6.memoriul General Conf HG907

TITLU PROIECT: «Reabilitare energetica “Bloc 1”, Strada Babadag nr. 5, Asociația de proprietari nr.
43, Municipiul
Tulcea, Județul Tulcea»
IN CADRUL PROIECTULUI: «REABILITARE ENERGETICĂ BLOC 1, STRADA BABADAG NR. 5 -
Asociația nr. 43”, Municipiul Tulcea, județul Tulcea»
BENEFICIAR: U.A.T. MUNICIPIUL TULCEA
PROIECTANT GENERAL: S.C. ECES SOLUTIONS S.R.L.
Proiect nr.: 34/2022
Faza: D.A.L.I.
DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRARILOR DE

INTERVENTII (D.A.L.I.)
elaborata in conformitate cu prevederile Hotararea nr. 907/2016 din 29 noiembrie
2016 privind etapele de elaborare si continutul-cadru al documentatiilor tehnico-
economice aferente obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri
publice
Obiectiv: «Reabilitare energetica “Bloc 1”, Strada Babadag nr. 5, Asociația de proprietari
nr. 43, Municipiul Tulcea, Județul Tulcea»
Beneficiar: U.A.T. MUNICIPIUL TULCEA
Proiectant general: S.C. ECES SOLUTIONS S.R.L.
Nr. proiect: 34/2022
Faza de proiectare: D.A.L.I.
Data elaborarii: 2022
1 of 56
TITLU PROIECT: «Reabilitare energetica “Bloc 1”, Strada Babadag nr. 5, Asociația de proprietari nr. 43, Municipiul
IN CADRUL PROIECTULUI: «REABILITARE ENERGETICĂ BLOC 1, STRADA BABADAG NR. 5 - Asociația nr.
43”, Municipiul Tulcea, județul Tulcea»
Faza: D.A.L.I.
LISTA DE SEMNATURI
COLECTIV DE ELABORARE
PROIECTANT GENERAL: S. C. ECES SOLUTIONS S.R.L.
Sat Santul Ilie, Comuna Scheia, strada Morii nr. 32, Județul Suceava
Nr. Registrul Comertului: J33/570/2019
C.U.I: RO 40679300
RESPONSABIL LEGAL: Marius PASCARIU _________________
PROIECTANTI DE SPECIALITATE:
ARHITECTURA: arh. Elena PADURE _________________
STRUCTURA: ing. Stefan DANILA _________________
INSTALATII SANITARE/TERMICE: ing. _________________
INSTALATII ELECTRICE: ing. _________________
STUDII GEOTEHNICE: Ing. Cristian Gabriel SAMOILA _________________
2 of 56
Faza: D.A.L.I.
BORDEROU
LISTA DE SEMNATURI ........................................................................................................................................ 2
BORDEROU ............................................................................................................................................................ 3
A. PIESE SCRISE................................................................................................................................................. 5
1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBICTIVUL DE INVESTITII ................................................. 5
1.1. Denumirea obiectivului de investitii ............................................................................................................ 5
1.2. Ordonator principal de credite/investitor ....................................................................................................... 5
1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar) -. ....................................................................................................... 5
1.4. Beneficiarul investitiei ................................................................................................................................... 5
1.5. Elaboratorul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie ................................................................. 5
2. SITUATIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZARII LUCRARILOR DE INTERVENTII ...... 5
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri institutionale si financiare .. 5
2.2. Analiza situatiei existente si identificarea necesitatilor si a deficientelor ........................................................... 8
2.3. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice .................................................................. 10
3. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE ............................................................................................ 10
3.1. Particularitati ale amplasamentului: .................................................................................................................. 10
3.2. Regimul juridic: ................................................................................................................................................ 15
3.3. Caracteristici tehnice si parametri specifici: ..................................................................................................... 16
3.4. Analiza starii constructiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice si/sau ale auditului energetic, precum si ale
studiului arhitecturalo-istoric in cazul imobilelor care beneficiaza de regimul de protectie de monument istoric si al
imobilelor aflate in zonele de protectie ale monumentelor istorice sau in zone construite protejate. Se vor evidentia
degradarile, precum si cauzele principale ale acestora, de exemplu: degradari produse de cutremure, actiuni
climatice, tehnologice, tasari diferentiate, cele rezultate din lipsa de intretinere a constructiei, conceptia structurala
initiala gresita sau alte cauze identificate prin expertiza tehnica. ............................................................................ 18
3.5. Starea tehnica, inclusiv sistemul structural si analiza diagnostic, din punctul de vedere al asigurarii
cerintelor fundamentale aplicabile, potrivit legii ................................................................................................ 19
3.6. Actul doveditor al fortei majore, dupa caz. ....................................................................................................... 22
4. CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE SI, DUPA CAZ, ALE AUDITULUI ENERGETIC,
CONCLUZIILE STUDIILOR DE DIAGNOSTICARE*2):.............................................................................. 23
5. IDENTIFICAREA SCENARIILOR/OPTIUNILOR TEHNICO-ECONOMICE (MINIMUM DOUA)
SI ANALIZA DETALIATA A ACESTORA ....................................................................................................... 27
5.1. Solutia tehnica, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, functional-arhitectural si economic,
cuprinzand: ............................................................................................................................................................... 27
5.1.1. SCENARIUL I ........................................................................................................................................... 27
5.1.2. SCENARIUL II ......................................................................................................................................... 33
3 of 56
Faza: D.A.L.I.
5.2. Necesarul de utilitati rezultate, inclusiv estimari privind depasirea consumurilor initiale de utilitati si modul de
asigurare a consumurilor suplimentare .................................................................................................................... 47
5.3. Durata de realizare si etapele principale corelate cu datele prevazute in graficul orientativ de realizare a
investitiei, detaliat pe etape principale ..................................................................................................................... 47
5.4. Costurile estimative ale investitiei: ................................................................................................................... 47
5.5. Sustenabilitatea realizarii investitiei: ................................................................................................................ 47
6. SCENARIUL / OPTIUNEA TEHNICO - ECONOMIC(A) OPTIM(A), RECOMANDAT(A) ................. 48
6.1. Comparatia scenariilor/optiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilitatii
si riscurilor ............................................................................................................................................................... 48
6.2. Selectarea si justificarea scenariului/optiunii optim(e), recomandat(e) ............................................................ 48
6.3. Principalii indicatori tehnico-economici aferenti investitiei: ............................................................................ 52
6.4. Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementarile specifice functiunii preconizate din
punctul de vedere al asigurarii tuturor cerintelor fundamentale aplicabile constructiei, conform gradului de detaliere
al propunerilor tehnice ............................................................................................................................................. 52
6.5. Nominalizarea surselor de finantare a investitiei publice, ca urmare a analizei financiare si economice: fonduri
proprii, credite bancare, alocatii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat,
fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite. ................................................................................... 55
7. URBANISM, ACORDURI SI AVIZE CONFORME ..................................................................................... 55
7.1. Certificatul de urbanism emis in vederea obtinerii autorizatiei de construire ................................................... 55
7.2. Studiu topografic, vizat de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara ................................................ 55
7.3. Extras de carte funciara, cu exceptia cazurilor speciale, expres prevazute de lege........................................... 55
7.4. Avize privind asigurarea utilitatilor, in cazul suplimentarii capacitatii existente ............................................. 55
7.5. Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, masuri de diminuare a impactului,
masuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu, de principiu, in documentatia
tehnico-economica ................................................................................................................................................... 55
7.6. Avize, acorduri si studii specifice, dupa caz, care pot conditiona solutiile tehnice, precum: ........................... 55
B. PIESE DESENATE........................................................................................................................................ 56
1. CONSTRUCTIA EXISTENTA: ....................................................................................................................... 56
2. SCENARIUL / OPTIUNEA TEHNICO-ECONOMIC(A) OPTIM(A), RECOMANDAT(A): .................. 56
4 of 56
Faza: D.A.L.I.
A. PIESE SCRISE
1. INFORMATII GENERALE PRIVIND OBICTIVUL DE INVESTITII
1.1. Denumirea obiectivului de investitii

«REABILITARE ENERGETICA “BLOC 1”, STRADA BABADAG NR. 5, ASOCIAȚIA DE
PROPRIETARI NR. 43, MUNICIPIUL TULCEA, JUDEȚUL TULCEA»
1.2. Ordonator principal de credite/investitor

U.A.T. MUNICIPIUL TULCEA
1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar) -.
1.4. Beneficiarul investitiei

1.5. Elaboratorul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie

S.C. ECES SOLUTIONS S.R.L.
2. SITUATIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZARII LUCRARILOR DE

INTERVENTII
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislatie, acorduri relevante, structuri institutionale
si financiare
Judetul Tulcea se afla la 30 de metri altitudine si la 292 kilometri fata de Bucuresti.
Judetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, a carei insemnatate vine din
asezarea ei la gurile Dunarii si iesirea la Marea Neagra. Paralela 450 latitudine nordica strabate judetul
Tulcea in partea centrala, iar meridianul 290 41′ 24″ longitudine vestica strabate Orasul Sulina ce se afla
in extremitatea estica a Romaniei. Inconjurat din trei parti de ape, se invecineaza la vest cu judetele Braila
si Galati, la nord cu Ucraina prin granita naturala Dunarea, la est cu Marea Neagra, avand hotar terestru
doar la sud, cu judetul Constanta.
Sursa: https://tulcea.insse.ro/despre-noi/despre-judetul-tulcea
Clima
Clima Municipiului Tulcea este temperat-continentala cu influente sub-mediteraneene. Iarna se face
simtit aerul arctic, din nord, care provoaca scaderea temperaturii. Temperatura maxima inregistrata a fost
de 40,3 grade, iar minima a fost de -26,8 grade Celsius in anul 1942.
Temperatura medie anuala din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din tara, fiind de 10,8 grade.
Precipitatiile medii anuale sunt de 350–500mm. Debitele Dunarii sunt in medie, la Tulcea, de
aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind de 2000 mc/s, iar maximele de 15.000-16.000 mc/s.
Contextul educational in cadrul localitatii

In municipiul Tulcea se afla 11 licee, 13 scoli generale si 24 de gradinite.
Principalele licee din oras sunt:
 Colegiul „Brad Segal” (denumirea veche Grupul Scolar de Industrie Alimentara)
 Liceul Teoretic „Grigore Moisil” (denumirea veche Liceul Industrial de Constructii)
 Colegiul Dobrogean "Spiru Haret"[10]
5 of 56
Faza: D.A.L.I.
 Liceul de Arta „George Georgescu”

 Liceul Teoretic "Ion Creanga"
 Colegiul Tehnic „Henri Coanda”
 Colegiul „Anghel Saligny”
 Colegiul Agricol „Nicolae Cornateanu”
 Colegiul Economic „Delta Dunarii”
 Seminarul Teologic „Sfantul Ioan Casian” Tulcea
Centre de formare profesionala:
 Scoala de Marina „Atlas”
 Scoala Profesionala „Danubius”
De asemenea, in Tulcea se afla si un teatru construit recent, Teatrul „Jean Bart”, ce a fost inaugurat
in data de 18 februarie 2008, iar cel mai mare acvariu din Romania a fost inaugurat la 25 februarie 2009.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tulcea
Drumetii si trasee turistice:

• Traseul 1: Tulcea – Canalul Mila 35 – Garla Sireasa – Garla Sontea – Canalul Olguta –
Dunarea Veche – Mila 23 – Crisan – Maliuc – Tulcea. Strabateti zone pitoresti, accesibile numai cu
barcile, zone de o rara frumusete, cu stufarii, nuferi, salcii ce adapostesc numeroase pasari. In apropierea
hotelului Lebada se afla primul Centru de Informare si Educare deschis pe teritoriul RBDD, unde puteti
primi o serie de informatii despre RBDD, puteti viziona filme, diapozitive, consulta brosuri, pentru a
intelege mai bine importanta acestui minunat loc cu care natura ne-a inzestrat.
Traseul 2: Tulcea – Canalul Litcov – Canalul Crisan – Caraorman – Hotelul Lebada – Maliuc
– Tulcea
traversati canalul Litcov realizat, se spune, de un pescar pe nume Litcov, care ar fi sapat acest canal
cu harletul, creand astfel un nou drum spre locuri bogate in peste.
Traseul 3: Tulcea – Maliuc – Hotel Lebada – Canalul Crisan – Caraorman – sat Caraorman
– lacul
Puiu – popas Puiu – Rosu – lacul Rosu – lacul Rosulet – canalul Rosu – Imputita – canalul
Busurca – Sulina – Tulcea: pana la hotelul Lebada, traseul este comun cu primele doua; de aici, prin
canalul Crisan se
ajunge la localitatea Caraorman (in limba turca inseamna “padure neagra”). Astfel ca, Dunarea
izvoraste din Muntii Padurea Neagra (Germania) si se varsa in Marea Neagra, in apropierea unei localitati
cu acelasi nume cu locul de unde izvoraste. Urmand traseul, ajungeti in orasul Sulina, cel mai estic oras
din Romania, port la Dunare si la Marea Neagra.
Traseul 4: Hotelul Lebada – Dunarea Veche – canalul Magearu – Dunarea Veche – Hotelul
Lebada : reprezinta o alta varianta de traseu pentru cei aflati la Hotelul Lebada, parcurgand al doilea lob
al Marelui M pana in localitatea Letea. In apropiere, se afla padurea Letea, cu o mare diversitate de specii.
Traseul 5: Murighiol – canalul Dunavat – canalul de legatura cu Dranov – canalul Dranov –
golful Holbina – lacul Razim – Gura Portitei : traseul porneste din comuna Murighiol (situata la 42 km
de Tulcea pe sosea si 53 km pe apa); denumirea localitatii vine de la cuvantul „murughiol”, care in limba
turca inseamna “lac violet”, explicand astfel nuantele liliachi pe care le are apa lacului; urmand canalul
Dunavat, veche artera de circulatie, legatura intre Bratul Sf. Gheorghe si lacul Razim, patrundeti in
complexul lagunar Razim-Sinoe, situat in extremitatea sudica a Deltei, cel mai mare complex lagunar din
Romania.
Traseul 6: Jurilovca – Gura Portitei : in comuna Jurilovca, situata la 93 km de Constanta, puteti
admira casele lipovenesti, construite dupa o anumita traditie de catre pescarii lipoveni sositi pe aceste
meleaguri in secolul al XVIII- lea.
6 of 56
Faza: D.A.L.I.
Traseul 7: Hotelul Lebada – Dunarea Veche – canalul Eracle – garla Lopatna -pana la
intersectia cu canalul de acces in lacul “Trei iezere”: un traseu deosebit de atragator, urmarind un
spectaculos curs de apa ce duce la lacul Trei Iezere, pe canalul Eracle si garla Lopatna.
Trasee turistice pentru Drumetii pe zone inalteLocalitatea Letea – loc. C.A. Rosetti – Padurea
Letea lac Nebunu. Atractia principala este padurea Letea (marginea acesteia aflata in afara zonei de
protectie integrala).
Localitatea Caraorman – Padurea Caraorman -lac Erenciuc. Padurea Caraorman, principala
atractie turistica, este zona de protectie integrala care poate fi vizitata numai cu aviz special si cu insotitor
(agent ecologic). O alta atractie este lacul Erenciuc; in zona forestiera de o parte si de alta a lacului, se
poate admira arinul negru, unde cuibareste vulturul codalb. Localitatea Murighiol – lac Saraturi.
Traseul se adreseaza in primul rand celor pasionati de observarea pasarilor, lacul Saraturi constituind un
habitat pentru diferite specii de pasari.
Locuri de campare in Rezervatie
Dunarea maritima, mal drept intre Mm 54-57 si Mm 50-52;
Dunare, bratul Tulcea, mal drept intre Mm 34-35 si Mm 41-42;
Malul garlei Somova, langa cherhanaua Somova;
Canal Mila 36, ambele maluri, pana la intersectia cu canalul Sireasa;
Canalul Crisan, mal stang, intre bratul Sulina si canalul Iacub;
Malul opus al Dunarii vechi, in dreptul localitatii Mila 23, intre canalul Eracle si canalul Olguta;
Bratul Sf. Gheorghe – mal drept intre km 49-102 si mal stang intre km 44 -47;
Canalul Dunavat – intre intersectia cu bratul Sf Gheorghe si canalul Lipoveni; plaja Portita
Canalul Sontea – intre canalul Papadia si canalul Razboinita;
Canal Litcov -mal stang intre km 0 si 9.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Tulcea
LEGISLATIE:
Prezenta documentatie s-a intocmit in conformitate cu prevederile:
 Codului Civil;
 Planul National de Redresare si Rezilienta, Pilonul I, Tranzitia Verde, Componenta 5 – Valul
Renovarii, C. a – Axa I – Schema de granturi pentru eficienta energetica si rezilienta in
cladirile rezidentiale si multifamiliale;
 Legii 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor, modificata si completata prin
Legea 125/1996, Legea 453/2001, Legea 401/2003 si Legea 199/2004;
 Legii 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile si completarile ulterioare;
 Ordinul MLPAT 91/1991 – anexa la „Monitorul Oficial” nr. 228 din 14 noiembrie1991:
formularele, procedura de aurorizare si continutul documentatiilor prevazute la art. 2 alin. 2
si art 6 alin. 1 din legea nr. 50/1991;
 Legea nr. 422/2001 din 18 iulie 2001*** Republicata privind protejarea monumentelor
istorice;
 Regulament privind stabilirea categoriilor de importanta a constructiilor, aprobat prin
H.G. 261/94;
 Normativul pentru proiectare antiseismica a constructiilor de locuinte, social - culturale si
industriale, Indicativ P 100/2013;
 Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de siguranta
in exploatare, indicativ CE 1-95, aprobat de MLPAT cu Ordinul nr.7/N din 10 februarie
1995;
7 of 56
Faza: D.A.L.I.
 Regulament privind condtiile de asigurare a calitatii in constructii, aprobat prin H.G.

261/94
 Legii 137/1995 privind protectia mediului, republicata, cu modificarile ulterioare;
 HGR 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora;
 HGR 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de
calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor;
 Ordinul MAPPM nr. 125/1996 (protectia mediului);
 Ordinului Ministerului Sanatatii pentru aprobarea Normelor de igiena privind modul de viata
al populatiei;
 R egulament privind protectia si igiena muncii in constructii, aprobat de MLPAT cu Ordinul
9/N/15.03.1993;
 Norme republicane de protectia muncii editate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii;
 HGR 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii;
 Ordinului MTCT 1430/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
50/1991 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
 NP 68-2002 - Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei
de siguranta in exploatare;
 P 118-2013 - Normativ privind siguranta la foc a constructiilor;
 OG 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata si modificata prin Legea
212/1997, cu modificarile ulterioare;
 NP 063-2002 - Normativ privind criteriile de performanta specifice rampelor si scarilor
pentru circulatia pietonala in constructii;
 NP 069-2014 - Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea invelitorilor
acoperisurilor in panta la cladiri;
 NP064-02 Normativ pentru proiectarea mansardelor;
 STAS 2965/1987 - Scari. Prescriptii generale de proiectare;
 GP 089-2003- Ghid privind proiectarea scarilor si rampelor la cladiri;
 STAS 6131/1979 - Inalttimi de siguranta si alcatuirea parapetelor;
 STAS 3302/2 - Pantele invelitorii;
 NP 002-96 „Cerinte esentiale – Normativ pentru proiectarea de ansamblu a salilor de auditie
publica in spiritul conceptului de performanta”;
 Indicativ NP011-97- Normativ privind proiectarea, realizarea si exploatarea constructiilor
pentru gradinite de copii;
 GP 123-2013 „Ghid privind proiectarea si executarea lucrarilor de reabilitare energetica.”
 Alte acte normative in vigoare in domeniu la data executarii propriu-zise a lucrarilor.
2.2. Analiza situatiei existente si identificarea necesitatilor si a deficientelor
Reabilitarea energetica inseamna cresterea performantei energetice a cladirilor la nivelul cerintelor
actuale, normate prin aplicarea de materiale termoizolante pe peretii exteriori, planseul peste subsol
(daca exista subsol) si pe termo-hidroizolarea terasei sau termoizolarea peste ultimul nivel in cazul
existentei sarpantei, precum si prin modernizarea instalatiilor de incalzire si prepararea apei calde de
consum, inlocuirea ferestrelor si usilor cu altele mai performante energetic si consolidare daca este cazul.
Reabilitatea energetica a obiectivului analizat se realizeaza dupa HG 907/2016 si in conformitate cu
Planul National de Redresare si Rezilienta Axa 1- Schema de granturi pentru eficienta energetica si
rezilienta in cladiri rezidentiale multifamiliale.
8 of 56
Faza: D.A.L.I.
Potrivit Pilonul I. Tranzitia verde Componenta C5 – Valul Renovarii, ,Pentru a indeplini obiectivele
de eficienta energetica stabilite in documentele strategice europene si nationale, un segment considerabil
al fondului de cladiri existent la nivel national va trebui renovat, iar interventiile vor avea in vedere
principiile aplicabile European Renovation Wave, principii incluse in Strategia Nationala de Renovare
pe Termen Lung, aprobata prin HG nr. 1.034/2020. In conformitate cu prevederile Directivei (UE)
2018/844 statele membre trebuie sa incurajeze sistemele alternative de inalta eficienta, daca acest lucru
este fezabil din punct de vedere tehnic, functional si economic si sa abordeze aspectele legate de conditiile
care caracterizeaza un climat interior sanatos, de protectia impotriva incendiilor si riscurile legate de
activitatea seismica intensa’’.
Conform Strategiei Nationale de Renovare pe Termen Lung, daca se mentine ritmul actual de
renovare de aproximativ 0,5% din totalul fondului de cladiri, prin programele sustinute din fonduri de la
bugetul de stat si bugetele locale, fonduri UE si institutii financiare internationale (IFI), aproximativ 77%
din suprafata totala a fondului de cladiri va trebui renovata din 2021 pana in 2050. In acest sens, este
important sa se accelereze ritmul de renovare a cladirilor.
Ministerul de resort are in vedere schimbari legislative pentru eficientizarea Programului national
multianual privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte, reglementat prin OUG nr.
18/2009, prin introducerea in lista cheltuielilor eligibile a unor lucrari de interventie care sa conduca la o
renovare, cel putin, moderata, precum si a cheltuielilor necesare elaborarii documentatiei tehnico-
economice.
Modificarile aduse programului multianual pentru cresterea performantei energetice a blocurilor de
locuinte vor conduce la cresterea nivelului de ambitie in ceea ce priveste renovarea energetica a acestora,
prin obtinerea a cel putin 30% economii de energie primara, prin stabilirea unei liste actualizate a listei de
cheltuieli eligibile pentru renovare moderata sau aprofundata si prin cresterea nivelului de ambitie a
indicatorilor de performanta pentru proiectele depuse in cadrul programului.
Mentionam ca legislatia in domeniu prevede ca inclusiv in cazul achizitiilor de cladiri noi, acestea
trebuie sa indeplineasca la cel mai inalt nivel standardele de eficienta energetica prevazute de actele
normative in vigoare, altfel nu se poate finaliza procedura de achizitie publica.
Prin comparatie cu alte tipuri de proiecte, investitiile in sfera reabilitarii energetice a constructiilor,
prezinta anumite particularitati si constrangeri, intre care putem aminti:
 sunt proiecte nestandardizate, practic fiecare cladire prezinta elemente de individualitate, ce
decurg din modul de proiectare, din tipul de constructie, din modul de exploatare etc.;
 sunt dificil de previzionat, din cauza unor potentiale lucrari ascunse, greu de anticipat si
identificat;
 sunt lucrari permanent modificabile la nivel de variante, in functie de stadiul de evolutie,
destinatia cladirii sau amplasament.
Un aspect important de care trebuie tinut seama este legat de diferenta dintre costurile de reabilitare
si resursele financiare disponibile ale proprietarilor / chiriasilor, aspect ce uneori impiedica investitiile
de reabilitare si agraveaza dezvoltarea, constructia, creand in acelasi timp si probleme de ocupare a
cladirilor.
O mare parte a fondului de locuinte din Romania este formata din blocuri de locuinte realizate de stat
in diferite sisteme constructive.
Aceste apartamente au fost vandute, in marea lor majoritate, proprietarilor privati.
Aceasta masura s-a bucurat de un sprijin larg, reflectand preferinta puternica a populatiei de a avea o
locuinta in proprietate.
Marea lor majoritate sunt necorespunzator izolate, provocand un disconfort major si punand in pericol
sanatatea si chiar viata locatarilor, atat datorita caldurii, in timpul verii, cat si datorita frigului, in timpul
iernii.
9 of 56
Faza: D.A.L.I.
Izolatiile necorespunzatoare, alaturi de infrastructura interna si externa prost intretinute, conduc la

pierderi mari si la costuri ridicate ale utilitatilor.
In prezent, blocul este locuit si indeplineste functiunile pentru care a fost construit.
Amplasamentul blocului analizat, Bloc 1, strada Babadag nr. 5, oras Tulcea, judetul Tulcea.
2.3. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice
Obiectivul general al proiectului este realizarea lucrarilor de reabilitare energetica a blocului de
locuinte.
Obiectivele specifice urmarite prin realizarea proiectului sunt:
- imbunatatirea capacitatii de izolare energetica a peretilor exteriori ai cladirii
- eliminarea problemelor legate de gradul avansat de degradare al straturilor existente pe
tearasa necirculabila si a tamplariei exterioare.
- imbunatatirea confortului termic in interiorul cladirii.
Avand in vedere duratele normate de utilizare ale activelor dar si standardele aplicabile in cazul
evaluarii proiectelor de investitii in cadrul Analizei Cost Beneficiu este de 20 de ani conform
Recomandarilor Uniunii Europene pentru astfel de proiecte.
Pe aceasta perioada se vor estima fluxurile financiare de venituri si cheltuieli, precum si fluxul
financiar net.
3. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE
Terenul este situat in intravilanul orasului Tulcea.

Pe acest teren este amplasat obiectivul nostru „Bloc 1, pe strada Babadag nr. 5, orasul Tulcea,
judetul Tulcea”.
Orientarea cladirii fata de punctele cardinale este:
- fatada principala: este orientata catre Nord-Vest;
- fatada posterioara: este orientata catre Sud-Est;
- fatada laterala stanga: Est;
- fatada laterala dreapta: Sud.
3.1. Particularitati ale amplasamentului:
a. descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafata terenului,
dimensiuni in plan);
Imobilul este situat pe raza Municipiului Tulcea, in intravilan.
Suprafata terenului – conform CF.
Dimensiunile in plan – conform topo/CF.
b. relatiile cu zone invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile:
La N: strada Dobrogeanu Gherea
La S: domeniul public (parcare)
La V: strada Babadag
La E: strada Cuza Vodă
Accesul in imobil se face de pe domeniul public.
10 of 56
Faza: D.A.L.I.
c. datele seismice si climatice:

Datele seismice
Din punct de vedere seismic conform SR 11100 - 1/93, terenul studiat se situeaza in
interiorului izoliniei de gradul 71, pe scara MSK, unde indicele 1 corespunde unei perioade de revenire
de 50 ani (minimum).
Figura 1 – Zonarea macroseismica conform SR 11100-1/ 93

Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare
pentru cladiri, indicativ P 100/1-2013 amplasamentul prezinta o valoare de varf a acceleratiei terenului
ag = 0.20 g, pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR= 225 ani, cu 20 % probabilitate de
depasire in 50 ani.
11 of 56
Faza: D.A.L.I.
Figura 2 –Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.20 g cu
IMR=225ani si 20% probabilitate de depasire in 50 ani
Perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc = 0.7 .sec.
Figura 3 – perioada de colt Tc = 0.7 sec.

Conform reglementarii tehnice „Cod de proiectare seismica - Partea I - Prevederi de proiectare
pentru cladiri existente indicativ C00/1-2006 amplasamentul prezinta o valoare de varf a acceleratiei
terenului ag = 0.16g, pentru cutremure cu intervalul mediu de recurenta IMR= 225 ani, cu 20 %
probabilitate de depasire in 50 ani.
12 of 56
Faza: D.A.L.I.
ag=0.16pentru cladiri existente (P 100 / 1 – 2006)
Datele climatice:
Clima orasului Tulcea este temperat-continentala cu influente sub-mediteraneene. Iarna se
face simtit aerul arctic, din nord, care provoaca scaderea temperaturii. Temperatura maxima inregistrata
a fost de 40,3 grade, iar minima a fost de -26,8 grade Celsius in anul 1942.
Temperatura medie anuala din Tulcea este una dintre cele mai ridicate din tara, fiind de
10,8 grade.
Precipitatiile medii anuale sunt de 350–500mm.
Debitele Dunarii sunt in medie, la Tulcea, de aproximativ 5000-6000 mc/s, minimele fiind
de 2000 mc/s, iar maximele de 15.000-16.000 mc/s.
d. studii de teren:
i. studiu geotehnic pentru solutia de consolidare a infrastructurii conform
reglementarilor tehnice in vigoare:
Sprijinirea peretilor sapaturii se poate face cu: palplanse metalice, ecrane
impermeabile din pereti mulati din beton, turnati in teren.
In cazul sprijinirii cu palplanse, se vor lua urmatoarele masuri:
- ghidarea acestora in tot timpul infigerii in teren;
- lungimea palplansei va fi egala cu adancimea gropii plus fisa acesteia.
Infingerea palplanselor se va face prin vibrare, in pamanturi necoezive si batere, in
pamanturi coezive, sau prin combinarea celor doua metode.
Sapaturile pentru fundatii se vor executa cu respectarea urmatoarelor conditii:
- sapatura de fundatie sa nu stea deschisa mult timp;
13 of 56
Faza: D.A.L.I.
- panta taluzului sapaturii, definita prin tangenta unghiului de inclinare fata

de orizontala (tg B = h/b) sa nu depaseasca valorile maxime admise pentru
categoriile de pamanturi date in tabelul urmator:
Natura terenului Adancimea sapaturii
Pana la 3,00 m Mai mare de 3,00 m
tg B =h/b tg B =h/b
Argila prafoasa 1 / 0,50 1 / 0,67
loess 1 / 0,50 1 / 0,75
Sapaturile se vor executa cu pereti verticali sprijiniti sau cu pereti in taluz sau in
trepte, cu respectarea indicatiilor din C 169/1988, NP 120/2010 si NP 124/2010,
acordandu-se o atentie deosebita tehnologiei de executie si de sustinere a malurilor.
Se va acorda o atentie sporita lucrarilor de sprijiniri, deoarece o deficienta a acestora
poate duce la instabilitatea terenului, costructiilor cat si la costuri suplimentare
ulterioare.
Umpluturile se vor executa, de regula, cu pamant rezultat din lucrarile de sapatura.
Se pot utiliza, pentru umpluturi, de asemenea, zguri, reziduuri din exploatari
miniere etc., cu conditia prealabila de a fi studiata posibilitatea de compactare si
actiunea chimica asupra elementelor de constructie in contact cu umplutura.
Epuismentele se vor executa in urma unui proiect realizat conform NORMATIV PRIVIND
PROIECTAREA GEOTEHNICA A LUCRARILOR DE EPUIZMENTE Indicativ NP 134 – 2014.
Conform NP133/2011 pentru sprijiniri in cazul sapaturii sub nivelul apelor subterane se
considera:
(1) In cazul sapaturilor adanci, care se executa sub nivelul apei subterane, indepartarea apei se poate
face prin:
a) epuismente directe, prin colectarea apei de infiltratie intr-o basa si evacuarea prin pompare a
acesteia in exteriorul gropii de fundatie;
b) epuismente indirecte, prin utilizarea filtrelor aciculare sau a puturilor forate dispuse
perimetral, la distantele rezultate din calcule.
(2) Sprijinirea peretilor sapaturii se poate face cu: palplanse metalice, ecrane impermeabile din
pereti mulati din beton, turnati in teren sau sapatura in trepte.
ii. studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice, de stabilitate
ale terenului, hidrologice, hidrogeotehnice, dupa caz.
Nu este cazul.
e. situatia utilitatilor tehnico-edilitare existente;
Blocul 1 este echipat cu retele de utilitati: apa potabila, canalizare, instalatii electrice,
instalatii de gaz metan. Atat la interior cat si la exterior, cladiria este finisata, insa se pot
observa degradari serioare atat la interior cat si la exterior.
14 of 56
Faza: D.A.L.I.
f. analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali, inclusiv de

schimbari climatice ce pot afecta investitia:
Incadrarea in zonele de risc natural a ariei in care se regaseste zona studiata in conformitate
cu Legea nr. 575/22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national
- Sectiunea a V-a - Zone de risc natural si GT 006-97 „Ghid privind identificarea si
monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie, in vederea
prevenirii si reducerii efectelor acestora, pentru siguranta in exploatare a constructiilor,
refacerea si protectia mediului”.
Riscul este o estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale
pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru.
Factorii de risc:
- Cutremur - miscare vibratoare a scoartei terestre, generata de o ruptura brutala in
aceasta, ce poate duce la victime umane si distrugeri materiale.
- Inundatie - acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau in miscare, care,
prin marime si durata, poate provoca victime umane si distrugeri materiale, ce
deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.
- Alunecare de teren - deplasare a rocilor si/sau a masivelor de pamant care formeaza
versantii unor munti sau dealuri, a pantelor unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor
lucrari funciare, ce poate produce victime umane si pagube materiale.
g. informatii privind posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau situri

arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata; exista conditionarilor
specifice in cazul existentei unor zone protejate.
Imobilul se afla in zona care cuprinde valori de patrimoniu cultural construit, Zona
Construita Protejata – Zona cu memorie urbana.
Imobilul este situate in zona Sitului urban „strada Progresului, intre strada Unirii si
strada Unirii; strada 9 Mai (ambele fronturi), de la intersectia cu Walter la Piata
Republicii inclusiv; strada Nicolae Balcescu, intre strada Gloriei si strada Walter; strada
souvenir, intre strada Gloriei si strada Independentei; strada Gr. Antipa; strada Gloriei
(14,14)” potrivit Listei Monumentelor Istorice – Judetul Tulcea, actualizata la 2015, pozitia
473, cod LMI TL-II-s-B-05990.
3.2. Regimul juridic:

a. natura proprietatii sau titlul asupra constructiei existente, inclusiv servituti, drept de
preemptiune;
Forma de propietate: propietate privata detinuta in cote indivize (condominiu), impreuna
cu dreptul de copropietate fortata si perpetua asupra instalatiilor sau partilor din imobil care
sunt in folosinta comuna si a cotei indivize din suprafata comuna a imobilului.
Servituti, drept de preemtiune, zona de utilitate publica: nu este cazul.
Folosinta actuala: locuinte si la parter spatii comerciale.
Destinatie permisa: locuinte; activitati compatibile si complementare locuirii;
Reglementari fiscale: HCL nr. 201/28.09.2017.
15 of 56
Faza: D.A.L.I.
b. destinatia constructiei existente;

Blocul de locuinte 1 are regim de inaltime scara A, B, D: S+P+4E si scara C: S+P+5E,
situat pe strada Babadag nr. 5.
c. includerea constructiei existente in listele monumentelor istorice, situri arheologice, arii

naturale protejate, precum si zonele de protectie ale acestora si in zone construite protejate,
dupa caz;
Blocul de locuinte 1 se afla in zona care cuprinde valori de patrimoniu cultural construit,
Zona Construita Protejata – Zona cu memorie urbana.
d. informatii/obligatii/constrangeri extrase din documentatiile de urbanism, dupa caz.

Obligatiile si constrangerile sunt descrise prin certificatul de urbanism.
3.3. Caracteristici tehnice si parametri specifici:

a. categoria si clasa de importanta;
 categoria de importanta normala "C" ;
 clasa de importanta III (cladiri de tip curent).
b. cod in Lista monumentelor istorice, dupa caz;

Imobilul este situat in zona Sitului urban „strada Progresului, intre strada Unirii si strada
Unirii; strada 9 Mai (ambele fronturi), de la intersectia cu Walter la Piata Republicii
inclusiv; strada Nicolae Balcescu, intre strada Gloriei si strada Walter; strada souvenir,
intre strada Gloriei si strada Independentei; strada Gr. Antipa; strada Gloriei (14,14)”
potrivit Listei Monumentelor Istorice – Judetul Tulcea, actualizata la 2015, pozitia 473,
cod LMI TL-II-s-B-05990.
c. an/ani/perioade de construire:
≈1982.
d. suprafata construita;
 Scara A:
Suprafata construita subsol ≈ 280,15 mp
Suprafata construita ≈ 351,95 mp
Suprafata construita desfasurata etaj current ≈ 257,50 mp x 4 = 1.028,80 mp
Suprafata desfasurata totala ≈ 1.660,90 mp
 Scara B:
Suprafata construita desfasurata etaj curent ≈ 251,45 mp x 4 = 1.005,80 mp
16 of 56
Faza: D.A.L.I.
 Scara C:
Suprafata construita desfasurata etaj 1 ≈ 257,20 mp x 3 = 771,60 mp
Suprafata construita desfasurata etaj 4-5 ≈ 257,20 mp x 2 = 514,40 mp
 Scara D:
e. suprafata desfasurata:
 Suprafata desfasurata totala (scara A,B, C si D) = 7.234,70 mp
f. valoarea de inventar a constructiei;

Imobilul supus reabilitarii energetice s-a aflat initial in proprietatea statului.
Majoritatea au trecut ulterior in proprietate privata conform Legii nr. 85/1992 privind
vanzarea de locuinte si spatii cu alta destinatie construite din fondurile statului si din
fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat.
Locuintele construite din fondurile statului au putut fi cumparate de titularii contractelor
de inchiriere, cu plata integrala sau in rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr.
61/1990 privind vanzarea de locuinte construite din fondurile statului catre populatie si ale
prezentei legi.
Trecerea majoritatii locuintelor din cadrul imobilelor supuse reabilitarii energetice din
proprietate de stat in proprietate privata s-a facut in perioade de timp diferite.
g. alti parametri, in functie de specificul si natura constructiei existente.

Imobilul se afla in zona care cuprinde valori de patrimoniu cultural construit, Zona
Construita Protejata – Zona cu memorie urbana. Totodata, imobilul este situat in zona
Sitului urban „strada Progresului, intre strada Unirii si strada Unirii; strada 9 Mai (ambele
fronturi), de la intersectia cu Walter la Piata Republicii inclusiv; strada Nicolae Balcescu,
intre strada Gloriei si strada Walter; strada souvenir, intre strada Gloriei si strada
Independentei; strada Gr. Antipa; strada Gloriei (14,14)” potrivit Listei Monumentelor
Istorice – Judetul Tulcea, actualizata la 2015, pozitia 473, cod LMI TL-II-s-B-05990.
Conform Planului Urbanistic general al Municipiului Tulcea cu Regulamentul Local de
Urbanism aferent, aprobat prin H.C.L. nr. 29/27.05.1996; H.C.L. nr. 19/25.02.1999 si
H.C.L. nr. 129/26.05.2011, imobilul se afla in zona L1, subzone u2 (zona rezidentiala cu
cladiri cu mai mult de trei niveluri - peste inaltime de 10m) – cu cladiri de tip urban
(predominant rezidentiala – locuinte si functiuni complementare).
17 of 56
Faza: D.A.L.I.
3.4. Analiza starii constructiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice si/sau ale auditului energetic,
precum si ale studiului arhitecturalo-istoric in cazul imobilelor care beneficiaza de regimul de protectie
de monument istoric si al imobilelor aflate in zonele de protectie ale monumentelor istorice sau in zone
construite protejate. Se vor evidentia degradarile, precum si cauzele principale ale acestora, de exemplu:
degradari produse de cutremure, actiuni climatice, tehnologice, tasari diferentiate, cele rezultate din lipsa
de intretinere a constructiei, conceptia structurala initiala gresita sau alte cauze identificate prin expertiza
tehnica.
 Analiza starii constructiei, pe baza concluziilor expertizei tehnice:
In urma evaluarii calitative si prin calcul, prin inspectii limitate in teren, cladirea a fost
incadrata in clasa RsIII, clasa minimă asociată celor trei indicatori R1, R2 și R3.
In sensul celor de mai sus pentru cladirea analizata NU se impune consolidarea structurii
de rezistenta ci numai lucrari de reparatii locale la elementele structurale/nestructurale.
Masuri de interventie pentru consolidarea structurii de rezistenta:
Cladirea existenta are suficienta capacitate de preluare a fortelor seismice maxime la
nivelul parterului datorita structurii de rezistenta alcatuita din peretii structurali de b.a. pe
cele doua directii principale. Astfel capacitatea la forta taietoare a structurii de la parter
este suficienta pentru preluarea fortei taietoare de baza din actiunile seismice in proportie
de minim 65% astfel incat cladirea sa se incadreze cel putin in clasa de risc seismic III.
 Analiza starii constructiei, pe baza concluziilor auditului energetic:

 Analizele energetice si economice prezentate in tabelele 5.1.1 si 5.1.2., menționate
in raportul de audit energetic, pun in evidenta performantele fiecarei solutii de
reabilitare si a fiecarui pachet cu solutiile cumulate.
 Analizele sunt prezentate conform Metodologiei de calcul al performantelor
energetice a cladirilor Mc 001/3-2006, completata cu Mc001/4-2009, in lei si Euro.
 Solutia de reabilitare – S1.
Aceasta solutie implica un cost relativ mare al investitiei dar aduce o economie
semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. In acelasi timp,
solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin
limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor
si indicatiilor date in proiectul tehnic.
 Solutia de reabilitare S2.
Aceasta solutie este evident mai putin economica dar aduce un plus de confort
locatarilor prin mentinerea climatului termic interior si ameliorarea aspectului
urbanistic al orasului.
 Solutia de reabilitare S3.1.
Prin aplicarea solutiei de termoziolare a terasei in varianta cu polistiren extrudat de
30 cm grosime se asigura continuitatea stratului termoizolant aplicat anvelopei
cladirii si se reduc pierderile de energie.
18 of 56
Faza: D.A.L.I.
Prin aplicarea solutiei de termoziolare a terasei in varianta cu spuma poliuretanica

de 20 cm se asigura continuitatea stratului termoizolant aplicat anvelopei cladirii si
se reduc pierderile de energie.
Prin aplicarea solutiei de termoizolare a placii peste subsol costul investitiei este
mic, economia de energie este redusa, insa imbunatateste semnificativ confortul
termic din spatiile de la parter si asigura inchiderea puntilor termice pe ansamblul
anvelopei.
 Solutia de reabilitare I1.
Iluminatul cu LED cu corpuri de iluminat cu durata mare de viata si montarea de
panouri fotovoltaice acopera consumul de energie electrice in proportie de 12.04%.
Pachetul de solutii P1-1 = (S1+S2+S3.1+S4+I1) pachet complet de solutii, cu terasa
cu polistiren extrudat de 30 cm grosime.
 Reabilitarea cladirii, aplicand pachetul de solutii P1-1, denumit in continuare
Varianta 1, in solutia cu izolarea terasei cu polistiren extrudat de 30 cm grosime
este buna atat din punct de vedere energetic cat si economic rezultand scaderea
consumului anual specific pentru incalzire cu 225 kWh/m2an.
Iluminatul cu LED cu corpuri de iluminat cu durata mare de viata si montarea de
panouri fotovoltaice acopera consumul de energie electrice in proportie de 6.06%.
Au fost luate in calcul panouri fotovoltaice 15mp.
In total, sursele de energie regenerabila acopera 1,2% din totalul consumului de
energie primara.
 Pachetul de solutii P1-2 = (S1+S2+S3.2+S4+I1) = pachet complet de solutii, cu
terasa cu spuma poliuretanica de 20 cm.
 Auditorul energetic recomanda aplicarea pachetului complet de solutii de
reabilitare energetica, P1-1, denumit Varianta 1.
3.5. Starea tehnica, inclusiv sistemul structural si analiza diagnostic, din punctul de vedere al
asigurarii cerintelor fundamentale aplicabile, potrivit legii
Din punct de vedere arhitectural:
 Blocul 1 compus din 4 scări, cu regim de inaltime scara A, B, D: S+P+4E si scara C:
S+P+5E, având folosință: locuinte si la parter spatii comerciale, cu un numar total de 55 de
apartamente, grupate astfel:
 Scara A:
 12 apartamente, din care: 4 apartamente cu doua camere, 4 apartamente cu 3 camere
si 4 apartamente cu patru camere:
 Scara B:
 12 apartamente, din care: 8 apartamente cu două camere si 4 apartamente cu trei
camere:
19 of 56
Faza: D.A.L.I.

 Scara C:
 15 apartamente, din care: 4 apartamente cu două camere, 4 apartamente cu trei
camere, 4 apartamente cu patru camere si 2 duplex formate din: 2 apartamente cu 5
camere si 1 apartament cu 3 camere:
 Scara D:
camere si 4 apartamente cu patru camere:
 Suprafețe existente:
 Suprafata construita subsol ≈ 1.171,66 mp
 Suprafata construita ≈ 1.474,84 mp
 Suprafata construita etaj curent ≈ 4.588,20 mp
 Suprafata construita totala ≈ 7.234,70 mp
 Suprafata utila totala ≈ 3.808,20 mp
La parter imobilul are organizate spatii comerciale, iar la etaje blocul are in componenta 55 de
apartamente pe cele patru tronsoane A , B, C si D:
- 12 apartamente scara A (tronson 1);
- 12 apartamente scara B (tronson 2);
- 15 apartamente scara C (tronson 3);
- 16 apartamente scara D (tronson 4);
Regimul de inaltime inaltime scara A, B, D: S+P+4E si scara C: S+P+5E, subsolul fiind cu
functiunea de subsol tehnic pentru organizarea instalatiilor si realizarea infrastructurii.
Cota de nivel ±0,00m. este la planseul de peste parter si se afla la cca. 4.00m., fata de cota
trotuarului existent (C.T.A.). Terenul este in panta in jurul blocului si a fost sistematizat pe verticala astfel
ca: la spatiul comercial al scarii A iesirea din bloc se face de la nivelul trotuarului, iar la scarile B , C si D
sunt amenajate cateva trepte pentru acces.
Inaltimile de nivel sunt urmatoarele: subsol : 3.20m (pe zona casei de scara) si 2.20m (sub
spatiile comerciale); parterul este de 3.70m si a nivelelor curente (etaje 1-4), este de 2.75 m, iar inaltimea
etajului 5 (prezent doar la scara C) este tot 2.75m. Inaltimea podului este variabila.
20 of 56
Faza: D.A.L.I.
Nodul de circulatie pe verticala si pe orizontala in vederea asigurarii accesului in apartamente

este situat pe zona centrala pe fiecare scara, fiind alcatuit din scara si respectiv holul de acces. Scara de
acces de la subsol la parter si apoi la etajele curente este realizata cu o singura rampa cu grinzi de vang.
Peretii de inchidere sunt realizati din panouri prefabricate din BCA fixate de structura de
rezistenta cu elemente de otel prin sudura. Peretii de compartimentare sunt realizati din fasii verticale din
BCA fixate de elementele de b.a. ale planseelor.
Finisajul exterior al constructiei este alcatuit din tencuiala+zugraveala, iar local, la unele
apartamente este aplicat termosistem, executat fara proiect sau autorizatie de construire.
Tronsoanele A, C si D ale cladirii au fost executate cu un acoperis de tip sarpanta de lemn cu
invelitoare din tigle ceramice fixate pe sipci de lemn, fara astereala. Sarpanta are cote diferite in functie de
inaltimile de nivel ale ultimului etaj. Tronsonul B are acoperis de tip terasa necirculabila, dar se remarca
pe fatada principala ca s-au executat , necorespunzator, fara autorizatie de construire , niste acoperisuri de
lemn deasupra alcoanelor de la etajul 4.
Accesul in podul la tronsoanele A, C si D , de sub sarpante, se face de la nivelul etajului 4 sau 5
pe o scara metalica si printr-un chepeng. Accesul pe terasa scarii B se face pe scara de b.a. din etajul tehnic.
Tamplaria exterioara, din lemn la origine, ulterior a fost inlocuita partial, de catre proprietarii
apartamentelor, cu tamplarie din PVC.
Parapeții balcoanelor sunt alcătuiți din parapet plin din panouri subtiri prefabricate de b.a. fixate
de structura de rezistenta cu elemente de otel prin sudura. O mare parte a balcoanelor sunt închise cu
tâmplărie din PVC sau confecții metalice cu sticlă.
Perimetral la exteriorul blocului este prevazut trotuar pietonal cu latime >1.50 m.
Din punct de vedere structural

Cladirea existenta prezintǎ particularitǎtile de alcǎtuire constructivǎ specifice perioadei in care
a fost edificata, adica anii 1980.
 Infrastructura:
Infrastructura este alcatuita ca o cutie rigida, formata din peretii de beton armat monolit ai
subsolului, fundatiile de tip radier de beton armat si planseul de b.a. de peste subsol. Planseul de b.a. de
peste subsol este alcatuit din placi preabricate de dimensiuni mari cu grosimea de 12cm si monolitizate
pe reazeme (diafragme/grinzi de b.a.).
Peretii de subsol sunt turnati monolit din beton armat si au grosimea de 25cm. Peretii sunt
dispusi perimetral fiecarei camere corespondente la nivelurile supraterane si sunt prevazuti cu goluri de
usi pentru accesul dintr-o camera in alta si cu goluri tehnologice pentru traversarea traseelor de instalatii
sanitare/termice.
La data expertizarii blocului, a fost efectuat un sondaj la fundatii (din interiorul subsolului)
care a identificat urmatoarele elemente de fundatie: peretele de beton al subsolului, o placa de b.a. suport
de pardoseala cu grosime de 12cm, grinda de fundatie continua de tip talpa de b.a. (grosime de cca. 68cm)
si un element de beton cu grosime mare care ar putea fi un bloc continuu de beton simplu sau un radier
de beton armat (fata de care sondajul geotehnic nu a mai putut avansa). La talpa fundatiilor exista un strat
de piatra sparta compactat, solutie folosita pentru imbunatatirea terenului de fundare inainte de realizarea
efectiva a fundatiilor.
 Suprastructura:
Structura este alcatuita din pereti structurali de beton armat pe cele doua directii principale
astfel:
- la toate tronsoanele (A,B,C si D) - 2 pereti longitudinali amplasati pe toata lungimea
tronsonului, in zona centrala, de o parte si de alta a casei de scara; peretii au goluri
21 of 56
Faza: D.A.L.I.
de usi pentru accesul in apartamente; la scarile A si C mai exista un perete

longitudinal de beton armat amplasat pe fatada posterioara;
- la tronsonul D - exista 6 pereti transversali amplasati la marginile tronsonului si la
marginea apartamentelor pe zona centrala; la tronsonul A si C exista numai 3 pereti
transversali de b.a.; scara B are doar 4 pereti transversali, dintre care 2 pereti
amplasati la marigea tronsonului pe toata latimea acestuia si 2 pereti interiori
amplasati la delimitarea apartamentelor; toti peretii centrali au goluri de usi pentru
accesul in apartamente; grosimea peretilor este de 20cm la parter si 15cm la etajele
curente;
- stalpi marginali de b.a. cu sectiunea de 30x40 la fatada principala si secundara,
amplasati la jumatatea distantei dintre peretii structurali transversali; la tronsoanele
A si C exista un cadru de b.a. si la fatada lateral stanga, iar la tronsonul B exista
cadre de b.a. pe cele doua fatade vitrate (principala si posterioara);
- grinzi transversale de beton armat cu sectiunea 30x55cm, pe directa transversala,
rezemate pe stalpii si peretii de b.a. pe zona centrala a apartamentelor;
Peretii de inchidere au grosimea de 30cm si sunt realizati din panouri prefabricate din BCA
fixate de structura de rezistenta cu elemente de otel prin sudura. Peretii de compartimentare au grosimea
de 7.5cm sunt realizati din fasii verticale din BCA fixate de elementele de b.a. ale planseelor.
Planseele sunt din beton armat realizate ca saiba rigida din placi prefabricate din beton armat
de dimensiuni mari rezemate pe grinzi si pereti structurali din beton armat monolit si monolitizate cu
acestea. Grosimea placilor de b.a. este de 12cm.
Scarile dintre etaje sunt realizate din b.a. cu o singura rampa. Scarile au doua grinzi de vang
laterale, iar planseul de nivel la casa scarii este bordat de grinzi din beton armat.
La tronsoanele A,C si D acoperisul este de tip sarpanta de lemn si pereti laterali(timpane) din
zidarie de BCA. Sarpanta de lemn este alcatuita cu popi si grinzi din lemn cu sectiune rotunda si capriori
cu sectiune dreptunghiulara. Invelitoarea este din tigla ceramica asezata pe sipci de lemn peste capriori.
La tronsonul A in partea stanga si pe fatada principala, iar la tronsonul B pe fatada principala
exista o extindere a parterului, pentru marimea suprafetei spatiului comercial. Extinderea este realizata
cu structura metalica, independenta, fara subsol si cu rost fata de structura principala a tronsolnului A si
B.
La tronsoanele C si D, alaturat fatadei principale, alipit de aceasta, este executata o extindere a
spatiului comercial (Posta Romana), cu regim de inaltime P, cu structura cu cadre de b.a., fara subsol si
cu rost fata de structura principala a celor 2 tronsoane.
Spatiile comerciale de la parterul imobilului Bloc 1 sunt legate functional cu extinderile dar
separate structural cu rost, astfel ca in evaluarea prin calcul a imobilului se va tine cont doar de structura
principala a imobilului care se continua la toate nivelurile.
 Din punct de vedere al instalatiilor:

Imobilul este racordat la retelele existente in zona (curent electric, apa rece, canalizare,
termoficare, gaz si telefonie). lncalzirea imobilului se realizeaza cu elemente radiante racordate la sistemul
termic centralizat al orasului sau in cazul unor apartamente la centrala termica proprie.
3.6. Actul doveditor al fortei majore, dupa caz.

Nu este cazul.
22 of 56
Faza: D.A.L.I.
4. CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE SI, DUPA CAZ, ALE AUDITULUI

ENERGETIC, CONCLUZIILE STUDIILOR DE DIAGNOSTICARE*2)1:
a. clasa de risc seismic:
In urma evaluarii calitative si prin calcul, prin inspectii limitate in teren, cladirea a fost
incadrata in clasa RsIII, clasa minimă asociată celor trei indicatori R1, R2 și R3.
In sensul celor de mai sus pentru cladirea analizata NU se impune consolidarea
structurii de rezistenta ci numai lucrari de reparatii locale la elementele
structurale/nestructurale.
b. prezentarea a minimum doua solutii de interventie:
 Varianta minimala:
La fiecare corp de cladire : A, B, C, D se vor realiza urmatoarele masuri de reparatii:
- armaturile vizibile(dezvelite) la unele elemente de b.a. de pe fatada sau din subsol
se vor curata de rugina pana la luciu metalic si apoi se va reface stratul de acoperire
cu mortar de ciment (fara adaos de var). Inainte de aplicarea mortarului, armaturile
se vor pasiva cu solutii speciale.
- la executie se vor verifica prinderile/ancorajele metalice ale tuturor parapetilor
prefaricati din b.a. de structura fatadelor/planseelor; toate elementele de
prindere/ancorare degradate se vor repara/inlocui astfel incat sa se poata asigura
stailitatea parapetilor; in cazul parapetilor la care sistemul de prindere nu se poate
repara/inlocui atunci acesti parapeti se vor inlocui integral;
- timpanele de zidarie din zona sarpantelor se vor asigura cu elemente de inramare
din b.a., dupa desfacerea invelitorilor;
- inlocuirea elementelor degradate(elemente de lemn putrezite, deformate, rupte) sau
subdimensionate ale sarpantelor de lemn; deasemenea se va verifica modul de
ancorare al sarpantelor de lemn de structura de beton armat a planseului de peste
ultimul nivel;
- inlocuirea invelitorii existente si realizarea stratului suport din astereala.
 Varianta maximala:
- armaturile vizibile(dezvelite) la unele elemente de b.a. de pe fatada sau din subsol
se vor curata de rugina pana la luciu metalic si apoi se va reface stratul de
acoperire cu mortar de ciment (fara adaos de var). Inainte de aplicarea mortarului,
armaturile se vor pasiva cu solutii speciale.
prindere/ancorare degradate se vor repara/inlocui astfel incat sa se poata asigura
stailitatea parapetilor; in cazul parapetilor la care sistemul de prindere nu se poate
repara/inlocui atunci acesti parapeti se vor inlocui integral;
- timpanele de zidarie din zona sarpantelor se vor asigura cu elemente de inramare
din b.a., dupa desfacerea invelitorilor;
23 of 56
Faza: D.A.L.I.
- demontarea sarpantelor existente si refacerea integrala a structurii de lemn a

acestora cu ancorarea structurii de lemn in structura de beton armat a planseului
de peste ultimul nivel;
- realizarea unor invelitori noi pe strat suport din astereala.
c. solutiile tehnice si masurile propuse de catre expertul tehnic si, dupa caz, auditorul
energetic spre a fi dezvoltate in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventii:
Structura de rezistenta
Cladirea existenta are suficienta capacitate de preluare a fortelor seismice maxime la
nivelul parterului datorita structurii de rezistenta alcatuita din peretii structurali de
b.a. pe cele doua directii principale. Astfel capacitatea la forta taietoare a structurii
de la parter este suficienta pentru preluarea fortei taietoare de baza din actiunile
seismice in proportie de minim 65% astfel incat cladirea sa se incadreze cel putin in
clasa de risc seismic III.
Totusi degradarile constatate la unele elemente structurale/nestructurale (placi de b.a.
de planseu peste subsol sau balcoane, parapeti si atice de b.a., sarpante de lemn si
streasini) vor trebui sa fie reparate prin interventii locale, inainte de efectuarea
lucrarilor de reabilitare energetica, astfel::
La fiecare corp de cladire : A, B, C, D se vor realiza urmatoarele masuri de
reparatii:
- armaturile vizibile(dezvelite) la unele elemente de b.a. de pe fatada sau din
subsol se vor curata de rugina pana la luciu metalic si apoi se va reface
stratul de acoperire cu mortar de ciment (fara adaos de var). Inainte de
aplicarea mortarului, armaturile se vor pasiva cu solutii speciale.
- la executie se vor verifica prinderile/ancorajele metalice ale tuturor
parapetilor prefaricati din b.a. de structura fatadelor/planseelor; toate
elementele de prindere/ancorare degradate se vor repara/inlocui astfel
incat sa se poata asigura stailitatea parapetilor; in cazul parapetilor la care
sistemul de prindere nu se poate repara/inlocui atunci acesti parapeti se vor
inlocui integral;
- timpanele de zidarie din zona sarpantelor se vor asigura cu elemente de
inramare din b.a., dupa desfacerea invelitorilor;
- inlocuirea elementelor degradate(elemente de lemn putrezite, deformate,
rupte) sau subdimensionate ale sarpantelor de lemn; deasemenea se va
verifica modul de ancorare al sarpantelor de lemn de structura de beton
armat a planseului de peste ultimul nivel;
24 of 56
Faza: D.A.L.I.
reparatii:
inlocui integral;
- demontarea sarpantelor existente si refacerea integrala a structurii de lemn
a acestora cu ancorarea structurii de lemn in structura de beton armat a
planseului de peste ultimul nivel;
Varianta propusa este cea minimala, deoarece are costuri mai mici la nivelul
sarpantelor de lemn si se realieaza acelasi nivel de siguranta si calitate a lucrarilor de
reabilitare.
Audit energetic
 Analizele energetice si economice prezentate in tabelele 5.1.1 si 5.1.2.,
menționate in raportul de audit energetic, pun in evidenta performantele
fiecarei solutii de reabilitare si a fiecarui pachet cu solutiile cumulate.
 Analizele sunt prezentate conform Metodologiei de calcul al performantelor
energetice a cladirilor Mc 001/3-2006, completata cu Mc001/4-2009, in lei si
Euro.
 Solutia de reabilitare – S1.
 Aceasta solutie implica un cost relativ mare al investitiei dar aduce o economie
semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. In acelasi
timp, solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii
prin limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va aplica conform
detaliilor si indicatiilor date in proiectul tehnic.
 Aceasta solutie este evident mai putin economica dar aduce un plus de confort
locatarilor prin mentinerea climatului termic interior si ameliorarea aspectului
urbanistic al orasului.
25 of 56
Faza: D.A.L.I.
 Prin aplicarea solutiei de termoziolare a terasei in varianta cu polistiren

extrudat de 30 cm grosime se asigura continuitatea stratului termoizolant
aplicat anvelopei cladirii si se reduc pierderile de energie.
 Prin aplicarea solutiei de termoziolare a terasei in varianta cu spuma
poliuretanica de 20 cm se asigura continuitatea stratului termoizolant aplicat
anvelopei cladirii si se reduc pierderile de energie.
 Prin aplicarea solutiei de termoizolare a placii peste subsol costul investitiei
este mic, economia de energie este redusa, insa imbunatateste semnificativ
confortul termic din spatiile de la parter si asigura inchiderea puntilor termice
pe ansamblul anvelopei.
 Solutia de reabilitare I1.
 Iluminatul cu LED cu corpuri de iluminat cu durata mare de viata si montarea
de panouri fotovoltaice acopera consumul de energie electrice in proportie de
12.04%.
 Pachetul de solutii P1-1 = (S1+S2+S3.1+S4+I1) pachet complet de solutii, cu
terasa cu polistiren extrudat de 30 cm grosime.
 Reabilitarea cladirii, aplicand pachetul de solutii P1-1, denumit in continuare
Varianta 1, in solutia cu izolarea terasei cu polistiren extrudat de 30 cm grosime
este buna atat din punct de vedere energetic cat si economic rezultand scaderea
consumului anual specific pentru incalzire cu 225 kWh/m2an.
 Iluminatul cu LED cu corpuri de iluminat cu durata mare de viata si montarea
de panouri fotovoltaice acopera consumul de energie electrice in proportie de
6.06%. Au fost luate in calcul panouri fotovoltaice 15mp.
 In total, sursele de energie regenerabila acopera 1,2% din totalul consumului
de energie primara.
 Pachetul de solutii P1-2 = (S1+S2+S3.2+S4+I1) = pachet complet de solutii,
cu terasa cu spuma poliuretanica de 20 cm.
 Auditorul energetic recomanda aplicarea pachetului complet de solutii de
reabilitare energetica, P1-1, denumit Varianta 1..
d. recomandarea interventiilor necesare pentru asigurarea functionarii conform cerintelor si
conform exigentelor de calitate.
Pentru asigurarea cerintelor esentiale de calitate, sunt necesare lucrari de interventii de
reparatii si reabilitare energetica in conformitate cu Expertiza tehnica si Raportul de Audit
energetic.
26 of 56
Faza: D.A.L.I.
5. IDENTIFICAREA SCENARIILOR/OPTIUNILOR TEHNICO-ECONOMICE

(MINIMUM DOUA) SI ANALIZA DETALIATA A ACESTORA
5.1. Solutia tehnica, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic, functional-arhitectural si
economic, cuprinzand:
5.1.1. SCENARIUL I
Varianta 1– varianta minimala (reabilitare energetica cu polistiren expandat ignifugat 15 cm
grosime, de tip proterm sau similar)
a) descrierea principalelor lucrari de interventie pentru:
 La Blocul 1 se vor realiza urmatoarele lucrări de intervenție:
 La fiecare corp de cladire : A, B, C, D se vor realiza urmatoarele masuri de reparatii:
subsol se vor curata de rugina pana la luciu metalic si apoi se va reface stratul
de acoperire cu mortar de ciment (fara adaos de var). Inainte de aplicarea
mortarului, armaturile se vor pasiva cu solutii speciale.
prindere/ancorare degradate se vor repara/inlocui astfel incat sa se poata
asigura stailitatea parapetilor; in cazul parapetilor la care sistemul de prindere
nu se poate repara/inlocui atunci acesti parapeti se vor inlocui integral;
- inlocuirea elementelor degradate(elemente de lemn putrezite, deformate, rupte)
sau subdimensionate ale sarpantelor de lemn; deasemenea se va verifica modul
de ancorare al sarpantelor de lemn de structura de beton armat a planseului de
peste ultimul nivel;
 Reabilitarea energetica al fatadelor, se va realiza cu polistiren expandat de 15 cm
grosime, de tip protherm sau similar, si se va protejat cu o masa de spaclu de minim
5 mm grosime.
 Termoizolarea soclului cu polistiren extrudat ignifugat de 10 cm grosime, de tip
protherm sau similar, si se va protejat cu o masa de spaclu de minim 5 mm grosime,
ulterior se va executa stratul finit cu tencuiala de soclu pe baza de quart hidrofobilizat
impermeabil. In relatia trotuarului perimetralul cu soclul blocului, se va prevede un
cordon de bitum pentru protejarea infiltratiilor catre zona subsolului.
 Perimetral pe exteriorul fatadelor, se bordeaza cu fasii orizontale continue de
materiale termoizolante din clasa de reactie la foc A1 sau A2 – s1, d0 dispuse in
dreptul tuturor planseelor cladirii cu latimea de minimum 0,60m si cu aceeasi
grosime cu cea a materialului termoizolant B – s2, d0 utilizat la termoizolarea fatadei;
 Desfacerea straturilor existente pana la betonul de panta la scara B;
 Izolarea termica a planseului de tip terasa cu polistiren extrudat 2 x 15 cm grosime,
de tip proterm sau similar, clasa de reactie la foc B-s2,d0 la scara B;
 Se va inlocui invelitoare existenta din tigla ceramica cu invelitoare din tigla metalica
prevazuta cu particule din piatra naturala RAL 3009 rosu-maroniu la scarile A, C si
D.
27 of 56
Faza: D.A.L.I.
 Inlocuirea tamplariei existente, care are o rezistenta termica insuficienta in raport cu

normele actuale de izolare - cu o tamplarie noua, avand Rmin=0.77 mpK/W, adica
Umax= 1,3 W/ mpK ( exemplu: tamplarie cu trei straturi de geam).
 Instalatii electrice:
Prin realizarea lucrarilor de interventie la interior vor fi afectate locurile de lampa,
dozele de legaturi, prizele si intrerupatoarele si butoanele de actionare automat scara.
In urma placarilor cu material izolant a planseelor si peretilor, trebuie aduse la fata
peretilor sau plafoanelor placate corpurile de iluminat, prizele, intrerupatoarele si
dozele de legaturi afectate. Astfel se vor demonta corpurile de iluminat, dozele de
legaturi, intrerupatoarele si prizele de pe pozitiile afectate si se vor depozita cu grija
intr-un spatiu stabilit de comun acord cu administratia blocului.
Se vor prelungi tuburile pana la fata peretelui reabilitat. Se vor inlocui conductorii de
la punctul afectat pana la doza cea mai apropiata. Legaturile in aceasta doza se vor
realiza prin cositorire. Conform NP-I7-2011 nu se admit innadiri de conductori in
tub.
Dupa terminarea lucrarilor de reabilitare se vor inlocui corpurile de iluminat
fluorescent si incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienta energetica ridicata si
de durata mare de viata cu senzor de miscare si prize in toate spatiile comune..
Dupa terminarea lucrarilor se vor efectua probe si verificari.
In urma lucrarilor de reabilitare termica de la nivelul terasei, se va demonta platbanda
de OL-Zn in locurile unde aceasta este afectata. Dupa terminarea lucrarilor de
reabilitare se va monta o platbanda noua, distribuita conform planurilor di Proiectul
Tehnic.
Conform Re-Ip30/2004 balustrada de protectie metalica care se va monta pe terasa
blocului, precum si toate partile metalice ale echipamentelor sau utilitatilor (scara) se
vor lega la platbanda nou montata.
In cazul in care cladirea are sarpanta, platbanda se va monta pe coama acesteia.
Coborarile la priza de pamant vor fi realizate din OLZn 25x4mm si se vor lega la
priza de pamant existenta.
In cazul in care coborarile existente nu sunt conforme atunci se vor lua masuri de
adaptare la normele in vigoare.
Numarul de conductori de coborare se realizeaza conform tabel 6.18 din I7/2011 si
anume se va realiza cate o coborare la fiecare 20m .
Instalarea direct în tencuiala exterioara nu este recomandata deoarece tencuiala se
poate deteriora ca rezultat al dilatarii termice. (conform I7-2011, art. 6.2.3.9.4)
Tencuiala este adesea avariata ca rezultat a cresterii temperaturii si a fotelor mecanice
exercitate de curentul de trasnet.
Prinderea platbandei se face cu elemente de fixare speciale, omologate.
Dispozitivele de captare si conductoarele de coborâre trebuie sa fie fixate solid astfel
încât sa se împiedice ruperea sau desprinderea conductoarelor ca urmare a fortelor
electrodinamice sau a fortelor mecanice accidentale (de exemplu vibratii, alunecare
a straturilor de zapada, dilatare termica, etc., conform art. 6.2.3.13.1).
28 of 56
Faza: D.A.L.I.
Priza de pamânt este comuna atât pentru instalatiile electrice, cât si pentru instalatia
de protectie contra efectelor trasnetului.
Rezistenta de dispersie a prizei de pamânt trebuie sa fie sub 1 ohm.
In cazul in care aceasta valoare este depasita se va suplimenta priza de pamant
existenta cu un numar suficent de electrozi astfel incat valaorea sa scada sub valoarea
normata de 1 ohm.
Dupa terminarea lucrarilor se vor face masuratori in vederea verficiarii instalatiei de
impamantare.
INSTALATII ELECTRICE DE PRODUCERE ENERGIE ELECTRICA CU
PANOURI FOTOVOLTAICE
Pentru reducerea consumului de combustibili fosili si a sporirii eficientei energetice,
cladirea va fi prevazuta cu un sistem de poducere a energiei din surse regenerabile,
cu panouri fotovoltaice legat la reteaua de distributie „ON-grid”, care va asigura o
parte din energia necesara pentru acoperirea consumului electric din spatiile
nerezidentiale (spatiile comune). Panourile fotovoltaice vor fi montate pe acoperisul
cladirii, orientate spre sud, iar energia generata de acestea va fi injecta in tabloul
spatiilor comune. Surplusul de energie injectat in retea, in perioadele in care
productia de energie va fi mai mare decit consumul, va fi compensat de furnizorul de
energie electrica prin regularizare financiara intre energia consumata si energia
injectata.
Sistemul fotovoltaic va fi compus din minim urmatoarele componente:
 Panouri fotovoltaice policristaline 400W
 1 x Invertor ON-Grid
 1 x Sistem de sustinere (optional)
 Smart Meter 63A-3
 Cofret AC/DC (sigurante, descarcatoare)
 Conectica (cabluri, papuci, conectori)
 Montaj si punere in functiune (optional)
 sistem de fixare panouri fotovoltaice, care se va dimensiona in functie de tipul
acoperisului pe care se monteaza panourile.
Printre avantajele utilizarii panourilor fotovoltaice putem enumara urmatoarele:
 Sustenabilitatea (acesta fiind un sistem de productie care nu degajeaza gaze
cu efect de sera si nu contine substante toxice novice pentru natura)
 Reducerea costurilor (utilizarea panourilor fotovoltaice duce la o reducere a
costurilor)
 Eficienta energetica (soarele, singura resursa necesara functionarii panourilor
fotovoltaice este inepuizabila)
29 of 56
Faza: D.A.L.I.
 Instalatii sanitare :
 Refacerea instalatiei de distributie apa calda si apa rece din subsol, intre punctul
de racord si planseul peste subsol.
Lucrarile de refacere a instalatiei de distributie a apei calde menajere si a apei reci
din subsol implica urmatoarele operatiuni principale:
- inlocuirea conductei de apa calda menajera si a apei reci de la plafonul subsolului
pe toata lungimea traseelor pana la baza coloanelor. Conductele vor fi executate
din teava de polipropilena random gri (PP-R).
- inlocuirea armaturilor prevazute pe conductele de apa calda si apa rece (robineti
inchidere la baza coloanelor, robineti golire, etc.).
- Izolarea termica a conductelor de distributie apa calda si apa rece se va executa
cu tuburi de izolatie tip cochilii de cauciuc elastomeric avand grosimea min. 19
mm.
- inlocuirea conductei de recirculare pentru apa calda menajera de la plafonul
subsolului pe toata lungimea traseelor pana la baza coloanelor. Conductele vor
fi executate din teava de polipropilena random gri (PP-R). Acolo unde
conductele de recirculare nu sunt prevazute pana la toate coloanele blocului
acestea se vor prelungi astfel incat fiecare coloana sa aiba la baza ei conducta de
recirculare.
- inlocuirea armaturilor prevazute pe conductele de recirculare de apa calda
(robineti inchidere la baza coloanelor, robineti golire, etc.) si prevedea de noi
robineti acolo unde avem conducte noi.
- Izolarea termica a conductelor de recirculare pentru apa calda se va executa cu
tuburi de izolatie tip cochilii de cauciuc elastomeric avand grosimea min. 19 mm.
- prevederea unui contor termic pentru conducta de recirculare acolo unde acesta
nu exista, pentru a scadea consumurile apei care trece prin conducta de
recirculare din contorul principal de apa calda menajera.
Lucrari conexe:
Prelungirea aerisirilor coloanelor de canalizare menajera;
Inlocuirea receptorilor de terasa si racordarea acestora la coloanele de canalizare
pluviale existente
La reabilitarea teraselor se vor prelungi coloanele pluviale, prin montarea unei guri
de scurgere (receptor de terasa). Gurile de scurgere ale apelor pluviale, prevazute cu
parafrunzare, se vor inalta corespunzator noului nivel al terasei.
Se vor demonta caciulile de protectie aferente coloanelor de aerisire. Acestea se vor
inalta in conformitate cu suprainaltarea terasei, prin aplicarea termo-hidrosistemului.
Conductele de aerisire ale coloanelor de canalizare menajera se vor monta astfel ca
inaltimea libera peste termo-hidroizolatie sa fie de 0,5 m si vor fi acoperite cu caciuli
de ventilatie corespunzatoare diametrului conductei de aerisire.
In zonele de imbinare dintre conductele de aerisire si receptorii pluviali cu terasa se
vor lua masuri de hidroizolare locala, conform detaliilor furnizorului sistemului de
hidroizolare folosit.
Asigurarea continuitatii hidroizolatiei in jurul receptorilor de terasa si a pieselor de
aerisire se va realiza conform detaliilor din proiectul de Arhitectura.
Dupa realizarea lucrarilor sus mentionate se va proceda la « proba terasei », prin
inundare, conform NP 040-2000.
30 of 56
Faza: D.A.L.I.
Solutiile recomandate conduc la cresterea performantei energetice a instalatiilor prin

reducerea pierderilor de caldura, sporirea confortului locatarilor, reducerea
consumului de apa.
 Instalatii termice:
In cadrul prezentului proiect se propune mentinerea sursei de energie termica, prin
racordarea la punctul termic de cvartal, prin intermediul retelelor de agent termic
secundar pentru incalzire si apa calda de consum.
In auditul energetic, la prezentarea solutiilor de modernizare energetica a anvelopei
cladirii si instalatiilor sunt propuse lucrari, in concordanta cu masurile de crestere a
performantei energetice a blocului si au urmatorul continut:
- repararea/refacerea instalatiei de distributie a agentului termic pentru incalzire
si apa calda menajera, intre punctul de racord si planseul peste subsol, care
cuprinde, in principal:
- golirea instalatiei interioare;
- desfacerea – refacerea izolatiei la conductele de distributie, in zonele de
interventie;
- reparare suporti sustinere conducte de distributie;
- realizare protectie anticoroziva la conducte si suporti.
- echilibrarea termohidraulica a instalatiei interioare de incalzire, care cuprinde
in principal:
• demontare robinete pe conductele de distributie (daca exista);
• montare robinete de echilibrare termohidraulica la baza coloanelor, in
subsolul blocului;
• montare robinet termostatat pentru fiecare radiator;
• spalare instalatie interioara de incalzire si probele de presiune si functionare.
Aceste lucrari presupun demontarea distributiei existente de incalzire din subsol si
realizarea unei distributii de incalzire cu materiale noi, pe acelasi traseu si cu aceleasi
dimensiuni.
Operatiunea de inlocuire a distributiei de incalzire este necesara si oportuna, astfel
incat beneficiile realizate din economia de energie termica obtinute prin izolarea
blocului sa fie posibila.
Aceasta economie se va realiza prin eliminarea pierderilor directe de agent termic de
incalzire, (distributie deteriorata) si printr-o echilibrare hidraulica corespunzatoare a
instalatiei interioare de incalzire, urmare a faptului ca prin realizarea protectiei
termice a blocului, necesarul de energie se reduce cu cca 40%, intr-o instalatie
existenta, ce devine supradimensionata.
In acest sens este absolut necesar sa se prevada montarea de robinete de inchidere,
reglaj, golire si organe de masura si control a temperaturilor si presiunilor.
In amonte de robinetele de inchidere se vor monta robinete de golire, cu portfurtun,
ce permit interventiile la radiatoarele sau coloanele din apartamente, cand apar
situatii de avarie. Inainte de demontarea distributiei de la subsol se va proceda la
spalarea instalatiei interioare de incalzire centrala interioara a blocului, coloane,
legaturi si radiatoare, in scopul eliminarii depunerilor de impuritati acumulate in
decursul timpului.
Dupa spalarea si purjarea instalatiei interioare de incalzire se va demonta si reface
distributia instalatiei interioare de incalzire de la subsol.
Coloanele instalatiei interioare de incalzire se vor racorda la distributia nou creata
numai dupa ce in prealabil distributia a fost spalata.
31 of 56
Faza: D.A.L.I.
Orice defectiuni aparute in instalatia interioara de incalzire centrala, coloane, legaturi

si radiatoare din interiorul apartamentelor vor fi remediate pe cheltuiala asociatiilor
de proprietari.
Dupa executarea acestor operatiuni distributia instalatiei de incalzire, nou montata va
fi supusa probelor de presiune si functionare la cald, prin inchiderea robinetelor de
sectorizare de la baza coloanelor.
Conductele de distributie care au corespuns probelor se vor proteja prin grunduire,
vopsire si se vor izola cu armaflex de 19 mm sau saltele din vata minerala caserate
pe folie de aluminiu de 40 mm grosime.
Lucrari conexe lucrarilor de interventie
Unitatile exterioare ale aparatelor de climatizare existente pe fatada, se vor demonta,
pentru a permite executarea lucrarilor de anvelopare si remonta dupa aceea.
In operatiunea de demontare-remontare unitate de climatizare sunt incluse lucrarile
de confectionare dispozitive metalice cu prelungirea consolelor pentru fixare unitate
exterioara, prelungirea conductelor de cupru si umplerea cu freon, verificarea si
punerea in functiune a aparatului.
De asemenea radiatorul si legatura la radiator, din Windfangul din intrare va fi
demontat pentru a permite placarea peretelui adiacent apartamentului si se va
remonta dupa aceea.
Se va avea in vedere faptul ca prin inchidere a balcoanelor/logiilor trebuie sa se
realizeze masurile de asigurare a ventilarii naturale a apartamentelor catre
balcoane/logii.
In cazul in care balcoanele sunt deja inchise de catre proprietari, prin grija
constructorilor se va comunica proprietarilor necesitatea introducerii acestor grile.
Prin executarea lucrarilor de anvelopare a peretilor exteriori pot fi afectate cosurile
de evacuare ale centralelor termice murale montate in apartamente. Prin urmare,
acolo unde este cazul, prin grija proprietarului se va inlocui in totalitate kitul de
admisie-evacuare gaze arse astfel incat traseul de evacuare a gazelor arse sa fie
continuu.
 Instalatii de gaze:
In vederea cresterii performantei energetice a blocului, pe langa solutiile propuse
pentru anveloparea cladirii si termoizolarea terasei se vor realiza si lucrari conexe:
Lucrari conexe:
 Demontarea - montarea conductelor de gaze naturale existente pe fatada
blocului in zonele afectate de anveloparea cladirii.
Lucrarile de demontare si montare ale instalatiilor de gaze naturale (conducte,
contoare, etc.) se vor executa numai de catre firme abilitate in domeniu si
agrementate de A.N.R.E., cu respectarea prescriptiilor in vigoare - NTPEE 2018.
Firma abilitata, care va executa lucrarile de demontare si inlocuire a instalatiilor de
gaze, are datoria de a respecta toate prescriptiile in vigoare, de a obtine avizele
necesare si de a-si asuma responsabilitatea executarii lucrarilor.
Instalatia de gaze afectata de lucrarile realizarii izolarii termice a peretilor exteriori,
se va demonta si monta pe acelasi traseu dupa terminarea lucrarilor.
Atentie: Instalatia de gaze trebuie sa fie aparenta.
Conform art. 174 – NTPEE-2018, in sistemele de alimentare cu gaze naturale se
interzice reutilizarea tevilor.
Dupa inlocuirea instalatiei de gaze naturale se va proceda la probarea acesteia
conform normelor specifice si se va face receptia lucrarilor cu furnizorul de utilitati.
32 of 56
Faza: D.A.L.I.
In cazul bucatariilor care au fost prevazute a fi inchise cu geam termopan si in cazul

bucatariilor care au geamuri catre balcoane inchise cu tamplarie tip termopan este
obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze, cu limita de sensibilitate de 2%
metan in aer care sa actioneze asupra robinetului de inchidere a conductei de
alimentare cu gaze naturale a consumatorilor, in conformitate cu NTPEE / 2018
articolul 129, paragraful (2).
Montarea detectoarelor de gaze in bucatarii revine in sarcina proprietarilor.
Precizam, in conformitate cu NTPEE / 2018 articolele 134, 136, 137, 142 este
obligatoriu ca :
 Bucatariile sa fie prevazute cu canale sau grile de ventilatie pentru evacuarea
gazelor de ardere. In cazul in care canalele sau grilele de ventilatie existente au
fost dezafectate se vor prevedea grile de ventilatie catre exterior, la partea
superioara a bucatariilor, cat mai aproape de plafon, conform table tamplarie
din proiect arhitectura.
 Bucatariile prevazute cu geam termopan sa aiba asigurat aerul necesar arderii
prin prize de aer in exteriorul constructiei la partea inferioara.
 Ferestrele din termopan de la balcoanele din dreptul bucatariilor fiecarui
apartament vor fi prevazute, in mod obligatoriu, conform articolului 133 si 136
din NTPEE 2018 A.N.R.E., cu prize de aer (Pa) si grile de ventilatie (Gv)
amplasate la partea inferioara si respectiv superioara a tamplariei din termopan
a balconului.
 Pentru evacuarea scaparilor de gaze ce se pot acumula in casa scarii se va
asigura ventilarea casei scarii prin grile de ventilatie la parter si la ultimul etaj.
5.1.2. SCENARIUL II
Varianta 2 – maximala (reabilitare energetica – fatada ventilata cu vata minerala bazaltica in
grosime de 10 cm):
 La Blocul 1 se vor realiza urmatoarele lucrări de intervenție:
reparatii:
inlocui integral;
33 of 56
Faza: D.A.L.I.

 Reabilitarea energetica al fatadelor, se va realiza cu vata minerala bazaltica in
grosime de 10 cm grosime, si se va protejat cu o masa de spaclu de minim 5 mm
grosime.
 Termoizolarea soclului cu polistiren extrudat ignifugat de 10 cm grosime, de tip
protherm sau similar, si se va protejat cu o masa de spaclu de minim 5 mm grosime,
impermeabil. In relatia trotuarului perimetralul cu soclul blocului, se va prevede un
cordon de bitum pentru protejarea infiltratiilor catre zona subsolului.
 Perimetral pe exteriorul fatadelor, se bordeaza cu fasii orizontale continue de
materiale termoizolante din clasa de reactie la foc A1 sau A2 – s1, d0 dispuse in
dreptul tuturor planseelor cladirii cu latimea de minimum 0,60 m si cu aceeasi
grosime cu cea a materialului termoizolant B – s2, d0 utilizat la termoizolarea fatadei.
 Desfacerea straturilor existente pana la betonul de panta la scara B;
 Se va inlocui invelitoare existenta din tigla ceramica cu invelitoare din tigla metalica
prevazuta cu particule din piatra naturala RAL 3009 rosu-maroniu la scarile A, C si
D;
 Izolarea termica a planseului de tip terasa cu polistiren extrudat 2 x 15 cm grosime,
de tip proterm sau similar, clasa de reactie la foc B-s2,d0;
 Inlocuirea tamplariei existente, care are o rezistenta termica insuficienta in raport cu
normele actuale de izolare - cu o tamplarie noua, avand Rmin=0.77 mpK/W, adica
Umax= 1,3 W/ mpK ( exemplu: tamplarie cu trei straturi de geam).
 Instalatii electrice:
Prin realizarea lucrarilor de interventie la interior vor fi afectate locurile de lampa,
dozele de legaturi, prizele si intrerupatoarele si butoanele de actionare automat scara.
In urma placarilor cu material izolant a planseelor si peretilor, trebuie aduse la fata
peretilor sau plafoanelor placate corpurile de iluminat, prizele, intrerupatoarele si
dozele de legaturi afectate. Astfel se vor demonta corpurile de iluminat, dozele de
legaturi, intrerupatoarele si prizele de pe pozitiile afectate si se vor depozita cu grija
intr-un spatiu stabilit de comun acord cu administratia blocului.
Se vor prelungi tuburile pana la fata peretelui reabilitat. Se vor inlocui conductorii de
la punctul afectat pana la doza cea mai apropiata. Legaturile in aceasta doza se vor
realiza prin cositorire. Conform NP-I7-2011 nu se admit innadiri de conductori in
tub.
Dupa terminarea lucrarilor de reabilitare se vor inlocui corpurile de iluminat
fluorescent si incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienta energetica ridicata si
de durata mare de viata cu senzor de miscare si prize in toate spatiile comune..
Dupa terminarea lucrarilor se vor efectua probe si verificari.
In urma lucrarilor de reabilitare termica de la nivelul terasei, se va demonta platbanda
de OL-Zn in locurile unde aceasta este afectata. Dupa terminarea lucrarilor de
reabilitare se va monta o platbanda noua, distribuita conform planurilor di Proiectul
Tehnic.
Conform Re-Ip30/2004 balustrada de protectie metalica care se va monta pe terasa
blocului, precum si toate partile metalice ale echipamentelor sau utilitatilor (scara) se
vor lega la platbanda nou montata.
34 of 56
Faza: D.A.L.I.
In cazul in care cladirea are sarpanta, platbanda se va monta pe coama acesteia.

Coborarile la priza de pamant vor fi realizate din OLZn 25x4mm si se vor lega la
priza de pamant existenta.
In cazul in care coborarile existente nu sunt conforme atunci se vor lua masuri de
adaptare la normele in vigoare.
Numarul de conductori de coborare se realizeaza conform tabel 6.18 din I7/2011 si
anume se va realiza cate o coborare la fiecare 20m .
Instalarea direct în tencuiala exterioara nu este recomandata deoarece tencuiala se
poate deteriora ca rezultat al dilatarii termice. (conform I7-2011, art. 6.2.3.9.4)
Tencuiala este adesea avariata ca rezultat a cresterii temperaturii si a fotelor mecanice
exercitate de curentul de trasnet.
Prinderea platbandei se face cu elemente de fixare speciale, omologate.
Dispozitivele de captare si conductoarele de coborâre trebuie sa fie fixate solid astfel
încât sa se împiedice ruperea sau desprinderea conductoarelor ca urmare a fortelor
electrodinamice sau a fortelor mecanice accidentale (de exemplu vibratii, alunecare
a straturilor de zapada, dilatare termica, etc., conform art. 6.2.3.13.1).
Priza de pamânt este comuna atât pentru instalatiile electrice, cât si pentru instalatia
de protectie contra efectelor trasnetului.
Rezistenta de dispersie a prizei de pamânt trebuie sa fie sub 1 ohm.
In cazul in care aceasta valoare este depasita se va suplimenta priza de pamant
existenta cu un numar suficent de electrozi astfel incat valaorea sa scada sub valoarea
normata de 1 ohm.
Dupa terminarea lucrarilor se vor face masuratori in vederea verficiarii instalatiei de
impamantare.
INSTALATII ELECTRICE DE PRODUCERE ENERGIE ELECTRICA CU
PANOURI FOTOVOLTAICE
Pentru reducerea consumului de combustibili fosili si a sporirii eficientei energetice,
cladirea va fi prevazuta cu un sistem de poducere a energiei din surse regenerabile,
cu panouri fotovoltaice legat la reteaua de distributie „ON-grid”, care va asigura o
parte din energia necesara pentru acoperirea consumului electric din spatiile
nerezidentiale (spatiile comune). Panourile fotovoltaice vor fi montate pe acoperisul
cladirii, orientate spre sud, iar energia generata de acestea va fi injecta in tabloul
spatiilor comune. Surplusul de energie injectat in retea, in perioadele in care
productia de energie va fi mai mare decit consumul, va fi compensat de furnizorul de
energie electrica prin regularizare financiara intre energia consumata si energia
injectata.
Sistemul fotovoltaic va fi compus din minim urmatoarele componente:
 Panouri fotovoltaice policristaline 400W
 1 x Invertor ON-Grid
 1 x Sistem de sustinere (optional)
 Smart Meter 63A-3
 Cofret AC/DC (sigurante, descarcatoare)
35 of 56
Faza: D.A.L.I.
 Conectica (cabluri, papuci, conectori)

 Montaj si punere in functiune (optional)
 sistem de fixare panouri fotovoltaice, care se va dimensiona in functie de tipul
acoperisului pe care se monteaza panourile.
Printre avantajele utilizarii panourilor fotovoltaice putem enumara urmatoarele:
 Sustenabilitatea (acesta fiind un sistem de productie care nu degajeaza gaze
cu efect de sera si nu contine substante toxice novice pentru natura)
 Reducerea costurilor (utilizarea panourilor fotovoltaice duce la o reducere a
costurilor)
 Eficienta energetica (soarele, singura resursa necesara functionarii panourilor
fotovoltaice este inepuizabila)
 Instalatii sanitare :
 Refacerea instalatiei de distributie apa calda si apa rece din subsol, intre punctul
de racord si planseul peste subsol.
Lucrarile de refacere a instalatiei de distributie a apei calde menajere si a apei reci
din subsol implica urmatoarele operatiuni principale:
- inlocuirea conductei de apa calda menajera si a apei reci de la plafonul subsolului
pe toata lungimea traseelor pana la baza coloanelor. Conductele vor fi executate
din teava de polipropilena random gri (PP-R).
- inlocuirea armaturilor prevazute pe conductele de apa calda si apa rece (robineti
inchidere la baza coloanelor, robineti golire, etc.).
- Izolarea termica a conductelor de distributie apa calda si apa rece se va executa
cu tuburi de izolatie tip cochilii de cauciuc elastomeric avand grosimea min. 19
mm.
- inlocuirea conductei de recirculare pentru apa calda menajera de la plafonul
subsolului pe toata lungimea traseelor pana la baza coloanelor. Conductele vor
fi executate din teava de polipropilena random gri (PP-R). Acolo unde
conductele de recirculare nu sunt prevazute pana la toate coloanele blocului
acestea se vor prelungi astfel incat fiecare coloana sa aiba la baza ei conducta de
recirculare.
- inlocuirea armaturilor prevazute pe conductele de recirculare de apa calda
(robineti inchidere la baza coloanelor, robineti golire, etc.) si prevedea de noi
robineti acolo unde avem conducte noi.
- Izolarea termica a conductelor de recirculare pentru apa calda se va executa cu
tuburi de izolatie tip cochilii de cauciuc elastomeric avand grosimea min. 19 mm.
- prevederea unui contor termic pentru conducta de recirculare acolo unde acesta
nu exista, pentru a scadea consumurile apei care trece prin conducta de
recirculare din contorul principal de apa calda menajera.
Lucrari conexe:
Prelungirea aerisirilor coloanelor de canalizare menajera;
Inlocuirea receptorilor de terasa si racordarea acestora la coloanele de canalizare
pluviale existente
La reabilitarea teraselor se vor prelungi coloanele pluviale, prin montarea unei guri
de scurgere (receptor de terasa). Gurile de scurgere ale apelor pluviale, prevazute cu
parafrunzare, se vor inalta corespunzator noului nivel al terasei.
36 of 56
Faza: D.A.L.I.
Se vor demonta caciulile de protectie aferente coloanelor de aerisire. Acestea se vor

inalta in conformitate cu suprainaltarea terasei, prin aplicarea termo-hidrosistemului.
Conductele de aerisire ale coloanelor de canalizare menajera se vor monta astfel ca
inaltimea libera peste termo-hidroizolatie sa fie de 0,5 m si vor fi acoperite cu caciuli
de ventilatie corespunzatoare diametrului conductei de aerisire.
In zonele de imbinare dintre conductele de aerisire si receptorii pluviali cu terasa se
vor lua masuri de hidroizolare locala, conform detaliilor furnizorului sistemului de
hidroizolare folosit.
Asigurarea continuitatii hidroizolatiei in jurul receptorilor de terasa si a pieselor de
aerisire se va realiza conform detaliilor din proiectul de Arhitectura.
Dupa realizarea lucrarilor sus mentionate se va proceda la « proba terasei », prin
inundare, conform NP 040-2000.
Solutiile recomandate conduc la cresterea performantei energetice a instalatiilor prin
reducerea pierderilor de caldura, sporirea confortului locatarilor, reducerea
consumului de apa.
 Instalatii termice:
In cadrul prezentului proiect se propune mentinerea sursei de energie termica, prin
racordarea la punctul termic de cvartal, prin intermediul retelelor de agent termic
secundar pentru incalzire si apa calda de consum.
In auditul energetic, la prezentarea solutiilor de modernizare energetica a anvelopei
cladirii si instalatiilor sunt propuse lucrari, in concordanta cu masurile de crestere a
performantei energetice a blocului si au urmatorul continut:
- repararea/refacerea instalatiei de distributie a agentului termic pentru incalzire
si apa calda menajera, intre punctul de racord si planseul peste subsol, care
cuprinde, in principal:
- golirea instalatiei interioare;
- desfacerea – refacerea izolatiei la conductele de distributie, in zonele de
interventie;
- reparare suporti sustinere conducte de distributie;
- realizare protectie anticoroziva la conducte si suporti.
- echilibrarea termohidraulica a instalatiei interioare de incalzire, care cuprinde
in principal:
• demontare robinete pe conductele de distributie (daca exista);
• montare robinete de echilibrare termohidraulica la baza coloanelor, in
subsolul blocului;
• montare robinet termostatat pentru fiecare radiator;
• spalare instalatie interioara de incalzire si probele de presiune si functionare.
Aceste lucrari presupun demontarea distributiei existente de incalzire din subsol si
realizarea unei distributii de incalzire cu materiale noi, pe acelasi traseu si cu aceleasi
dimensiuni.
Operatiunea de inlocuire a distributiei de incalzire este necesara si oportuna, astfel
incat beneficiile realizate din economia de energie termica obtinute prin izolarea
blocului sa fie posibila.
Aceasta economie se va realiza prin eliminarea pierderilor directe de agent termic de
incalzire, (distributie deteriorata) si printr-o echilibrare hidraulica corespunzatoare a
instalatiei interioare de incalzire, urmare a faptului ca prin realizarea protectiei
termice a blocului, necesarul de energie se reduce cu cca 40%, intr-o instalatie
existenta, ce devine supradimensionata.
37 of 56
Faza: D.A.L.I.
In acest sens este absolut necesar sa se prevada montarea de robinete de inchidere,

reglaj, golire si organe de masura si control a temperaturilor si presiunilor.
In amonte de robinetele de inchidere se vor monta robinete de golire, cu portfurtun,
ce permit interventiile la radiatoarele sau coloanele din apartamente, cand apar
situatii de avarie. Inainte de demontarea distributiei de la subsol se va proceda la
spalarea instalatiei interioare de incalzire centrala interioara a blocului, coloane,
legaturi si radiatoare, in scopul eliminarii depunerilor de impuritati acumulate in
decursul timpului.
Dupa spalarea si purjarea instalatiei interioare de incalzire se va demonta si reface
distributia instalatiei interioare de incalzire de la subsol.
Coloanele instalatiei interioare de incalzire se vor racorda la distributia nou creata
numai dupa ce in prealabil distributia a fost spalata.
Orice defectiuni aparute in instalatia interioara de incalzire centrala, coloane, legaturi
si radiatoare din interiorul apartamentelor vor fi remediate pe cheltuiala asociatiilor
de proprietari.
Dupa executarea acestor operatiuni distributia instalatiei de incalzire, nou montata va
fi supusa probelor de presiune si functionare la cald, prin inchiderea robinetelor de
sectorizare de la baza coloanelor.
Conductele de distributie care au corespuns probelor se vor proteja prin grunduire,
vopsire si se vor izola cu armaflex de 19 mm sau saltele din vata minerala caserate
pe folie de aluminiu de 40 mm grosime.
Lucrari conexe lucrarilor de interventie
Unitatile exterioare ale aparatelor de climatizare existente pe fatada, se vor demonta,
pentru a permite executarea lucrarilor de anvelopare si remonta dupa aceea.
In operatiunea de demontare-remontare unitate de climatizare sunt incluse lucrarile
de confectionare dispozitive metalice cu prelungirea consolelor pentru fixare unitate
exterioara, prelungirea conductelor de cupru si umplerea cu freon, verificarea si
punerea in functiune a aparatului.
De asemenea radiatorul si legatura la radiator, din Windfangul din intrare va fi
demontat pentru a permite placarea peretelui adiacent apartamentului si se va
remonta dupa aceea.
Se va avea in vedere faptul ca prin inchidere a balcoanelor/logiilor trebuie sa se
realizeze masurile de asigurare a ventilarii naturale a apartamentelor catre
balcoane/logii.
In cazul in care balcoanele sunt deja inchise de catre proprietari, prin grija
constructorilor se va comunica proprietarilor necesitatea introducerii acestor grile.
Prin executarea lucrarilor de anvelopare a peretilor exteriori pot fi afectate cosurile
de evacuare ale centralelor termice murale montate in apartamente. Prin urmare,
acolo unde este cazul, prin grija proprietarului se va inlocui in totalitate kitul de
admisie-evacuare gaze arse astfel incat traseul de evacuare a gazelor arse sa fie
continuu.
 Instalatii de gaze:
In vederea cresterii performantei energetice a blocului, pe langa solutiile propuse
pentru anveloparea cladirii si termoizolarea terasei se vor realiza si lucrari conexe:
Lucrari conexe:
 Demontarea - montarea conductelor de gaze naturale existente pe fatada
blocului in zonele afectate de anveloparea cladirii.
38 of 56
Faza: D.A.L.I.
Lucrarile de demontare si montare ale instalatiilor de gaze naturale (conducte,

contoare, etc.) se vor executa numai de catre firme abilitate in domeniu si
agrementate de A.N.R.E., cu respectarea prescriptiilor in vigoare - NTPEE 2018.
Firma abilitata, care va executa lucrarile de demontare si inlocuire a instalatiilor de
gaze, are datoria de a respecta toate prescriptiile in vigoare, de a obtine avizele
necesare si de a-si asuma responsabilitatea executarii lucrarilor.
Instalatia de gaze afectata de lucrarile realizarii izolarii termice a peretilor exteriori,
se va demonta si monta pe acelasi traseu dupa terminarea lucrarilor.
Atentie: Instalatia de gaze trebuie sa fie aparenta.
Conform art. 174 – NTPEE-2018, in sistemele de alimentare cu gaze naturale se
interzice reutilizarea tevilor.
Dupa inlocuirea instalatiei de gaze naturale se va proceda la probarea acesteia
conform normelor specifice si se va face receptia lucrarilor cu furnizorul de utilitati.
In cazul bucatariilor care au fost prevazute a fi inchise cu geam termopan si in cazul
bucatariilor care au geamuri catre balcoane inchise cu tamplarie tip termopan este
obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze, cu limita de sensibilitate de 2%
metan in aer care sa actioneze asupra robinetului de inchidere a conductei de
alimentare cu gaze naturale a consumatorilor, in conformitate cu NTPEE / 2018
articolul 129, paragraful (2).
Montarea detectoarelor de gaze in bucatarii revine in sarcina proprietarilor.
Precizam, in conformitate cu NTPEE / 2018 articolele 134, 136, 137, 142 este
obligatoriu ca :
 Bucatariile sa fie prevazute cu canale sau grile de ventilatie pentru evacuarea
gazelor de ardere. In cazul in care canalele sau grilele de ventilatie existente au
fost dezafectate se vor prevedea grile de ventilatie catre exterior, la partea
superioara a bucatariilor, cat mai aproape de plafon, conform table tamplarie
din proiect arhitectura.
 Bucatariile prevazute cu geam termopan sa aiba asigurat aerul necesar arderii
prin prize de aer in exteriorul constructiei la partea inferioara.
 Ferestrele din termopan de la balcoanele din dreptul bucatariilor fiecarui
apartament vor fi prevazute, in mod obligatoriu, conform articolului 133 si 136
din NTPEE 2018 A.N.R.E., cu prize de aer (Pa) si grile de ventilatie (Gv)
amplasate la partea inferioara si respectiv superioara a tamplariei din termopan
a balconului.
 Pentru evacuarea scaparilor de gaze ce se pot acumula in casa scarii se va
asigura ventilarea casei scarii prin grile de ventilatie la parter si la ultimul etaj.
In urma analizarii celor doua scenarii, recomandat este SCENARIUL 1, diferenta facand
finisajele propuse pentru reabilitarea energetica, costul si timpul de realizare al lucrarilor propuse prin
prezentul proiect.
Scenariul recomandat are urmatoarele avantaje:
1. Cumuleaza interventia asupra cladirii care necesita reabilitare energetica;
2. Timpul de realizare relativ scurt;
3. Costuri mai mici cu 15% ;
4. Solutia adoptata indeplineste toate cerintele spatiale, functionale si economice pentru
realizarea obiectivelor proiectului.
39 of 56
Faza: D.A.L.I.
- protejarea, repararea elementelor nestructurale si/sau restaurarea elementelor arhitecturale

si a componentelor artistice, dupa caz:
Nu este cazul.
- interventii de protejare/conservare a elementelor naturale si antropice existente valoroase,
dupa caz:
Nu este cazul.
- demolarea partiala a unor elemente structurale/nestructurale, cu/fara modificarea
configuratiei si/sau a functiunii existente a constructiei:
Nu este cazul.
- introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare:
reparatii:
- armaturile vizibile (dezvelite) la unele elemente de b.a. de pe fatada sau din
prindere/ancorare degradate se vor repara/inlocui astfel incat sa se poata
asigura stailitatea parapetilor; in cazul parapetilor la care sistemul de prindere
nu se poate repara/inlocui atunci acesti parapeti se vor inlocui integral;
- inlocuirea elementelor degradate(elemente de lemn putrezite, deformate, rupte)
sau subdimensionate ale sarpantelor de lemn; deasemenea se va verifica modul
de ancorare al sarpantelor de lemn de structura de beton armat a planseului de
peste ultimul nivel;
reparatii:
inlocui integral;
40 of 56
Faza: D.A.L.I.

- introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea raspunsului seismic al

constructiei existente.
Nu este cazul.
b) descrierea, dupa caz, si a altor categorii de lucrari incluse in solutia tehnica de

interventie propusa, respectiv hidroizolatii, termoizolatii, repararea/inlocuirea
instalatiilor/echipamentelor aferente constructiei, demontari/montari,
debransari/bransari, finisaje la interior/exterior, dupa caz, imbunatatirea terenului de
fundare, precum si lucrari strict necesare pentru asigurarea functionalitatii constructiei
reabilitate
Reabilitarea energetica al fatadelor, se va realiza cu polistiren expanata de 15 cm grosime,
de tip preterm sau similar, si se va protejat cu o masa de spaclu de minim 5 mm grosime.
Perimetral pe exteriorul fatadelor, se bordeaza cu fasii orizontale continue de materiale
termoizolante din clasa de reactie la foc A1 sau A2 – s1, d0 dispuse in dreptul tuturor
planseelor cladirii cu latimea de minimum 0,60 m si cu aceeasi grosime cu cea a
materialului termoizolant B – s2, d0 utilizat la termoizolarea fatadei.
Bordarea golurilor cu polistiren expandat ignifugat de 3cm; vor fi prevazute glafuri noi din
tabla vopsita in camp electrostatic;
In zonele de racordare a suprafetelor ortogonale, la colturi si decrosuri, se prevede dublarea
tesaturilor din fibre de sticla si folosirea unor profile subtiri din aluminiu sau din PVC.
Toate aerisirile de la bucatarii, existente pe fatada se vor mentine, proteja si se vor prevedea
grile noi in golurile existente, la nivelul fatadei reabilitate.
Rosturile dintre tronsoane se vor inchide cu un cordon de material termoizolant si lire tip
„Ω” din tabla zincata sau alte materiale adecvate.
Este necesar ca pe conturul tamplariei exterioare sa se realizeze o captusire termoizolanta,
in grosime de cca 3 cm a glafurilor exterioare, prevazandu-se si profile de intarire-protectie
adecvate din aluminiu precum si benzi suplimentare din tesatura din fibre de sticla.
Se vor prevedea glafuri noi din tabla vopsita in camp electrostatic, avand latimea
corespunzatoare acoperirii pervazului.
Deoarece actuala tencuiala/vopsea a fatadei este greu de curatat se propune ca aceasta sa
fie mentinuta, iar polistirenul sa fie aplicat peste ea, dupa curatare si aplicarea unei amorse.
Montarea termoizolatiei se va face pe toata suprafata opaca a fatadei, exceptand zona
rosturilor unde nu se propune nicio imbunatatire la nivelul peretilor exteriori.
La partea superioara a cladirii este necesara asigurarea continuitatii termoizolatiei si de
aceea termoizolatia peretilor exteriori trebuie ridicata pe toata inaltimea aticului,
eliminandu-se astfel puntea energetica, existenta in prezent in aceasta zona.
41 of 56
Faza: D.A.L.I.
Terasa necirculabila – scara B

Desfacerea straturilor existente pana la betonul de panta.
Terasa necirculabila, dupa desfacerea straturilor existente pana la planseul existent se vor
realiza lucrari noi de hidro-termoizolatie. Dupa suprabetonarea planseului existent,
conform proiect structura de rezistentă, se va turna betonul de panta (beton usor cu granule
de polistiren) în grosime variabilă, după care se va aplica stratul de difuzie si bariera contra
vaporilor.
Se propune ca stratul termoizolant sa fie aplicat pe betonul de panta, dupa decopertarea
straturilor de lestare si/sau hidroizolante dupa caz.
Se propune ca solutia de izolare hidro-energetica sa se realizeze cu un strat de polistiren
extrudat 2 x 15 cm grosime, de tip proterm sau similar, clasa de reactie la foc B-s2,d0,
protejat cu 2 membrane termosudabile dublustrat, cea din exterior beneficiind de stratul de
protectie din ardezie (la terasele necirculabile).
In cazul aplicarii hidroizolatiei peste polistiren sau cand sapa de protectie a polistirenului
are grosime mica, la terase necirculabile, primul strat de hidroizolatie trebuie sa fie de tip
autoadeziv, peste care se aplica al doilea strat termosudabil.
La aplicarea noului strat de termo-hidroizolare, intre cele doua straturi, cel existent si cel
nou se vor prevedea aerisitoare pe toata zona, cate unul pentru cca. 50 mp terasa.
Pentru terase, dupa aplicarea termosistemului inaltimea parapetului trebuie sa fie de 1,00
m.
In cazul in care inaltimea parapetului scade sub 1,00 m se va proceda la suprainaltarea
aticului cu o balustrada metalica de protectie.
Strapungerile de terasa - coloanele de ventilatii si trapa de acces - raman pe pozitiile
existente, urmand a fi inaltate.
In scopul reducerii substantiale a efectelor defavorabile ale puntilor termice de pe conturul
planseului de peste ultimul nivel este foarte important a se uni izolatia terasei cu cea a
peretilor exteriori.
Racordarea termoizolatiei terasei se face atat cu termoizolatia verticala a aticului, cat si cu
cea a peretilor ultimului nivel, inclusiv la chepenguri.
La partea superioara a aticului, pentru protectia stratului termoizolant, se prevede un sort
din tabla zincata sau tabla vopsita in camp electrostatic, cu grosimea de 0,5 mm.
La executia termoizolatiei terasei se va proteja reteaua de captare exista pentru protectia
impotriva trasnetului.
Soclul blocului
Se propune realizarea lucrarilor noi de termo-hidroizolarea soclului.
Suprafata soclului se va curata de tencuiala exista, dupa curatarea suprafetei se va aplica
stratul hidroizolant cu membrana bituminoasa dublu strat, ulterior se vor executa
termoizolarea soclului pe care se va aplica tencuiala mozaicata pentru soclu.
Termoizolarea soclului se va realiza, cu polistiren extrudat ignifugat de 10 cm grosime, de
tip protherm sau similar, si se va protejat cu o masa de spaclu de minim 5 mm grosime,
42 of 56
Faza: D.A.L.I.

impermeabil.
Trotuar perimetral:
In relatia trotuarului perimetralul cu soclul blocului, se va prevede un cordon de bitum
pentru protejarea infiltratiilor catre zona subsolului.
Invelitoare – scara A, C si D
Sarpanta existenta nu se modifica, se vor inlocui sau completa elementele de sustinere ale
sarpantei, cotele de nivel la coama, strasina si panta acoperisului vor ramane la cele
existente.
Se va inlocui invelitoare existent din tigla ceramic cu invelitoare din tigla metalica
prevazuta cu particule din piatra naturala RAL 3009 rosu-maroniu.
Pe suportul invelitorii, respectiv astereala, se va aplica carton bitumat cu rol de
hidroizolare.
Invelitoare va fi prevazuta cu elelmente de parazapazi.
Colectarea apelor pluviale se face prin intermediul jgheaburilor si burlanelor din table cu
dirijarea apei către terenul natural.
La partea superioara a frontoanelor, se va prevedea un sort de table cu prindere cu agrafe
din table de otel.
In zona podului necirculabil se vor executa lucrari de termoizolatie cu polistiren extrudat
2 x 15 cm grosime, de tip proterm sau similar, clasa de reactie la foc B-s2,d0 la scara A, C
si D, de tip proterm, bariera de vapori si o pardoseala din placi de OSB pentru protectia
termoizolatiei.
Tamplaria exterioara:
Tamplaria exterioara exista, tamplarie din lemn dubla prevazuta cu doua foi de geam
simplu sau tamplarie PVC, nu mai este corespunzatoare, avand rezistenta energetica
minima mai mica decat cea prevazuta in normativul C107/ 2010 (R’min > 0,77 m²K/W) si
trebuie inlocuita.
Tamplaria existenta, aferenta accesului in bloc se inlocuieste cu o tamplarie noua.
Inchiderea balcoanelor, are in vedere cresterea performantei energetice a blocului,
concomitent cu
imbunatatirea aspectului arhitectural.
Se recomanda o tamplarie performanta cu tocuri si cercevele din PVC pentacameral, cu
geam termoizolant low-e, avand un sistem de garnituri de etansare duble (cauciuc rezistent
la caldura si intemperii) si cu posibilitatea ontarii sistemului de ventilare controlata a
aerului.
Profilele vor asigura proprietati optime de statica a ferestrei si se vor incadra cel putin in
clasa de combustie C2 - greu inflamabil.
Stalpii verticali de legatura dintre panouri vor fi rigidizati cu armatura din otel zincat.
43 of 56
Faza: D.A.L.I.
Tamplaria va fi dotata cu cel putin 3 coltari / sistem, prinderea balamalelor pe tocul

ferestrelor se va realiza cu cel putin 4 suruburi, iar balamaua inferioara de pe cercevea in
minim 6 suruburi, pe doua directii.
Geamul termoizolant va avea o dimensionare minima de tipul 4-16mm;
Geamul termoizolant dublu 4+16+4 mm va avea suprafata tratata cu un strat reflectant
avand un coeficient de emisie e<0,10 si cu un coeficient de transfer termic maxim U=1,3
W/m²K (R=0,77 m²K/W).
Dupa inlocuirea tamplariei se va avea in vedere:
- etansarea la infiltratii de aer rece a rosturilor de pe conturul tamplariei, dintre toc si
glafurile golului din perete cu o folie de etansare la exterior din plasa din fibra de
sticla; completarea spatiilor ramase cu spuma poliuretanica si inchiderea rosturilor
cu tencuiala.
- etansarea hidrofuga a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale
speciale:
 chituri siliconice, folie de etansare din plasa din fibra de sticla, mortare
hidrofobe.
- se vor prevedea lacrimare la glaful orizontal exterior si la partea superioara a
golurilor din pereti.
- crearea sau desfundarea orificiilor de la partea inferioara a tocurilor, destinate
indepartarii apei condensate intre cercevele.
Inlocuirea solbancurilor din tabla zincata existente; se va asigura panta, existenta si forma
lacrimarului, etansarea fata de toc si fata de perete.
Pentru a se asigura un numar minim de schimburi de aer na=0,5 sch/h, prin patrunderea
aerului proaspat din exterior este necesara o tamplarie cu fante de ventilare in rama (toc) si
deschiderea periodica a elementelor mobile ale tamplariei exterioare.
Prin inchiderea balcoanelor trebuie asigurate masurile de ventilare corespunzatoare a
incaperilor care au acces in balcon.
In situatia in care balconul are legatura cu bucataria sau in balcon se afla montate centrale
termice murale sau se evacueaza gaze de la centralele termice murale se vor lua masuri de
prelungire a kitului de evacuare gaze arse pana la exterior si de acces aer necesar arderii.
Ventilarea naturala a balconului se va face prin prevederea de grile fixe in tamplaria de
inchidere a balconului.
Inlocuirea tamplariei la accesul in bloc seva realiza cu respectarea NTPEE-2008 privind
asigurarea ventilarii casei scarii pe care este montata coloana de alimentare cu gaze naturale
la bucatarii sau centrale de apartament.
Toate luminatoarele de la casele de scara se vor acoperi cu panouri tip sandwich de 10 cm
grosime.
Instalatii sanitare:
Nu sunt prevazute alte lucrari de instalatii sanitare fata de cele precizate la pct 5.1.1
Instalatii termice:
Nu sunt prevazute alte lucrari de instalatii termice fata de cele precizate la pct 5.1.1
44 of 56
Faza: D.A.L.I.
Instalatii electrice:
Nu sunt prevazute alte lucrari de instalatii termice fata de cele precizate la pct 5.1.1
c) analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali, inclusiv de

schimbari climatice ce pot afecta investitia:
Mediul inconjurator suporta actiunea unor fenomene extreme periculoase cu origine
diferita, naturala sau antropica, ce pot produce dereglari atat distructive, brutale sau situati
si prestabilite.
Aceste evenimente (cutremure, alunecari de teren, furtuni, inundatii, secete, incendii,
accidente tehnologice, situatii conflictuale etc.) se produc de regula pe neasteptate si pot
provoca numeroase victime in randul oamenilor si animalelor, un volum mare de pagube
materiale, dezechilibre ecologice.
Efectele daunatoare pe care aceste fenomene le au asupra populatiei, mediului inconjurator
si bunurilor mater iale fac necesara cunoasterea lor si a modului in care putem preveni, sau
ne putem apara in caz de urgenta.
Din analiza bazei de date, se poate trage concluzia ca magnitudinea si frecventa dezastrelor
naturale va creste pe fondul schimbarii climatice globale.
Fenomenele care fac sa creasca vulnerabilitatea societatiifata de dezastrele naturale sunt:
cresterea populatiei, urbanizarea excesiva, degradarea mediului, lipsa de structuri locale
specializate in managementul dezastrelor, saracia, economii instabile si dezvoltate haotic.
Pe amplasamentul luat in cauza, pana la acesta data, nu au fost identificati factori de risc
antropici si naturali care sa faca vulnerabila investitia analizata.
d) informatii privind posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau situri
arheologice pe amplasament sau in zona imediat invecinata; exista conditionarilor specifice
in cazul existentei unor zone protejate:
Incadrarea in zonele de risc natural a ariei in care se regaseste zona studiata in conformitate
cu Legea nr. 575/22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national
- Sectiunea a V-a - Zone de risc natural si GT 006-97 „Ghid privind identificarea si
monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie, in vederea
prevenirii si reducerii efectelor acestora, pentru siguranta in exploatare a constructiilor,
refacerea si protectia mediului”.
Riscul este o estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si materiale
pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru.
Factorii de risc:
- Cutremur - miscare vibratoare a scoartei terestre, generata de o ruptura brutala in
aceasta, ce poate duce la victime umane si distrugeri materiale.
- Inundatie - acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau in miscare, care,
prin marime si durata, poate provoca victime umane si distrugeri materiale, ce
deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.
- Alunecare de teren - deplasare a rocilor si/sau a masivelor de pamant care formeaza
versantii unor munti sau dealuri, a pantelor unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor
lucrari funciare, ce poate produce victime umane si pagube materiale.
45 of 56
Faza: D.A.L.I.
e) caracteristicile tehnice si parametrii specifici investitiei rezultate in urma realizarii

lucrarilor de interventie:
 Suprafețe rezultate în urma lucrărilor de reabilitare energetică:
 Suprafata construita subsol ≈ 1.171,66 mp
 Suprafata construita ≈ 1.543,20 mp
 Suprafata construita etaj curent ≈ 5.357,14 mp
 Suprafata construita totala ≈ 8.072,00 mp
 Suprafata utila totala ≈ 6.699,76 mp
 Scara A:
 12 apartamente, din care: 4 apartamente cu doua camere, 4 apartamente cu 3 camere
si 4 apartamente cu patru camere:
 Scara B:
 12 apartamente, din care: 8 apartamente cu două camere si 4 apartamente cu trei
camere:
 Scara C:
camere, 4 apartamente cu patru camere si 2 duplex formate din: 2 apartamente cu 5
camere si 1 apartament cu 3 camere:
 Scara D:
camere si 4 apartamente cu patru camere:
Blocul are urmatoarele caracteristici geometrice si functionale:

 functiunea actuala a constructiei – Bloc de locuinte
 Bloc de colt
 forma in plan – dreptunghiulara/tronson
46 of 56
Faza: D.A.L.I.
CLASA DE IMPORTANTA III (cladiri de tip curent).

CATEGORIA DE IMPORTANTA "C" - NORMALA
RISC MIC DE INCENDIU
GRAD REZISTENTA LA FOC – II
5.2. Necesarul de utilitati rezultate, inclusiv estimari privind depasirea consumurilor initiale de
utilitati si modul de asigurare a consumurilor suplimentare
Asigurarea alimentarii cu apa/canalizare
Alimentarea cu apa a obiectivului se va realiza de la bransamentul existent.
Asigurarea cu energie electrica.
Alimentarea cu energie electrica se realizeaza de la reteaua electrica stradala.
Estimari privind depasirea consumurilor initiale de utilitati.
Se estimeaza o crestere a puterii instalate a bransamentului electric cu circa 45 kW datorita
echiparii cladirii cu statie de incarcare a masinilor electrice.
5.3. Durata de realizare si etapele principale corelate cu datele prevazute in graficul orientativ de
realizare a investitiei, detaliat pe etape principale
Lucrarile de reabilitare la amplasamentul Bloc 1, Strada Strada Babadag nr. 5, Municipiul
Tulcea, JudetulTulcea, se estimeaza a se desfasura pe o perioada de 6 luni.
Graficul de realizare a investitiei se regaseste in tabelul urmator:

TITLU PROIECT: «Reabilitare energetica “Bloc 1”, Strada Babadag nr. 5, Asociația de proprietari nr. 43, Municipiul Tulcea, Județul Tulcea»
IN CADRUL PROIECTULUI: «REABILITARE ENERGETICĂ „Bloc 1”, STRADA BABADAG NR. 5
- Asociația nr. 43”, Municipiul Tulcea, județul Tulcea»
Faza: D.A.L.I.
NR. LUNA
DENUMIREA LUCRARILOR 1 2 3 4 5 6
Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
1 ORGANIZAREA DE SANTIER
2 MONTAT SCHELA
3 DESFACERI
4 LUCRARI DE INTERVENTII STRUCTURALE (REPARATII)
5 LUCRARI TERMO-HIDROIZOLARE TERASA, scara B
6 LUCRARI TERMOIZOLARE POD, INCLUSIV INVELITOARE - scara A, C si D
7 LUCRARI SUPRAFATA VITRATA
8 LUCRARI SUPRAFATA OPACA, inclusiv soclu
9 LUCRARI SUBSOL
10 LUCRARI CONEXE
11 LUCRARI INSTALATII
12 DEMONTARE SCHELA
13 RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
5.4. Costurile estimative ale investitiei:

- costurile estimate pentru realizarea investitiei, cu luarea in considerare a costurilor unor
investitii similare;
- costurile estimative de operare pe durata normata de viata/amortizare a investitiei.
5.5. Sustenabilitatea realizarii investitiei:
a) impactul social si cultural;
Impactul social al proiectului,
47 of 56
Faza: D.A.L.I.
b) estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei: in faza de realizare, in
faza de operare;
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitatii si a siturilor
protejate, dupa caz.
5.6. Analiza financiara si economica aferenta realizarii lucrarilor de interventie:

a) prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de referinta si prezentarea
scenariului de referinta;
b) analiza cererii de bunuri si servicii care justifica necesitatea si dimensionarea investitiei,
inclusiv prognoze pe termen mediu si lung;
c) analiza financiara; sustenabilitatea financiara;
d) analiza economica; analiza cost-eficacitate;
e) analiza de riscuri, masuri de prevenire/diminuare a riscurilor.
Conform ACB anexat
6. SCENARIUL / OPTIUNEA TEHNICO - ECONOMIC(A) OPTIM(A),

RECOMANDAT(A)
6.1. Comparatia scenariilor/optiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilitatii si riscurilor
6.2. Selectarea si justificarea scenariului/optiunii optim(e), recomandat(e)

In urma analizei optiunilor scenariul recomandat este scenariul optim, mai precis Scenariul 1
de investitie - varianta 1 minimala.
Scenariul 1 prevede realizarea lucrarilor de „Reabilitare energetica Bloc 1, Strada Babadag
nr. 5, Municipiul Tulcea, Judetul Tulcea”, conform recomandarilor cuprinse in Expertiza Tehnica,
respectiv Expertiza Energetica realizate.
Programul de reabilitare energetica presupune o serie de avantaje:
- Imbunatatirea conditiilor de igiena si confort termic;
- Reducerea pierderilor de caldura si a consumurilor energetice;
- Reducerea costurilor de intretinere pentru incalzire cu pana la 40% si apa calda de
consum;
- Solutia montarii stra tului termoizolant pe supra fata exterioara a peretilor prezinta
multiple avantaje:
- Limita de inghet se afla in afara zidului. Peretii exteriori se vor incalzi odata cu camera,
ei inmagazinand caldura.
Dupa oprirea incalzirii, camera nu se va raci brusc, deoa rece caldura inmagazinata de perete
va fi eliberata in incapere ca in cazul unei sobe de teracota.
Astfel, va fi asigurat un climat constant in incapere.
- Asigura o buna izolatie energetica;
- Determina reducerea semnificativa a costurilor pentru incalzire;
- Conduce la disparitia puntilor termice, intrucat izolatia protejeaza constructia;
- Asigura in interior un climat confortabil.
- Greuta tea redusa a placilor de polistiren care nu afecteaza structura de rezistenta a
cladirii. Polistirenul permite refacerea fatadei, pastrarea detaliilor arhitecturale si ofera
posibilitatea mascarii eventualelor fisuri aleperetilor.
48 of 56
Faza: D.A.L.I.
- Inlocuirea ferestrelor si usilor exterioare existente, inclusiv a tampla riei aferente

balcoanelor si accesului in cladirile de locuinte, cu tamplarie performanta energetic.
Prin inlocuirea ferestrelor de lemn cu doua cercevele, cu tamplarie PVC, se obtin urmatoarele
avantaje:
- Cresterea calitatii confortului interior prin asigurarea unei ventilari controlate a
incaperilor.
- Scaderea schimburilor termice prin suprafata vitrata (ceea ce conduce la o mai buna
- Protectie energetica a mediului interior a tat pe timp de iarna si, partial, pe timp de vara).
- Reducerea tra nsmisiei zgomotelor dinspre exterior catre interiorul cladirii.
- Conservarea calitatii mediului prin reducerea emisiilor de CO2 in atmosfera.
- Reducerea costurilor pentru inca inzire/ racire.
- Reducerea emisiilor poluante generate de producerea, transportul si consumul de
energie;
- Refacerea imaginii urbane prin amenajarea fatadelor in urma lucrarilor de termoizolare
exterioara
Dezavantajul unei reabilitari termice realizate fragmentar, individual de catre propietarii
unitatilor locative in afara unui Program de reabilitare energetica conform legislatiei in vigoare, care
prezinta o atentie deosebita :
- Lucrarile de reabilitare energetica se efectueaza doar la exterior, incluzand:
 Izolarea energetica a peretilor exteriori;
 Inlocuirea ferestrelor si a usilor exterioare existente, inclusiv tamplaria aferenta
accesului in blocul de locuinte, cu tamplarie performanta energetic;
 Izolarea balcoanelor sau inlocuirea celei existente cu tamplarie PVC.
- Se omit lucrarile de reabilitare a cladirilor la interior, problemele de fond ramanand
aceleasi.
Solutia tehnica adoptata in Scenariul 1 recomandat consta in realizarea urmatoarelor lucrari de
interventie:
Armaturile vizibile (dezvelite) la unele elemente de b.a. de pe fatada sau din subsol se vor curata
de rugina pana la luciu metalic si apoi se va reface stratul de acoperire cu mortar de ciment (fara adaos de
var). Inainte de aplicarea mortarului, armaturile se vor pasiva cu solutii speciale.
La executie se vor verifica prinderile/ancorajele metalice ale tuturor parapetilor prefaricati din
b.a. de structura fatadelor/planseelor; toate elementele de prindere/ancorare degradate se vor
repara/inlocui astfel incat sa se poata asigura stailitatea parapetilor; in cazul parapetilor la care sistemul
de prindere nu se poate repara/inlocui atunci acesti parapeti se vor inlocui integral;
Timpanele de zidarie din zona sarpantelor se vor asigura cu elemente de inramare din b.a., dupa
desfacerea invelitorilor;
Inlocuirea elementelor degradate(elemente de lemn putrezite, deformate, rupte) sau
subdimensionate ale sarpantelor de lemn; deasemenea se va verifica modul de ancorare al sarpantelor de
lemn de structura de beton armat a planseului de peste ultimul nivel;
Inlocuirea invelitorii existente si realizarea stratului suport din astereala..
Reabilitarea energetica al fatadelor, se va realiza cu polistiren expanata de 15 cm grosime, de
tip proterm sau similar, si se va protejat cu o masa de spaclu de minim 5 mm grosime.
Perimetral pe exteriorul fatadelor, se bordeaza cu fasii orizontale continue de materiale
termoizolante din clasa de reactie la foc A1 sau A2 – s1, d0 dispuse in dreptul tuturor planseelor cladirii
cu latimea de minimum 0,60 m si cu aceeasi grosime cu cea a materialului termoizolant B – s2, d0 utilizat
la termoizolarea fatadei.
49 of 56
Faza: D.A.L.I.
Bordarea golurilor cu polistiren expandat ignifugat de 3 cm, vor fi prevazute glafuri noi din
tabla vopsita in camp electrostatic;
grile noi in golurile existente, la nivelul fatadei reabilitate.
Rosturile dintre tronsoane se vor inchide cu un cordon de material termoizolant si lire tip „Ω”din
tabla zincata sau alte materiale adecvate.
Este necesar ca pe conturul tamplariei exterioare sa se realizeze o captusire termoizolanta, in
grosime de cca 3 cm a glafurilor exterioare, prevazandu-se si profile de intarire-protectie adecvate din
aluminiu precum si benzi suplimentare din tesatura din fibre de sticla.
Se vor prevedea glafuri noi din tabla vopsita in camp electrostatic, avand latimea
corespunzatoare acoperirii pervazului.
Deoarece actuala tencuiala/vopsea a fatadei este greu de curatat se propune ca aceasta sa fie
mentinuta, iar polistirenul sa fie aplicat peste ea, dupa curatare si aplicarea unei amorse.
grile noi in golurile de ventilatie existente, la nivelul fatadei reabilitate.
Montarea termoizolatiei se va face pe toata suprafata fatadei, exceptand zona rosturilor unde nu
se propune nicio imbunatatire la nivelul peretilor exteriori.
La partea superioara a cladirii este necesara asigurarea continuitatii termoizolatiei si de aceea
termoizolatia peretilor exteriori trebuie ridicat pe toata inaltimea aticului, eliminandu-se astfel puntea
energetica, existenta in prezent in aceasta zona.
Termoizolarea soclului se va realiza, cu polistiren extrudat ignifugat de 10 cm grosime, de tip
protherm sau similar, si se va protejat cu o masa de spaclu de minim 5 mm grosime, ulterior se va executa
stratul finit cu tencuiala de soclu pe baza de quart hidrofobilizat impermeabil.
Suprafata soclului se va curata de tencuiala exista, dupa curatarea suprafetei se va aplica stratul
hidroizolant cu membrana bituminoasa dublu strat, ulterior se vor executa termoizolarea soclului pe care
se va aplica tencuiala mozaicata pentru soclu.
In relatia trotuarului perimetralul cu soclul blocului, se va prevede un cordon de bitum pentru
protejarea infiltratiilor catre zona subsolului.
La scara B, terasa necirculabila peste ultimul nivel la se propune ca solutia de izolare hidro-
energetica sa se realizeze un strat de polistiren extrudat 2 x 15 cm grosime, de tip proterm sau similar,
clasa de reactie la foc B-s2, d0, protejat cu 2 membrane termosudabile dublustrat, cea din exterior
beneficiind de stratul de protectie din ardezie (la terasele necirculabile).
In cazul aplicarii hidroizolatiei peste polistiren sau cand sapa de protectie a polistirenului are
grosime mica, la terase necirculabile, primul strat de hidroizolatie trebuie sa fie de tip autoadeziv, peste
care se aplica al doilea strat termosudabil.
La aplicarea noului strat de termo-hidroizolare, intre cele doua straturi, cel existent si cel nou
se vor prevedea aerisitoare pe toata zona, cate unul pentru cca. 50 mp terasa.
Pentru terase, dupa aplicarea termosistemului inaltimea parapetului trebuie sa fie de 1,00 m.
In cazul in care inaltimea parapetului scade sub 1,00m se va proceda la suprainaltarea aticului
cu o balustrada metalica de protectie.
Strapungerile de terasa - coloanele de ventilatii si trapa de acces - raman pe pozitiile existente,
urmand a fi inaltate.
50 of 56
Faza: D.A.L.I.
In scopul reducerii substantiale a efectelor defavorabile ale puntilor termice de pe conturul

planseului de peste ultimul nivel este foarte important a se uni izolatia terasei cu cea a peretilor exteriori.
Racordarea termoizolatiei terasei se face atat cu termoizolatia verticala a aticului, cat si cu cea
a peretilor ultimului nivel, inclusiv la chepenguri.
La partea superioara a aticului, pentru protectia stratului termoizolant, se prevede un sort din
tabla zincata sau tabla vopsita in camp electrostatic, cu grosimea de 0,5 mm.
La executia termoizolatiei terasei se va proteja reteaua de captare exista pentru protectia
impotriva trasnetului.
La scara A, C si D, sarpanta existenta nu se modifica, se vor inlocui sau completa elementele
de sustinere ale sarpantei, cotele de nivel la coama, strasina si panta acoperisului vor ramane la cele
existente.
Se va inlocui invelitoare existent din tigla ceramic cu invelitoare din tigla metalica prevazuta
cu particule din piatra naturala RAL 3009 rosu-maroniu.
Pe suportul invelitorii, respectiv astereala, se va aplica carton bitumat cu rol de hidroizolare.
Invelitoare va fi prevazuta cu elelmente de parazapazi.
Colectarea apelor pluviale se face prin intermediul jgheaburilor si burlanelor din table cu
dirijarea apei către terenul natural.
La partea superioara a frontoanelor, se va prevedea un sort de table cu prindere cu agrafe din
table de otel.
In zona podului necirculabil se vor executa lucrari de termoizolatie cu polistiren extrudat 2 x
15 cm grosime, de tip proterm sau similar, clasa de reactie la foc B-s2,d0 la scara A, C si D, de tip proterm,
bariera de vapori si o pardoseala din placi de OSB pentru protectia termoizolatiei.
Tamplaria exterioara exista, tamplarie din lemn dubla prevazuta cu doua foi de geam simplu
sau tamplarie PVC, nu mai este corespunzatoare, avand rezistenta energetica minima mai mica decat
cea prevazuta in normativul C107/ 2010 (R’min > 0,77 m²K/W) si trebuie inlocuita.
Tamplaria existenta, aferenta accesului in bloc se inlocuieste cu o tamplarie noua.
Inchiderea balcoanelor, are in vedere cresterea performantei energetice a blocului,
concomitent cu imbunatatirea aspectului arhitectural.
Se recomanda o tamplarie performanta cu tocuri si cercevele din PVC pentacameral, cu geam
termoizolant low-e, avand un sistem de garnituride etansare duble (cauciuc rezistent la caldura si
intemperii) si cu posibilitatea montarii sistemului de ventilare controlata a aerului.
Profilele vor asigura proprietati optime de statica a ferestrei si se vor incadra cel putin in clasa
de combustie C2 - greu inflamabil.
Stalpii verticali de legatura dintre panouri vor fi rigidizati cu armatura din otel zincat.
Tamplaria va fi dotata cu cel putin 3coltari/sistem, prinderea balamalelor pe tocul ferestrelor
se va realiza cu cel putin 4 suruburi, iar balamaua inferioara de pe cercevea in minim 6 suruburi, pe doua
directii.
Geamul termoizolant va avea o dimensionare minima de tipul 4-16-4 mm;
Geamul termoizolant dublu 4+16+4 mm va avea suprafata tratata cu un strat reflectant avand
un coeficient de emisie e<0,10 si cu un coeficient de transfer termic maxim U=1,3 W/m²K (R=0,77
m²K/W).
Dupa inlocuirea tamplariei se va avea in vedere:
- etansarea la infiltratii de aer rece a rosturilor de pe conturul tamplariei, dintre toc si
glafurile golului din perete cu o folie de etansare la exterior din plasa din fibra de sticla;
- completarea spatiilor ramase cu spuma poliuretanica si inchiderea rosturilor cu
tencuiala.
51 of 56
Faza: D.A.L.I.
- etansarea hidrofuga a rosturilor de pe conturul exterior al tocului cu materiale

speciale: chituri siliconice, folie de etansare din plasa din fibra de sticla, mortare
hidrofobe).
- se vor prevedea lacrimare la glaful orizontal exterior si la partea superioara a golurilor
din pereti.
- crearea sau desfundarea orificiilor de la partea inferioara a tocurilor, destinate
indepartarii apei condensate intre cercevele.
Inlocuirea solbancurilor din tabla zincata existente; se va asigura panta, existenta si forma
lacrimarului, etansarea fata de toc si fata de perete.
Pentru a se asigura un numar minim de schimburi de aer na=0,5 sch/h, prin patrunderea
aerului proaspat din exterior este necesara o tamplarie cu fante de ventilare in rama (toc) si deschiderea
periodica a elementelor mobile ale tamplariei exterioare.
Prin inchiderea balcoanelor trebuie asigurate masurile de ventilare corespunzatoare a
incaperilor care au acces in balcon.
In situatia in care balconul are legatura cu bucataria sau in balcon se afla montate centrale
termice murale sau se evacueaza gaze de la centralele termice murale se vor lua masuri de prelungire a
kitului de evacuare gaze arse pana la exterior si de acces aer necesar arderii.
Ventilarea naturala a balconului se va face prin prevederea de grile fixe in tamplaria de
inchidere a balconului.
Inlocuirea tamplariei la accesul in bloc se va realiza cu respectarea NTPEE-2008 privind
asigurarea ventilarii casei scarii pe care este montata coloana de alimentare cu gaze naturale la bucatarii
sau centrale de apartament.
Reabilitarea energetica suprafata vitrata aferenta spatiilor comerciale se va realiza cu tamplarie
din aluminiu si geam termoizolant.
6.3. Principalii indicatori tehnico-economici aferenti investitiei:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totala a obiectivului de investitii, exprimata in lei,
cu TVA si, respectiv, fara TVA, din care constructii-montaj (C+M), in conformitate cu
devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanta - elemente fizice/capacitati fizice
care sa indice atingerea tintei obiectivului de investitii - si, dupa caz, calitativi, in
conformitate cu standardele, normativele si reglementarile tehnice in vigoare;
c) indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliti in functie de
specificul si tinta fiecarui obiectiv de investitii;
d) durata estimata de executie a obiectivului de investitii, exprimata in luni.
 6 luni.
6.4. Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementarile specifice functiunii
preconizate din punctul de vedere al asigurarii tuturor cerintelor fundamentale aplicabile constructiei,
conform gradului de detaliere al propunerilor tehnice
Cerintele fundamentale aplicabile sunt urmatoarele:
a) rezistenta mecanica si stabilitate;
b) securitate la incendiu;
c) igiena, sanatate si mediu inconjurator;
d) siguranta si accesibilitate in exploatare;
e) protectie impotriva zgomotului;
f) economie de energie si izolare energetica;
52 of 56
Faza: D.A.L.I.
Se va asigura verificarea de calitate a proiectelor, in faza de proiect tehnic la toate cerintele

fundamentale. Acolo unde nu se poate asigura aducerea la norme, fiind vorba de o cladire existenta, se vor
lua masuri compensatorii de catre proiectanti.
Pentru obtinerea unei constructii de calitate, se coroboreaza cerintele conf. legii 10/1995 ca
asigurarii tuturor cerintelor fundamentale aplicabile constructiei care sunt obligatorii pentru realizarea si
mentinerea, pe intreaga durata de exista astfel :
a. rezistenta mecanica si stabilitate - Conform expertizei tehnice structura de rezistenta a
cladirii si stabilitatea acesteia sunt asigurate in ceea ce priveste masurile propuse.
b. securitate la incendiu - Este asigurata protectia utilizatorilor si preintampinat risul de
incendiu.
Blocul prezinta un risc mic, din punct de vedere al riscului de incendiu.
In vederea reducerii acestuia au fost luate masuri ca spatiile interioare ale blocului sa fie in
concordanta si sa respecte indicatiile Normativului I 118/2013.
Este asigurat accesul autospecialelor. Gabaritele scarilor permit evacuarea utilizatorilor conform
normelor.
Cerinta de siguranta la foc este obtinuta prin modul de realizare, si se vor asigura:
- protectia utilizatorilor si salvarea acestora;
- limitarea pierderilor de vieti omenesti si bunuri materiale;
- impiedicarea extinderii incendiului la vecinatati;
- impiedicarea extinderii incendiului la obiectivele invecinate;
- prevenirea avariilor la constructiile si instalastiile invecinate, in cazul prabusirii constructiilor
- protectia echipelor de interventie pentru stingerea incendiului, evacuarea ocupantilor si a
bunurilor materiale;
Scenariul de siguranta la foc pentru realizarea conditiilor de performanta specifica pe intreaga
durata de utilizare a constructiei are in vedere:
- riscul de izbucnire a incendiului;
- conditiile de siguranta a utilizatorilor;
- comportarea la foc a constructiei in ansamblu si a principalelor ei parti componente;
- caracteristicile specifice ale elementelor si materialelor utilizate;
- posibilitati de interventie pentru prevenirea incendiilor.
Reducerea riscului de izbucnire si propagare a incendiului este realizat prin limitarea surselor
potentiale de combustibilitate.
Pentru preintampinarea fenomenelor periculoase care pot da nastere factorilor de rise de
incendiu, se recomanda urmatoarelor:
- Executia lucrarilor se va face cu respectarea riguroasa a proiectului;
Aprovizionarea cu materiale se va face simultan cu executarea lucrarilor;
- Administrarea corespunzatoare a echipamentelor si instalatiilor cu personal calificat si
specializat;
- Asigurarea unei bune functionari a instalatiilor si aparaturii din dotarea cladirii;
- Asigurarea dotarilor necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
c. igiena, sanatate si mediu lnconjurator- Igiena mediului interior este realizata prin crearea
unui climat higrotermic optim, ambianta energetica globala corelata cu calitatea aerului si optimizarea
consumurilor energetice.
Nu sunt folosite materiale de finisaj care dupa aplicare emit gaze toxice sau favorizeaza
formarea ciupercilor.
Igiena vizuala - ilurninatul interior - asigura calitatea luminii naturale, in conditiile de igiena
si sanatate.
53 of 56
Faza: D.A.L.I.
S-au avut in vedere urmatoarele prescriptii :

STAS 1907/1,2 - Fizica constructor. Termotehnica. Calculul necesarului de caldura.
Temperaturi interioare de calcul
STAS 6472/10- Fizicaconstructor. Termotehnica. Transferul terrnic la contactul cu
pardoseala
STAS 6472/3 - Fizica constructiilor. Termotehnica. Calculul termotehnic al elementelor de
constructie ale clildirii
STAS 13.149 -Fizicaconstructiilor. Ambiente termice moderate. Determinrea indicilor PMW
si PPD si nivelele de performanta pentru ambiante.
STAS 9081 - Poluarea aerului
STAS 12574- Aer din zone protejate. Conditii de calitate
STAS 6724/1- Ventilarea dependintelor din claldiri de locuit. Ventilarea naturala. Prescriptii
de proiectare
STAS 8313 - Iluminatul in cladiri si in spatii exterioare, la cladiri civile si industriale
STAS 6221 - Iluminatul natural al incaperilor la cladiri civile si industriale
STAS 6646/1- Iluminatul artificial. Conditii generate pentru ilumina
I36- Normativ pentru folosirea energiei electrice la ilum jnatul artificial in utilizari casnice
STAS 6329- Apa potabila. Analiza biologica
STAS 3001-Apa. Analiza bacteriologica STAS 1342-Apa potabila
C3 - Normativ pentru proiectarea sj executarea instalatiilor de incalzire
STAS 12574 - Conditii de calitatea aerului din zonele protejate
d. siguranta si accesibilitate in exploatare - Nu s-aintervenit asupra circulatiei interioare
astfel incat siguranta circulatiei este asigurata
Accesul pietonal este realizat la exterior prin alei de legatura cu aleile existente. Accesul in
cladire este retras de la circulatia stradal.
Caile de circulatie orizontale dauposibilitat de manevrasi nu prezinta obstacole, proeminente,
muchii sau alte surse de ranire.
Iluminarea artificiala - permite desfasurarea activitatilor.
Siguranta utilizatorilor cu privire la instalatiile prevazute in cladire este realizat pentru: riscul
de electrocutare evitat prin tensiuni nominale de lucru rezistenta de dispersie a prizei de pamant riscul de
accidentare ca urmare a descarcarilor atmosferice (trasnet), prin obligativitatea prevederii ansamblului
prizei de pamant.
S-au avut in vedere urmatoarele prescriptii tehnice:
C18/2-2013-Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor.
CE - Normativ privind proiectarea cladirilor civile d.p.d.v. al cerintei de siguranta in exploatare
NP 051 /2000 actualizat 2016 Normativ pentru adaptarea cladirilor civile si spatiului urban la
nevoile individuale ale persoanelor cu handicap.
STAS 2965 - Scari - Prescriptii generale de proiectare
P 089-2003-Ghid pentru proiectarea scarilor si rampelor la cladiri
NP 063/2002-Normativ privind criteriile de performanta specifice rampelor si scarilor pentru
circulatia pietonala in constructii
STAS 6131 - inaltimi de siguranta si alcatuirea parapetelor
STAS 6221/1989- lluminatul natural al incaperilor I7/2011- Normativ pentru proiectarea,
executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor
STAS 2912 - Protectia impotriva electrocutarii. Limite admise
STAS 6646/1,2,3 - Iluminatul artificial
I 20 /2000- Normativ privind protectia constructiilor impotriva traznetului I C30-1999-Norme
54 of 56
Faza: D.A.L.I.
metodologice privind urmarirea comportarii constructiilor, inclusiv

supravegherea starii tehnice a acestora. Documente interpretative. Siguranta in utilizaree protectie
impotriva zgomotului- Se va realiza tamplarie cu geam termopan, care atenueaza zgomotele exterioare.
Peretii exteriori au valoarea indicelui de atenuare fonica situat in limitele admisibile. Ferestrele vor fi
caracterizate prin indici de atenuare fonica la > 30 dB.
Amplasarea spatiilor cu nivel sonor ridicat in cladire este astfel facuta, incat nivelul de
zgomot interior admisibil nu este depasit.
STAS 10.009 - Acustica in constructii. Acustica urbana de zgomot. Limite admisibile
ale nivelului de zgomot
STAS 6156- Acustica in constructii. Protectia impotriva zgomotului in constructii civile si
social- culturale. Limite admisibile si parametrii de izolare acustica.
f. economie de energie si izolare energetica - Consideram ca prin solutiile propuse s-a
asigurat economia de energia si izolare energetica.
6.5. Nominalizarea surselor de finantare a investitiei publice, ca urmare a analizei financiare si
economice: fonduri proprii, credite bancare, alocatii de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe
garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite.
-Programul Operational Regional
-PNNR
7. URBANISM, ACORDURI SI AVIZE CONFORME
7.1. Certificatul de urbanism emis in vederea obtinerii autorizatiei de construire
7.2. Studiu topografic, vizat de catre Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara
7.3. Extras de carte funciara, cu exceptia cazurilor speciale, expres prevazute de lege
7.4. Avize privind asigurarea utilitatilor, in cazul suplimentarii capacitatii existente
7.5. Actul administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului, masuri de diminuare a
impactului, masuri de compensare, modalitatea de integrare a prevederilor acordului de mediu, de
principiu, in documentatia tehnico-economica
7.6. Avize, acorduri si studii specifice, dupa caz, care pot conditiona solutiile tehnice, precum:
a) studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata pentru
cresterea performantei energetice;
b) studiu de trafic si studiu de circulatie, dupa caz;
c) raport de diagnostic arheologic, in cazul interventiilor in situri arheologice;
d) studiu istoric, in cazul monumentelor istorice;
e) studii de specialitate necesare in functie de specificul investitiei.
55 of 56
Faza: D.A.L.I.
B. PIESE DESENATE
1. CONSTRUCTIA EXISTENTA:
a. plan de amplasare in zona;
b. plan de situatie;
c. releveu de arhitectura si, dupa caz, structura si instalatii - planuri, sectiuni, fatade, cotate;
d. planse specifice de analiza si sinteza, in cazul interventiilor pe monumente istorice si in
zonele de protectie aferente.
2. SCENARIUL / OPTIUNEA TEHNICO-ECONOMIC(A) OPTIM(A), RECOMANDAT(A):

a. plan de amplasare in zona;
b. plan de situatie;
c. planuri generale, fatade si sectiuni caracteristice de arhitectura, cotate, scheme de principiu
pentru rezistenta si instalatii, volumetrii, scheme functionale, izometrice sau planuri
specifice, dupa caz;
d. planuri generale, profile longitudinale si transversale caracteristice, cotate, planuri
specifice, dupa caz.
2
Data: Proiectant*3),
17.11.2022
S.C. ECES SOLUTIONS S.R.L.
56 of 56
ANALIZA FINANCIARĂ
ANALIZA COST - EFICACITATE
Reabilitare energetica “Bloc 1”, Strada Babadag nr. 5,
Asociația de proprietari nr. 43, Municipiul Tulcea, Județul
Tulcea
Denumire Lucrare:
Reabilitare energetica “Bloc 1”, Strada Babadag nr. 5, Asociația de proprietari nr. 43,
Municipiul Tulcea, Județul Tulcea
CUPRINS
1 Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea
scenariului de referință ............................................................................................................................ 3
1.1 Date generale .......................................................................................................................... 3
1.2 Reglementări aplicabile........................................................................................................... 4
1.3 Contextul general al proiectului .............................................................................................. 6
1.4 Definirea obiectivelor ............................................................................................................. 8
1.5 Identificarea proiectului .......................................................................................................... 8
1.6 Perioada de referință ............................................................................................................... 9
1.7 Ipoteze de bază utilizate în analiza cost – beneficiu ............................................................... 9
2 Analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea investiției, inclusiv
prognoze pe termen mediu și lung ........................................................................................................ 10
3 Analiza financiară; sustenabilitatea financiară.............................................................................. 10
4 Analiza cost – eficacitate .............................................................................................................. 37
5 Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor ..................................................... 44
Page 2
1 Prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea
scenariului de referință
1.1 Date generale
Deciziile de investiţie stau la baza oricărei strategii de dezvoltare. Creşterea economică şi

bunăstarea depind de capitalul productiv, infrastructură, capitalul uman, cunoştinţe, factorul total de
productivitate şi calitatea instituţiilor. Toate aceste elemente de dezvoltare implică - într-o anumită
măsură – luarea deciziei dificile de a cheltui în prezent resurse economice, în speranţa unor beneficii
viitoare, mizând pe un viitor îndepărtat şi incert. Rentabilitatea economică a investiţiilor în domeniul
telecomunicaţiilor sau cel al drumurilor va aduce beneficii societăţii după un interval de timp relativ
scurt de la finalizarea proiectului. Investiţia în învăţământul primar contează pe generaţiile viitoare şi
implică o perioadă de peste 20 de ani înainte de obţinerea unui rezultat în ceea ce priveşte creşterea
capitalului uman. Iar, după cum o arată dezbaterile actuale privind schimbările climatice, conservarea
mediului înconjurător poate solicita factorilor de decizie să ia în considerare termene foarte lungi.
De fiecare dată când o decizie de investiţie trebuie să fie luată, o formă sau alta de ponderare a
costurilor faţă de beneficii este implicată şi, pentru a le compara pe primele cu ultimele atunci când
acestea se realizează în ani diferiţi, este necesară o anumită formă de calcul de-a lungul timpului.
Companiile private şi sectorul public la nivel naţional, regional sau local fac aceste calcule în
fiecare zi. Treptat, a apărut un consens cu privire la principiile de bază ale modului de comparare a
costurilor şi beneficiilor pentru a evalua investiţiile.
Pentru a face cât mai puţin subiectivă selecţia şi aprobarea proiectelor de investiţii pentru
finanţare, se utilizează o serie de indicatori care să demonstreze că proiectele selectate asigură cea mai
bună utilizare a fondurilor. Indicatorii de performanţă utilizaţi în selectarea şi aprobarea proiectelor de
investiţii sunt indicatori ce reflectă performanţele tehnice ale proiectului şi indicatori ce măsoară
eficienţa economică a acestuia.
Această a doua categorie cuprinde indicatori statici, al căror calcul este simplu, dar care au
dezavantajul de a nu lua în considerare factorul timp şi indicatori dinamici, ce iau în considerare factorul
timp, dintre care cei mai utilizaţi sunt indicatorii rezultaţi din ACB. Deşi determinarea acestora
presupune elaborarea şi utilizarea unor modele financiare / economice şi este destul de laborioasă,
aceştia reflectând cel mai bine eficienţa proiectelor de investiţii cu durată de viaţă economică mare.
ACB este un instrument analitic utilizat pentru a evalua o decizie de investiție în scopul de a
decide efectele pe care le etermina și, în acest fel, contribuția la obiectivele politicii de coeziune a UE.
Scopul ACB este de a facilita o alocare mai eficientă a resurselor, demonstrând efectul asupra societății
pentru o anumită intervenție, comparativ cu alte alternative (Guide to Cost-Benefit Analysis of
Investment Projects Economic appraisal tool for Cohesion Policy 2014-2020 – December 2014).
În practică, ACB este utilizată pentru a obține răspunsuri clare la o serie de întrebări ca:
- este proiectul oportun (prin realizarea lui se vor obține beneficii mai importante decât costurile)?
- care dintre posibilitățile de realizare este cea mai eficientă financiar?
- este proiectul benefic pentru societate?
- proiectul necesită sprijin din bani publici?
Page 3
Prin urmare, Analiza Cost-Beneficiu este un instrument complex pentru evaluarea tuturor
informațiilor disponibile despre proiect și care furnizează răspunsuri la întrebările de mai sus și la altele,
fiind util factorilor de decizie în fundamentarea execuției sau renunțării la execuția unui proiect de
investiții.
Conținutul ACB (care face parte integrantă din Documentația de Avizare a Lucrărilor de
Intervenții) este detaliat în Anexele 4 și 5 ale Hotărârii de Guvern nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind
etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente
obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice a căror valoare totală estimată
depășește pragul pentru care documentația tehnico economică se aprobă prin hotărâre a Guvernului,
potrivit prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările
ulterioare.
ACB pentru execuția de lucrări de intervenție la construcții existente consta în elaborarea

următoarelor:
- Analiza financiară și economică aferentă realizării lucrărilor de intervenție:
a) prezentarea cadrului de analiză, inclusiv specificarea perioadei de referință și prezentarea scenariului
de referință;
b) analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea investiției, inclusiv
prognoze pe termen mediu și lung;
c) analiza financiară; sustenabilitatea financiară;
d) analiza economică sau analiza cost-eficacitate (după caz);
e) analiza de senzitivitate;
f) analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor.
- Scenariul/Opțiunea tehnico-economic(ă) optim(ă), recomandat(ă)
- Comparația scenariilor/opțiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al
sustenabilității și riscurilor
- Selectarea și justificarea scenariului/opțiunii optim(e), recomandat(e)
- Principalii indicatori tehnico-economici aferenți investiției:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiții, exprimată în lei, cu TVA
și, respectiv, fără TVA, din care construcții - montaj (C+M), în conformitate cu devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță - elemente fizice/capacități fizice care să
indice atingerea țintei obiectivului de investiții - și, după caz, calitativi, în conformitate cu standardele,
normativele și reglementările tehnice în vigoare;
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul
și ținta fiecărui obiectiv de investiții.
1.2 Reglementări aplicabile
 Notă de Fundamentare la Hotărârea Guvernului nr. 907/2016;

 Hotărârea nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al
documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din
fonduri publice;
 Ordinul nr. 386/2016 pentru modificarea și completarea Reglementării tehnice "Normativ
privind calculul termotehnic al elementelor de construcție ale clădirilor", indicativ C 107-2005,
aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.055/2005;
Page 4
 Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice – M.Of nr. 390 din 23 mai 2016;
 Hotărârea nr. 901 din 27 octombrie 2015 privind aprobarea Strategiei naționale în domeniul
achizițiilor publice;
 Programul Operaţional Regional 2014-2020 - Axa prioritară 13, Prioritatea de investiții 13.1
 Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului-cadru al
documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și
metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de
intervenții;
 Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și locuințelor nr. 863/2008 pentru
aprobarea „Instrucțiunilor de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008
privind aprobarea conținutului-cadru al documentației tehnico-economice aferente investițiilor
publice, precum și a structurii și metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective
de investiții și lucrări de intervenții”
 Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare
 Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată (OG nr. 13 din
27 ianuarie 2016)
 Eurocod SR EN 1990-2004 - Bazele proiectării structurilor.
 Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare;
 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/207 al Comisiei din 20 ianuarie 2015 de
stabilire a normelor detaliate de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește modelele pentru raportul de
progres, transmiterea informațiilor privind un proiect major, planul de acțiune comun,
rapoartele de implementare pentru obiectivul privind investițiile pentru creștere economică și
locuri de muncă, declarația de gestiune, strategia de audit, opinia de audit și raportul anual de
control și în ceea ce privește metodologia de realizare a analizei cost-beneficiu și, în temeiul
Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce
privește modelul pentru rapoartele de implementare pentru obiectivul de cooperare teritorială
europeană;
 Regulamentul delegat (UE) al Comisiei nr. 480/2014 de completare a Regulamentului (UE)
nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune
privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune,
Fondul european agricol de dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri
maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european dezvoltare
regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și
afaceri maritime;
 Commission Implementing Regulation (EU) No 1011/2014 of 22 September 2014 laying
down detailed rules for implementing Regulation (EU) No 1303/2013 of the European
Parliament and of the Council as regards the models for submission of certain information to
the Commission and the detailed rules concerning the exchanges of information between
beneficiaries and managing authorities, certifying authorities, audit authorities and intermediate
bodies.
 Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17
decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire
a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social
Page 5
european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului.
 Planul National de Redresare si rezilienta PNRR
1.3 Contextul general al proiectului
Economia României a fost afectată major de pandemie și de restricțiile drastice de mobilitate

fizică implementate rapid în scopul limitării extinderii. Sub impactul lor, economia a suferit în trimestrul
II din 2020 o severă contracție, recuperată parțial în trimestrele III și IV din 2020, și respectiv în
trimestrul I din 2021. Per total, economia a înregistrat o contracție de 3,9%, sub cea înregistrată în zona
euro (-6,6%) sau în UE (-6,1%). Economia a crescut peste așteptări și în primul trimestru din 2021,
înregistrând o creștere de 2,8% față de trimestrul anterior, una dintre cele mai mari creșteri din Uniune.
Piața muncii a evoluat stabil în contrast cu reculul puternic al activității economice, în principal ca
urmare a măsurilor de sprijin cuprinzătoare adoptate de către autorități. Ocuparea forței de muncă s-a
menținut la peste 70% iar rata șomajului a crescut doar cu 1,1 puncte procentuale, ajungând la 5,0%.
Anumite sectoare cum ar fi industria IT, construcțiile și comerțul cu amănuntul au fost mai reziliente,
fiind afectate mai puțin din punct de vedere economic. Șocul economic a fost atenuat și de investițiile
publice care au avut o contribuție pozitivă însemnată la creștere. În baza ultimelor evoluții, conform
prognozei de primăvară (Comisia Națională de Strategie și Prognoză, 2021) este așteptată o revenire
completă a activității economice în 2021, cu un avans estimat al PIB real de 5,0%, urmat de un ritm
mediu anual de 4,9% până în 2024. Investițiile își vor menține traiectoria ascendentă, atât în contextul
costurilor de finanțare reduse, cât și pe fondul avansului semnificativ în implementarea reformelor și
investițiilor finanțate din PNRR și parțial din bugetul multianual 2021-2027 în domeniile prioritare.
Modernizarea României cu ajutorul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) este o șansă

istorică, un proiect național care aduce reformele necesare dezvoltării reale a unei țări europene din era
verde și digitală. Planul Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR) este conceput așa
încât să asigure un echilibru optim între prioritățile Uniunii Europene și necesitățile de dezvoltare ale
României, în contextul recuperării după criza COVID-19 care a afectat semnificativ țara, așa cum a
afectat întreaga Uniune Europeană și întreaga lume. Obiectivul general al PNRR al României este
corelat în mod direct cu Obiectivul general al MRR3 , așa cum este inclus în Regulamentul 2021/241
al Parlamentului European și al Consiliului, din 12 februarie 2021, art.4. Astfel, obiectivul general al
PNRR al României este dezvoltarea României prin realizarea unor programe și proiecte esențiale, care
să sprijine reziliența, nivelul de pregătire pentru situații de criză, capacitatea de adaptare și potențialul
de creștere, prin reforme majore și investiții cheie cu fonduri din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Obiectivul specific al PNRR este și el corelat cu cel al mecanismului, detaliat în Regulament, și anume
de a atrage fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin NextGenerationEU în vederea
atingerii jaloanelor și a țintelor în materie de reforme și investiții.
Componenta C5 – Valul Renovării
Prin intermediul componentei C5 - Valul Renovării se va urmări îmbunătățirea fondului construit printr-
o abordare integrată a eficienței energetice, a consolidării seismice, a reducerii riscului la incendiu și a
tranziției către clădiri verzi și inteligente, conferind respectul cuvenit pentru estetică și calitatea
arhitecturală a acestuia, dezvoltarea unor mecanisme adecvate de monitorizare a performanțelor
fondului construit și asigurarea capacității tehnice pentru implementarea investițiilor.
Page 6
În cadrul Investiției 1. Instituirea unui fond pentru Valul renovării care să finanțeze lucrări de creștere
a eficienței energetice a fondului construit existent, Axa 1 - Schema de granturi pentru eficiență
energetică și reziliență în clădiri rezidențiale multifamiliale: renovarea moderată sau aprofundată/
renovare integrată a clădirilor rezidențiale multifamiliale se va finanța renovarea energetică a cel puțin
4,3 milioane m² de clădiri rezidențiale multifamiliale, prin următoarele tipuri de proiecte: proiecte
integrate (consolidare seismică și eficiență energetică) și proiecte de renovare energetică.
Schema de finanțare va asigura faptul că cel puțin 90% din alocarea totală pentru Axa 1 va fi utilizată
pentru lucrări de creștere a eficienței energetice și nu mai mult de 10% din alocare va fi utilizată pentru
consolidarea seismică și alte lucrări complementare (cum ar fi protecția împotriva incendiilor,
accesibilitatea etc.). Întreaga schemă va asigura faptul că toate contractele îndeplinesc cerința relevantă
de eficiență energetică privind o reducere minimă a consumului de energie cu cel puțin 50% în
comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire dinainte de renovare pentru fiecare clădire
(cu excepția clădirilor cu statut de bun cultural), lucru care va trebui să asigure o reducere a consumului
de energie primară de cel puțin 30% (renovare moderată) și de cel puțin 60% (renovare aprofundată) în
comparație cu situația anterioară renovării și va respecta Comunicarea Comisiei - Orientări tehnice
privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative” în temeiul Regulamentului
privind Mecanismul de redresare și reziliență (2021/C58/01) 1.
Prin intermediul acestei operaţiuni vor fi sprijinite activități/acțiuni specifice realizării de investiții
pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale, respectiv:
• Lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă a clădirii;
• Lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/a sistemului de furnizare a apei

calde de consum;
• Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice

pentru consum propriu; utilizarea surselor regenerabile de energie;
• Lucrări de instalare/reabilitare/modernizare a sistemelor de climatizare și/sau ventilare

mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior;
• Lucrări de reabilitare/ modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri;
• Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri;
• Sisteme inteligente de umbrire pentru sezonul cald;
• Modernizarea sistemelor tehnice ale clădirilor, inclusiv în vederea pregătirii clădirilor

pentru soluții inteligente;
• Lucrări pentru echiparea cu stații de încărcare pentru mașini electrice, conform

prevederilor Legii nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor,
republicată 2;
1
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52021XC0218(01)&from=EN
Page 7
• Alte tipuri de lucrări;
• Instalare de stații de încărcare rapidă pentru vehicule electrice aferente clădirilor (cu
putere peste 22kW), cu două puncte de încărcare/stație.
1.4 Definirea obiectivelor
Obiectivul general al proiectului este realizarea lucrarilor de reabilitare energetica a

blocului de locuinte situat pe strada Babadag nr. 5, orasul Tulcea, judetul Tulcea”.
Obiectivele specifice urmarite prin realizarea proiectului sunt:
- imbunatatirea capacitatii de izolare energetica a peretilor exteriori ai cladirii
- eliminarea problemelor legate de gradul avansat de degradare al straturilor
existente pe tearasa necirculabila si a tamplariei exterioare.
- imbunatatirea confortului termic in interiorul cladirii.
Avand in vedere duratele normate de utilizare ale activelor dar si standardele aplicabile
in cazul evaluarii proiectelor de investitii in cadrul Analizei Cost Beneficiu este de 15 de ani
conform Recomandarilor Uniunii Europene pentru astfel de proiecte.
Pe aceasta perioada se vor estima fluxurile financiare de venituri si cheltuieli, precum si
fluxul financiar net.
1.5 Identificarea proiectului
Tulcea este municipiul de reședință al județului cu același nume, Dobrogea, România, format
din localitățile componente Tudor Vladimirescu și Tulcea (reședința).
Pe acest teren este amplasat obiectivul nostru „Bloc 1, pe strada Babadag nr. 5, orasul Tulcea, judetul
Tulcea”.
Orientarea cladirii fata de punctele cardinale este:
- fatada principala: este orientata catre Nord-Vest;
- fatada posterioara: este orientata catre Sud-Est;
- fatada laterala stanga: Est;
- fatada laterala dreapta: Sud.
Regimul de inaltime inaltime scara A, B, D: S+P+4E si scara C: S+P+5E, subsolul fiind cu functiunea
de subsol tehnic pentru organizarea instalatiilor si realizarea infrastructurii
Page 8
1.6 Perioada de referință
Perioada de referinţă sau orizontul de analiză reprezintă numărul de ani pentru care sunt
furnizate previziuni în analiza cost-beneficiu. Previziunile proiectelor ar trebui să includă o perioadă
apropiată de durata de viaţă economică a acestora şi destul de îndelungată pentru a cuprinde impacturile
pe termen mai lung. Durata de viaţă variază în funcţie de natura investiţiei. În tabelul următor este
indicată perioada maximă de referinţă pe sector, în conformitate cu anexa nr. 2 a Ordinului nr. 863 al
MDLPL din 2 iulie 2008. În această anexă sunt prezentate principiile metodologice privind realizarea
analizei cost-beneficiu, elaborate de Ministerul Economiei şi Finanţelor.
Tabel – Perioada de referinţă pe sector

Sector Perioada de referinţă
(ani)
Energie 15 – 25
Apă şi mediu 30
Căi ferate 30
Porturi şi aeroporturi 30
Drumuri 25 – 30
Industrie 10
Alte servicii 15
Având în vedere natura lucrărilor propuse, precum și durata scurtă de viață a multor
echipamente din cele care vor face parte din dotările parcului, analiza cost-beneficiu a fost realizată
pentru un orizont de timp de 15 ani, in care e inclusa si perioada de implementare a proiectului de 2
ani.
1.7 Ipoteze de bază utilizate în analiza cost – beneficiu
Element Ipoteze
Perioada proiectului Perioada de analiză este de 15 ani, in care e inclusa si perioada de

implementare a proiectului de 2 ani.
Anul 2024 este primul an în care proiectul va genera rezultate
financiare/economice.
Costurile de Costurile de întreţinere şi operare au fost estimate la nivelul unei funcţionări

întreţinere şi operare optime a tuturor obiectelor prevăzute în proiect şi sunt stabilite prin metoda
incrementală.
TVA În modelul de analiză financiară s-a considerat valoarea TVA de 19%. Aceasta
a fost inclusă în valoarea investiţiei utilizată în analiza financiară (devizul
general include TVA), având în vedere că beneficiarul este neplătitor de TVA.
Page 9
Valoarea reziduală Valoarea reziduală la sfârşitul perioadei de analiză este calculată prin metoda
perpetuităţii, rezultând o valoare de 7,437,201 lei la sfârşitul perioadei de
analiză. A fost aplicată metoda capitalizării, utilizându-se ca factori fluxul de
numerar net operaţional estimat a fi obţinut prin exploatarea investiţiei la
nivelul primului an de perpetuitate şi o rată a capitalizării egală cu rata
actualizării.
Rata de actualizare Rata de actualizare ce va fi utilizată este rata reală recomandată de Comisia
în cadrul analizei Europeană, respectiv 4%. Fiind o rată reală, pentru proiecţia fluxului de
financiare numerar s-au utilizat preţuri constante, determinate la momentul efectuării
analizei.
2 Analiza cererii de bunuri și servicii care justifică necesitatea și dimensionarea investiției,

inclusiv prognoze pe termen mediu și lung
Beneficiarii directi ai eficientizarii energetice ai blocului B 1 din strada Babadag nr. 5, Municipiul
Tulcea, Judetul Tulcea sunt cei 159 locuitori ai blocului.
3 Analiza financiară; sustenabilitatea financiară
Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanța financiară a proiectului propus pe

parcursul perioadei de referință, cu scopul de a stabili cele mai potrivite surse de finanțare pentru acesta.
Această analiză se referă la susținerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de
performanță financiară, precum şi justificarea pentru volumul asistenței financiare necesare.
Scopul analizei este de a utiliza previziunile fluxului de numerar al proiectului pentru a calcula
o serie de rate de randament adecvate:
- rata financiară internă a investiției FRR/C;
- rata financiară internă a capitalului FRR/K;
- valoarea netă financiară actuală FNPV.
Analiza financiară constituie un set de tabele în care se colectează fluxurile financiare ale
investiției, descompuse la nivelul investiției totale, costurile şi veniturile aferente exploatării, sursele de
finanțare şi analiza fluxului de numerar pentru sustenabilitatea financiară.
Un proiect este considerat sustenabil din punct de vedere financiar atunci când acesta nu
prezintă riscul de a rămâne fără numerar în viitor. Un element important îl reprezintă planificarea
intrărilor şi ieşirilor de numerar. Analiza trebuie să demonstreze capacitatea de a acoperi plățile an de
an prin sursele de finanțare (inclusiv veniturile, precum şi orice fel de transferuri de numerar), pentru
întreaga perioadă de referință a proiectului. Sustenabilitatea are loc în cazul în care fluxul de numerar
net cumulat este pozitiv pentru toți anii de analiză.
Analiza financiară are un rol foarte important în cadrul ACB, în încercarea de a face cât mai
puțin subiectiv procesul decizional privind selectarea proiectelor de investiții propuse spre finanțare.
De aceea, în cadrul acesteia se determină şi interpretează o serie de indicatori care să ilustreze în mod
obiectiv performanța proiectului, care să demonstreze faptul că proiectele selectate asigură cea mai bună
utilizare a fondurilor, fiind vorba despre fonduri publice. Analiza financiară are, de asemenea, şi rolul
Page
10
de a stabili sustenabilitatea financiară a proiectului, precum și condițiile în care această sustenabilitate
este asigurată corespunzător.
Adoptarea deciziei privind cea mai bună alternativă de urmat are la bază o comparație între
ieşirile de numerar (costuri) şi intrările de numerar (beneficii) generate de un proiect. În această privință,
costurile constituie o variabilă cheie inclusă în estimarea fluxului de numerar. Într-o abordare generală,
costurile pot fi descrise drept efectele negative, intenționate sau neintenționate, ale unui proiect. În
contextul ACB, costurile trebuie interpretate drept toate ieşirile de numerar care afectează negativ
rezultatele unui proiect. Aceste ieşiri de numerar includ costuri directe privind implementarea şi
funcționarea proiectului (costuri de elaborare, costuri de investiții în perioada de construcție, costuri de
dezvoltare pe durata proiectului ş.a.m.d.), dar și costurile analizei proiectului şi costurile privind
finanțarea proiectului.
Deși se pare că estimarea costurilor este mult mai puțin complexă decât cea a beneficiilor, în
multe situații se poate dovedi contrariul. Este cazul proiectelor majore de infrastructură, unde costurile
investiționale, derulate în general pe o perioadă de mai mulți ani, pot fi serios subestimate la momentul
analizei inițiale. De aceea, în cadrul analizei de senzitivitate, se va lua în considerare în ce măsură
modificarea costurilor (de investiție sau de exploatare) va genera modificarea valorilor indicatorilor
proiectului. Această incertitudine privind modificarea costurilor (în special în sensul majorării acestora)
trebuie luată în considerare în evaluarea proiectului și prin intermediul analizei riscurilor.
Analiza efectuată în cadrul ACB se concentrează asupra viitorului, iar deciziile trebuie să aibă
la bază costurile şi beneficiile alternativelor propuse. Experiența trecută este relevantă doar ca un
standard de referință pentru estimarea valorii beneficiilor şi costurilor viitoare. Având în vedere acest
principiu, costurile efectuate în trecut şi care nu mai pot fi recuperate (sunk costs) şi economiile sau
beneficiile deja înregistrate nu trebuie luate în considerare în cadrul ACB.
Costuri investitionale
Costurile cu investiția se referă la resursele economice și tehnice implicate în faza de
implementare a proiectului, cuantificate în formă monetară. Estimarea riguroasă a costului investiției
este esențială, deoarece, în etapa de determinare a indicatorilor de performanță, acesta va fi comparat
cu fluxurile financiare generate pe întregul orizont de previziune, urmând a se decide dacă proiectul
merită să fie realizat sau nu.
Costul cu investiția este definit drept costul de capital suportat în legătură cu construirea
proiectului şi care include toate cheltuielile aferente achiziționării sau producerii imobilizărilor
corporale sau necorporale, precum și investiția inițială în capital de lucru, dacă aceasta este necesară
(numai în cazul investițiilor productive, care necesită capital de lucru).
În conformitate cu devizul general al proiectului, valoarea lucrărilor propuse pentru proiectul „

„Reabilitare energetica bloc B 1, Strada Babadag. 5, Municipiul Tulcea, Judetul Tulcea” se ridică la
suma de 12,678,201.56 lei cu TVA, pentru scenariul 1 si 16,123,012.00 lei cu TVA pentru scenariul 2.
Scenariu 1
1A - CHELTUIELI INVESTITIONALE
Cheltuieli eligibile Total eligibil Cheltuieli neeligibile TOTAL
Page
11
TVA
aferentă
TVA cheltuielilor
Denumirea Cheltuieli nerecuperabilă, Cheltuieli neeligibile,
Nr. Total
capitolelor şi eligibile, fără aferentă neeligibile, și TVA
crt neeligibil
subcapitolelor TVA cheltuielilor fără TVA recuperabilă
eligibile aferentă
cheltuielilor
eligibile
CAP. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

1
1.1 Obtinerea terenului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1.2 Amenajarea terenului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1.3 Amenajari pentru 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
protectia mediului si
aducerea la starea
initiala
1.4 Cheltuieli pentru 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
relocarea/protectia
utilitatilor
TOTAL CAPITOL 1 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAP. Cheltuieli pt asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
2
asigurarea utilitatilor
necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAP. Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
3
3.1 Studii 21,500.00 4,085.00 25,585.00 0.00 0.00 0.00 25,585.00
3.2 Documentatii-suport 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
si cheltuieli pentru
obtinerea de avize,
acorduri si autorizatii
3.3 Expertizare tehnica 65,000.00 12,350.00 77,350.00 0.00 0.00 0.00 77,350.00
3.4 Certificarea 9,500.00 1,805.00 11,305.00 0.00 0.00 0.00 11,305.00
performanţei
energetice şi auditul
energetic al clădirilor
3.5 Proiectare 309,000.00 58,710.00 367,710.00 0.00 0.00 0.00 367,710.00
3.6 Organizarea 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
procedurilor de
achizitie
3.7 Consultantă 51,000.00 9,690.00 60,690.00 0.00 0.00 0.00 60,690.00
3.8 Asistenta tehnica 108,000.00 20,520.00 128,520.00 0.00 0.00 0.00 128,520.00
TOTAL CAPITOL 3 564,000.00 107,160.00 671,160.00 0.00 0.00 0.00 671,160.00
CAP. Cheltuieli pentru investiţia de bază
4
4.1 Construcţii şi instalaţii 8,699,016.28 1,652,813.09 10,351,829.37 0.00 0.00 0.00 10,351,829.37
4.2 Montaj utilaje, 36,795.98 6,991.24 43,787.22 0.00 0.00 0.00 43,787.22
echipamente
tehnologice şi
funcţionale
4.3 Utilaje, echipamente 238,000.00 45,220.00 283,220.00 0.00 0.00 0.00 283,220.00
tehnologice şi
funcţionale care
necesită montaj
4.4 Utilaje, echipamente 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
tehnologice şi
funcţionale care nu
necesită montaj şi
echipamente de
transport
Page
12
4.5 Dotări 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4.6 Active necorporale 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 4 8,973,812.26 1,705,024.33 10,678,836.59 0.00 0.00 0.00 10,678,836.59
CAP. Alte cheltuieli
5
5.1 Organizare de santier 131,037.18 24,897.06 155,934.25 0.00 0.00 0.00 155,934.25
5.2 Comisioane, cote si 97,247.06 0.00 97,247.06 0.00 0.00 0.00 97,247.06
taxe
5.3 Cheltuieli diverse și 897,381.23 170,502.43 1,067,883.66 0.00 0.00 0.00 1,067,883.66
neprevăzute
5.4 Cheltuieli pentru 6,000.00 1,140.00 7,140.00 0.00 0.00 0.00 7,140.00
informare şi
publicitate
TOTAL CAPITOL 5 1,131,665.47 196,539.50 1,328,204.97 0.00 0.00 0.00 1,328,204.97
CAP. Cheltuieli pentru darea in exploatare
6
6.1 Pregatirea 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
personalului de
exploatare
6.2 Probe tehnologice si 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
teste
TOTAL CAPITOL 6 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL GENERAL 10,669,477.73 2,008,723.83 12,678,201.56 0.00 0.00 0.00 12,678,201.56
din care C+M 8,840,642.01 1,679,721.98 10,520,363.99 0.00 0.00 0.00 10,520,363.99
Nr crt SURSE DE Valoare (lei)

FINANŢARE
I Valoarea totală a 12,678,201.56
cererii de finantare,
din care :
I.a. Valoarea totala 0.00
neeligibilă, inclusiv
TVA aferenta
I.b. Valoarea totala 12,678,201.56
eligibilă
II Contribuţia proprie, 0.00
din care :
II.a. Contribuţia 0.00
solicitantului la
cheltuieli eligibile
II.b. Contribuţia 0.00
solicitantului la
cheltuieli neeligibile,
inclusiv TVA aferenta
III ASISTENŢĂ 12,678,201.56
FINANCIARĂ
NERAMBURSABILĂ
SOLICITATĂ
Scenariu 2
1B- CHELTUIELI INVESTITIONALE
Cheltuieli eligibile Total eligibil Cheltuieli neeligibile TOTAL
Page
13
TVA
aferentă
TVA cheltuielilor
Denumirea Cheltuieli nerecuperabilă, Cheltuieli neeligibile,
Nr. Total
capitolelor şi eligibile, fără aferentă neeligibile, și TVA
crt neeligibil
subcapitolelor TVA cheltuielilor fără TVA recuperabilă
eligibile aferentă
cheltuielilor
eligibile
CAP. Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

1
1.1 Obtinerea terenului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1.2 Amenajarea terenului 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
1.3 Amenajari pentru 0 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
protectia mediului si
aducerea la starea
initiala
relocarea/protectia
utilitatilor
TOTAL CAPITOL 1 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAP. Cheltuieli pt asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
2
asigurarea utilitatilor
TOTAL CAPITOL 2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAP. Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
3
3.1 Studii 21,500.00 4,085.00 25,585.00 0.00 0.00 0.00 25,585.00
3.2 Documentatii-suport 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
si cheltuieli pentru
obtinerea de avize,
acorduri si autorizatii
3.3 Expertizare tehnica 65,000.00 12,350.00 77,350.00 0.00 0.00 0.00 77,350.00
3.4 Certificarea 9,500.00 1,805.00 11,305.00 0.00 0.00 0.00 11,305.00
performanţei
energetice şi auditul
energetic al clădirilor
3.5 Proiectare 309,000.00 58,710.00 367,710.00 0.00 0.00 0.00 367,710.00
3.6 Organizarea 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
procedurilor de
achizitie
3.7 Consultantă 51,000.00 9,690.00 60,690.00 0.00 0.00 0.00 60,690.00
3.8 Asistenta tehnica 108,000.00 20,520.00 128,520.00 0.00 0.00 0.00 128,520.00
TOTAL CAPITOL 3 564,000.00 107,160.00 671,160.00 0.00 0.00 0.00 671,160.00
CAP. Cheltuieli pentru investiţia de bază
4
4.1 Construcţii şi instalaţii 11,308,721.16 2,148,657.02 13,457,378.19 0.00 0.00 0.00 13,457,378.19
4.2 Montaj utilaje, 36,795.98 6,991.24 43,787.22 0.00 0.00 0.00 43,787.22
echipamente
tehnologice şi
funcţionale
4.3 Utilaje, echipamente 238,000.00 45,220.00 283,220.00 0.00 0.00 0.00 283,220.00
tehnologice şi
funcţionale care
necesită montaj
4.4 Utilaje, echipamente 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
tehnologice şi
funcţionale care nu
necesită montaj şi
echipamente de
transport
Page
14
4.5 Dotări 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
4.6 Active necorporale 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 4 11,583,517.14 2,200,868.26 13,784,385.40 0.00 0.00 0.00 13,784,385.40
CAP. Alte cheltuieli
5
5.1 Organizare de santier 131,037.18 24,897.06 155,934.25 0.00 0.00 0.00 155,934.25
5.2 Comisioane, cote si 125,953.81 0.00 125,953.81 0.00 0.00 0.00 125,953.81
taxe
5.3 Cheltuieli diverse și 1,158,351.71 220,086.83 1,378,438.54 0.00 0.00 0.00 1,378,438.54
neprevăzute
5.4 Cheltuieli pentru 6,000.00 1,140.00 7,140.00 0.00 0.00 0.00 7,140.00
informare şi
publicitate
TOTAL CAPITOL 5 1,421,342.71 246,123.89 1,667,466.60 0.00 0.00 0.00 1,667,466.60
CAP. Cheltuieli pentru darea in exploatare
6
6.1 Pregatirea 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
personalului de
exploatare
6.2 Probe tehnologice si 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
teste
TOTAL CAPITOL 6 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL GENERAL 13,568,859.85 2,554,152.15 16,123,012.00 0.00 0.00 0.00 16,123,012.00
din care C+M 11,450,346.89 2,175,565.91 13,625,912.80 0.00 0.00 0.00 13,625,912.80
Nr crt SURSE DE Valoare (lei)

FINANŢARE
I Valoarea totală a 16,123,012.00
cererii de finantare,
din care :
I.a. Valoarea totala 0.00
neeligibilă, inclusiv
TVA aferenta
I.b. Valoarea totala 16,123,012.00
eligibilă
II Contribuţia proprie, 0.00
din care :
II.a. Contribuţia 0.00
solicitantului la
cheltuieli eligibile
II.b. Contribuţia 0.00
solicitantului la
cheltuieli neeligibile,
inclusiv TVA aferenta
III ASISTENŢĂ 16,123,012.00
FINANCIARĂ
NERAMBURSABILĂ
SOLICITATĂ
2A - PLANUL INVESTITIONAL
Implementare
Capitol Denumire Buget cerere Total ani
an 1 an 2 an 3 an 4
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului 0.00
1.2 Amenajarea terenului 0.00 0.00 0.00 0.00
1.3 Amenajari pentru protectia mediului si 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
aducerea la starea initiala
Page
15
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia 0.00 0.00
utilitatilor
TOTAL CAPITOL 1 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAP. 2 Cheltuieli pt asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAP. 3 Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
3.1 Studii 25,585.00 25,585.00 25,585.00
3.2 Documentatii-suport si cheltuieli pentru 0.00 0.00 0.00
obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
3.3 Expertizare tehnica 77,350.00 77,350.00 77,350.00
3.4 Certificarea performanţei energetice şi 11,305.00 4,165.00 11,305.00
auditul energetic al clădirilor
3.5 Proiectare 367,710.00 367,710.00 23,458.04 344,251.96
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 0.00 0.00 0.00
3.7 Consultantă 60,690.00 60,690.00 18,207.00 42,483.00
3.8 Asistenta tehnica 128,520.00 128,520.00 38,556.00 89,964.00
TOTAL CAPITOL 3 671,160.00 671,160.00 194,461.04 476,698.96 0.00 0.00
CAP. 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii 10,351,829.37 10,351,829.37 3,105,548.81 7,246,280.56
4.2 Montaj utilaje, echipamente tehnologice 43,787.22 43,787.22 43,787.22
şi funcţionale
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi 283,220.00 283,220.00 283,220.00
funcţionale care necesită montaj
4.4 Utilaje, echipamente tehnologice şi 0.00 0.00
funcţionale care nu necesită montaj şi
echipamente de transport
4.5 Dotări 0.00 0.00 0.00
4.6 Active necorporale 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 4 10,678,836.59 10,678,836.59 3,105,548.81 7,573,287.78 0.00 0.00
CAP. 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier 155,934.25 155,934.25 46,780.27 109,153.97
5.2 Comisioane, cote si taxe 97,247.06 97,247.06 29,174.12 68,072.94
5.3 Cheltuieli diverse și neprevăzute 1,067,883.66 1,067,883.66 213,576.73 854,306.93
5.4 Cheltuieli pentru informare şi publicitate 7,140.00 7,140.00 2,856.00 4,284.00
TOTAL CAPITOL 5 1,328,204.97 1,328,204.97 292,387.12 1,035,817.84 0.00 0.00
CAP. 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0.00
6.2 Probe tehnologice si teste 0.00
TOTAL CAPITOL 6 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL GENERAL 12,678,201.56 12,678,201.56 3,592,396.98 9,085,804.58 0.00 0.00
Implementare
SURSE DE FINANTARE Buget cerere Total ani
an 1 an 2 an 3 an 4
Valoarea totală a cererii de finantare, din care: 12,678,201.56 12,678,201.55 3,592,396.98 9,085,804.58 0.00 0.00
Valoare TVA neeligibil 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Contribuţia proprie totală (la cheltuieli eligibile și 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
neeligibile), asigurată din:
Page
16
- Surse proprii 0.00 0.00 0.00 0.00
- Imprumuturi bancare / surse imprumutate 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL 12,678,201.56 12,678,201.55 3,592,396.98 9,085,804.58 0.00 0.00
2B - PLANUL INVESTITIONAL
Implementare
Capitol Denumire Buget cerere Total ani
an 1 an 2 an 3 an 4
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului 0.00
1.2 Amenajarea terenului 0.00 0.00 0.00 0.00
1.3 Amenajari pentru protectia mediului si 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
aducerea la starea initiala
1.4 Cheltuieli pentru relocarea/protectia 0.00 0.00
utilitatilor
TOTAL CAPITOL 1 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAP. 2 Cheltuieli pt asigurarea utilităţilor necesare obiectivului
2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor 0.00 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 2 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
CAP. 3 Cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică
3.1 Studii 25,585.00 25,585.00 25,585.00
3.2 Documentatii-suport si cheltuieli pentru 0.00 0.00 0.00
obtinerea de avize, acorduri si
autorizatii
3.3 Expertizare tehnica 77,350.00 77,350.00 77,350.00
3.4 Certificarea performanţei energetice şi 11,305.00 4,165.00 11,305.00
auditul energetic al clădirilor
3.5 Proiectare 367,710.00 367,710.00 23,458.04 344,251.96
3.6 Organizarea procedurilor de achizitie 0.00 0.00 0.00
3.7 Consultantă 60,690.00 60,690.00 18,207.00 42,483.00
3.8 Asistenta tehnica 128,520.00 128,520.00 38,556.00 89,964.00
TOTAL CAPITOL 3 671,160.00 671,160.00 194,461.04 476,698.96 0.00 0.00
CAP. 4 Cheltuieli pentru investiţia de bază
4.1 Construcţii şi instalaţii 13,457,378.19 13,457,378.19 4,037,213.46 9,420,164.73
4.2 Montaj utilaje, echipamente 43,787.22 43,787.22 43,787.22
tehnologice şi funcţionale
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice şi 283,220.00 283,220.00 283,220.00
funcţionale care necesită montaj
4.4 Utilaje, echipamente tehnologice şi 0.00 0.00
funcţionale care nu necesită montaj şi
echipamente de transport
4.5 Dotări 0.00 0.00 0.00
4.6 Active necorporale 0.00 0.00
TOTAL CAPITOL 4 13,784,385.40 13,784,385.40 4,037,213.46 9,747,171.95 0.00 0.00
CAP. 5 Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier 155,934.25 155,934.25 46,780.27 109,153.97
5.2 Comisioane, cote si taxe 125,953.81 125,953.81 37,786.14 88,167.67
5.3 Cheltuieli diverse și neprevăzute 1,378,438.54 1,378,438.54 275,687.71 1,102,750.83
5.4 Cheltuieli pentru informare şi publicitate 7,140.00 7,140.00 2,856.00 4,284.00
TOTAL CAPITOL 5 1,667,466.60 1,667,466.60 363,110.13 1,304,356.47 0.00 0.00
CAP. 6 Cheltuieli pentru darea in exploatare
Page
17
6.1 Pregatirea personalului de exploatare 0.00
6.2 Probe tehnologice si teste 0.00
TOTAL CAPITOL 6 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL GENERAL 16,123,012.00 16,123,012.00 4,594,784.62 11,528,227.38 0.00 0.00
Implementare
SURSE DE FINANTARE Buget cerere Total ani
an 1 an 2 an 3 an 4
Valoarea totală a cererii de finantare, din care: 16,123,012.00 16,123,011.99 4,594,784.62 11,528,227.38 0.00 0.00
Valoare TVA neeligibil 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
Contribuţia proprie totală (la cheltuieli eligibile și 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00
neeligibile), asigurată din:
- Surse proprii 0.00 0.00 0.00 0.00
- Imprumuturi bancare / surse imprumutate 0.00 0.00 0.00 0.00
TOTAL 16,123,012.00 16,123,011.99 4,594,784.62 11,528,227.38 0.00 0.00
Contextul actual obligă organizaţiile să îşi redimensioneze activităţile şi în acelaşi timp să identifice
cele mai bune variante de investiții, în condiții de sustenabilitate şi performanţă economică, socială și
ecologică.
Pentru fundamentarea proiectelor şi asigurarea sustenabilităţii financiare a investiţiilor, analiza
cost beneficiu trebuie proiectată şi aplicată corespunzător particularităţilor, astfel încât pe de o parte să
confere încredere finanţatorilor, dar şi garanţii ferme proprietarilor/utilizatorilor în ceea ce priveşte
capacitatea de acoperire a costurilor pe termen mediu şi lung.
Valoarea reziduala
Unul dintre aspectele cele mai importante pentru realizarea unei analize cost-beneficiu adecvate
este legat de modul de calculul a valorii reziduale a investiţiei. Gapenski (2005:592) consideră valoarea
reziduală „mult mai riscantă decât celelalte fluxuri”, din perspectiva incertitudinilor privind evoluţia
pieţei şi a valorii viitoare a bunurilor sau serviciilor, ce fac parte integrantă din investiţie.
Operațional valoarea reziduală reprezintă valoarea care poate fi obţinută din vânzarea investiţiei
sau a elementelor componente ale acesteia - activele fixe, la sfârşitul duratei de viaţă a investiţiei. Din
perspectiva utilității în plan economic valoarea reziduală este pozitivă numai dacă durata de viaţă a
investiţiei este corelată și analizată cu durata tehnică de utilizare. Concomitent cu această abordare,
valoarea reziduală și-a dovedit însă raționalitatea și în cazul în care durata tehnică excede duratei de
viață a investiției prin prisma posibilității de comercializare a unor elemente componente ale investiției,
sub formă de “fier vechi” sau deșeuri considerate recuperabile.
Din această perspectivă impactul valorii reziduale asupra valorii nete actuale (VAN) depinde
de prevederile legislaţiei fiscale din fiecare ţară, de posibilitățile reale de refolosire și reutilizare, sau de
capacitatea pieței de acceptare a unor componente ale investiției.
În mod evident, particularitățile domeniilor de investiții, cu precădere cele de infrastructură,
generează în mod frecvent dificultăți în determinarea valorii reziduale, în situaţia în care nou proiect se
încadrează într-o infrastructură preexistentă, fapt ce determină dificultăți în delimitarea între scenariile
posibile. Diferențele între scenariul fără proiect, respectiv fără infrastructură și scenariul cu proiect, caz
în care se include atât structura preexistentă cât și cea nou creată, implică o analiză mai complexă a
valorii reziduale. Pentru valoarea reziduală a infrastructurii existente se poate utiliza valoarea actuală a
Page
18
obligațiilor de plată restante pentru restituirea împrumuturilor, dacă finanţarea s-a realizat din surse
atrase rambursabile.
Unul dintre cei mai importanţi parametri cu impact direct asupra rezultatelor ACB şi, în plus,
asupra selectării criteriilor în timpul evaluării proiectelor de investiţii în cadrul finanţării europene este
valoarea reziduală. Criteriile financiare de selecţie din grilele de evaluare, pentru toate tipurile de
proiecte, au legătură cu rata financiară a rentabilităţii, precum şi cu valorile financiare nete actualizate
bazate pe fluxul de numerar actualizat. Pentru proiectele de investiţii majore (infrastructuri de transport,
de mediu) valoarea reziduală are un rol important în stabilirea dimensiunii intervenţiei europene (rata
finanţării decalajului).
Valoarea reziduală a activelor proiectului la finalul duratei de viaţă a proiectului este inclusă în
analiza cost beneficiu ca şi cost negativ (sau beneficiu). Printre elementele de venituri în ultimul an luat
în considerare, se află valoarea reziduală a investiţiilor (ex. datoria curentă, activele curente precum
clădirile şi utilajele, etc.), care reprezintă elementul de valoare reziduală, ţinând cont elementele de
investiţie. Este important să menţionăm că toate elementele sunt costuri de investiţie (ieşiri) şi valoarea
reziduală trebuie să fie inclusă cu semnul opus (negativă dacă celelalte sunt pozitive), deoarece este o
intrare. Valoarea reziduală este luată în considerare în tabelul de sustenabilitate doar dacă corespunde
unei intrări reale pentru investitor. După determinarea valorii reziduale, rezultatele trebuie să fie
utilizate în calcularea indicatorilor RIR/C şi RIR/K, ca date de intrare ce compensează prin diminuare
costurile investiţiilor. Astfel în cazul unor investiţii în infrastructură, valoarea investiţiei iniţiale este
considerată a fi o contribuţie cu valoare negativă, respective cost, valorile fluxului de numerar pot fi
sau pozitive sau negative (în funcţie de valoarea lor reală), iar valoarea reziduală este considerată a
aduce un rezultat pozitiv al proiectului, respectiv venit, de vreme ce este considerată a aduce valoare
suplimentară investiţiei.
Activele economice sunt definite ca acele mijloace de producţie care îndeplinesc, cumulativ,
două condiţii:
(a) se află în proprietatea (sub controlul) celui care efectuează calculul economic şi
(b) sunt susceptibile a produce fluxuri de numerar în viitor, prin utilizarea lor. Valoarea activelor
economice este, conform teoriei financiare, valoarea actualizată a acestor fluxuri financiare
viitoare. Valoarea reziduală a unui activ economic nu face excepţie de la acest principiu de
calcul.
Metoda de calcul a valorii reziduale nu este unică, deşi trebuie să respecte principiul enunţat
anterior.
Metoda contabilă (valoarea neamortizată) nu este acceptată deoarece nu reflectă – de cele mai
multe ori – în mod acceptabil valoarea economică reziduală a unui activ economic, datorită faptului că
perioadele de amortizare au o logica preponderent fiscală.
Metodele de calcul care respectă principiul enunţat anterior sunt, în general, două:
(1) valoarea care presupune continuitatea operaţiunilor agentului economic care achiziţionează
activul economic, caz în care se aplica metoda perpetuităţii – cu sau fără o rată de creştere, şi,
respectiv,
(2) valoarea de lichidare a activului economic – suma care s-ar obţine prin vânzarea, sub orice
formă, a activului la sfârşitul perioadei de proiecţie financiară.
Între cele doua metode acceptabile prezentate nu exista o contradicţie metodologică sau de
principiu. Ambele măsoară valoarea actualizată a fluxurilor financiare viitoare care se estimează a se
produce de către activul economic vizat. Din această perspectiva, considerăm că ambele metode pot fi
utilizate, cu respectarea specificităţilor activului economic evaluat.
Metoda valorii de lichidare. În mod raţional, un eventual comparator al activului economic, în
cazul metodei de lichidare, nu va accepta să plătească mai mult decât valoarea actualizată, la acel
Page
19
moment, a fluxurilor de numerar pe care activul încă le mai poate genera, precum nici vânzătorul
activului nu ar accepta, în mod raţional, mai puţin decât această sumă.
Metoda perpetuităţii. Metoda de calcul a formulei perpetuităţii, aplicată în cazurile în care se
consideră mai potrivită decât formula calculului de lichidare (precum societatea comercială / un proiect
în ansamblul sau), poate include preocupările legate de evoluţia ulterioară a activelor economice.
Având în vedere că activul la care facem referire în analiza de faţă este un imobil, inclus în
domeniul public al Unităţii Administrativ Municipiul Tulcea, supus principiului conform căruia
bunurile aparţinând domeniului public nu pot fi înstrăinate, în determinarea valorii reziduale a
obiectivului se va folosi metoda pereptuităţii, preferată metodei valorii de lichidare.
Precizări practice asupra metodei de calcul:
• Formula generală este VR = FNn+1/r,
unde VR = valoare reziduală, FNn+1= fluxul de numerar anual în primul an de perpetuitate, r = rata de
actualizare
• Nu se va lua în calcul o rată de creştere anuală.
Astfel, valoarea reziduala determinata este de 7,437,201 lei pentru Scenariu 1 si 9,612,526 lei pentru
Scenariul 2.
Costuri de intretinere si operare

Prin realizarea lucrărilor de intervenţie carea are drept scop scăderea consumului anual de
energie finală în clădirile publice, prin creşterea performanţei energetice a unitatii de invatamant ,
respectiv reducerea consumurilor energetice în condiţiile reabilitării șarpantei, propusa prin proiect se
doreste satisfacerea cerințelor de bunăstare și a exigențelor de calitate impuse de normele interne și
europene în ceea ce privește condițiile găzduirii de evenimente din sfera educațională., dar, cu toate
acestea, în comparaţie cu varianta „fără proiect” se poate aprecia că rata de deteriorare se va reduce prin
utilizarea unei soluţii tehnice pentru realizarea obiectelor proiectului net superioare celei existente.
În aceste condiţii, se va prevedea o strategie de întreţinere pentru varianta „cu proiect”. În
”varianta fără proiect”, având în vedere ca grădinița nu a beneficiat de investiții majore sau lucrări de
întreținere în ultimii ani, s-a considerat că fluxurile de numerar generate au fost nule. Deoarece în
analiza cost – beneficiu se utilizează metoda incrementală, se va avea în vedere diferenţa rezultată între
cele două variante.
Costurile de întreţinere şi operare au fost estimate pe baza soluţiei tehnice propuse şi a
prognozelor de vizitatori, precum şi în conformitate cu Standardele de cost aprobate de Hotararea
Guvernului nr. 717 din 14.07.2010 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.
363/2010 privind aprobarea standardelor de cost pentru obiective de investiţii finanţate din fonduri
publice.
Costurile de întreţinere unitare au fost estimate:
- pe baza analizelor de preţ, luând în considerare sursele de materiale şi posibile amplasări ale bazelor
de producţie specifice zonei, dar şi instrucţiuni şi agremente tehnice în vigoare pentru tehnologii sau
materiale de construcţie noi, implementate pe piaţa internă în domeniul construcțiilor,
sau
- prin comparare cu preţurile de ofertă din lucrări similare calculate anterior şi actualizate cu rata
inflaţiei (conform Comisia Naţională de Prognoză).
Varianta fără proiect
Page
20
Această ipoteză presupune că intervenția de reabilitare a blocului B1 din str, Babadag , nr.5, Mun.
Tulcea, nu se va realiza, iar obiectivul se va degrada în acelaşi ritm ca şi în prezent. Fluxurile de numerar
generate în această ipoteză, apreciate pe baza alocărilor bugetare pentru acest obiectiv, sunt nule.
Varianta cu proiect
Pentru varianta cu proiect au fost luate în considerare următoarele costuri de operare generate
de proiect, începând cu anul 3 de analiză, respectiv primul an de operare:
• Cheltuieli cu materiale consumabile (întreținere obiective și echipamente achiziționate prin
proiect) – 5000 lei/lună (ca medie anuală, luându-se în calcul perioadele reci, în care cheltuielile
scad)
• Cheltuieli cu energia electrică – 453.152 lei / an, calculată la un consum estimat al
echipamentelor și instalației de iluminat de 647.360 kw/an conform auditului energetic
comparabil cu un consum anual de 1.563.693 kw/an in situatia in care reabilitarea energetica
nu se va realiza ;
• Cheltuieli cu apa – 26.235 lei / an, calculată la un consum estimat de 2,5 mc/luna/utilizator ;
• Cheltuieli de întreținere și reparații a infrastructurii construite și echipamentelor achiziționate

– dimensionate la 5% din valoarea investiției din trei in trei ani, incluzând aici și costurile de
înlocuire echipamente scoase din uz
• Cheltuieli de întreținere și reparații a infrastructurii construite și echipamentelor achiziționate
– dimensionate la 5% din valoarea investiției din trei in trei ani, incluzând aici și costurile de
înlocuire echipamente scoase din uz
•
Evolutia prezumata a veniturilor
Dat fiind faptul că nu se percep taxe de la locatarii blocului renovat energetic proiectul nu
generează venituri proprii.
Proiectul este generator, indirect, de efecte pozitive la nivelul economiei urbane şi regionale,
elemente ce pot fi cuantificate în cadrul analizei economice.
Datorită specificului activităţii desfasăşurate, Municipiul Tulcea nu va înregistra venituri de
natură financiară (nu se percep taxe de la utilizatori). Însă, se vor menţiona ca şi venituri din exploatare
sumele transferate din bugetul local, venituri ce vor fi utilizate pentru susţinerea cheltuielilor de
exploatare.
În aceste condiţii, se va prevedea o alocare bugetară doar pentru varianta „cu proiect”. Deoarece
în analiza cost – beneficiu se utilizează metoda incrementală, se va avea în vedere diferenţa rezultată
între cele două variante.
Page
21
SCENARIUL 1
3A - Proiecții financiare aferente proiectului de investiție în perioada de
implementare și operare
Implementare si operare
Total A
N AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 AN 6 AN 7 AN 8 AN 9 AN 10 AN 11 AN 12 AN 13 AN 14 AN 15
1
Venituri din 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
vanzari
produse
cantitate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
produse
pret unitar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
(produs)
Venituri din 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
prestari
servicii
cantitatea 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
de servicii
tariful / 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
unitatea de
măsură
specifică
Venituri din 15,624,79 0 1,116,18 1,116,18 1,114,38 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18
alocatii 1 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
bugetare
cantitate 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
pret unitar 0 1,116,18 1,116,18 1,114,38 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Total incasari 13,392,42 0 1,116,18 1,116,18 1,114,38 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18
(intrari de 1 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
lichiditati) din
activitatea de
exploatare
(FARA
proiect)
Cheltuieli cu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
materiile
prime si cu
materialele
consumabile
consum de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
materii prime
pret unitar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
materii prime
consum de 0 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000
materiale
consumabile
pret unitar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
materiale
consumabile
Cheltuieli 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
privind
marfurile
cantitate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
marfuri
pret unitar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
marfuri
Alte cheltuieli 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
materiale
(inclusiv
cheltuieli cu
prestatii
externe)
Cheltuieli cu 13,135,02 0 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58
energia 1 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
cantitatea 0 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69
consumatã 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
(unitãți de
mãsurã
specifice)
tariful de 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
furnizare
unitar
Cheltuieli cu 257,400 0 21,600 21,600 19,800 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600
apa
cantitatea 0 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600
consumatã
(unitãți de
Page
23
mãsurã
specifice)
tariful de 0 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
furnizare
unitar
Alte cheltuieli 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
din afara (cu
utilitati)
cantitatea 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
consumatã
(unitãți de
mãsurã
specifice)
tariful de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
furnizare
unitar
Total 13,392,42 0 1,116,18 1,116,18 1,114,38 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18
cheltuieli 1 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
materiale
Cheltuieli cu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
personalul
angajat
număr de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
angajați
salariul de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
bază
prognozat/lun
a
numar de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
luni / an
Cheltuieli cu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
asigurarile si
protectia
sociala
Cheltuieli de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
personal
Alte cheltuieli 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
de exploatare
(prestatii
externe, alte
impozite, taxe
si varsaminte
asimilate, alte
Page
24
cheltuieli), din
care:
Cheltuieli 1,794,762 0 0 0 0 448,691 0 0 448,691 0 0 448,691 0 0 448,691 0

de intretinere
si reparatii
capitale
cantitatea 0 448,691 448,691 448,691 448,691 0
necesară de
servicii
mentenanța
tariful / 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
unitatea de
măsură
specifică
Cheltuieli 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
financiare
(Cheltuieli
privind
dobanzile la
imprumuturil
e contractate
pentru
activitatea
aferenta
investitiei)
Total plati 13,392,42 0 1,116,18 1,116,18 1,114,38 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18
(iesiri de 1 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
lichiditati) din
activitatea de
exploatare
(FARA
proiect)
Flux de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
lichiditati
brut din
activitatea de
exploatare
(FARA
proiect)
Page
25
Scenariu 2
3B - Proiecții financiare aferente proiectului de investiție în perioada de
implementare și operare
Implementare si operare
Total A
N AN 2 AN 3 AN 4 AN 5 AN 6 AN 7 AN 8 AN 9 AN 10 AN 11 AN 12 AN 13 AN 14 AN 15
1
Venituri din 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
vanzari
produse
cantitate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
produse
pret unitar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
(produs)
Venituri din 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
prestari
servicii
cantitatea 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
de servicii
tariful / 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
unitatea de
măsură
specifică
Venituri din 15,624,79 0 1,116,18 1,116,18 1,114,38 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18
alocatii 1 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
bugetare
cantitate 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
pret unitar 0 1,116,18 1,116,18 1,114,38 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18
5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
Total incasari 13,392,42 0 1,116,18 1,116,18 1,114,38 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18
(intrari de 1 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
lichiditati) din
activitatea de
exploatare
(FARA
proiect)
Page
26
Cheltuieli cu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
materiile
prime si cu
materialele
consumabile
consum de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
materii prime
pret unitar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
materii prime
consum de 0 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000 5,000
materiale
consumabile
pret unitar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
materiale
consumabile
Cheltuieli 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
privind
marfurile
cantitate 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
marfuri
pret unitar 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
marfuri
Alte cheltuieli 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
materiale
(inclusiv
cheltuieli cu
prestatii
externe)
Cheltuieli cu 13,135,02 0 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58 1,094,58
energia 1 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
cantitatea 0 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69 1,563,69
consumatã 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
(unitãți de
mãsurã
specifice)
tariful de 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
furnizare
unitar
Cheltuieli cu 257,400 0 21,600 21,600 19,800 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600 21,600
apa
cantitatea 0 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600 3,600
consumatã
(unitãți de
Page
27
mãsurã
specifice)
tariful de 0 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6
furnizare
unitar
Alte cheltuieli 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
din afara (cu
utilitati)
cantitatea 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
consumatã
(unitãți de
mãsurã
specifice)
tariful de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
furnizare
unitar
Total 13,392,42 0 1,116,18 1,116,18 1,114,38 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18
cheltuieli 1 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
materiale
Cheltuieli cu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
personalul
angajat
număr de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
angajați
salariul de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
bază
prognozat/lun
a
numar de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
luni / an
Cheltuieli cu 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
asigurarile si
protectia
sociala
Cheltuieli de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
personal
Alte cheltuieli 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
de exploatare
(prestatii
externe, alte
impozite, taxe
si varsaminte
asimilate, alte
Page
28
cheltuieli), din
care:
Cheltuieli 2,316,703 0 0 0 0 579,176 0 0 579,176 0 0 579,176 0 0 579,176 0

de intretinere
si reparatii
capitale
cantitatea 0 579,176 579,176 579,176 579,176 0
necesară de
servicii
mentenanța
tariful / 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
unitatea de
măsură
specifică
Cheltuieli 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
financiare
(Cheltuieli
privind
dobanzile la
imprumuturil
e contractate
pentru
activitatea
aferenta
investitiei)
Total plati 13,392,42 0 1,116,18 1,116,18 1,114,38 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18 1,116,18
(iesiri de 1 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5
lichiditati) din
activitatea de
exploatare
(FARA
proiect)
Flux de 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
lichiditati
brut din
activitatea de
exploatare
(FARA
proiect)
Page
29
4A - Rentabilitatea investiției
In acest tabel sunt inregistrate incasarile si platile aferente activitatilor de exploatare si de investitii generate exclusiv de proiectul de investitie
TVA eligibil (nedeductibil) ?

DA
(selecteaza)
Rata de actualizare 4% Implementare si operare (ani)

financiară
Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Total incasari din -5,397,109 0 -1,116,185 - - 40,212 - - 40,212 - - 40,212 - - 40,212 -493,730
exploatare 493,730 491,930 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730
Valoare reziduala* 7,437,201 0 0 0 0 7,437,201
Incasari totale 2,040,091 0 -1,116,185 - - 40,212 - - 40,212 - - 40,212 - - 40,212 6,943,470
493,730 491,930 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730
Total plati din exploatare -5,397,109 0 -1,116,185 - - 40,212 - - 40,212 - - 40,212 - - 40,212 -493,730
493,730 491,930 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730
Investitie 12,678,202 3,592,397 9,085,805 0 0
Regularizare TVA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Plati totale 7,281,092 3,592,397 7,969,619 - - 40,212 - - 40,212 - - 40,212 - - 40,212 -493,730
493,730 491,930 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730
Flux de numerar net -5,241,001 - -9,085,805 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7,437,201
3,592,397
Flux de numerar net -7,724,951 - -8,400,337 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4,129,613
actualizat 3,454,228
Investitie actualizata 11,854,565 3,454,228 8,400,337 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
VANF (valoarea actualizata -7,724,951
neta financiara)
RIRF (rata interna de -3.94%
rentabilitate financiara)
*) Modalitatea de calcul a valorii reziduale

V
Page
30
Durata
de
Valoare de Pondere Durata de
Activ viata
inventar (lei) (%) viata (ani)
medie
(ani)
CONSTRUCTII 8,699,016.28 96.94% 60 58.16
Utilaje, echipamente 274,796 3.06% 8 0.24
tehnologice si functionale
care necesita montaj
TOTAL 8,973,812 100% 58.40
Implementare si operare (ani)

Fluxuri de numerar
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Flux de numerar net -3,592,397 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
9,085,805
Valoare reziduala 7,437,201
Total flux de numerar -3,592,397 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7,437,201
9,085,805
4B - Rentabilitatea investiției
In acest tabel sunt inregistrate incasarile si platile aferente activitatilor de exploatare si de investitii generate exclusiv de proiectul de investitie
TVA eligibil (nedeductibil)

? DA
(selecteaza)
Rata de actualizare 4% Implementare si operare (ani)

financiară
Total 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Total incasari din -4,775,999 0 -1,116,185 - - 195,489 - - 195,489 - - 195,489 - - 195,489 -493,730
exploatare 493,730 491,930 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730
Valoare reziduala* 9,612,526 0 0 0 0 9,612,526
Incasari totale 4,836,526 0 -1,116,185 - - 195,489 - - 195,489 - - 195,489 - - 195,489 9,118,796
493,730 491,930 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730
Page
31
Total plati din exploatare -4,775,999 0 -1,116,185 - - 195,489 - - 195,489 - - 195,489 - - 195,489 -493,730
493,730 491,930 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730
Investitie 16,123,012 4,594,785 11,528,227 0 0
Regularizare TVA 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Plati totale 11,347,013 4,594,785 10,412,042 - - 195,489 - - 195,489 - - 195,489 - - 195,489 -493,730
493,730 491,930 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730 493,730
Flux de numerar net -6,510,486 - - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9,612,526
4,594,785 11,528,227
Flux de numerar net -9,739,062 - - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 5,337,494
actualizat 4,418,062 10,658,494
Investitie actualizata 15,076,556 4,418,062 10,658,494 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
VANF (valoarea actualizata -9,739,062
neta financiara)
RIRF (rata interna de -3.82%
rentabilitate financiara)
*) Modalitatea de calcul a valorii reziduale

V
Durata
de
Valoare de Durata de
Activ Pondere (%) viata
inventar (lei) viata (ani)
medie
(ani)
CONSTRUCTII 11,308,721.16 97.63% 60 58.58
Utilaje, echipamente 274,796 2.37% 8 0.19
tehnologice si functionale
care necesita montaj
TOTAL 11,583,517 100% 58.77
Implementare si operare (ani)

Fluxuri de numerar
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
Flux de numerar net -4,594,785 -11,528,227 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Valoare reziduala 9,612,526
Total flux de numerar -4,594,785 -11,528,227 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 9,612,526
Page
32
46 (durata de viață post operare rămasă, în ani)
Page
33
Indicatorii utilizaţi pentru analiza financiară sunt:
- Valoarea Netă Actualizată Financiară a proiectului;
- Rata Internă de Rentabilitate Financiară a proiectului;
- Raportul Beneficiu - Cost;
- Fuxul de Numerar Cumulat.
Valoarea Netă Actualizată Financiară (VNAF) reprezintă valoarea care rezultă deducând
valoarea actualizată a costurilor previzionate ale unei investiţii din valoarea actualizată a beneficiilor
previzionate.
Indicatorul, prin continutul sau, caracterizeaza avantajul economic al unui proiect de investitii
dat, prin compararea beneficiului net total actualizat degajat de acesta pe durata de viata economica cu
efortul investitional total, generat de respectivul proiect, actualizat.
Relatia de calcul a VANF este:
25
BN t Vrez
VANF = −I + ∑ t
+
t =1 (1 + e) (1 + e) 25
unde: VANF – valoarea actualizata neta;
I – investitia, considerata cu semnul „minus” si aferenta perioadei „zero”;
BN – fluxul de beneficii nete degajat pe parcursul perioadei de previziune de 15 ani, care se

determina ca diferenta intre beneficiile totale si costurile totale;
e – rata de actualizare;
t – numarul de ani ai perioadei de previziune, luati in considerare pentru calculul VANF; ia

valori de la 1 la 15;
Vrez – valoarea reziduala
Rata Internă de Rentabilitate Financiară (RIRF) reprezintă rata de actualizare la care un flux de
costuri şi beneficii exprimate în unităţi monetare are valoarea actualizată zero. Rata internă de
rentabilitate este comparată cu rate de referinţă pentru a evalua performanţa proiectului propus. În
Documentul de lucru nr. 4 al Direcţiei Generale de Politică Regională din cadrul Comisiei Europene se
prezintă tabelul cu profitabilitatea aşteptată în cazul a diferite tipuri de infrastructuri. Din acest tabel
reiese faptul că pentru proiectele de investiții publice fără taxă nu se aşteaptă nicio profitabilitate.
Aceasta rata exprima capacitatea medie de valorificare a resurselor utilizate pe durata luata in
considerare ca perioada de viata a investitiei.
RIRF = e daca:
25
FB t
∑ (1 + e)
t =1
t
=0
unde: FBt – fluxul beneficiilor nete;

e – rata de actualizare;
t – numarul de ani, ia valori la 1 la 15.
Pentru calculul operativ al RIRF se apeleaza la metoda interpolarii, formula de calcul fiind
urmatoarea:
FB e min
RIRF = e min + (e max − e min )x
FB e min + FB e max
unde: emin – rata mica de actualizare, care face fluxul beneficiilor nete actualizate pozitiv,
dar apropiat de zero;
emax – rata mare de actualizare, care face fluxul beneficiilor nete actualizate negativ,
dar aproape de zero;
FBemin ; FBemax – fluxul beneficiilor nete actualizate cu rata mica, respectiv rata mare
de actualizare.
Beneficiile si costurile luate in considerare la calculul RIRF includ:
a) baza este data de investitia initiala, data de valoarea totala a obiectului investitional;
b) valoarea reziduala este valoarea finala a investitiei la sfarsitul perioadei de previziune;
c) fluxul de beneficii si costuri pe parcursul perioadei anilor 1 – 15 ai investitiei include doar elemente
de natura exploatarii;
d) fluxul de beneficii nete:
e) rata de actualizare realizeaza aducerea fluxurilor de numerar (initial, final si a celor anuale) viitoare
la valorile momentului de baza al investitiei, considerat anul 1 al acesteia;
f) coeficientul de actualizare are urmatoarea expresie:
1
(1 + e) t
unde: e – rata de actualizare, reprezentata prin e min si e max;

t – anul luat in calcul, t = 1 ÷ n (1 – momentul de baza al investitiei; 1 ÷ – anii perioadei
de previziune).
g) fluxul de numerar actualizat reprezinta corectarea fluxului de numerar prin coeficientul de
actualizare, respectiv aducerea valorilor la momentul de baza al investitiei.
Rata interna de rentabilitate financiara a investitiei este calculata luand in considerare costurile
totale ale investitiei ca o iesire ( incluzand atat costurile investitionale, cat si cele de exploatare), iar
veniturile din exploatare ca o intrare. In aceste conditii, nu este absolut necesar ca acest indicator sa
aiba o valoare pozitiva, fiind suficient ca valoarea obtinuta din calcule sa se situeze sub nivelul ratei de
actualizare utilizate (4%-in conformitate cu recomandarile privind analiza cost-beneficiu ale Comisiei
Europene).
Raportul Beneficiu-Cost (R b/c) evidenţiază măsura în care beneficiile proiectului acoperă
costurile acestuia. În cazul când acest raport are valori subunitare, proiectul nu generează suficiente
beneficii şi are nevoie de finanţare.
Fluxul de numerar cumulat reprezintă totalul monetar al rezultatelor de trezorerie anuale pe
întreg orizontul de timp analizat.
Calculele pentru profitabilitatea financiară a investiţiei (C) sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Analiza durabilităţii financiare a proiectului în condiţiile intervenţiei financiare din partea
fondurilor structurale se face pentru a verifica dacă resursele finananciare sunt suficiente pentru
acoperirea tuturor fluxurilor financiare de ieşire, an dupa an, pentru întregul orizont de timp al
Page
35
proiectului. Durabilitatea financiară este verificată dacă, de-a lungul anilor consideraţi în analiză, fluxul
net cumulat nu este niciodată negativ.
S-a considerat că beneficiarul finanţării, va asigura din fonduri proprii necesarul pentru
acoperirea costurilor de întreţinere şi exploatare.
Se poate constata că pentru fiecare an al perioadei de analiză fluxul net cumulat este zero, deci
investiţia este durabilă financiar, cu condiţia asigurării cheltuielilor de întreţinere şi operare de către
beneficiarul finanţării.
În mod evident, o investiţie pentru utilizarea căreia nu se percep taxe nu este o investiţie
rentabilă din punct de vedere financiar. Astfel, rezultă valori necorespunzătoare pentru rentabilitatea
financiară a investiţiei (RIRF/C <4%, VNAF/C <0) deoarece cash-flow-ul net este negativ pentru toţi
anii de operare a investiţiei, cu excepţia ultimului an, când este luată în calcul valoarea reziduală.
Page
36
4 Analiza cost – eficacitate
Analiza cost-eficacitate (ACE) este un instrument care poate ajuta la asigurarea utilizării
eficiente a resurselor de investiţii în sectoare în care beneficiile sunt dificil de exprimat monetar (să li
se confere o valoare). Există o categorie vastă de proiecte ale căror beneficii fie nu au un preţ de piaţă
uşor accesibil fie nu sunt uşor măsurabile în termeni monetari. În cazul în care beneficiile proiectului
sunt măsurate în unele unităţi nemonetare, pentru a decide dacă vom finanţa un proiect, criteriile VAN
şi RIR nu pot fi utilizate.
ACE este un instrument de selecţie a unui proiect dintre proiecte / soluţii alternative pentru
atingerea aceluiasi obiectiv (cuantificat în unitati de masura fizice). ACE poate identifica alternativa
care, pentru un anumit nivel / o anumita valoare a indicatorilor de rezultat (un anumit nivel al output-
urilor) minimizeaza valoarea actualizată a costurilor, sau, pentru un anumit nivel al costurilor
maximizeaza rezultatele (outputurile).
De exemplu, evaluatorul poate compara, prin simple rapoarte gen rezultat / cost sau cost / rata
de rezultat, diferite proiecte care au acelaşi scop / obiectiv specific.
Există două tehnici principale pentru a compara proiectele ale căror beneficii nu sunt uşor
măsurabile în termeni monetari: cost-eficacitate şi cost-eficacitate ponderata. Principala diferenţă dintre
tehnici este de măsurare a beneficiilor. ACE nu este utilă în cazul unor proiecte cu obiective multiple.
În cazul obiectivelor multiple se poate utiliza analiza cost-eficacitate ponderata, prin care sunt conferite
ponderi obiectivelor pentru a măsura prioritatea acestora. În cazul în care beneficiile sunt măsurate in
aceeaşi singură unitate non-monetară (fizică), se utilizează analiza cost-eficacitate.
Avantajele ACE
 Comparativ cu ACB, ACE este utilizată atunci când beneficiile sociale şi de mediu şi costurile sunt
dificil de monetizat; utilizarea ACE nu necesită exprimarea beneficiilor în termeni monetari; acest lucru
face ACE mai puţin costisitoare decât ACB şi mai uşor de evaluat.
 ACE este cel mai bine folosită pentru a decide care alternativă maximizează beneficiile (exprimate
în termeni fizici), pentru aceleaşi costuri sau, invers, care minimizează costurile pentru acelaşi obiectiv.
Raportul cost-eficacitate permite proiectelor să fie comparate şi clasificate în funcţie de costurile
necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite.
Punctele slabe ale ACE
 Având în vedere că obiectivele nu pot fi transformate într-o unitate monetara sau de cont comună,
ACE nu poate fi folosită pentru a decide cu privire la un proiect luat în considerare separat, şi nici de a
decide care dintre cele două proiecte este mai profitabil sau ar aduce rezultate mai bune în contexte
diferite.
 Utilizarea ACE ca alternativă la ACB este puternic limitată: ACE nu poate fi utilizată în scopul de a
evalua / aprecia un anumit proiect: chiar dacă proiectul este foarte eficace în realizarea obiectivelor sale,
acesta poate fi relativ ineficient şi obiectivele ar putea fi îndeplinite cu mai puţine resurse în cazul în
care ar fi fost adoptată o abordare alternativă.
 ACE nu este utilă în analiza financiară, aceasta nu furnizează informaţii cu privire la rentabilitatea
financiară a unui proiect.
 ACE singură nu este suficientă pentru a justifica un proiect, chiar dacă furnizează informaţii în scopul
de a selecta o opţiune, aceasta nu prevede nimic cu privire la sustenabilitatea financiară a proiectului /
alternativei selectate. În cele mai multe cazuri este aplicată la proiecte care nu generează venituri (de
asistenţă medicală, de educaţie, proiecte de mediu care vizează conformarea cu norme şi regulamente
obligatorii).
Utilizată în proiecte, cu o durată de viaţă mai mare de un an, ACE utilizează unele aspecte-
cheie similare cu ACB, cum ar fi:
a) orizontul de timp (orizontul de analiza)
b) actualizarea şi rata de actualizare
c) tipurile de costuri
d) Valoarea actualizată (VA) a costurilor
e) abordarea incrementală / diferenţială
şi altele, cum ar fi:
f) raportul cost-eficacitate
g) costurile unitare şi CUD/DPC (costul unitar dinamic/dynamic prime cost)
a) Orizontul de timp
Orizontul de timp folosit în analiza cost eficacitate este identic cu cel determinat pentru analiza
financiară, respectiv 15 ani.
b) Actualizarea si rata de actualizare
Analiza cost-eficacitate ia în considerare atât costurile cât şi beneficiile care apar în ani diferiţi.
În scopul de a le face comparabile, este utilizată tehnica de actualizare. Actualizarea este o
tehnică care ne permite să comparăm valoarea unei monede în diferite perioade de timp. Un euro primit
astăzi valorează mai mult decât un euro primit mâine, deoarece moneda euro primită astăzi ne permite
să creştem consumul nostru de astăzi, pe când moneda euro primită în viitor, poate doar să crească
consumul viitor.
Acest lucru nu are nimic de a face cu inflaţia, ci doar cu amânarea consumului şi reflectă
preferinţa pentru prezent.
Actualizarea este operaţiunea opusă compunerii (dobânzii compuse): pentru a vedea valoarea
viitoare a unui euro peste un anumit număr de ani este utilizată tehnica compunerii (sau a dobânzii
compuse), în timp ce în scopul de a vedea valoarea actuală a unui euro cheltuit peste un anumit număr
de ani, este utilizată tehnica de actualizare.
Valoarea viitoare a unui euro în anul t = (1 + i)t

Valoarea actuală a unui euro primit în anul t = 1 / (1 + i)t
Unde i = rata compunere (sau a dobânzii) / actualizare.
În analiza cost-eficacitate, rata de actualizare nu exprimă eficienţa sau costul capitalului, aceasta
este doar o metodă de a face comparabile valori ce apar în ani diferiţi. În acest sens, o rată de actualizare
ce va fi utilizata in ACE pentru diferite proiecte trebuie stabilită la nivel naţional şi revizuită din timp
în timp. Această rată de actualizare va fi aceeaşi în cazul ACE cu cea propusa spre a fi utilizată în
analiza financiara, respectiv 4%.
c) Tipurile de costuri
Pentru fiecare alternativă care va fi evaluată toţi factorii ce influenţează cost-eficacitatea şi sunt
relevanţi în luarea deciziilor au fost identificaţi - clasificaţi pe tipuri de costuri (costuri cu investiţia
iniţială, costuri de funcţionare, costuri de reinvestire / înlocuire) - şi costurile respective trebuie să fie
interpretate în funcţie de mărimea lor.
Page
38
d) Valoarea actualizata a costurilor
Deoarece costurile sunt variabile de la un an la altul, în scopul de a face proiectele alternative

sau opţiuni alternative ale unui proiect comparabile, ar trebui utilizată valoarea actuală a costului total.
VATcost = Σ(Ct/(1+i)t)
Unde:
VATcost = valoarea actualizată a costurilor totale
Ct = cost apărut în anul t
i = rata de actualizare.
În cazul în care orizontul de timp este acelaşi şi valoarea rezultatului / efectului, din punct de
vedere fizic, este aceeaşi, valoarea actuală a costului total este principalul indicator utilizat pentru a
selecta o opţiune. Această metodă este cunoscută sub numele de "metoda costului cel mai scăzut".
e) Abordarea incrementala / diferentiala
Deşi s-ar putea compara simplu raportul costuri / efecte (C/E) pentru fiecare alternativă,
comparaţia corectă se bazează pe raportarea costurilor incrementale (suplimentare) la efectele
incrementale (suplimentare), deoarece acest lucru ne spune cât de mult trebuie platit în plus, pentru o
măsură/proiect mai benefic. În special, în cazul în care proiectele alternative sunt concurente şi se exclud
reciproc, o analiză incrementală este necesară în scopul de a ierarhiza proiectele şi a-l determina pe cel
considerat cel mai eficace din punct de vedere al costurilor.
f) Raportul cost eficacitate
Raportul ACE este rezultatul împărţirii valorii actuale a costurilor totale (VATcost) la efectele/
beneficiile exprimate în termeni fizici. Atât costurile, cât şi beneficiile vor fi considerate incremental
(sistem cu proiect pentru alternativele analizate minus sistem fără proiect – scenariul Business as Usual
/ „a face minimum” BAU)
Model de calcul al raportului ACE:

VATCost cu proiect - VATCost BAU
Raportul ACE = ----------------------------------------
Efect cu proiect - EfectBAU
g) Costuri unitare si costuri unitare dinamice
Costul unitar este un index static calculat ca raport între costul total al investiţiei (neactualizat)
şi beneficiile în termeni fizici, cum ar fi: investiţia per elev, investiţia pe metru cub de apă uzată tratată,
investiţia pe tonă de CO2 redus. Formula este:
CU = I / E, unde:
Page
39
CU = cost unitar
I = cost total investiţie
E = efecte / beneficii ale primului an de funcţionare, în termeni fizici.
Exemplu de utilizare a costului unitar static: indicatorul "investiţie specifică", definit ca fiind
Costul total al investiţiei / producţia preconizată în tone (valoarea capacităţii proiectate).
Costul unitar anual este valoarea actuala a costului total împărţita la numărul de ani ai
orizontului de timp şi la efectele / beneficiile primului an de funcţionare, în termeni fizici (sau la efectele
/ beneficiile proiectate).
CUa = CUTCost / T / E
CUa = Cost unitar anual
CUTCost = valoarea actualizată a costurilor totale
T = numărul de ani ai orizontului de timp
E = efectele scontate în primul an de funcţionare (sau capacitatea proiectată, de exemplu).
Acest indice prezintă o imagine mai bună a eficacităţii alternativei / opţiunii/ proiectului.
În cele mai multe cazuri, efectele nu au aceeaşi valoare în fiecare an de analiză. Pentru această
situaţie, un alt mod de a calcula costul unitar anual este de a împărţi costul anualizat al proiectului la
media anuală a efectelor.
Costul anualizat al proiectului rezultă prin distribuirea uniformă a valorii actualizate a costurilor
totale pe parcursul orizontului de timp:
CUa = ACC / EE
ACC=VATCost * (i*(1+i)t)/((1+i)t-1)
EE = ΣE / t
t = durata de viaţă (nr. de ani)
i = rata de actualizare
E = efecte anuale exprimate în termeni fizici
Acest mod de calcul pentru costul unitar anual asigură o măsurare mai bună şi oferă o estimare
mai precisă a eficacităţii unei alternative / opţiuni / proiect. Acest indice este foarte util atunci când
investiţiile diferite au aceleaşi efecte, dar încă nu reflectă adevărata analiză cost-eficacitate a unei
investiţii.
Costul unitar dinamic – CUD (Dynamic Prime Cost - DPC)

Acesta este un indice dinamic, care ia în considerare distribuţia costurilor şi efectelor pe
orizontul de analiză. Este mult răspândit în Germania şi a fost aplicat în Polonia de către Fondul de
Naţional pentru Mediu şi Gospodărirea Apelor pentru investiţii ISPA (Raczka 2002). CUD este similar
cu raportul cost /beneficiu din ACB, dar beneficiile sunt exprimate în unităţi fizice.
ΣCt/(1+i)t
CUD = -----------------------------------------
ΣEt/(1+i)t
DPC = costul unitar dinamic
Ct = costurile în anul t
anul t = durata de viaţă
Et = efecte în anul t, în unităţi fizice
CUD este măsura ideală a costului-eficacitate a unei investiţii. Este sensibil la schimbările în
distribuţia costurilor şi a efectelor de-a lungul timpului.
Page
40
In vederea comparabilitatii optiunilor si elaborarii analizei cost - eficacitate au fost analizate
urmatoarele scenarii:
SCENARIUL I
• Varianta minimala:


elementele de prindere/ancorare degradate se vor repara/inlocui astfel incat sa
se poata asigura stailitatea parapetilor; in cazul parapetilor la care sistemul de
prindere nu se poate repara/inlocui atunci acesti parapeti se vor inlocui
integral;


verifica modul de ancorare al sarpantelor de lemn de structura de beton armat
a planseului de peste ultimul nivel;
SCENARIUL 2
• Varianta maximala:


integral;

Page
41
acestora cu ancorarea structurii de lemn in structura de beton armat a
a. solutiile tehnice si masurile propuse de catre expertul tehnic si, dupa caz, auditorul
energetic spre a fi dezvoltate in cadrul documentatiei de avizare a lucrarilor de
interventii:
Structura de rezistenta
Cladirea existenta are suficienta capacitate de preluare a fortelor seismice maxime la nivelul
parterului datorita structurii de rezistenta alcatuita din peretii structurali de b.a. pe cele doua
directii principale. Astfel capacitatea la forta taietoare a structurii de la parter este suficienta
pentru preluarea fortei taietoare de baza din actiunile seismice in proportie de minim 65%
astfel incat cladirea sa se incadreze cel putin in clasa de risc seismic III.
Totusi degradarile constatate la unele elemente structurale/nestructurale (placi de b.a. de

planseu peste subsol sau balcoane, parapeti si atice de b.a., sarpante de lemn si streasini) vor
trebui sa fie reparate prin interventii locale, inainte de efectuarea lucrarilor de reabilitare
energetica, astfel::
• Varianta minimala:


integral;


verifica modul de ancorare al sarpantelor de lemn de structura de beton armat
a planseului de peste ultimul nivel;
Page
42
SCENARIUL 2
• Varianta maximala:


integral;


acestora cu ancorarea structurii de lemn in structura de beton armat a
Varianta propusa este cea minimala, deoarece are costuri mai mici la nivelul sarpantelor de
lemn si se realieaza acelasi nivel de siguranta si calitate a lucrarilor de reabilitare.
Din punct de vedere al utilizatorilor proiectului, au fost considerați următorii:
 159 locatari.
RA = 4%
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Evolutie
numar
locatari 0.997 0.997 0.997 0.997 0.997 0.997 0.997 0.997 0.997 0.997
Numar
locatari 159 159 159 159 159 159 159 159 159 159 159
Total numar
utilizatori 159 159 159 159 159 159 159 159 159 159 159
VAN
utilizatori 1392.92
Page
43
Estimarea cheltuielilor investitionale
Pentru scenariul 1, cheltuielile investiționale au fost detaliate în cadrul analizei financiare,

rezultând un total de 12,678,201.56 lei cu TVA.
Pentru scenariul 2, cheltuielile investiționale cheltuielile investiționale au fost detaliate în

cadrul analizei financiare, rezultând un total de 16,123,012.00 lei cu TVA.
Evaluarea costurilor operationale
Costurile operaționale au fost prezentate în cadrul analizei financiare. Pe baza acestora, a fost
determinată valoarea actualizată netă a proiectului pentru fiecare din cele două scenarii astfel:
Astfel, pentru studiul prezentat mai sus, situatia este:
RA = 4%
An 0
(investitie) Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Anul 11 Anul 12 Anul 13
12,678,201.56 622,455.00 622,455.00 1,156,396.83 622,455.00 622,455.00 1,156,396.83 622,455.00 622,455.00 1,156,396.83 622,455.00 622455 1156397 622455
VAN 19,710,683.90 lei
An 0
(investitie) Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Anul 6 Anul 7 Anul 8 Anul 9 Anul 10 Anul 11 Anul 12 Anul 13
16,123,012.00 622,455.00 622,455.00 1,311,674.27 622,455.00 622,455.00 1,311,674.27 622,455.00 622,455.00 1,311,674.27 622,455.00 622455 1311674 622455
VAN 23,471,887.01 lei
Scenariul 1
VAN costuri totale = 19,710,683.90 lei
VAN utilizatori = 1,392.92 utilizatori
Raportul ACE = 14,150.66 lei/utilizator
Scenariul 2
VAN costuri totale = 23,471,887.01 lei
VAN utilizatori = 1,392.92 utilizatori
Raportul ACE = 16,850..90 lei/utilizator
Concluzie
Din punct de vedere al raportului cost eficacitate, se recomanda scenariul 1.
5 Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor
Riscul este o variabilă exogenă antonimă rentabilităţii din activitatea economică. Deoarece
aceste efecte sunt contradictorii, se pune problema stăpânirii unui anumit nivel de risc faţă de
rentabilitatea aşteptată de la investiţia din proiect.
Page
44
Analiza calitativă
Pentru această investiţie riscurile au fost identificate în urma culegerii de informaţii prin
tehnicile:
• interviu cu manageri de proiect şi cu specialişti în diverse domenii
• listă de verificare pe baza informaţiilor istorice şi cunoştinţelor acumulate din proiecte similare
anterioare.
În continuare se prezintă categoriile de riscuri identificate în cazul proiectului analizat:
Riscuri financiare
• riscul de preţ - preţurile luate în calcul la estimarea valorii investiţiei şi a lucrărilor de întreţinere pot
avea variaţii care să ducă la o diferenţă a costurilor reale mai mică sau mai mare faţă de cele luate in
calcul;
• riscul privind obţinerea finanţării - suma necesară realizării investiţiei provine în proporţie de 85 %
din fondurile nerambursabile date de Uniunea Europeană;
• nerespectarea graficului de transfer al fondurilor - decalajul între plăţile efectuate şi încasările de
rambursări poate conduce la dificultăţi în coerenţa fluxurilor de trezorerie ale beneficiarului finanţării.
Riscuri tehnice
• riscul operaţional - este un risc posibil din cauza erorilor umane. Este un risc extrem de mic şi, în cazul
că ar apare, nu va avea decât o foarte scurtă durată;
• riscul de piaţă - în cazul lucrărilor de eficientizare energetică, „piaţa” este reprezentată de utilizatorii
construcţiei, beneficiile direct proporţionale cu numărul utilizatorilor respectivi;
• riscul privind graficul de timp - nerespectarea programului de execuţie a lucrărilor poate conduce la
depăşirea termenelor contractuale;
• risc privind surse de poluare pe durata execuţiei lucrărilor.
Riscuri instituţionale şi legale
• riscul nerespectării cerinţelor din autorizaţia de mediu - conduce la penalităţi aplicate conform
principiului european „poluatorul plăteşte”;
• riscul de modificare a legislaţiei aplicabile proiectului.
Administrarea riscurilor identificate constă în:

Riscuri financiare
• riscul de preţ - estimarea cât mai realistă a creşterii preţurilor de piaţă şi prevederea în bugetul
investiţiei a unei marje de eroare ce se va include la capitolul de cheltuieli diverse şi neprevăzute;
• riscul privind obţinerea finanţării - în cazul în care contractul de finanţare nu va fi semnat din diverse
motive, proiectul nu poate fi implementat. Solicitantul finanţării va lua măsurile necesare pentru a
îndeplini toate cerinţele în faza de contractare;
• nerespectarea graficului de transfer al fondurilor - solicitantul finanţării va lua măsurile necesare
pentru a respecta atât graficul de rambursare întocmit şi depus, cât şi procedura de rambursare a
cheltuielilor eligibile indicată în Ghidul Solicitantului.
Riscuri tehnice
• riscul operaţional - în Documentaţia de atribuire pentru achiziţia publică a serviciilor şi lucrărilor, în
formularul de contract, se va impune constituirea unei garanţii de bună execuţie a contractului, în sumă
procentuală din valoarea contractului, conform prevederilor legislaţiei achiziţiilor publice în vigoare;
• riscul de piaţă - efectuarea unor studii sociale și de piaţă care să estimeze cât mai realist previziunea
de utiizatori pe orizontul de timp pe care se efectuează calculele precum şi impactul economic aşteptat;
• riscul privind graficul de timp - având în vedere faptul că pentru finanţarea proiectului se apelează la
fonduri nerambursabile, întârzierea în derularea proiectului poate conduce la două variante:
Page
45
- întârziere în începerea proiectului şi derularea mai rapidă a activităţilor de construcţie, faţă de
modul de derulare stabilit iniţial;
- întârziere în finalizarea activităţilor prevăzute în graficul de eşalonare a investiţiei, cu depăşirea
termenului de finalizare a proiectului.
În prima variantă, impactul se va resimţi în calitatea lucrărilor. În dimensionarea timpului de
lucru efectiv pentru implementarea proiectului s-au luat în considerare termene optime, în care lucrarea
se poate realiza fără a face rabat la calitate. În a doua variantă, întârzierea peste data limită de realizare
a proiectului impusă de finanţator (potrivit regulii N+3), va conduce la restituirea finanţării
nerambursabile şi la o modificare în sens negativ a indicatorilor ce măsoară efortul financiar al
beneficiarului la realizarea investiţiei. Restituirea finanţării înseamnă fie suportarea în întregime a
costului investiţiei de către beneficiar, fie sistarea lucrărilor în momentul în care nu mai există resurse
pentru continuarea obiectivului investiţional.
Managerul de proiect din cadrul Echipei de Implementare a Proiectului va avea drept
responsabilitate monitorizarea şi managementul riscurilor astfel încât activităţile din cadrul proiectului
să fie adaptate imediat ce intervin schimbări. Pentru evitarea întârzierilor în realizarea lucrărilor,
graficul de realizare a acestora va fi atent monitorizat. Vor fi identificaţi din timp posibilii furnizori şi
se va încerca o comunicare cât mai transparentă cu aceştia. Elementul esenţial în administrarea acestui
risc constă în prevederea în contract de penalităţi pentru depăşirea termenelor intermediare.
• surse de poluare pe durata execuţiei lucrărilor - în Caietul de Sarcini din Documentaţia de atribuire
pentru achiziţia publică a serviciilor de execuţie a lucrărilor se vor face precizări privind minimizarea
suprafeţelor ocupate temporar pe perioada lucrărilor şi precizări privind locul în care se vor depozita
deşeurile rezultate din lucrările prevăzute în contract, inclusiv lucrările de refacere a mediului
înconjurător.
Riscuri instituţionale şi legale
• aceste riscuri sunt practic imposibil de administrat deoarece nu pot fi influenţate direct sau indirect de
către beneficiarul finanţării.
Analizând riscurile mai sus prezentate se poate concluziona că cele mai semnificative riscuri
sunt cele legate de piaţă şi de variaţia preţurilor.
Analiza cantitativă
Analiza de risc vizează estimarea distribuţiei de probabilitate a modificărilor indicatorilor de
performanţă financiară şi economică. Odată ce au fost identificate variabilele critice, pentru analiza de
risc este necesar să se asocieze o distribuţie a probabilităţii pentru fiecare dintre ele, definită într-un
domeniu precis de valori în jurul celei mai bune estimări, utilizată în cazul de bază.
Categorie Denumire risc Descriere Probabilitate Impact Expunerea

Nr. riscuri de apariție la risc
crt
1. Riscuri Riscul Riscul de apariție a unui 3 5 15
interne construcției eveniment pe durata realizării
investiției, eveniment care
conduce la imposibilitatea
finalizării acesteia în timp și la
costul estimat
2. Riscuri Nerespectarea Riscul întârzierii lucrărilor și 2 4 8
interne programării creșterea costurilor cu
lucrarilor materialele
3. Riscuri Lipsa Riscul ca finanțatorul să nu 1 5 5
Page
46
interne capacității poată asigura resursele
financiare afinanciare atunci cand trebuie și
beneficiarului în cuantumuri suficiente
4. Riscuri Evaluare Riscul ca valoarea investiției și 2 5 10
interne incorecta acosturile de operare să fie
valorii subevaluate sau costurile de
investiției și aoperare să difere de cele
costurilor de aşteptate ca urmare a
operare modificării preţului materiilor
prime
5. Riscuri Creșterea Riscul ca valoarea reală a 1 5 5
economice inflației peste plăților, în timp să fie diminuată
valoarea de inflație
prognozată
6. Riscuri Schimbări Riscul ca pe parcursul 2 4 8
politice legislative proiectului regimul de
(modificarea impozitare general să se
cuantumului schimbe în defavoarea
impozitelor și investitorului
taxelor)
Considerarea nivelului de risc acceptabil şi iniţierea unui set de măsuri de prevenire a riscurilor
acceptate diferă de la caz la caz şi ţine de atitudinea faţă de risc a promotorului de proiect şi de conceptul
de management al riscului pe care acesta intenţionează să-l promoveze, adaptat situaţiei concrete.
Pentru ca un proiect să necesite intervenţie financiară VANF a investiţiei trebuie să fie negativă, iar
RIRF a investiţiei mai mică decât rata de actualizare (4%). Valorile calculate pentru indicatorii
financiari ai acestei investiţii se conformează acestei reguli, ceea ce înseamnă că proiectul are nevoie
de finanţare nerambursabilă prin bugetul de stat pentru a putea fi implementat.
Indicatorii financiari, conform analizei economico-financiara sunt:
-VANIF= -7,724,951 lei ;
-RIRF= -3,94%
Evoluţia mai puţin favorabilă din punct de vedere financiar este compensată de o evoluţie
favorabilă din punct de vedere socio-economic, impactul socio-economic fiind cel urmărit în special
pentru astfel de proiecte ce au ca utilizator final publicul larg.
Rezultatele obținute în urma analizei probează faptul că realizarea investiției va fi fezabilă din punct
de vedere economic.
Pe baza acestor concluzii din analiza cost beneficiu se recomandă ca proiectul să fie aprobat
în vederea finanțării.
Intocmit,
Elena Buzatu
Page
47

6.memoriul General Conf HG907

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6.memoriul General Conf HG907

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TITLU PROIECT: «Reabilitare energetica “Bloc 1”, Strada Babadag nr. 5, Asociația de proprietari nr.

DOCUMENTATIE DE AVIZARE A LUCRARILOR DE

PROIECTANT GENERAL: S. C. ECES SOLUTIONS S.R.L.

Nr. Registrul Comertului: J33/570/2019

RESPONSABIL LEGAL: Marius PASCARIU _________________

ARHITECTURA: arh. Elena PADURE _________________

STRUCTURA: ing. Stefan DANILA _________________

INSTALATII SANITARE/TERMICE: ing. _________________

INSTALATII ELECTRICE: ing. _________________

STUDII GEOTEHNICE: Ing. Cristian Gabriel SAMOILA _________________

1.1. Denumirea obiectivului de investitii

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

1.3. Ordonator de credite (secundar/tertiar) -.

1.4. Beneficiarul investitiei

1.5. Elaboratorul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie

2. SITUATIA EXISTENTA SI NECESITATEA REALIZARII LUCRARILOR DE

Contextul educational in cadrul localitatii

 Liceul de Arta „George Georgescu”

Drumetii si trasee turistice:

 Regulament privind condtiile de asigurare a calitatii in constructii, aprobat prin H.G.

Izolatiile necorespunzatoare, alaturi de infrastructura interna si externa prost intretinute, conduc la

3. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE

Terenul este situat in intravilanul orasului Tulcea.

c. datele seismice si climatice:

Figura 1 – Zonarea macroseismica conform SR 11100-1/ 93

Figura 3 – perioada de colt Tc = 0.7 sec.

ag=0.16pentru cladiri existente (P 100 / 1 – 2006)

- panta taluzului sapaturii, definita prin tangenta unghiului de inclinare fata

loess 1 / 0,50 1 / 0,75

f. analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali, inclusiv de

g. informatii privind posibile interferente cu monumente istorice/de arhitectura sau situri

3.2. Regimul juridic:

b. destinatia constructiei existente;

c. includerea constructiei existente in listele monumentelor istorice, situri arheologice, arii

d. informatii/obligatii/constrangeri extrase din documentatiile de urbanism, dupa caz.

3.3. Caracteristici tehnice si parametri specifici:

b. cod in Lista monumentelor istorice, dupa caz;

f. valoarea de inventar a constructiei;

g. alti parametri, in functie de specificul si natura constructiei existente.

 Analiza starii constructiei, pe baza concluziilor auditului energetic:

Prin aplicarea solutiei de termoziolare a terasei in varianta cu spuma poliuretanica

Suprafata construita subsol ≈ 270,51 mp

Nodul de circulatie pe verticala si pe orizontala in vederea asigurarii accesului in apartamente

Din punct de vedere structural

de usi pentru accesul in apartamente; la scarile A si C mai exista un perete

 Din punct de vedere al instalatiilor:

3.6. Actul doveditor al fortei majore, dupa caz.

4. CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE SI, DUPA CAZ, ALE AUDITULUI

- demontarea sarpantelor existente si refacerea integrala a structurii de lemn a

 Prin aplicarea solutiei de termoziolare a terasei in varianta cu polistiren

5. IDENTIFICAREA SCENARIILOR/OPTIUNILOR TEHNICO-ECONOMICE

 Inlocuirea tamplariei existente, care are o rezistenta termica insuficienta in raport cu

Solutiile recomandate conduc la cresterea performantei energetice a instalatiilor prin

Orice defectiuni aparute in instalatia interioara de incalzire centrala, coloane, legaturi

In cazul bucatariilor care au fost prevazute a fi inchise cu geam termopan si in cazul

- realizarea unor invelitori noi pe strat suport din astereala.

In cazul in care cladirea are sarpanta, platbanda se va monta pe coama acesteia.

 Conectica (cabluri, papuci, conectori)

Se vor demonta caciulile de protectie aferente coloanelor de aerisire. Acestea se vor

In acest sens este absolut necesar sa se prevada montarea de robinete de inchidere,

Lucrarile de demontare si montare ale instalatiilor de gaze naturale (conducte,

- protejarea, repararea elementelor nestructurale si/sau restaurarea elementelor arhitecturale

- demontarea sarpantelor existente si refacerea integrala a structurii de lemn