SBANTUL IOAN GURA DE AUR

CUVINTEDE SFATUIRE
CATRETEODORCEL CAZUT

EdituraArhiepiscopieiSuceveiqi Riddufilor
Suceava.2014

SFANTULIOAN GURA DE AUR

CUVINTEDE SFATUIRE
CATRETEoDoRCEL
CAZUT

Lucraretipiriti cu binecuvAntarea
Pirintelui PIMEN,
Arhiepiscopul Suceveigi Ridiufilor

Editura ArhiepiscopieiSuceveigi Ridauliloa

Suceava2014

N GURA DE AUR" SfiNt

Cuvinte de sfituire citre Teodor cel cizut / SfAntul
Guri de Aur ; lucrare tipiriti cu binecuvAntarea
rintelui Pimen, Arhiepiscopul Suceveigi Ridiulilor. -

gi Rndnu{ilor,
2014
ava: EdituraArhiepiscopiei
Sucevei
ISBN978-60
6 -859| -2s-4
Pimen, Arhiepiscop al SuceveiEiRidiulilor

Tipar - Ministirea,,Sf. Gheorghe"Cdmdrzani

CUVANTDE SFATUIRECATNETEODORCELCAZUT
f.Bun prilej am qi eu acumsl vorbesc;s,icu mult mai bun decAt
vestitulproiet de odinioari: Cineva da apd capuluimeu ;i izvor de
lacrimiochilormei?t
Da, n-am de plins caIeremiamulte orage9i nici poPoareintregi,
ci doarun suflettot atit deprefios,dar,mai binespus,chiarmai prelios
decit multe dintre astfelde popoare.Dacacel ce impiineqtevoia lui
Dumnezeuestemai bun decatmii gi mii de cilcitori de lege,2apoi 9i
tu, iubitui meu prieten,eraimai inaintemai bun decit miile aceleade
iudei.Nimeni nu ml va mustradaci voi da drumul acum'in scris,la
plangerimai mari decit alelui Ieremia,daci mi voi tlngui mai arnar
cael.
Nu plAngpieireaunui oraE,nici luareain robie a unor cilcltori
delege,a portilr.u unui sufletsfAnt,dlrimarea 9i pieireaunui templu
purtitor de Hristos3.Dacl ar fi ctinoscutcinevapodoabaminlii tale,
atuncicAndstrllucea,arsi acumdediavol,n-ar fi vlrsat oaregiroaiede
lacrimi ca gi la citireaplingerilor profetului,pentru c[ mAinibarbare
au pinglrii SfatttuSfintelor gi focul a ars totul: heruvimii, chivotul'
acoperimintulimpicirii, pllcile de piatrl, vasulde aur cu mana?
Da, iubitul meu prieten,nenorocireaaceastaata estemai amari
decit nenorocireaveniti peste templu, pentru ci Ei simboluriie,
sillgluite in sufletul tlu, erau mai de pre! decit cele din templu.
Templulsufletuluitlu eramai sfint decAttemplul iudaic;nu strllucea
prin aur gi argint, ci prin har de la Duhul. in locul chivotului 9i al
Dar
heruvimilor eral.lintemeialiin el Hristos,Tatil 9i MAngAietorul.
acum nu mai sunt.Sufletultiu acum e pustiu! E lipsit de frumusele
gi de buni-cuviin!1!E lipsit de dumnezeiasca
9i nespgsalui podoabi!
E lipsit qi de aplrare,Ei de pazi. Ng-mai are nici ugi, nici zivor, este
l . Ie r.9 ,1 .
2 . i n 1 Sir
. .16, ' 3.
3. Gal.2- 20.

largdeschistuturorgAndurilordesufletstricitoare,tuturor gindurilor
pline de ruqine.Nimeni nu mai impiedicl acumnici gdndulmAndriei,
nici gAnduldesfrinirii, nici gindul iubirii de arginfi,nici alteglnduri
mai spurcateca acestea,
cevor sl intre in el. Mai inaintecurati-fi era
mifitea,curati cum e cerul,nepingiriti de astfelde gAnduri.
Poateci pardenecrezutspusele
melecelorcevid acumpustietatea
gi pieireata. De astapling, de astaml jeiesc!$i nu voi contenipAnd.
nu
tevoivedeaiariqiintorslastrl1ucireatademaiinainte
Lasl si li se pari oamenilorastacu neputinfi! Eu gtiu'ci la
Dumnezeutoatesunt cu putinli. EI esteCelceridica de la pamhntpe
cu
celsaracgiscoaladingunoipe celsarman,casd-latezecu cd9eteniile,
poporuluiSau.El esteCelcefacepe ceastarpasa locuiascd
capeteniile
in casd,
fdchnd-omamdcaresebucurddefii eia.
Nu deznidijdui deci,iubitul meu prieten,de schimbareata in
bine! Dac5.diavoluia avut atAtaputereincAtsi te coboaredin piscul
acela,de pe culmilevirtufii,la celmai ruqinospicat, apoi cu mult mai
mult Dumnezeuva puteasl te tragd.iarlgi la indrlznireaceadintAi.Mai
mult! Vaputeasl te faci qimai fericit declt eraiinainte.Numai si nu te
simli desivirsit clzut, si nu-fi tai bunelenadejdiginici si nu facicefac
ceilipsili de credinfl. Dar nu mullimeade plcatene ducede obiceila
deznidejde,ci lipsacredinleidin suflet.Din pricinaastaSolomonn-a
spus:Tot omul careajungein adincul plcatelorsedeznldijduiegte,ci:
Numai cei lipsili de eredinli
Cellipsit de credinldsedeznaddjduie;te5.
igi pierd nidejdea cAndajungin adAnculpicatelor.Necredinlanu-i
lasi si seuite in susla Dumnezeus,isi seintoarcl acolode unde au
ctrntt.Acestgi.nd spurcat,aEezat
ca un jug p. grumazulsufletului1or,
ii silegtesi cautein jos gi-i impiedicl sl priveascisus,la StipAnullor.
Dar un blrbat viteazEivrednic de admirat sfirAmi acestjug, inllturl
ciliul careapusjugul peel qirosteEte
cuvintelegrlite deprofet:Precum
ochiislujniceicautdla mhinilestdpknei,tot a;a ;i o$tii nogtricautdla
Domnul Dumnezeulnostru,pdnd c9se va milostivide noi. Miluieste4 .Ps.112, 6- 9.
5 .Pi l de18,3.

ne,Doamne,miluie;te-ne,cd mult ne-aumplut ocara.6Dumnezeiegti

cu adeviratsunt invlliturile acestorcuvinte.Suntdogmelefilosofiei
celeimai inaltei.Ne-amumplutde ocard,spuneprofetul,;i am suferit
nenumdrate
rele,dar nu vom contenia cdutaspreDumnezeu;i nici nu
vomlncetaa-L rugaphndnu vomdabhndicecerem.Da,un sufletviteaz
nu cadeniciodatl, nu-Eipierdenidejdeain fala multelor nenorociri
ce-l nlpadesc)nu parasegterugaciunea,chiar dacl adeseorinu-Ei
dobAndeqte
cererea,
ci stiruiep 6na ceseva milostivideel,7agaprecum
griiegtegi fericitulDavid.
2. Diavolulinsi ne strecoariin su{letgind de deznldejde,ca sl
ne taie nidejdeace o avemcitre Dumnezeu,ancoraceatare,temeiul
vielii noastre,cllltzaciii ceducela cer,mAntuireasufletelorpierdute.
CLprin nddejdene-ammkntuif, spuneApostolulPavel.Da,nidejdea,
ca un lan! puternic agalatde ceruri, ne line sufleteienoastre,ne
trage,incetul cu incetul,la inallimeaaceea,dacl ne |inem stri.nsde
ea,gi ne ridici deasupraviforului rlutililor din viafl. Dar daci dim
drumul acesteisfinteancore,cidem indati gi ne inecam,ajungemin
adincuri de picate.Astavicleanulo gtie;gi cind simteci sufletulne
esteingreuiatde congtiinlafaptelornoastrerele,atuncimai vine gi el
gi ne atacaprin gAnduldeznidejdii,careestemai greudecit plumbul.
Daci incepemsi deznidljduim, deznldejdeane strivegteindatS.sub
povaraei; ci, despringide lanlui nidejdii, cidem in adAnculreleior,
acoloundeqi tu ai ajunsacum.
Ai plrisit, iubitul meu prieten,poruncileblAnduluigi srrieritului
Std'pingiimplinegtitoateporuncilecrudului,tiranuluigineimpicatului
dugmanal mintuirii noastre.Ai sfbrimat jugul cel bun, ai aruncat
sarcinaceauEoari,egi in locul lor !i-ai pus de jur-imprejur lanlul de
fier, iar de gAtfi-ai mai atdrnatqi piatri de moari. Unde vei ajunge,
odati ce te cufunzi in plcate, nenorocindu-{isufletul,odati ce !i-ai
pusin spateo povarl ca aceasta,
carete tragemereu)p]ereuin jos?
6 .Ps.1 22, 3- 4.
7. Ps.1 2 2, 3..
8. Rom.8, 24.
9 . Ma te i1 1, 30.

Femeiacaregi-a gisit singuraei drahmi, gi-a chematvecinele

ca si ia parte la bucuria ei, spunindu-le:Bucurafi-vdimpreundcu
minelroEu insi voi chemaacumpe prieteniimei gi ai tli, mAnatde un
gind contrar.N-am si le spun: ,,Bucurafi-viimpreunl cu mine",ci:
,,Plingefi'impreunicu mine! Dali drumul aceluiagiplAns!Bocili cu
mine! Cumpliti pagubl s-aabitut asupri-mi!N-am pierdutmullime
de talanfi de aur! N-am pierdut un mare numir de pietre:pretigase!
bogllii,
Nu! Am pierdutpeprietenulnostru,mai depre!catoateaceste
qi
largl
viefii.
A
intinsi
a
in timp ce cilltorea cu noi pe mareaaceasta
alunecat,nu stiu cum, gi a chzutin adincul pierzariill
3. De-arincercacinevasi-mi opreasciplinsul, i-agq4iiicuvintele
rostitede profet:Lasafi-md.Cu amar voi plhnge!Nu staruili in a md
mhnghia|l|aleameade acumnu esteo jale caresi atragapestemine
osinda de la Domnul. Dau drumui unui plAnsde carenici Pavelgi nici
Petrunu s-arrusinaa-l plinge, a jeli gi a alungaorice mlngAiere.Da,
puteli invinui de micime sufleteasclpe cei ce plAngmoarteaaceasta,
cireia datori ii suntemcu tofii. Dar cAndin fafa noastri sti mort, in
locul trupului,sufletulplin de ririi gi mii de ri.ni gi cind, chiarmort, igi
aratl fireasabunl de mai inainte,tiria sa,frumusetea-istinsi, cine-i
atit de crud, atit de nemilos,ca si aducl in loc de plAns9ijale cuvAnt
de rnAngAiere?
Dupi cum cind moare trupul, indeplrtareajalei e
semnde mareinfelepciune,
tot aqaesteqi plAnsul,cd.ndpiereun suflet.
pini
la cer,care-gibltea joc de degertlciunea
Omul careajunsese
viefii, carepriveafrumuseleatrupurilor cu acelaqiochi cu careprivim
frumuselea statuilor, care disprefuia aurul ca pe tinl gi placerea
simlurilor ca pe mocirll, omul acestaa fost cuprins deodatl de
fierbinlealapofteiceleifird.de rugine;gi-astricatslnitatea,blrbilia gi
toati floarealui gi a ajunsrob plicerilor.Spunefi-mi,vi rog, nu-l vom
plinge, nu-l vom jeli pAni cind il vom dobAndidin nou?Nu am avea
sufletde om daci nu l-am pldnge!Aici, pe pimint, nu-i cu putinfi
si aducemla viafi' un trup mort. $i totugi,nu putein opri lacrimilegi
plAnseteie
celorce-ljelesc.Dar unui iirflet mort numaiaici,pepimAnt,
I 0. Luca I 5, 8-9.
ll. ls. 22. 4.

ii putem da viali. Ci spunePsalmistul:in iad, cinese va mdrturisi

fie32 Nu-i, oare,o mareprostieca aceiacarejelescmoarteatrupului
si plingl amar,cu toateci gtiu ci nu vor invia pe mort cu plAnsul
lor, iar noi si nu plAngemdeloc un sufletmort, mai alescAnd;tim
cl de multe ori avemnidejde s[ aducemdin nou la via]l un suflet
pierdut?Mul1i,si pe vremeanoastri 9i pe vremeainaintagilornogtri,
s-auabatutdin drumul cel drept qi au cazutdin caleaceastrimtll3;
totugi,s-auridicatdin nou 9iaupusin umbri faptelelor demai inainte
prin celede pe urmi; au luat premiul, li s-a impletit pe fruntealor
cununi, aufostdeclarafiinvingitori ginumaralicu sfinlii.AtAtavreme
cAtstaiin cuptorde pllceri, !i separeastaa fi cu neputinla,chiar deai aveanenumlratepilde de felul acesta.Dar dacl incepisi iegipufin
din cuptor, daci piqegti tot inainte,lisAnd in urmi-fi patima,mai
aprigl decAtfocul,atuncivei vedeaci celedin fa]i, celede dinaintea
picioarelortale,suntpline de roul gi tarelesnicioase.
Numai si nu ne
descuraji.mgi si nu pierdemnidejdeaci ne putem intoarce.Cel cegi pierdenidejdea,chiar de ar aveatlrie gi rAvni destuli, in zadarle
are.Cum va puteafacevreofaptl bun[, mai mici saumai mare,odati
ce si-a inchis ugapociinfei, odatl ce gi-a astupatintrareain arenl gi
a rlmas afara?Asta e pricina pentru carediavolulvicleanuneltegte
totul cas[ sldeasciin noi gindui deznldejdii.Cind a reugit,nu-i mai
trebuiesudori gi ostenelica sl ne biruiascl.De ce si-i trebuiasci,de
vremece cbzulr| cei de jos, nici nu vor si i se impotriveascl?Omul
carepoatesclpa de la;ul deznidejdiiigi recapiti tiria si nu inceteazl
de a se lupta cu diavoiulpAni la ultima-i suflare;chiar de-ar cidea
in mii de noi plcate,se scoali din nou gi taie pe vrijmag. Dar cel ce
rim6.neinlinluit cu gindul deznadejdii,celclruia i-a slibit tiria, cum
va puteasi i seimpotriveasci,cum va puteasi biruie pe diavol,cind
o ia la fugi indati ceil vede?
4. Si nu-mi spuimie ci sepot ridicadejos numaiceiceaugregit
pulin! Poateslfie unui plin de toati riutatea,si fi sivArgittot felul de
plcate ce ar trebui sl-i inchidi impirlfia ceade sus.Mai mult! Si fie
1 2 .Ps. 6, 5. '
1 3 .Ma tei7,14.

nu un necredincios,ci un credincios,unul dintre cei ce mai inainte

binepliceaului Dumnezeu,dar caremai pe urml a ajunsdesfrAnat,
ticllos, afemeiat,hot, beliv, sodomit gi hulitor, unul caresi fi sivirgit
Nici unuia ca acestanu-i esteinglduit
si altepicate la fel cu acestea!
ra'.uaain deznldejde,chiarde-arfi ajunsla adAncibltrinele inclrcat
cu picate agade mari qi de grele.Daci mAnialui Dumnezeutarfi
pitimagl, da,atunciar fi dreptsl cadi in deznldejde,cici n-ar pUtea
stingeflaclra aprinsl de-atit demari picate!Dar cind Dumnezetieste
gi cind osinde;te,qi pentru ci
lipsit de patimi, gi cAndpedepsegte,
nu osindeqtecu minie, ci cu multh grij| gi multi bunltate,atuncise
cuvinesi avemmareindrlznire gi increderetarein puterbapociinlei.
cas[ Serizbune penof cind picltuim Dumnezeunu ne pedepseEte
plcatelenoastredealtfelnici nu aducvreovitimare firii lui Dumnezeu
- ci ne pedepseEte
pentru cl ne cautl folosul,pentru cl nu vrea si
ajungi mai reapieireanoastrl, a ceiorcare-Ldispreluimgi-L trecem
cu vederea.Dupl cum cel ce seaqazldincolo de cerculde luminl nu
vatimi lumina cu nimic, ci sevatimi pe el c[ stl in intuneric,tot aga
putereaceaatotbiruitoarea lui
se intAmpll qi cu cel ce dispre]uieqte
Dumnezeu.Cu disprefullui n-a vitirnat-o deloc,ci lui igi pricinuieqte
cumplitl vitimare.
Dumnezeu,deci,ne ameninli cu pedepse,iar adeseorichiar ne
pedepseqte,
nu ca si Serizbune,ci casi ne atragh.La fel caun doctor.
Acestanu sesuplri, nici nu senecljeqtecAndbolnavii,ieqilidin minfi,
il umplu de ocarl, ci facetotul Ei-Eidl toatl silinla si puni capit bolii
aceloracaresepoarti atAtde rlu cu el. Doctorul nu cauti folosullui,
ci pe al bolnavilot iar dacl bolnaviiaratl ci seindreaptl cAtde cAtgi
gi le di leacuri amare
igi vin in fire, doctorul sebucuri, seveselegte
cu mai multl tragerede inimi nu ca si serizbune pentru oclrile de
mai inainte,ci ca si le fie de mai mult folosgi sl-i faci deplinslnitogi.
Aqas,iDumnezeu,Cind cidem in pacategrele,in''iumpliti nebunie,
Dumnezeuspune gi face totul nii ca si se rizbune pentru viala
picitoAsi dusl de noi mai inainte,ci ca si ne scapede boali gi plcate.
$i asta,dupi cum sevede,sepoateinfelegedestuldebine din dovezile

drepteiraliuni.
5. Dar daci cinevaar pune la indoiali dovezileacestea,il voi
incredinlade adevirul celorspuse9i prin cuvinteleSfintelorScripturi'
Te intreb: cine a fost mai ticalos ca implratul babilonului?
impfuatul a cunoscutprin propria lui viali at1t de mult putereacea
*ui. u lui Dumnezeu,incAis-ainchinatchiar lui Daniel,profetullui
daruri 9i tlmAieta;cu toate
Dumnezeu,poruncindsi i se jertfeasca
acestea,
a cazutiarigi in mindria lui de mai inainte 9i a aruncatin
cuptor,legafi,pe ceitrei tineri, pentruci nu i s-auinchinatlui ca unui
dumnezeutl.Ei bine, pe un om atit de crud gi de necredincios,mai
mult fiarl decit o-, Du-rrezeu il cheamldin nou la pociinll Ei-idi
gi altepricini de schimbare:mai intii, minuneapetreqrti'in cuptorl6,
apoi vedenia vlzut\ de implrat Ei tllmiciti de profetl7,vedeniein
siaresamiqtegi sufletdepiatri. Dar in afari deindemnulfaptei,insuqi
profetul il sfiiuia, zicind: Pentru aceasta,imparatg,sfalul meu sd-fi
pl
acat Rdscumpdrd-fi p dcatele cu milostenii, i arfdr ddelegile,cu indurdri
^cdtre
cdDumnezeuvaf tngaduitorcupdcateletalets'
sdraci!Ala,pooi,
-inlelepte
profete,fericite?Mai poate fi intoarcere
- Ce spui,
dupl o cldere atit de mur.f Mui poatefi slnitate dupi o boali atatde
cumplitl? Mai poatefi nidejde de cuminleniedupi o nebunieatit de
invergunatl?
- Da, mai poate!Dar impiratul luand-o inainte, s-a lipsit pe
sine de nldejde. Mai intii, pentru ca L-a cunoscutpe Ficatorul,pe
Cel ce il urcasepe tron imparitesc.Puteael insugi povestimuite
fapteneindoielniceale puterii 9i proniei lui Dumnezeu,petrecute9i
p. llr.rn.u sa,gi pe vremeastramoEilorsii. Apoi, pentru ci a slvirqit
iucruri mai cumplitedecAtcelede dinainte,cu toateci primisede la
Dumnezeusemnevldite despreinlelepciunea
9ipregtiinlaLui,v\zind
surpatemagia,astrologia9i fblirnicia intregii qarlataniidrlce;ti! Dar
1 4 .Dan. 2, 46.
1 5 .Da n . 3, 8- 21.
1 6 .D a n .3, Z l- 28
17.Dan.4, t-23.
78.Dan.4,24.

mlrturisind cl
tainelepe caremagii caldeilorn-auputut si le dezlege,
pe acelea
firii
omeneEtile,
sunt mai mari gi mai presusde inlelegerea
Atit de mult
a ficut Dumnezeus[ le dezlegeun tinir luat in robie2o.
l-a convinspe implrat minuneaasta,incAtnu numai cl'a ctezut,dar a
ajtrns,in toati lumea,chiarmarepredicatorqi dascil al credinleiintreta
Pentruci nu linuseseamade DumnezetL,
un singurDumnezeu2l.
de neiertatgi inaintede primireaacestuisemn,dar cu mult mai mult
dupl ce avdztttminunea,dupl cea marturisit credinla,dupi cea-ajuns
dascilcelorlalli.intr-adevlr,dacl n-ar fi crezutdreptcl esteufi singur
Dumnezeuadevirat,n-ar fi arltat atAtacinstelui Daniel, robul lui
Dumnezeu,qi nici n-ar fi dat astfeldelegi supugilorlui.QitotuEi,chiar
dupi o astfelde mlrturisire, implratul a clzut din nou in idolatrie'
El, carea ctrzutcu fafa la pimint gi s-a inchinat lui Daniel, robui lui
ei bine, tot el a fost cuprinsde o nebunieatit de mare,
Dumnezeu22,
cl a aruncatin cuptor pe cei trei tineri, robii lui Dumnezeu,pentru
Ce s-aintimplat, oare,mai pe urmi?
ci n-auvrut si i seinchine1ui23.
S-arizbunat Dumnezeupe alostat a$acum trebuia si se rlzbune?
Nu! I-a dat doveziqi mai mari aleputerii Sale,ca,dupl o nebunieatAt
de mare,si.-l atragi iarlgi la credinlade mai lnainte.$i iati un lucru
gi mai minunat: pentru ca nu cumvaimpiratul s[ punl la indoiali
fapteledin pricina prea marii minuni, n-a fbcut altundevaminunea
aceasta,
ci in cuptorulpe carel-a incinsgiin carea aruncatlegalipe cei
trei tineri. Minunat $i strlin lucru ar fi fost chiar numai si stingdfocul.
Dar iubitorulde oameniDumnezeu,casi punl in sufletulimfiratului
gi mai mult qi si-i inmoaietoatl
qi mai mare frici, sl-l ingrozeascd.
impietrireainimii, a ficut un lucru mai maregimai minunat.A llsat ca
impiratul si incingi,cuptorulatatcat a voit, 9i a9a$i-a aritat puterea.
duqmanilor,ci le-a flcut neputincioase,
N-a zldirnicit meqtegugirile
degiaurlmas agaprecumerau.$i casl nu secreadici priveligteacelor
1 9 .Dan. 2,l0- 11.
20.Dan.2,27-45.
2l:Da2'..p,47-48.
2 2 .Dan. 2, 46.
2 3 .Dan. 3, 8- 21.

10

trei tineri carebiruiau focul era o nilucire, DumnezelJa ingiduit si

Cu astaaattrtatclfocuiera
ardl ceicei-au aruncatpetineri in cuptor2a.
Altfel, focul nici n-ar fi mistuit plcura, cil1ii,vreascurile
foc adevd.rat.
gi atiteatrupuri omeneqti.Dar nimic nu-i mai puternicdecit Porunca
lui dumnezeu!Toatecite suntpelume ascultldeCelcele-aadusdela
nefiinll la fiinil. Astas-aaritat gi atunci.Flacirileauprimit in mijlocul
dar le-auprimit ca Eicum eraunestricicioase,
ior trupuri stricacioase,
ba incl insolitede mai multe strllucire.
le-audat inapoi nevatamate,
Cum iesimpiralii din palatele1or,agaau iegittinerii aceiadin cuptor.
Nimeni din cei de fafi nu mai voia saseuite la implrat, ochii tuturor
s-aumutat de la el la priveligteaaceeanemaiintilniti. Nici diadema,
nici purpuraEinici altl podoabl din slavaimpiriteascSn-au atrasatAt
cAtpriveligteacelortrei tineri credincioqi;
mullimile de nedredinciogi,
stltuseri vremeindelungatlin mijlocul vlpiii, dar iu ieqitdin ea ca
qi cum in vis ar fi fostin ea.Pirul, careseaprinde9i ardecelmai iute,
a ajunsatunci mai tare decAtdiamantul,a biruit flacaracealacomi.
$i minuneanu e numai asta- ci cei trei tineri n-au suferitnimic cAt
au stataruncafiin mijlocul vlpiii, ci gi aceeacl vorbeauneintrerupt.
$i cei ce au vizut oamenii arzdndEtiucl atAtavremecAtigi {in buzele
strAnse,pot se se impotriveasclfocului; e drept, pufini vreme;dar
daci-qideschidgura,indati le zboari sufletuldin trup.
S-auficut dar atAteaminuni, careau uimit pe tofi - 9i Pe cei de
fafl, carele-auvlzut, gi pe cei din depirtlri, ce le-auaflatdin scrisul
impiratului.Totugiimpiratul,invilitorul celorlalli,aramasneihdreptat
qi s-aintors iarlgi la vechea-irautate.$i nici aEafiind, Dumnezeunu
l-a pedepsit,ci a fost inci lndelung-ribdator,sfbtuindu-lgi in vis2s,
Cind insl impiratul nici cu astan-a ajunsmai bun,
Ei prin profet26.
nu ca s[ Serizbune Pe implrat
atunciDumnezeua aduspedeapsa2T;
pentru celeflptuite pinl atunci,ci ca sl punl capatrlutlfii viitoare
pentru
Ei si indepirtezedin el pornireasprepicat. Nu l-aupedepsit
2 4 .Da n . 3, 22.
25.Dan.4,L-14.
26.Dan.4,16-24.
27.Dan.4,28-30.

11

totdeauna;i-a dat doar o pedeapside cAlivaani gi i-a redat cinstea

implratul nu s-a plgubit delocdin pricina pedepsei,
ce-o avusese2s.
ci a ciEtigatbunul cel mai mare:credinll statornicl in Dumnezeusi
p_ociinfapentruplcatelede mai inainte.2e
'
6. AtAt este de mare dragosteade oameni a lui Dumnezeu.
Niciodatl Dumnezeunu-$i intoarcefala de la o poclinll {hcuti din
inimi curati. Chiar de-ai ajungeun mare plcitos, dar ai wea si te
intorci iar pe caleavirtulii, Hristoste primeEte,te tragelAngi El'Eiface
totul ca sl te aducl la stareaceadintdi.
Dar iubirea de oameni a lui Dumnezeue incl qi mai mare.
Chiar de n-ai arita deplini poclinli, totuqi Hristosnrf respingenici
o poclinli scurtaqi pufinl, ci-i di gi ei rasplatl.Abtasevededin cele
spusede profetul Isaiapoporului iudeu: Din pricina pdcatuluil-am
intri statpufin; l-am bdtut,Mi- am intorsdela elfafa; iatd cds-a tntristat
;i a umblatmhhnit;atuncil-am vindecat;i l-am mdnghiafo.
Si ne dea mirturie qi Ahab, impiratul cel lipsit cu totul de
Numai pentru ci a plAns,
credinfi, impins la picat de.femeiasa!31
pentru ci s-a imbricat cu sacqi qi-a osAnditplcatul, a atrasatAtde
mult pe Dumneze.uspremill, ci a scipat de toatenenorocirilece-l
ameninfau.Dumnezeuli spunelui Ilie: Ai vdzutcum s-asmeritAhab
in zilelelui, pentru cd a plhns tn
in fafa Mea?Nu voi aducenenorocire
fafa Mea32.
Se-li mai dau o pildi: pe Manase.Petofi i-a intrecutin nebunie
qi in tiranie. A inllturat slujireagi inchinarealui Dumnezeuficutl
dupi lege,a inchis templul,a flcut si infloreasclrltlcirea idoleasci
qi a ajunsmai nelegiuitdecAttofi impira{ii de dinaintealui33.Dar mai
intre prieteniiSii3s.
tdrziu,cind s-apoclit3a,Dumnezeul-a agezat
28.Dan.4, 33.
2 9 . Dan. 4, 34.
3 0 .I s . 57,l7- 18.
3 I . III Regi21, l-15.
32.lllRegi 21,29.
33.II Per.33,l-9.
34.llPar.33,12.
35.II Par.33,13.

l2

Daci Manases-arfi uitat la mirimea nelegiuiriilui, daci Ei-arfi

pierdutnidejdeaci semai poateintoarcegischimba,ar fi pierduttoate
buni,tlfile dobAnditemai tArziu.Aqainsa,in loc si seuite la grozlvia
plcatelor lui, s-a uitat la noianul milei lui Dumnezeu.$i, rupAnd
Iegifturilediavolului,s-aridicat,a luptatEia sivirqit drumul celbun.
Dar nu numai prin celeintAmplateacestorimplrali Dumnezeu
ne curmi gindul deznidejdii,ci gi prin cuvintelespusedeptofet:Azi,
de-Mive{iauziglasul,sdnu vd invhrto;afiinimilevoastre,ca tn vremea
razvratirii36.
Cuvintul azi sepoatespunepentrutoataviafa,iar daci vrei,chiar
pentrubitrinele. Poclinlanu sejudeci dupi mullimeaanilsr,ci dupi
rAvnasufletului.Ninivitenii n-au avutnevoiede zile'multeca si li se
qtearglfapta,a fost de-ajunsvremeascurti a unei zile ca si-gi speie
lor37.La fel gi cu tllharul3s;n-a dobAnditintrareain
toatafbradelegea
rai dupi o indelungatipociinfi, ci i s-auiertattoateplcatelesivArEite
in intreagaviall in atAtatimp cit ii trebuiecuiva ca si rosteasciun
cuvdnt,gi a primit, inaintede apostoli,cununabiruinfei.Vedemapoi
pe mucenicici au dobindit cununi stralucitoaiein puline zlLe,nu in
mulf ani,iar adeseorin-au avutnevoiede mai mult de o zi.
7. Deci, in toateacum avemnevoiede rAvni, de mult zel.DacS'
ne pregitim sufletulca si urim viala noastri plcltoasi de mai inainte
gi si imbrl!$im caleacealalta,cu atita tirie citl o vrea gi o cere
Dumnezeu,apoitimpul nu inseamninimic.Mulli din urma audepigit
pe cei dintAi.Nu-i iucru cumplit sa cazi,cumplit lucru e si rimAi jos,
si nu te mai ridici, si nu mai ai voinfi, sl fii sliblnog 9i si-!i ascunzi
voii cu glndul deznidejdii.Peunii ca aceqtiaii mustri 9i
slabiciunea
profetul:Au doardcelcecadenu semai ridicdgi celceseabatenu semai
intoarce?3e
Dacam-ai intrebacinesuntoameniicareau cizut din nou
dupi ce crezuserl,i1i voi rispunde:toatecuvinteleacesteadespreei
s-auspus.Cel cea cdzutfbceamai inaintepartedintre ceicestateauin
36.Ps.94,8-9.
37. lona3, 6-10.
38.Lucan,4A-43
3 9 .Ie r.8, 4.

I3

picioare,nu dintre cei cizuli. Mai poatecideaoarecelcee cizut?Dar

ifi voi da gi aitedovezi,uneledin pilde,iar altele,din fapteqi invilituri
mai llmurite.
Oaia cares-a despl4it de turmi, de celenoulzeci gi noui, qi a
ne arat[ tocmai cidereagi intoarcereacelor
fost adusi iar in staula0,
credincioqi.$i oaia nu era din alti turmi, ci din numarul midarelor
turmei. Mai inaintepistorul o plgtea;qi s-a rltlcit cu rlticire mare!
S-ariticit in munfi, in vigluni, adicl pe o caledepartatl,deplrtati
mult de caleacea dreapti. A llsat-o oare pastorulrlticitS? Deloc!
A adus-oin staul din nou! N-a izgonit-o,n-a bitut-o;.dimpotrivi,
a pus-o pe umeri. Dup[ cum doctorii cei iscusiliingdjesccu multi
luare-amintepe cei ce zacde o boall veche,gi-i vlndeci nu numai cu
doctorii, ci uneori qi prin purtarealor frumoasacu bolnavii,tot aga
qi Dumnezeunu-i aducela virtute cu asprimemare pe cei clzuli in
ci cu blindefe qi incetulcu incetul;ii
cumplitl striciciunesufleteasci.,
si nu li semlreasci, 9i rlticirea si
ca
striclciunea
sprijinl necontenit,
nu ajungl mai cumplitl.
Astao vedemnu numaidin pilda oii celeipierdute,ci gi din pilda
fiului risipitoral.Acestanu eraun strlin; eraflu qi fratelefiului care-gi
indeplineacu griji toateindatoririle de fiu. N-a cizut intr-un plcat
obignuit,ci, am puteaspune,in adAncuride pacate:din bogat,liber Ei
debun nearna ajunsmai ticlios caslugile,strlinii 9i niimifii. $i totugi,
s-a reintorsla stareaceadintAi gi gi-arecipitat slavade mai inainte.
Daci si-ar fi pierdut nidejdeacl mai poatetr[i, dacl si-ar fi pierdut
curajul din pricina celorintAmplate,daci ar fi ramasin pimint strlin,
n-ar fi dobindit ce a qi dobdndit,ci, sleitde foame,ar fi murit de cea
mai ticlloasi moarte.Dar pentruc[ s-apoclit gi n-a deznidijduit, din
o ticilogie atit de mare ajungedin nou la strilucirealui de altldati:
ceamai frumoasi haini o punepe el gi sebucuri de daruri mai mari
decit fratelecarenu a clzut niciodatl. Iatd death$iaani tli slujesc,a zis
fiul celmni mare,;i niciodatdn-allt cdlcatporuncata; ;i mie niciodatd
cuprieteniimei.Dar chnd
nu miai dat mdcrirun iedcasd md veselesc
4 0.M at ei18,l2- 13 .
41.Luca15,1l-32.

L4

i-ai
a venit acestfiu al tdu, careti-a mhncatavereacu desfrdnatele,
junghiatvifelulcelgrasla2
poclin]ei!
puterea
este
Atat de mare
8. Avind dar atitea pilde, s[ nu rlmlnem in picate, nici si
pierdemnidejdeaputinlei unei impiclri cu Dumnezeu!Si facem9i
noi*caqi fiul cel risipitor Voi mergela Tatalmettns,
Ei si ne apropiem
de Dumnezeu!Dumnezeu niciodati nu ne indeparteazi;noi ne
ziceDomnul,;i
depirtim de El. Eu suntDumnezeulCareesteaproape,
a1t
profet.ne
printr-un
nu DumnezeulCareestedeparte*.Iar
fine iarigi
de riu, zicindu-ne:Oarenu pacatelevoastrestau intre voi ;i Minels
Deci, daci plcatelesunt aceleacarene deplrteazl.de Dumnezeu,sl
ridicim aceastlstavill cumplitl! Atunci nimic nu ne va mai impiedica
i
si fim aproapede Dumnezeu.
Ascultl acumci' insegifapteleistorisitein Sfinta Scripturi ne dau
aceeaqi
invi{ltura!
in Corint eraun birbat cuvaz\; acestasivArgiseun plcat atit de
Eracredincios,erademare,cum nici printreplgAninu sepomeneaa5.
al lui Hristos;unii spun ci era chiar cleric.$i ce?L-a tliat oarePavel
din numirul celorce aveausi sOmAntuiascl?Deloc!Ba tocmaiPavel
ii invinuiegtecumplitpe corintenicl nu l-au adusla poclinfl. $i voind
si'ne aratecl nu esteplcat caresl nu poatl fi iertat,vorbeqteiarigi
desprecel ce picituise mai greudecAtplgAnii:Dafi pe unul ca acesta
ziua
satanei,
sPrepieireatrupuluisdu,caduhulluisdi semhntuiascdin
pocii
a
se
acela.
de
Agale grlia Pavelinainte
DomnuluilisusHristosaT.
Dar dupi ce s-apociit, Apostolulle spune:Destulestepentru unul ca
pedeapsa
aceasta
dela ceimai mulSias.
acesta
$i le scriasi-l mingAiedin
nou,si-i primeasclpoclin]a,casl nu-l inghiti satanacu licomia saae.
dupi
dupl cecrezuse,
La fel,cu galatenii.intregpoporulgalatean,
42.Luca 15,29-30
43.Luca15,18.
4 4 .l er . 23, 23.
4 5 .L s . 59, 2.
4 6 .I C or . 5,1.
47.I Cor.5, 5.
48.II Cor.2, 6.
4 9 .II Cor . 2,ll.

15

ce fecuseminuni, dupi ce induraseo mullime de incerclri pentru

credinfain Hristos,a clzut,dar s-asculatdin nou.Ci galateniificuseri
minuni ne-o arati insuqiPavelgriind: DeciCelcevd dd Duhul, spune
eI,gifaceminuni tntrevoisI.Cl galateniiauluptatmult pentru credinli
he-o aratl tot Pavel,zicind:Ali pdtimit athteaIn zadar?Dacdtn adevdr
afostchiarin zadarlsrTotuqi,dupl atita inaintare,au sivArgitun picat
in staresi-i instriinezede Hristos.Despreplcatul lor insugiApostolul
ne spune:Iatd eu,Pavel,vd spun:Dacdvd veli taia tmprejur,Hristosla
nimicnu vd vafolosisz
. $i iaragi:Ceicevoifi sdva indreptdliliprin Lege,
a{i cazutdin hafj. $i dupno cidere atAtde mare,gi-i apropie,zicAnd:
Copiiimeipentru caresufdriard;i durerilena;terii,Phni ceI{ristosva
lua chiptn voisa,aritAndprin astaci, qi dupl cel rnai marepicat, este
cu putinla caHristossi ia din nou chip in noi, ciciDumnezeunu vrea
moarteapdcdtosului,
ci sasetntoarcd;i sdfie viuss.
9. Si ne intoarcemdeci,iubitul meu prieten,gi si implinim voia
lui Dumnezeu!C[ pentru astane-a zidit DumnezeuEi ne-a adusia
viafi, ca si ne faci pirtaqi vegnicelorbunitifi, ca si ne deaimplrilia
cerurilor,nu ca sl ne aruncein iad qi s[ ne dea focului! Iadul n-a
fost fbcut pentru noi, ci pentru diavol. implrlfia ceru.rilorinsi a
fost pregatiti pentru noi qi dintru inceput gititi nou[. Acestedoui
lucruri le-a infiligat Domnul cAndspuneacelor din dreapta:Venifi,
binecuvhntafiiPdrinteluiMeu, de mo;tenifi tmpdralia careestegdtita
voua de la tntemeierea
lumiiss;iar celor din stlnga: Ducefi-vdde la
Mine, blestemafilor,
tn focul cel ve;nic,careestegatit ni incl voui.,
ci diavolului;i ingerilorluis7.Iaduldeci n-a fost ficut pentru noi, ci
pentru diavol gi ingerii lui, pe cAndimpirilia cerurilor a fost gltitl
noui de la intemeierea
lumii.
50.Gal.3, 5.
5 1 .G al.3, 4.
52.Gal.5,2.
53.Gal.5,4.
5 4.G al. 4, 19.
5 5.I ez r 33,ll.
56.Matei25,34.
57. Matei 25, 4l .

L6

Si nu ne facem,dar, nevrednicide intrareain cimara Mireiui.

Atita vremecAtsuntemaici,pe plmAnt, de-amslvirEi mii de plcate,
putempe toatesi le stergem,dacane caim de celece-amgregit.Dar
cind vom fi duqi,acolonu vom mai aveaniciun cAgtig,chiar de-am
arfta ciinfi preaamarl! Chiarde-amscrignidin dinfi, chiarde ne-am
bate-npiept,chiar de ne-amruga in mii Eimii de chipuri, nici cu un
vArf de degetnu vom fi stropili58.
$i vom fi cupringide fliciri. Vom
auzi cuvinteiepe carele-a auzit atuncigi bogatul:Prdpastiemares-a
intarit tntrenoi ;i vai5e.
Sane venim in fi.re,rogu-te,aici pe plmint qi sl cunoagtempe
StlpXnulnostruagacum trebuiecunoscut.Nadejdeapociinlei trebuie
sl ne-o pierdemnumai atuncicind vom fi in iad. Numai acoloacest
leacesteneputinciosgi firi de folos.Dar atAtavremecit suntemaici,
pe pimint, chiar dacaam fi bltrini de tot, pociinla iEi aratl marea
sa putere.De astaqi diavolulfacetot ce poateca sa inrldicineze in
noi gAndde deznidejde.$tie cl nu rimlnem frri plati, chiar daci
pociinta ne estepuline. Da, dupi cum are gataplata cel ce dl un
paharde api.60,
tot agagi celcesecliegtede celece-afhcut,chiarde nu
aratapociinli pe misura picatelorlui, igi arerisplataaceleipociinfe.
Dreptul judecitor nu trececu vedereaniciun bine, oricit de mic ar
fi. Dac[ picatelenoastesunt certateatlt de-amlnun]it incit suferim
pedepsechiar gi pentruvorbesr,chiar gi pentru ginduri52,cu atAtmai
mult vor fi linute in seamigi in vremeajudeclfii faptelenoastrebune,
fie mari, fie mici.
Deci, iubitul meu prieten,dacl nu pofi sa te intorci din nou la
curilenia ta de mai inainte,incearcitotugisi te desprinzipulin, pufin
de tot, de boala qi desfriul in carete glsegti.Nici astanu e flrl de
foios.Pune,numaiinceputluptei celeibune!DeschidepoartaintrS.rii
la iupti! Atita vremecit vei rimine afar6.,
!i seva plrea, fireste,greugi
58.Luca16,24.
59.Lwa 16,26.
60.Marcu9, 41.
6l . Matei 12,36
62.Matei5,28.

T7

anevoios.
inaintede a incepeun lucru,chiarde-arfi qilesnicios'lucrul
Dar cAndne apucimde el,cAndindriznim
acelaparegreugi anevoios.
siJ sivargim,ceamai mareparte de teamane dispare;incredereaia
locul fricii gi al deznldejdii; se micqoreazl'teama,cregteuqurinla,
r{adeldeaizb?nziiajungedin ce in ce mai tare-De astaqi pe Iuda l-a
ca nu cumva,ficAnd inceputulcuvenib,'sise
luat de-aicivicleanul63,
reintoarcl,prin pociin|l, acolode unde a cazut.Eu spun,chiardacl
spusameaesteciudati, ci nici picatul iui Iuda nu estemai maredecit
ajutoruldat de pociin|l.
Te rog deci staruitor,alungi-li orice gind diavolescdin suflet gi
vino la aceastlmintuire. Poateci' te-ailisa induplecatde fi-agporunci
si urci, din nou, pieptiggi dintr-odati pisculvirtu|ilor awte- E tare
anevoioaslaceastiincercare.Dar daci-li cer numai atAt,sa nu mai
adaugiplcate pestepicat, ci s[ te ridici din stareain carete afli qi
s[ te intorci din nou pe drumul celllalt, pentru ce intArzii,pentru
ce mai qovii, pentru ce te tragi mereuinapoi?Uitl-te la cei ce gi-au
sfirqit viala trlind in desfbtiri,petreceri9i be{ie.Unde sunt acumcei
urmali de multe slugi?9"d.
cetreceauprin piali cu atAta'ingimfare,
sunt acum cei ce se imbricau cu hainede mltase,cei ce rispAndeau
departemirosul de parfum,cei cehrlneau pe trAndavi,cei carenu se
dezlipeaude teatru?Unde esteacum pompalor Ei slava?S-adus tot
luxul meselorbogate,s-au dus tarafurile de lautari, timiierile celor
linguqitori,risul celfirl hotar,dezmllul sufletesc!S-auduspetrecerile,
viala desfrAnati,viafade prisosgi fbrd de folos!Unde zburat-au,oare,
Ces-afrcut cu trupul caresebucuradeatdtaatenlie
acumtoateacelea?
gi ingrijire?Du-te la sicriu!Privegtepraful,cenuqaqi viermii! Privegte
urilenia din groapi,suspinecu amar!O, dacl pagubaar mergenumai
pdni la cenugl!Dar nu! Du-te acumcu minteadela sicriuqiviermi,la
la scrignetuldinfilor66,
focul celnestins65,
viermelecelneadormit6a,la
jalea,
de dincolo,de
mihnirea
la
la
la intunericulcel mai din afar|67,
63.Matei27,3-10:Fapte1. l6-20.
64.Marcu9,44,46,48.
65.Malcu9, 45,44,45,46,48.
13,2866.Matei8, 12;13,42-50;22,13:'24,51:'25,30;Luca
67. Matei8, 12;22, 13:'25,30.

18

pe celelalttlrAm. Du-te cu minteala pilda bogatuluinemiiostivgi a

slracului Lazlr68.Bogatula fost stlpanul multor avufii;cu porfi.rl era
imbracat,Eidincolon-a foststipAnulniciuneipicituri de api, cAndera
intru
intr-o nevoieatit de mare.BunurilepimAntegtinu sedeosebesc
nimtc devise.Lucritorii din mine sauceiorAnduilila muncl mai grea
decit aceasta;cindcaddoborAfidesomndupi aceiemunci istovitoare
qidupl vialalor aspri defiecarezi, sevld in vis inconjuralidedesfitlri
gi de muitebogafii.Dar la degteptare
nu spunmullumescvisurilor1or.
de aici,
Tot agaEicu bogatulcel nemilostiv.Era bogatin viala aceasta
cum suntbogaliminerii in viselelor. Dar dupi plecareade aici,a fost
pedepsitcu aceapedeapsiamarl de carene vorbegteEvanghelia.
GAndegte-te
Punein falafoculuipoftelorcete stipAnesc
la acestea!
acumfocul celnestinsgi scapiodati de cuptor!CinestingedeslvAqgit
focul de aici nu va incercanici focul de acolo!Dar cine selasl biruit,
dupi cepleaci de aici,focul de acoloil va chinui mult mai cumplit.
CAli ani crezicb aresi |i semai prelungeascldesfltareaviepi de
aici?Dupl mine,nu-!i rlmin mai mult de cincizecide ani casl ajungi
ia adinci bitrAneli. Dar, mai bine spus,nu sunt siguri nici atAliaani.
Cum am puteanadijdui in cincizecide ani, cind nu suntemsiguri
daci ajungempAni seara?Ne estenecunoscutnu numai sfirqitul
viefii, necunosclltesunt gi schimbirile ce ni sepot intimpla in viafi.
De multe ori viafa ni se prelungegte
vreme indelungati;desfbtirile
insl nu seprelungesc
tot atit de mult, ci apargi dispardintr-odati. Sl
presupunem,daci vrei, ci vei trai atAliaani cAli doregtigi ci viala ta
n-ar suferinicio schimbare.Ce inseamni acegtiani fali de veacurile
celefhri de sfirgit, fafl de pedepsele
aceleamari qi cu neputinfndendurat?Aici, pe pimAnt, sfirgit aregi chinul, sflrgit aregi desfitarea.
Dar pe acealume si drumul, gi desfltarealin veacuri nesfirgitegi
nimeni nu poatespunecAtsedeosebesc
de celede aici.
10.PentrucL ai auzitde foc,si nu socolic[ focul cel din iad este
la fel cu cel de pe pimAnt! Foculde aici ardegi nimiceqtetot ce apuci,
apoisepotoleqte.Dar focul de dincolonu aresfArqitQiardeneincetat
68.Luca16.l9-31.

19

pe cei odati prinqi.De astasegi numegtefoc nestins6e.

intr-adevlr,qi
plcitogii trebuiesi se imbracein nestriclciune.Dar nu sprecinste,
ci pentru ca nestriclciuneasl le fie agonisitafirl de sfirgit pentru
pedeapsacea din iad. CAt estede cumplit focul acela,prin cuvAnt
'nu-l poli infiliga nicicAnd.Din experienfalucrurilor mici putem si
ne facemo mici idee desprelucrurile mari. Daci ai intrat weodati
intr-o baieincilziti mai mult decAttrebuie,atuncifi-1i o ideede focul
din gheeni, qi.iarigi, dacl ai fost vreodatacuprins de frigtfri mari
de tot, du-te cu minteala flaci.raaceea,gi atuncivei pute6'facebine
deosebirea
intre focul de aicigi focul din gheenl.Daci baiagi frigurile
ne chinuiescatAtsi ne pricinuiescatAtde mari dureri, cum ne vom
simfi atuncicind vom cldea in riul cel de foc,irf rAulcarecurgeprin
fala infricogatuluijudef?Din pricina acelorchinuri de nesuferit,vom
scrAgnidin dinli, dar nimeni nu ne va intinde o mAnl de ajutor.Vom
plAngecu glastare cAndseva nipusti sprenoi mai puternicpara de
foc, dar nu vom vedeape nimeni in afari de cei muncili cu noi gi de
pustietatea
mare.Cine ar puteadescriefrica ce ne-p va blga in suflet
intunericulde acolo?Dupi cum focul din iad nu sestingeniciodatl,
tot aqanici nu lumineazi.Altfel n-ar fi intuneric!Numai aceitimp va
fi ln staresi ne inflligeze tulburarea,frica, descurcarea
gi cumplita
groaz6,ce ne vor cuprindeatunci.Multe gi feluritesunt muncile din
iad: de pretutindenivaluri de pedepsesevor nipusti asuprasufletului
nostru.Iar dacl cinevaar spune:Cum va puteasufletulsi !in"apieptla
o mullime atit de marede pedepse,
cum va puteadlinui, fiind chinuit
veacurinesfArgite?,
acelasi se gAndeasclla celece se petrecaici, pe
pimint, cum mul1i oamenilin adeseoripiept unei boli cumplite qi
indelungate.
Iar daci si mor depe urma bolii, apoinu mor din pricina
cl li s-astinssufletul,ci pentru ca trupul li s-aistovit.Iar daci trupul
moare,astase intAmplanu pentru cl a pierit sufletul,ci pentru ci
trupul gi-a luat rimas bun de la viali; c5,dac6..tn-ar
fi pierit trupul,
sufletular fi fost chinuit de boall.rnaideparte.Cind insl trupul seva
imbfpcain nestriciciune,cAndnu seva mai puteadesface,
atuncinu va
ffig,$,u,4s,46,48.

mai fi nicio piedicl pentrucasufletulsl sechinuiefiri de sfirEit.Aici,

pe pimAnt, nu e cu putinfi si meargi mAnain mAni taria chinurilor
cu veqnicialor, ci amAndouiseluptl intre ele,pentru ci trupul, fiind
pie,ritor,cadebiruit de chinuri. Dar cAndva ajungetrupul nepieritor,
atunci nu va mai fi luptl intre chin gi veEnicie,cici chinurile vor fi
gi mlrimea
veqnice,cagivegnicia.Sl nu ne inchipuimapoi cagrozhvta
chinurilorvor nimici sufletul!Nici trupul nu va fi nimicit atunci,ci va
rlmAneslfie chinuit cu sufletulin veci;a douaoarl nu va mai muri.
CAtde marevrei si-!i fie desfhtarea
Ei cit timp vrei si linl ca sl
cumpineasclpedeapsa
gi chinuldin iad?Vrei sl]ina o sutade ani sau
de doui ori pe-atAt?Dar ce-nseamniastain falaveacurilorcelorfhri
de sfAr;it?Ceeace e visul unei zile in fala unei viefi intregi,aceeaeste
desfitareade aici in fala stirii celeiviitoare.Esteoarevreun om care
ar preferaslfie chinuitveqnicnumai casi vadl un singurvis frumos?
CineesteoareatAtde nebunsl faci acestschimb?Nu hulescplacerea,
nici nu descoplracumcAtl amiraciuneestecuprinsi in ea.Nu-i acum
timpul casi-1ivorbescdespreaeeasta;
ci, atuncicAndvei putea,sl fugi
de ea.Acum, cAndpatima-istipAnl, acumvei credechiar ci fleclresc
de agspuneca plicerea e amarl. Dar cAndcu harul lui Dumnezeu
vei scapade boali, atuncivei cunoagtebine qi riutatea ei. De aceea,
pistrAndpentru aceavremecuvinteleacestea,
acumiii voi grii aga:
Hai si presupunemcaplacereaestenumaipilcere,iar desfbtarea,
numai desfhtare,
gi ci n-au in ele nimic dureros,nimic ruginos!Ce
vom spunede chinul ce ne aEteaptl?
Ce vom faceatunci,dacaacum
ne bucurim de celede aici cade umbri Eiinchipuire,dar dincolovom
fi chinui{i cu adevlratde un veEnicchin?$i astamai alescAndestecu
putinfl cain scurti vremesi scaplmde chinurilede care!i-am graitgi
si ne desfrtim de bunltalile carene agteaptl!Da, esteo fapti a iubirii
de oamenia lui Dumnezeuci luptelede aici nu lin multi vreme,ci
luptlm o clipl, pulin timp, cAtai clipi din ochi - ci intr-adevlr atAt
e viala de aici fajl de ceade dincolo,dar suntemincununafiveacuri
nesfArsite.
Nu pufin va chinui atuncisufletelecelorosAndiligi gAndul
ci le era cu putinfl ca in acestepuline zile si dobAndeasci
totul; dar,
2l

pentru ci nu s-au sirguit deloc,s-au aruncatei ingigi in chinurile

veqnice.Ca si nu p[!im asta,sl ne ridicim cit avemvremepotrivitl,
cit timp eziuamAntuirii,cit timp pociinla aredestull putere.Daci ne
vorbeam,ci qi altele
lenevim,nu ne agteaptlnumai chinurile de carei1i
cu mult mai cumplite.
Acestechinurile vom suferiin iad;baincl qimai amarecaalestea.
Dar glndul ci am pierdut bunitilile din rai ne va pricinui durereatit
de mare,atAtde maresuplraregi Lecaz,incit,chiar dacl n-ar fi nicio
pedeapslpentru celece-ampicltuit aici, singur gdndul acestae in
staresl ne chinuie mai cumplit decAtdurerile din iad qi si tulbure
;'
sufletelenoastre.
itit cAte cu putinfl
11.lnchipuie-fi,te rog, stareavielii veEnice,
si ti-o inchiptii! C[ minteanoastrl nu-i in staresagi-o inchipuieaqa
cum e,cine facemin leglturi cu eao ideeslabi,din celeceauzimcese
spun despreeain cuvinteintunecate.ProfetulsPune:A fugit durerea,
Carevia{i e mai fericiti decit aceeain care
intristarea;i suspinareaT\.
nu-i nici durere,nici intristare,nici suspin?Acolo nu mai putem si
ne temem de slricie gi de boali; nu mai Putemvedeanici pe cel ce
nici pe celnedreptifit,nici pe celceintiriti, nici pe cel
nedreptifegte,
nu mai este
invidiat.Acolo nu mai esteom aprinsde pofteruqinoase,
vielii, nu mai este
om nelinigtitde grija agonisiriicelortrebuincioase
om prigonit de ocirmuitori gi stipinitori. Acolo s-astinstoati furtuna
patimilor ce ne frimAntl sufletul.Acolo toate sunt pagnice;voioase
qi vesele,toatesenineqi linigtite;pestetot, zi, strilucire gi lumini. Nu
o lumini ca aceastade acum,ci alta,cu atat mai strllucitoarecu cAt
mai strllucitor estesoarelefali de opai!.Acolo nu e noapte;lumina nu
se ascundede adunareanorilor; nu ardegi nici nu aprindecorpurile.
Acolo nu,i noapte,nici seari.Nu-i frig, nici argili 9i nici alti schimbare
numai ceicevor
deweme.Acolo esteo altl stare,Pecareo vor cunoaEte
fi wednici de ea.Acolo nu estebitrinele, nici relelebltrinelii; acolos-a
tot slavanestriclcioasl.
dustoatl striclciuneaEistlpAneEte-peste
bucuriaci stainecontenit
este
acestea
toate
Dar mai maredecit
7 0.I s . 35,10.

22

in preajmalui Hristos,Carestacu ingerii,cu arhangheliigi cu puterile

de sus.Uitl-te acumla cer gi urci-te cu minteala celemai presusde
cer! GAndegte-te
la schimbareaintregii crealii! Ci n-are si rlmini
crealiaaga,ci va fi mult mai frumoasi, mult mai strilucitoare.Cu
cit rnai stralucitoraurul fali de argint,cu atAtmai stralucitoareva fi
infhligareade-atuncia creafieifali de ceade acum,dupa cum spune
EiFericitulPavel:Ca insa;icrealiavaf izbavitade robiastricaciunii.Tl
Acum, cAndsunt supusestriciciunii, suferi.ce e firescsa suferenigte
trupuri ca acestea;
dar atunci,cAndcrealiava fi dezbracatide toati
aceastastriciciune, ne va arita frumuseleaei nestricacioasl;se va
schimbagi eaintr-o staremai buna,cAndtrupurilenoastrevor ajunge
nestricicioase.
Atunci nu va mai fi rizvratireEiluptl; inlelegeremare
parere.
va fi ca in ceataingerilor;toli vor aveaintre ei mereuaceeaEi
Acolo nu mai esteteamade diavolgi de ispiteledrlcegti,nu mai este
frica de iad, nici frica de moarte,nici de aceastade acum gi nici de
altamai cumplitl declt ea.Orice fricl de acestfel a displrut. Atunci
se va petrececu toli sfin1iice se petrececu un fiu de impirat. Cate
vremee copil,estecrescutfbri de slavl;e supusfricii qi ameninlirilor,
ca nu cumva,printr-o via{i tihniti gi lipsiti de griji, sl ajungi rlu qi
nevrednicde a seurca pe tron implratesc.CAndinsl vine vremeasl
se urce pe tronul impirltesc, le schimbl deodatl pe toateaceleacu
mantiade purpurl, cu coroana,cu mullime de sutaEigi sti cu multi
indriznire in fafa tuturor. Atunci arunci din sufletul lui tristelea gi
umilinfa Ei ia in locul lor altele.Tot agase va intAmplaatunci gi cu
toli sfinfii. $i, ca sa nu socotegtic[ vorbelemele sunt vorbe in vAnt,
sa mergemcu mintea la munteleunde Hristos S-aschimbatla fafl.
Sl-L vedem pe El strilucitor, aEacum strilucea, cu toate ca nu
ne-a arltat atunci toati strllucireaveaculuiviitor. Se observi doar
din cuvinteleevanghelistuluicl ceeace s-a vazut atunci a fost un
pogorlmAnt,nu o infbligareaidomaa strilucirii viglii celeiveEnice.
Da, slavacorpurilor
A strdlucitca soarele.T2
Ce spuneevanghelistul?
nestricicioasenu sloboadenumai atAtastrilucire citl sloboadeacest
7 1 .R o m8, 21.
72.Matei17, 2.

23

corp ceresc,nici nu poatefi.cuprinsi slavalor cu ochii muritori, ci, ca

s-oprivim, avemnevoiede ochi nestricicioEi9inemuritori.Atunci,pe
MunteleTaborului,atita slavl s-adescoperitucenicilorciti puteausi
vadi, agacasi nu li sevatimevederilecelorce-opriveau.Dar nici atita
r{-auputut indura,ci au cizut cu fafala pimant. Spune-mi,dacl te-ar
duceiineva intr-un loc strllucitor, undetoli ceide acoloar fi imbrlcati
cu haine de aur, iar in mijlocul mullimii de acolo ar fi un alt om cu
coroanipe cap,iar hainelegi coroana,bltute numaiin pietreprefioase,
gi apoi|i-ar figidui si te agezeallturi de aceioameni,spune-mi,n-ai
facetotul sl {iie implineascifhgaduinfaasta?ina\n-! acumochii cu
minteaEiuiti-te laaceaadunarestriluciti a vielii vegnic,alc5.tuitinu
din oameniprecum cei zugr|vili mai sus,ci din dameni mai de pre!
decit aurul,decAtpietrelescumpe,decit razelede soaregi decAttoati
strllucireapaminteasci.Dar adunareaaceeanu-i alcltuitl numai din
oameni,ci qi dln fiin1emult mai depre!,din ingeri,din arhangheli,din
tronuri, din domnii, din incepatorii,din stlpanii.Despreimpirat nici
ci putemspunecum e! AtAtadepigescgi graiutr9i mintea,frumusefea,
gi mirefia Lui. Spune-mi,ne vom lipsi de
strilucirea,slava,majestatea
bunitlfi atat de mari, pentru cl nu vrem si ne ferim pufinl vreme?
Chiar de-artrebui sl indurim in fiecarezi nenumlrateprimejdii de
moarte,chiar de-artrebui s[ suferiminslgi gheena,n-ar trebui oare
si suferimtotul ca sl vedempe Hristosvenindin slavaLui, ca slfim
rinduili in ceatacelor sfinfi?Asculti ce sPuneFericitul Pettw Bine
Daci Petru, careavlz'ulo icoand'palidi a celor
estecanoi sdfm aici.73
viitoare,a aruncatdintr-odati totul din sufletca si puni in sufletul
lui plicereapricinuitl de aceavedere,cevei sPunecind va veni iqsuqi
adevarullucrurilor,cind seva deschidepalatulimpirltesc 9ivei putea
s5,vezi chiar pe impirat, nu in ghiciturd, nici in oglinda,ci fafa cdtre
fotd,'nnu prin credinfi, ci de-adreptul?
12.Mu\i oamenidintre cei cu pulini judegatl dorescsa scape
numai de iad. Eu.insl spun ci pedeapslmult mai cumpliti decit
ci celcaren-a
si nu iei partela slavaviefiiveqnice.Socotesc
iadul.este
73. Matei 17, 4.
74. 1 Col 13, 12.

24

dobindit slavaaceeanu trebuiesi seplAngiatAtdin pricinachinurilor

din iad, cit din pricina ciderii din imparl]ia cerurilor;ci acestaeste
intr-adevir chinulcelmai mare.Aici pe pimint, cAndvedemadeseori
pe impirat intrind in palatulslu, urmat demul1iinsofitori,fericimpe
ceict suntin preajmi,peceicesesfbtuiesc
Eivorbesccu el,peceiceiau
partela toati slavalui. Chiar de-amfi putredde bogafi,ne-amplinge
Eiam socotifhri de pref averilenoastre,clnd ne-amuita la slavacelor
e primejdioasaEi
de lingi implrat, degigtim ca o strilucire ca aceasta
nesiguri din pricina razboaielor,din pricina uneltirilor,din pricina
invidiei;dar mai presusde toate,din pricini cl prin eainsigi e firi de
nu
valoare.Cind insl evorbadeimplratul tuturor,deCelcestapinegte
o partede plmAnt,ci tot inconjurulpimintuluiTs,dar,mai bine spus,
de Cel celine in palmaSapimAntul tot, de Cel cemlsoarl cerurilecu
cotul76,
de Cel ce line tot universulcu cuvintul puterii Lui, inaintea
Clruia toateneamurileplmlntului ca nimic Ei ca un fir de pulbere
deci,cAnde vorba de irnplratul acesta,nu vom socoti
s-ausocotitTT;
oarec[ esteceamai marepedeapsisi nu fim aqezaliin ceatacelorce
stauallturi de El, ci si ne mulpmim numai s[ sclpim de iad?Care
impiratul lumii nu va veni
sufletar fi oaremai ticilos decAtacesta?
si judecepimAntui intr-o trlsura trasl de cai albi,nici intr-o trisurl
fhcutl din aur,nici impodobitcu mantiede purpura9i cu diademl.
- Dar cum?
le
- Ascultl pe profefi,ci ei o strigl gi o spun atAtcAtomeneqte
estecu putin|l si o spuna.Unul dintre ei zice:Dumnezeustrdlucitva
veni,Dumnezeulnostruva veni;i nu va tdcea,iar inainteaLui va arde
ceruldesus;i pdmkntulcasa
;i in jurul Sduvifurputernic.Chema-va
griind aqa:Iatd
judecepe poporulSdu78.Iar
Isaiaadi.ugagi pedeapsa,
vine ziua Domnuluiplind de mdnie;i de urgie ca sa pustiascatoatd
cerului;i Orionul;i toatd
Iumeagi sdpiarddpepdcdto;iidin ea.Stelele
soarelgse va intuneca
lor;
da
lumina
mai
podoabaceruluinu-;i vor
75.lsaia 40,22.
76. Isaia 40,12.
77. I saia4 0,'1 5.
78. Ps.49, 3-5.

25

rdsdrindgi luna nu-;i va mai da lumina sa. voi pedepsitoata lumea

pentrupdcatelelor. voi pierdesemefia
pentru
^celor rdutdlileei,iar pepdcdto;i
mai
fdrd de lege;i voi smeritrufia celormhndri.cei rama;i vorf
scumpidecktiurul curat,iar omulvaf mai scumPdecdtpiatra desafr.
ttrui seva cldtina,iar pdrnhntulseva cutremuradin temeliilelui, din
pricina mdnieiurgieiDomnuluiSavaot,in ziua in careva venimdnia
ceruluise vor deschide
Lui7e.$i iari;i: Ferestrele
;i se vor cutremura
pamhntului.Cu tulburareseva tulburapdmdntul;cu clitinare
temeliiile
se va clitina pamhntul;va f tn marelipsa;cu clatinarese va cldtina
chefliu;pdmilntul se va zgdl{hica o
pamhntul
^colibd ca-un om beat,ca Ltn
pentru
depazitordevie;va cddea;inu va maiPuteasdsqscoale,
inallime
intru
cdl-a biriit faradelegea.
$i in ziua aceeavapuneDomnul
mdna Lui pestepodoabacerului ;i pesteimpdrafiilepdmdntului;va
aduna adinarea-pamhntuluiin temnild;i o va inchidetn cetdfuieso.
ProfetulMaleahigriiegtela fel ca profelii aceqtia,spunind: Iatd vine
DomnulAtotputernicul,
;i cineyaputeasuferiziua intrdrii Lui, saucine
Lui?Pentrucd El va veni cafocul turndtorului
va puteastaTavederea
ca
;i ia iarba ndlbitorilor;i va ;edeatopind;i curdfind,cape argint;i
yine ziua Domnuluiarzhndca un cuptor ti-i
pe
^vaaufr. $i iarigi: Iara;i
ardepe ei. $i toli cei de alt neam;i toli carefac farddelegivorfi ca
trestia;i-i uo aprindepe ei ziua carevine,ziceDomnulAtotputernicul.
Iar Daniel,blrbatul
$i nu v'ardmdie din ei nici rdddcind,nici ramurd82.
doririlor83,spune:Privit-amphnd ces-aupus scaune;ls-a a;ezatcel
vechide zile;hainaLui eraalbdcazdpada,;i pdrul capuluiLui, calhna
curatd;scaunulLui,para defoc,rolileLui,foc arzdtor;rhu defoccurgea
ie;inddin El,mii de mii slujeauLui ;i mii de mii stdteauinainteaLui.
Apoi, pulin mai
scaunuldejudecatds-aa;ezat;i cdrliles-audeschis8a.
jos,spune:vdzut-amin vedeniedenoapte,;i iatdpe norii ceruluivenea
'Cineia
ca Fiu al Omului ;i a ajunsphnd la Celvechide zile,;i a fost
7 9 .I s . 13, 9- 13.
80.ls.24,18-22.
81.Maleahi3, 1-3.
82.M4leahi3, 19.
83.Dan.9, 23.
8 4 .Dan. 7, 9- 10.

26

t'

adusinainteaLui. $i I s-a dat stapknirea,cinstea;i tmparalia;;i toate

p opoarele,seminliile;i limbil eslujesc Lui. Stdphnirea Lui esteo stdphnire
ve;nicd,carenu va trece,gi impardfiaLui nu vaf nimicita'Tulburdnduseduhul meugi eu,Daniel,amfost tulburatin sufletulmeu,;i vedeniile
capilui meu m-au spdimhntaf5.Atunci sevor deschidctoateporlile
bolllor ceregti,dar,mai bine spus,chiar cerulacestava pieri. Cerulse
ca pieleaunui cort, ca o
va strhnge,ziceProfetul,ca un sul dehdrtie86,
perdeace se-nfiEoar\, ca sl fie schimbatintr-un cer mai bun. Atunci
toatevor fi plinede uimire,defricl gi cutremur.Atunci frica mare-iva
cuprindepe ingeri,nu numai pe ingeri,ci gi pe arhangheli,tronurile,
domniile, incepltoriile gi puterile. Se vor cldtina, spune,Domnul,
puterilecerurilofT,pentru ci Domnul va cererobilor Sli socoteaiide
fapteleslvirgitein viafade aici.Daci, atuncicAndestejudecatun oraq
de catrestipinitorii acegtialumegti,pe toli ii cuprindefrica,pe cei ce
sunt in afari de primejdiechiar,cum oaresi nu se clatine,si nu se
cutremuretoateputerilecerului,cdndestejudecatiiumeatoatade un
astfelde Judecitor,Caren-arenevoienici de martori, nici de dovezi,
ci, fbri asteatoate,pune in fala tuturor faptele,cuvintelegi gAndurile,
aritAndu-lepe toateca intr-o oglindi celorcarele-auslvArgit,dar gi
Sl presupuneminsi ci n-ar curgeriu de
celor ce nu le cunogteau?
judecatl
ingeri infricogitori,ci ci oamenii
foc, nici n-ar stade fafi la
ar fi chemalinumaipentruca unii si fie laudaligi slivifi, iar allii sl fie
indepirtali cu necinsteca si nu vadl slavalui Dumnezeu- Sdfieluat
- 9icl
spuneScriptura,casdnu vadaslavaDomnuluiss
celnecredinclos,
bunltiti
Oarepierdereaunor asemenea
ar fi pedeapsa!
numai aceasta
n-ar chinui sufletelecelorlipsili de vedereaslaveilui Dumnezeumai
cumplit ca iadul?CAt e de mare riul acesta,acum nu-i cu putinfl
si spunemprin cuvAnt,atunci insl vom cunoagtelimurit, din fapte
cei osindili nu numai c[-s flculi
chiar.Adaugl-mi acumgi pedeapsa:
in jos, dar sunt gi pornili pe
cautl
de rugine,c6-giacoperi feleleEi
85.Dan.7, l3-15.
8 6 .Is.34,4. ,
87. Matei 24, 21.
8 8 .Is.2 6.10.

27

drumul ce duce la foc, sunt tArifi la chinuri 9i dafi in stipinirea

in vremecetoli cei ceputerilorneinduritoare;qi suferi toateacestea
au ficut bine qi au sivirgit in via|[ faptevrednicede viala ceade veci
punt incununafi,sunt strigali gi stauin fala tronului impiritesc
13.Acesteasevor intamplain ziuajudeclfii. Dar cecuvantputeapllcerea,folosul,bucuriaimpreunei
va infiliga pecelededupl aceasta:
vieluiriiu Hristos?DaiNu-i cu putinli si spuicit e de-marepllcerea,
cit e de mare ciqtigul pe care-l are un sufletintors }a nobleJealui,
carepoatevedea.u ittdrernire pe StePanut.Nu se bu-curi numai de
bunitilile ce-i stauin fa![, ci qi de incredinlareaci de acum aceste
bunitlfi nu mai au sfargit.Toati bucuria aceeagrin euvint n-o pofi
zugrevigi nici cu minteanu o poli cuprinde.Dar voi incercasi fi-o
urit desiul de slab,atita cit prin lucruri mici pot fi arltate lucrurile
mari. Si ne uitim la cei carein viala de aici se bucuri de bunurile
acesteilumi, debog[1ie,de putere9i de slavl.AtAtasuntde mAndride
buna lor stare,incit socotesccl nici nu calc[ pe pimint, cu toate-ca
bunurile de caresebucur6.nu sunt bunuri recunoscutede toli drept
bune, nici nu rimAn mereula ei, ci zboatd'mai iute ca vAntul.Iar de
seintimpli (ca acestebunuri) si rimlni pufin, apoi numai in viala
n-au puteresi ne insofeascimai departe'
igi aratl dragostea;
aceasta
bunuri plmAnte;tipricinuiescatXtabucuriecelorcele au'
Dac[ aceste
cebucurii socoliciior simli acelesufletechematela miile qi miile de
bunatifi din ceiuri! Nu numaiatit! Ci elesuntatit debunefa![ decele
de ai'ci,gi camullime,gi cainsugiri,incit inima omului nici c[ le poate
blnui. in lumeaastanoi triim tot atatde strimtorali caqi un prunc in
pintecelemameigi nu putemvedeastrilucirea9i slobozeniaveacului
ce va s[ fie. Dar cAndva veni vremeanagteriinoastre,cAndviala de
acumva nagtein ziuajudecilii pe toli oameniipe carei-a avut'atunci
stArpiturilevor trecede la intunericla intuneric9i mai adinc 9i de la
strAmtoare1astrAmtoareqi mai.cumpliti; copiii desvirgiliins[, care
au plstrat chipul icoaneiceleiimpiriteqti, sevor inflliga implratului
gi vbr primi slujbaaceeape careingerii si arhangheliio.fac inaintea
Dumnezeuluituturor.

semnedevirtute!
Agadar,dragi prietene,nu nimici cu totul aceste
DobindeEte-ie
iute din nou gi deslvirge;te-le!
Dumnezeua inchis frumusefeatrupului in liuntrul hotarelor
firii, pe cAndfrumuseleasufletuluia llsat-o slobodi de constrAngerea
gi scfaviaunor asemenea
hotare,pentru cl e gi cu mult mai de pre1.in
putereanoastri gi in ajutorullui Dumnezeustl putin]ainfrumusefirii
sufletului nostru. Stipinul nostru, iubitor de.oameni fiind, mai
cu seaml prin aceastaa cinstit neamul omenesc,ci a llsat ca cele
de pulini valoare,celecare nu ne sunt de mare folos, cele a clror
pierderene iasareci si fie supuselegilor constringitoarealefirii, dar
ne-afbcut stipAnipestecelecu adeviratbune.Clci, dacl Dumnezeu
ar fi lisat si fim stlpAni pestefrumuseleatrupului, sa-l putem face
mai frumos, atunci am fi avut griii zadarnice,ne-am fi cheltuit toatl
qi nu ne-amfi ingrijit delocde
vremeacu indeletnicirinefolositoare,
suflet.Ne-ammai fi ocupatoarede sufletgi de lucruri de seami daci
trupului nostru?Daci
am fi putut schimbacu adevirat infXliEarea
acum,cind nu ne stl astain putere,cind nu ne putemschimbafata,
ne dlm toati silinla,silim naturaca sl ne dim o frumuselefalsi',cu
cu ajutorulpieptiniturii 9i impletiturii
ajutorulculorilor givopselelor,
pirului, cu ajutorul hainelor,cu ajutorul incondeieriiochilor gi cu
de infrumusefare;deci, daci ar fi stat in puterea
alte.megteguguri
noastrl schimbareain{bligirii trupului nostru, poate ci nu ne-am
mai fi ocupatcu altceva,ci tot timpul l-am fi cheltuitcu asta.Am fi
infrumuselatcu mii de podoabesluga,adici trupul, iar pe stipinul
lui, adici sufletul,l-am fi lisat sl zac| necontenit,lipsit de frumusefe
gi pirisit mai rau decit un rob. Pentru acestmotiv Dumnezeune-a
slobozitde aceastirea indeletniciregi ne-a dat o ocupafiemai buni.
Astfel omul, carenu poatesl-Ei infrumuselezeurAfeniatrupuiui, va
puteasi-gi inalfe sufletulla supremafrumusefe;chiar daci ar fi fost
coborit in cea mai groazniciurilenie, poatesi-gi faci sufletulatit
de iubit Ei de dorit, incit sl-l doreasclnu numai oameniibuni, dar
insugiDumnezeuqi impiratul tuturor, agacum ziceagi psalmistul,
vorbind de aceastifrumusele:$l va dori impdratulfrumusefeata\e.
8 9 .Ps.4 4,13.

29

Nu vezi cl in caselede desfrAuabiade se apropiede femeileurAtegi

pociteluptitorii din circuri, sclaviifugari qi luptitorii cu fiarele?Iar
dacl vreofati frumoasi,debun neamgi sfioasiar fi ajuns,din pricina
imprejurlrilor, intr-o astfelde starenenorociti,oricebirbat strilucit
$i cu mari dregltorii nu s-arruginas-o ia in casltorie!Dacaoamenii
au atit de multi mili de femeile frumoasedeclzute qi atAtadispref
pentrusclavl,incit lzblvescde robiadesfrAuluipe acelefemeigi le iau
de sofii,cu atit mai mult va faceDumnezeuastacu sufletele.c&e,
din
cavzatiraniei diavolului, au cizut din nobleleaceade aur in casade
desfriu a vietii acesteia.
Vei biga de seaml ci profefii au numeroase
pilde de acestea
cind vorbescIerusalimului.C[ qi Ierusalimulclzuse
in desfrinare,Ei intr-o desfrAnare
noud,nemaiintilniti pini atunci,
dupi cum spune qi Iezechiel:Tuturor desfrdnatelorli sepldte;te; tu,
lerusalime,ai platit mai mult ;i te-aistricatmai mult dechtcelelalteel,
gi, iariqi, un ait profet:Ai stat a;tepthndu-ica o cioarasinguraticdel.
Ei bine, pe aceastlcetate,care a frcut atitea desfrAniri,o cheami
Dumnezeudin nou la 81.Robiacetilii Ierusalimuluin-a avut ca scop
atit pedepsirea
ei, ci intoarcereaqi indreptareaei. Dacl Dumnezeuar
fi voit si-i pedepseascl
desivirEit,n-ar mai fi intors pe israeliteniin
patrialor, n-ar mai fi zidit mai maregi mai strilucit oraqulqi templul.
Slavaceadin urmd a caseiacesteia,
spuneDomnul, va fi mai mare
dechtcea dinthie2.Daci Dumnezeun-a indepirtat de la poclinll
Ierusalimul, care a fbcut de atXteaori desfrAnare,cu atAt mai mult
nu va indepirta sufletul tiu, care-i la prima cldere. Nimeni, niii
un indrigostit de trupuri, oricit de innebunit ar fi de dragul lor, nu
ardeatit de mult de dorul iubitei lui, cAtde'mult doregteDumnezeu
mintuirea sufletelornoastre.Aceastase poatevedeaEi din viafa de
toatezilele,dar qi din dumnezeiegtile
Scripturi.De pildi, in primele
capitoleale proorocieilui Ieremiagi in multe alte locuri din profefi,
Dumnezeuestedispreluitgi trecut cu vederea,dar El nu inceteazia
alergaqi a ciuta prieteniaaceloraeareii intorc spatele.
insu;i Domnul
90.Iez."l6.33.
9 1 .I er . 3. 2.
92. Aghet2,9.

30

celceomoripe
cind spune:Ierusalime,Ierusalime,
aratilimurit aceasta
profeti;i ucizicupietrepe tii t irni;i la tine,dechteori am voit sdadun
'pe
voitle3IarPavel,
fii tdi, ,u^ adundgairo puii sai subaripi,;i n-ai
icriindu-ie corintenilor,spunea:PentrucaDumnezeverain Hristos,a
imficat lumeacu El insuqi,firl si fini seamide pacatele1or,punlnd
in noi cuvAntulimpiclrii. A;adar,in numelelui Hristos,vd rugam,ca
vd rugam,
;i cum DumnezeuS-ar rugaprin noi, tn numelelui Hristos
spuse
acestecuvinteca
Socoteqte
9i cltre
'impdcasi-vd
cu Dumnezeulea
,roi, u.u-. Nu numai necredinla,dar Eiviala necurataestedestulde
tareca sl deanagterela aceasticumpliti wi. Cugetultrupului,spune
sfbrAmimdeciaceastlstavill,sl
vrdjmaglui DumnezeLfs.Si
Pavel,este
o nimicim gi s[ o omorAm,casi avempartede impiCareaceafericitl,
casi ajungemiaragidragigi dorili de Dumnezeu!
14.$t1mc[ acumeqtiindrlgostit de frumusefeaErmioneiEicrezi
ci nimic depe pamint nu seaseamlnicu mindre]eaei. Dar daci vrei,
dragl prietene,tu vei fi cu atAtmai frumos 9i mai mAndrudecit ea
.,t Jatiunt mai frumoasestatuetelede aur decAtcelede lut. Sufletele
multor oamenisunt uimite qi incintate de frumuseleatrupului; dar
daci aceastifrumusefear striluci in suflet,spune-mi,te rog, cu ce ai
trupului nu-i flcuti
frumusefe?Frumuse{ea
puteaegalao asemenea
fiere
9i hrani amestecati
din altcevadeclt din flegmi, slnge,scurgeri,
cu sucuri. Ochii, obrajii gi toate celelaltemldulare ale trupului cu
ele se hrlnesc; daci n-ar primi in fiecarezihrana aceeacarele vine
din stomacgi ficat,atuncipieleas-ar zbdrci,ochii s-arduce.infundul
capului qi indatl toata frurnuseleachipului ar zbura.A;adar, daci
te-ai gindi ce-i inliuntrul ochilor frumoqi,ce-i lnlluntrul unui nas
ce-i inliuntrul gurii gi obrajilor,ai spuneca toatl frumusetea
statua=r,
trupului nu-i altcevadeiat un mormint varuit qi plin pe dinluntru de
atii de multi murdirie. Dacl ai vedeao bucllici din acestematerii
din care-ialcltuit trupul, de pildl o bucati de flegnri saude scuipat,
n-ai puteas-o atinginici cu vArfuldegetelor9i nici n-ai suferis-ovezi.
93.Matei23,37
94.II Cor.5, l9-20.
95.Rom.8. 7.

31

Acum spune-mi,poli si cazide uimire in fafaunui depozitcarefine

lnliuntru atAtamurdirie?
insi nu eraaqa,ci mai frumoasi,pe cit
ta sufleteasci
Frumuse{ea
.estemai frumos cerul ca plmintul; dar,mai bine'spus,chiar cu mult
'mai strllucitor qi mai frumosdecAtacesta,decit pimAntul.
Nimeni n-av\zstvreodatl numai sufletul,despirlit de trup; dar,
chiar daci-i aga,tot voi incercasi-fi arit in alt chip frumuselealui,
comparindu-l cu puterile ceregti.Ascultl cum l-a uimit pe"Daniel,
blrbatul doririlor, frumuseleaputerilor cereqti.Voind s[ infrliqeze
frumusefealor gi neputAndgisi cevaasemlnitor,a dat fugala metale;
dar nici ele nu l-au mulpmit, qi atunci a luat ca pildl strilucirea
fulgerului. Agadar,daci puterile ceregti au stfilucit atit de mult,
intreagalor fiin]l, ci numai o partea
deginu Ei-auarltat descoperita
fiinlei lor, gi aceastadestulde slabi gi de umbriti, cXtde mult trebuie
si strlluceasclatunci cind vllul carele acoperiva fi dat la o parte=
Acelagilucru trebuiesiJ gAndegtiqi desprefrumuseteasufletului.Vor
a spusDomnul. cind estevorba de materie,
f aseneneacu Ingerile6,
corpurile mai uqoare,mai fine gi mai apropiatede celenemateriale
,unl .., mult mai bune gi mai frumoasedecit celelalte.Astfel,cerul
estemai frumosdecit plmintul, focul decAtapa,steleledecAtpietrele.
Admirlm mai mult curcubeuldecit toporaqii,trandafiriiqi decAttoate
celelalteflori de pe plmAnt. in generalvorbind, daci ar fi cu putinli
si vedem .u ochii trupului frumuseleasufletului' ai ride de toate
acesleexempleluate din lumea materiali, atit de siab ne infbligeazl
frumuse{easufletului.
Si nu llsim in plrisire o astfeldecomoarl,o atAtdemarefericire,
mai cu seami cind ne putem reintoarceugorla frumuseleaaceea.cu
nostru
nidejdeabunltililor celor viitoare.Apostolulspune:_Necazul
de
orice
mdsurd,
presus
mai
de aium, u;or ;i trecdtor,ne aducenoud,
vdd,ci la celece
ednu privim la celq,ce-se
slavdve;nicd;i covkr;itoare,
ce
iar cele nu sevdd sunt
nu ,r rid; cdcicelecesevdd sunl trecdtoare,
necazurilesale,cunoscutede
Dac[ Fericitul PaVel'humeqte
vesniceeT.
96.Luca20,36
9 7. llCor . 4.l7- 1 8 .

32

pentru ci nu seuita la celece sevi'd'

mult timp, ugoareEilesnicioase,
apoicu mult mai uqorpoli punetu capi'tpllcerilor trupului.Nu-ti cer
se infrunli, deocamduta,.pti*.jdiilelui Pavel,morlile lui de fiecare
zi. neintrerupteleriniri, bi.ioitil., lanlurile,vrljmigia intregii lumi,
,rri iud.itor, privegherilenecontenite,lungile cllltorii, naufragiile,
nlvllirile hoflor, uneltirile rudelor,durerilesimfite pentru prieteni,
frigul, goliciunea,arderea,necinsteasuferiti pentru ai sii 9i
foametea,
ci doar atit
pentrucelstriini, nu-!i cerdeocamdatlnimic din acestea,
i1i ..r, Scapi.-tede blestematata robie,reintoarce-tela libertateade
mai inaintetCande;te-te9i la osandace o vei primi de pe urma unei
vieli petrecutein pllceri, dar qi la cinsteace o aveaide pe urma vietii
taledemai inainte.Nu-i delocde miraredaci ceicehu credin inviere
gi desfriuginu auconqtiinfaunei astfeldefrici' Dar
triiesc in nepdsare
estecu totufnebunesccanoi, careavemincrederemai marein celede
dincolo decAtin celede aici, si. trlim atlt de ticllos 9i de nenorocit'
si nu ne aducemamintede nimic din celede acolo,ci dimpotrivl, sl
cidem in ceamai cumpliti neplsare.CAndnoi, cei credincioqi,facem
dar,mai bine spus,suntemchiarmai
faptecagi necredinciogii,
aceleagi
ticiloii d.cat ei - cici suntintre ei unii careau strilucit printr-o viali
virtuoasi - ce mingaiereva fi pentru noi, ce iertarevom aveaoare?
Mulli negustori.urJ fu. comer!pe mare au suferitnaufragii,dar n1
s-audat Infrinli, dimpotrivl, Ei-aucontinuatdrumul lor. Naufragiile
nu Ii s-auintlmplat din pricinaneplslrii lor, ci pagubale-avenit depe
urma fUrieivinturilor. Dar noi, careavemindriznire 9i incredinfare
despresfir;itul ci.litoriei noastreprin viala aceasta,noi, care gtim
bine ci fbrl voia noastri nu ni sepoateintAmplanici naufragiu,nici
noi deci,careavemaceastlincredin]are'nu ne
vreo pagubi oarecare,
uo* upo.uiarigi de lucru, nu vom incepedin nou negustorianoastri
9i cu mAinilein
aga,ca qi mai inainte?Vom stadegeaba
duhovniceascl
sAn?De-arda Dumnezeusi stlm numai cu mAinil'ein sAn9i si nu Ie
punemsi lucrezeimpotrivanoastrll Astaar fi cumpliti nebunie!Spunecare,in
mi, n-im socotinebunpe un luptltor de lupte greco-romane,
ar incepesa-$iloveasclcu pumnii capul9i
loc sa-siloveasciadversarul,
aa
JJ

fala sa?Diavolulne-aluat armelegi ne-adoborit. Trebuiesi ne scuilm;

si nu ne lisim tiri{i mai departe,ca si ne prlbugimpe noi inginegi sl
adlugim la rlnile pricinuitede diavol9i rlni ficute de noi insine.
Fericitul David a clzut tot aqacum ai cdzutqi tu acum. A cizut
nu numai in acestpicat, ci gi in altul, adicl in picatul uciderii.Ce a
urmat?A rlmas jos in picat?Nu s-asculatindatl gi cu putereinnoitl
a luptat impotriva duqmanului?A luptat cu atita vitejie impotriva
dugmanului,incAtchiar dupl moartealui a fost aplrltorul urmagilor
sii. De dragul lui David, Dumnezeuii lasi lui Solonlon intreagl
implrl1ia, cu toatecl acestaslvirgiseo marefiradelegeqi eravrednic
s[ moarl de nenumlrateori. Dumnezeuii spune,luiSolomon:.Voi
smulgedin mhnata impdrdliata ;i o voi da rob*lui tdu!Dar nu voiface
astatn zileletale.De ce?PentruDavid,tatdl tdu, ci din mhnafiulai-trtu
lui lezechia,in primejdiede moarte,degiera
o voi luas\.De asemenea
om drept,Dumnezeuii spunec[-l va ajutatot de dragulaceluifericit
blrbat Voi apdra cetateaaceastaca sd o scap,pentru Mine ;i pentru
AtAt de mareputerearepoclinla. Daci David ar
David, robulMeuee.
fi gindit, aEacum gAndegtigi tu acum,ci nu poatesaplecespremill
pe Dumnezeugi dacl gi-arfi spusluigi aga:Dumnezeum-a cinstitcu
marecinste,m-a rdnduit in ceataprofeSilofm-a atezatconducdtorul
primejdii.Cum,
celorde un neamcu mine,m-a smulsdin nenumdrate
sa-Linduplecspremilostiviredin
oare,voiputeadupdathteabinefaceri
cclemai mari
nou,odaldceeuL-am ocdrht;i am tndrdznitsdsdvhr;esc
pdgate?Daci ar fi gindit aga,nu numai ci n-ar fi slvirgit fapteledt
uitt,tt. de dupi pociinli, dar ar fi Etersqi faptelebune de mai inairrte.
15. Moarteane vine nu numai de pe urma bolilor trupului, c
gi de pe urma bolilor sufletului.Am ajunsinsi intr-o nebunie ati
de mare, incAt ingrijim cum nu se poate mai bine bolile trupulu
dar dispreluim cu totul bolile sufletului.De multe ori, unele boli a
trupului nu le putemlecui,dar nu ne descur4ilm.D.qi auzim-ade
pe doctori spunandu-nec[ o anumitl boali nu poatefi tlmlduiti
d,gctorii,totugi stlruim rugindu-l s[ glseascio cit de micl lecui
98. III Regi11,11-12
99.IV Regi19,34.

34

Bolile sufletuluisunt cu totul altfel;nu estenicio boali sufleteascl

nevindecabili.Nu stau sub legile constrangltoareale firii. $i totuEi,
saunu le lulm in seami,ca qi cum ar fi vorba de boli striine noui'
saupierdemnldejdeavindeclrii. Acolo undenaturabolilor trebuiesi
netiuce 1adeznidejde,ne ingrijim ca gi cum am aveamulte nidejdi
de insinitoqire; dar aici, orrl.'no trebuie sl avemvreun motiv de
deznldejde'nu ne ingrijim deloc9i lislm boalasi-gi urmezecursul
ei, cagi cum n-ar *ui? nicio nadeldedevindecare.Preluimmai muit
trupui decit sufletul!Pentruastanu vom puteasalvanici trupul! Cel
carenu dl nicio atenlieplrlii celeimai de seami,dar iqi cheltuieqte
toati rAvnain nimicuri, distrugeEipierdeEipe una' qi pe cealaltl'$i'
ingrije-gte
dimpotrivl, celcareplzeqteotditt.uhtii 9i cautl si salvezeEi
partia cea mai irrr.*ttuta, sufletul,chiar prin neglijareatrupului'
va mintui qi trupul prin mintuirea sufletului.Aceastane-a ar6tat-o
Hristosprin cuvintele:Nu vd temelideceicareucidtrupul,dar sufletul
nu-l poiucide;temefi-vdmai muti de Celcepoatesapiarda 9i sufletul,
' ;i tripul in gheena!|oo
. 1
Te-amconvins,oare,cl niciodatl nu trebuiesi pierdemnidejdea
bolilor sufletului,saumai estenevoiesi-!i mai aduc9ialte
in vindecarea
Chiar dacl tu denenumirateori !i-ai pierdutnldejdea,eu
argumente?
niliodata nu voi pierdenidejdeain tine, nici nu voi cldea in picatul
la al1ii,deginu esteacelagilucru de a deznidijdui
pe care-losAndesc
pentru propria-|i soarti Ei a deznidajduipentru soartaaltuia.Unui
careareo astfelde ideedespresoartaaltuiaar puteafi iertat degrabi;
dar cel care-Eifacedespresoartalui o astfelde idee,niciodatl! Pentru
ce?Pentruce cel dintai nu estestipan pestesilin{a9i clin}a altuia;in
nici aqa
puterealui stl numai propriasa persoani.cu toateacestea,
dacl
chiar
ta,
,tarrdlucrurile,eu nu voi pierdenad.ld"u in mintuirea
t9 veiintoarce
de nenumirateori ai pierdeoricenidejde! Poate-poate
din nou sprevirtute Eivei innoda"firulcu viafata di mai inainte!
Ascultegi celeceurmeazi!Ninivitenii, cind au auzitpe profetul
Iona ameninfindu-:i cu cuvinte tari: Mai sunt patruzeci de zile ;i
100.Matei10.28.

35

Ninivevafi nimicitdt,l,nu gi-aupierdutnldejdea.cu toatecl nu mai

,aveaunicio incredereci vor induplecape Dumnezeu,ba dimpotrivi,
puteaubinui contrariul,intemeialipe prezicerea
profetului,deoarece
celespusenu erau un sfat,ci o adevirati sentin{i. cu toateci erau
l intr-o situatieatdtde grea,au flcut pociinfi, zicind: cine gtie,poate
ci-I va pirea riu lui Dumnezeugi Seva milostivi gi se va intoarce
de la intlri.tarea miniei Lui gi nu vom pieri. $i a vizrst Dumnezeu
faptelelor, ci s-auintors de la ciile lor iele rele,gi I-a pirut riu lui
Dumnezeupentru rlul pe carea zis sali-l fac[, gi nu I-a fbcutr,z.Daca
nigteplgini gi niqteoamenineinvalafiau putut si inleleaglce mare
puterearepocainfa,cu atit mai mult noi trebuiesl facemasta,noi,
caream invl1at dumnezeiegtile
dogme,noi, carcunoaqtemo mare
mullime de astfelde pilde atit din cuvinte, cat qi din fapte.sfaturile
Mele,spuneDomnul, nu suntcasfuturilevoastre;inici cdileMele.eum
sunt cdilevoastre;ci ckt estede departeceruldepdm6nt,atkt sunt de
departecugetele
Mele de cugetele
voastre;i sfuturileMele de sfuturile
voastret,3.
Daci noi primim lnapof in slujbanoastri qi le dim din
nou cinsteade alti.dati,ba adeseorile acordim qi mai mareincredere
slugilornoastredaci figiduiesc si.seindreptedupanenumaratele
lor
gregelifafi de noi, apoicu at6.tmai mult Dumnezeu!Daci Dumnezeu
ne-arfi creatcu scopulde a ne pedepsi,atunciar fi cu calegi drept si
deznidljduiegtiqi si pui la indoiali inintuirea ta. Dar daci.ne-acreat
nu din alti pricinl decatdin pricina bunitifii Lui, gi cu scop-ulde a ne
desfhtade bunititile vegnice,Eifacetotul in vedereaacestuiscop,
gi se
ocupi denoi din prima zi atxistenleinoastrepdni in ceadin urml, ce
ne facesi ne indoim?L-amminiat mult, cum nu L-a mi.niatvreodati
un om?Ei bine,tocmaipentruastatrebuiesi ne depirtim deplcatele
cele slvirgim, si ne ciim de faptelesivirqite pani acum,saciuti.m sl
ne schimbim cu totul. Nu estecu putinfi ca picatelesavdrgite
de noi
si-L fi intiratat in agamisuri, incat Dumnezeu,si ajungi si nu mai
voiasciintoarcereanoastri sprevirtute.A picatui estecevaomenesc,
101.Iona3, 5.
102.Iona3, 9-10.
103.Is. 55,8-9.

36

dar a stirui in picate,astanu mai e cevaomenesc,

ci cu totul diavolesc.
Iat5.ci. gi Dumnezeu,prin gura profetuluiIeremia,mustri mai muit
stlruinla in picat decAtplcatul: Am spus,ziceDomnuI,dupdceea a
desfrhndri:
intoarce-tela Ntine!$i nu s-a tntorsroa.rar
fdcut toateaceste
in alt loc din Scripturl,Dumnezeuvoind si aratemareaLui dorin{i de
mintuire a noastri, dupi ce a auzitflglduinfa israelililorde a merge
pe caleaceadreaptadupi sivArgireamultor firldelegi, a spus:Cine
va da casafie astfelinima lar intr-tn;ii incdtsdseteamddeMine ;i sa
pazeasca
poruncileMele in toatezilelelor, ca sd lefe lor bine;i filor
yeac?r's
Ior tn
Iar Moise,vorbind cu ei, le spunea:$i acum,Israele,
ce-fi cereDomnul Dumnezeu?
Numai aceasta:
sa te temi de Domnul
Dumnezeultdu, sa mergiin toatecaileLui ;i sa-L iubesti.t06
Agadar,
daci Dumnezeu,care igi di toatasilinla safie iubit de noi, care face
totul in vedereaacestuiscop,Carepentru dragosteafala de noi nu a
crulat nici pe Fiul siu unul-Ni.scutr07,
care socoteste
un lucru scump
inimii Lui dorinfa noastrl de a ne impica cu El, cum oarenu ne va
primi qi nu ne va iubi clnd ne clim de faptelenoastrerele?Asculti ce
spuneqi prin profetulIsaia:Spune|u mai-inthinelegiuiriletale,casd te
indreptezir,8.
Dumnezeucereastadela noi pentrucadragostea
noastri
fa{[ de Ei sl fie puternici. cel stapinit de o maredragostenu stinge
{lacira dragosteinici candesteinsultatde cei iubifi de el; mai alesin
acestecazurisesilegtesi le vorbeascidespreocirile cei s-auadus,cu
scopulde a arita oamenilortaria dragosteisaie,iar prin asta,sl-i faci
sa.-liubeascala rAnduilor mai puternic.Dacamirturisirea pacatelor
dl atit de mare mAngAiere,
apoi cu mult mai multi mdngAieredi
spilareapacatelorcu ajutorulfaptelor.DacaDumnezeuar impiedica
intoarcereala viafa de mai inainte a celorindepirtafi de la caleacea
dreaptl,poatecl nimeni, afarl de cAliva,uEorde numlrat, n-ar intra
in impirl|ia cerurilor.vedem insl ci strilucescin faptebunetocrnai
10 4 .[e r . 3, 7.
105.Deut.5, 29.
106.Deut.10.12
107.Ioan3. 16.
108.Is.43,26.

37

cei
cei cares-auridicat din mari plcate.$i e drept sl fie aqa,deoarece
de
care
careau trlit o via$ plini de plcate, fiind conEtienlide picatele
virtutii
s-auficut vinovali, arati o rivni tot atit de marein sivA,rqirea
picatului.Acestlucru a vrut
pe cit demarele-afostrAvnain sivArqirea
*ie-l
arateHristoscind a vorbit cu Simondesprefemeiaceaplcitoasi:
Am intrat tn casata;-apdpe
vezi, spwe Domnul,pefemeiaaceasta?
Mele nu Mi-ai dat; ea cu lacrimi Mi-a udat picioareleMeIe
picioaiele
-;i
cu pdrul capuluiei le-a;ters.Sarutarenu Mi-ai dat; ea,de chndam
Cu untdelemnruJMi-ai uns
intrat, n-aincetatdea-Mi sdrutapicioarele.
Mele.Pentruaceeaifispun:i se
capulMeu;eacu mir Mi-a unspicioarele
i seiartd
ei celemulte,pentrucda iubit mult.Cel,cdruia
vor iertapacatele
talelt0e
pacatele
pulin, iube;tepusin.Apoi a spusfemeii:Iartd-fi-selie
16.Pentruastaqidiavolul,gtiindci marii picltoEi cind incepsi se
pociiasci o faccu toatetaria,caunii cecunoscpicatelelor, setemeqi
tremuri canu cumvapicltoqii si inceapisl sepocliascl-intr-adevlr,
marii plcltogi, dupi ce pun inceput poclinfei, nu mai pot fi stipinili
de diavol. Sub puiereapoclinlei fierb ca gi cum ar fi la foc 9i-9i fac
sufletullor mafcurat dJcit aurul cel curat, fiind mAnafisprelimanul
virtulii gi de puternicul duh al conqtiinlei1or,qi de amintireapacatelor
lor fafl de ceicen-au clzut in plcatesti
demai inainte.Superioritatea
in aceeacl foloseicun zel mai puternic,numai dacl vor pune,dupi.
curn am spus,inceput pociinlei 1or.Greutatea9i anevointaestein a
puteasepui piciorul pepragulpociinlei 9i si intri in pridvorulclinfei,
.e.i ui.i vrijmaqul bAntuiecu furie 9i ataci puternic ca si impingi
indarlt Ei sl doboarepe cel ce faceacestbun inceput.Dar dupi ce ai
trecutpiagul gi pridvorul,diavolul,odati biruit, nu mai aratl atAtafurie
vom cipita
;i estedoborit tocmaiacoloundesecredeaputernic,iar noi
cu mai multe uqurinfl.
mai marerAvnl qivom purta lupta aceasta
Si incepemdeci si ne reintoarcem,si alergim catrecetateacea
poruncitsi viefuim.
din ceruriin caream qifostinscrigi,in careni s-auqi
Dezn|dejde.anu are num-airiul cl ne inchide porlile cetilii
cerEgti,nu numai ci ne facemai trindavi qi mai disprefuitori,dar are
109.Luca7,44-48.

38

gi raul ca sidegtein sufletulnostru mAndrienebuneasci.Diavolul a

ajunsagacum a ajunsdin pricina deznadejdii;mai intAi gi-apierdut
oricenldejde;in urmi, din deznidejdea ctrzutin mAndrie.Un suflet
careugi-a
pierdutodati nldejdeamintuirii lui nu-Eimai di seamacum
se prlbuEegte;vorbegtegi lucreazd,dvpl.bunul plac gi flri judecatl
impotriva propriei sale mintuiri. Dupi cum nebunii, odati ce giau pierdut minlile, nu se mai tem qi nu se mai ruqineazhde nimic,
ci savArgesc
flri frici celemai nesibuitefapte,searunci.in foc,in api
sauin pripastie,tot astfelgi ceistipAnilidenebuniadeznldejdiinu mai
pot fi oprifi; sivirsesctot felulde picate,iar daci nu vine moarteas5.-i
impiedicedeia nebuniagi furia lor, igi pricinuiesco mullime de rele.
De aceea,te rog, inainte de a fi nlucit cu totui de aceastibefie,
degteaptl-te,scoali-te,iegi din criqma diavolului.Iar daci nu-i cu
putinfi deodati,fb.-ope tlcute gi incetulcu incetui.in ceml priveqte,
mi se pare cl e mai uqor si rupi deodatl toatelegiturile carete jin
strAnsqi sl intri dintr-odati in qcoalapoclinfei. Dar, daci ]i se pare
greuasta,pigegtepe caieacareducespreo vieluiremai buni asacum
vei voi. Numai plqeqteo dati, gi dobAndegte
vialaveEnici!Da, te rog,
ml cucerescfie in numele curaliei tale de mai inainte, in numele
increderiice-o aveaiin mAntuireasufletuluitiu, intoarce-te,ca sa te
vedemiarlgi pe culmi, si te vedemiarlEi plzitor al infrAnlrii. Fie-ti
mill de ceicaresesmintescdin pricinata, carecaddin pricinata, care
ajungmai trAndavidin pricina ta, caredin pricina ta nu mai au nicio
nidejdein virtute.intristaremarea cuprinsacumceatafralilor; pllcere
gi veselieinsa a cuprins adunlrile necredincioEilor
Ei intovarlqirile
tinerilor caretraiescin pacatqiin desfrAu.
Dacd,te vei intoarceiaraEila
frumuseleaviefuirii dintAi,lucrurile sevor schimba:intreaganoastrl
ruginareva trecepe umerii lor, iar noi vom dobindi multl incredere
vi.zAndu-tedin nou incununatcu mai muitl striluc,ireEi proclamat
de toli biruitor. Biruinfeleacesteadau nagterela mhi multe aplauze
gi pricinuiescmai multl plicere.Nu vei primi numai cununi pentru
fapteletalebune,vei primi cununl si pentruci ai incurajatEimAngAiat
pe al1ii.Biruinia ta va fi pentru ei ceamai griitoarepildl de a sescula
39

din nou gi a se reglsi pe ei inqigi,daci ar cadeavreodati in aceleaqi

picate. Nu trece cu vedereaun caqtigatxt de mare, nici nu cobori cu
durere in iad sufletelenoastre! Fi-ne sl rlsuflim ugurali, imprigtie
norul tristefii ce ne stlpAneEtedin pricina ta. Acum nu ne mai gAndim
la propriile noastrenecazuri,ci plAngemnenorocirile tale. Daci ai voi
insl sa-fi vii in fire ;i s[ privegticu ochii curafi in jurul t[u' ne vei slobozi
de aceastijale Eivei indepirta ceamai mare parte a picatelor noastre.
f,i-am dovedit qi din dumnezeiegtileScripturi c[ mare 9i nespusa
poate fi strilucirea aceloracareprin poclinfl se intorc iarlgi pe calea
virtulii; adeseorimai mare chiar decit a aceloracare n-au clzut deloc
in plcate. Aga mogtenescvamegiiEipicatoaseieimplrilia cerurilorll0,
agamul1i dintre cei din urml sunt agezafiin fruntea celor dintAilll.
17. i\i voi spune qi o intAmplarepetrecutain vremea noastri,
desprecareinsufi pofi da mirturie. cunogti pe tinirul acela,pe Finic,
fiul lui Urban, rimas orfan de mic copii, stipAn peste multe avulii,
slugi qi plminturi. De copil a zis rimas-bun gcolilor,a parisit hainele
cele strllucitoare Ei toati desfhtarealumii ;i a imbrlcat haina smerita
a cilugiriei. A plecat in pustietateamunlilor gi a dat dovadl de multa
inlelepciune, nu numai cea potrivita virstei lui, ci atat cat poate sa o
arate un birbat mare qi minunat. Mai tirziu, invrednicit fiind Ei cu
harul slvArqirii Sfintelor Taine, inainta qi mai mult in virtute. Tofi se
bucurau gi slaveaupe Dumnezev, cb, deqi a fost crescut in bog[1ie,
degi a avut strimogi strilucifi, degi era foarte tAnlr, totuqi a plrisit
dintr-odati toati nalucirea vieiii 9i a alergat spre piscul adeviratei
vieluiri. Pe cind ducea o astfel de viali gi era admirat de to{i, l-au
vizitatnigte birbali stricali, rude cu el, 9i l-au reintors in invllmiqeala
lumii. A aruncat toate faptelebune; s-a coborAt din liniqtea munlilor
in zgomotul oragului.Cilirea prin oraqinsolit de mullioameni. Astfel
,. pii*bu prin tot oraqul;nu mai voia s[ gtie nici de infranare, nici de
curilie trupeasci qi sufleteascl.Stipinit cu infllcarare de invergunate
dorinfe, a fost silit si cadl in dragosteruqinoasi Ei nesi,buiti. Toli cei
din jurul lui iEi pierduserl orice nidejde c[ s-ar mai putea mAntui.
110.M at ei21, 31 .
l1l. M at ei19,30 .

40

Era inconjuratde un roi de lingugitori;era si orfan, tAnar gi foarte

bogat.Oamenii carefin de riu totul, cu multa ugurinli ii invinuiau
pe monahii care il duseserlpe caleavie{uirii duhovnicegtici l-au
flcut si picituiascl gi fall de bunurile duhovniceqti,dar gi ci nu va
mai fi bun nici pentru chivernisireavielii gi averilorlui, cl a pirisit
studiileinaintede vremegi ca n-a putut sl traganiciun folosdin cele
fbcute.in timp ce se spuneauacestevorbe Ei era acoperitde rugine,
nigtemonahi,careadeseoriauizbutitla astfeldevAnitoaregicareqtiau
bine din experien{lcl ceicaresuntinarma]icu nidejdein Dumnezeu
nu trebuie si deznadijduiascideloc in fafa unor astfelde situalii,
niqtebitrAni sfinli deci,au statmereula pdndl ca si-l vadi iegindin
oraE.Cind l-au vazut,s-auapropiatde el gi i-au dat bunl-ziua.Fostul
calugarle vorbeala inceputpesteumat stind ci.larepe cal, in timp
ceei sefineaudupi el.AtAtde mare-ieraneobrazareat.
Monahii aceia
milostivi gi iubitori n-au fost ruginaliinsl de purtarealui. Urmareau
o singuri fintl, si smulgl mielul din gura lupilor. Prin sti.ruinfi au
reugit.Mai tArziu,venindu-giacelain fire, ca de pe urma unui atacde
nebunie,gi ruginAndu-se
de staruinlalor, sareaindatl jos de pe cal de
cum ii vedeade departecl seapropiegi,cu ochii plecaliin jos, asculta
in ticere toatecelegrlite de dinEii.Cu trecereatimpului,s-aruqinatqi
mai mult deei;i-i cinsteamai mult. $i astfel,incetulcu incetul,cu harul
lui Dumnezeu,l-ausmulsdin toatelalurile aceleagi l-au redatlinigtii
gi inlelepciuniide mai inainte.$i, dupi reintoarcerea
lui la calugi.rie,
atAtde mult a stralucit,incit viala lui de mai inainteplrea o nimica
fala de viafa de dupa cadere.CunoscAndbine, din celepitimite, de
undei-a venitmomeala,si-aimplrfit toataavuliala siraci,s-aliberat
degrijile cele aveadepe urmabogiliilor; astfela tliat oriceprilej celor
carear mai fi voit sa-lispiteascl.$i mergXndpe caleacareducela cer,
a ajunsin pisculvirtufii.
Acestaera inci tinir, a c\zut gi s-a ridicat. Altui insa, dupi
multe sudori ribdate in pustietili, ducAndo viall ingereascinumai
cu un singur tovarig lAngi el, ajunsla bltrinefe, nu gtiu curn, din
pricina uneltirii diavoleqti,printr-o mici neatenfie,a ficut caleliberi
41

diavolului9i a dorit si aibl leglturi de dragostecu o femeie,el,carenu

maivizusefemeiedepevremeacAndimbriligasevialamonahali.Mai
intAia ceruttovariEuluisiu s[-i aducl vin gi carne;il amenin]acadacl
n-aresi-i aduci seva coboriel insugiin oragsi-;i cumpere.Spunea
asteanu pentruci doreas[ minAncecarne,ci pentrucl voia sl aibi
motiv Eiprilej s[ secoboarein orag.La auzulacestorcuvinte,tovaragul
lui, nelinigtindu-seqi temindu-seca nu cumvaprin impotrivirealui
si-l impingl la un marerlu, a cautatsi-i implineascldorin]a' CAnd
batrinul a vlzut c[ giretenialui nu prinde, qi-a dat pe fal\ frri de
ruginefhlirnicia lui gi a spusci trebuienegregitsi coboarein orag.
Celllalt n-a putut sa-lopreasclqi,in sfirgit,l-a lisat in voialui, dar l-a
urmarit de departe,cautAnds[ vadi care-iscopulvenirii in orag.L-a
vhzutintrind intr-o casade desfrdu;aflind deci ci s-a dus la femei,
a aqteptatafari pini ce acestaqi-aimplinit pofta lui ruqinoasi.Cind
l-a strAnsin bra1e,l-a
a iegitde acolo,l-a primit cu braleledeschise,
sarutatcu multi calduri,firi s[-l certepentrucelepetrecute.L-a rugat
numaica,o dat[ cegi-aficut pofta,si seintoarci iarlgi la chilialor din
pustie.Batrinul, ruqinatde purtareaatdtde omenoasi;i infelegltoare
a prietenuluisiu, a fost stripuns la suflet.Clindu-se de plcatul lui,
lui s[-l inchidi
l-a urmat in munte.Ajuns acoio,l-arugatpe tovaraEul
api
pentrumai
intr-o alti chilie,saincuieuqachiliei,si-i deapAineEi
multe zile Eisi spunl celorcarear intrebade el ci a murit. Dupi ce a
spusacestea
Ei1-ainduplecat,s-ainchispe sinegi;gi a rimas acolotot
timpul, curl1indu-gidin sufletmurdlria plcatului prin post,rugiciuni
gi lacrimi. Nu dupl multi vreme,a venit peste]inuturile invecinate
secetimare,Eijeleautofi locuitorii. Un om din acelelocuri a primit
porunci in vis s[ seduci gi si roagepe monahulacelainchisca,prin
A piecatluand
rugiciunile lui citre Dumnezeu,sI punl capit secetei.
bitrAnului.
pe
tovarisul
nurnai
cu el cAlivatovarigi.in chilie au glsit
intrebAndde celilalt,li s-a spusc[ a murit. Socotindci sunt ingelafi,
vedenie,au
s-aurugatiarlEi lui Dumnezev,dardin nou, prin aceeagi
ei cl intrcunoscAnd
cuvinteca qi mai inainte.Atunci,
auzitaceleagi
adevir au fost inEelafi,au inconjuratpe tovarigulbltrinului si l-au
42

rusat se-i ducala bltrAn; ii spuneauc[ n-a murit, ci ci esteviu. La

planuriielor,
auzuiacestorcuvinte,inlelegind ci au fost descoperite
(clci
gi intrareaera astupati
i-a dus la sfAntulacela.Au spart zidul
cu zid) gi au intrat cu tofii inluntru. AruncAndu-sela picioarelelui,
i-au'Vestitsecetaabltutl asupra|inutului lor Eil-au rugatsa-ifereascl
de foamete.Acelas-a impotrivit la inceput spunAndci nu poatesi
aibi aceastlcutezan[l;savirgisenu de mult plcatul, agaci il aveaviu
inainteaochilor.Numai dupi cei-au povestittoateceleintimplatel-au
induplecatsl seroage.$i astfel,prin rugaciunilelui, a incetatseceta.
in afarl de asta,gtii qi tu, gi gtii tot agade bine ca gi mine, cele
petrecutecu tdnarul acelacare a fost mai intii ucenic 4l lui Ioan
Evanghelistul,
fiul lui Zevedeu,iar mai pe urmi, vremeindelungati,
a fost tilhar; dar a fost vinat iarigi la credinli de mAinilefericitului
evanghelistqi intors din ascunzigurilegi din vizuinile tAlharilor Ia
virtuteade mai inainte.Ai auzitgi tu de multe ori cu mirare de marea
fafi detAlhar;l-a imbrlfigat
smereniegidragostearitati deevanghelist
gi a slrutat el mai intii mAnatAlharului,minjitl de singe.Astfell-a
intorsla vialade mai inainte.
18.La fel Ei FericitulPavel,nu numai ci a strAnsin bralelesale
pe Onisim, robul cel netrebnic,fugarul,holul, cind a vizut ci s-a
pocait,dar,mai mult, a cerut stlpAnuluilui Onisim si dea celui ciit
cinsteadatl lui Pavel,dascllul sau.Pavelgrliegtein acestchip Terog
pentrucopilulmeu,Onisim,Pecarel-am ndscutpe cknderaminldnfuit,
altddatdnefolositor
;i mie;i lie;pe acestali-l trimit
lie, iar acumfolositor
inapoi;iar tu prime;te-lpe el,care-iinima mea.'\veamdeghndsa-llin
in locul tau tn lan{urilece le port pentru
la mine,ca sd-mi slujeascd
Evanghelie;
dar n-am vrut sdfac nimicfard voia ta,penfru cafapta ta
ceabundsd nufie fdcutd desild,ci de bundvoie.Poatecdpentru aceea
s-adespdrfitdetinepentruchtdvavreme,casd-lai ve;nic,nu carob,ci,
tn loc de rob,frate iubit, mai cu seamdmie,dar cu atkt mai mult lie, ;i
in trup ;i tn Domnul.A;adar,dacdma ai pe minepdr:ta;,prime;te-lpe
el cape minetrz.
1 1 2Fi
. l. l0- 17

43

Tot Pavel,in Epistola citre corinteni, spunea:Nu cumva venind,

sd plhng pe mulsi careau pacdtuit mai inainte ;i nu s-aupocaitlr3.lar
mai jos spune:Dupd cum am spusmai inainte cd, dacd voi veni iardgi,
nu voi crufarra.Vezi pe cine jelegtegi pe cine nu crufi? Pavelse poarti
' cu asprimenu cu cei careau picituit, ci cu cei ce nu s-au pociit, gi mai
mult, cu cei caren-au voit sa selaseinduplecali, degiau fost chemali la
poclinllo dati gi de doutr ori. Cuvintele din Epistola catre corinteni:
Am spus mai dinainte ;i spun ;i acum, ca atunci chnd am fost defafd
a doua oard, iar acum, chnd lipsescdin mijlocul vostru,vd scriurls,nu
arati altcevadeclt ameninfarea,de caremi tem sanu vini gi pestemine
acum. Desi nu mai esteprintre noi Pavei,cel ce ameninla odinioarl pe
corinteni, totugi esteprintre noi Hristos, Care gi atunci vorbea prin
Pavel.Dac5.stiruim in pacatulnostru gi nu ne pocaim, nu ne va crufa,
ci dimpotrivi, ne va lovi cu mare pedeapsagi pe lumea aceasta,s,iin
cealaltl. Sd inthmpindm fala Lui tntru mdrturisirett6,sl deschidem
inaintea Lui inimile noastre.Ai pacdtuit?Sd nu mai adaugi altepdcate,
iar pentru celedinainte, roagd-tettt.$i iarlqi spune Scriptura: Dreptul
estephrk;ul lui de la primul'cuvhnttls.
AEadar,sa nu aqteptlm pe pirAgul nostru, si luim asupranoastra
inaintealui sarcinasagi si imblAnzim pe |udecatorulprin inlelepciunea
noastri. $tiu bine cl-!i mlrturiseEti pacatele gi te nefericeEti peste
misuri. Nu vreau insi numai asta;doresc si te conving ci pociinla
poate s[ te gi mAntuiascl. Chiar dacl te-ai aclrzape tine insu]i, dar,
dacl nu faci ca mirturisirea aceastasi se prefaci in fapte,nu vei putea
s[ te despar]i pe viitor de picate, nu po]i si faci ceva cu rAvni gi cu
tiria necesari daci mai intAi nu eqti convins tu insuli ci ceeace faci,
o faci spre foiosul tiu. Daci plugarul n-ar agteptaseceriguldupi ce
a aruncat seminlele in pimAnt, n-ar mai lucra niciodati pimAntul.
Care-i omul care si vrea si munceasci degeabadaci de pe urma
l 13.ll Cor .12. 21 .
l 14.I I Cor .13, 2.
1 15.I I Cor .13, 2.
1 16.P s . 94, 2.
I I 7. I n1.S ir .2 l. l.
1 18.P ilde18,17.

44

mun.ii lui nu nidljduiegteniciunfolos?Tot agae qicu celcareseamini

curinte,varsi lacrimi Ei-gimirturisegtepicatele:daci nu faceastacu
nadeideaci va aveavreun folosde pe urma 1or,nici nu va puteasi se
dezlipeascide plcat, pentru cl estestipinit de plcatul deznldejdii.
DupBcum plugarulcare-gipierdeoricenldejde de a mai culegeroade
de pe ogorulsiu lasl si creasclin voie pe viitor toateburuienilecare
vatami semanatura,
tot astfelgi cel care-Eiseamini mlrturisirea cu
lacrimi, dar nu nldijduiegtevreun folos de pe urma mirturisirii lui,
nu va puteasi inlature din calealui tot ce pigubeEtepociinfa. Iar
cadereain aceleagi
picate plgubegtepociinlei. Chndunul zide;te,iar
Ceai folosit dgpe unna
altul darhma,cealtfolosau dechtoboseala?|te
spalatuluidacate-aispalatdupdcete-aiatinsde mort,'darapoi iara;i
te atingi de mort?Lz}
Cine va ascultaruglciuneaunui om care,dupi
plcate?
ce s-a indeplrtat de plcatelelui, mergeiarigi gi faceaceleagi
Scripturaspuneiarigi:Pentruomulcareseabatedela dreptatela pdcat,
Domnul va pregdtisabielzr.Iar in altl parte:Dupd cum esteschrbos
cdinelecareseintoarcela vdrsdturasa,tot astfelestenebunomul care,
in rdutatealui, seintoarcela pdcatulluirzz.
19.AEadar,
spunenu numaiplcatul tau,invinuindu-tepe sineli,ci
spunecl ai si.1i indrepfigivialaprin poclinfi; astfelvei migcasufletul
poclit sprea nu mai cldeain aceleaqi
picate.A ne acuzape noi inEine
gi a ne numi picltogi este,ca s[ spun aqa,un lucru obiqnuitgi celor
necredinciogi.
Mulli oamenicarejoacape scenl,birbali gi femei,dar
mai cu seamicei careau rolul celorstricaliqi neruginali,senefericesc
pe ei ins,igi,dar nu o fac cu scopuicaretrebuie.N-agputeaspunec[
asta-imirturisire, cici aceEtia
nici prin robireasufletuluilor, nici prin
lacrimile lor amare,nici prin fhgaduinlaci-qi vor schimbaviala nu
incearci s[-gi mirturiseascl propriile lor picate, ci prin miiestria
Picatele
spectatorilor.
cuvintelorlor cauti s[ culeaginumai aplauzele
nu par atit de grelecAndle spunealtul ca atuncicAndle spunecel ce
1 1 9In
. !.S ir . 34, 25.
tzo. in1.5ir.34.27.
121.inl. 5ir.26,24.
122.Pilde26, 11.

45

le-a sivirgit. Oamenii care in urma unei mari deznidejdi au ajuns si

nu mai simti ci plcituiesc gi nu le mai pasi de pirerea oamenilor
igi povestescpropriile lor picate cu atAtalibertate de parca ar vorbi
desprepicatele altora. Nu voiesc si fii unul dintre acestiagi nici sl-fi
mirturisegti picatui impins de deznidejde, ci, mAnat de buna nadejde
a iertlrii, sl tai orice ridicini de deznidejde 9i si ar[]i o altl rivnl
decAtoamenii amintifi mai sus.
Care esteridacina qi mama deznidejdii? Trindivia! Dar mai bine
n-am numi-o numai rldicinl, ci gi hranitoare gi mama. Dupa cum
putreziciunea di naqteremoliilor in lini, iar moliile, la rindul 1or,
marescputreziciunea,tot astfelEiaici, trAndivia da nagteredeznidejdii
qi la rAndul ei, deznldejdea hrlnegte trindavia; fbcind acestschimb
blestemat intre eie, miresc puterea de distrugere. Daci vei stavili qi
vei taia pe una dintre ele,vei putea cu uEurinli sl birui Ei pe cealalti.
Niciodatl omul harnic nu va cldea in deznidejde, Ei nici cel care are
bune nidejdi de mintuire Ei nu deznldijduieEte nu va putea cadea
in trAndivie. Desfi aceasti cArdiEie qi sfbrAmi jugul, adici gindul
cei cu multe fele gi impovlritor. GAndul care uneEtedeznidejdea cu
trindivia nu este de un singur fel, ci are multe Ei felurite fe!e. Care
este acestgind? De pildi: un om care s-a pocait sivirqeEte multe Ei
mari fapte de virtute; intre timp insa poate sl picituiascl iarigi in
aEafel, incit plcatui slu si atirne tot atet de greu ca ;i faptele lui
bune; un asemeneagind mai cu seami esteindestulitor si-l ducl la
deznldejde, gindindu-se ci a dirlmat tot ce a clidit qi c[ s-a ostenit
inzadar gi fhri niciun folos cu sivArgireaacelorfapte bune. Trebuie sl
indeplrtim din mintea noastrl aceasti idee 9i si ne gAndim la aceea
c[, dacl n-am fi ajuns si savArgimfapte bune care si atArnetot atAtde
greu ca Ei plcatele fhcute mai tarziu, nimic nu ne-ar fi impiedicat si
ne ineclm cu deslvArEire.Aga insi, suntem ca o platoqi puternici ce
nu inglduie unei slgefi asculite qi pricinuitoare de dureri amare si-si
ajungi scopul; platogaintr-adevlr s-a sfirimat, dar a indepirtat de la
trup primejdia cea mare. Omul care pleacl pe lumea ceaialtl cu fapte
multe, gi bune, gi rele,va aveaoarecareugurarein chinul si in muncile

46

de acolo;nu esteinsi.cu putinfi sl spuncite chinuri va sufericellipsit

detaptebune,dar incarcatnumaicu fapterele,atuncicandva fi trimis
in chinul cel fXri de sfirgit. Acolo sevor pune in balanli faptelerele
cu celebune.Daci faptelebunevor inclina cumpina balanfei,faptele
bun6vor ajutamult slvargitoruluilor, gi pagubai. p" urma savaiqirii
faptelorrelenu va aveaatataputereincatel sl-qi piardalocul dobandit
ia inceput;dar daci faptelerele sunt mai greledecatcelebune,eleil
duc in focul gheenei,pentru ci nu esteatatde greamuilimeafaptelor
bune incdt si. poati. opri grabnicapogorarea cumpeneibalanleiin
care sunt asezatefaptelecelerele. $i acestlucru nu-l spunenumai
gindirea mea,ci gi cuvinteledumnezeie;ti.ScripturagraiesteaEa:Va
dafecaruia dupafapteleluit,3.$i nu numai in iad, ci gi in implrafia
cerurilorsuntmulte locuri: in casaTataluiMeu multeloca;urisuntr2a;
iar Apostolul Pavelspune:Alta estestralucireasoareluigi alta este
stralucirealuniilzs.
$i cee demirarecAndvedemci a merscu precizarea
pini acolo,incit a spuscl estedeosebire
intre steagi stea?cunoscand
toateacestea,
si nu incetim niciodatade a slvargifaptebune;s6.nu
ne descurajimgi nici, dacl nu putemsi avemstrilucireasoareluisau
a lunii, sl disprefuimstri.lucireacelorlaltestele.vom puteafi in cer
daci vom slvArgio virtute aseminatoare
strilucirii stelelor.Chiar dacl
nu putem si ajungemaur saupietreprefioase,totugi,daci vom fi ca
argintul,vom ajungesi fim pugila temeliel26;
cu o singuri condilie,sl
nu ne intoarcemiari.gila materialulacelape careil ardeugorfocril,gi
nici si nu ne oprim de a savirgimici faptede virtute, cind nu putem
savir;i mari virtu{i. Asta ar fi ceamai mare nesocotinti.,pe caresi
deaDumnezeusl nu o sivarsim.Dupi cum bogifia aceasta
din lume
sporeqte
daci cei careo iubescnu dispreluiescnici celmai mic cdgtig,
tot astfelsporegte
gi bogafiaduhovniceasci.
Nu esteoareo nesabuinsd
ca DreptulJudecdtorsd nu treacdcu vedereaa rdspldtichiarpentru
un Daharcu apd rece127,
iar noi, dacl nu putem sivArgifapti mari
123.Rom.2, 6.
124.loan14.2.
1 2 5I. Cor .15, 41.
12 6 .1 Cor . 3,
l1- 15.
127.Matei 10.42.

47

de virtute, sl neglijim de a sivirgi una cAt de mica? Omul care nu

disprefuiegtelucrurile mici iqi va da multi silinf[ gi pentru cele mari,
iar cei care trece cu vedereapestelucrurile mici nu va line seami nici
de cele mari. $i, pentru ca sl nu se intlmple asta, Hristos a rlnduit
mare rasplati gi pentru faptele mirunte de virtute. Ce este oare mai
uEor decAtcercetareacelor bolnavi? $i totu;i, gi aceastl fapti. primegte
mare risplati!i28
Ia din nou drumul vielii vegnice,bucuri-te in Domnul gi roagi-L
pe El! Primeqtedin nou jugul cel bun, ia sarcinacea usoarlttt, pune
vie{ii taie un sfArgitvrednic de inceputul ei. Si nu lagi sa se risipeasca
atAtabogltie! Dace prin fapteletale stirui si minii pe Dumnezeu, te
vei pierde pe tine insufi; dar dacavei astupaEanfurilepacatului inainte
de a fi paguba prea mare gi inainte de a inunda tot ogorul, vei putea
si dobindes,ti din nou stareade curllie de mai inainte gi vei adiuga
roadelor de altldatl alte roade bogate.
GAndindu-tela toate acestea,
scuturl firina de pe tine, scoail-te
de la pimAnt qi vei fi infricogitor dugmanului! Te-a doborAtla pim6.nt
ca sl nu te mai scoli.Dar daci te va vedeaci, deqirlnit pe neagteptate,
ridici iarigi mAna impotriva lui, se va teme si-1i mai puni piedica,
iar tu vei fi mai puternic gi nu vei mai clpita o astfel de ranl. Daci
nenorocirile altora sunt indestulltoare ca sl ne invele minte, cu atlt
mai mult vor fi mai instructive propriile noastre nenorociqi. Asta Ei
nldljduiesc si. v5.dla tine, iubitul meu prieten. S[ ajungi, cu ajutorul
lui Dumnezeu, mai strilucit decit inainte, ca sl qi intreci pe allii in
implrifia cerurilor. $i vei ajunge, daci nu vei deznldljdui, daca nu
vei cldea din nou in plcat. Aga, 9i numai aga,i1i voi vorbi necontenit
fali cltre fafi, ori de cite ori te voi vedea,cAt gi prin al1ii.Iar dacl vei
ascultade vorbele mele, nu vei mai aveanevoie de alte leacuri.

128.Matei25,35.
i29.M at ei11, 30 .

48

CATREACETASITEODOR
*t.

Daci lacrimileqi suspineles-arputeavidi prin scrisori,fi-ag

fi trimis aceastiscrisoareudati toatl de lacrimi. Nu vlrs lacrimi de
bucurieci te ingrijegtide rAnduielilepirinliloa ci lacrimi de durere
ci te-ai gtersdin catalogulfralilor, ca ai cilcat in picioarelegimintul
fbcutcu Hristos.Aceastam[ cutremurl,pentru astasufbr,pentru asta
m[ tem si tremur,cind Etiucl lepldareade acestleglmint va aduce
osindi mare pestecei inscrigiin oasteaceabunl a iui Hristos,dar
careaupirlsit din pricinatrAndlvieipropria1orceat[.'Dincelecevor
urma seva vedeaci mai greaesteosAndapentru unii ca acegtia.
un om carenu-i inrolat in armati,
Nimeni nu acuzi de dezertare
dar odataajunssoldat,atArni asupralui primejdiaosAndeila moarte
daci esteprins ci dezerteaz|.Nu-i cumplit lucru, dragltTeodore,si
caziatuncicind lup1i,ci-i cumplitlucru sanu te mai scolidin cidere.
Nu-i cumplit lucru si fii rinit in rlzboi, ci-i cumplit lucru si-1i pierzi
nldejdeavindecirii, dupl ceai fostrlnit, gisl nu-fi mai ingrijegtirana.
dacl
Niciun negustorcarefacecomerlpe marenu selasl denegustorie
i s-aintimplat sai sescufundeo datl corabiagi qi-apierduttoati marfa
lui; dimpotrivi, strlbatedin nou mlrile giindeplrtateleoceane,infrunti
valurilegi-qidobAndegte
iarigibogilia pe carea pierdut-o.Pemul$ atleli
ii vedemcu coroanl pe cap,cu toateci au clzut de multe ori in timpul
luptelor;ostagul,chiar de iug. u.t.oti din fafa dugmanului,in celedin
urml luptl cu marecurajgi-l biruie.Mu\i dintre cei cares-aulepadat
deHristosdin pricina grozbvieichinurilor,auluptat din nou Eiauplecat
din luptl incununalide cununamuceniciei.Dac[ fiecaredintreacegtia
ar fi pierdutoricenldejde din pricinarlnilor primite mai dinainte,nu
s-armai fi bucuratdevictoriadobinditl mai pe urmi. ..
Aqagitu,iubiteTeodore!
Si nu tearuncicubunaqtiinfl in prlpastie,
numai pentru ci dqmanul f-a zdruncinatpulin sufletul.Dimpotrivl,
staicu mdlt curaj!intoarce-teiuteacolodeundeai fugit!Sl nu socotegti
rusineranape careai primit-o! Nimeni nu batjocoregte
soldatulcarese
49

intoarce cu rini din rizboi; ruEine-isa arunci armeleqi sa fugi din fala
dugmanilor.Nimeni nu-i atAt de lipsit de juCecatl, nici atAt de strlin
de treburiie rizboiului, incAt si fini de rau pe un ostag,atita vreme cit
acestalupta, chiar <iacauneori estelovit, chiar dacl se retragepentru
" pulin timp. Cel carenu lupti nu esterlnit; dar cel carese nlpusteqtecu
mult curaj asupradugmanuiuipoatefi lovit uneori gi poatesi Eicadi.
Asta s-aintAmplatgi cu tine acum.Ai fost mugcatde qarpepentru
ci ai incercatsa-l omori dintr-odati. Dar ai curaj! Ai multi grijl de
tine gi ai s[ vezi ci nu va mai rimine nici urmi din rana primiti! Mai
mult inca, vei zdrobi cu ajutorul lui Dumnezeu gi capui vicleanului.
S[ nu te tuiburi cl1i s-aupus repedepiedici, chiar de la inceput.
Vicleanul avazut, avizut bine virtutea sufletului tau si a sim{it mai
dinainte, dupi multe semne,ci-i vei fi un potrivnic plin de curaj. De
altfei, segi aqteptasi fie invins cu ugurinfi. $i l-ai fi invins dacl tu, care
aritai impotriva lui o vrljmlqie atAtde mare, duceaimai departelupta.
VrijmaEul insa s-a grabit, a privegheatgi s-a sculat cu furie impotriva
ta; dar, mai bine spus,s-ar fi sculatimpotriva capului lui, daci ai fi voit
si i te impotrivegticu curaj.
Cine nu s-a minunat atunci de grabnica,sincerasi cilduroasa
ta prefacerein bine? Priveai cu nepisare mincarurile cele alese;i
flcute cu dichis, dispreluiai luxul in imbriciminte, cllcai in picioare
fumurile mAndriei gi puneai toati gtiin{a gi infelepciunea lumeasci
in slujba cuno;tinfei dumnezeiegti;toate zilele |i le petreceai citind,
iar nopfile, rugindu-te; nu puneai niciun pref pe noblefea plrinlilor
tli, iar la boglfia ce o aveai nici nu te gAndeai;socoteai ca fira de
pre| noblefea plrinlilor tii, fa{[ de noble]ea smereniei ce o ari.tai in
genunchi fralilor, alergind la picioarele1or.
Toate acesteail indurerau pe diavol; toate acesteail alllau si
ducl impotriva ta un rizboi gi mai cumplit. Dar nu !i-a dat o lovituri
mortali. N-ar fi trebuit s[-fi pierzi nidejdea nici chiar daca te-ar fi
doborAt la pimint dupl ce ai fi petrecut vreme indelungatl in posturi
neintrerupte, in culciri pe pimAntul gol, dupl ce ai fi dus o aspri
vieluire pustniceasci.S-ar fi putut spune doar atit, ci ai suferit o mare
pagubi, cl ai fost infrAnt dupi ce ai asudatatata,dupi ce te-ai nevoit,

50
!

dupi ceai avutatateabiruinfe.

Jie insl li-a pus piedici diavolulchiar
d,e.cumte pregateaisi lupli impotrivalui; pentru astaar n tr.Uuii
sa lupf cu mai multi ravni. Abia incep,tr.gi.elatoria pe mare,nu
te intorsesegi
de la neguli.toriata, nici nu adusesegi
.orubiu plini cu
mlrfuri, gi cumplitui ho! de mare te-a atacat.Dupi cum atunci
9i
candun vanatorincearcisi omoareun reuputernic,dar scrijelindu,i
numaipielea,pe leu nu l-a vitimat deloc,ba,dimpotriva,l-a afafatgi
mai mult impotrivalui gi l-a fbcutcape viitor sasepizeascd.
mai bine
qi si fie greude atacat,tot astfelqi cu dugmanulobgiescal oamenilor,
lncercd.nd
si-fl faci o ranaadanci,aceasta
ar fi trebuitsate faci gi mai
mult sl priveghezigi si fii treazpeviitor.
2. Fireaomeneasci
poatesi semistecu us,urin{6
intr-o partesau
alta;repedeesteingelatd,dar repedescapr de ingeiecrur,.;p. cat
de
iute cade,tot pe atit de iute segi ridicl.
Acel fericit birbat, David,acelimpirat gi profet ales,cu toateca
a savargitmulte faptemari, totuEirr-uputut facecafireasaomeneasca
si nu iasi la iveall, cici s-ain_drigostitde nevastaaltuia.Nu s-aoprit
la atdta;din pricina poftei a frcui adulter,iar din pricina adulterului
a 9i ucis' Tolugi,pentru ci a srvdrsitdoul picate atat de mari,
n-a
continuats[-l faci gipe altreilea.A alergatindat[ la doctorgigi-a
oblojit
sufletulsiu cu leacuri:post,lacrimi, pldnsete,rugiciuni necontenite,
mi.rturisireade nenumirateori a picatului siu. astfel,prin acestea,
$i
a fbcutinduritor pe.Dumnezeu
qi a ajunstot atdide vrednicca si mai
inainte,incit numelelui gi faptelerui au putut si faca si fie.uitati
inchinareala idoli a copiluluiJau. iati cum: fiul lui David, al
cirui
;i
nume era solomon, a cilzutin aceeasicursl in carecizuse
;i tatil
sau"gi caut6.nd
si fie pe placulfemeilor,s-aindepirtat de Dumnezeul
pdrin{ilor sii. vezi cit de marerlu estecandnu^-!istdpaneEti
poftele,
ci calciin picioarerxnduialafirii gi, din birbat ce egti,ajungi
sclavul
femeilor!solomon,-drept;i inlelept mai inaint", .ru c.atpe ce
si-qi
piardi intreagaimpirilie din pricinapicatului;totugi,Dumnezeu
i-a
tasata $asea
partedin regatde dragultatllui siu.
Daci ai studia.eiocinfaqi apoi, din trindivie, ai pirlsi studiul,
agciuta si.te induplecs[ pui din nou manape carte,u.nirrtindu-ti
de
51

bucuria ce o vei aveapledAndin tribunale gi inainteajudecltorilor,

amintindu-{ide cununilece le vei aveaEi de vazace o vei dobindi'
Dar,pentru ci noi urmlrim cununileceregtigi nu punemniciun pre!
pe celede pe pimAnt, ifi voi aminti de alt tribunal gi de alt scaunde
irdecati, infricoqltor gi plin de groaz|:Noi tofi trebuiesd ne infafi;dm
Atunci, judecatorva
inainteascaunuluidejudecatdal lui Hristosl3q.
fi Acela a Cirui lege o calci tu acum in picioare.Spune-mi,ce vei
rlspundeatunci?Cum te vei aplra dacl staruiin cilcarealegii Lui?Ce
vei rlspundedeci?Vei pretextacL a trebuitsl ai grija de treburiletale?
Judecltorulinsl a dat la o parteacestpretextcAnda sPus:Ce vafolosi
Yei
omul de va dobhndiintreagalume,dar i;i va pierdesufletulsdu?131
nu
i-a
fost
de
lui
Dar
nici
de
ei?
invinui pe algi cL ai fostingelat
Adani
niciun folosapirareacAnda invinuit-o pe ferneiasa,spunind Femeia
pe caremi-ai dat-o sdfie cu mine, ea m-a in;elatti2.$i nici femeia
n-a avut niciun folos de pe urma apirlrii sale,invinuind pe garpe133.
infricogitor este,dragi Teodore,tribunalul acela!Nu are nevoiede
inaintea
par\i, nu agteaptlmartori! Toatesunt goale9i descoperiter3a
]udecltoruliriqi trebuiesi dim socotealinu numai de faptelenoastre,
ci gidegXndurilenoastre.|udecitorulacelavacercetacu de-aminuntul
gAndurilegi socotelileinimii. Vei spunepoateca neputincioasaeste
fireaomeneascigi nu poatesl suportejugul. Ce fel de apiraree aceea
de a spuneci nu poli purta jugul cel bun gi nu poli ducesarcinacea
Esteoare greu gi impoviritor lucru recipitarea puterilor
ugoari?r3s
ne cheaml Hristosprin cuvintele:
dupl ce ai fost ostenit?La aceasta
Veniltla Mine tofi cei ostenili;i tmpovarali,;i Eu vd voi odihni;luali
jugul Meu asupravoastrd;i invalali de la Mine, cdsunt blknd;i sinerit
Spune-mi,
cu inima, cacijugul Meu estebun ;i sarcinaMea u;oard136'
te rog,nu-i oaremai ugora fi slobozitde griji, de afaceri,de frici qi de
1 3 0.I I Cor . 5,10.
l3 l. Matei16,26.
132.Fac.3, 12.
1 3 3.F ac .3, 13.
1 3 4.E v r . 4,13.
t3 5.M at eit 1, 30.
1 3 6.M at eill, 28- 30 .

52

osteneli,a te asezadincolo de hotarul valurilor vielii gi a trii intr-un

port nebAntuitdevinturi?
3. care lucru lumesc{i separeci. aduceceamai marefericireEic6
estemai de dorit?Negregitvei spunec[ puterea,bogi]ia si cinsteadati
de oatneni.Dar ce estevrednic de mai pufinl pre]uiredecit acestea
candle comparicu libertateacreqtinl?ornul careareputereain mina
lui estesupusminiei poporului,revoltelorflri frau ale mullimii, ii
esteteami de cei careau o puteremai mare decatel; trebuiesi aibi
grija de nevoilesupuEilorsii gi,pe lingi toateacestea,
sepoateca cel
careieri aveaputereain mini safie astlzi un simpluom. Via{aaceasta
pamanteascinu se deosebegte
intru nimic de cele ce se petrec pe
sceneleteatrelor.Dupa cum pe sceni unui esteimpiraf, altul general,
iar altul ostag,dar, la terminareaspectacoiului,impiratul nu niai
esteimpirat, conducltorul nu mai esteconducitor,iar generalulnu
mai estegeneral,tot astfelgi in ziua aceeamare a ]udecifii, fiecare
va primi risplata cuveniti dupi faptelesivirgite, ;i nu dupl rolul pe
carel-a jucat in viafl. Esteoarevrednici de preluire slavi carecade
la pimant ca floareaierbii?oare bogilia preluiegtemai mult, bogifia
desprecarescripturaspunecl facenefericilipe ceicareo au?Iati.ium
griieEtescriptura:vai voud,bogafilor!.37,
iar in alti parte: vai de cei
care.-;i
pun nadejdiletnputerealor ;i semhnaresc
cu mulsimenbogdfiei
lsvttttcregtinul nu ajungeniciodati din conduci.tor- un muritor de
rand,din bogat- sirac,din om plin de slavi - om firl de nicio slavi.;
dimpotrivi, estebogat,chiar candslrlcegte;seinalli, chiarcandcauta
sasesmereasci.Nimeni, nici dintre oameni,nici dintre conducitorii
carelin in rnainilelor stlpanirealumii intunericului,nu poatesi-l
sllbeasclsausl-i ripeasciputereape careo are.
sunt de acordgi euc[ dreaptlinstituireesteci.sitoria.Spunedoar
scriptura:Cinstitdestenunta;i patul neintinat;iar pe desfrhnali pe
;i
preacurvariii vajudecaDumnezeul3e.
Tu insl nu te maj poli cisitori,
ai fost c5.satorit
o dati. A pirisi cisitoria ce ai ficut-o'iu Mirele cel
137.Luca6,24.
138.Ps.48,6.
13 9Evr.
.
1 3, 4.

53

cerescqi a te cisltori cu o femeieinseamnia slvirqi preacurvie,oricit

atlt
ai ciuta tu s[ numeEtiacestlucru clsitorie; si esteo Preacurvie'cu
mai cumplitl, cu cAtDumnezeuestesuperioroamenilor.Nimeni si nu
te ingeiecu acestecuvinte:Dumnezeun-a oprit cisitoria. Asta o gtiu
*si eu;n-a oprit cisitoria, dar a oprit preacurvia,gi tu tocmaiaceasta
ai
niciodatl!
de gAnds[ sivirgegti.Fac[ Dumnezeus[ nu te cisitoreEti
Pofi si te mai minunezioareci socotescnuntapreacurvie,cind prin
clsatoriace voiai si faci calci in picioareiegealui Dumnezeu?Sunt
cazuricAndomorul aducecu sine dreptate,iar iubirea de oameni
esteosdnditl mai mult decit omorul; astapentru ci omorul a fost
sivirgit potrivit inglduinlei lui Dumnezeu.S[-1iexemplificcelespuse:
faptalui Finees,carea omorAtimpreuni cu Preacurvarqi pe femeia
cu carea curvit, a fost socotiti o faptl de dreptate,pe cAndSamuel,
acelsfAntal lui Dumnezeu,cu toatec[ a lacrimat,a plAnssi s-arugat
nopli intregi,n-a putut si abati osinda trimisl de Dumnezeuasupra
lui Saul,tocmaipentru ci, impotrivavoinfeilui Dumnezerr,a lisat in
viali pe impiratul celorde alt neam,pe caretrebuiasa-lomoare-Prin
urmare,dacl iubireade oarnenifhcutl cu gAndulde a nu ascultade
Dumnezeua primit mai marepedeapsidecAtomorul,mai esteoarede
mirarecl esteosAnditl,mai mult decit preacurvia,cisitoria carecalci
in picioarepe HristosEiporuncaSa?
Dupi cum spuneamla inceput, dacl ai fi un simplu om, 9i nu
acuminsa,cAndegtiinrolatin
dezertare;
nimeninu te-arar:r;;zade
ostag,
armataunui'astfelde impirat, nu mai egtistlpinul tlu' D.acifemeianu
mai stestdpAnapestetrupul ei, ci birbatu|40,cu atatmai mult nu sunt
stipAnipe trupul lor monahii,cei caretrliesc in Hristos.Cel pe care-L
acumesteAcelacarete va judecaatunci.Sdai necontenit
disprefuieqti
in minte pe Hristosgi rdul celdc foc.Scripturaspune:Rku defoccurgea
inainteafelei Luilal.Nu-i nici o nldejde ci seva sfArgichinul celuidai
focului de Hristos.Nu-i nicio deosebireintre pllcerile ruginoaseale
vielii qi umbri Eivis; pllcereasestingeinainte db sivArqireapicatului;
dar chinurile pe carele primegtipentru nigtepllceri atAtde trecltoare
1 40. 1Cor . 7, 4.
1 41.Dan. 7,10.

54

n-ausfarqit.Plicerea-ide scurtl durati, dar suferinfaveqnica.

Spune-mi,te rog,celucru estestatornicin lume?Bogilia adeseori
nu diinuieqtenici pdni la llsareaserii.Dar slava?Asculti cespuneun
drept:via[a meatrecemai repededechtiufealaunui alergdtori'2.
Dupi
cum a{ergatoriio iau din nou la fugi inaintede a seopri, tot astfelgi
slavazboari inaintede a ajunge.Nimic nu-i mai de preidecit sufletul.
Lucrul acestal-au recunoscutchiar cei cu totul decizufi;unui dintre
poelii pigAni a spus:Nimic nu sepaatecomparacu sufletul.$tiu ci nu
mai poli suslinecu atatati"rie lupta impotriva rlului. $tiu ca stai in
mijlocul flicarii pllcerilor.Daci vei spunedusmanului:Nu mai slujesc
pldcerilortale;i nu md mai tnchinrddaciniituturor rdutdfilo,rtafew,
dacaifi vei indreptaochii sprecer,Mintuitorul va stingechiar acum
flacilra;pe cei carete-aubigat in foc ii va arde,iar {ie ili va trimite in
mijlocul cuptoruluinor umbritor, roul gi vant ricoritor, incit focul
si nu-fi mai atinganici gindurile qi nici constiinfa"cauti insi ca nu
cumvasingur si te arzi pe tine. De multe ori armeleqi maqinilede
razboialedugmanilordin afaran-aufostin staresi dirdme intariturile
oraselor,dar tridarea unuia sau a doi dintre cetifenii carelocuiesc
inluntrul oragelorle-a dat in miinile vrijmagilor fhramultl oboseala.
Tot astfelqi cu tine, dacl nici unul dintregindurile taleliuntrice nu te
va trida, diavolulceivicleante va atacazadarnic,chiar daci ar aduce
impotrivata din afard.nenumiratemaginiCeluptl.
cu ajutorullui Dumnezeuai allturi de tine mulli si insemnafi
blrbafi, caresuferl impreunl cu tine, carete indeamni.laluptd gi la
pociinfi, caretremurl pentru sufletultiu: ai pe valerie, sfantullui
Dumnezeu,pe Florentie,frateintru totul cu el, pe Porfirie,infeleplit
prin inlelepciunea
lui Hristos,gipe mulli a\ii. Tofi plangnecontenitin
fiecarezi gi nu inceteazd.
de a seruga pentru sufletultau. Rugaciunile
lor ar fi fost ascultatedaci ai fi voit sa te depirtezi pu{in din mainile
celui riu. Nu este,oare,fbrl noiml ca noi to{i si nu deznldijduim
de mantuircata gi si ne rugim neincetatca s[ dobariclimdin nou
mldularul despirfit de noi, iar tu, odati cilzut,si nu vrei s6 te ridici,
142.lov 9, 25.
143-I Tim.6, 10.

55

ci sl zacila pimdnt, caEicum ai strigacitre duEman:Taie-md,love;teprooroc: Oare,cel

md, nu-{ifie mild demine?N-a spusdumnezeiescul
cecadenu seridicd?L44
Tvinsl por]i rlzboi acestuicuvint dumnezeiesc
nu
;i-1 contrazici,clci, dacl cel clzut iqi pierdeoricenidejde,aceasta
inseamnaaltcevadecAtci cel carecadenu se mai ridicl. Te rog, nu!i face o nedreptateatAtde mare! Nu ne afunda intr-o atit de mare
durere!Nu vreau sa spun cl acestcuvint dumnezeiesc
are valoare
numai acum,cAndinci n-ai implinit douazecide ani, ci, chiar dacl
ai fi suferitaceastiincercarela adinci bitrAneli, dupi ce ai fi slvirgit
multe fapte de virtute, dupi ce toatl viafa ai fi triit in Hristos, nici
atuncin-ar fi cu calesi deznldljduieEti,ci si te gAndeqtila tilharul
care s-a mAntuit pe crucera5,
la lucritorii care au lucr.atnumai din
gi totugiau primit plataintregli zllera6.
ceasuial unsprezecelea,
Dupi cum nu estecu calesi-1i pierzinidejdeade mAntuirecAndai
tot astfeinu estecu
ajunsla capitul viefii, daci doaratuncite infelepfegti,
calesi te hrinegti cu o alti nidejde gi si spui:Ml voi desfltatoati viafa
in pliceri; mai tArziu,la sfhrqitulviefii, mi voi chinui citiva vremesi voi
primi plataintregiivie{i.$tiu ci tu nu gindeqtia;a,cici mi-aducaminte
ci spuneaicelor carete indemnausa vizitezimuzeele:Pentrucesdfac
asta?Cuceobrazma voi ducela Celcarea spus:Nu intkrziadea teintoarce
pufin tirnptmi voi
dacdpeste
la Domnul,nicinu amhnadeazipe mhinelaT;
qi
cum
sfar;i in chiprau viafa? Gindeqte acum
gAndeaiatuncigi teme-te
devenireaholului! intr-adevir,Hristosnumegteho! clipaieqiriinoastre
din viafade aicila8,
din pricini ci vine cAndnu te gindegti.
Glndegte-teapoila toategrijile pe care!i le arunci in fatl viafa,atAt
la teamace o ai de puternicii
in particularcit gi in public;gindegte-td
ziei,Ia invidia ce !i-o poartl concetl]enii,la primejdiile careadeseori
la oboselile,la suferinfele,la lingugelile
ifi ameninfl viafa;gAndegte-te
slugarnicecare nu staubine nici robilor care au oarecaredemnitate;
gindeqte-teapoici rodul tuturor acestorosteneliia sfirgit aici!Ce poate
144.ler.8,4.
145.Luca23,39-43.
146.Matei20, l-15.
1 4 7.int : S ir . 5, 8.
148.Luca12,39-40;
I Tes.5,2

56

fi mai durerosdecataceastisitualie!Mulfi nici mlcar n-au apucatsi

se bucure de ostenelilelor; dupi ce qi-au cheltuit jumitate din viali
chinuindu-seEi punandu-giviala in primejdie,au plecatdin lumea
aceasta
fhri si ia cevacu ei,tocmaicandnldijduiau s[ primeasciplata
ostendilor lor. Dacaabia indri.znim sa ne uitim in ochii implratului
pamantesc,degiam luat partela multe lupte,degiam trecut piin multe
primejdii,cum vom puteasi ne uitam la imparatulceresciacl toati
viala am triit-o in slujbaaltuiaEiam luptat in oasteaaltuia?
vrei si-ii mai vorbescgi de alte griji ce le are un om insurat?
Grijile casei,grija de nevastl,de copii,deilugil cumplit lucru estes[ te
clsitoregticu o femeiemai saracidecit tine,dir tot atatdecumplitestesi
te cisitoregti;i cu unamaibogata.cea dintaite facesi ducio viila mizera
qi phnede hpsuri;cealaltiripegtebarbatrlui gi libertatea,gi dreptulde a
fi stipanin casalui. Dureroslucru estesl ai copii,dar mai dur.ro, estes[
ai; daci nu ai copii,inseamnici te-aicisat-oritdegeaba;dacaaicopii,
1u
inseamnlci te-aiinhimat la o amari robie.S-aimbolnavitcopilul,*-ur.
teamate cuprinde;a murit in fragedavdrstd.,
jalefira mdngiiere;gifiecare
virsti a copiiloraducecu eanoi griji,hoi temeriqimultadurere.putemsi
spunemcite nepliceriginecazurine pricinuiescslugile?
Spune-mi,dragl Teodore,via][ e asta,oare,,e-1iimpur]i sufletul
intr-atateapn4i, s[ fii robul atitor griji, si triiegti pentruutaliual1ii,iar
pentrutine deloc?Nici unadintreaceste
griji nu suplrl obsteanoastra,
qi pentru adevirul spuselormele te iau martor .hiar p. tine. stii de
cati fericiregi de cdti.bucuriete-aidesfitatin acelscuritimp perrecut
lmpreuni cu noi, candai vrut si-{i sco}icapuldeasupra
valuiilor vielii.
omul nu esteliber decdtdaci trliegtein Hristos.Atunci e mai presus
de-durerigi de necazuri.Dacanu vrea singursi-gi faci riu, nu va
suferiniciun riu, clci niciun alt om nu va fi in stares[-i fac6vreunul.
Nupoatefi coruptprin bani qi nici nu-l imbolnivegtepierdereaaverii,
cici a invilat ci n-a-venitcu cevape lumeaaceasta
gi nigi nu poatesi
ia cevacu el candpleacddin earae;
nu estestapanitde ambilie,nici de
dorinla deslavi,cici a invilat ci adeviratalui vieluireestein cerurils';
*rr*", rL
150.
Evr.13.14.

57

nu-l intristeaza ocarileEi nu-l intlrAtl loviturile. Pentru creqtin nu

estedecit o singuri nenorocire:a picitui fa|[ de Dumnezeu'Toate
celelalte:pierdereaaverilor,surghiunul,ameninlareacu moarte,nu
pot fi so.otit. nenorociri,iar ceeaceinfricoqeazl.petofi.,plecareadin
fiulu d" aici dincolo,pentru un cregtinestemai doritl decit viala.
Cei careslujeqteca ostaqal lui Hristosestedepartede frlmintlrile qi
valuriieviefii, sti pe un loc inalt Eisigur,estein situaliaunui om urcat
pe vArfulunei stinci, carepriveqtede susmareaqi pe cei ce cilitoresc
p. .u. Vedepe unii pringisubvaluri,pe al1ii,izbili de resturilecorlbiei
cufundatein mare;pe unii, silindu-sesl inoateintr-o parte,iar pe al1ii,
tirAli de furia vAntuluide colo pAn[ colo ca 9i cum ar aveamAinile9i
picioareieiegate;vedepe mulf inghititi de apl, pe unii, ca sefolosesc
numai de maini, in loc de corabiegi de cirml, iar pe mulli a\ii, ci
sunt purtali deasupravaiurilor pe cite o scindurl saupe un rest din
apei.Astfel,
.orudi.; gi,in sfirgit,vedec[ uniiplutescmorli la suprafaJa
vedec[ nenorocireacelorde pe mareestecumplitl 9i feluritl.
sp,rrr.-*i, te rog, nu-i mai bine 9i mai de folossl
Pentruaceasta,
o iinguri grijl, aceeade a te ingriji cum trebuiesd
ai in lumeaaceasta
placilui Dumnezeulsl?
Ai vizult, dragi Teodore,primejdiile ce pandescpe cei care
marea vieliil De astate rog:fugi de mare,fugi de
cilltoresc pe aceast-l
valuri,suie-tepe un loc inalt, undevalurilenu pot sl te ajungi. Existl
inviere;existi Judecati;ne agteaptlun infricositor tribunal cAndvom
iegidin aceastlviafi. To[i trebuiesd ne infd{i;dminainteajudecdliilui
Nu in zadarsuntem ameninlali cu gheena,nu in zadarni
Hristbsls2.
s-aupregltit bunltili atit de mari. Umbri qi mai pu]in decAto umbri
suntioaie celedin viafi; suntpline de multe temeri,de multe primejdii
aceasta,
9i pe
Eide ceamai cumplitl robie.S[ nu pietzicumva9i via]a
cealalatl,cAndpoli, dacl ai vrea,si le cigtigi pe amAndoul.Pavelne
invall ci aceiaiare triiesc in HristoscAEtigi;iviafade aici.El spune:
folosulvostrulsa.
Eu tnsdvd crutttt; iar mai jos: Iar aceastao spurtspre
15l.I T es . 4,l.
152.! ! Cor . 5,10.
1 53.I Cor .7. 28.
154.I Cor.7, 35.

58

Yezi c5,gi in lumeaaceasta

celcareseingrijegtedelegeaDomnului este
superiorceluiinsurat?Dupi ce ai piecatdin lumeaaceasta,
nu te mai
pofi pocli dincolo.Niciun atlet nu mai poateconcurala lupte daci
plrise;te arenainaintede terminareaintrecerii.GAndegte-te
L celece
fi-amrspusgi sfbramipumnalul ascu{ital diavoluluiceluiviclean,cu
careucidepemul1i.Iar acestpumnalestedezn[dejdea;
eataienadejdea
celordoboralila pimint. Aceastaarmi a dugmanuluiesteputernici gi
nu line in putereaei pe ceiimpresuralialtfeldecatlegandu-icu aceastl
iegitura a lipseide nidejde; dar pe aceasta,
dacl vom voi, vom putea
repedesl o rupem cu ajutorullui Dumnezeu.
$tiu ci am depaqitmisura unei scrisori,dar iarti-md! N-am
frcut-o de bunivoie, ci silit de dragosteqi de durere.Dragosteacefi port Ei durereace-osimt pentru tine m-au silit si-1i mai scriu ;i
aceastiscrisoare,deqimulli mi impiedicauqi-mi spuneau:inceteazi
o data si te mai ostene;tiin zadarqi si semenipe pietre.N-am dat
ascultarenici unuia gi-mi ziceam:Am nldejde ca, prin ajutorul lui
Dumnezeu,rindurile melevor folosila ceva.Iar dacas-arintamplasi
nu-mi atingscopul,voi aveacelpulin cagtigulci n-am si mi potacuza
ci am ticut. Nu voi fi mai riu decatcei cecalitorescpe mare.Acestia,
cind vid pe alli cilltori in primejdiede moarte,puitali pe scinduri
in voiavalurilor din pricini c[ le-a fost sfiramati corabiade furtun6,
cauti si salvezede la inec niste oameninecunoscufi,dar cunoscufi
numaidupanenorocireain caresezbat;coboarafringhii, daudrurnul
ancoreiqi ii iau in birci. Dacainsl ceinaufragialinu vor si prirheasci
ajutoruldat,nimeni n-ar puteasi.-ilnvinuiascide pierdereilor pe cei
careaulncercatsi-i scapedela inec.Atit sti in putereamea.Credinsi
ci, prin ajutorullui Dumnezeu,vei facegi tu tot ce-fi sti in putinfl
ca si te vedemiar[gi strllucind in turma lui Hristosoi, in schimbul
rugiciunilor ficute de noi, sa te primim pe tine, iubite prietene,
insinitogit cu adevlrat.Dacl mai gisesceu ri.sunetin suflitui teu,
daci nu m-ai aruncatcu totul din mintea ta, te rog rispunde acestei
scrisori.Multi bucurieimi va facerlspunsultiu.

59

CUPRINS

CUVANTDESFMUIRECATRETEODORCELCAZUT.............,..3
CATREACELA$I TEODOR.

..!.r,..r.....i.r..
........4s