
Puscariu (I.) 49.
Puscariu (Maria) 132.
Puscariu (Sextil) 10, 11, 12, 113,
124, 130, 131. 132, 160, 168, 203.
225.
Puscariu-Manoilescu (Lia) 132.
Quérand (I. M.) 248.
Quinet (Edgar) 175.
RacoviVa. (E. G.) 201.
Racine 22, 31.
Radu (C.) 179.
RAducanu (I.) 208.
Rädulescu (Const. St.) 201.
Rádaleseu (Horia I.) 164.
Radulescu (Ing. Vlad) 144.
Raicoviceanu (A.) 200.
Raisson (Horace) 28.
Ralea (M.) 186.
Rally (Alexandre si Getta Hellène)
116, 170, 225.
Ramadan (Gheorghe) 19.
www.dacoromanica.ro
Rariste (N.) 174
Rasti (C.) 21, 22, 26.
Raymond (Michel) 28, 31, 32.
Rebreanu (L.) 177, 204.
Reinwald (Ch.) 248.
Reja (Mikolaja) 249.
Renan 175.
Rhéville (M. de) 28.
Robin (librArie) 126.
Rochelle (J. F. de La) 8.
Romanov (librar) 22, 24, 26.
Roques (Mario) 252.
Rosca (I.) 164.
Rosca (I. M.) 171.
Roset (I.) 21, 26.
Rosetti (C. A.) 28, 30, 72, 218.
Rosetti (D. V.) 119.
Rosetti (Radu) 27, 30.
Roig (Gaspary) 249.
Rosu (I.) 91.
Roth (Ernest) 12, 199.
Rotschildt (baronul James) 85.
Rousseau 31.
Rubin (D.) 178.
Rudeanu (N.) 26.
Ruffini (Marid) 171.
Rusu (N. I.) 143.
Rusu-*irianu 112.
Rusul (Visarion) 25.
Russo (D.) 19, 93,.
Sacerdoteanu (Aurelian) 111, 161,
164.
Sadoveanu (M.) 164.
Saguna (A.) 49.
Säineanu (Laztir) 119.
Saint-Ange (F. de) 31.
Sainte-Beuve 28, 31.
Saint-Hillaire (Emile Marco de) 31_
Samarineanu (Ion) 181.
Samboteanca (C.) 22, 24, 26.
San-Giorgiu (I.) 174.
Sand (G.) 28, 31.
Sandeau (Jules) 31.
 1NDICE
*andru (D.) 164.
Sandu (C.) 176.
Sandu-Aldea (C.) 151.
Skizianu (M.) 207, 208, 209, 226.
*araga (Fratii) 72.
Sathas (Constantin) 59.
SAulescu (G.) 26,
Savardjan (Leon) 171.
Savulescu (Olga) 253.
Savulescu (Tr.) 199.
Sbiera (I. G.) 119.
Schaeser (Fr.) 73.
Schiller 21, 31, 111, 177.
Schilling (E.) 249.
Schiopul (Iosif) 175.
Schneider 8, 210, 211.
Schnitzler 69, 70.
Schretinger 9.
Schullerus (A.) 232.
Schwartzfeld (M.) 122.
Scott (W.) 28, 31.
Scraba (G. D.) 164,
Scriban (Arh. Filaret) 67.
Scribe 22, 28.
Sébillot (Paul) 209.
Secula (Septimiu Sever) 111.
Ségur (Comte de) 28.
*eicaru (Pamfil) 143.
Semilian (C.) 206.
*erbilnescu (V. M.) 194.
Sergescu (P.) 198, 233.
Sfetea 73, 127.
Shakespeare 31, 35, 181, $82,
Shelley 182.
iadbei (I.) 132, 147.
Sibineanu (I.) 26.
Sihleanu (Al.) 159, 164.
Simache (N.) 188.
Siminel (E,) 135.
Simionescu (I.) 126, 162, 196.
Simionescu-Ramniceanu (M.) 152.
Simonescu (Dan) 59, 89, 113, 129,
137 147, 158, 166. 223, 226, 251.
Sincai 49, 50,
Sincerus (Theophilus) 247.
Sion (G.) 175.
www.dacoromanica.ro
265
Sircu (Polichron) 159.
Siruni (H. Dj.) 194.
Slävescu (Victor) 164.
Smochin5 (N.) 135.
Socec 72, 73.
Sor (Madame de) 28.
Sorbelli (Al.) 9.
*otropa (Valeriu) 102.
Soulié (Fréderic) 28, 31.
Souvestre (E.) 28
$pan (Prof. dr. Petre) 160.
Spa'nescu (Gh. I.) 127.
SpartaIli 118.
Spireanu (Dan) 178.
Stamatiad (Al. T.) 159.
*tefan (Petre) 165.
*tefanelli 18.
tefänescu 51.
tefänescu (I. D.) 1.89.
*tefanescu-Galati (Al.) 186.
$tefanuca (V. P.) 186.
Stein (Henri) 8, 210.
Stendhal 28, 31.
Stoenescu (Constantin S. 178.
Stoenescu (Dem. D. 124, 173.
Stratulat (G.) 181.
Strebickij (Mihail) 57.
Strihan (Petre) 201, 202.
Striimer (Wolff) 53.
Sturdza (D. A.) 10, 46, 47, 50, 51,
52, 53, 75, 76, 77, 78, 83. 86, 87,
98, 99, 100, 119, 120, 219, 220.
Sturdza (M.) 30, 32, 72.
Sturdza-Scheianu (D. C.) 50, 75, 80.
Suciu (P.) 206.
Sudermann (H.) 176, 177.
Sue (Eugene) 28, 31.
Sulica (Marius N.) 165.
Sulutiu (0.) 139.
Sum u (Miron) 136, 137, 138, 139,
146.
Suru (Pavel) 145.
Sutu (M. C.) 120.
Szabó (Andrei) 252.
Szabò (Karoly) 88.
Szinnyei (Iosef) 88.
 256 BARBU THEODORESCU
Tabrea (Ilie) 165.
Tanoviceanu (C.) 173.
Vtranu (V. N.) 142.
Tarnoyschi (Vasile) 210.
Tiíslduanu (O. C.) 93, 123.
Tasso (Torquato) 180.
Tcaciuc (N.) 177.
Teleajen (Sandu) 174.
Tempeanu (V.) 181.
Tennyson 182.
Theodorescu (Barbu) 91, 92, 153,
156-158, 161, 165, 217,
232.
Theodorescu-Kirileanu (S.) 183.
Theodorian (Caton) 112.
Theodorian-Carada (Mihail) 158.
Thévenin (Léon.) 175.
Thomas (Georges) 8
Thuns (Paul) 249.
Tichindeal (D.) 26.
Tieghen (Philippe van) 213.
Timira (N.) 165.
Tissot 28.
Tocilescu (Gr. Gr.) 50, 53, 76,
219, 220.
Todor (A. P.) 95, 170, 251. 253.
Tofan (Gh.) 153, 154.
Togan (N.) 93, 123.
Toma (G.) 174.
Tomescu (Const.) 165.
Tomescu (D.) 112.
Tomescu (Mire* 165, 207.
Tomici (Ioana) 20.
Topa (E.) 197.
Toroutiu (I. E.) 175, 176, 177.
Toula (Franz) 196.
Tovaru (Simion) 201.
Traian (Imp'áratul) 42.
Trancu-Iai (Gr. L.) 165.
Trausch (T. F.) 86.
Trauschenfels (Dr.) 86.
Trébuchet 36.
Tuducescu (I.) 95, 253.
Tuduri (Cristina) 143, 191. 233.
www.dacoromanica.ro
Turghenieff (I. S.) 122.
Tutoyeanu (G.) 181.
Tzigara-Samurca (Al.) 140.
U
Ubicini 159.
Urechia (Grigore) 56, 85.
Urechia (V. A.) 50, 61. 83, 122, 161,
164.
V
Vilarescu (I.) 21, 22, 26.
Vacilre*ti (Manastirea) 19.
226, Vadé (Jean Joseph) 31.
Vaillant 43.
Vailly (Madame de) 28.
Irdj5ieanu (Georgeta) 209.
Valenstein 26.
Valeriu (M.) 176.
Vallée (-Léon) 18, 37. 210.
Vallentiny (A.) 201.
VAlsan (Gh.) 12, 163, 189.
Van Gennep (A.) 183. 184.
Vargolici 175.
Varlaam (Cazania lui) 83.
77, Varta 27.
Vârtosu (E.) 132, 189. 191.
Vasici (F.) 26
Vasilescu (D. A.) 142, 194
Vasilescu-Buzoianu (M.) 175.
Vasilescu-Karpen (N.) 198.
Vasiliu (D.) 195.
Vasiliu-Sacerdoteanu (Virginia) 209.
Vilt5san (Ing. Ovidiu) 145.
Velescu (S.) 175.
Veress (A.) 91, 170, 171, 225.
Vertraugott (Rothe) 249.
Vianu (Ion) 139.
Vianu (Tudor) 139, 186.
Vieil-Castel (Le Comte de) 28.
Vigny 31.
Virey 28.
Virgiliu 35, 173, 174.
Vladescu (I.) 112.
Vladescu (R.) 200.
Vladimirescu (Tudor) 189. 191, 244.
 INDICE 267

Vlahut4 (Al.) 165. X

Voinescu (loan I.) 26, 29.
Voinescul (Capitan) 21, 22. Xenopol (A. D.) 118, 120.
Voinov (D.) 198. Y
Volburil (St.) 176.
Voltaire 20, 22, 59, 114, 115, 116, Young 22, 182.
118, 212, 222.
Vorstius (Joris) 9. Z
Vulcan (I.) 68, 118. Zagorit (Al. M.) 151.
Vulpe (Radu) 194. Zaharia (E. Ar.) 252.
Vulpescu (M.) 183, 184. Zaharia (N.) 95, 106, 107, 165, 213,
W 214, 252.
Zamfirescu (Duiliu) 159, 164, 180,
Walbaum 27, 28, 30, 218. 208.
Weigand (G.) 124. Zane (G.) 201.
Willer (Georg) 7. Zaviras (George) 59.
Winterhalder 21, 22, 26, 28. 30, Zeletin (St.) 163.
218. Zschokke 28.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Introducere 7-16

CAPITOLUL I
Perioada catalogului 1830-1860 17-43
I. Catalogul tnainte de 1830: cataloagele manuscripte de bi-
blioteci 17
Cataloagele de tipografii 19
Alexandru Beldiman, 19; Zaharia Carcalechi, 20; cataloagele
lui Eliade, 21; Oh. Asachi, 25.
Cataloagele de librarii 25
Eliade, 25; Iosif Romanov, 26; Cabinetele de lectura: Fr.
Walbaum, 27; Adolph Hening, 28; C. A. Rosetti i Win-
terhalder, 28; F. Bell, 30; T. Codrescu, 31.
Cataloagele de biblioteca 32
D. Gusti, 32; I. Genilie, 33.
Bibliografia universala 36
Eliade, 37; I. D. Negulici, 37.
lzvoare bibliografice 38
V. Pop, 38; T. Cipariu, 40.
Tabla de materii 41
Ion Barac, 42; Eliade, 42; Asachi, 42.
Introducerea termenului de bibliografie 42
Gh. Asaehi, 42; J. A, Vaillant, 43.

CAPITOLUL II
Tendlnjele de organizare occidentald a bibliografiei 1860-1894 . . 44-74
Odobescu §i bibliografia 44
Academia Remand si preocuparile bibliografice 49
S. FI. Manan, 50; Gr. Gr. Tocilescu, 50; D. A. Sturdza, 51;
Odobescu, 53; Al. Papadopol-Calimach, 54.
Orientari franceze In bibliografia româna 55

www.dacoromanica.ro
 270 BARBU THEODORESCU

E. Picot, 55; E. Legrand, 59.

4. Opere bibliografice In cadrul bibliotecii Academiei Romane 61
Al. Pop, 61.
5. Opere bibliografice in afara Academiei Romane 63
D. Iarcu, 63; G. Popescu, 66; I. M. Codrescu, 67.
6. Cataloagele de biblioteci 68-
Ion C. Garleanu, 68; Gr. I. Dianu, 69; Cezar Catanescu, 71.
7. Cataloagele de librarii . 79-
8. Patrunderea termenului de bibliologie 74
Bogdan Petriceicu Hasdeu.

CAPITOLUL III
Etapa Academiei Romdne, Ion Bianu 1895-1920 75 12g
Academia Romana i planul unei bibliografii generale a cul-
turii romane: Ion Bianu
Izvoarele planului bibliografic 84
Opere bibliografice realizate in cadrul planului din 1895 . 88
Bibliografia romaneasca veche, 1508-1830, 89; Cataloagele
de manuscripte, 92; Cresterea colectiilor, 93
Bibliografii din jurul Bibliotecii Academiei Romane . . . . 9&
Ion Bianu, 96; Nerva Hodos, 101; Ilarie Chendi, 103; ,5tefan
Oraseanu, 107; Al. Sadi-Ionescu, 108.
Bibliografi i bibliografii In afarrt de cadrul Academiei Ro-
mane 113-
George Bengescu, 113; Bibliografii speciale, 119; Bibliografia
numismaticei, 120; Bibliografia Merara, 122; Ilibliografiile
curente, 125; Cataloagele de biblioteci i libràrii, 126; In-
dicele de periodice, 127; Institutul National de Biblio-
grafie, 127.

CAP1TOLUL IV
Perioada de popularizare a bibliografiei, 1920 12q 233
I. Bibliografiile curente 129
Dacoromania Sextil Puscariu, 130; Cercetari literare
Georgescu-Tistu, 132; Bibliografia Romaniei Gh. Ada-
mescu, 133; Bibliografia folklorica Ion Muslea, 134;
1935 literar Miron Suru, 136; Revista Istorica N.
Iorga, 139; Revista Istorica Romana C. C. Giurescu,
140; Revista clasica N. I. Herescu, 141; Studii ita-
liene Al. Marcu, 141; Biserica ortodoxa' romana, 141;
Revista geografica romana, 142; Bibliografia economica'
romana, 142.
9. Bibliografii individuale 146-
Ioachim Craciun, 147; Bibliografiile privind pe Nicolae Iorga:

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL 271

Gh. Tofan, 153; *t. Metes, 154; V. Ianculescu, 155; 13arbu

Theodorescu, 156; Diverse bibliografii individuale, 158.
3. Bibliografii cu subiecte speciale 166
Bibliografii generale: Gh. Adamescu, 166.
Bibliografia literarti pe subiecte: D. Caracostea, 168;
Gh. Nicolescu, 169; D. Popovici, 169; N. DrAganu, 169.
Bibliografia raporturilor dintre România i celelalte
169: Andrei Veress, 170; Al. Rally, 170; R. Ortiz, 171
Bibliografia traducerilor, 172: Clasice : N. Herescu, 172;
N. Laslo, 173; T. A. Nam, 174; franeeza : N. Iorga,
174; Gh. Oprescu, 175; Ion Breazu, 175. gernzanci
Toroutiu, 176; I. Gherghel, 177; italiana: R. Ortiz,
178; C. Radu, 179; Al. Marcu, 180; Pimen Constan-
tinescu, 181 ; englezii : P. Grimm, 181 ; greacil : N. Fe-
cioru, 182.
Bibliografia folclorului, 183; M. Vulpescu, 183; I. Dia-
conu, 183; Niculescu-Varone, 184; V. G. Luta, 185.
Bibliografia social filosoficti, 186.
Bibliografia istoricti, 186: N. Iorga, 186; P. P. Panai-
tescu, 187; T. G. Bulat, 188; P. Henry, 189; I. C.
190; I. CrAciun, 192; Diverse bibliografii, 193.
Bibliografia geografiei, 194; Vintilà Mih5ilescu, 194:
I. C. Men, 195; Th. Onisor, 196.
Bibliografia geologicti, 196: David Roman si Al. Co-
darcea, 196.
Bibliografia hot anicti. 197: E. Topa, Al. Borza si E.
Pop 197.
Bibliografia stiintelor, 198.
Bibliografm medical5, 199: Valeriu Bologa, 199; V.
Gomoiu, 200.
Bibliografia dreptalui, 201: Iuliu Pascu, 201; Petre
Strilian, 201; Valentin Georgescu, 202.
Bibliografia stiintelor economice, 202: Th. Ludu, 202.
Bibliografia institupilor de culturti, 202: Ioachim Cril-
ciun, 202; M. Popescu-Spineni, 203.
Bibliografii regionale 204: Ioachim Crticiun, 204; S.
Grecean-Duntire, 205; Al. David, 205; Al. Kidel, 206;
P. Mihailovici, 206.
4. Indice general al revistelor 207
M. Sanzianu, 207; G. VAjdianu, 209; V. Vasiliu-Sa-
cerdoleanu, 209; A. Gorovei; 209.
5. Bibliografii de bibliografii 210
I. Crticiun, 211; Gh. Cardas, 213; N. Georgescu-Tistu,
214; Barbu Theodorescu, 217; Theodor Onisor, 217.

www.dacoromanica.ro
 272 BARBIJ THEODORESCU

CAPITOLUL V
Concluzti, constatdri st propuneri 218-233

ANEXE:
Planul indicelui revistei *eziltoarea 237
Tabla de materii a revistei Neamul românesc pentru popor . . 238
Planul bibliografiei Geografiei Romaniei 240
Planul bibliografiei Istoriei Roman'lor 243
Lista lucrtirilor bibliografice cuprinse in catalogul lui T. CatAnescu 247
Adaus 251
Indicele de nume proprii 255

www.dacoromanica.ro
 MONITORUL OFICIAL SI
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTL 1945

www.dacoromanica.ro