BIBLIOFILIA Definitie ( de pe tocilar.ro-toate variantele) BIBLIOFILE s.f. 1. Interes deosebit pentru cri preioase, frumoase i rare. 2.

Ramur a bibliologiei care studiaz crile sub raportul raritii sau al valorii lor artistice. [Pron. -bli-o-, gen. -iei. / cf. fr.bibliophilie]. Sursa: Dicionar de neologisme BIBLIOFILE s.f. Pasiunea de a cunoate, de a evalua i de a coleciona cri rare i preioase. 2. Ramur a bibliofiliei care se ocup cu studiul crilor rare i al valorii lor artistice. [Pr.: -bli-o-] Din fr. bibliophilie. Sursa: Dicionarul explicativ al limbii romne BIBLIOFILE f. 1) Interes deosebit pentru cri rare i preioase. 2) Ramur a bibliologiei care se ocup cu studiul crilor rare i preioase. [Art. bibliofilia; G.-D. bibliofiliei; Sil. -fi-li-e] /<fr.bibliophilie Sursa: Noul dicionar explicativ al limbii romne BIBLIOFILE s. f. 1. pasiunea bibliofilului. 2. ramur a bibliologiei care studiaz crile sub raportul raritii, al valorii lor artistice. (< fr. bibliophilie) Sursa: Marele dicionar de neologisme BAZA DE LUCRU A UNEI SECTII DE BIBLIOFILIE Rolul fundamental ndeplinit de un astfel de departament n cadrul unei biblioteci, este n mod evident definit de obiectul sau de activitate. n plus, caracterul enciclopedic si academic al unei biblioteci care se adreseaza n primul rnd lumii universitare, nu poate fi privat de o colectie de editiile princeps, prime, originale, definitive, mascate, omagiale, festive, premiate ale unor autori vestiti, sau editii care au fost realizate de celebre case de editura si de tipografi aducnd inovatii semnificative n evolutia artei tipografice, editii care detin comentarii erudite. Acestea sunt numai cteva din aspectele care fac dintr-o opera o reala valoare, fara a mai vorbi de uriasul aport pe care l aduce demersului creator existenta unor manuscrise apartinnd marilor corifei ai culturii romnesti si straine. Termenul bibliofilie este destul de complex, cuprinznd n sfera sa, n afara editiilor mai sus mentionate si acele documente adnotate sau cu dedicatii autografe, carti interzise, tiraje de lux, ilustrate de mari artisti sau nseriate, cele cu legaturi remarcabile, sau volume care au apartinut bibliotecilor unor mari personalitati sau colectionari. Traditia ne semnaleaza faptul ca, nca n secolul al XVI-lea , episcopul Richard du Bury, cancelar al Angliei, a realizat prima lucrare consacrata bibliofililor, pasiunea si respectul pentru carti constituind izvorul imnului nchinat acestora de autor. Un secol mai trziu, se nasc marile colectii bibliofile n

Franta, gratie unor nume de o importanta incontestabila pentru istoria cartii: Richelieu, Mazarin, Colbert. Nici personalitati ale neamului nostru, domnitori precum Dimitrie Cantemir, Constantin Brncoveanu, Nicolae si Constantin Mavrocordat, carturari si cronicari umanisti precum Miron Costin, Udriste Nasturel, Constantin Cantacuzino stolnicul, clerici ca Dosoftei, renumitul Antim Ivireanul, n sfrsit, boieri si nobili de talia unui Bals, Rosetii, Brukenthal sau Teleki, nu s-au lasat mai prejos, fiind la rndul lor subjugati de iubirea de carte din care se vor naste valoroase biblioteci. . Drumul fiind deja netezit n aceasta directie, n secolul al XIX-lea, se impun nume noi n domeniu, Ioan Micu Moldovanu, Constantin Hurmuzaki, Gheoghe Sion . Vaznd pe masa de lucru a angajatilor sectiei carti al caror an de aparitie trimite la stravechile nceputuri ale artei tipografice, manuscrise ale unor marcante personalitati, colectia de ex-libris-uri, pe lnga emotia resimtita in fata unor lucruri att de vechi, pe lnga bucuria de a putea cerceta un astfel de document al carui continut de o valoare inestimabila abia astepti sa-l descoperi, ti pui ntrebarea daca nu cumva, munca acestor oameni devine inutila la un moment dat, datorita acestei concurente cu asanumita modernitate. Pronuntata atmosfera de vechime este cu att mai mult resimtita, cu ct, fara a face nota discordanta,biroul este amplasat pe locul unde si desfasurase odinioara activitatea biblioteca Fundatiei Universitare Carol I, n apropierea celebrei Sali a profesorilor. Cu certitudine, nsa, o astfel de sectie si are rolul sau bine definit n interiorul unei biblioteci universitare cu vadit caracter enciclopedic si academic n acelasi timp. Treptat, pe masura ce colectiile vor fi sporite, att prin donatiile numeroase facute de catre oamenii de cultura din tara si din strainatate , ct si prin investitiile facute de biblioteca , acestea vor amplifica trasatura enciclopedica, trasatura ce va fi pastrata pna astazi. Ceea ce a fost caracteristic pentru Biblioteca Fundatiei Universitare Carol I, a fost achizitionarea nca din primii ani a unor lucrari vechi, cu valoare bibliofila, recomandate de perenitatea informatiilor continute, caracteristica impusa de cerintele cadrului universitar deservit de biblioteca. MODALITATI DE ACHIZITIE PENTRU COLECTIILE SPECIALE

n orice biblioteca universitara, dezvoltarea colectiilor se realizeaza fie prin completare curenta, urmarind achizitia continua, permanenta de documente pe orice fel de suport, fie prin completare retrospectiva, implicnd achizitia documentelor aparute ntr-o perioada anterioara. Pentru realizare cel de-al doilea tip, completarea retrospectiva, cea care intereseaza o colectie de carte rara, ca si n primul caz,sunt parcurse acelasi etape: informarea, selectia, achizitia propriu-zisa. E de la sine nteles ca nu se pune problema unei deselectii n acest caz. ACHIZITIA PROPRIU-ZISA DE CARTE RARA SI BIBLIOFILA Doua sunt caile prin care documente de o asemenea importanta pot fi aduse n interiorul colectiilor unei biblioteci: cumpararea si donatia. Cumpararea de carte veche, ca rezultat al unei politici ofensive duse n raport cu anticariatele, semnalate ca fiind detinatoare de astfel de documente, sau n urma unor oferte directe, presupune implicarea Comisiei Interne de Evaluare ce functioneaza n cadrul Bibliotecii Centrale Universitare, constituite n urma unui ordin al Directorului General, alcatuita dintr-un personal avizat. Dupa achizitia propriu-zisa, toate exemplarele se repartizeaza sectiei pe baza borderourilor. Indiferent de documente, procedura standard presupune ntocmirea de catre donator a unei scrisori de donatie, la care anexeaza lista publicatiilor. La rndul sau, bibliotecarul ntocmeste un act de primire ce va fi semnat, n masura n care este posibil, de ambele persoane implicate. Orice document donat va fi supus unui act de evaluare, n cadrul Comisiei Interne de specialitate, n vederea stabilirii pretului aproximativ ce va fi trecut pe borderoul respectiv. CONCLUZIE. Liant ntre trecut si viitor, punte de legatura ntre vechi si nou, baza incontestabila pentru studiul aprofundat al disciplinelor umaniste, marturie a istoriei poporului nostru, fondul de documente rare si bibliofile si dezvaluie nestingherit valoarea, depasind granitele asternute de timp sau efectele nedorite ale actiunilor necugetate ale oamenilor. Fara a urmari ideea de simpla tezaurizare a unor valori, fara a se margini doar la declansarea unor sentimente de nostalgie si emotie n fata unor marturii ale trecutului, colectia de carte rara, manuscrise si corespondenta creste n valoare tocmai pentru ca reprezinta n primul rnd un veritabil izvor n munca de cercetare, o baza, de multe ori, inedita de documentare pentru disciplinele umaniste,dar chiar si celor destinate stiintelor exacte, baza venita n sprijinul mplinirii celor mai exigente nevoi de informare ale utilizatorilor Bibliotecii Centrale Universitare din Bucuresti. BIBLIOGRAFIE:

1. BIBLIOTECA Centrala Universitara din Bucuresti1891-2001: o bibliografie a existentei. Bucuresti, 2001.

http://bcub.ro/continut/unibib/valori_bibliofile_bcu.php Imi place s cred ca nu voi asista la dispariia bibliotecii, n accepiunea ei antic, de colecie de cri i de documente, o colecie a nelepciunii. - carte rar/bibliofil ediie cu caliti grafice deosebite ce presupune hrtie de calitate; aezare deosebit n pagin; format atipic, ilustraii realizate de artiti cunoscui; tiraj redus; exemplare adesea numerotate; legtur artistic, eventual semnat de artist;(Biblioteca nationala a Romaniei) Bibliofilii cheltuiesc averi sa-si ridice in rang colectia de carti pretioase, crezind ca aceasta le va supravietui si le va duce numele si gloria mai departe. Dupa ce ei se fac oale si ulcele, colectiile lor se sparg, iar cartilor le alege urmatoarea viata Dumnezeul lor, anticarul. La mosteniri ultimul care intra in scena e anticarul. Intii vine doctorul, apoi popa, groparul si la sfirsit anticarul, gluma..... Daca marii colectionari nu lasa mai nimic din valorile de pe rafturi sa vada lumina zilei in alta casa decit a lor, urmasii lor sint mina larga si le vind rapid si uneori pe o nimica toata, numai sa scape de volumele care pentru ei n-au alta greutate decit, cel mult, cea a unui balast sentimental Caragiale avea oroare de semnatura.La inceputul anilor 90, romanii erau extaziati dupa lucrarile cu autograf ale lui Eliade, Cioran, Noica sau dupa cartea bisericeasca de secol 19. Autografele lui Eliade pot fi unul mai scump ca altul, decisiva fiind perioada in care au fost date, cele mai valoroase fiind cele din perioada lui portugheza. Acum avangarda literara de la inceputul secolului 20 (Tristan Tzara, Sasa Pana sau Ilarie Voronca) este la cea mai mare cautare. La fel si istoricii romani de secol 19. Dintre tirajele recente si comune, cele mai cerute sint cartile de psihologie, sociologie si comunicare sau ale lui Mircea Cartarescu si Emil Brumaru. Autograful cel mai rar, mai scump si mai cautat al unui autor roman este cel al lui Caragiale, spune Viorel Popescu: Caragiale nu a prea dat autografe, pentru ca, pe linga scriitor, a fost si negustor, si mai ales a avut circiumi. Or, a semna intr-o circiuma inseamna a-ti asuma o responsabilitate baneasca clasica. De asta a avut fobie de a semna, mai ales ca a dat de doua ori faliment si, fiind si grec de origine,

nu-i convenea deloc sa piarda. Acum sase-sapte ani era 20 de dolari cuvintul din dedicatie. (http://stiri.acasa.ro/social-125/misterele-anticarilor-de-carte-din-micul-paris-92902.html)