Ideologii politice

Şi _

reprezentări ale paterii în Europa

Studii reunite de

Alexandru-Florin Platon • Bodan-Petm Maleon • Liviu Pilat

EDI TI RA UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU ÎOAN CUZA"

 M U T I L A R E A P O L I T I C Ă IN I M P E R I U L B I Z A N T I N .
G E N E Z Ă ŞI T I P O L O G IE 1

B o g d a n -P etru M aleon

C ercetările privind edificiul sim bolic al puterii b izan tin e au privilegiat

cerem onialul învestiturii princiare, m ai ales în ceea ce p riv eşte aspectele legate
de consacrare şi m ai pu ţin ep iso ad ele v io len te aso ciate d ep o sed ării de atribuţiile
suveranităţii. în literatura isto rico -filo so fică d in seco lele X V II-X V III, m utilarea
a fost discutată în co n tex tu l an alizei c ritice a su p ra trecu tu lu i bizan tin , iar
recuperarea istoriografică din seco lu l al X IX -lea n u a ad u s, p e lângă sinteze şi
monografii, o reevaluare a m eca n ism e lo r ex ercitării v io len ţei politice.
Deşi subiectul căruia îi este d ed ica t ace st stu d iu a fo st atin s în treacăt de
unele lucrări generale m ai v ech i, ap a rţin ân d lui L o u is B ré h ie r sau G.
O strogorsky şi p rivitoare la id e o lo g ia p o litică b izan tin ă , p re c u m cele sem n ate de
Hélène A hrw eiler, A lain D u ce liie r sau G ilb e rt D ag ro n , reco n stitu irile
fenom enului continuă să re p re zin te o raritate. P o t fi a m in tite p u ţin e cercetări
care au consacrat un loc ap arte m e c a n ism e lo r v io le n ţe i în B izan ţ, cu referire
directă la practica m utilării, în tre care c e le d e d ica te de W a lte r E m il K aegi Jr. şi
Warren T readgold istoriei arm atei şi re v o lte lo r m ilitare. T e m a a fost abo rd ată

1 Acest studiu are la bază m aterialul cu caracter sintetic prezentat în cadrul Colocviului
Internaţional intitulat Ideologii politice şi reprezentări ale p uterii in E uropa, desfăşurat la
Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru loan Cuza” din Iaşi, în zilele de 30 noiembrie
şi 1 decembrie 2007, la care s-au adăugat fragm ente din textele com unicărilor M utilation in
Byzantine Fight fo r Power, „W ork-in-Progress Seminar. A Forum about Research Conducted
at the Gennadius Library”, Athens, M arch 13, 2008 şi Le rôle de la mutilation dans la lutte
politique à Byzance, Colloque International L e corps et ses hypostases en Europe et dans la
société roumaine du Moyen A ge à l époque contemporain (Program m e NEC-LINK) New
Europe Collège-Institut d ’Etudes Avancées, Bucarest, 1 novem bre 2008. Prima fază a
explorărilor întreprinse până acum s-a derulat graţie unei burse oferită de Universitatea din
Konstanz, în vara anului 2007, iar extinderea şi aprofundarea cercetărilor s-au realizat în
timpul unui stagiu derulat sub egida M ellon Research Fellowship (15 ianuarie-15 aprilie
2008), cu tema Mutilation as practice in fig h t fo r pow er in Byzantium, în cadrul .A m erican
School of Classical Studies at Athens”.
 Bogdan-Petru
_84----------------------------------------------------------- --------------------------------------- M...
. 'ia... .d $

indirect ţi de M k h ael M cC orm ick. în c a d ru l in v estig aţiilo r sale aSu-

procesiunilor trium fale şi de C yril M an g o , in te re sa t d e m o d u l cum s-a cotişi !!'
traseul destinat unor asem enea m an ifestări in C o n sta n tin o p o l, mai ales câ^
astfel de situaţii avea loc expunerea, m u tila re a sa u e x e c u ţia celor învinş
importanţă deosebită pentru dem ersul în tre p rin s a ic i su n t şi studiile elaborai
E vehne P3tlagean privitoare la im p u n e re a şi e v o lu ţia m utilărilor in legis^
b iza n tin i precum şi cele în care Je a n -C la u d e C h e y n e t a analizat luptele penţ^
putere.
Sistemul juridic impus în perioada p rincipatului a adus unele schimbă
faţă de perioada republicană, in cazul crim elo r politice un rol deoseir
revenindu-i împăratului, care judeca alături de curtea senatorială'. Şi in dometuu
justiţiei criminale, deşi partajat între cele d ouă instanţe, competenţele impeu.
s-au extins continuu, pentru ca la finalul seco lu lu ' al III-lea să nu se mai poatj
vorbi de Senat ca despre o curte ju rid ică independentă. începând din pentw
romano-bizantină nicio sentinţă cu m oartea sau de confiscare totală a averii mia
mai fost posibilă fără confirmarea princian. .
Intre ritualurile politice care d ev elopează ad ev ărata natură a puterii ji o
fac „tangibilă” figurează executarea p ed ep selo r în spaţiul public4. Statui i
instituit un adevărat monopol asupra violenţei co rp o rale prin intermediul jusce;
pe care o gestion, şi în cadrul căreia suveranului îi revenea atribuţia esenţialii
a asigura ordinea, pe care o garanta în v irtutea sacralităţii sale 6 Din acest pi®.i
de vedere, trebuie amintită vechea tradiţie m o narhică orientală, în care pricopsi
veghea la respectarea ordinii pe păm ânt aşa cu m fusese instituită de Divmr®
in fata haosului7. Actele întreprinse contra conducătorului erau indreptaK î
împotriva statului, implicit a supuşilor, ceea ce presupunea o sancţiune extrem
aşa încât să transpară disproporţia dintre atotputernicia monarhului şi golicns®
celui osândit* Pretenţia de a accede în m od fraudulos la suveranitate trebuia

Richard A. Bauman, Crime and Punishment m Ancient Rome, London and V *

1996. p. 50. Despre conturarea câmpului jurisdictional imperial, vezi p. 53-57.
O. F Robmson. The Criminal Im k o f Ancient Rome, The John Hcpki®
Pre», 1996. p 7-14
Catherine Bell. Ritual Perspectives and Dimensions, Oxford U n iv e rs ity
nW of
^ ^ GA, Metamorphoses o f the Body, University o f Mmesota Press. (W&P-
Georges Balandier, Antropologie politică Traducere de Doma Uca, Editura 1
k Centrai European University, Timişoara. 1998, p. 129-130; 2 2 1-222.
Amelie Kuhrt, Usurpation. Conquest and Ceremonial: from Baby lon to pi»“ ;
Rituali t>f Royally Power and Ceremonial m Traditional Societies. Edi**1 ’ ,^-t
tv 1
Cjwadme and vm m Pnce, Cambridge University Press. 1987, vezi p. 30-40
* fwirge» Vigarello. Corpul regehii, in Istoria Corpului, voL 1. P* ** ‘
S t a h l Lummibr, volum coordonai de Georges Vigarello. Traducere dm t“1®1
M utila rea p o l it i c ă în I m p e r i u l B i z a n t i n 85

atragă o p ed eap să p ro p rie c rim in a lilo r9. In lum ea p re m o d e rn a pedep ele trebuia«
să fie mai p resu s de crim ă , astfel în c â t o ro a re a ac e ste ia sâ fie reactu alizată prin
actul punitiv, ca u rm are a e x ce su lu i d e fo rţă din p artea p u te rii1". A stfel sc explică
de ce în ju risp ru d e n ţa ro m a n ă c o n d a m n ă rile nu erau d irect p ro p o rţio n ale cu
delictele, cele m ai c ru d e şi u m ilito a re d in tre a cestea fiind rezerv ate sclav ilo r şi
prizonierilor de r ă z b o i" . P â n ă în v ea c u l al d o ilea a ex istat trad iţia evitării
pedepsei cap itale, în sp e c ial p e n tru c e tă ţe n ii ro m an i şi în lo cu irea acesteia cu
exilul12, iar atunci c â n d se a p lic a , a c e a sta c o n sta de reg u lă în d e c a p ita re 13,
crucificare 14 sau ard e re p e r u g 15. în A n tic h ita te a târzie erau folosite pe scară
largă sancţiunile de m a re d u rita te , p re c u m c ele a p licate c reştin ilo r, condam naţi
la crucificare sau lăsa ţi p ra d ă leilo r, la fel şi c e lo r v in o v aţi de p a tn c id , în toate
aceste cazuri su p liciu l fiin d p u b lic 16. în O c c id e n tu l m ed iev al tim p u riu , G rig o re
din Tours descrie sc h in g iu irile c a re a c o m p a n ia u ex ecu ţiile , p recizân d că acestea
erau de un sad ism e x tr e m 17. A stfe l, m o n a rh ia c re ştin ă a p relu at şi rein terp retat
răm ăşiţele v io len ţei arh a ic e în v irtu te a m o n o p o lu lu i re v e n d ic at de suverani
asupra tru p u rilo r su p u şilo r. D eşi p e d e p se le c o rp o ra le erau în d ezaco rd v izibil cu
morala creştină, se p o a te sp u n e c ă a p lic a re a a c e sto ra co n stitu ia un a ct u m anitar,
susceptibil de a re p re z e n ta u n su b stitu t p e n tru p e d e a p sa c ap itală prescrisă de

Simona Manolache, G ina Puică, M uguraş Constantinescu, Giuliano Sfichi, Bucureşti, Grupul
Editorial „Art” , p. 487.
9 Jean-Paul Roux, Regele. M ituri şi simboluri. Traducere şi note de Andrei Niculescu,
Bucureşti, Editura M eridiane, 1998, p. 267.
10 Michel Foucault, A n o m a lii. Cursuri ţinute la Collège de France (1974-1075).
Traducere de Dan Radu Stănescu. Postfaţă de Bogdan Ghiu, Bucureşti, Editura Univers,
2002, p. 95-96.
11 Cinzia Vism ard, II supplizio com e spettacolo, Roma, Edizioni Quasar di Severino
Tognon, 1990, p. 10.
12 Richard A. Bauman, op. cit., p. 142-145.
13 Decapitarea nu era destinată tuturor condam naţilor la moarte, ea fiind rezervată iniţial
doar cetăţenilor (Yann Rivière, Le cachot et les fers. Détention et coercition à Rome, Editions
Berlin, 2004, p. 141-142) şi se executa în mod tradiţional cu securea (Eva Cantarella, II
supplizi capitali in Grecia e a Roma, Milano, Rizzoli, 1991, vezi p. 154-156).
14 Moartea pe cruce era destinată la Roma în special sclavilor (Eva Cantarella, op. cit.. p.
187).
15 Arderea pe rug constituia o pedeapsă ce venea din trecutul arhaic roman (Ibidem, vezi
p. 223-225).
16 Cinzia Vismard, op. cit., p. 19-20.
17 Philippe Ariès şi Georges Duby (coordonatori), Istoria vieţii private. De Ia Imperiu!
Roman la anul o mie, vol. II. Traducere de Ion Herdan, Hucureşti, Editura Meriüiiuie, I9*M,
p. 164.
 86 B o g d a n -P etru Mai;, iB ^ j

le g ile n A ijin c I k altfel, d e m e n ţa era co n sid era tă v irtu te politică şi in trad.

rim* Scnccu dctinm d-o drept un act act raţional, produs de un om conştient
in amilc/â cu cru/im ea, văzută ca expresie a d o m in a ţie i p a siu n ii'9. Cea „.
importantă schimbare la nivelul acestei in te rp retă ri s-a produs în cursui
Antichităţii Târ/ii, cand scriitorii creştini au d e z v o lta t filo so fia milei, având
centru conceptul de hum anitas, în te in ein d u -şi a rg u m e n ta ţia pe mandatul
încredinţat in acest sens de D um nezeu20. D u p ă c e Im p eriu l a devenit creştin
suveranii au tins să-şi m anifeste c le m en ţa e lib e râ n d deţinuţi cu pn]ejUl
sărbătorilor religioase, tnai ales de P a ş te '1.
in penoada imperială precreştină, violenţa a su p ra corpului sub forma
torturii, stigmatizăni sau mutilării reprezenta un Ioc c o m u n , însă aceste practic;
erau aplicate diferenţiat, prin raportare la palierul social p e care se situau cei
v i n o v a ţ i Cu toate acestea, juriştii rom ani re c o m a n d a u să se limiteze
bcstialtzarea trupului21. De-a lungul epocii rom ano-bizantine, creştinismul a
moderai violenţa de tradiţie păgână lim itând p ed ep sele cu m oartea executate
intr-o manieră brutală, pe carc le-a com pensat cu mutilările. Sancţiunile
corporalc aveau intense conotaţii sim bolice, fiind puse în legătură cu diversele
părţi ale corpului care fuseseră antrenate în com iterea crim ei. Delictele sexuale
şi celc politice, în special, erau m arcate şi prin m utilări metaforice, în ambele
catcgorn de abateri acţionându-se asupra nasului şi pilozităţii şi mai rar a
urechilor. Orbirea era o metaforă de aceeaşi factură, însă ca trebuia să
pedepsească celc mai grave abateri. D acă nasul şi pilozitatea indică sexul ca
metaforă a puterii, accstca exprimând virilitatea, orbirea simboliza lipsa
capacităţii de a disccme 4. Castrarea era cunoscută în lum ea romană drept una
dintre pedepse nccapitale25, ştiindu-se că exista o reciprocitate simbolică inW
membrul viril şi cap, astfel încât em ascularea putea fi văzută ca un substitui»!

1The Oxford Dictionary o f Byzantium, vol. II, Oxford University Press, 1991. P ^
(*.». Mutilation, Alexander P. Ka/hdan). lf,
MtUw i Barden Dowling, Clemency & Cnieltv in the Roman World. The Ini'?
of Michigan Press Ann Arbor, 2006, p. 205.
2,1Ibidem, p. 221.
Yann Riviere, op. cit., p. 242-244.
Melissa Harden Dowling, op. cit.. p. 224-225.
Richard A Hauman, op. c it. p. 151-152. , . . , t.if *
" I vclync I’allagcan. Hyzance et le hluson penal (hi coips, in vol. Du ( ^ f
i *** Sup/lin es corpuireh et peine de mort dans le monde antique. 1 able r\>nde %
l'(-x<ilc I rai«,Hi<ic dc Rome avec le contours du C cntrc National de la Reiheivhc ^
<-42*
(R <(-11 novnnhrc I*>82), Ixole Irancaisc dc Rome, Palais Famdsc. 19S4. |
I wt( (tnlarclla. up ( i t , p. 121.
 M utilarea [>olilicA in Im p e riu l ili/ m ilin *7

decapitării Dih perspectiva caracterului inubivnlcM ol <•«.v »101 mntilflri.

_ * c * lljţ,
casnarea echivala CV o sancţiune ?i o declasare, dur putea aduce ji o p io m o v ate
•n L'UrsU|
sociali. dupfl cum o dem rifliirrn/fl atiitea exem ple de eunuci care mi Ificut eati»r*
a v â n d j*
ndininistrativc
m * n d j ||Uj
Potrivit tradiţiei antice. t'nfu reprezenta un vehicul e^cnţmI di com unicare
it crcştin socialii, cure com plet« lim bajul şi uneori i se subsiîfuia Inieijritatca eorpoinlft. In
I prilejui general. cea facială fu spcem l. rtflc c ta u unitatea p u tem , e x p n sîtle n o u v u b a lc .
mai ales cele ilusinile de privire, cxpriniAnd voin|n de dom iniire. l'or|a dc n
(irdona ţi pedepsi. Dtn acest m ohv la|a a ujurn sil reprezinte m cuftnTa anlicfl
pută predilecta a violenţei fîTnboIree. distrugere* acesteia e clm ilflnd ou unulm ea
id«ililA|ii personale, ceea ce reprezenta de lapl o adevărată m oarte ioeialS'* I a
nivelul .societăţilor tradiţionale o rbirea constituia cea m»i cuflOreutâ ifTUTÎInrfi.
cecitatea ip o sia/n u d referentul negativ al stării de norm alilale, ex presie a
ineonştieii tutui tenebros şi am biguu, fiind Rsimilatrt cu o InflnnllUle ti îfil#ligen|ci
;au cu incapacitatea de a g ândi In u iltiu a grencfl, ochii şi g esturile iVfci
antrenau dc aceştia. aveau o pondere im portanta la nivelul com unIcflrK «oelal#,
po/uia lor derivând din faptul cil iluslrau m e siy tle v cib ale \u ! o m greci a ra ţi
în mod constant cât dc im portanti erau o chii in m tctaciniucii M uitlR, privirea
exprimând stalului d iv erselo r p ersonaje, putând sem nifica aUit pio(ec|m iit şt
afirmarea 5 iiperfaritâ|ii f mul un v e lin u l de e x p rim a /t a voinţei, prin aceasta
însuşire se puica im pune respectul sau o rd o n a o pcdcapsrt'
In c elaic a a n tic a m o a rte a a d e v e n ii un s u p lic iu c ita d in in d is p e n s a b il’ .
expunerea ile lin c v e n |ilo i, p re c e d a tă u n e o ri d c o p io c e s iu n e d c 'o n o is in in pe
slra/ile o ra şelo r. Im ul fre c v e n ta in ( n e c ia iintu a 1 I ii R o m # if\cC irţule a v ea u loc
în spaţiul carceraI şi nu se p o a te sp u n e c u e x a c tita te c a re e ra p e n o a d a p e tre c u ţi

<illhert Durând, Smu-liirllr (iiilni/iiilugh tilt- omiglmtrulul Inli17.hu rrp fu

iirlwii/ioliiyiii gem/roii}. I radinele dc Marcel Adcica Postfaţa dc ( mncl V1iti.il Iniir^t u
bucureşti, I dum a Univers I nciclopcilu 2000. p 141
n
i velync l ’alla(.ţc an, np e i l , p A l I
I 'a v u i i ,e H i c lo n , t h 's v k. * \tti t i 'iir ilh r t >r>Ji h ’/* P a i i v I d i h u t n M c la iln 'l'X ).l
p K X M 0I
’’ ( nltocrt I hiiund, ii/ i i l i , |i IW-W
D iH Jtţla » < i i u n v H u llh h l.tm k s i t i u l \ lt lf ln n u Q lijitt i i . S i n i t t l /m /î m i . f u > t i t i i h l ( h i - 1 în

Am ini! (/tt‘t‘k ( ullttn , p . IJ5*|S5, in Voi ttihly / mii‘1hIl'c' I i i Ihe Cjherk mul Himum
Kttllor 0 <iu^!.ir,( 'turna, Ibc ( liwalcal l'iewiol Walca, J(M)^ p 124
51 IbiJrm, p I27-H 7.
Ihuh lll p 141
' I* Va ( a n l a ic l la , n p < '/ t , p 2‘J
1 Ita n ^ ( ii tu it ) h n lr illii ) i \ ih llit lltu b iic lc ile M m u i A h lo h l IU u .u lr « li 1 ,lj iu f a
llW5,p. U4 Î2fi
 B o g d a n -P c tru M j,

in recluziune. intre sentinţă şi punerea sa în a p lic a rt P o p o ru l participa Ia aces^

momente, chiar dacă nu efectiv, m ăcar im p lica n d u -se em oţional; poate tocrr^
din acest motiv crima colectivă reprezintă o tem ă e sen ţială a istoriograf,^
romane''’. Supliciul a căpătat noi sem nificaţii în strâ n să legătura cu co:
creştină potrivit căreia exista o strictă co re sp o n d en ţă în tre învelişul carnal <,
păcatelc comise, ceea ce im plica p ed ep sirea tru p u lu i, v ă z u t ca instrument al
acestora. Atribuţiile juridice ale su v eran ilo r b iza n tin i au crescut în dama
caracterului public şi impersonal al ju s tiţie i 37 şi d in a c e a stă perspectivă devenind
esenţial ca sancţionarea corpului să d o b â n d e a sc ă o p regnantă dimensiune
publică, reprezentând astfel expresia v izib ilă a ju s tiţie i im p eriale38. Cei înfrânţi
în lupta pentru putere sfârşeau de reg u lă p rin a fi co n sid e ra ţi uzurpatori39, ia,
celebrarea victoriilor îm potriva acesto ra e ra u n a sp e c t im portant ceremoniilor
triumfale din Imperiul secolelor IV V 40. în to a te a c e ste prilejuri avea loc o
paradă infamantă, mulţimea lansând d iv erse g lu m e sc a b ro a se şi insulte, într-o
manieră similară celei prin care se ra p o rta la p riz o n ie rii expuşi cu ocazia
sărbătoririi triumfurilor. Spectatorii p a rtic ip a u la flag e la re a care preceda
execuţia, totodată fiind exhibată n u d ita tea im p o sto rilo r, c a o formă prin care
mulţimea îşi exercita dom inaţia41. E x ista în să la R o m a şi obiceiul de a expune
corpurile sau diverse părţi ale acestora, în c a z u l c e lo r executaţi pentru crime
grave, mai ales dacă se făcuseră v inovaţi d e re v o lte îm p o triv a puterii, pretenţia
accstora trebuind să atragă un tratam en t p ro p riu c rim in a lilo r42. Astfel, după
înlăturarea capetelor, acestea erau p u rtate p rin o ra ş, ia r tru p u rile erau aruncate in
Tibru, la Roma şi în mare, la C o n stan tin o p o l43. P o rn in d d e la aceste constatări
sc poate spune că supliciul public ap licat c o n d a m n a ţilo r politici îngloba ideea
primitivă a răzbunării colective în tr-u n c a d ru fo rm a l asigurai de sistemul

" Yann Rivière, op. cil., r>- 135.

u’ René Girard, Ţapul ispăşitor. Traducere din limba franceză şi note de Theodor
Bucureşti, l.ditura Nemira, 2000, p. 115-119.
O. I Robtonon, op. cil., p. 7-14.
' Melissa Barden Dowling, op. cil., p. 224.
’ Calitatea de u/urpator era atribuita din clipa în care cineva îşi însuşea in s e m
atributele puter” oficiale, de la cele vestimentare, până la folosirea sigiliilor îi t i “ * L
•H*
de moneil* (Jcan-Ckude Cheynet. Official Power a n d Non-O fficial Power. m 111-
Byzantine Aristocracy and tis Mililaiy Function, London, A shgate Variorum
143).
*' Michael McCormick, Eternal Victory Trium phal Rulership in La*'
Ihiantiiim and the Early Medieval li'est. Maison des Sciences de l'Homme and C
t!ni\crïily 1‘rcriS. 14X6, vc/.i p. XO-91.
41 Yann RHière, op f i t , p. X6-XK.
Jean IMul Roux, op cit.. p 267
V ann Rivit'TO n n rit n Kft.8 g
 Mutilarea politică in Im p crtu l H i/ a n im

judiciar astfel incit s-a reali/;» un compromis fuii«? i>uf totictlul arhaic ţi
rattonalitatea legii'
Atunci ciiul nu exista o cotit minute In planul puterii, 11011 suverani nctiind
|«£i(ima(i Jr predecesori, suportul legitimităţii ei» asigurat prin distrugere#
fi/ici >i morală a u liilo r monarhi Instalarea fiecărui nou conducător o Ierca
poporului sentimentul unei refaceri a unei stăn de ordine, uir învestitura sugera
la nivel ntualic un act de cucerite4’ fiecare început, care amintea de
redobândirea comuniunii cu ordinea cosmică. era marcat de o stare de
beatitudine, tn opo/ilie cu sincopele produse de reintoareceiea la liaos. ce
deschideau calea refacerii ciclului succesiunii politice. Din acest unghi de
vedere, ritualurile de inversare sau rebeliune dramatizată aveau, aparent
paradoxal, menirea de a consolida legea ţi puterea, fn cursul unor astfel de
iirhiion este emblematic personajul burlesc al regelui dc carnaval, ucis după o
scurtă penoadâ de glorie, prilej cu care puterea era restaurată, tar identificat ea
suveranului cu poporul restabilită*®. Din acest punct de vedere dimensiunea
ritualici era evidentă, în sensul unei activ i(ă|i repetitive, siandardi/aie din punct
dc vedere cultural, cu un caracter preponderent simbolic, efectuată în scopul
influenţării acţiunilor umane şi fiind de domeniul supranaturalului. Importanţa
ritualurilor interesează aici mai ales din perspectiva creării unei modalităţi
eficace dc a exprima dependenta socială a oamenilor47. întrucât asumarea
funcţiilor politice era sancţionată prin ritual, separarea de autoritate se producea
in acclaţi cadm, unele s tua)ii impunând condensarea sau chiar scurtcircuitarea
scenariului ritualic, precum în timpul revoluţi lor şi al răsturnărilor violente4*
Emile Durkhcitn susţine că unele rituri se deprccia/.â în timp. abandonând rolul
iniţial de ccrcmonic religioasă, după care ajungeau s i reprezinte simple sârbău»»
populare. Şi acestea din urmă suscitau o stare dc efervescenţă, apropiată dc
emoţia religioasă, când indivizii sc manifestau într-o manieră exuberantă, ce

u Rene Gnard, Holen/a ţi sacrul, vea p. 28-30; 33.

4>Georges Balandier, op. cu , p 134.
* Ibidem, p. 136-137; Jean-Paul Roux, of u t, p 267. Despre dezlănţuirea populară
care avea loc cu prilejul sărbătorii romane a Satumaliilor, când erau răsturnate ierarhiile,
abrogate tabuurile ţi convenţiile sociale, vea James George Fra/er, Creanga de aur, vol IV
TraAicere, prefa|ă ţi tabel cronologic de Oclavtan NisU» Note de Gabriela Duda, Bucurc##,
Editura Mmerva. 1980, p 237-245.
41 David I. Kertzer, Ritual, politică fi puiet< . jduterc de Sultana Avram ţi Teodor
Oeţeni. Cuvânt inamic de Radu FIotcku, Bucureţii, Editura ' mverv. 2002. p 21-22.
* Ibidem, p. 41.
 p u iv « im h i.K .1 i o i n i c m o Ic i i i c . d u c â n d la o t u m p u r c a l i m i t e l o r c a r e s e p a r a m ^

d c il k II* Y j i
iu Antichitatea I ă i/iv o raşele r*nn:mc au lic e u l p n n tr-o scric K A
lrăm antănu . ini lo n slan tin o p o lu l .t a ju n s sa r e p re /in te principalul focar ,|
rexolia Vtolenl« religioasa a devenii e n d e m ic ă în s e c o le le IV V. insă imp4r 1 H1' ,3<|U5 I
au loler.il luitiilcstanlc populare, va/an d in a c c slc a 0 su p a p ă de d e z a m o r s a r e
potenţialeloi tulburări Aceasia şi pe n tru că la schim bările politicc supuş,'
lrebui.ni sa aprobe alegerea suveranului prin aclam aţii, c ln a r dacă c|c
reprezentau expresia electiva a unei proceduri elec to rale, cal mai ales o validare
simbolica. înclina sa atest» îndreptăţirea unui m andat iranscedcnlal, mediat dc
popor" In virtutea ideii elective care stă în spatele acestui ritual” , realitatea
schimbam politice putea li oricând p rc/oiită. insă o rice pretendent rămânea un
simplu uzurpator. in lipsa recunoaşterii p o p u lare . Nici aranjamentele
succesorale au au lipsii, chiar dacii uneori treb u iau aplicate mir-o manieri
brutala, aş» cum s-a întâmplat cu prilejul cu n o scu tu lu i „m asacru al prinţilor’
petrecut in perioada de interregmtm din vara an u lu i 337, când tiupcle au
suprimat mai mulţi membri ai familiei im periale în num ele lui Constant I '.Pani
la sfârşitul veacului al Vl-lea s-au consum ai şi unele ten tativ e de uzurpare, însă
acestea au losi blocate înainte ea răsculaţii să-i răsto arn e pe împăraţii legitimi dc

jg l-mile Qurkjieim, Ponticii’ elementari’ ale vimţii religioase Traducem dc Maeda

JeanrciNud ţii Silviu Lupcsai. Cu o prefaţa de <iilles I circol. Iaşi, Editura l’oliioiii. I3B 1
348-151
fimolhy I liregory, lax popit li. A Pomilor Opinion a n d \ iolem r in thc RdigM*
CmtmversivLufi thc Piftii Cmitiiiy A />, Qhib Siale Univcrsily Press, 1979, p. 221.
11 Alcxander Ka/lidan and ( ules lonslahlc, People a n d Power in RyzMthm-&
Intivdticjion tn Modern Bvsaiiiinc Studii v, Washington. Dunibarlon Oaks, I9H2. f
Revoltele provocate dc denie în Conslimtinopol erau molivale economic mult« sur'1'""“1
ump dc foamete, politii împotriva unor laxe sau demnitari şt religioase, legale de dcci-'1'^
eonciliilor şi alegerile in funcţiile ecleziastice (Alan t'aiiicron, CircuS Postii»* ,,lll'u "
(Inviis ut Hunii' mul li zum mm, ( )xfoid, C'Inrcndon Press, 1976, p, 2 7 1-27SJ ^
' ( nsiian ( >par The Kinx u f Kin^s and thc Iloly M at: RovaI Aulharit}>'
Power in lin Silrly Byzmntml Witrld, iii voi. Monotheistie Kiiigsliip 7lti M td w d
Kditrd by A/l. AI-A/.mch .liînos M. Buk Budapesl, fe u d a l I uropcan № «
Repari meni of Medieval Sludies, 2001. p. 6 3.
Sistemul roman de succesiune imperială rămâne mult timp unul dc Ac,u
ba/al pe Senat, unnuto si p o p o r (.1 H Hmy, l l i s l o r y o ) th c / . m i r R o m a n I "» ,
Deulli of Tlm uloxim I to tiu/ / >cath o fJu s t in ia n . voi. I, New York-I ondon. Iw
A M M Jones, tiu Laur Roman Empirr. (2S4-(i(l?). A Social. /;<v
Mhnimtrutiw Snm y, voi L Oxford. Uusil Ulackwcll. i m . p . 326.
Andicj Novikov, Mary Mjchacl» Nludd. Rccoitsidi’iiitft thc Role " / 1
thi' «Mmnicivn/thc l ’riiiccx», in MS, I VII, IW 6.1 I, p. 2(> 32.
Viunliireu politic:! in Imperiul Biztm tin

oc tron ' Emblemucie este exem plul revoltei \ iku. desfilşuratâ între 11 ţi 1$
ianuarie 532. prilej cu care s-a m anifestat torţa iraţionala a mulţim ii. iposta/s.Mâ
de danele' care au acţionat De H ipodrom *. Evagrius Scholasticus susţine «â
dicţiunile au suscitat uzumurca hu H ypanus", un nepot al Empiiratulut
nastasius"11 A ceşti a fost aclamat în arena , ceea ce con firm i rolul acestui
spaţiu de confirmări sau invalid^ire a împăraţilor**, intim legat de palatul
imperial, care era centrul adm inistrativ al puterii®*. încurajat de Teodora sâ
naiste"*. Iustmian I a apelat la arm ata’5, 'ar reprimarea s-a produs tot pe
Hipodrom™. Intervenţia generalilor B elisa n u s $1 M un d u s’7 a provocat distrugeri

Aja s-d întâmplat in cazul rebeliunii lui Gikio. din 3^7-348, in Africa (J B Bwrv. ap.
d l . p. 121-126). Jovinus. din 412-415. în G alia (p. 194- 202) sau loan, din 423-425, in Itakti
(p. 22.1-22-5) şi Basiliscus, din 475-476. care l-a înlăturat pe Zenon pentru un an de pe mxuil
de la Constarmnopol (p. 389-394). Tot în Răsărit pot fi m enţionate revoltele lui Marcam şi
Dlus, din 479-488 (p. 394-402) şi Vitalian. în ultim a parte a domniei l v Anastasius. intre 513
şi 518 (p. 447-452).
57 Francis Dvomi*.. The Circus Parties m Byzantium. Their Evolution anii their
Supression, in idem. Photian a n d Byzantine Ecclesiastical Studies. London. Variorum
Repnnts, 1974, p. 127; Alan Cam eron, op.cit.. p. 105-106; 123.
* J. A. S. Evans, The Age o f Justinian. The Circumstances o f Imperial Power. London
and New York, Routledge. 1996, p. 119; Glanville Downey. Constantinople in the Age ol
Justinian, University o f Oklahom a Press 1960. p. 41-42.
59 The Ecclesiastical History o f Evagrhis Scholastictis. Translated with an Introduction
by Michael Whitby, Liverpool University Press. 2000. Book 1' 13. p. 213; J A. S. Evans.
op cit., p. 121-122.
60 R. Jamn, Constantinople byzantine. D éveloppem ent urbain et répertom ’
typographique. Deuxième éditions, Paris, Institut Français d'E tudes Byzantines. 1%4. p. 62-
64; (ilanville Downey, op. cit., p. 42.
Chrrmicon Pascale (284-628 AD). Translated with Notes and Introduction by
Michael Whitby and Mary Withoy Liverpool University Press. 19X9. p. 122; J. A. S. Evans.
"P cit., p 122; Warren T read go Id. O istorie a statului şi societăţii bizantine, vol. I Traducere
de Mihai-Kugen Avădanei. Ediţie “îngrijită de Victor Spinei şi Bogdan-Petru Maleon Prefaţă
île Victor Spinei. laşi, Institutul European, 2004. p. 188.
Francis Dvomik, op. cit.. p. 125
Gilbert Dagron, Naissance d une capitale. Constantinople et ses institutions M<> à
•HI Preface par Paul Le merle. Paris. Presses Universitaires de France. 1974. p
Dmpre Marele Palat vezi şi R. Janin, op. cit p. 106-122.
“ J A. S t. vans, The „S'üta" Rebellion and the Empress The.idom, in ..Bv/antion' I
LIV. 14X4. f l .p JHO-3K2.
Timothy H Gregory. op cit.. p 30.
) It Bury, op ( i t , vol. 11. p. 46-47; Robert Browning. Justinian and T h tih itii.
I oivkm. Weidenfcld and Nicolson, 197 1. p 111-112
 >»2 B ogdan -P ctru Y j ^

nuiore in Consuntinopor*. tradiţia înregistrând cifra im ensă de 30.000 mon>

Patncienn Hvpatios şi fratele său Pom peius au tost arestaţi 0 şi decapita^
impun Ic aruncate in mare după care lustinian 1 a confiscat averile şi i-2 ; i
pc senatorii care participaseră la revoltă . Întrucât cadavrul uzurpatorul
apărut la ţărm. împăratul a ordonat să fie expus, cu o inscripţie în care să
.pună că acesta este falsul împărat, iar după câteva zile l-a cedat rudelor
în Imperiul Roman Târziu m utilarea a a ju n s să fie p referată violării tabu-uu
uciderii, fiind utilizată mai ales in ju stiţia c rim in ală, c are lăsa folosirea sa la liber,
alegere a oficialilor, ale căror abuzuri a în c e rc a t să le lim ite z e lustinian 1, farj
renunţa la această practică’4. M arele îm p ă ra t n u a e z ita t să execute unii soldaţi;
rebeli '. însă a preferat ca pe generalii su sp e c ta ţi d e u n e ltiri să îi îndepărteze®
la comandă sau. în cel m ai grav caz, să-i în c a rc e re z e 6 in cazu l conspiratorul
Arsaces, suveranul a considerat su fic ie n t să îl p e d e p s e a s c ă aplicându-i câteva
vergi in zona posterioară. după care l-a e x p u s p e s p in a re a u n e i căm ile7 . lustmic
1 a recurs la emasculare. însă in m o d e x c e p ţio n a l, a c e a s tă m u tilare fund aplicat!
celor care la rândul lor abuzau de e a '8 şi p e n tru a p e d e p s i homosexualitatea1
Theophanes Confesor am inteşte că doi e p is c o p i a u fo st d e p u şi sub acuzaţia de

R. Guiliand. Etudes sur le Grand Palais de Constantinople. Extrait de ,.B},zanbon" t

XXXIV, 1964. p. 510-514. Despre rolul lui Belisarius in înăbuşirea acestei revolte pt
Hipodrom, vezi Général L. M. Chassin, Bélisaire généralissim e byzantin (504-565). P®
Payot. 1957. p. 56-57.
" J. A. S. Evans. The Age o f Justinian.... p. 124-125.
” Ibidem, p. 123; Alan Cameron, op. cit.. p. 278-280.
Chromcon Pascale, p. 125.
_ EvagmtsScholasncus, Book IV/13. p. 213; J. B. Buiv, op. cit., vol. II. p. 47-48
‘ Chromcon Pascale, p. 126; Warren Treadgold. op. cit.. p. 188-189.
Chromcon Pascale, p. 126.
The Oxford Dictionary o f Byzantium, vol. II. p. 1428 (s.v. Mutilation).
Waher Emil Kaegi Jr.. Byzantine Military■ Unrest (471-843). An In terp re t
Amsterdam. Adolf M. Hakkert, 1981. p. 50. ^
Procopius dm Caesarea. Războiul cu golii. Traducere şi introducere de H.
Bucureşti. Editura Academiei. 1963. Cartea UI, 3 2 1-51, p. 185-187; J. A. S. Evans. T* -
o(Jusţmian . p, 257; Walter Emil Kaegi Jr., op. cit.. p. 59-60.
Procopius dm Caesarea. Canea UI, 32/1-3. p. 184-185.
O. F Robinson, op a t . p. 53.
Impenul creştin a schimbai perspectiva fală de homosexualitate. tr»Wu fr'Ţ ^ t
a e c t p ü n t fund inkicuită cu cea iudaică a totalei c o n d a m n ă r i , i n Institute '
adu liena) lustinian pedepsea cu moartea nu doar adulterul, dar şi p r a c t ic i le
U bid m , p 71) V a ,
Mutilarea p o litică in Im p eriu l B iza ntin 91

homosexualitate şi castraţi în public80, sancţiunea fiind însoţită şi de o paradă

infamantă loan Malalas precizează că în astfel de cazuri mutilarea era
precedată de tortură, iar mulţi dintre hom osexuali au murit după ce li s-au
amputat organele genitale, ceea ce a indus teama între cei cu astfel de
înclinaţii*2.
în perioada scursă din tre dom nia lui C onstantin I şi anul 602 nu s-a produs
nici o răsturnare violentă la nivelul puterii im periale81, ch iar în preajm a acestei
ultime date urm aşii direcţi ai lui lustinian I, Iustin al II-lea şi T iberius al Il-lea
Constantin, având parte de relativă linişte 4, deşi au sup o rtat cu greu presiunea
unei moşteniri uriaşe85. înlăturarea lui M auricius a m arcat un punct de cotitură
din perspectiva violenţei p o litic e " , care a reactivat brutal im plicarea m asivă a
armatei în schim bările p ro d u se pe tronul im p erial’” Deşi ev enim entele din 602
au reprezentat apogeul a zece ani de tulburări m ilitare în B alcani88, m om entul
cheie a fost reprezentat de ordinul dat tru p elo r de la D unăre să petreacă
anotimpul rece în teritorul inam ic, în co n d iţiile unei ierni foarte g rele89. A rm ata a
refuzat să mai asculte disp o ziţiile im p eriale şi l-a aclam at pe Phocas90, după care

The Chronicle o f Theophanes Confesor. Byzantine and Near Eastern History AD

284-813. Translated with Introduction and Commentary by Cyril Mango and Roger Scott
with the assistance o f Geoffrey Greatrex, Oxford, Clarendon Press, 1997, p. 269.
81 Evelyne Patlagean, op. c i t , p 411-412.
82 The Chronicle o f John Malalas. A translation by Elizabeth Jeffreys, Michael Jeffreys
and Roger Scott, Melbourne, 1986, Book 18, p. 253.
83 Walter Emil Kaegi Jr , op. cit., p. 14.
84 J. F. Haldon. Byzantium in the Seventh Century. The Transformation o f a Culture.
Cambridge University Press, 1990. p. 31-36.
85 Emblematic este faptul că Iustin al II-lea a căzut pradă nebuniei şi a cedat puterea lui
Tiber«'« (Averii Cameron, An Emperor's Abdication. în BS, t. XXXVII, 1976. f. 2, p. 161-
167).
m Pe larg despre geneza şi desfăşurarea acestei revolte militare şi execuţia lui Mauricius
din 27 noiembrie 602, ve/i Walter Emil Kaegi Jr.. op. cit. \ 101-114. Sfârşitul tragic al
împăratului a fost prevestit de indivizi care pretindeau că benefic /â de inspiraţia divinii
(Teofilact Simocata. htorie bizantina, bom nia îm/>ărat'ilni Mauricius (W2-602). Traducere,
introducere şi indice de H. Mihăescu. Bucureşti. Editura Academici. 1985. Curtea VII' 12. 10.
p. 147).
” Warren Treadgold. RvzimlIuM am l !>•; Armv (2H4-108L). Stanford University Press.
lW*.p. 206.
Walter Emil Kaegi Jr.. a p c i t . p 1 0 1
^Sndreas N Strati«. Hvrrtnthiifi in the S e w n t h ( rn h n . voi I 6 Vt) Translated by
Marc Ogilvie ( irant. Amsterdam. |9fiX. p 44 45.
A H M lone», np tH p 41 V P . OWihwt. (//«•** t-k' Im rAnliition (№ . in (X P.
 4,4 ......-............. _ ...................................................... '»"gilim- l'ctrt,

sold<t|ii au luai drum ul C on*tan 8 BopoJailuiul. De>i nu exista înlbrm;

despre dala cxactă la cârc a izbucnit răscoala, este ccrt că insurgenţii au ^
apropierea B osforului spre 21-22 noiem brie. Pornind de la timpul
parcurgerii distanţei dintre D unăre >1 ( onstan tin o p o l Andrea.« N
presupune că arm ata s-a ridicat cel m ai d ev rem e pe 5 sau 6 noiembrie ' 1 y * “
m ilitară a coincis cu d efecţiu n ea su rv en ită în relaţia uintrc împărat şi p ^ ,.
capitalei, nem ulţum irea acesteia fiind cau z ată de faptul că iarna foarte „
dintre ann 601-602 a d eterm in at în târzie re a liv rărilo r de cereale d i n ) ^
O stilitatea muJţiirui era accen tu ata ş d e zv o n u rile potrivit cărora .uveranul
retuzat să răscum pcre p rizo n ierii Dizantini luaţi de av ari, deşi chaganul liofer-J
aecastă p osib ilitate94. S-a co n sid erat că a c ea stă a titu d in e era generată de lâcorrjls
care reprezenta unul din tre c cic m ai g ra v e p ă c a te 95. în aceste condiţii, Maunt;*
a fost nevoit să sc bazeze pe d em e pentru a apăra zidurile lungi, îmâ ace*
reuneau puţini combatanţi''6, dintre carc a lb a ştrii, fideli împăratului, ent
minorita iar verzii, carc nu îi erau favorabili, au defectat curând’*, bace*
eron s-a adăugat arestarea popularului G crm anus sub acuzaţia de trădare,*
ciuda faptului că sc refugiase în Sf. S o fia , această în călcare a dreptului de ia:
stârnind funa m u lţ im ii. Cei mai nem ulţum iţi erau verzii, care s-au grăbit d
părăsească posturile, astfel în c â t situaţia a ajuns să sem ene tot mai muli a
sediţia N i K u După ce a eşuat şi sccnariul unui transfer de putere în familie
în noaptea de 22 noiem brie M auricius a abandonat însemnele imperiale i*
inccrcat să fugă, împreună cu întreaga fa m ilie si o marc sumâ de bani, :»J p»
l-a oprit sâ treacă în provin ciile a sia tice, carc, teoretic, erau mult mai Mtk
datorită succeselor sale îm potriva p e iş ilo P hocas a invitat la Hcbdom*

franziska £. ShloMcr, The Reign o f the Emperor Maurikm (№■&'

Reawewment, Athem, Hislorical Publicatiom S. D Ba*i)opouk>s, 1994, p 73.
n Andreas N. Stratos, op. c i t , p. 45
*' Ibidem, p 41, In urma unui intident provocat de foamete, împăratul»
pietre ţi insultat In drum spre bisencă (f ran/iska E. Shlosscr, op cil p 741. ţ ^
M Simeon VailW, Executi/m de l'em perevr M tnirke a Catimach en
d’DnenT.t. XIII, 1 9 1 0 , p. 2 0 3 .
" t ran/iOu E. Shkmer, op c i t . p. 74-75.
* Abn Carwron, op c it , p 2 S O - 2 8 1 .
P (wubcri, op cit , p 606.
* Franci» D ie n A , op c i t , p 12H, ^ s &
** P OnUbert, op c i t , p ( 4 ^ 0 ) , A. H M Jone*. op. c it, P 3I?< nW
op <*, p 47.
V (/mibert, o p m , p 6 1 0 ; Alan Cameron, o p c u , p 1 2 2 . ■

m P (n/uhcri, t>f> c it , p 610. Andrea» N. Strat«*, op c it • P 4* ^

* P op c u , p 611-612; Andrea# N. JJtrSK». <H> ( i l , P
t,of> cil .p 75
 Mlllilniv« pulim Д ill llllJICMul Uuuţullll

S c iiiitu l >1 p i i U i a i h u l , н и 1 ш о г < ш н г « ш ч и r o t l l o i l 2 ' й в ю и ф п « , lu k is io i u i Hi

l o a n ti c ш е л Н и п и п н Д . 2 1 u o i e u i l i i i i ! , u n t i l x n p fii> it н i i i l u i l l u п т * » |Ш »• I n
»I'Abfllul in t a i k u l u ii « i i n d i o t i u n i l i i u i n h i U s t i n с чa I ii i i i I i / i i I In l l i p o d i o i u 1 ,
u n it e \« rM uu a t Iiiiium Iftift i * / » r v u , m ill a l h u t t r t t i ни r m m in U J ift (b e tu l
» u v e r .to e*U : i n t a t n v m |f i " I4 j 2 7 n u i c i u h / m Ы 11 a a v u l U>г. с х « с и | ы , # « f u « u U i i
i l f I c o i i l a i t N u u o u t i a . f r il iil u u u l il c о v l o k u | f t Ш г * т Л . П и lu i M l u n t i u j t
t;u m » ie A m l i i i p l i u u l e i i j t u l ч и Ь <n I n i l i m i u l u i m i m i m , i n a i n l e t n i k l i U i ‘.ft l i e , lu
r iliiilu l Л и, t t u p i i i i u i i ( ' o i p u r i l e m i f u s t u r i m c i l u i n m t r e , ia i t u p t l t l* i н и f o n t
ф 1 и чс In i К 'Г м н а» c h ic a o n io n ,il и х р и ш п ш lo i р с о P f c r t n l In I I v lu lo iu o u . u n tie
au p iiiijt ti p i i v i i c m a i m u lle t i l e *

•rncpaml illn 4 V I. 4,11(111,1 du ii alega IIII|MI,I||I ii tiu iu t «Iu la aiiim lâ Iii Seinii, Ь,1Й
iiiu iu >u aula Im ui ii iii v1 a M m u ta l duai (in mal p itriifa liv a »latU ivii Iiin iliiiiU u чс ii
iM n u iits oppu&ta u u IlU lS (Aiain;itfc N ull, p 4W Ml) o/1
l'MHiUiiBtl «k iiiniiiia. 1‘litк MJ« a donl ‘A m lit iu ulii1« <Jn#i ilupîi liiiniiiiiiiitn и li^ina
(lalkiil Uaunai, liniţM'H'ut iV/arZ/c itu J r \tu /« „ч^м ищ нрН нш " iv-unliH. I’aiiii, I,diluam
(mlliiibiui, IM i, p ') i )
l'iii a u n ik ti lu m in ii; din ( CiiHil«Dtjriojn.tJ .и ч И а и и p t i t l M f l i t : niamvtl a p n ţH iU ji
lin u l b ili ii u i.iiiii i a p uuip ţ I i I im i<i( (i, iit,ih I im ■il tK«il<uiu| >u i >i nul> i In0i|tţm «u
p ii/im m th n ,i a p i;i/ ilo i. рцчш м yi ai lu u a ţiik , iii tiim ii h iţi.'iia ţilia A lin ii 1 1 fii 1 1 ,,iiv n ,n iii

U|i!iH.ili VI4U>ril i lt f ilU i alLTiili Iii < ip ila ift pi d iu rn u l i pu im a d* la Ik h J a m u B |( y u l

M,nik'Th Tiiimifihil Ф'ф' щ/ Cfnin»viiini>(ilr <uul th* QhiUm şhiir, l i p i 1, voi M, ,0 0 u
i Г/1 174), iub4l Im lu iU l ( i liiv n lu ilu l l/i/antlTi al < a in flu lu i Iul M a ili' deundi' pinura u tn
imid li>u llţii и,и pun lu iiik lp I /0 ) Iu iu iit'iiii iii Iun, p n ifi ii d* Iii I '1 «la i i i A tu,
liMua pui 1 o lu m u l Atit'lOiO ',|I -j, nu Ini In iu p» I iIp iiilu ни. шик паи |>li^l p il/o iil*rV l ii
l it ’lm lif ( ali a IiiiiiiiIh IA a ftml «tu na iii . ip io r ju iiiliv lOd tlt ani 41 m it u ia i in tilin lM W după
uimi 4 ) t (ţi IW i) A i t ^la w paf i.fi a |uM yi d iiu u u l р н и и т «Ic IM k ia tiiw dupii щ и - ii

A li м ii, |ink| «11 «>ii«i l a halal pi( i t l i u i r i ilic u n n un u /u ip a lu i, m t-tla Inud a ju t la

( <,iKl-iiilihn|ii,l li 1.pi 11| iii i ii liuuilla ţ I t (1(1(1 di pii/oiiicil vl I Mtailld 1audal ((ifuil*l I
M ( li'l illl dii 1 II , p ■и ( ib iiiv ill I t iW l l l V,"/' t i i I 1 I I 1
li nlii..il Mima da. < nilt-a V lll/ld П p Ifi1', Siini'nii 4/inlli • op 111 ■ |i M i,
A i k Iomiu W Hlnilim i./i 1 II p î l "О/. I laiiiUka t ililnum 1 , o// 1 II . |i
If-nllbiil uimi ala ( aili.ti VIII/1 I H i p 170 H lllfll iin'^U i^lf t I mal
iiajrtiilaiil 1 /7 1 1 1 ni iloiiiiiit.i Iul Маши iun, nlal pun « illliil a HI1 1 4 1 I111 pi n r li uliii,--a/li t il
<1 («tltdaialillt: iiitm(lurfii I liwipliain n ( oul: ia. la 1 ,nulul »fiu. I a Inlonil (1* 11 nlilai 1 pt uliu
t " 4 n i im {Иашнпш. аки, inul It. <111 11 1111,1 (I MWlillliy #/«'i'/iA<wrt ( bnnh к
inim i Im Ihi 11/ hiillii // Ill ilin 0lul Miinih r 14 h ' fitUi, iu II ■llllliill I
III |IW4 I I p ( | i t i 1») Vii/l >1 ( iuigţhtJD l'iio o/f p l i '
' ' 1 ч.|)|(» « Мин« KlH ( ml ж V I II / I > H'i p I / 1 I 1 ( i i i i i I m i I a/1 1 li p ul iii*
Mu»#,« V h IIIi«, ii/i 1 li P J t ll . I< u rm ii* I m H ll» lllw m lIW H Ib i Im / m litl I т и т . t i l/ l
0 I II 1Н /l i W s ld i.ik ld nfid W 11 iih n iii. I 'W * (1 Г», Audi №N hlnih n/i , 11 |i 'I
f'imtfMkt I irtilnMti п/i 111 fi Hi
ţ * ____________________________ _____________________________________B o g d a n -l\'tm

In intervalul 602 717, viaţa politică a Im periului a fo s marcau

a \tv n M tin iio r ; w y m c Ui tro n 5.1 c îi u h j n ’ii jc h n ia a unui nou ^ "
c :ir>uhih- l'z u rp a re a lut Phocas nu a prov ocat o .fractură totală în raport c*
trecutul. însă a întrerupt definitiv tradiţia ascen siu n ii noiiviolente la tro
cart

SA
exista la C onstanhnopol după ce C o n stan tin 1 a stabilit aici centrul stâp^,,
im periale'"’ Domnia îm păratului instalat in 602 a fost un dezastru milita
economic . acesta rem arcându-se prin fero citatea cu care
, f ‘a. rcPnmat
adversarii, ceea cc i-a atras im aginea tiran u lu i prin excelcnţa
■ lncS de la
începutul dom niei s-a confruntat cu rev o lta lui N arscs din Mesopotamia, ]ar |a
finalul anului 6 0 * sau începutul celui u rm ăto r, rebelul a fost ars dc viu pe
Hrpodrom li:, în faţa poporului , ea un ex e m p lu pen tru toţi ceilalţi generali care
doreau să com ploteze' *. O poziţia a v en it to cm ai d i" partea unor comandau'
militari ce-şi datorau cariera lui M a u n c iu s, p recu m H craclios (cel Bătrân), care
participase la cam paniile fostul îm p ărat îm p o triv a perşilor, iar după acestea
fusese numit exarh al A fricii115. R eb eliu n ea a fo st dcclanşată în principal ca
urm are a faptului că regim ului îi lipsea leg itim itatea, îm păratul preluase puterea
in mod violent, ceea ce echivala cu u n act dc p ro fan are a puterii, la care s-a
adăugat guvernarea arbitrară m arcată d e c r u z im e " 6. Prim ăvara, sau la începutul
ver anului 610, cxarhul a decis să îl trim ită sp re Constantinopol pe fiul său
Heraclios (cel T ânăr), care la 3 o cto m b rie a ac o sta t pe malurile Bosforului,
aproape de H cbdom on. Pe 5 o cto m b rie, a b a n d o n a t de apărătorii oraşului, Phocas
a fost capturat in palat de p atrician u l P h o tio s şi d ep o sed at imediat dc însemnele
imperiale, coroana şi roba fiind în lo cu ite cu lan ţu rile, astfel fiind adus în port 51
înfăţişat lui H eraclios. A u rm at u n scu rt d ia lo g , în care acesta din urmă 1-«
reproşat proasta guvernare, d upă care a p o ru n cit d ecap itarea tiranului, însă fim*

110 Walter Emil Kaegi Jr„ op. cit., p. 120.

0 J. F. Haldon. op cit., p. 36-37. ^
1" P. Goubert op. cit., p. 604-605: Romilly Jenkins, op. cit., p 19. A. A. \ ^
căderea lui Phocas atât pe seama eşecului în politica cu perşii şi avarii, u t Şi ^
dezlănţuite împotriva adversarilor săi (H iston o f the Bxzantine Empire 0*4-
Universtty Wisconsin Press. 1952, p. 176).
Hipodromul va deveni locul de executare a pedepselor politice, atât atunci c**’
vorta de cele capitale, cât şi de mutilări (vezi. în acest sens. R. Janin. op. cit . p 1S-,' ,WI
Cmzia Vismard. op. cit., p. 31.
' Andrcas N. Stralos, op. cit., p. 60. ^
Ihidem, p 80 Despre originea, familia şi anii de formare ai viitorului %
Waher E Kaegi. Heraclios: Emperor o f the B \zantium , Cambndge Univers'1) PIts‘' ^ -»r
P 19-25
Wal Ier h Kaegi, Heraclios Emf>eror o f the B \zanthim . p. 37.
 « щ ч а с * » Ьщ чущ ! 8м я м ц »________________________________ Щ

ю о я ш к * e ^ o c u ţic ш й 1 к ■ u j i i i P w tn v ii m fu rm a jjik M o te n le d e
\h n .-\,.(w w v i ţ С % р м * и г* ш t e a f e , 1ш P h tx a s i■ i fo st a m p u u ie
iMŞNMi# с м т а кг щ araţui arapi, acesta îm preună cu craniul fiind purtate prm
--■ **-ivii.; de te * îrtmtu' ugubtecm"* iar restul trupului lărăl pe Hipodram .
fe v w s,<«ssm»hu 8 fast dus ю agunie fostul sa tella riu t LaoaiMX Sinanul.
•зт т mk jwîswmqi desprins A n mulţim e i-a aplicai 0 lovitură m o ru iâ la м г а а
« M ţ» a d w * f t. п р и » a fa * * d e c a p i t a t T r u p u r ile c e lo r d o i a u f o s t d u s e in F a i n u l
j B m * s» а*чакз»1е m f a c , щ д а г е и п а e u a le a l t o r a p r o p i a ţi a i lu i P h o e a s a * Dc
acw se и ш п и е f a ţ J t u s m t ţ r a a i \ w fi d e c ă z u ţi j â n ă p e tr e a p ta c e a m a i d c j o s a
* р н г .* т ssx'iaW pnn supunerea imur pedepse umilitoare, care se aplicau de
Щ 0в3 trwwaaSik» de rând sau sclavilor 1'41 Cu sc e n e pUtefon se declanşa un
«j i f j р я ж » dc пеапшгаге, care urmărea atât distrugerea imaginilor*21, cât fi
«таяяеге* tnesowrtea tumilur -
i'E якдоехи de muturâ din perspectiva acestei investigaţii s-я produs după
врцчрав! assaciidi, când Bizanţul tnuml&tor s-a încununat cu simbolurile puterii
sasan«te s s Ъсгриа sâ utilizeze o serie de practici politicc de tradiţie orientate,
jrawit care ţs шшДагеа p e n tru eliminarea adversarilor in lupta pentru tron.
%£jo«s» L je rS este sugerate de relatările detaliate lăsate de unii autori bizantini,
-.же «as; емжярк referitoare la Imperiul P e rsa n , unde orbirea era folosită pentru

Aadreas V Stratos. op. cit. p. 83-84; Walter E. Kaegi. Heraclios: Emperor o f the
Bfsurtam. jp 3&-45
* * C de mai iportante locuri publice din Constantmopol erau forumurile, iar intre
* * * » prwB p v A X o deţinea Augusteon, care se afla între Sf. Sofia şi Palatul Imperial (R
"•r cu ’ Vi-hl).
t ifcţtw y » Patriarch of Gmstantinonle. Short history. Text. Translation and
€ *m x ttx i, by f .yr;1 ManjAO. Washington. D. C , Dumbarton Oaks Research Library and
CrtfoiV«. l'/P> 1,2, p. >7; OtrimioM Pascale, p. 15?; Arxlreas N. Stratos. op. c it. p. 90;
ttmiMy ix tk < t[ > a t n. 20; Walter fjmil Kacgi Jr New evidence on the early reign o f
Urn*hut, >f, \‘J 1 <4>, I‘/73 t 2, 1771, p 310 De»pre forumul Hovis. unde a fost ars trupul
înt Ywt SB -/1 V luturi, op i tl p tfi 71
t t m h u i ■ 'j[t 1 ii p 7f.
* |M ţm 1 .» liKt>Tn imffdiiit dupfl suplii ml lui IMituas. patriarhul Scr^ios l-a
ilV/MM f 1 lt«w Ik» in Ihmkcm SI ‘jidan dm cmlml tnmplcxului Marelui Palat, după care
4 *■>** unitmiml <U Virat ţl w Untul <lr <li*me. iar n dOufi /1 a ft*t organi/atA ocursâ ofiemlâ
>U ' m («s MijKi'ti'«» {ftili'i 111 i ar* a Ibfl aia.1 imaginea lui l’ltiKas (Amlrcas N Vtratns. op
m \t 'M; .......... .1 lui l U f i u Iun «Ic l a l r c p a liia iltu l »ciiiios in c a p c ia Sf ţ.ic ta n

4ţît> &Utt\ flvtouhl^, la * '»< tiautlri# (*110, \W7\ ţi } I I laltliai. ap cit-, p 41

" I * ftfiiliHHi " H a Iul I M'lai hon 111 ■ unnlaH tniii|m l. ilupfl v ii iiu ia îm p o tn v a iic rs ilo r d in
lilu lu ln ln a ajun« Iu I u n u n I tu v K u m lc . in 111111A i u IS a m . fu scscrS a rs e
1 ^ 1,1 At ţr j Hm» ac îl al» li» n lc iit ii|llm m in lu u i. ii'iM dnuiA m l o u a cAihI /» Iru h isc tim m a
lAiiuUmt N nit i l l , |i î 't t l ^ 4^1
 *» ____________________________________________ Boadan-Petr,

in ^»kp ii pe uzurpalon sau pe suveranii acuzaţi de tira n ie ‘'1. Spre deo^

J t «atu, visanui Jin « c o lu l al Vl-lea, unde m utilarea era considerata jj-
'chitim, in imperiul Bizantin nu s-au practicai la nivelul luptei pentru -e-
«trei de iubstitute ale ekm inam fizice p ân ă in veacul al VU-Iea. De asesa-J
ic i de ia începutul dinastiei sasamde se constată cup larea răzbunăm fată ^ .
invins, pnn umilirea trupului, cu mtrarea trium fală in C tesip h o n s~.
In Bijanţ. prunul episod al luptei pentru putere marcat de muci^.
produs la itărşitul anului 637, când, im obilizat pe m alul asiatic al Bosfor-c.
Heraciios i aflat despre o conspiraţie legată de lupta pentru succesiune, in care ea
implicat fiul d u bastard A talanchus 2”. Suveranul a preferat să înlocuia^
moartea acestuia din urmă cu mutilarea nazală şi a braţului, după care l-a deporta

Procopius din Caesarea povesteşte despre uneltirile lui Anasozados. care. prcfie
Je taptul că tatăl său, regele Chosroes, era bolnav. aspira să preia puterea, căutând să arad
adepţi. chiar ji după însănătoşirea monarhului. După ce rebelul a fost capturat şi adus in tas
suveranului, acesta a dispus să fie doar aparent orbit, astfel încât ochn nu i-au fost хд; s
«bite a i-au fost arse doar pleoapele cu un piron înroşit în foc, până când tânărul a t e .
invelîjul ocular, continuând insă să vadă. Scopul lui Chosroes a fost aceia de a-1 inoc-~
definitiv tfc sfera puterii. Procopius spunând că legea persană nu îngăduie ca un mutilat >a
devină rege (Cartea (V, 1017-22. p. 221-222).
‘ Spre exemplu, Theophanes Confesor arată că atunci când Havad a invadai Pasaji
luat controlul Imperiului tară dificultate, l-a orbit pe Valas şi a păstrat tronul întrucât за ago
fi energic fp. 190; Arthur Chnstiensen, L 'Iran sovs Ies sassamdes, Copenhague. Levo £
Munksgaard, 1936, p. 291-292). Un alt episod datează din 587, când Hormisdas a fe
detronat de un grup de nobili care i-au executat soţia şi fiul sub ochii săi, iar pe el l-au
incarcerat (Teofilact Simocata, Cartea I \ ' 6, 1-4, p. 87; Theophanes Confesor, p. 387; .Artfaw
Chnstteraen, op. cit., p. 439). Gestul este explicat din perspectiv a moralei de Ev®»-‘
Scholasticus, potrivit căruia in timpul lui Mauricius perşii l-au detronat pe Hormisd»- Я'
Лаек cel mai crud rege, deoarece şi-a omorât supuşii in cele mai macabre şi rge***
пюЛт (Book VI/16, p. 308). Această imagine este redată şi de Teofilact Smtoca°- -*
esene coiîţxwtamentul tiranic al regelui | Cartea I i i 16, 7 -13. p. 77-78). ,
i! Arthur Chnstiensen, op. c it, p. 82-83. Sărbătorirea victoriei şi umilirea ai
reprezentau practici cunoscute in lumea sasanidă, aşa cum s-a întâmplat dupa v -ип3
Shapuhr I impotnva lui Valenan (p. 215-220). Scena călcării adversarului in ■
mijloc de consolidare a puteni, este reprezentată în relieful care redă episodul ш>йВГ
Ardasber al ll-lea fp. 250-251).
Andreaa N. Stralos, op. c it, voi. II (634-641), translated by Натту Т. Нь-
p 117 Mai preciv acţiunea era îndreptată impotnva Martinei, a doua soţie a t_
ramurn nuccesoraie reprezentată de fiii săi. Prima soţie a lui Heraclios,
prematur. irwâ c4năl</ria cu Martina, nepoata sa, a durat aproape 30 de ani (R°ml •

i
np <U, p ЗА).
 M utila re a p o i m c f l in I m p e r i u l D i / n n l i n

in Insulele l’nntilor . iar pe m ajoritatea c o m p lo tiştilo r i-a trim is în cx » lu * !>>«

revenire« fu capitală. Har aci tos s-a ocup*t de ch cstiu n ea su c c e siu n ii, fiin d n e v o it
si) opteze intre popularul co-îm părat ( o n sia n tin , urm aşul său din căsătoria cu
f'mloxia şi fiu re/u lta ţi din al d o ilea m ariaj, a căror le g itim ita te era con testa tă
deoarece se considera că provin d in tr-o legătură in cestu o a sa C u toate a c estea ,
soda sa, Martina. a forţat în coronarea Im H craclio* (H cr a c lo n a s), c e l mat mare
dintre copiii pe care fi a v ea cu îm p ă r a tu l" 1 I a m oartea lui H era c lio s şi dupâ
înscăunarea lui C on stan tin al lll- lc a . pe II ianuarie M l . Im periul se g â sea
intr-o situaţie gravă. a lit din punct d c v ed ere m ilitar şi r e lig io s , cât şi dm c a u /a
com plicaţiilor su cccso ra lc. Potrivit testa m en tu lu i lui M eraclios. puterea suprem ă
urina sil fie partaiatA între C o n stan tin şi H cra c lo n a s. iar M artina trebuia sâ fie
onoraţii dc aceştia ca m am ă şi îm p ă ră tea să " '. N em u lţu m ită cu a c e ste drepturi, ea
a convocat patriarhul. S en atu l şi d c m c le po H ip o d ro m , cerân d sâ d o b â n d ea scă
pruna p o /itie in e d ific iu l puterii ” întrucât M artina nu se bucura dc m p a tie '" .
Constantin a fost c e l aclam at drept îm pfirat p rin cip a l, d e o a r e c e era m ai înaintat
m vârstă. fusese încoronat în ain tea lui H cra c lo n a s şi se n ă sc u se d in tr-o că să to rie
considerată perfect leg itim ii D<rşi a v ea un caracter in sta b il şi era b o ln ă v ic io s ,
acesta f$i câştig a se p op u laritatea pe tim p u l a se d iu lu i sla v o -a v a r o -p c r sa n d m 6 2 6
când. in absenţa lui H era c lio s, e x e r c ita se p r er o g a tiv e le p u terii -u veran e. A cu m
Imperiul se jjiisc'i intr-(i c o n n m c tu tă sim ila ră . Siria şi M w op otiu i'tia fu seseră
pierdute. Egiptul se a lia in situ aţia d e a a vea a c e e a şi soartă, iar O c c id e n tu l era in
pragul revoltei datorilă pdUtk'li r e lig io a s e o fic ia le ( o n sia n tin al III leu a murit

Amliens N. Situlos. r/* 0 1 , voi II. p I )7, l> » p ic locul (vilului. vp/i R Janin. /<■*
l i n <4* f i r t iir * * /fcvi/sf U iftiH -iifittr i-i fei ,F. I « « d'tJrni'irf*. t X X III. lU j-t, p 416
*’* Amiirns N. --iiiilos, <i/’ i 11 . voi 0 , p 1 'S
IV 2? itiniiiitic M ' I h n u lii s I î flu-oioial palal pe liul său llenteltos I pntliUilm,
(lupa mi hh'is In I I i i h h Im i i i i mitl» sitiatonl i lîWiit ('inngiu. i.nf f iu lumile de tiiv I au
wUiimI (Wflllei I K argt. .'i'i /><** l'iM fr n » • r f t - w i l / M m .p 7 1 )
\m lieas N Hjpilos, o/j. <■//>, VtfI II p ! > MU
I)»vhI WihmIs. ( >n lin- llt H illh i ' l l h / m fittu v Itr n M lin * r in |IS, I I \|Y
Olifi v f/i p 1/(1 I 10 [tivesiiliii:i ii \til ' .<v p* ta Ui (Ic I iulie 6 in pnventti p a lm i lutjui,
^matului şi n to ImpAiatului ( tmclimim mi in Im ul Ini I teiaciona» a lo.*> mstalal in
de t ,/.'(,/< Havul. liu № m u s a itcee*la iJsmuilalea (Ir ultimii tk>i M
fu din tâsaiuriu cu Martina ( ( iilh i I inuiOT. f m/* <\ t#vt p yfv '■*’ ).
1,1 AihIiws N Siiiilrts, (•/* i Wi voi II. p I V> IM . Waltoi I kai'^i, i l c m lh>,\
>{/ ib r Ih 'ţttn lltitti. p J*Jli '<»>_ \v I ivmlynlil 1\i-h- m i t h m n ii u n \ ) « # ,<t ih f Aow*
I iii/m m /» { M l ) , In I t / , I K t. | 0 ‘J |). I ,’ . ) t II'
1 Aiulipai N *»it(ţtiii, »/> { l i , voi II. p I I ?f*
1" IhhkfH, p 17/
Pranels iV oinll.. (y> t II p l»“J
la 2.' aprilie M l" ', ca urinare a unei p ierd e ri m asiv e de sânge provoc- «
tuberculoză. dar majoritatea surselor b i/a n tin c o acu z ă pe M artina de otrâ\ "
In vârstă de 15 am, Heraelonas a preluat autom at puterea întruta,
fll*b
încoronat co-impârai , iar Martina şi-a asum at conducerea de facto
care i >tirmt atât nemulţumirea populaţiei din C onstannnopoi, cât ş,
clerului1la Mobilizate de zvonul otrăvirii, trupele din Răsărit, cărora C( ’ -Jfi'
al lll-lca le acordase gratificaţii generoase pentru a proteja drepturile copiii
săi, s-au instalat la Chalcedon şi l-au proclam at pe com andantul lor Valentini^
apărător al drepturilor urmaşilor defunctului îm p ăra t140. Sub presiunea populai
capitala, la 28 septembrie 641. M artina şi H eraelonas au acceptat sâ îl înalţe la
demnitatea imperială pe tânărul H eraclios, fiul lui C onstantin al III-lea, care i > r
pnmit numele de Constantin (Constant» C u toate acestea, agitaţia a continuat
mulţimea ndicându-se şi împotriva patriarhului Pyrrhus, pe care l-a atacat in i
doua parte a aceleiaşi zile, ceea ce a dus la înlăturarea sa, pe 29 septembnec
Deşi evenimentele care au urmat sunt vag cunoscute din cauza precarităţii
urselor, se poate spune că la sfârşitul anul 641 sau la începutul celui urmitors-i
declanşat o revoltă cu participarea populaţiei civile şi a armatei, decizi!
înlăturării lui Heraelonas şi a M artinci aparţin ân d S enatului143. Theophan«
Confesor arată că, din ordinul Senatului, îm păratului i-a fost tăiai nasul, i#
mamei sale limba111, insă, potrivit versiunii m ai d etaliate oferită de loandm
Nikiu, celor trei fu ai Martinci, H eraelonas, D avid şi M arinus le-au fost tăisic
nasurile, iar mezinul a fost şi castrat pentru a nu pretinde tronul când ar fi
crescut, insă a murit în urma operaţiunii. Al doilea născut, care era surdo-mui.
ceca ce îl făcea nepotrivit pentru tron. a scăpat nevătăm at . Deşi este greu*

D upă ce analizează sursele, Wamrn Treudgold spune că este foarte pnWil ■>
m oartea lui (onslantm al lll-lca sâ fi survenit pc 23 aprilie, după o domnie de 102 nk -
in tradiţia istonograficâ bizantina este consemnat numărul de 103 zile M * * "
K\zantium > » o r «/ihr bour Emperon (M l), p. 432-433).
' , Andf« u N. Sirulos, op a l . voi II. p. 182-185.
filie r I Kacgi, lU rtu lm ; E m p em ra fth e Bysantium. p. 294.
^ Andrea* N, Stratos, op, a ! . voi l l .p .l K6-187.
* IhuJrm.p 18X190.
IhkUm. p 191-193, ( iilbcrt Dagron. In t/n iv u r c t/m liv. p. 97.
Andrea» N. Straios. op d l , voi II. p 194 19?.
Ibutrm. p 201 201. Wiiliei l.mil Kaegi J r . H\zuitliiw Mi/tlon Irnn 'i ■P
Darren Ireadgnld, Hvumlium mu! Iix Aimy. p, 21 Despre rolul liniile import*®1** _s
m pwtoada «uc*«wu«u Im llemclio» (J I l-Uldon. op <// , p 53). " arte"
•o»«» cl li«rwl<inm a lom dc|*.Ncl«( de puloe pe 5 noictnhnc 641 ( . 4 ’> • " »
)tw of tht bour f mţwfjr* ((>41), p 4.13).
,M o n f c * * . p 475 .
lh r ( hnmk lr of lohn. hhhop of Xiluii. Im ulon. IV|(». C'X.V 54. P •*’ ’**
 H P bbi puhRv-a in fenpcriul Buuiuut >01

^abtiit cât Af p» s a este 4 c c « « « m u 1* , ttr * «**• t i M irtm *»-* ц р -'d te *»-

ar N eraeiom a ttu-sui şt au fcwt « u Iuţi14
" în r jiu ju )m n ie i tiu C o n s tă r i ' д! It-k ru a u »So*l e b k m u c i n M
л г и эпг ;are aweee Emper l din punct 4fe> vedere politic, ч и к к ţ Зй ’.
arum mumtfcst im iu-se o se n e de fcndinţe centrifuge 1 ia Айгка1'** w i u t e
з м и ю f t >’ ’е л е de com ploturi v î/iftd eliminarea fizică a impăratufejf*1, П ш
я м г к ^ -*j Fa Scracuza. pe 13 iu l« бой \ a foet expresia w i s d f l
jiassp«raţioai.sse, o pan e * a r a w e i participând la eliminarea sir >irsnul« ţi
proclamurt a lui M ezezius, Constantin al IV -iea, urmatul basileului i v t u iu i >-*
carfurat şi suprimat pe asasim i tatălui său. prmtre cei executaţi fisod >i рашсш1
fosoam Fiul acestuia din urm i. Germano«, viitor patriarh ecum enic, a protestai
notetst, msâ з (ost pedepsit prin castrare, deşi îm brăcase deja rasa monahală
Ca toate acestea, em ascularea constituia o p ractici ex cep ţio n a li, în acest c a /
final sancţionai tai potenţial uzurpator, ceea ce a prefigurai aplicarea sa cu rol
prcverarv. in cazul fiilor unor pretendenţi sau împăraţi d ep u şi1H Mutilarea
tuzaM r4manea dom inantă, in clu siv in com petiţia pentru putere din cadrul
familiei imperiale, in acest sco p fiind utilizată chiar de Constantin al iV -lea care.
după restabilirea ordinii, a continuat o vrem e să conducă alituri d e fraţii săi.
Tibertc ţi H eraclios155. insă în septem brie 6 8 1 . pe fondul unei revolte din thema
Anatohiton. !e-a tăiat nasurile şi i-a ex ila t156.
între 6 4 ! şi 685 s-a produs o creştere a influenţei factorului militar la
nivelul puterii, după cum o d o v ed esc d esele rebeliuni din acestă perioadă şi mai
ales cei douăzeci de ani de anarhie dintre 685 şi 7 П . probabil cea mai o b scu ri

m Andreas N. Stralos. op. cit., voi. II. p. 204-205; Emil Dragnev şi Virgil Păsknuc.
K h m o c o p ia m t r a d i ţi a bizantină şi rom ânească m edievală, in voL In honorem Jaan C aproţit
S l u t i i d e i s t o r i e , îngrijit de Lucian Leuştean. Maria Magdalena Szeielv. Mihai R icva
tngureanu, Petrooel Zahariuc. Iaşi. Editura Polirom. 2002, p. 96.
1,1 Ronrilly Jenkins. o p . c i t . , p. 36.
'** J. F. Haldon. o p . c i t . , p. 60-63.
'* Andreas N. Stratos. o p . c i t . , voi. HI (642-668), 1975. p 62-6?
m I b i d e m . p. 106-111.
" ' I b i d e m . p. 190-196.
152 Warren Treadgold. A S o t e o n B y z a n t h m s Y e a r o f t h e Faur E m p r n r s i 6 4 ! i . p 433
Andreas N. Stratos. o p . c i t , voi. IV (668-685). 1978. p 8-14
154 Constans al Il-lea şi-a încoronat cei trei fii c« împăraţi. OinsUntin in 654, iar
Heraclios şi iberius in 659, insă moartea subită l-a impicdicat s i taci . .
necesare m vederea asigurării succesiunii, preci/ând ordine» in care co-irnpâralu a»tau xl
conducă Smpenul. aşa cum procedaseră anterior Mauncnis şi HenrlMw ( Andrea» \ v m » » .
n p c f t , voi. IV. p 135-136).
lh u k m .' 135-136.
" " I b i d e m . p I31M40
 r

10: Bogdan-Petru
---- M>l
ptnM A din istoria bizantină' . Pe acest fond, s-a recu rs la tăierea nasului ^
pentru a elimina posibilii pretendenţi din cadrul fam iliei im periale, căi şi in ^
unor împăraţi detronaţi sub acuzaţia de tiranie, aşa c u m s-a întâm plat în 69; c > 1
lustinian al Il-le.. Şi in acest ultim caz p e rc e p ţia p o p u lară a jucat un ^ * i* * *
to
esenţial, ecoul acesteia regăsindu-se Ia T h eo p h an es C o n feso r, potrivit căruia ■ iP '
cursul lunii august împăratul plănuia să m a sa c re z e întreag a populaţi,
Constantmopolului, printre victim e urm ând să fig u re z e p atriarhul KalliâjU
ceea ce l-a determinat pe capul B isericii să c o n trib u ie la răstu rn area basileuluis
Susţinătorii pretendentului Leontios au în c o n ju ra t p a latu l imperial şi
capturat pe lustinian al II-lea, care a fost dus p e H ip o d ro m 160. Potrivit lui Warret
Treadgold, prezenţa populară m atinală în p e rim e tru l d e lim ita t de Marea Biserici
Palatul Sacru şi Hipodrom indică o m are să rb ă to a re a B isericii, iar una dimre A*
cele mai importante din perioada resp ectiv ă a a n u lu i este Adormirea Ma*cs
Domnului, pe 15 august Potrivit relatărilor lă sa te d e P atriarh u l Nikephorosa aşi
Tlieophanes Confesor, cetăţenii capitalei doreau o ex ecu ţie, însă Leontios i-a apxw r
cruţat viaţa basileului detronat, în am in tirea ta tă lu i ac e stu ia , Constantin al IV- - a u d cr
lea, fiindu-i doar tăiate nasul şi lim ba, d u p ă care a fo st exilat la Cheisoir" w ckok. E
Astfel, noul împărat exercita un act de c lem e n ţă, ia r prin desfigurare dorea să t m tstfe
îndepărteze definitiv de tronul im perial pe lu s tin ia n al II -le a 162. Mutilarea limbii
O aB U ,v
a fost cu siguranţă superficială, neafectân d capacitatea de a comunica, ia; k

Aa*
1,1 Walter Emil Kaegi Jr., Byzantine M ilitary Unrest..., vezi p. 157-185 şi p. 18&-2W:
Wantn Treadjiold, Seven Byzantine Revolutions a n d the C hronology o f Theophanes t I *nc
-o tp U S ,
ORBS. vol. 31.1990, nr. 2, p. 203.
Ve/i demlarea evenimentelor la Andreas N. Stratos, op. dr., vol. V. Justmk* S
Leontius and Tiberius (685-711), 1980, p. 69-74. ^ 1 9 *
Constante Head, Justinian / / o f Byzantium, T he University o f Wisconsin P1®* 0«,
1972, p. 93; Warren Treadgold, Seven Byzantine Revolutions, p. 208.
'** Constance Head, op c i t , p. 94-95.
Isioricul amencan inccarc' să explice de ce num eroşi oam eni se aflau in zonJf * V * *
Sf Sofia. arAiând ca prezenţa lor putea fi prilejuită de o m are sărbătoare religioasa n
*cns. evocă un aii episod, petrecut intr-o dimineaţă a anului 713, când împăratul PhiliTP11^ S j 1* 1
fmi iniălural atunci când o marc mulţime era strânsă în faţa catedralei cu prilejul Rusas ^lll 1
ahă răsturnare. pctrcculă imediat după o mare sărbătoare a Bisericii a avut loc 100 de ** ^ • s i 1*
V
tir/iu, in 820, când un gnip dc conspiratori i-a om orât pe Leon al V-lea in
( ricnin, iar succesorul său. Mihail al II-lea Amorianul. a fost încoronat câteva o r c ^
Sc pare că in aceste două ca/un conspiratorii au căutat să profite de pe urma
numcroji ircdincioţi sc adunat .n mod natural la Sf. Sofia pentru liturghie,
«lame pe noul împărat şi, in acciaşi timp, să participe la încoronare (Warren
- sk
Sivev fl\ ziintim- Hmrthtliom, p. 210).
IA/ NicphofiM, 40, p. 97; ITicoplianes confesor, p. 515.
” < Y i m t a m c I lo u d , up c it , p 9 5 . % . ♦. V
M u tila re a p o l i t i c i in I m o c n u l B i z a n t i n 103

scurt timp d u p ă c t a ajuns în C rim cca, fostul suveran a căutat sâ-şi a s c u n d ă şt

mutilarea nazală, cont'ecţionându-şi o proteză din aur164. L eon tios a fost răsturnat
oe Tiberios A psim aros, în iu lie 6 9 8 , supus rh in o k o p ie i şi exilat în m ănăstirea de
la D elniatosl<>' . D upă restaurarea lui lustinian al 11-lea, în primăvara anului
705 **, acesta a d isp u s sm u lgerea lui L eo n tio s din recluziunea m onahală şi
capturarea lui Apsimaro? . C ei d oi ex-îm păraţi au participat înlănţuiţi la
procesiunea trium fală şi odată ajunşi pe H ipodrom au fost forţaţi să se târască,
iar *»v ;ranul şi-a aşezat câte un p icio r pe gâtul fiecăruia, ţinându-i în această
poziţie um ilitoare cât a durat prim a cursă, după care am bii au fost executaţi
precum crim inalii >lt Patriarhul K .allim kos. acuzat că l-a defăim at pe lustinian al
ll-lca în tim pul revoltei lui L eo n tio s, a fost orbit şi trim is în e x il la R om a 6*.
A doua d om n ie a lui lu stin ian al 11-lea a fo st prezentată dintr-o perspectivă
profetică, restaurarea con d u cătoru lu i leg itim ech iv a lâ n d cu revenirea la ordine.
Jupă elim inarea h a o su lu i produs de uzurpatori. A ceasta deoarece
comportamentul so cia l b izantin era axat pe id eea de ta x is, care oglin d ea armonia
cosm ică creată de D u m n e z e i \ iar îm păratul o stab ilea şi m enţinea în stat,
societate. B iserică si arm ată171. C u toate a cestea , b a sileu l restaurat s-a dovedit un
tiran, astfel încât a fost suprim at în cursul un ei revolte care a pornit din
C naicca sub con d u cerea lui P h ilip p ico s B ardanes \ D upă ex ecu ţie i-a fost

*' ArulrtoS > Stnitos. op. cit., »ol. V. p. 103-111; Constance H ead op. cit., p. 100.
105 Fheophanes C onfesor. p. 517: C onstance H ead. op. cit., p. 101-102; W arren
freadgokl. Stm m B iza n tin e R evolutions, p. 211; 'n d re as N. Stratos. op. cit., vol. V'. p. 84-86.
C onstance Head. O n the date o f Justinian U s R estoration, in „Byzanoon”, l
Ifctf.p . 104-107.
0 Constance H ead. J ustinian I I o f B yzantium , p. 114-115; Warren Treadgoki. Seven
3 i - u n n n e R e w l u n o n s . p. 212-213 lustinian al 11-lea a rev enit pe tron la 21 august 705. insă a
acţionat îm potriva celor doi abia p t 15 teb ru a n e "’06. deoarece ultimul dintre aceştia a fost
reţinut în decem brie (p. 2 1 2 ).
împăratu? nu a dorit să rişte lăsind,! in viaţă pentru că astfel ar fi avut posibilitatea
■â resina pe tron. asa cum tăcuse el insu*. (Constance H ead Justinian II o f Rxzannum. p.
1 0 2 -ttt; t l4 - U ? > Pentru momentul celebrai triumfului, vezi şi Michael McCormick, op
a t.p . T i
\n d rea s V S a ra to v op. ca., v o l. V . p. 1 2 5 ; Constance H ead Justinian // uf
p. t-! S- U ^
Heiene. Xhrvkeaer. tv im n â a bnpm iu tu, B cantm . Cu o postfată de Vicolae
îertua Tanascva. Tradlacere J r C nstim hn şa. Bucureşti Ediu^a Conn*. 3002. p 127-129

c u < jr x m n c tâ te v i X i- > a s o s V I B a k . B u d a p e s t, t e a n i E u r o p a »
. 3 tv « rs :rs r V w r i B t f a i n f ii S & x b e s . p. 22 .
A j j - j T m )fo 4 1 u'B m r p 2 1 ' C< H JL A ii/w u i
m Bt gdan-Petn, v,
-o *
refuzată înmormântarea creştinească, trupul decapitat fiind aruncat in г
capul tnmis pentru a fi expus la Roma şi R avenna' 4. Dincolo de argum^
teoretice, revenirea lui lustinian al Il-lea pe tronul imperial а пге«!Г
disimularea mutilării nazale, ceea ce a deschis calea pentru substituirea actţ^
cu răpirea vederii 1 \ Astfel, Philipp cos a fost o rbit după o revoltă cond u ,
protostaior-ul themei Opsikion, G eorgios B uraphus, care staţiona in Тгаси 1
unde a tnm is un corp expediţionar la C onstantinopol, pe 3 iunie 713 ^
dinainte de Rusalii176. O rganizatorul acţiunii spera probabil că mulţimea stra^
cu acest prilej la Sf. Sofia îl va în ălţa pe tron, m ai ales că sărbătoare
predispunea şi la o reînnoire de factură sim bolică, însă locuitorii capitalei I-®,
proclamat pe protoasecretis-ul A rtem ios, care a luat numele imperial &
Anastasios al II-lea . Noul îm părat i-a o rbit atât pe Buraphus, cât şi pe ойед
care îl mutilase pe P hilippicus178, aceasta fiind p rim a decizie de eliminarea
complotiştilor chiar de beneficiarii acţiu n ilo r lor.
Problema succesiunii a continuat să g en ereze violenţe în tot veacul a
VlII-lea, aşa cum s-a întâm plat atunci când, d u p ă m o artea lui Leon al IlI-la к
18 iunie 741, i-a urmat fiul său C o n sta n tin 17 , care în scurt timp a trebuit să Qd
faţă insurecţiei de doi ani declanşate de A rtavasdos, comandantul Лож
Opsikion180. Profitând de plecarea îm p ăratu lu i într-o expediţie imporn«

13 Acesta din urmă a fost exilat de Tiberius al III-lea Apsimaros deoarece ptut»
despre un vis in care se făcea că era împărat (Graham V. Summer, Philippicus, A n a sta s ia -
and Theodosius III, in GRBS, voi. 17, 1976, nr. 3, p. 287-289).
1 4 Graham V. Summer, op. cit., p. 287; Andreas N. Stratos, op. cit., voi. V.p. l/l-H-
Constance Head, Justin ian II o f Byzantium, p. 148; W arren Treadgold, -feten
Révolutions, p. 216.
1 ! S-a considerai că revenirea lui lustinian al 11-lea pe tronul imperial, deşi
na», a tnnns m desuetudine această pedeapsă politică, atât de des folosită in secolul a)
(Georges Ostrogorsky, Histoire de l'état byzantin. Traduction française de ■
Préface de Paul lemerle.. Paris, Payot, 1969. p. 171). ^ ^
1* Theophanes Confesor insistă asupra caracterului surprinzător al acţiunii. care - ^
pe impăral nepregătit, astfel încât orbirea s-a făcut in mare taină ( T h e o p h a n e s C
533).
Gilbert Dagron, Empereur et prêtre, p 92-93.
1 * Graham V. Summer. op. cit., p. 289-290; Warren Treadgold, Se"*
Révolutions, p. 218-219. ‘
' ’ Constantin al V-lea s-a născut in 718 şi a fost botezat pe 25 oclonit**^ ^
(Alfred Lombard, Constantin K empereur des romain* (740-775). Avec un
Diehl. Pan», Félix Alean, 1902, p. 22). ■ «t»-*’
* Ihidem, p 22-23. Artavasdos a dat acţiunii un semnificativ f/f
u ittm d o cu re/menţa iconofiiă (Stephcn Gero, Byzantine I c o n o c la s m
C/imlantine V *ilh /xirtuvlar attention to the Oriental Sources, Louvain,
OirntunofUfn Onentalium, 1977, p. 14-20).
 Â i u n l a i i 'd jpolmca fn Im poiiul H i/a n n n

A,9 |viloi. pictendcntul « ştiut să se 1'oloaMkCA de sprijnul poltiurlmlui A n W aan»

nvdifc^l <•<;• cu n o scu ţi «auduiJUonlor ecleziastici dc a mai 11 pul*
iM»vlc (•» acesi caz. aepuuea om ului bisericii s-a dovedii e fic ie n ţi. «Mici
«Hi«. dupâ c e l-a «teu/ni |K? C onstantin al V-lea câ a im briţiţat arianismul,
strânsă U Sf. Sofia nu a c/H at sâ fl proclam e pe Artavaxduk. care astfel
a putui mira tu oraş şi a tosi încoronat, conducând cu drepturi depline timp dc un
Accasrt penoadâ > ) încheiat dupâ v ictoria lui Constantin al V-lea dm
a u g u s t 7 4 2 . f it urina căreia a obţinui controlul asupra Anatoiiei 5.1 • putu sâ
d e b a i v c i n l - u r o p a t n i r u c â i fivim ea tăcea ravagii în C onstantinopol, Artavasdos
a lăsat necombatanţii <& părăsească oraşul, ccca cc a dccIanşat un exod general,
iar pe 2 noiembrie a urmat şi el acelaşi drum, dar a fost curând capturat in
Hiilnma "■ Potrivii lui Hieophancs Confesor. Constantul al V -lea a omorât
mulţi oameni importanţi din preajma lui Artavasdos. iar pe alţii i-a orbit sau Ic-a
tăiat membrele'1’ Pentru a arăta populaţiei capitalei câ revolta a luat sfârşit,
craniul principalului susţinător al rebelului din ora* a tbst alin ia t timp dc trei / il e
de arcul Milionului Uzurpatorul şi cei doi fii a. sâi au tbst orbiţi şi puşi.
alâiun dc alţi susţinători, să d efileze inllnţuiţ pe Hipodrom cu ocazia jocurilor
organizate pentru celebrarea triumfului Deşi menţinui în scaun, patriarhul
Atiastasios a fost bâlut şi purtai prin arenă aşezat invers pe un măgar, aşa cum se
proceda în procesiunile publice ale criminalilor ’\
Pe paivursul secolul al V ll-lca s-au produs o scrie de transformări sociale,
economice, administrative şi militare1* , ceea ce a tăcut ca în veacul unnâtor să
sc schimbe perspectiva asupra pedepselor politice. Această evoluţie este ilustrată
dc noua legislaţie isaurianâ. astfel încât, prin comparaţie cu cea iustiniană'*.
Echiga a introdus [K seară largă mutilările (orbirea, tăierea mâinilor, a nasului
eic.) 1\el> nc Patlagean afirmă câ principala mutilare la care s-a recurs în lupta
pentru putere a t'osi o r b i r e a , dupâ care urma c r e s u i r t a l i m b i i . Prin comparaţie
cu acestea, c a s t r a m i avea un caracter excepţional Adoptarea noilor practici
ia nivel politic s-a produs treptat, pornind de la moştenirea romană, la care s-au
adăugat influenţele orientale, aceste mutaţii fund impregnate dc spintul

i l r m i ţ o in l v u d . <1 1 . p M >
p 27-2S
VheO|)lhUM> C Ollfosor. p 'S I
IX \sp ro ik c s I m o n u m e n t. c a n t m a iv a k il o n tc t n il z e u » a l I m f v n u l u i H i« u it m . v e z i R
(iui: .»vi. uf) , j / . p s 10-> 14
Thcophane» Confesor, p ^ 1 . Mfied l.omtvud. <y> p 2*). M tdutd McCormtci.
•i' a l . p 1*4-13S
I’ ( , 'h . u i n i v \ i«î< r, n i ,n i \ <>n tiu . ' 1« K v r.m im m in ih t u->v,w A c m . in
( i f o ix t 's ( b - n . ^ n n k ) K t\i.u Um m i .' H .'j i- u IW s v ro d n ' 1 №
!'*»> •r
î \cl\nc p H fU jîc a n .. * ; / . p 40S
y> Ih iJ tm . p 415-41 *
cae^WHBuăw, care a du« la schimbarea raportului dintre pedeapsa cap.tai,
;ea rpon Dm iceast* perspectivi, trupul f i / ic a devenit. în aceUsi itn,
<*»ect de „compas’une obsesivă", in cazul celor atinşi de sărăcie, şi ţjmj
«KjMM crude. de tipul mutilărilor, prm intermediul cărora corpul omenesc
m m Asemenea unui „blazon" pe care societatea înscria urmele permanen "
pedepsei ” Acest paradox poate fi explicat prin faptul că, spre deosebire ^
■ m k . reversibilă prm esenţa sa, pedeapsa corporală cu mutilarea
Joeiaiii iin sens pozitiv ca instrument de corectare. De asemenea, apelul •
această practică oferea instanţe tor po<ibiktatea de a recurge la acte de demr'
ca acânci reverberaţii d a perspectivă eschatologică.
Destinul tragic ai lw Constantin al '/I-le a este emblematic pentru folosi^
şe jeară largă a mutilărilor in luptele pentru putere de-a lungul secolului al VTH-:ej
U t pr.ss moment de cotitură al domniei acestuia s-a produs atunci când o paie a
comandanţilor dezamăgiţi după înfrângerea de la M arcellae, au decis să îl prociamc
pe „ui Im Constantin ai V-lea. icephoros, cu toate că era cleric, insă aesitu
.ranena, l-au orbit iar celof patru fraţi ai săi le-au tăiat I’tnbile. Deşi se pare $
atei « u i no a participat efectiv la com plot, '-copul acţiunii a fost acela de i
descuraja cnee tentativă de revotaă^. Theophanes C onfesor arată că Provideau
au a lăsat mul* timp nepedepsită o astfel de acţiune injustă şi Constanun al Vi­
l a i fost orb« dm ordinul mamei sale Inn; A cest gest motivat de faptul ci i-
i căsătorit cu amanta sa, fortartdu-şi soţia sâ îm brace rasa monahaiâ \ a as
muntat de uneie evenimente petrecute în 797, precum victoriile arabilor a
moarea fiului bas^eui-ui. Acesta dm urmă a fost depus de Inna. iniprsin; a
cowandanm nalitan din Anatolia M, iar pe 19 au g u st 797, la ora 3 dupa aniaa-
fost « t e îs camera de purpură, operaţiune care s-a doved it fatală '* 7b«(JU-‘

’* PMer Brnwn, Trupul f i societatea. Traducere din umba engleza de laana

Aiem m . EdUhra RAO, W fK p. 450.
■* a re n T re a d şjtd . T h e S y z a n t m e R e v i v a l ( 7 f i f ) - 8 4 2 ) , S ta n fo rrf L a r * ^ ^ ^

T h e r ip tia « e s C n n t e x w . p 64<>, S P e t n d e » , Q u e i ta u r C o n su n a o t, f h
i d rl& & i
yatt (.rrmt?,m Jxh m SQmtttT. t IV, p. 72.
Wmc* îetadgnW. Tiv fiyzantme Revivat (7H0S42), p. 103-104. I
* IM ^
'* ^ Ptande» op ât., p. 73-75. Romiity jenkms, op. cH, p. 10E. S-a i j
> * ' < «4*» data orturi* k. Cowttamm aj VT-ka nu a fost i
w jl. « tegâiurt a, wrmificatiile -tie «mbotjce pentru familia [saurienii*'
» «4 I f W e a a p u i e a p â f a s e d i u l u i a r a b a l C e n s t a n o n o p o i u i u i ia l - ^ > |
>14-f* Amrp- JU» tpUxementt â t t mpereur dans ta vtile et t a ^
*rrkx>. li vorl OmsttintmrifiU and <MHmtertand. . a p e r i i i o r n t h e ^
Vy ,( -,m n crf r.v am e (H fr,rd. A p n L ! ‘» 3 . E d iie d b y C > n l " ■ L rt’ 1 1
01 n» th r h e î m i« .,» c e o f f * î r * y f i r e a i r e x . « 'a n o r u m , 1 9 9 1 , p 3 6 3 jt® > a
M utila re a p o l itică în Im p eriu l B iza n tin 107

C onfesor arată că soarele s-a intunccat tim p de şaptesprezece zile, ist Ici încât
navele au pierdut cursul, m irând în derivă şi toată lum ea a ştiut că uispariţia
razelor binefăcătoare s-a produs deoarece îm păratul fusese o rb it19" Această
m etaforă nu este nouă, gandirea creştin ă preluând din cultele orientale om ologia
dintre atotputernicia lui D um nezeu şi d om inaţia universală a suveranului
terestru, stăpânirea de origine celestă fiind sim bolizata ia nivei artislic prin
nimbul im p erial196. E useb iu din C ezareea spune despre C onstantin cel Mare că
lumina cu razele credinţei şi a supus totul in calc 1, iar victoria asupra lui
M axenţiu a fost p ercep u tă de supuşi asem en ea rev en im pe păm ânt a lum inii19*.
In sens invers, M ihail P sellos foloseşte m etafora solară pentru a ilustra
degradarea fizică a îm p ăratu lu i C o n stan tin al IX -lea, ceea ce a dus im plicit la
erodarea p u te rii199. D acă fără lum ina astrală păm ântul era văduvit de o
m ângâiere supranaturală, ab sen ţa vederii îm păratului, căruia nu întâm plător îi
era atribuit epitetul de S o a re stră lu c ito r2“ îi lăsa pe supuşi lipsiţi de o
supraveghere p ro tec to a re 201. Se şu e că nici o p riv ire nu poate fi im aginată în
afara ochiului, fie şi a u n u ia înch is, a tât globul ocular, cât şi capacitatea de a
vedea fiind în totdeau n a legate de tran scen d en ţă202. în acord cu izom orfism ul
soarelui uranian si a percep ţiei v izuale, o chiul este asim ilat cu discul helic, ca
expresie a vigilenţei şi a ju stiţiei. D e aici trebuie văzută apropierea până la
identitate dintre exp resia co rp o rală şi cea im aterială, dintre ochiul trupesc şi
capacitatea de a discern e203. A strul zilei reprezenta, aşadar, una din ipostazele
sim bolice ale îm păratu lu i, iar form a sferei olfactive sugera, prin configuraţia sa
radială, coresponden ţa dintre priv ire şi em an aţia solară. Se poate spune că
orbirea însem na distru g erea efectiv ă a p rin cip alei virtuţi sim bolice a îm păratului,
capacitatea de a lum ina şi, prin extensie, a însăşi persoanei sale204. A stfel,

195 Theophanes Confesor, p. 649.

196 Jean-Paul Roux, op. cit., p. 234-235.
197 Eusebiu din Cezareea, Viaţa lui Constantin cel Mare. Studiu introductiv de Emilian
Popescu. Traducere şi note de Radu Alexandrescu. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1991, Cartea I, 8.1/1.4, p. 66.
198 Ibidem, Cartea 1,41. 1,2; 43. 3, p. 82-83.
199 Mihail Psellos, Cronografia. Un veac de istorie bizantină (976-1077). Traducere de
Radu Alexandrescu. Cuvânt înainte şi note de Nicolae-Şerban Tanaşoca, Iaşi. Editura
Polirom, 1998, Cartea V I'124, p. 113.
200 Alexander Kazhdan and Giles Constable, op. cit., p. 33-34.
201 Gândirea arhaică îl plasează pe suveran în centrul universului, din această poziţie
radiind asemenea unui soare, iar lumina sa echivala cu impunerea ordinii (James George
Frazer, op. cit., voi. II. p. 73-74).
202 Gilbert Durând, op. cit., p. 148-149.
' m Ibidem. p. 149-150.
iru Evelyne Patlagean, op. cit., p. 423-424.
 r

10 » klugiUii- l'ctm Milj,,

rAMutimica nbuii\i\ a luvcituiului Ictfilini portu ib a e ch ilib ru l SUiltiliU, la Ici

.'.v.'ul cuie domină bolta i . icască, « i o c u i i u i i i t r ţ ţ j c l im p eriale, pulo» înceta
nai gm erne/e mruuJ hu> c .il \ Uţii pe p tm S jir
în cuiul 11111111.1111 lut C onsianiio .il V l-lea. e ste d ific il de precizai iiUf
măsură pjinicjponţu (a com plot i-su larţai m .lns lu n c i p entru a consinţ, [(
orbire, ins.1 «№ ceri c.) «ceasta i-a m u ta i la re b e liu n e , iti ulterior nu a
nimic pentru a-i pedepsi Ca urm are a a ce stu i gest p rip it, începând dm secolul
.il IX-lea răsturnările de pe tron, fie cit sc so ld a u c u asasinarea sau dtar cu
mutilarea au fb&t tot mai mult interpretate ea a cţiu n i ilic ite, m ai ales atunci cânj
motivele îndepărtării nu erau evidente. I u atat m âi m u lt atunci cânu singurul
m o tt pri\ea preluarea puterii, iar acţiu n ea era c o m isii în taină, ftră acordul
factorilor constituţionali. M ecanism ele în lă tu ră m d in fruntea Imperiului au
rămas legate de caracterul tiranic ji d e iipsa c a lită ţilo r necesare unei bune
gu\eniâri. Spiv exemplu, incapacitatea m ilita ră a a d u s la sfârşitul Iui Mihaill,
care tăcuse daruri generoase la în c e p u tu l d o m n ie i, insă insuccesele din
confruntările cu bulgarii lui k iu iu i-au d e g ra d a i ra p id im aginea. S-a adăugat
politica strident iconodulă, care a n e m u lţu m ii m u lţi c le ric i şi m ai ales armata dm
isia, încât până fi 1111 orbiţi ai lui C o n sta n tin a l V -le a a u putut ti invocaţi drept
sursă de legitim itate1’ . Încurajat de un su c c e s m in o r repurtat împotn.a
bulgarilor, împăratul a adunai num eroase tru p e a s ia tic e insă acestea era»
nemulţumite ca urmare a indeciziei basi leu lu i, ia r o e c lip să d e soare din 4 mai le-
a demoralizai suplimentar. C ând îm p ăratu l a h o tă râ t să a ta ce , soldaţii din thenu
Anatolikon au detectat, hotărâţi să îl p ro m o v e z e p e e n e rg ic u l Leon Armeam
strategul lor, ceea ce a determ inat re tra g e re a g e n e ra lă :o>'. M ihail 1 a amta
abdicarea până pe 11 iulie 813, cand p re te n d e n tu l a so sit în capitală şi i-a imp*^
recluziunea monahală în insula Prote, u n d e a fost în so ţii d e cei doi fii mai ti«*n
iar cel mai mare a fost trim is pe o altă in su lă , n u inainteea toţi un"3^
împăratului să tie castraţi . L eon al \ -lea a c o n tin u i# să-ţa p e d e p s i
opozanţii prin orbire, am putarea m â in ilo r şi p ic io a re lo r sau altor părţi â»

John Meyendorff, Teologia bizantinii Tendinţe istorice şi teme

Traducere din limba engleză de Atevandni 1. Stan, Hucureşii, Editura Institutului Bite-
Mutant al Bisenui ihlinloxe Române, 19%, p. -87.
*'Wanen l readtsold, The S\zimtine Reviwtl ( 7W-&42), p . KW-110.
* Ibhk m , p 177-1 S i.
185- 187. t
m Jean Skylitzes, Empereury o) Constontinople. T e\le tradiţii par Beniaid*^
aimutc paf Jean-l laude Chcynel, Paris, 2003, p. \V;irren Treudgold, Tht
l’ KMJ,’/, p IKK-IKV, Vezi şi R. Janin, Lts lles Jes Princes.... p. 185-180.
 Mt'M vn * pulitiv frt Inuivrluţ n u m tllj] lll'J

V«tfpuţui P * Ct»r? uln>l\iutl frv'v V*\(l nit in fit Am« |1 itfiU lIlr «Mttţulut p l l l l l l <t I
•» * i, u m iliţii |H' iivim lm ilil d a rtta it ţU' npvoltft p ia t llt l t .iu I <111 15« ut
lUU't'l*"!«' ' *'l ItWt ptlU'lTtk *®lrt M lltitll AlUUlt iililll tllililt-«lli dl
‘O * Iw til'ttd v tt a cArul c\M\*piro|i# a fusl d *» eo p eril» hi«!nlt;*i t rJâ lu n u W <liu ^*l,)
itt*A 1« (llltrtllilt l\ ie t l| li t |Mlli1 ttllp!» llUUVit lU ţlU lA Abilul.

s; otvitxpiiuUiril
«№l'AlufU I ps 1 *'*'11 itl \
«ui crtjtlgitt tui lA giu |H- t-afis 1(111 lliu III. il prompt
ItPil dcghlfcnp III t l‘ llt I, Iii Ultl -t In tlllllllll it|il lle- ( MU lltl)
* c j, *
pc catuj p artic ip « Ui ilalKi» tliu c a p e la '>1 $liş(V i In i i«“ (-i rip/ihii*ii|if i îm p ăiatu lu i
(ti^H'MMii i «u tfliul foia|els p ic m a u 'lo jl c a p u l dtipa cnrc I mi »liberal p« MHtail
K m cuotnul >i I «ti proolairtfei Im p ftrfi i n rp u l m u tîl# l al luciului nuveuui * fu»i
dus din p n tll *pie llip o tlu m i, p n n pnaH a H k y lj linul tU >|>iii<ii ţi puiU I tu
iiHiioml uimii C T u l g a t c iti ii lu n g u l p isic i, tipul p u i .ti 1« i i i l m ixm ia a iiin iin u .tl prm
ora». prilej gu c a r e ia d a v ttil ti fost «vipiu tn n u lu Im tlt S in m u lţim e >4 ad u n ata u i
t u a / ia tu't «lei z i k «Im te li* S i S u lia C a d a v ru l a IuM trim is iu ln»ula l*ml*,
î m p u ţ i n a m soţi« fon tu lu i h a s i lţ u /i c e i p a tru Iu ai ai atttia A m tiu lui I #<?n #1
V leii an thsl c a s l r t |i iiii iiif/M ttil DicOdOMuN a m ut il iii u iu m o p e r a te i ţi a li mi
înhum ai u laitin d a la ţ ii nflu iar cel d e al tloiU i Im , Vaoili 4 dpvţfTiil )*m puuii
mut I c g ilm iiln k a iiin ilin s u v e ra n ii lin i i>onl*)>IAtii chiar iu N}ll tl> I Olllil

Slavii! ,'1, c a rt a lu sl pTOCIiimiţţ trnpSfflI d î Iii* rna A lu ilu lik o u fiind CKJfisideiul de.
iispunituii sfli s u c e r s tu le g itim itl Im Im n ttl V li a ip it (Jeiibchitu di
ii/urpiiU nul M ilu u l' La m ijlo c v l lim ii i'iio m h iic HM , d p p a im ţntiflifil

Gonasios, (>n ilit ruijfm <>/ ihr I inpomr\ rrsuinlwiicni and ( L«infripiiiM(> liy Aniliony
ICsItlflUs, ( 'itTTiburra, Atinli*tlion Ahr>in mliuii Im Ity/itnlinc Slmlion PJ 9N. Huut. 1/ 11, p. If 17
Witnen I icitilgnlil, ih f By. w illnt Ufvivnl (VfO H42). p 22 i 224
Despic lecui dunumil Skyla tu t ilml ctin-tnooillui ur|U, vc/i < uiial.iniiii VII
l’ttipliyitigeneie Ls Im * des fg n w I, Livr» H li.ipiiie* I 4t,t U ) l Icitictfirtlili
ci Induit p«i A lbcii Vut’ i Paii.s, J 935, 1, ?<> ( 11), |> *<() Iiiipiiiliiii|i4 iii-colciii il*ri a tiifl Ijplul
latr,t legAliiru mirt Palului Mu.ru fi Hlpodiwn II, 2H ( l ‘>), p Iorp I)c lupi, poarta Mryl#
cm pnnciptla italic iJ in M tifle Palul, prin litiui i *Ic veni, ts|w lilp u li un (Jt OuiIUinI, "/'
cil, p. 151144)
( icne.siiis, tliiuk l/?,l p. 22-21, Kimiilly U ikui». u/,. rll p I iK, WttlKii I jj|y<»Iii
Thv llyzattlitti- HrvivgJ ( 7HD-H42), p. 224.
14 J O l ] I ii llit v ill S il I liljC U l ilm p t r in p U m ili III Jlllill ilillllll 1hO ţl U «)iillD Iu

CorinUinliniTpol iu vrem e» lunci, Iniepam lu ţi tniM ia în slii|liu unul mm paO i M l. tină a

coinih iuJuIIci eu !><)ţia uceitluld, iiiniiv p tn im m t t lusl r»li|ig;ii «*ă sc n-lugic/i; la *un/m i I a
iDCtipulul ikitnoiei lui N iceplum ib I ;i teviwil m [m peiui ţi a luai iiartc la loV li.,/,. a lui
liaidiintiH dm S03, im dupA m Shuşiica m cali-ia a n-vani Hi U ulinini mu>uli/iair * >b ijluni
perioade de exil Uilali/iiml 2 S tic am O II Hm y, Thi-kifrtllty(// //»,///,» ll, ilu.imuin lu li/
voi, I. IH92, p V ,-V/).
ll' Wamni frcad^old //«•//; <mliHf A 't /w// I 7HH H il) |i J ; y>
 i io Hoj;dan-Petru \ (

iih )\ iitir, garn izo an a din u adiQpoli: l-a p red at pe Io m a in schimbul clem-..
iinjKruiir„ rrbelu.1 fiind legat >i pus p e un m ăgar, după care a Cost adus J
basilcului A cest* 5 1 -n pus p icio ru l p c cap u l im insului, care a cerut milă
ij'â o uşoară iv i u r c îm păratul a o rd o n a t a m p u ta re a m âinilor şi picioarelor
1 nai« fi tragerea sat in ţeapă Oijpă p a c ific a re a tru p elo r insurgente. Mii
ll-lea s j intors in C o n stan tin o p o l, u nde şi a c e le b rat triumful, dar nu ...
pedepsit pe rebelii cap tu raţi, ci i-a p u s d o a r să d efileze prin Hipodruir
n u m ile Ivgatc la spate R evolta lui T o m a S lav u l a încheiat sena de tulburi-
m ilitare p ro d u se d e so ld am an ato lien i in E u ro p a d e-a lungul secolului l.\; '
m arcând totodată o sch im b a re de a titu d in e t'a{â d e cei învinşi, astfel incit i
acum înainte sc ' a co n sid era că e x p u n e re a u m ilito a re în cadrul triumfului
exilul erau p ed ep se su ficien te p e n tru su sţin ă to rii uzu rp ato rilo r . Totodată,*
acea>tă epocii este a d o p tată p ra c tic a p o triv it c ă re ia persoanele carcM en ii I
persoana sacrii a îm p ăratu lu i urm au să tic c o n d a m n a te ch ia r de prafitnnuair
acţiuni. Fa fusese p refig u rată d e \n a s ta s io s al 11-lea, ca re i-a pedepsii pe cei ce
l-au răsturnat şi orbii p e P h ilip p icu s B a rd a n e s, d eşi, în acest caz, agresaţii a
acţionaseră ex p licit în folosul b en e fic ia ru lu i final. M ihail Amoreanui s .
încarcerat în m om entul asa sin ă rii lui L eo n al V -lea şi a folosii accst pta*
pentru a d e /a p ro b a crim a ş.i a-i M am a pe fă p tu ito ri " 0 Fiul său, Tivphil. m®
pc ucigaşii lui Leon al \ lea pe H ip o d ro m şi i-a e x e cu ta t, c o n s i d e r â n d din te -
acesia s-a eliberat d c o rice re sp o n sa b ilita te faţă d e crim a care a (bs>
A m orienilor drum ul spre p utere '. U n v eac m ai târziu, loan I Tzimis-te^0
executat pe a «sinii lui N ice p h o r al II -lea P h o cas, iar pe ceilalţi particip*#-
com plot --a exilat, fiind n evoit să facă şi p e n ite n ţă înainte de a prdiu t№
Această constatare este valab ilă şi in c az u l m u tilă rii u n o r împăraţi k f it* '1'
câta- uzurpatori ch arism alici, d u p ă d e tro n a re a şi o rb irea lui loan al I'
la s c a n s , M ihail al \ lll-le a PaleoJogul fu n d o b lig a t d c înaltul cler sub [«*■'"
excom unicării să se po căiască iu p u b lic* “ .

(icne\H>\, Ik v k 2 8 , p ÎS; W aircn l'roadgv'ld. Vhr th-aintiHr * 1 1 »«

: a i :42
,|1 (iencsu>s, IW k p W.
Aallut 1 nul knogi J r , M ih k m ( i w l . . p 2t>l
' Michacl M cConnick i f < i l , p IS 6
Trr< uigi>kt. T h r Wi .« fi» « . '.X iM Z .’ i, p.
1,1 :i:
" * ( i m u n e S v M u m h c r ţ c r . / r ţ * f ^ A t a v M w « * n k t f in J » J M & m u f t »
k! le, IS>*>. p 14 l ‘>
01 Ntituiil il V III lesi s <1 numii nN»ml l 'vm-aaiUuw ja a «.li** maH*fcr 1 t>“
al Im leu Ou al Uu, iuVhuI la •.ciul timp Uu|<a intrare« liuimt'aU ft> afttik ^ '
 M utila rea p o l it i c ă în Im p e r iu l Mizaiilin 111
' c le > k .
in
în p e rio a d a m a c e d o n e a n ă , d e s c h is ă p rin tr-u n a sa sin a t, ju s tif ic a t u lte rio r
prin tira n ia lui M ih a i 1 al 111-!ea224, s-a a ju n s tot m ai d e s la în lo c u ire a m u tilă rilo r
cu alte fo rm e d e e lim in a re a a d v e s a r ilo r p o litic i, p re c u m im p u n e re a re tra g e rii la
m ăn ăstire şi e x ilu l225, în să g e s tu rile v io le n te nu au fost to ta l e lim in a te ,
a ju n g â n d u -sc u n e o ri c h ia r la p r o life r a re a a c e s to ra . S p re e x e m p lu , M ih a il P s e llo s
spune că p e p a rc u rs u l s c u rte i s a le d o m n ii, d in tre 1025 şi 1028, C o n s ta n tin al
V111-1ea a re c u rs e x c e s iv la r ă p ire a v e d e rii, fiin d d e o s e b it d e su s p ic io s şi r e c e p tiv
la d e la ţiu n i, n u e z ita să d is p u n ă o rb ire a c u fieru l în ro şit. în v ă ţa tu l b iz a n tin
susţine că, p rin a p e lu l la a c e a s tă m e to d ă , b a s ilc u l p u te a să se im p u n ă cel m ai
u şo r în fa ţa tu tu r o r , a le g â n d să re g le z e a stfe l c h ia r ra p o rtu rile c u o a m e n ii
b isericii ’6. N u în tâ m p lă to r, u n u l d in tre p rim e le g e s tu ri p e c a re le -a în tre p rin s
după p re lu a re a p u te r ii a fo st s ă o r d o n e o r b ire a fo s tu lu i c o n s ilie r al lui V a s ile al
ll-lea, pe c a ic l-a acuzat pe că îi s u b m in e a z ă p u te re a 227. îjj v re m e a
M a c e d o n e n ilo r nu s-a r e n u n ţa t n ic i la p e d e p s ir e a u z u r p a to r ilo r sa u a

(Alice-Mary Talbot. The Restauration o f Constantinople under M ichaei VIII, în DOP, voi.
47, 1993. p. 260). D espre felul în care, după ce a fost încoronat co-îm părat, în 1259, Mihail al
Vlll-lea şi-a pregătit uzurparea şi apoi şi-a justificat puterea ca «Noul Constantin», vezi
Dimiter Angelov, Im perial Ideologv a u d PoliticaI Thought in Byzantium, 1204-1330,
Cambridge University Press, 2007, p. 42-45.
"24 După ce a fost încoronat co-îm părat, la 26 m ai 866, Vasile 1 a pus la cale moartea
sângeroasă a lui M ihail al Ill-lea, evenim ent petrecut în noaptea de 23 spre 24 septembrie 867
(Albert Vogt, B asile f em pereur de B yzance (867-886) et Ia civilisation byzantine a la fin du
I X siècle, Paris, Librărie A lphonse Picard et fils, 1908, p. 41-42; Rom illy Jenkins, op. cit., p.
166).
2-5 Aşa a procedat R om an I cu fiii săi care au râvnit tronul imperial şi tot aşa şi-au
încheiat, la jum ătatea secolului al X l-lea, scurtele dom nii împăraţii Mihail al VI-lea
Stratioticul şi Isaac C onm enul, iar în perioada de criză care a urm at dezastrului de la
Mantzikert, M ihail al V II-lea D ucas şi N icephor al Ill-lea Botaniates. Insulele reprezentau
locul preferat pentru trim iterea în exil a indezirabililor (Elisabeth M alam ut, L es iles de
L 'Empire Byzantin (M IL - X IT siècles), vol. I, Paris, Publications de la Sorbonne, 1988, p.
175-177). Un loc aparte revine insulelor Prinţilor din Propontida, situate în faţa
Constantinopolului, care au ju cat rolul de închisoare politică, fiind preferate deoarece cei
trimişi aici puteau fi uşor supravegheaţi (p. 176). Dintre cele nouă insule, patru erau de
dimensiuni mai mari: Proti, Antigoni, Halki şi Prinkipo (R. Janin, Les Iles des Princes..., p.
179; Idem, Constantinople byzantine..., p. 506-512).
226 Mihail Psellos, Cartea 11/2, p. 29.
227
Jean Claude Cheynet, P ouvoir et contestations à Byzance (963-1210), Paris,
Byzantina Sorbonensia, 1990, p. 38.
228 Spre exem plu, Rom an I Lekapenos, asociat la tron între 920 şi 944, când Constantin
al VII-lea era minor, a înfruntat numeroşi rivali care au complotat împotriva sa, printre care
Leon Phocas, despre care loan Skylitzes arată că l-a orbit şi l-a fortat să mărşăluiască prin
 IU B o g d a n -Pem i

iipiraiiior consideraţi tirani“ 4, insă m utilarea înfăptuită cu scopul de a jr„

aspiraţia spre tron a devenit o raritate' “0. Totodată, recluziunea monahala •

capitali tJean Skyliizes. p. 178 ). In anul 910 Bardas Phocas s-a proclamai impara
SUeros. comandantul armatei din Tracia. a fost desemnat să conducă insurect.
rcpresak. curvpalaml Leon Phocas. tatăl rebelului, şi N kcphor Phocas au fost
moarte Au fost grapap insă de loan Tzinusses. care a dispis orbirea acestora, dar
fost ta realitate un simulacru (Jean Claude Cheynet, Pouvoir et contestations j -,
iuropahtu. Leon Phocas. fost domestic ül Schofalor, &ate al împăratului Nicephor p ţ^"
•ocercat dm « i l să organizeze un complot pentru a prelua tronul, in anul 9 '!, pţog.
luptele pe care bizantinii şi ruşii ie purtau în junii Dris&ci. Recolta a lost ___
Constantmopol şi l-a a%ut in prim plan pe fiul său. Nicephor Phocas. precur şt pe
oficiali ai palatului. Leon şi fiul său au fost prinşi şi orbiţi efectiv (p. 25). Cm » . J
Mooomachos. ultiniui soţ al porfirogenetei Zoe. s-a >.onfruntai i_u mai rmifc- re,aia jjj
iniâi a aspirai la coroana inçerialâ Leon Lampros. patriciu şi strateg de Nfetfet i
cocçlotul a fost descoperit in iulie 1043, iar pretendentul a fost orbit şi condus au
ndicol. după care a murit (p. 58). Basileui a rezisiat până şi puternicei insurecţii coafai i
LeooTorrukjoslJean Sk\ l.tzes. p. 368; Mihail Psellos, Curtea V I 101, p. 106: M W .;. ;;r
Jean Claude Cheynet Pouvoir et contestations à Byzance, p. 59). care după mfrzsce • is
orba şi legat de o crace împreună cu principalului său susţinător, loan Vataizes. k z a î
CiâciuD a anului 1047 (Michel Attaliatés. Histoire. Traduction française par H an Graas
■ JBvzanbr” ”, t XXVIII, 1958, Livre XIV p. 343: Mihail Psel'js. Curtea \ 1 121 C. :
113). La ajegerea acestui nioment a contat probabil prezenţa mulţimii cu pribii
importante săibâton creştine. Ceilalţi partizani au fost pedepsiţi prin confiscarea N arii’
sufwncrea unui triumf ridicol (Jean Claude Cheynet. Pouvoir et contesterons à By&a- '
60) organizat pe 29 decembrie 1047. semnificaţiile alegerii acestei uate fiind gnx&aM*
IVbchael McConrack. o p . c it .. p. 198, nota 44).
■‘<>Mihail al V-lea, nepotil 11. Miha. al IV'-'ea. a fost <kloptal de împăniasi'**’
proclamat împărat. insă s-a dovedit un ingrat însetai de putere (' ühail Pseflos. Ca^s
p. 63), astfel că după procesiunea imperială Je Paşte a forţat-o pe biDeScăfc®®
■jt
îmbrace hama monahală şi a trimis-o în insula Pnnkrpo (Michel Atiujates. uvre I' '
331: Mihail Psellos, Canea V5 2 1. p. 68. Despre această insulă şi locul ei de ss»
Janm. L a I le s d e s P r i n c e s ..., p. 4!5-427). Populaţia oraşului a reactiooaî in OP
măsun şi a declanşat o revoltă la care au participat şi un număr rare de t-s*-
Attabates, Livre V p. 331-333; Mihail Psellos, Cartea V5 26. p. 70). Tiranul s-a
mănăstirea Studioa unde fi îmbrăcat veşminte de simplu pelerin, insă poporul s-*
ipre locul de refugiu (Mihail Psellos, Cartea V5 38. p 74) şi l-a smuls de Buf*
care au ap&ut şi cei însărcinaţi oficial să îl orbească, operaţiunea fiind îndeplinii & ^
abtei. in tot acest interval, ^oporul constantinopolitan se îngrămădea s1
detunat celor care se ridicau împotriva binefăcătorilor lor (Michel Attaliates. Li'*
Mihai! Psellos. Cartea V5.46-50, p. 76-77).
" Poate fi citat exemplul lui Vasile Lecapenos care a fost castrai pen»
Mpfra la tron, ceea ce i-a deschis însă drumul carierei palatine (Mihail Psellos. I 1
19)

1
 Mutilarea p o litic ă în Im p e riu l B iz a n tin ____________________________________________ î 13

a uns adesea să lim iteze mutilările in sânul familiei imperiale, fund s l n a l drer*
o cale de salvare pentru împăraţii care consixnţeau să p ărlseasci tronul .1
presiunile opoziţiei . înfrângerile militare au continuat totu>i jtin c i
consecinţe radicale, impresionant în acest fel fiind episodul tragic a! or^ir.: fw:
Roman al IV-lea D iogenes, basileul învins de selgiucun in bâtiha »ic io
Mantzikert232. Mutilarea a avut loc pe 26 iunie 107!. iar moartea a survenit
curând după supliciu, pe 4 august""3, la mănăstirea pe care o fondase pe insula
Prote. Mihail Psellos susţine că gestul a avut un caracter regretabil a toM
comis fară ştirea lui Mihail al VI 1-lea“14, însă cărturarul gândeşte ca un parti/an
evident al familiei Ducas235. pe când mărturia lui Attaliates este mult mit
credibilă236.
Un basileu putea fi considerat tiran, atât de adversari, cât si de opinia
comună'37, tirania fiind percepută ca o stare opusă legitimităţii im p eriale
Aceasta din urmă putea fi menţinută printr-o intervenţie divină condiţionată ik
-»osedarea unor calităţi indispensabile oricărui suveran ch«rivni*iK\ i Mrti.ttea
cărora supuşii recunoşteau îndreptăţirea exercitării putem '1 Râ/> râ u re a
violentă era justificată. împotriva celor care incâkau legalitatea pnn gu'crnaiv
arbitrară*40, insă adversarii puterii imperiale trebuiau vi p io b c/c că laptck-
incriminate erau detestabile lui Dumnezeu. ştiut fiind c8 instanţa «uptnnd a'vn
un rol esenţial in conservarea suveranităţii'41 întrucât pAcatcir cQL>itartiik»r
atrăgeau suferinţa poporului, asupra câruta sc abatea pciicap*« divinii ca urmare
a Mtenuficănt dintre conducător ţi supuşi, acejtia *e connidcrau indirpt''!'!' =4 J1

“ R. iam a Le.t Jletd et /Vi™ . |> IS1/

■° & * » % Jtfr&jm, rjp a l , p >72-371
r — II ’ ’ J e a n l l& U r O c v n r» / 'tv u iir r) u Hyutm <\ |>
(arusi V1141-41 f- IVJ
'** î - i i a c Vnrvvan
v n c v .a n 0
u ta Vddt».
v c k j c t i . /r ’W/ta.
w w n komuin
n u m i t , /1
/f >U M i*. tis
L V «. |W7 ( Z p TT4
-* t tm im 2T
ia tk d f rh v w f ’ţ/U-wAf rt i um j n mi <) h , . *•«.« p \ 7 7
** O eBtm Om»! fi *urnt1 f adtofil» «v ftti a**« d K p t =r • *■
« as m m i îr*JuM=»s sJ*> tu*#«* ft-mt*/» d* 1 ■-* !>**«■*. i*,: i
, S& ! ■¥< p Y->
r /51> i *.ri/ a *i ţw*l4U<Ţ ( ‘eM'ju#î4*j 1 I > 0 i . *** I»
t i Ut Aii». %*■». Im M m * rbr. m i(te/jt * l a i p » ^ r r ~ w m ţ>m
•Ana» jftsteatuR« J V i u - j •> *»*». p ' t j i
№ v 1 îs» JV«*a.0 0 » mit nh*> /«<■«*>» ..! ............... . ► .
îl» toHtrH pf)n6 a * «>«*t 4 >. - ,i| .j» | . . . Fw.
a v i' m n t M l, M i
I1 W fc « w J» I
 114 I). 'II«* »« I'vim

inlM ure im pA rnţn ‘ D in aceM n i o m . l o n n e l e e v ti e n u ;iK- \tţl* n ţc i m, „ (

un a sp ect c o le c tiv . lat »lin p e rs p e c tiv » Ic jrU u n lo i inc.vtiu alktlţ ilintrţ i Vhl| .*
>1 c o n u iu ita te se p o a te sp u n e cA c el u c is i*f*A>c-ei a ia t pi\< a i d e '«Io, t ,<
Iţ
vulgului. tund arw lm cn te o b iectu l unui sâc n G e lu Amflimţ:) :ll(l
percepute ca o a sp rc si* a voinţa! d iv in e . dupfl cu m i c i o r ilm
jc h im b in le p olitice v iolente erau a n u n ţa te p u n sem n e CJrftyti hi ,
M auruiu . *i M m ail I. m o a n c a p re m a tu ri a u n u i urm a*. precum i \ a im^,
lui C onstantin al V lea. la care se a d ă u g a u în M u g u riU în Iaipivlc cu ituţitimn,
credinţei şi ai Im periului D«?l rltjtvilrile p o p u la re av e au c iiif c div»t>c. apfnţl
sunt rcductihilc la o lo g ic i e o n to tu ţio n a lâ , m lu /a ta tir ulcea privitul «lauirii^
unui hun suveran, p recu m si dc c ea p o triv it c ă re ia Q lvlalliiu» aqlous pm,
intcrm odiul poporului crcţiim p e m ru a i p e d e p si pe tu a m >i ; t ridica pc oiinc»
aleşi pe lio n u l im perial, U neori p u tea a c ţio n a d o ar u n u l din (Victorii «l«ţUvi,m
cc era suficient, în tru cât tiu itu l l'orm al e ra m e re u respectat mtiiaiiVH fiini
preluata succesiv de instanţele con stitu ţio n a le rom ane
Daca m utilarea m arca o c e /u n l în p la n u l g u v e m i n j um îlina ţnibkit
tiranilor precum $i a 11/111 p a lo rilo r c a re cşu»*crii iii te n ta tiv a de preluate a ţwiofu
ecliivala cu o m o arte sim b o lic ă ce în lo c u ia v n rsa re a dc >ii)nge propniw.id’*
Deşi nu se ştie exact dacâ cx isla un sp a ţiu d e stin a t ap licării icartBi «aiic|iutti.
este ccrt ca m ajoritatea sc p e tre c e a u în lo c u ri public<('M? lin astlcl den*«#
trebuia s-1 sc dcslilşoare pe fo n d u l a p ro b a m p o p u la re , ca o consccinţa a WMto
coniraclu aliste din tre su v eran i si xupuţji, p c c â n d m utilă rile petrecuW în
privat im plicau elu d area ace stu i rap o rt sp ie b e n c fic lu l unui y;rup caTB acţkwtai11
virtutea propriilor m tcrcsc. C h ia r ţi m a c e ste c u /u r i, cane se derulau dc ttigtittItt
paradigm a cxtrcmA a a sa s in a tu lu i, lie şi ea o c o n se c in ţa accidentalaa
încercări pripite de m u tilare, p re c u m iii e a /u l lui C on Uinlin ni Vile«,“
urmarea ulterior obţinerea unei a fr o b â n p op u late A cest lucru ic
transpunerea pontumfl a corp »Iui îu spaţiul p u b lic, a*n cum va pruiViW'

>tl Jcrni CuuJ Kcmix op cit p, 7') M)

R*i<? Girat <J 1 lolcuitr )t iacrtil, ve/.i p 2 ‘>1 2V6 D w p r « i-untcliinihJ»
vedea f laiitlr l^vi Sitinm, O diiJiiw i iâlheiud TnicmUmuJ >/;/. Mmure*1*
ŞhtnţHicS. I®7 0 , p (K 7 i i iiiiiin in iiid r
M l III III V AmmliMi I impapull iv ilititfm Ori mul lin1 f'lct-fitul t)f //iv'r/M/h«’ W

iti idatfii, Stiulii-i in H\ tinilm hiifll. i tiiitl lli’iitttv, I j,tndon V a iK rfu n i Itapniii», I’ ’1 ^

* l iw hiu dm O / t u m i li (turuudcrS titani pe inţj cei uarc * ai* rttiw l" 1

f 13 I i
Ihniitf/fu ţ i a lii w i u ii »alo, im ( n iiM iin iiii entt tiiin ie lin riil iiie ftr r u o '■
(cnti (’nul ihmn.tift i ii p H^l
1411 vdyiw l'aiiuypHH.ii/i t i l , p III).

1
M u t ila r e a p o l it ic ă in I m p e r i u l B i z a n t i n 115

, .*A»\rul lui l e o n .-»I \ lea sau prin donigrarea colu l rtlpu*. coca cc s-a întâmplat
eu M ’.hail al lll- le a , strategii m en ite să asigu re com plic itatea c o le c tiv i necesară
pentru o accep ta re g en eric ă a schim bA ni Celebrarea v icto n ei presupun««
unv.îuea p u b lic i a a ce lo r înfrânţi ?i a co m p lic ilo r lor prin despuierea de hainele
som ptuoase >1 în s e m n e le puterii raderea în cap şi m acularea p ita atingerea cu
„îem ente im pure *’, aşeza rea p e cal sau pc măgar tn poaiţie in v e r sa " ’, toate
.w o ie a având un e fe c t terifiant asupra reprezentanţilor marilor iatniiii
buir>tHK M unci câ n d su veran ii de pe B o sfo r au fost înlăturaţi, atât în urina
unor acţiuni m ilitare sau ră sco a le populare, c it mai ales prin opera unor
conspiratori care m an evrau în taină, co n ştien ţi că nu poartă legitim itatea
populară, d istru gerea co rp u lu i era e s e n ţia li. In acest fel trebuie interpretat şi
m om entul în care con ju raţii au arătat la o fereastră capul lui N icephor Phocas
pentru a p reven i reacţia g ă rzii \ a r e g e ' . D acă fragm entarea corpurilor avea şi o
eonotaţie p o z it iv i, în c a z u l trupurilor d e sfin ţi printre c e le mai respectate
relicve fiin d cra n iile şi m â in ile drepte a le a cestora:M, la p olu l opus era văzută
dezm em brarea trupurilor co n d a m n a ţilo r, care ech iv a la cu damnarea veşn ică'” .
D ecapitarea cad av relo r ad versa rilo r şi ex p u n erea eraniilor la intrările în oraşe a
constituit o practică p erm an en tă în istoria B iza n ţu lu i. întem eiată pe tradiţa amică
privind puterea supranaturală a ca p u lu i, acea stă parte a trupului fund considerată
sediul su fletu lu i- ''. \ ş a s-a în tâm plat în ca zu l îm păraţilor detronaţi sub acuzaţia
de tiranie, p recu m M a .\e n tiu s: ' P h o ca s''* sau lu stin ian al U -lea si in situaţia
unor rebeli n otorii, a se m e n e a lu i B ardas Phocas" sau G eo rg ios M aniakes'61.

D esp-ierea de haine echivala eu deposedarea de putere, cu declasarea (David 1.

kertzer. op. cit.. p. 17). în opoziţie cu \ cumintele fastuoase purtate în timpul marilor sărbători
creştine, când se organizau procesiuni solemne, prilej cu care trebuia pusă în evidenţă
imaginea basileilor de trim işi ai lui Dumnezeu pe pământ (Constantin Vil Porphyrogénète,
Tome 1. Livre 1. Chapitres 1 - 46 (37). 1,46 (37). p. 174-PQ).
‘ 49 James G eorce Frazer, op. cit.. voi 11. p. 202-205.
' Roger Caillois. op. cit., p. 62.
Michael M cCorm ick. op. cit.. p. 186.
~ ' Nicephor Phocas a fost asasinat în Marele Palat, la 10 decembrie 969 (Gustave
Schlumberger, Un em p ereu r byzantin au dixièm e siècle. N icéphore Phocas Nouvelle édition,
Paris, E. se Boccard, 1923. p. 629; R. Guilland. op. cit.. p. 334-338; p. 349-360).
■3 Jacques Gélis, Corpul. B iserica şi sacrul, în Istoria Corpului, p. 103-106
Paul-Henri Stahl, H istoire de la décapitation. Paris, Presses Universitaires de France,
1986. p. 137.
~55 Roger Caillois, op. cit., p. 189.
256 Paul-Henri Stahl, op. cit., p. 167-171.
Michael McCormick, op. cit.. p. 87.
258 Walter E. Kaegi, H eraclios: E m peror o f the Byzantium. p. 38-45.
 t

vu H ogdan-Peiru

Pornind de la aceste ocurenţe. se poate spune eă. păna la siarşitul seu ,i

* VUMea. mutilarea in lupta pentru putere a devenit o practica obtşnu i
\tea»ti realitate poate fi înţeleasă din perspectiva tradiţiilor antichităţii clai
a-A't orientale ţi barbare, toate interpretate într-o manieră creştină, potnţ
■»puHului de sintc/ă ai dvilizuţici bizantine, in ceea ce priveşte reia;
suveranilor cu supuşii, momentele de criză au potenţat tradiţia romană
elcctiv ităţii. datontâ căreia populaţia capitalei sau arm ata cenzurau putere.
conducătorului considerat tiran şi o legitimau pe a succesorilor.

XOM I

Constare* Head, Jmtinian II ofBytKtmium, p. 96. ||f oÿt

Paul-llenn St»h|. „p c it, p. 167, în umnul bătăliei d* la Abydos. dm | l
Rwiw Phnta» a mûrit in urma unui auie de tord, lar oameiin Bli
«d»vrul ji au dus capul lui Va»il» al ll-lca. tare l-a punat in iriuint (Mihitil
I n .p 22|
lui
'* PanHlom Stahl, «p c il. p. 167-168. Dupil inlrilnKcrca révolté' .
M«r»& n ,|lfl lulm jn 1042 fi utiderea acmtum, ndvcrsani i-iiu tJliat iJC"1 (nt»'
frnp&Ktiiiui ( ’ ttianfin al IX Ici) tare 1-n expu.s ni cadrul eHebrfini Vt . - -
AiUJwicv l i v r e VIII p I t V J Î t , M i I i i i i I INcllos, artcn VI/79-86, p W-lOl 1