Terminologie Termenul de biblioteconomie vine din franceza: <Bibliotheconomie>, care la randul sau vine din <bibliotheque>grecescul <bibliotheke> cu <biblion>

carte si <theke> cufar, dula!" #ibrarianshi! biblioteconomie <librar$%librar$ science> &otiunea de biblioteconomie este data relativ recenta" 'ermanul (artin )chrettinger este !rima !ersonalitate care il foloseste in *+,+ in lucrarea -ncercare de manual com!let de biblioteconomie" -n *+./, termenul biblioteconomie se gaseste si in lucrarea lui #0o!old 1ugust 2onstantin, intitulata Biblioteconomie sau (anual nou si com!let !entru organizarea, conservarea si administrarea bibliotecii" -n 3omania, termenul biblioteconomie a!are in *+45 intr6o lucrare de6a lui 'rigore Bengescu, unde mentioneaza, alaturi de arhivistica, !aleografie, di!lomatica, si biblioteconomia" 7efinitie 8 !uncte de vedere Biblioteconomia a fost inteleasa ca domeniul care se ocu!a cu organizarea activitatii dintr6o biblioteca" (artin )chrettinger s!unea ca biblioteconomia se ocu!a cu invatarea cunostintelor teoretice si !ractice necesare s!re a face din cartile adunate o biblioteca folositoare" 1celasi !unct de vedere il are si #0o!old 1ugust 2onstantin, asa cum se vede in insusi titlul lucrarii sale" -n a doua 9umatate a secolului al :-:6lea, bibliotecarii germani s6au intrebat daca biblioteconomia este sau nu o stiinta" #uandu6se in calcul numai administrarea bibliotecilor si nu !robleme legate de continutul !ublicatiilor, se a9unge la concluzia ca nu este o stiinta" (ai tarziu, du!a infiintarea !rimelor scoli germane de biblioteconomie ;(<nchen */,=> si Berlin ;*/5+>, se !rice!e ca biblioteconomia este totusi o stiinta care are ca obiect de studiu tehnica de biblioteca ;achizitionarea, !relucarea, circulatia si conservarea cartii? relatiile cu cititorii, gestionarea bibliotecii> si stiinta cartii ;sistematizarea cunostintelor cu !rivire la carti !rin cercetari filologice>" -ntreaga gandire germana in domeniul biblioteconomiei este sintetizata in lucrarea lui @ritz (ilkau (anual de biblioteconomie in trei volume, !ublicate intre */.*6*/A5" Bibliofilii s6au intrebat daca biblioteconomia este o stiintasau o arta in a organiza !ublicatiile" 3as!unsul a fost ca biblioteconomia este o stiinta facuta cu arta" #eo 2rozet, in lucrarea (anualul !ractic al bibliotecarului, a!aruta la Baris in */.5, defineste biblioteconomia astfel: Biblioteconomia face !arte din bibliologie ;ansamblul disci!linelor cartii> im!reuna cu bibliografia ;stiinta organizarii si comunicarii informatiilor inmagazinate in carti si ale ti!uri de documente>, tehnica muncii intelectuale ;ansamblul de reguli si metode care organizeaza studiul, cercetarea si creatia s!irituala> si bibliofilia ;cercetarea cartii si a bibliotecii in evolutia lor istorica>" 1ceasta definitie este intalnita mai tarziu si la !rimii s!ecialisti romani ai domenului" -n */=., Brof" -oachim Circhner, in cartea Biblioteconomie: istoria cartii si a bibliotecilor, in s!iritul gandirii germane, scrie: Biblioteconomia cu!rinde toate notiunile referitoare la biblioteca, !rivite ca institutie organizatorica, cat si la continutul bibliotecii, adica la carti"

Brof" &icolae 'eorgescu6Tistu, intemeietorul invatamantului economic romanesc, care coordoneaza si editeaza, in */44, lucrarea Docabular de bibliologie, da o am!la definitie biblioteconomiei: Biblioteconomia 8 disci!lina care sistematizeaza ca ramura a bibliologiei, toate !reocu!arile teoretice si !ractice avand ca obiect biblioteca: organizarea ei ca unitate de sine statatoare si ca veriga a unei retele, strangerea fondurilor de carti, de!ozitarea ordonata si !rezentarea clara a lor in cataloage, servirea !rom!ta a cititorului si servirea lor in lectura, !ro!aganda cartii, !rin care intra de asemenea, localul si mobilierul adecvat al bibliotecii" -n lucrarea Enc$clo!edia of librarianshi! a lui Thomaa #andau a!aruta in */4F, scria: Biblioteconomia este stiinta adunarii, !astrari, organizarii si folosirii comunicatiilor inregistrate" 1sociatia bibliotecarilor francezi editeaza !eriodic manualul #e m0tier de biblioth0caire, in care biblioteconomia se ocu!a cu regulile de organizare si gestiune a bibliotecii" -n ultimul standard al Grganizatiei &ationale de )tandardizare, biblioteconomia este stiinta care se ocu!a cu organizarea, gestionarea si legislatia bibliotecii" Brin termenii de organizare, gestionare si legislatie se aco!era intreaga arie de cu!rindere a notiunii de biblioteconomie" -n ultimele decenii, bibliologia nu e socotita ca stiinta mama a biblioteconomiei, a bibliofiliei si a bibliografiei" Bibliologia este a!reciata astazi ca domeniul care se ocu!a cu studiul tehnicilor de !roductie si difuzarea cartilor" &ici termenul de biblioteconomie inteles de americani nu mai este astazi agreat, ci cel de stiinta a bibliotecii ;librar$ science>" Hnele dictionare nu mai inregistreaza termenul de bibliteconomie librarianshi!, !referand termenul de librar$ science"

BIBLIOTECA DIN PERGAM Bergam se afla in Turcia de azi" 2etatea !ergamului, situata la .,,m altitudine deasu!ra orasului actual, avea o mare !ers!ectiva asu!ra intregii regiuni" 3uinele de astazi dateaza din vreamea atalizilor, !uternici regi ai Bergamului, care au condus cetatea in sec" al ---6lea si al --6lea i" Ir" )ub regele Eumenes cetatea a cunoscut o !uternica inflorire s!irituala, devenind un centru intelectual cu renumite scoli de gramatica, de medicina, adevarata oaza !entru artisti si oameni de stiinta" Trecand !rin ce a ramas din Boarta 3egala, dincolo de ruinele Tem!lului lui Jeus, im!resionante in mod deosebit sunt ruinele bibliotecii" 1talus - a transformat in cea mai renumita institutie a tim!ului sau, adunand in Biblioteca Bergamului !este 5,, de mii de volume ;volumina rulouri de !a!irus sau de !ergament>" )e stie ca in urma unei rivalitati dintre 1leKandria si Bergam, cea dintai a refuzat sa mai eK!orte ca su!ort !etnru scriere !a!irusul, si astfel Bergamul a inventat !ergamentul"

7u!a )trabon, langa galeria de nord a sanctuarului zeitei 1tena, se afla aceasta biblioteca, ale carei usi si geamuri se deschideau s!re sanctuar si nu s!re strada sau s!re !iata" Ea cu!rindea !atru sali dintre care cea mai mare *.K*4m, cu o inaltime de 4 m, slu9ea dre!t sala de lectura" Beretii eKteriori erau formati din doua randuri de ziduri care aveau intre ele un s!atiu gol ce asigura !rotectia contra umiditatii, mentinand in interior o tem!eratura constanta" (ai tarziu, in anii .,i" Ir", 1ntoniu a oferit ca dar de nunta 2leo!atrei colectia bibliotecii din Bergam, dar aceasta s6a risi!it o data cu restul marii colectii aleKandrine in vremea crestinismului tim!uriu"

Scurt istoric al evolutiei biblioteconomiei universale

Bibloitecile nu sunt structuri imateriale, ele nu rer!ezinta locuri de acumulare !asiva in activitatea multiforma ce le caracterizeaza: achizitii, catalogare, comunicare" 7is!onibilitatea reala a unui document este un element !romordial" @ara catalog, oricare ar fi forma sa, chiar si cea mai sim!la biblioteca nu6si inde!lineste functiile sale" 7e asemenea, in cazul in care documentul nu ras!undea cerintelor utilizatorilor, !utea bloca lantul transmiterii informatiilor" Berformantele unei biblioteci se bazeaza !e un numar mare de !osibilitati !recum !olitica de achizitii, organizarea catalogului, orarul bibliotecii, modalitatile de im!rumut sau de multi!licare, formele de organizare ale colectiilor, la care se adauga si cele de conservare" )ecolul al :-:6lea a fost intr6adevar cel al a!aritiei si dezvoltarii noilor ti!uri de instrumente destinate sa !rote9eze si sa re!roduca vechile documente" Be buna dre!tate, 'abriel &aud0 ;*4,,6*4=.> este considerat fondatorul stiintei moderne a bibliotecilor" -n anul *45F, el a !ublicat lucrarea 1dvis !our dresser une bibliothLque, in care se refera la !rinci!iile intelectuale ce trebuie avute in vedere la constituirea unei biblioteci si nu in ultimul rand, mentioneaza tehnici de conservare ce trebuie res!ectate" )ecolul al :-:6lea a fost marcat de o !rofesionalizare crescanda a meseriei de bibliotecar, dar efectele sale s6au facut simtite !e un lung interval de tim!" 7oua manuale moderne de biblioteconomie au a!arut la sfarsitul secolului, !rimul fiind cel al lui 1lbert (aire, !ublicat in *+/4, cel de6al doilea, ignorat de (aire, a a!arut in 'ermania in *+/,, sub semnatura lui 1rmin 'raesel, fiind rezultatul unei intregi serii de !ublicatii similare a!arute de6a lungul secolului si semnate de cei mai mari bibliotecari germani" -n )H1, in *+F4, anul creerii 1merican #ibrar$ 1ssociation ;1#1>, Barbara Iigginbotham realizeaza un ra!ort !e care il si !ublica, intitulat Bublic libraries in the Hnited )tates of 1merica, their histor$, condition and management, care includea si ca!itole consacrate conservarii colectiilor unor biblioteci" -nce!utul secolului al ::6lea constituie indiscutabil o eta!a decisiva !entru dezvoltarea s!ectaculoasa a biblioteconomiei, cele cateva eKem!le franceze inscriindu6se in adevaratul sens al cuvantului intr6o vasta miscare de creare a diferitelor organizatii de diverse naturi care trebuiau sa devina locuri de confruntari de idei si de eK!eriente" 7e altfel, crearea in Euro!a a !rimelor asociatii !rofesionale de bibliotecari ;*/4,6 1sociatia bibliotecarilor francezi>, urma sa conduca la organizarea de congrese internationale si la a!aritia -@#1 ;*/5/>"

2rearea ulterioara a H&E)2G si in interiorul sau in */A4 a -nternational 2ouncil of (useum ;-2G(>, ce reuneste astazi re!rezentantii din *5, de tari, din care /, au un comitet national, au dat un nou im!uls activitatilor de conservare"

Evolutia bibliotecilor romanesti

7ocumentele istorice cre atesta !rimele biblioteci romanesti dateaza din secolul al :--6 lea" -nformatiile des!re eKistenta acestora !ana atunci fiind a!roa!e ineKistente sau incerte, au lasat loc doar su!ozitiilor legate de marturisirile oferite de cercetarile arheologice des!re e!isco!iile si manastirile din secolele ---6:-- si de !rezenta invatatilor si teologilor crestini" 1stfel, biblioteca manastirii 2isterciene de la -gris, filiala a abatiei burgunde de la Bentign$ in Transilvania a fost !rima atestata documentar in tarile romane la sfarsitul secolului al :--6lea" G data cu constituirea unei retele monastice !e teritoriul Tarii 3omanesti si cu organizarea vietii religioase, s6au dezvoltat si bibliotecile medievale" (ici colectii de scrieri religioase si istorice, manuscrise aduse din sud6estul ortodoK, ce au servit dre!t modele !entru co!iile !roduse in scri!toriile manastirilor romanesti din sec" :-D6:D, aceste biblioteci erau locurile unde se !astrau, co!iau si difuzau aceste teKte" 1devaratele centre de cultura, manastirile Dodita, Tismana, 2odmeana, Brislo!, &eamt, aveau ateliere de caligrafi si miniaturisti care im!odobeau maniscrisele" 7e altfel, la &eamt si6a desfasurat activitatea si calugarul 'avril Hric, !rimul mare artist si om de cultura roman, cel care a marcat ince!utul artei cartii manuscrise si care, in !rima 9umatate a veacului al :D6lea, a instituit la &eamt )coala nationala de miniaturistica, a carei !rezenta s6a facut resimtita" &umeroase scrieri vechi in limbile slavona si greaca, !recum si !rimele teKte manuscrise, ca si !rimele ti!arituri romanesti, s6au !astrat in bibliotecile de la Doronet, Butna, Bistrita din (oldova, Bistrita din Gltenia, 2ozia, Iumor, )ucevita ;ultimele doua din Bucovina>" 7in sec" al :D-6lea, dateaza !rimele biblioteci domnesti si boieresti, cea a domnitorului Betru )chio!ul, luata cu el in eKil, si colectia logofatului #uca )troia, daruita de acesta manastirii 7ragomira" Trebuie mentionat si !roiectul lui 7es!ot Doda de a infiinta o biblioteca !rinciara, !roiect nefinalizat" Transilvania era caracterizata in acea !erioada de colectiile !ersonale ale !relatiilor bibliofili si de bibliotecile religioase ale bisericilor si catedralelor care au cunoscut, !rin contributii ale orasenilor, o laicizare tre!tata !e !arcursul sec" al :D6lea" Tot in aceasta !erioada au fost create si !rimele biblioteci scolare necesare realizarii sco!urilor didactice" #a Brasov, in *=AF, umanistul Mohhannes Ionterus a avut initiativa infiintarii unei biblioteci !e langa gimnaziul luteran, care a fost si !rima cladire din Transilvania ridicata anume !entru a fi biblioteca" -n *=+*, la 2lu9, au fost !use bazele bibliotecii universitare iezuite, cea mai bine organizata si cea mai mare biblitoeca scolara transilvaneana din cursul sec" al :D-6lea" Gcu!and un loc deosebit in istoria civilizatiei romanesti, secolul al :D--6lea !oate fi socotit cel mai original si mai com!leK !ana la marea renastere a culturii romanesti din veacul al :-:6lea" Brin eKtinderea, adancimea si diversificarea !reocu!arilor, !rin

remarcabila deschidere s!re orizonturi !ana atunci neabordate si !rin eKciclo!edismul unor carturari a9utati de o sur!rinzatoare vocatie !oliglota, sec" al :D--6lea a marcat o dezvoltare ulterioara a culturii noastre, !rin lecturi, !rin studii si !rin calatorii, ince!e acum sa fie mult mai cunoscuta de romani cultura universala"