Plan de Mentenanta

PROIECT DE EXECUȚIE
NR. 117/18
SPORIREA EFICIENȚEI ENERGETICE A CLĂDIRII

LICEULUI TEORETIC „DIMITRIE CANTEMIR”, MUN. BĂLȚI
VOLUM V
MENTENANȚA ȘI MANAGEMENTUL
ENERGETIC A CLĂDIRII
Proectant: S.A. ”CONEX” în parteneriat cu S.C. ”LUXGAZ” S.R.L

Beneficiar: Primăria Municipiului Bălți
Instituția implementatoare: Agenția de Dezvoltare Regională Nord
Finantator: GIZ (Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei)
CUPRINS
1. INTRODUCERE .................................................................................................................................. 3
1.1 Genaralități........................................................................................................................................ 3
1.2 Obiectul ghidului de mentenanță..................................................................................................... 4
1.3 Obiectul ghidului de management energetic .................................................................................. 4
2. MANAGEMENTUL MENTENANŢEI ................................................................................................... 5
2.1. Organizarea mentenanţei ................................................................................................................ 5
2.2. Componenţa echipei de inspecție .................................................................................................... 5
2.3. Planificarea lucrărilor şi stabilirea priorităţilor ........................................................................... 6
3. APLICAREA ACTIVITĂȚILOR DE MENTENANŢĂ.......................................................................... 7
3.1. Arhitectura/structura de rezistența a clădirii................................................................................ 7
3.1.1. Amenajări exterioare ................................................................................................................... 7
3.1.2. Faţade şi lucrări la exteriorul clădirii .......................................................................................... 9
3.1.3. Lucrări interioare....................................................................................................................... 10
3.1.4. Mobilierul ................................................................................................................................. 11
3.1.5. Structura acoperişului ............................................................................................................... 12
3.1.6. Structura pereţilor neportanţi (despărţitori) .............................................................................. 13
3.2 Instalaţii sanitare ............................................................................................................................ 13
3.2.1. Instalaţiile de alimentare cu apă ................................................................................................ 14
3.2.2. Instalaţiile de canalizare ............................................................................................................ 18
3.3. Instalaţii termice de încălzire, ventilare, climatizare .................................................................. 23
3.3.1. Instalaţii de încălzire ................................................................................................................. 23
3.3.2. Instalaţii de ventilare mecanică ................................................................................................. 27
3.4. Instalaţii electrice ........................................................................................................................... 29
1
3.4.1. Instalații de iluminat.................................................................................................................. 30
3.4.2. Instalaţia electrică pentru iluminatul general şi de siguranţă (din interiorul şi exteriorul clădirii)
............................................................................................................................................................ 30
3.4.3. Instalaţiile electrice de forţă şi automatizare ............................................................................. 31
3.4.4. Instalaţii de curenți slabi ........................................................................................................... 33
3.4.5. Instalaţii de protecţie ................................................................................................................. 33
3.4.6. Instalaţia de panouri fotovoltaice .............................................................................................. 34
4. MANAGEMENTUL ENERGETIC ....................................................................................................... 35
4.1. Necesitatea managementului energetic ........................................................................................ 35
4.2. Organizarea managementului energetic ...................................................................................... 35
4.3. Analiza consumului ....................................................................................................................... 36
5. APLICAREA ACTIVITĂȚILOR DE MANAGEMENT ENERGETIC ............................................... 39
5.1. Măsuri pentru obținerea eficienței energetice suplimentare ..................................................... 39
5.2. Metode de optimizare a consumului............................................................................................ 40
5.2.1. Ventilarea .................................................................................................................................. 41
5.2.2. Punctul termic individual (PTI) ................................................................................................ 41
5.2.3. Rețele termice interioare/exterioare .......................................................................................... 42
5.2.4. Iluminatul electric interior ........................................................................................................ 42
5.2.5. Iluminatul electric exterior ........................................................................................................ 43
5.2.6. Producerea energiei electrice de elementele fotovoltaice ......................................................... 43
5.2.7. Utilajul de bucătărie .................................................................................................................. 44
5.2.8. Rețele de alimentare cu apă și canalizare .................................................................................. 44
2
1. INTRODUCERE
1.1 Genaralități
Potrivit art. 19 din Legea privind calitatea în construcții nr. 721 din
02.02.1996 urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor se face pe toată
durata de existenţă a acestora şi cuprinde ansamblul de activităţi privind
examinarea directă sau investigarea cu mijloace de observare şi măsurare specifice,
în scopul menţinerii exigenţelor esenţiale ale clădirii.
Dat fiind faptul că clădirea Liceului după reabilitare își va modifica
parametrii termotehnici ai anvelopei și va dispune de instalații noi sanitare, de
încălzire, ventilare, electricitate și curenți slabi, în urma acestor îmbunătățiri va fi
necesară o abordare sistemică și calitatativă de întreținere.
De regulă fondurile aferente întreținerii sunt susținute de bugetul local.
Totodată, conform logicii deciziile şi responsabilităţile privind planificarea,
formarea, repartizarea şi folosirea fondurilor pentru mentenanță trebuie să aparţină
celor apropiaţi de actul educativ. Din acest motiv responsabilitățile de mentenență
și management energetic aparțin administrației Liceului.
Pentru ca administrația Liceului să facă față acestei provocări este necesar ca
personalului administrativ și tehnic, care se va preocupa de mentenanță și
managementul energetic, să aibă o pregătire în domeniu.
Acest compartiment de mentenanță și management energetic a fost conceput
pentru a oferi informații și practici, pentru a servi în calitate de ghid, celor
implicați în proces. Respectiv acesta oferă soluții de micşorare a costurilor de
întreținere și a consumului de energie.
Compartimentul de mentenanță și management energetic a clădirii/ghidul
vine ca un rezultat firesc în urma investiției masive de reabilitare a clădirii Liceului
”Dimitrie Cantemir”. Investiția în eficiență energetică presupune nu numai confort
și economie dar și atitudine deosebită față de acest concept. Din acest motiv nu mai
puțin importantă este educația generațiilor următoare în spiritul unei atitudini
corecte față de bunul public. Se crede că exemplu clădirii reabilitate și atitudinea
față de aceasta va stimula educația copiilor în spiritul protejării şi exploatării
corecte a clădirii Liceului.
Pentru gestionarea rațională a banilor publici administrația Liceului urmează
să se conducă de câteva principii ce urmează să modifice mentalitatea celor
implicați în aceste responsabilități. Aceste principii sunt următoarele:
3
- descentralizarea răspunderii până la nivelul celui implicat direct în ea
(autoritatea locală, conducerea Liceului, corpul pedagogic, elevi, părinţi,
comunitatea locală de afaceri);
- eficienţă maximă;
- puterea exemplului.
Compartimentul Mentenață și Mamagemnetul Energetic/Ghidul este
format din cinci capitole:
• Introducere;
• Managementul mentenanţei;
• Aplicarea activităților de întreţinere (mentenanţă);
• Managementul energetic;
• Aplicarea activităților de management energetic.
Dat fiind faptul că Ghidul anticipează situația care se va crea după
reabilitare, recomandările acestuia urmează a fi îmbunătățite permanent de către
administrația Liceului și adaptate la situațiile din practică
1.2 Obiectul ghidului de mentenanță

În spiritul Ghidului prin mentenanță (în limba engleză ”to maintain” = a
menține, a întreține) se înţelege ansamblul tuturor activităţilor tehnice şi
administrative, inclusiv operaţiile de supraveghere, de menţinere a caracteristicilor
clădirii/echipamentului/utilajului, într-o stare care să-i permită să deservească în
condiţii bune clădirea reabilitată.
Soluţia este ca administrația Liceului să urmărească permanent buna
funcţionare a clădirii, investind periodic sume mai mici pentru întreţinere astfel
încât să nu mai fie necesare reparaţii accidentale, scumpe şi neplăcute.
Ghidul este conceput pentru a servi în calitate de îndrumar echipei de
verificare a stării clădirii, în activitatea de mentenanţă. Aceasta se adresează în
special celor care nu sunt specialişti în domeniu, constituind o prezentare a
modului de a gospodări şi de a aloca fonduri pentru întreţinere.
Ghidul pleacă de la ideea că este mai ieftin să întreţin/repar o entitate tehnică
(piesă, material, echipament) decât să o înlocuiesc și are ca scop păstrarea clădirii
în condiţii tehnice de funcţionare optime desfăşurării procesului educaţional.
1.3 Obiectul ghidului de management energetic

După reabilitarea termică a clădirii Liceului consumul și costul de energie va
fi mai mic față de situația anilor de reper 2016-2018 (datele de referință de care
dispunem). Consumul și costul va fi mai mic datorită schimbării parametrilor
termotehnici ai anvelopei clădirii dar și datorită instalațiilor și utilajului nou.
4
Acționarea acestor instalații la momentul potrivit și oprirea la momentul
potrivit, oferă posibilități suplimentare de a obține economii, fără investiții.
În funcție de condițiile exterioare, gradul de ocupare și intensitatea utilizării
serviciului respectiv, administrația Liceului printr-un manajment inteligent de
reglaj a instalațiilor și utilajului are posibilitatea să:
- măreasca gradul de confort;
- asigure ca serviciile și condițiile oferite să fie la nivelul optimal.
2. MANAGEMENTUL MENTENANŢEI
2.1. Organizarea mentenanţei
Cine organizează şi cine răspunde de activitatea de mentenanţă?
Consiliul municipiului Bălți în persoana Direcției de Învățământ Tineret și
Sport a Primăriei și directorul Liceului.
Cum se organizează activitatea?
Direcția de Învățământ Tineret și Sport a Primăriei numeşte o echipă de
inspecție care la un interval de şase luni va verifica diferite părți a clădirii, urmând
prezentul ghid. Această echipă întocmeşte un raport de inspecţie al situaţiei
existente, şi face propuneri bugetare pentru remedierea problemelor apărute şi
păstrarea clădirii Liceului la parametrii tehnici standard de funcţionare.
Cui raportează echipa?
Comisiei bugetare a Consiliului municipiul Bălți.
2.2. Componenţa echipei de inspecție
Din câţi membri este formată echipa ?
Se recomandă un număr de 5 membri, dintre care unul va fi numit şeful
echipei. Ei pot fi: un membru al comisiei bugetare sau comisiei de învăţământ și
cultură a Consiliului mun. Bălți ori o persoană din cadrul Direcției de Învățământ
Tineret și Sport a Primăriei Bălți; directorul Liceului sau un alt cadru didactic;
persona angajată în activitatea de mentenanţă; un reprezentant al comitetului de
părinţi; persoane cunăscătoare a activității de mentenanţă.
Ce pregătire trebuie să aibă membrii echipei ?
Este de dorit ca echipa să fie complexă: este vorba de ingineri, specialişti în
costuri, evaluări, marketing, cadru didactic.
Ce calităţi trebuie să aibă membrii echipei ?
• să fie motivați, buni gospodari, să aibă aptitudini de analizare şi evaluare a
aspectelor observate la faţa locului;
• capacitate bună de comunicare;
Personalul care face parte din echipa trebuie să poată elabora un plan de
mentenanţă şi un buget adecvat.
5
2.3. Planificarea lucrărilor şi stabilirea priorităţilor
Elementele cheie care determină planificarea activităţii de mentenanţă sunt:
• Inspecţia efectuată de echipa desemnată;
• Identificarea tipului de lucrare (foarte urgente, urgente, curente/planificate);
• Organizarea lucrărilor de mentenanţă (planificarea termenelor şi a
responsabilităţilor);
• Identificarea costurilor şi planificarea acestora;
• Planificarea şi întocmirea bugetului activităţii;
• Identificarea resurselor de finanţare;
• Căi de alocare a resurselor financiare;
• Identificarea şi stabilirea modalităţilor de utilizare a resurselor externe (în situaţia
în care nu este posibil pe plan local).
Cine stabileşte priorităţile în ceea ce priveşte lucrările?
Echipa, va stabili trei categorii de lucrări:
• Foarte urgente: lucrări a căror nerealizare poate duce la accidente, pagube etc.
(spre ex. defecţiuni la rețeaua de apă, punctul termic ori la rețelele electrice). Se
vor remedia imediat.
• Urgente: lucrări a căror nerealizare duce la desfăşurarea procesului educaţional în
condiţii proaste. Acestea se vor remedia până la începutul următorului an şcolar.
• Curente sau planificate: acestea se vor planifica pentru anul următor în timpul
vacanţei de vară, etc.
Pe baza analizei de la faţa locului, echipa propune ordinea de prioritate a lucrărilor.
Cine va controla cum au fost stabilite aceste priorităţi ?
Primarul/viceprimarul sau, după caz, șeful Direcției de Învățământ Tineret și
Sport.
Cine va ţine evidenţa planificării ?
Serviciul de specialitate din cadrul Direcției de Învățământ Tineret și Sport,
directorul Liceului.
Cine va răspunde de realizarea lucrărilor ?
directorul Liceului.
Cine răspunde de cuprinderea lucrărilor în bugetul anului următor ?
directorul Liceului urmăresc introducerea propunerilor în proiectul de buget
elaborat de Primărie.
Cine va verifica execuţia lucrărilor ?
Membrii echipei.
Cine va raporta anual efectuarea lucrărilor de mentenanţă ?
6
Şeful echipei. Primarul/preşedintele consiliului va cuprinde această activitate
în raportul anual.
Pentru un bun marketing al mentenanţei, se impune cunoaşterea unui număr

cât mai mare de produse, materiale şi servicii, iar echipa de inspecţie va acumula
cât mai multe informaţii din acest domeniu: cataloage de prezentare, liste de preţuri
etc.
3. APLICAREA ACTIVITĂȚILOR DE MENTENANŢĂ
3.1. Arhitectura/structura de rezistența a clădirii

Dat fiind faptul că protecția investiției în mare parte depinde de calitatea
anvelopei clădirii în acest capitol se oferă un spațiu extins întreținerii și
durabilității clădirii.
3.1.1. Amenajări exterioare

În cadrul proiectului de eficiență energetică amenajarea incintei/curții
clădirii Liceului practic nu a fost cuprinsă. Oricum comisia va ține cont și de
această latură importantă a mentenaței.
Comisia va inspecta terenul aferent şcolii, având în vedere următoarele:
Trotuarele din faţa clădirii, accesele, împrejmuirea incintei, amenajările de spaţii
verzi şi terenul destinat educaţiei fizice şi sportului, spaţiul de parcare aferent,
platforma pentru deşeuri menajere, pentru a localiza elementele lipsă și cele
deteriorate şi pentru a stabili posibilitatea de amenajare complexă.
Verificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte:
Împrejmuirea
• deteriorarea materialului din care este realizată împrejmuirea: schimbarea culorii,
degradarea stratului de protecţie;
• degradarea sistemelor de prindere şi siguranţă a împrejmuirii.
Trotuarele
• lipsa sau deteriorarea trotuarului; găsirea soluţiei corecte pentru rezolvarea
problemelor legate de trotuarul sau de aleea din jurul clădirii este importantă, o
abordare greşită poate conduce la infiltrarea apelor pluviale la fundaţiile clădirii.
Trotuarul din faţa şcolii, aleile de acces
• deteriorarea acestora, murdărirea lor, acoperirea lor cu zăpadă şi gheaţă pe timp
de iarnă.
Terenul de sport şi mobilierul specific
• deteriorări ale suprafeţei terenului de sport;
• lipsa elementelor metalice (porţi de handbal, coşuri si panouri de baschet etc.);
7
• coroziunea elementelor metalice: schimbarea culorii, degradarea stratului de
protecţie de pe suprafaţa elementului.
Spaţii de recreaţie:
• lipsa spațiilor de recreație;
• lipsa mobilierului, degradări ale elementelor metalice şi de lemn din componenţa
mobilierului.
Spaţiul verde plantat
• degradarea fondului vegetal, uscarea arborilor şi arbuştilor, necesitatea de a fi
reînoit.
Platforma pentru deşeuri menajere
• lipsa unei platforme amenajate, deteriorarea recipientelor de depozitare a
gunoiului (ruginire, spargere), starea sau lipsa împrejmuirii platformei de gunoi de
restul incintei.
Stabilirea priorităţilor la efectuarea lucrărilor de întreţinere
Foarte urgente:
• curăţirea trotuarului din faţa şcolii, a aleilor de acces din curtea şcolii, atunci când
sunt acoperite de zăpadă sau de gheaţă pe timp de iarnă, pentru evitarea
accidentelor şi a degradării pavimentului sub acţiunea gheţii; udarea aleilor de
acces şi a grădinii, în timpul zilelor toride de vară, pentru îmbunătăţirea
microclimatului.
Urgente:
• dotarea cu echipamente/aparate sportive fixe (porţi de handbal, panouri de
baschet etc.);
• tratarea corespunzătoare şi vopsirea acelor componente la care dacă nu s-ar
interveni, ar avea loc o degradare rapidă;
• curăţarea, grunduirea şi vopsirea elementelor ruginite din metal;
• repararea trotuarelor, remedierea etanşeităţii trotuar-soclu, atunci când aceasta
există.
• amenajarea accesului în clădire (rampe, trepte) trebuie realizat astfel încât să nu
se producă accidente la acces pe timp ploios sau cu zăpadă, prin amplasarea unor
sisteme antiderapante (covoare de cauciuc, material textil etc.) pentru împiedicarea
alunecării;
Planificate:
• amenajarea unor spații, completarea cu mobilier exterior (bănci, mese etc.)
confecţionate din materiale ce se deteriorează mai puţin în cazul eventualelor
vandalizări sau acţiuni ale factorilor climatici;
• amenajarea zonei de parcare aferente clădirii şcolii se realizează în urma unei
schițe și evaluări a costurilor;
8
• dotarea curţii şcolii cu un număr suficient de coşuri de gunoi şi întreţinerea lor
periodică (curăţare şi vopsire);
• lucrările de întreţinere a spaţiilor verzi vor fi permanente şi vor fi executate în
cea mai mare parte de către elevii şcolii;
• întreţinerea fondului vegetal existent prin săpare şi udare, realizarea unor lucrări
de amenajare cu pergole, peluze de iarbă, ronduri de flori, îmbunătăţirea/înlocuirea
materialului săditor rezistente şi compatibile cu microclimatul zonei, care să nu
necesite ierbicide sau fertilizări;
3.1.2. Faţade şi lucrări la exteriorul clădirii

O inspecţie vizuală a exteriorului clădirii trebuie făcută pentru a observa
modificările ce au loc în calitatea finisajelor acestora. Este foarte important să fie
observate locurile în care sunt semne de deteriorare a finisajelor: deteriorarea
vopselei, a tencuielii sau existenţa crăpăturilor la pereţi, pentru a evita pătrunderea
apei în straturile termoizolante. Acești indicii implică necesitatea de realizăre a
unor acţiuni imediate de întreţinere asupra exteriorului clădirii. Lipsa acestor
acţiuni pot conduce la deteriorarea gravă a stratului termoizolant. Specificul
programului de mentenanţă depinde de materialele utilizate şi de actuala lor
condiţie sub influenţa agenţilor exteriori: apă, vânt, soare.
Tencuieli şi zugrăveli
• verificarea la doi ani a faţadelor exterioare;
• fisuri sau crăpături (de ex. în cazul cutremurelor);
• funcţionarea incorectă a burlanelor sau pante greşite de scurgere a apelor de
ploaie de pe acoperiş;
• apariţia condensului şi a igrasiei, ciupercilor, mucegaiului;
• neetanşeităţi la îmbinările dintre termoizolarea exterioară a ferestrelor şi uşilor
unde; datorită materialelor cu coeficienţi diferiţi de dilatare, la schimbările de
temperatură, se pot produce deschideri ale îmbinărilor care vor permite infiltrarea
umezelei și frigului;
• modificarea aspectului iniţial (culoare, consistenta, etc.).
Soclul și pereul
• distrugeri, deformări, dezlipiri a stratului de piatră de la soclu;
• deformarea profiliului prefabricat din partea de sus a soclului;
• posibilitatea de evacuare a apelor pluviale prin rigole;
• modalitatea de conexiune a burnanelor la rețeaua de evacuare a apei pluviale;
• deformarea pereului.
Uşi şi ferestre PVC
• deteriorarea, deformarea uşilor sau a ferestrelor;
9
• geamuri sparte, neetanşeizări între elemente de tâmplărie şi izolarea termică;
• deteriorarea glafurilor şi a lăcrimarelor ferestrelor şi uşilor (elemente care
împiedică scurgerea apei de ploaie pe faţadă).
Copertine
• prelingeri sau scurgeri pe la șorțurile din tablă;
• deformaţii ale stâlpilor metalici;
• coroziunea elementelor metalice, schimbarea culorii, exfolierea stratului de
protecţie de pe suprafaţa elementului;
• deformări a învelișului copertinei.
Stabilirea priorităţilor la efectuarea lucrărilor de întreţinere
Foarte urgente:
• schimbarea unor elemente de tinichigerie și remedierea unor situații pentru a
organiza scurgerea apelor de ploaie de pe acoperiş fără a afecta pereții;
• lichidarea infiltraţiilor datorate distrugerii stratului de hidroizolaţie a fundaţiilor;
• refacerea etanşeităţilor de orice fel în special la conexiunea cu tâmplăria;
• lichidarea infiltrărilor de apă pluvială dintre șorțurile din tablă și perete exterior.
Urgente:
• lichidarea fisurilor sau crăpăturilor din tencuială și stratul de protecție;
• restabilirea geometriei şi înlocuirea cadrelor deformate ale ferestrelor şi uşilor;
• recondiţionarea elementelor de faţadă deteriorate;
• refacerea termoizolaţiilor şi hidroizolaţiilor deteriorate.
Planificate:
• refacerea zugrăvelii şi, acolo unde este cazul, a tencuielilor pe o suprafaţă extinsă;
• refacerea unor copertine.
3.1.3. Lucrări interioare

Uşi şi ferestre interioare (PVC, lemn, metal):
• deformarea uşilor sau a ferestrelor, acționarea și modalitatea de încuiere a
acestora;
• deteriorarea glafurilor (pervazurilor)
• existența unor obstacole de trecere la uși (în special la parterul clădirii).
Tencuieli, zugrăveli și tapițării la pereţi şi tavane:
• fisuri sau crăpături (în caz de cutremure sau tasări);
• apariţia condensului, mucegaiului;
• modificarea aspectului iniţial (culoare, învechire etc.);
• distrugeri a elementelor de tavan suspendat.
Scări interioare şi componentele lor (podest, vang, trepte şi contratrepte,
mâna curentă, parapet):
10
• deformaţii sau deteriorări ale elementelor componente care pun în pericol
rezistenţa şi stabilitatea, precum şi garanţia în exploatare;
• avarierea sistemelor de îmbinare șî prindere;
• coroziunea elementelor metalice: schimbarea culorii, exfolierea stratului de
protecţie de pe suprafaţa elementului.
• fisurarea, deformarea finisajelor treptelor şi contratreptelor.
Pardoseli (din mozaic, gresie, linoleum):
• orice formă de deteriorare: zgâriere, tăiere, lovire;
• modificările proprietăţilor antiderapante (care ar putea favoriza alunecarea);
• schimbarea culorii, îmbătrânirea materialelor.
Stabilirea priorităţilor la efectuarea lucrărilor de întreţinere:
Foarte urgente:
• repararea oricăror defecţiuni ce ţin de scări, balustrade, podeste, trepte, parapeţi
pentru prevenirea oricăror accidente.
• repararea pardoselilor în cazul dezlipirii lenoleumului (sau bucăţi din duşumea),
pentru a împiedica deteriorarea lor în continuare, proces care are loc foarte rapid;
Urgente:
• repararea zugrăvelii sau tapițăriei grav deteriorate şi a tencuielii deteriorate, dacă
este cazul;
• repararea sistemelor de închidere la uşi;
• ungerea balamalelor uşilor şi ferestrelor cel puţin o dată pe an;
• întreţinerea aspectului şi stării pardoselii precum şi evitarea posibilelor
accidentări prin alunecare și împedicare.
Planificate:
• verificarea sistemelor de prindere şi de închidere a tavanelor false, pentru evitarea
accidentelor şi menţinerea aspectului lor adecvat;
• realizarea lucrărilor de întreţinere a pereţilor și tâmplăriei (zugrăveli, vopsitorii);
• instalarea elementelor de protecție solară (jaluzelelor ori altora asemenea);
• repararea sistemelor de închidere a ferestrelor;
3.1.4. Mobilierul
Verificările comisiei vor urmări depistarea următoarelor defecte ale
mobilierului: (pupitre, scaune, catedre, cuiere, dulapuri, tablă, mobilier specific
sălilor de sport):
• fisuri, zgârieri, ruperi ale materialului din care este confecţionat;
• deformaţii ale elementelor metalice;
• avarieri ale sistemelor de prindere şi îmbinare, închidere şi siguranţă;
11
• coroziunea elementelor metalice: schimbarea culorii, pierderea luciului,
exfolierea stratului de protecţie, sau degradarea stratului de protecţie de pe
suprafaţa elementelor din lemn.
Urgente:
• amplasarea şi fixarea mobilierului astfel încât căderea, alunecarea sau răsturnarea
acestuia să nu provoace rănirea persoanelor sau să blocheze evacuarea din clădire;
deplasarea mobilierului se va face prin ridicare şi nu prin târâre, pentru a nu
deteriora pardoseala (în special cea din vinil);
• ancorarea de pereţi a dulapurilor din laboratoare, în care se află substanţe care pot
produce incendii sau degajări nocive, asigurarea rafturilor pentru a se evita
răsturnarea recipientelor respective, chiar şi în caz de cutremur;
• asigurarea parametrilor tehnici necesari pentru buna desfăşurare a activităţii de
învăţământ (sonorizare, iluminat adecvat în laboratoare etc.);
• întreţinerea/renovarea mobilierului aferent sălilor de clasă, laboratoarelor pe
specialităţi, bibliotecii, arhivei, cabinete de materiale didactice în vederea
menţinerii acestora la standardele iniţiale se realizează în urma unei atente
examinări vizuale pentru determinarea deteriorărilor care ar putea duce la
accidentări.
Planificate:
• dotarea cu mobilier aferent a sălilor de clasă, laboratoarelor pe specialităţi,
bibliotecii, arhivei, cabinete de materiale didactice în vederea menținerii acestora la
standardele moderne se realizează în urma unei atente planificări și evaluări;
• dotarea sălilor de clasă cu perdele, care absorb praful și panouri educative (hărţi,
tablouri etc.).
3.1.5. Structura acoperişului

Acoperişul este o componentă importantă a clădirii, protejând clădirea
de ploaie, soare şi vânt, şi împiedicând infiltrarea apei în clădire. Vânturile
puternice pot smulge elementele de învelitoare ale acoperişurilor șarpantă, dacă
acestea nu sunt bine fixate. În cazul acoperişului terasă, datorită sistemului de
scurgere a apei pe o pantă mai puțin înclinată, stagnarea apei poate accelera
deteriorarea învelitorii.
Izolarea termică a planșeului
• scurgeri de la instalațiile de venitilare;
• localizarea unor porțiuni de izolare termică afectate de umezală.
Şarpanta din lemn
12
• fisurări şi crăpături în lungul fibrei elementelor componente (căpriori, pane, popi,
coamă, cosoroabe, astereală);
• lipsa elementelor de prindere.
Învelitoare:
• rupturi, desprinderi de suport;
• deformaţii şi degradări ale învelitorii, cu precădere în punctele critice: dolii,
coame, lucarne;
• degradări ale elementelor de construcţie rezultate din execuţia incorectă a
detaliilor, infiltraţii la colţuri etc;
Jgheaburi şi burlane
• deformaţii, degradări, înfundări la jgheaburi şi la burlane sau la piesele anexă:
grătare, parafrunzare, etc.
Foarte urgente
• întrucât deteriorarea învelitorii acoperişului poate conduce la infiltraţii de ape
pluviale, care pot afecta izolarea termică, instalațiile de ventilare, structura de
rezistenţă a acoperişului, cât şi alte elemente de rezistenţă, orice defecţiuni la
învelitoare sau hidroizolaţie se vor reface cu maximă urgenţă;
• evacuarea omătului de pe stratul de protecție a izolării termice din podul
acoperișului, care pot fi depozitate în urma unor ninsori ambundente;
Urgente
• înlocuirea porțiunilor de izolare termică, care au fost afectate de umezală, din
podul acoperișului cu panouri de izolare termică nouă;
Planificate
• înlocuirea unor componente mari degradate ale acoperişului și de izolare termică
în podul acoperișului.
3.1.6. Structura pereţilor neportanţi (despărţitori)

• fisuri sau crăpături cu diverse înclinaţii.
Urgente
• urmărirea evoluţiei acestor degradări cu o periodicitate mai mare de o săptămână.
Planificate
• execuţia lucrărilor de remediere.
3.2 Instalaţii sanitare
13
3.2.1. Instalaţiile de alimentare cu apă
La sistemul de alimentare cu apă se inspectează următoarele elemente:
• componentele reţelei din curte pentru alimentarea cu apă, reprezentând toate
echipamentele şi instalaţiile amplasate în afara clădirii şcolii, situate în curte;
• componentele instalaţiilor interioare de alimentare cu apă, reprezentând toate
echipamentele şi instalaţiile amplasate în interiorul clădirii şcolii.
REŢEAUA EXTERIOARĂ DE ALIMENTARE CU APĂ
Verificările comisiei vor urmări depistarea defectelor la următoarele
componente:
• sursa de apă;
• reţelele de apă rece situate în curte;
• căminul de branşament;
• apometrul;
• robinetele (armăturile) amplasate în reţeaua exterioară;
• hidranți.
Sursa de apă - este constituită de acele echipamente şi construcţii ce
furnizează instalaţiei interioare cantităţile de apă necesare. Conducta publică de
alimentare cu apă rece la care clădirea Liceului se racordează, întreţinerea acestei
reţele exterioare de apă, nu revine Liceului.
Reţele de apă rece situate în curte - administraţia Liceului este
responsabilă pentru echipamentele şi tronsoanele de conducte exterioare clădirii,
dar amplasate în curte. Reţelele de apă de curte sunt amplasate îngropat, în pământ,
la o adâncime mai mare decât adâncimea de îngheţ şi astfel nu îngheaţă în timpul
iernii. Reţeaua exterioară din curte leagă instalaţia interioară de apă de sursa de
apă.
La inspecţia reţelelor de apă din curte se va urmări apariţia de defecte care
pot fi localizate la nivelul fiecărui element component al reţelei, respectiv la cămin,
armături, îmbinări ale conductelor etc. Consecinţa imediată a acestor defecte o
reprezintă pierderea de apă, care la rândul ei poate determina alte neajunsuri:
infiltraţii de apă la fundații, afectarea calităţii apei, etc.
Comisia va controla mărimea pierderilor de apă din reţelele din curte,
urmărind evoluţia consumurilor de apă înregistrate de apometru. Comisia trebuie
să inspecteze traseul parcurs de conducta de apă, urmărind starea terenului.
Avariile importante ale conductelor reţelei din curte se descoperă mai uşor,
deoarece, în general, în acele puncte apa iese (bălteşte) la suprafaţa terenului. După
constatarea şi localizarea avariei se trece imediat la izolarea tronsonului respectiv
din reţea, prin închiderea robinetului situat în căminul cu apometru. După ce
tronsonul defect de conductă a fost izolat. Repararea defecţiunii constă, de obicei,
14
în intercalarea unei porţiuni de tub nou, montat în locul celui defect, şi se face de
către personal autorizat.
Comisia trebuie să aloce un buget pentru această intervenţie, care se
consideră foarte urgentă, întrucât în afara pierderilor de apă, se poate afecta şi
calitatea apei de băut.
Căminul de branşament - capacul căminului trebuie să fie bine poziţionat
în rama sa; dacă acesta prezintă fisuri sau chiar e deteriorat, atunci este necesară
înlocuirea acestuia; înlocuirea trebuie făcută de urgenţă, având în vedere că se pune
în pericol siguranţa copiilor care s-ar putea accidenta sau lovi în rama unui cămin
neprotejat corect.
Se verifică starea de acces în cămin. Se verifică starea construcţiei
căminului, respectiv eventualele surpări în zona căminului, sau deteriorări ale
pereţilor de zidărie a căminului, datorită circulaţiei unor maşini grele în zona de
amplasare a căminului, sau a şocurilor mecanice (aruncarea pe sol a unor materiale
grele).
Se verifică dacă există scurgeri de apă în cămin, ceea ce indică o fisură a
conductei de apă.
Bugetul alocat de comisie se încadrează în categoria pentru operaţiuni
urgente.
Apometrul - este amplasat în căminul de branşament. Este necesară
verificarea legăturilor apometrului, prin vizualizarea eventualelor pierderi de apă
pe la legături. Verificarea stării cadranului (să nu fie spart).
Pentru aceste probleme, comisia alocă un buget de intervenţie urgentă.
Anual, apometrul trebuie controlat la un atelier de metrologie agrementat,
pentru care comisia trebuie se aloce un buget anual (planificat).
Robinetele (armăturile) amplasate în reţeaua exterioară - armăturile
montate pe reţelele de alimentare cu apă din curte se pot defecta în timpul
exploatării datorită uzurii garniturilor, a corodării, astfel că acesta nu mai închide
etanş orificiul de trecere a apei etc. Garniturile defecte sau uzate se înlocuiesc cu
altele noi. Uzura scaunului ventilului poate fi remediată cu unelte speciale, de către
un specialist. Comisia alocă pentru aceste remedieri un buget de urgenţă.
Hidranţi – instalații exterioare de stins incendiul. Aceștea permit montarea
autopompelor de apă a pompierilor la reţelele exterioare de alimentare cu apă.
Liceul nu dispune de hidranti în curte. Se va utiliza hidrantul din spațiul
public aflat la distanța de 35 m de la Liceu. Pentru ca funcționarea acestuia să fie
asigurată comisia va sesiza odată la doi ani Regia Apă – Canal Bălți să verifice
starea de funcționare, uzura sau degradarea acestuia.
În caz de necesitate Comisia va contribui cu acordarea unui buget de urgenţă.
15
INSTALAŢII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE
Instalaţia interioară reprezintă totalitatea conductelor, armăturilor
(robinetelor) şi echipamentelor care asigură preluarea apei de la reţeaua exterioară
de incintă şi transportul apei către robinetele şi bateriile montate pe obiectele
sanitare, care reprezintă punctele de consum ale apei în instalaţia interioară.
componente:
• conductele interioare de alimentare cu apă;
• armăturile montate pe obiecte sanitare;
• hidranți interiori.
Conductele interioare de alimentare cu apă - cele mai multe din
defecţiunile la instalaţiile de alimentare cu apă se referă la instalaţiile interioare de
alimentare cu apă ce alimentează punctele de consum (bateriile şi robinetele
montate pe obiecte sanitare). Defectele acestor instalaţii pot provoca inundaţii.
Cauzele acestor defecte sunt datorită manevrării defectuoase a armăturilor.
Comisia va efectua următoarele verificări:
- controlul etanşeităţii instalaţiei, respectiv controlul eventualelor pierderi de apă
pe la îmbinările conductelor sau chiar prin tubul conductei;
- localizarea defectelor se realizează urmărind zonele umede (umezirea pereţilor, a
tavanelor), în cazul în care defecţiunea e importantă, atunci se sesizează o scădere
a presiunii la punctele de consum;
- apariţia de fisuri sau crăpături pe peretele conductei sau la îmbinări. Se referă la
conductele din polipropilenă;
- apariţia de neetanşeităţi (pierderi de apă) la îmbinările cu mufe, datorită
dilatărilor şi contractărilor succesive ale conductelor sau din cauza îmbătrânirii sau
pierderii materialului de etanşeitate. Remedierea acestor defecte se face prin
înlocuirea materialelor fisurate sau înlocuirea piesei defecte; nu se permit lipiri,
întrucât lipiturile executate nu pot oferi nici un fel de siguranţă. Se referă la
conductele din polipropilenă;
- defecte ale îmbinărilor sudate (pentru conductele din oţel) – în general se evită
îmbinările prin sudură a ţevilor de oţel şi se preferă cele cu flanşe; defectele acestor
îmbinări prin sudură provin dintr-o realizare defectouasă a cordonului de sudură
sau din alegerea necorespunzătoare a materialului. Remedierea constă în refacerea
cordonului de sudură, după ce în prealabil conducta a fost golită; executarea
sudurii se face de către specialişti autorizaţi. Defectele conductelor de oţel se referă
la conductele care duc spre hidranții interiori;
- defecte ale îmbinărilor cu filet (pentru conductele din oţel) se referă la mai multe
cauze posibile: utilizarea necorespunzătoare a materialului de etanşare pentru
îmbinare, astfel că are loc o pierdere de apă la creşterea presiunii apei; apariţia
16
unor fisuri în filet sau în piesa de legătură care realizează legătura între tuburi prin
înfiletare. Remedierea constă în înlocuirea porţiunii de ţeavă care conţine zona
filetată afectată. Aceste operaţii se fac de către personal calificat. ;
Pentru aceste probleme, comisia alocă un buget de intervenție pentru lucrări
urgente.
Armăturile montate pe obiectele sanitare – reprezintă robinete de trecere
pentru conductele de legătură sau robinetele de apă montate pe obiectele sanitare.
- etanşeitatea armăturilor – se observă dacă există eventuale pierderi de apă
- a uşurinţei de manevrare a armăturilor (starea tijei robinetelor, a filetelor)
- a integrităţii armăturilor – în cazul în care este fisurat, se recomandă schimbarea
lui cu unul nou.
Pentru remedieri, comisia acordă un buget pentru reparaţii urgente.
Comisia acordă un buget pentru intervenţii planificate, pentru înlocuirea
conductelor de legătură la armăturile (robinetele şi bateriile) montate pe obiecte
sanitare ori a garniturilor la robinetele şi bateriile montate pe obiecte sanitare.
Hidranţi interiori - instalaţii interioare de stins incendii sunt prevăzute în
casa scărilor blocului A și A3, în cutii metalice prevăzute cu geam de protecţie pe
care este marcată prezenţa hidrantului (H). În interiorul cutiei trebuie să fie
prezente furtunul hidrantului şi ţeava de refulare, cu care se manevrează jetul de
apă către zona incendiată. Conductele instalaţiei interioare de alimentare cu apă
pentru hidranţi sunt obligatoriu din oţel, fiind comune cu cele pentru consum
menajer.
- starea cutiei hidrantului şi a geamului protector; inspecţia se face vizual, acestea
trebuie să fie în bună stare;
- existenţa şi starea bună a furtunului hidrantului;
- existenţa unei tije de manevrare a hidrantului şi a unui ajutaj care se înşurubează
în capătul tijei;
- etanşeitatea hidrantului, să nu existe pierderi de apă pe la hidrant;
- temperatura aerului în casa scării unde sunt amplasati hidranţii să fie menţinută
pentru a nu favoriza îngheţul apei în conductele de alimentare cu apă a hidranţilor.
Pentru eventuale reparaţii ale conductelor sau pentru remedieri ale scăpărilor de
apă pe la hidrant, comisia alocă un buget de situații foarte urgente.
INSTALAŢII INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ
componente:
• echipamentele de preparare a apei calde;
• conductele de distribuţie a apei calde la consumatori;
17
• armăturile şi robinetele amplasate pe conductele de apă caldă.
Echipamentele de preparare a apei calde - în cazul blocului A3 se
utilizează boiler electric deoarece aripa dreaptă a clădirii (locul unde sunt localizate
grupurile sanitare) se află la o distanță mare de punctul termic individual iar
consumul de apă caldă este mic. Prepararea centralizată a apei calde de consum se
referă la grupurile sanitare și bucătăria blocului A. Conductele de distribuție a apei
calde, în acest bloc, sunt racordate la schimbătorul de căldură a punctul termic
individual, unde pe perioada de iarnă este agent termic necesar încălzirii apei.
- starea legăturilor conductelor de apă la boiler (nu trebuie să existe pierderi de apă
pe la îmbinările boilerului cu rețeaua);
- uşurinţa de manevrare a robinetelor, eventuale pierderi de apă şi starea corpului
armăturilor;
- defecţiuni ale serpentinei (spargerea serpentinei poate fi constatată prin scăderea
randamentului boilerului).
3.2.2. Instalaţiile de canalizare

La sistemul de canalizare se inspectează următoarele elemente:
• obiectele sanitare și conductele de canalizare, reprezentând toate
echipamentele şi instalaţiile amplasate în interiorul clădirii Liceului.
• componentele ce țin de colectoarele și căminele exterioare de canalizare,
reprezentând toate echipamentele şi instalaţiile amplasate în afara clădirii Liceului,
situate în curte;
• componentele ce țin de evacuarea și drenarea apei pluviale, canale de evacuare a
apei pluviale, fântâni absorbante și tranșee drenante amplasate în afara clădirii
Liceului, situate în curte;
REȚEAUA INTERIOARĂ DE CANALIZARE
componente:
• obiectele sanitare şi racordurile lor la instalaţia de canalizare;
• sifoane de pardoseală;
• conducte interioare de canalizare;
• ventilarea canalizării interioare.
Apariţia defectelor la instalaţiile de canalizare interioară poate provoca în mod
special inconveniente de ordin igienic şi sanitar şi, de aceea, localizarea şi
remedierea defectelor reprezintă obiective importante.
Obiectele sanitare şi racordurile lor la instalaţia de canalizare –
reprezintă lavoarele, spălătoarele, chivetele, vasele de closet, pisoarele și
conexiunile acestora.
18
- dacă se sesizează înfundarea sifonului de scurgere, datorită acumulării de
materiale care obturează evacuarea apelor la conducta de legătură, atunci
remedierea constă în desfacerea prin deşurubare şi curăţarea sifonului, după care se
montează la loc. Comisia recomandă acțiuni de intervenţii foarte urgente.
- fisuri sau spărturi ale obiectelor sanitare, care se sesizează prin inspecţia vizuală a
obiectului sanitar. Singura remediere posibilă este înlocuirea. Comisia acordă un
buget pentru intervenţii foarte urgente.
- starea consolelor de susţinere în perete a obiectului sanitar, care trebuie să fie fixe
şi rigide; controlul se face încercând stabilitatea fixării obiectului sanitar; dacă
poziţia lui nu este fixă şi se clatină, atunci fixarea lui defectuoasă poate determina
nu numai fisuri ale obiectului sanitar, dar şi dislocarea îmbinării la racordurile de
apă şi canalizare. Remedierea constă în demontarea obiectului sanitar, refacerea
îmbinării consolelor în perete iar apoi remontarea obiectului sanitar pe console, cu
refacerea legăturilor la apă şi canalizare. Comisia acordă un buget pentru
intervenţii urgente.
- dacă se sesizează pierderi de apă pe la îmbinarea armăturii sau a sifonului,
datorită unei neetanşeităţi a legăturilor obiectului sanitar la canalizare sau la apă,
atunci comisia recomandă remedierea acestora, care constă în refacerea legăturilor
respective, cu eventuala înlocuire a garniturilor. Pentru aceasta, comisia acordă un
buget de urgenţă.
- funcţionării corecte a rezervoarelolr de apă la acţionare. Dacă se observă o
scurgere continuă a apei din rezervor, aceasta poate fi cauzată de următoarele
situaţii:
• deteriorarea garniturii clopotului de închidere care închide secţiunea conductelor
de spălare a vasului de closet: remedierea constă în înlocuirea garniturii;
• deteriorarea garniturii de la robinetele cu plutitor: se înlocuieşte garnitura;
• există depuneri de piatră şi clopotul nu mai închide bine – pentru remediere, se
înlătură clopotul şi se curăţă piatra.
Pentru aceste remedieri, comisia alocă un buget de urgenţă.
- integrităţii vaselor de closet, prin inspecţie vizuală: dacă se observă
spargerea vasului de closet, acest defect se remediază prin înlocuirea vasului cu
unul nou;
- eventualelor scurgeri ale apei pe la racorduri: există două racorduri ale vasului de
closet, unul pentru ţeava de spălare, care face legătura între rezervorul de apă şi
vasul de closet, iar celălalt racord pentru ţeava de scurgere. Pierderile de apă pe la
racordul ţevii de scurgere apar în situaţia în care vasul closetului nu este bine fixat
pe pardoseală. Aceste defecte se remediază prin refacerea legăturilor între vasul de
closet şi pardoseală sau prin remedierea legăturii între ţeava de spălare şi vas.
19
Dacă se observă că vasul de closet nu evacuează corect apa la canalizare,
atunci este posibilă înfundarea sifonului sau racordului de scurgere a vasului de
closet; se îndepărtează cu un cârlig materialele care au înfundat scurgerea (cârpe,
vată etc.). Intervenţia este posibilă şi prin utilizarea unei sârme elicoidale (şarpe)
prin piesa de curăţire amplasată în zona înfundată, pe coloană sau colectorul de
canalizare.
Pentru aceste remedieri, comisia alocă un buget de urgenţă.
- integrităţii vaselor pisoarelor, prin inspecţie vizuală; dacă se observă spargerea
pisoarelor, acest defect se remediază prin înlocuirea vasului cu unul nou;
- funcţionării robinetului de spălare al pisoarului: acest robinet este cu ventil, iar
modul de remediere a fost menţionat anterior, în cazul în care se semnalează
scurgeri de apă necontrolate;
- înfundarea pisoarului din cauza depunerilor de piatră din conducta de scurgere
sau din cauza pătrunderii corpurilor străine în această zonă de evacuare la
canalizare, remedierea constă în curăţarea acestei zone. Alteori, acest lucru se
datorează aruncării de mici obiecte care pot să înfunde pisoarul; de aceea se
recomandă ca zona de scurgere să fie protejată cu un mic capac de protecţie
perforat. Pentru aceste remedieri, comisia alocă un buget de urgenţă.
Sifoane de pardoseală - reprezintă componenta care preia apa în exces de
pe pardosea în timpul spălării și protejază încăperea (în cazul nostru grupurile
sanitare și spălătoria bucătăriei) de mirosurile neplacute venite de pe conducta de
canalizare.
Comisia va efectua anual următoarele verificări:
- starea capacului sifoanelor, care trebuie să fie integru, fără spărturi şi bine fixat în
rama sa;
- modalității de evacuare a apei: se încearcă funcţionarea sifonului prin aruncarea
unei cantităţi de apă deasupra lui, urmărindu-se modul de evacuare a apei;
- defectele uzuale la sifoanele de pardoseală provin, în general, datorită lipsei unei
întreţineri şi constau în înfundarea conductei de golire a sifonului, fie datorită
depunerilor de piatră, fie datorită prezenţei corpurilor străine. Remedierea acestor
defecte constă în curăţarea interiorului cutiei sifonului, după ce s-a îndepărtat
capacul acestuia. Pentru aceste remedieri, comisia alocă un buget de urgenţă.
Conducte interioare de canalizare – reprezintă conductele executate din
PVC care colectează apele uzate de la obiectele sanitare și le evacuiază în rețelele
exterioare.
- scurgeri de apă pe la îmbinările conductelor de canalizare, care pot să apară din
cauza îmbătrânirii materialului de îmbinare între conducte, remedierea constă în
refacerea îmbinării. Comisia acordă un buget pentru intervenţii urgente.
20
- fisuri în tuburile conductelor de canalizare, având cauze similare cu cele pentru
apariţia scurgerilor la îmbinări; remedierea constă în înlocuirea parţială a tubului;
provizoriu se poate pune un manşon în zona fisurată, bine fixat de tub. Comisia
acordă un buget de intervenţie planificată.
- înfundarea conductelor verticale de canalizare din cauza aruncării în canalizare a
unor obiecte cu volum mare care pot obtura canalizarea (cârpe, resturi alimentare,
perii etc.). Detectarea locului acestui defect se face astfel: dacă este înfundată o
conductă de legătură a unui obiect sanitar, atunci acel obiect nu se mai goleşte de
apă; dacă este înfundat un sifon de pardoseală, atunci apa nu se mai evacuează de
pe pardoseală prin sifon; în plus, dacă scurgerea unui lavoar este legată la acel
sifon, atunci la utilizarea lavoarului, apa refulează prin sifon pe pardoseala camerei
grupului sanitar respectiv; dacă se înfundă o coloană de canalizare, atunci apa care
se scurge de la etajele superioare locului în care s-a înfundat coloana va refula prin
obiectul sanitar amplasat cel mai aproape şi superior zonei de înfundare;
Remedierea acestui defect se face cu ajutorul unei sârme speciale, care se introduce
în interiorul conductei, în general, prin piesele de curăţire ale canalizării, care sunt
amplasate pe coloane, la înălţimea medie de 0,8 m. Aceste defecte pot fi
îndepărtate printr-o utilizare şi întreţinere corectă a instalaţiilor. Comisia acordă un
buget pentru intervenţii planificate care să vizeze curăţarea anuală a colectoarelor
şi a coloanelor de canalizare, de către un personal calificat.
Ventilarea canalizării interioare – ajută la egalizarea presiunii din
interiorul sistemului de evecuare a apei.
- starea gurilor de ventilare, amplasate la capătul coloanelor de canalizare,
deasupra planșeului. Comisia inspectează vizual starea suprafeţei exterioare a
gurilor de ventilare şi soliditatea prinderii lor. Aceste guri de ventilare nu trebuie să
fie întreţinute în mod deosebit, se protejează doar capetele coloanelor de
pătrunderea corpurilor străine.
REȚEAUA EXTERIOARĂ DE CANALIZARE
componente:
• cămine de canalizare din curte;
• colectoare de canalizare din curte.
Apariţia defectelor la instalaţiile de canalizare exsterioară poate provoca
inconveniente de ordin igienic şi sanitar, de aceea, localizarea şi remedierea
defectelor reprezintă obiective importante.
Cămine de canalizare din curte – sunt necesare pentru mentenanța și
inspecția rețelelor exterioare de canalizare dar și pentru branșamente.
21
Comisia inspectează căminele de canalizare amplasate în curtea Liceului, în
care se deversează apele uzate din interiorul clădirii. Inspecţia se face vizual, prin
controlul următoarelor elemente:
- starea capacelor căminelor de canalizare şi modul de fixare în ramă. Dacă aceste
rame prezintă fisuri sau spărturi, trebuie înlocuite cu unele noi. Comisia acordă un
buget pentru intervenţii urgente, întrucât se pot provoca accidente datorită punerii
în pericol a siguranţei copiilor în zona capacelor de canalizare afectate.
- inspectarea vizuală a stării construcţiei căminului - starea pereţilor. Se evită
coborârea în căminul de canalizare.
Pentru remedierea construcţiei căminului, comisia acordă un buget pentru
intervenţii planificate.
Comisia acordă un buget de intervenţii planificate pentru curăţarea şi
spălarea anuală a căminelor de canalizare.
Colectoare de canalizare din curte – este o rețea de conducte îngropate
pentru evecuarea apei uzate menajere în rețelele orășenești.
- inspectarea anuală a traseului cuprins între căminele de canalizare, care urmăreşte
traseul conductei de canalizare, se inspectează doar traseele de canalizare
amplasate în incinta Liceului;
Comisia acordă un buget de intervenţii planificate pentru curăţarea şi spălarea
anuală a colectoarelor.
Comisia stabileşte un buget necesar remedierii, respectiv a înlocuirii tronsonului
afectat, reparaţia fiind de tip planificat.
REȚEAUA DE EVACUARE ȘI DRENARE A APEI PLUVIALE
componente:
• canale de evacuare a apei pluviale;
• fântâni absorbante;
• tranșee drenante.
Apariția defectelor la instalațiile de evacuare și drenare a apei pluviale poate afecta
fundațiile clădirii și provoca deformări a pereului.
Canale de evacuare a apei pluviale - este o rețea de rigole înglobate în
beton și conducte îngropate în pământ pentru evecuarea apei pluviale din
vecinătatea clădirii Liceului în unitățile de drenare.
- integritatea sistemului de susţinere a rigolelor, amplasate alături cu pereul pe
perimetrul Liceului și a gurilor de scurgere, care au rolul de a prelua apele pluviale
din rigole; Defectele acestor construcţii apar din cauză că în urma ploilor torenţiale
terenul de sub acestea se tasează, respectiv apar deformări ori colmatări.
22
Remedierea constă în restabilirea poziției rigolelor și după caz decolmatarea
acestora. Comisia acordă un buget de intervenţii planificate pentru reabilitarea și
curăţarea lor anuală;
- inspectarea anuală a traseului cuprins între rigolă și tranșeia drenantă, care
urmăreşte traseul canalului de evacuare; Comisia stabileşte un buget necesar
remedierii, respectiv a înlocuirii tronsonului afectat, reparaţia fiind de tip
planificat.
Fântâni absorbante – servesc pentru absorbția și drenarea apei pluviale din
curțile de lumină care au o adâncime de peste 2 metri.
- starea capacelor fântânilor absorbante şi modul de fixare în ramă. Dacă aceste
rame prezintă fisuri sau spărturi, trebuie înlocuite cu unele noi. Comisia acordă un
buget pentru intervenţii urgente, întrucât se pot provoca accidente datorită punerii
în pericol a siguranţei copiilor în zona capacelor afectate;
- inspectarea vizuală a stării construcţiei fântânii - starea pereţilor. Se evită
coborârea în fântână. Pentru remedierea construcţiei fântânii, comisia acordă un
buget pentru intervenţii planificate.
Tranșee drenante – servesc pentru drenarea apei pluviale colectată în
canalele de evacuare aflate pe perimetrul clădirii Liceului.
- modalitatea de absorbție a tranșeilor drenante, verificările față de aceste tranșee
se reduc la observațiile dacă acestea nu băltesc la suprafața terenului. Pentru a
remedia situația, comisia acordă un buget pentru intervenţii planificate, care se
referă la plantarea unor arbuști iubitori de umezeală în jurul acetor tranșee.
3.3. Instalaţii termice de încălzire, ventilare, climatizare

3.3.1. Instalaţii de încălzire
La sistemul de încălzire se inspectează următoarele elemente:
• componentele rețelelor termice exterioare, reprezentând toate echipamentele și
instalațiile amplasate în afara clădirii Liceului;
• componentele punctului termic individual (PTI) reprezentând instalațiile
amplasate în subsolul neîncălzit a Liceului, care au ca scop preluarea agentului
termic din retelele termice exterioare și distribuția acestuia spre rețeaua interioară a
Liceului la parametrii corespunzători (debit, presiune, temperatură). Pentru a
separa circuitele de alimentare a Licelui de cele orasenesti se prevede montarea
schimbatoarelor de caldura, pompelor de circulatie, armaturii de reglare și control;
• componentele rețelei interioare de distribuție reprezentând țevi de oțel și
polipropilenă;
23
• corpurile de încălzire de tip panou dotate cu clapete și capuri termostatice.
REȚELELE TERMICE EXTERIOARE
Ca sursa de caldura pentru cladirea Liceului servesc retelele termice centrale
orasenesti. Din Punctul Termic Central (PTC), amplasat pe teritoriul Liceului,
agentul termic intră printr-un branșament exterior (rețele termice exterioare) în
Punctul Termic Individual (PTI), amplasat în subsolul neîncălzit a Liceului.
• dacă utilajul de evidență a consumului de energie termică este adecvat
(verificarea contorului termic, prezența Certificatului de Control Metrologic,
sigilarea contorului) ;
• dacă rețelele termice exterioare sunt bine izolate;
• dacă conturul primar este umplut cu apă pe durata sezonului de vară;
• dacă la începutul sezonului de încălzire rețelele exterioare de la PTC până la PTI
au fost spălate cu soluții chimice.
Pentru a remedia situația, comisia acordă un buget pentru intervenţii
planificate.
PUNCTUL TERMIC INDIVIDUAL (PTI)
Schimbătoarele de căldură
• verificarea coincidenței echipamentelor PTI date în expluatare cu cele din proiect;
• etanşeitatea schimbătoarelor de căldură: starea mantalei, racorduri;
• verificarea presiunilor și temperaturilor de lucru de facto, cu cele din condiții;
• verificarea parametrilor tehnici de lucru (presiune, temperatura, debit).
Pompe de circulație
• verificarea montării și amplasării corecte a tuturor echipamentelor în PTI
conform pasaportului producatorului;
• verificarea diferentei de presiune intrare-iesire din pompa, ceea ce va indica
pierderile de presiuni hidraulice in retea, cu presiunile de calcul, în cazul daca
acești parametri o sa difere, personal de deservire împreuna cu firma care livreaza
PTI va schimba parametrii de lucru a pompei de circulatie cu ajutorul reglari
automate a turației rotorului pompei, armaturii de balansare;
• verificarea amplasării și conectării pompelor de circulatie conform pașaportului
tehnic și recomandărilor producătorului;
• verificarea pierderilor de presiune hidraulice în contururile de circulatie conform
datelor manometrilor pâna și dupa pompele de circulație;
• schimbarea, dupa necesitate, parametrilor de lucru a pompei de circulatie, prin
alegerea regimului de lucru:
24
a) menținerea presiunei constante
b) menținerea presiunei variabile
c) menținerea debitului constant
Aceste regimuri de lucru se schimba manual, la controllerul pompei.
Utilaj de control și sensori
• verificarea cantității și numărul utilajului de control conform schemei principale a
PTI monobloc, cu cantitatea de facto, locurilor de amplasare, cu scopul de a
vizualiza usor și imediat parametrii de temperatură și presiune a agentului termic,
diametrul și precizia utilajului de control trebuie sa coincidă de facto, cu acele
indicate în cap. SM;
• verificarea numarului echipamentelor de control si evidenta in PTI;
• amplasarea acestor echipamente trebuie sa fie in locuri vizibibile și cu acces liber
pentru personalul de deservire.
Armatura de reglare și control
•verificarea cantității și numarul armaturii de reglare si control conform schemei
principale a PTI monobloc;
•verificarea parametrilor de presiune, temperatura dupa, și înainte de echipamentul
de reglarea automata. Acești parametri de facto trebuie să coincidă cu cerințele
condițiilor tehnice (pentru conturul primar), și caracteristicilor de calcul a cap. ÎVC
(pentru conturul secundar). În caz dacă aceste indicii o sa difere mai mult de 10 %,
este necesar ca, personalul de deservire împreuna cu firma care livreaza PTI sa
execute lucrări de reglare și balansare pâna la realizarea diferenței cu indicatii mai
putin de 10 %;
• verificarea cantității armaturii de închidere și de reglaj, cantitatea și
caracteristicile acestora trebuie să corespundă cu cele din proiect;
• parametrii agentului termic (temperatura și presiunea) trebuie să coincidă cu cele
din condițiile tehnice. Diferența nu trebuie să depășească mai mult de 10 %. În caz
contrar, se efectuează reglarea acestor parametri din nou.

planificate.
REŢEAUA INTERIOARĂ DE DISTRIBUŢIE
Este alcătuită din tevi PP-RCT/PP-RCT+BF/PP-RCT, tevi de otel, izolatia
tevilor și armatura de reglare și control.
La conducte din PP-RCT/PP-RCT+BF/PP-RCT:
• etanşeitatea îmbinărilor ;
• scurgeri de apa ;
• elemente de susținere ;
25
• eficiența elemenetlor de preluare a dilatărilor ;
• integritatea și etansietatea izolaţiei termice.
La conducte din oţel:
• etanşeitatea îmbinărilor ;
• scurgeri de apa ;
• elemente de susținere ;
• eficienta elemenetlor de preluare a dilatărilor ;
• continuitatea şi protecţia izolaţiei termice.
• starea tehnica a nodurilor de trecere prin elementele de constructii (pereti,
plansee) care trebuie să fie etanşe şi în acelaşi timp să permită şi deplasarea liberă a
conductelor;
• integritatea si etansietatea izolaţiei termice.
La armatura de reglare si control:
• etanşeitatea îmbinărilor;
• scurgeri de apa;
• functionalitatea acestora.
planificate
CORPURI DE INCALZIRE
În calitate de corpuri de încalzire sunt prevăzute radiatoare din otel, tip
panou dotate cu clapete cu capuri termostatice. Conectarea radiatoarelor are loc
dupa schema “sus - jos” pe diagonala. Parametrii agentului termic pentru sistemul
de incalzire este primit 70÷50°C.
La radiatoare:
• etanşeitatea radiatoarelor şi a racordurilor, inclusiv robinetelor, etc.;
• dacă toata suprafata radiatoarelor este incălzită uniform;
• posibilitatea de golire şi aerisire;
• integritatea și starea capurilor termostatice;
• starea consolelor sau picioarelor de susţinere.
planificate.
Stabilirea priorităţilor lucrărilor de întreţinere:
Priorităţile în funcţionare sunt următoarele:
• punctul termic individual;
• reţelele interioare de distributie;
• corpurile de incalzire.
26
Depistarea cauzei şi remedierea defectului se face cu ajutorul unei persoane
autorizate.
3.3.2. Instalaţii de ventilare mecanică

VENTILAREA MECANICĂ (centralizată)
Sistemul este alcătuit din centrale de tratare a aerului (CTA) (purificarea,
transportarea si încălzirea aerului in perioada de iarnă), ventilatoare de extractie,
reţea de canale pentru transportul aerului către şi de la încăperea deservită,
dispozitive de întroducere a aerului (difuzoare), dispozitive de evacuare (grile).
Instalațiile de tratare a aerului (CTA)
• integritatea şi etanşietatea carcasei şi a racordurilor la canalele de aer ;
• starea filtrelor de aer ;
• verificarea daca debitele la iesire și intrare în CTA corespund cu сele din proiect
(a se citi datele de pe telecomanda amplasata pe corpul CTA);
• verificarea daca ventilatoarele din CTA produc sunete auxiliare, nespecifice la
functionarea normala a instalației.
• verificarea în perioada rece a anului a bateriei pe apa (pericol de inghet).
• verificarea în perioada rece a anului a recuperatoarelor de caldura în placi
(pericol de inghet).
• verificarea în perioada rece a anului a clapetelor de admisie a aerului proaspat
(pericol de inghet).
• verificarea în perioada rece a anului a functionării nodului de reglare a agentului
termic (parametrii agentului termic, starea filtrului de apă, functionalitatea
pompei).
planificate.
Ventilatoare de extractie
• integritatea şi etanşeitatea carcasei şi a racordurilor la canalele de aer;
• verificarea la ventilatorele axiale a sistemului de acţionare: prinderea sigură a
rotorului pe axul rotorului motorului electric;
• verificarea la ventilatoarele centrifugale a cuplajului corect şi sigur al rotorului
ventilatorului pe axul rotorului motorului electric (la cele direct cuplate);
• centrarea şi echilibrarea rotoarelor ventilatoarelor;
• starea amortizoarelor de vibraţii.
planificate.
Reţeaua de canale de aer
27
• etanşeitatea ;
• susţinerile: console, tije filetate;
• izolaţia termică şi protecţia acesteia.
planificate.
Dispozitivele de introducere (difuzoare) şi de evacuare (guri, grile)
• prinderea corectă şi sigură pe tavane, pereţi, etc.;
• integritatea şi prinderea etanşă la circuitul de aer;
• reglajele: secţiuni, orientarea jeturilor de aer, viteze de curgere a aerului pe canale
şi prin guri;
• nivelul de zgomot;
• starea de poluare a grilelor interioare si exterioare.
planificate.
VENTILAREA LOCALĂ
Este un sistem de ventilare mecanic, folosit pentru evacuarea nocivitatilor de
la locul lor de producere spre exterior.
La ventilarea nişei laboratorului chimic
• existenţa dispozitivelor de închidere etanşă;
• starea de funcţionalitate a ventilatorului de extractie.
planificate.
La ventilarea bucătăriiei
• starea de poluare a filtrelor de ulei în hotele de extracție;
• funcţionarea ventilatoarelor de evacuare: acţionare, centrare;
• gradul de poluare a canalelor de ventilație cu grăsimi și uleiuri;
• gradul de poluare a ventilatoarelor de extractie cu uleiuri si grasimi;
• întrucât ventilatorul de extractie din încaperile bucătăriei este dotat cu convertizor
de frecventa ce dă posibilitatea reglării debitului de aer evacuat. Este necesar de
verificat daca debitul actual corespunde cu cel din proiect (în caz de necessitate de
micsorat sau de mărit).
planificate.
Stabilirea priorităţilor lucrărilor de întreţinere:
• centrala de tratare a aerului;
• ventilatoare de extractie;
• reţeaua de canale de aer;
28
• distribuția: dispozitive de introducere/evacuare a aerului: difuzoare, grile
(interioare, exterioare).
Depistarea cauzei şi remedierea defectului se face cu ajutorul unei persoane
autorizate.
VENTILAREA NATURALA
Ventilaţia naturală este aerisirea unei clădiri cu aer din exterior, fără a folosi
un ventilator sau alt sistem mecanic. Aceasta este realizată prin deschiderea
ferestrelor pentru accesul aerului și evacuarea acestuia prin canale de ventilare
amplasate în structura pereților despartitori.
• starea de poluare a grilelor de extracție;
• starea de poluare a canalelor de ventilare si a capacelor de protectie pe acoperisul
cladirii;
• functionalitatea mecanismelor ferestrelor în pozitia de aerisire.
planificate.
3.4. Instalaţii electrice

Funcţionarea corectă şi sigură a instalaţiilor electrice va fi posibilă numai în
condiţiile unei întreţineri realizate în mod corespunzător și în urma unor verificări
periodice.
Depistarea cauzei şi remedierea defectului se face în mod obligatoriu
prin intervenţia unei persoane autorizate în instalaţii electrice. Verificarea
instalaţiilor electrice se va face de către comisie, dar numai în prezenţa unei
persoane autorizate în acest domeniu. Persoana care va efectua acest control are
obligaţia să răspundă întrebărilor membrilor comisiei referitoare la starea instalaţiei
controlate. Comisia de verificare are obligaţia să inspecteze instalaţiile electrice din
toate blocurile clădii, urmând un anumit traseu prestabilit.
Anual, comisia urmăreşte şi verifică toate elementele componente ale
sistemelor de iluminat şi instalaţiilor electrice aferente şcolii, stabilind bugetele
anuale necesare.
Nivelul de dotare al Liceului este următorul: instalația de iluminat, instalaţia
electrică pentru iluminatul general şi de siguranţă (din interiorul şi exteriorul
clădirii), instalaţiile electrice de forţă şi automatizare, instalaţii de cureți slabi,
instalații de protecție împotriva electrocutării, instalaţii de protecție contra
trăsnetului și instalația fotovoltaică.
29
3.4.1. Instalații de iluminat
Corpurile de iluminat sunt echipate cu surse de lumină şi aparataj auxiliar
necesar funcţionării acestora.
• funcţionalitarea surselor de lumină;
• nivelul de iluminare cu luxmetrul, în planul în care se găseşte sarcina vizuală
(bancă, birou etc., conform normativului pentru proiectarea şi executarea
sistemelor de iluminat artificial din clădiri);
• existenţa unui defect (ruperea, desprinderea, fisurarea) la grătarul de protecţie
vizuală a corpului de iluminat;
• verificarea stării de curăţenie a corpurilor de iluminat.
Pentru a remedia situația, comisia acordă un buget pentru intervenţii:
Urgente - înlocuirea corpurilor de iluminat defectat.
Planificate - înlocuirea surselor de lumină la expirarea duratei de funcţionare a
acestora.
3.4.2. Instalaţia electrică pentru iluminatul general şi de siguranţă (din

interiorul şi exteriorul clădirii)
• starea de funcţionare a întreruptoarelor prin acționarea acestora;
• starea fişelor de priză a receptoarelor electrice;
• starea prizelor: existenţa fisurilor, crăpăturilor, topirea sau deformarea;
• starea de supraîncălzire locală a întreruptorului;
Pentru ca inspecţia realizată de comisie să nu se desfăşoare prea lent şi greoi,
se recomandă ca aceasta să fie precedată de controale care necesită un timp mai
lung de efectuare, realizate de către un electrician autorizat şi care pot fi realizate
numai de către acesta. Comisiei îi revine în acest caz rolul de a centraliza
rezultatele controalelor efectuate de electrician.
Astfel, electricianul autorizat verifică:
• măsurarea rezistenţei de izolaţie a conductorului sau a cablului electric;
• încercări pentru constatarea defectului unui aparat electric din tablou;
• verificarea legăturilor electrice din dozele de aparat şi din dozele de derivaţie
(acestea se refac în timpul controlului dacă se constată că sunt slăbite);
• verificarea legăturilor electrice la bornele aparatelor din tablourile electrice (se
refac în timpul controlului).
Foarte urgente:
- înlocuirea sigurantelor topite din tabloul electric;
30
- înlocuirea aparatelor de protecţie defecte din tabloul electric;
- înlocuirea aparatelor de acţionare defecte;
- înlocuirea fişelor defecte ale aparatelor electrice;
- înlocuirea prizelor defecte.
Urgente:
- înlocuirea conductorilor sau a cablurilor electrice pentru care rezistenţa de
izolaţie nu mai corespunde;
- înlocuirea tuburilor de protecţie deteriorate.
Planificate:
- înlocuirea unor elemente componente ale instalaţiei electrice în scopul
modernizării acesteia, pentru o întreţinere facilă şi sigură a instalaţiei electrice,
pentru reducerea consumului de energie electrică (se va consulta în acest sens un
proiectant de specialitate).
3.4.3. Instalaţiile electrice de forţă şi automatizare

În cazul instalaţiilor electrice de forţă, verificările se realizează prin
examinare vizuală şi prin măsurări. Comisia de verificare va observa dacă există:
zgomote anormale în timpul funcţionării motorului, intensificări ale vibraţiilor,
încălzire bruscă şi excesivă, fum, miros de izolaţie arsă; scântei anormale sau cerc
de foc la colector.
• buna funcţionare a instalaţiei de forţă şi de automatizare;
• starea de funcţionare normală a motoarelor;
• legăturile electrice pe placa de borne;
• legăturile electrice la conductorul de nul de protecţie şi la priza de pământ;
• fixarea pe fundaţie a motoarelor;
• integritatea tuburilor de protecţie a circuitelor electrice de forţă montate aparent;
• urmărirea funcţionării corecte a semnalizării;
• starea circuitului la trecerea între încăperi, compartimente etc.
• starea de curăţenie a instalaţiei electrice de forţă şi a motoarelor;
• efectuarea controlului realizat de organele de stat pentru metrologie la aparatele
de măsură din instalaţia electrică;
• înlăturare defectelor semnalate în registrul de defecte;
• existenţa plăcuţelor de avertizare care să indice prezenţa tensiunii;
• existenţa panourilor, paravanelor, împrejmuirilor şi semnalizărilor pentru
delimitarea unei zone cu pericol de electrocutare (dacă este cazul).
Se recomandă ca verificarea efectuată de comisie să fie precedată de
controale care necesită un timp mai lung de efectuare, realizate de către un
electrician autorizat şi care pot fi realizate numai de către acesta. În caz contrar,
31
desfăşurarea inspecţiei va fi lentă şi greoaie. Comisiei îi revine în acest caz rolul de
a centraliza rezultatele controalelor efectuate de electrician.
Electricianul autorizat verifică:
• starea bornelor, a legăturilor electrice la bornele tuturor aparatelor electrice
(acestea se refac în timpul controlului dacă se constată că sunt slăbite) ale
instalaţiei şi la cleme;
• starea de funcţionare a aparatelor electrice din tablourile de forţă;
• măsurarea rezistenţei de izolaţie a conductoarelor electrice;
• continuitatea conductoarelor electrice (numai în cazul determinării cauzei
apariţiei un defect);
• încălzirea anormală a unor elemente componente ale instalaţiei de automatizare:
contacte, şiruri, cleme etc.;
• localizarea şi înlăturarea punerilor la pământ.
Persoana autorizată care intervine în vederea remedierii defectelor apărute în
instalaţia electrică de forţă şi de automatizare, trebuie să respecte în mod
obligatoriu normativele în vigoare privind activitatea de exploatare a instalaţiilor
de forţă şi a instalaţiilor de automatizări.
Foarte urgente:
- remediere defect motor electric;
- înlocuirea aparatelor de protecţie defecte din tabloul electric;
- înlocuirea aparatelor de acţionare defecte din tablou;
- înlocuirea prizelor defecte;
- înlocuirea aparatelor de semnalizare defecte;
- înlocuire borne şi cleme de legătură defecte;
- remediere defect sau înlocuire aparate de măsură;
- amplasare plăcuţe de avertizare, panouri, paravane etc.
Urgente:
- înlocuirea conductorilor sau a cablurilor electrice pentru care rezistenţa de
izolaţie nu mai corespunde;
- remediere defect privind starea circuitelor la trecerea între încăperi;
- înlocuirea tuburilor de protecţie deteriorate.
Planificate:
- înlocuirea unor elemente componente ale instalaţiei electrice în scopul
modernizării acesteia, pentru o întreţinere facilă şi sigură a instalaţiei electrice,
pentru reducerea consumului de energie electrică (în acest sens se va consulta un
proiectant de specialitate).
32
3.4.4. Instalaţii de curenți slabi
Comisia de verificare, însoţită de o persoană autorizată, trebuie să verifice:
• funcţionarea instalaţiei de curenţi slabi;
• legarea la priza de pământ a aparatelor pentru care acest lucru este necesar;
• legăturile electrice la bornele aparatelor (acestea se refac în timpul controlului
dacă se constată că sunt slăbite).
Foarte urgente:
• remedierea oricărui defect în instalaţia de avertizare incendiu;
• remedierea oricărui defect în instalaţia de semnalizare efracţie;
• legarea la priza de pământ a aparatelor electrice componente.
Urgente:
• remedierea oricărui defect care ar putea împiedica desfăşurarea în condiţii
normale a activităţii în Liceu;
• starea de curăţenie.
Planificate:
• înlocuirea unor elemente componente ale instalaţiei care sunt uzate moral sau
perimate;
• înlocuirea unor instalaţii de curenţi slabi vechi cu altele noi, performante (în acest
sens se va consulta un proiectant de specialitate).
3.4.5. Instalaţii de protecţie

INSTALAŢIA DE PROTECŢIE ÎMOPTRIVA ELECTROCUTĂRII
Instalaţia de legare la pământ şi priza de pământ trebuie verificate, întreţinute şi
reparate astfel încât să permită, scurgerea curentului electric către pământ.
• legăturile dintre carcasele metalice ale receptoarelor electrice şi conductoarele de
legare la pământ;
• legăturile dintre conductoarele de legare la pământ şi priza de pământ;
• starea conductoarelor de legare la pământ;
• verificarea integrității electrice a instalaţiei de legare la pământ;
• verificarea rezistenţei prizei de pământ. Aceasta trebuie să fie mai mică, cel mult
egală cu 1Ω dacă priza de pământ deserveşte şi instalaţia de paratrăsnet sau mai
mică de 5 Ω dacă aceasta deserveşte numai instalaţia de protecţie a omului
împotriva tensiunilor accidentale de atingere.
Urgente:
33
• înlocuirea conductoarelor de legare la pământ, în cazul în care se constată o stare
avansată de uzură;
• înlocuirea oricăror elemente componente defecte ale celor două instalaţii, care ar
împiedica scurgerea către pământ a curentului electric.
Tratarea cu superficialitate a acestui aspect poate pune în pericol siguranţa
persoanelor şi a clădirii !!!
INSTALAŢIA DE PARATRĂSNET
Verificările la instalaţia de paratrăsnet se realizează prin examinare şi măsurări.
• prinderea elementelor componente de elementele de construcţie;
• apariţia coroziunii;
• legăturile şi îmbinările care trebuie să asigure continuitatea electrică;
• continuitatea de-a lungul elementelor componente.
Foarte urgente:
• prinderea elementelor componente ale instalaţiei de elementele de construcţie.
Urgente:
• înlocuirea conductoarelor de legare la priza de pământ, în cazul în care se
constată o stare avansată de uzură;
• înlocuirea oricăror elemente componente ale instalaţiei, care ar împiedica
scurgerea către pământ a curentului electric.
3.4.6. Instalaţia de panouri fotovoltaice

Panourile solare fotovoltaice reprezintă sursa de energie regenerabilă.
• funcţionarea instalaţiei de panouri fotovoltaice;
• prinderea panourilor de structura învelitorii;
• funcționarea invertorului;
• starea de curăţenie a panourilor fotovoltaice.
Foarte urgente:
• remedierea oricărui defect ce ține de fixarea panourilor de structura învelitorii;
• pentru a menține un nivel de eficiență crescut a acestor echipamente este necesar
de curățarea zăpezii și spălarea acestora regulat (vezi instrucțiune de la instalator).
Urgente:
• remedierea oricărui defect care ar putea împiedica funcționarea instalației.
Planificate:
34
• înlocuirea unor elemente componente ale instalaţiei care sunt uzate sau perimate
după perioadei de garanție;
Priorităţi în funcţionarea instalaţiilor electrice

• instalaţia de avertizare incendiu;
• instalaţia de iluminat de siguranţă;
• instalaţia de paratrăsnet;
• instalaţia de protecţie prin legare la pământ;
• instalaţie forţă şi automatizări;
• instalaţia de lumină şi prize;
• instalația de panouri fotovoltaice.
4. MANAGEMENTUL ENERGETIC
4.1. Necesitatea managementului energetic

În proiectul de eficientizare energetică a clădirii au fost prevăzute toate
dotările moderne necesare unei clădiri. Aceste dotări vor asigura reducerea
pierderilor și consumurilor de energie cauzate de lipsa izolației termice, lipsa unui
sistem de ventilație, încălzire și iluminare adecvat. Clădirea fără aceste dotări
provoacă risipă enormă de energie.
Ulterior, după eficientizarea energetică a clădirii, consumul de energie poate
fi redus și prin implimentarea unor măsuri organizatorice și de pregătire a
personalului tehnic ce nu necesită investiții, sau care necesită investiții minore.
În prezentul capitol sunt descrise implimentarea măsurilor de eficientizare
energetică post reabilitare pentru fiecare dotare care consumă energie și resurse.
La această etapă succesul managementului energetic depinde, în mare
măsură, de angajamentul persoanelor implicate (administrația, personalul tehnic în
frunte cu intendentul, specialiști contractați).
4.2. Organizarea managementului energetic

Cine organizează şi cine răspunde de activitatea de management energetic?
Directorul Liceului.
Cum se organizează activitatea?
35
Directorul Liceului numește o persoană tehnică, de regulă persona angajată pentru
activitatea de mentenanţă (intendetul), care în baza prezentului ghid, instructajelor
primite de la instalatori și în concordanță cu condițiile climaterice, orarul Liceului
și nivelul de ocupare a clădirii va menține condițiile de confort din clădire la
parametrii tehnici standard de funcţionare.
Cui raportează intendentul ?
Directorului Liceului, după caz, Direcției de Învățământ Tineret și Sport a
Primăriei mun. Bălți.
Cu cine va lucra intendentul ?
Intendentul va lucra cu personalul tehnic pe care îl are la dispoziție.
Ce pregătire trebuie să aibă personalul tehnic ?
Este de dorit ca echipa de personal tehnic, care va monitoriza managementul
energetic, să fie formată din cel puțin 2 persoane (electricieni, lăcătuși sau pur și
simplu lucrători). Aceștea vor fi instruiți pentru a putea deconecta, demara, deservi
fiecare unitate de consum sau instalație în parte. Membrii echipei vor cunoaște
firmele de deservire, ori persoane specializate, telefoane altă informație necesară
pentru a lichida defecțiunile.
Ce calităţi trebuie să aibă echipa din personal tehnic ?
• să fie buni gospodari, să aibă aptitudini de analizare şi evaluare a aspectelor
observate la faţa locului;
• să cunoască necesitățile de consum a Liceului;
• să cunoască în detaliu configurația instalației, modul de funcționare a acestea,
poziția și rolul fiecărui element, parametriii funcționali, cauzele posibile și modul
de înlăturarea a cauzelor;
• să aibă capacitate bună de comunicare.
Cine va verifica execuţia lucrărilor ?
Persona angajată pentru activitatea de mentenanţă (intendetul).
Cine va raporta anual rezultatul lucrărilor de management ?
Persona angajată pentru activitatea de mentenanţă (intendetul) către administrația
Liceului. Directorul Liceului, după caz, va raporta Direcției de Învățământ Tineret
și Sport a Primăriei mun. Bălți.
4.3. Analiza consumului

Informațiile despre consumul energetic culese pe parcursul anilor 2016-2018
(înaintea reabilitării) oferă date de referință necesare pentru comparație. Ulterior,
după reabilitare, în baza acestor date va fi posibilă compararea consumurilor până
la investiție și după. Totodată, aceste date vor oferi posibilitatea efectuării unui
calcul de recuperare a investiției în timp.
36
Consumul și costul agentului termic pe anii 2016-2018
2016 2017 2018
Tarif lei/Gcal – 1267,16 Tarif lei/Gcal – 1267,20 Tarif lei/Gcal - 1464
Perioada
din 24.03.2017 -1464
Gcal Lei Gcal Lei Gcal Lei
Ianuarie 79,18 100334 101,71 128888,82 85,28 124843,48
Februarie 62,48 79180 81,75 103600,94 70,71 103522,22
Mart 53,13 67332 39,85 50111,32 68,55 100363,34
Aprilie 16,32 20674 0 0,00 7,09 10384,15
Mai 0 0,00 0 0,00 0 0,00
Iunie 0 0,00 0 0,00 0 0,00
Iulie 0 0,00 0 0,00 0 0,00
August 0 0,00 0 0,00 0 0,00
Septembrie 0 0,00 0 0,00 0 0,00
Octombrie 17,74 22485 21,52 31514,8 0 0,00
Noiembrie 44,39 56257 47,51 69554,5 60,16 88075,56
Decembrie 61,14 77479 57,7 84470,32 86,99 127357,45
TOTAL: 334,38 423741 350,04 468140,7 378,78 554546,2
La momentul înregistrării datelor instalatia de incalzire a Liceului era executată din conducte de otel iar radiatoarele
erau din fontă cu număr diferit de elemenți. Se observă că agentul termic diferă de la an la an functie de conditiile
climatice. Se știe ca sfârșitul lunii decembrie și începutul lunii ianuarie copii sunt în vacantă dar consumul de agent
termic este tot mare, se observa vârfuri de consum. Toate acestea datorită faptului că nu au fost luate măsuri de
reducere a consumului de agent termic, dar și lipsa de robineți termostatici.
Consumul și costul de energie electrică pe anii 2016-2018

Perioada 2016 2017 2018
kwh tarif lei kwh tarif lei kwh tarif lei
Ianuarie 2605 2,05 5345 2984 2,46 7341,55 4020 2,544 10226,88
Februarie 3404 2,05 6985 5311 2,46 13064,98 6430 2,544 16357,92
Mart 3424 2,05 7026 2745 2,52 6917,47 4182 2,544 10639,01
Aprilie 2025 2,05 4155 3473 2,52 8751,36 2746 2,544 6985,82
Mai 2760 2,05 5664 2696 2,52 6795,02 2697 2,544 6861,2
Iunie 712 2,05 1461 649 2,52 1635,79 898 2,544 2284,51
Iulie 614 2,05 1260 432 2,52 1088,83 520 2,292 1191,84
August 610 2,05 1252 731 2,52 1841,86 1078 2,292 2470,78
Septembrie 1533 2,05 3146 3528 2,544 8975,23 4098 2,292 9392,62
Octombrie 5164 2,05 10597 3875 2,544 9858 4691 2,292 10751,77
Noiembrie 4731 2,05 9708 4705 2,544 11969,52 5896 2,292 13513,63
Decembrie 3655 2,05 7500 2763 2,544 7029,07 2376 2,292 5445,79
TOTAL: 31237 2,05 64098 33892 2,518 85268,68 39632 2,418 96121,77
La momentul înregistrării datelor iluminatul artificial al Liceului a fost realizat cu ajutorul lămpilor cu tuburi
fluorescente și lămpi incandiscente. Acestea având eficiență mai mică în comparație cu lămpile de tip LED, care
consumă de 5 ori mai putin. Consumul de energie electrică este maxim în lunile de iarna când ziua are cea mai mică
valoare în raport cu noaptea, iar în lunile de vară consumul are valori minime pentru ca este vacanta copiilor, în
Liceu ramanand doar personalul care asigură serviciile administrative.
37
Consumul și costul apei reci pe anii 2016-2018
2016 2017 2018
Tarif lei/m³ - 48,78 Tarif lei/m³ - 48,78 Tarif lei/m³ - 48,78
Perioada
M³ Lei M³ Lei M³ Lei
Ianuarie 83 4049 40 1951,28 26 1268,33
Februarie 76 3707 73 3561,09 56 2731,79
Mart 72 3512 40 1951,28 41 2000,06
Aprilie 95 4634 28 1365,9 38 1853,72
Mai 65 3171 40 1951,28 52 2536,66
Iunie 52 2537 31 1512,24 22 1073,2
Iulie 39 1902 33 1609,81 24 1179,77
August 63 3073 3 146,35 74 3609,87
Septembrie 85 4146 18 878,08 65 3170,83
Octombrie 141 6878 29 1414,68 124 6048,96
Noiembrie 142 6927 48 2341,54 84 4097,68
Decembrie 119 5805 45 2195,19 87 4244,03
TOTAL: 1032 50343 428 20878 693 33805,9
La momentul înregistrării datelor clădirea Liceului nu era dotată cu instalație de apă caldă. Contorizarea apei reci se
făcea cu două apomtre. Primul apometru este amplasat în subsolul neîncălzit a blocului A. Acesta în anul 2016
contoriza grupurile sanitare de la parter, etjul blocului A și bucătăria. În anii 2017-2018 acest apometru contoriza
doar grupurile sanitare fără bucătărie. Din acest motiv consumul și cost apei reci pe anul 2016 este atât de mare.
Apometrul doi este amplasat în grupul sanitar de la parterul blocului A3 și contoriza grupul sanitar de la parter și
etaj.
Pentru stabilirea deosebirilor, consumul mediu pe anii 2016-2018 se va

compara cu consumul de după reabilitarea clădirii. Această analiză presupune
evidențierea efectului pozitiv asupra consumului și valorii facturii de energie după
reabilitare.
Conform datelor din tabelele expuse mai sus, consumul mediu lunar
(inclusiv vacanțele) pe perioada anilor 2016-2018 este:
- agentul termic 29,5 Gcal, costul de 40 179 lei;
- electricitatea 970 kW, costul de 2 273 lei;
- apa rece 20 m³, costul de 972 lei.
Potrivit prevederilor din proiect se presupune că în urma eficientizării
energetice a clădirii Liceului aceste cantități și costuri vor deveni de minim două
ori mai mici. Aceste date vor fi reflectate în consumul de căldură și electricitate, de
la rețelele exterioare. Suplimentar, utilizarea panourilor fotovoltaice, conectarea
acestora on-grid, vor ajuta la micșorarea costurilor lunare de electricitate, deoarece
energia produsă va fi direcționată preponderent spre consum propriu.
38
Amenajarea unui grup sanitar nou pentru persoane cu desabilități și
includerea apei calde în rețea ar putea să provoace o mărire nesemnificativă a
consumului de apă rece.
În urma eficientizării energetice a clădirii și obținerea altor date de consum
va fi posibilă stabilirea altor indicatoare de întreținere a clădirii Liceului, iar
economiile, de pe urma facturilor mai mici, redirecționate spre alte necesități a
Liceului.
5. APLICAREA ACTIVITĂȚILOR DE MANAGEMENT

ENERGETIC
Consumul energetic are o influiență directă asupra costurilor de întreținere.

Din acest motiv este necesară cunoașterea situației reale a consumurilor. Realizarea
acestei cerințe impune culegerea informațiilor privind consumul de energie
termică, energie electrică, apă sau orice alte resurse care implică consumuri de
energie. Monitorizarea consumurilor de energie este instrumentul de bază pentru
managementul energetic post reabilitare. Această metodă oferă modalitatea de
scoatere la iveală a pierderilor care pot fi rectificate prin modificări operative, cum
ar fi deconectarea anumitor sarcini, reducerea sarcuinilor în timpul orelor de vârf
sau ajustarea programului.
5.1. Măsuri pentru obținerea eficienței energetice suplimentare

Așa cum rezultă din buna practică a unor utilizatori de clădiri și din fișele
tehnice ale instalațiilor și utilajelor, pentru a întreține clădirea Liceului în regim
constant de economie sunt necesare o serie de acțiuni, pregătiri și măsuri
organizatorice:
- ințelegerea corecta a modului în care clădirea trebuie să funcționeze atât
în ansamblu cât și la nivel de detaliu;
- angajamentul ocupanților de a utiliza cladirea corect, fiind motivați
pentru a reduce consumul de energie și costurile de întreținere;
- prioritizarea economisirii energiei și resurselor fără costuri sau cu costuri
reduse;
- monitorizarea continuă a procesului de menținere a unui regim optimal
termic, de aerisire, de economie a energiei electrice și a consumului de
apă;
- informarea administrației despre economisirea energiei;
39
- reducerea alimentării cu căldură pe perioada de neocupare a încăperilor;
- asigurarea reglajului sarcinii termice de încalzire pe tipuri de încaperi;
- monitorizarea corpurilor și instalațiilor de iluminat în funcție de ocuparea
spațiilor;
- excluderea infiltrațiilor de aer rece, prin etanşarea elementelor mobile a
uşilor și ferestrelor;
- asigurarea ventilării naturale a tuturor încăperilor prin respectarea
graficului de închidere a sistemelor și deschiderii geamurilor, care se va
realiza prin programe de disciplinare a utilizatorilor;
- asigurarea ventilării controlate la regim optimal;
- curățarea regulată a filtrelor de apă;
- curățarea regulată a filtrelor de aer;
- utilizarea convertizoarelor de frecventa pentru micșorarea debitului de
aer a ventilatorului în bucatarie în caz de necessitate;
- micșorarea temperaturii în încaperi pe timp de iarna, zile libere și
vacanțe;
- curățarea regulată a schimbătoarelor de căldură;
- înregistrarea regulată a consumului de energie (căldură, electricitate, apă
caldă;
- analiza facturilor de energie, a contractelor de furnizare a energiei și
modificarea contractelor, dacă este cazul;
- utilizarea serviciilor de consultantă din partea firmelor instalatoare
specializate (care pe o perioadă de timp va asigura și întreținerea
corespunzatoare a instalațiilor)
Majoritatea acestor masuri reprezinta obligatii elementare ale beneficiarului.
Prin respectarea și efectuarea lor clădirea va deveni mai eficientă energetic, decât
prevede proiectul tehnic, astfel eliminându-se orice tip de risipă a energiei.
5.2. Metode de optimizare a consumului

Utilizatorii pot să nu fie pe deplin conștienți de modul în care
comportamentul lor influențează consumul de energie. Intendentul și personalul
tehnic din subordine trebuie să se asigure că energia se utilizează pe cât de eficient
posibil. Există o multitudine de lucruri care pot avea un impact negativ asupra
utilizării de energie. Multe dintre ele sunt practic invizibile. Fără monitorizare,
urmărire și raportare adecvată acest lucru este imposibil. Pentru a evita așa situații,
mai jos, sunt prezentate modalități de optimizare a consumului de energie și a
facturilor fără a fi afectat confortul.
40
5.2.1. Ventilarea
Întrucit în clădirea Liceului sunt prevăzute mai multe centrale de tratare a
aerului (CTA) care deservesc diferite grupuri de încaperi (clase de studii, sală de
sport, sala de festivitați) este strict necesar, ca în cazul în care încaperile respective
nu sunt solicitate, să fie deconectate instalațiile de ventilare care deservesc aceste
încăperi.
Este necesar de evitat supraîncalzirea aerului refulat în încăpere.
Este necesar ca filtrele poluate să fie înlocuite la timp, deoarece se
suprasolicită ventilatoarele de aducțiune și evacuare, fapt care duce la cresterea
consumului de electricitate.
5.2.2. Punctul termic individual (PTI)

Instalatorul/furnizorul punctului termic individual, odată cu instalarea (PTI),
va oferi instrucțiuni și un ghid de mentenață unde sunt expuse regimurile de lucru
al PTI și modalitatea de utilizare a controlerului.
Personalul care va deservi puctul termic individual trebuie să treacă un curs
de instruire cu durata de cel puțin 10 ore.
PTI monobloc funcționează în regim automatizat fără intervenția factorului
uman. Agentul termic se setează automat în funcție de parametrii de temperatură și
de fluxul (debitul) necesar. Aceasta înseamnă că temperatura agentului termic,
pentru toate contururile de consum, se reglează în mod automat. În același mod se
reglează și debitului de consum pentru toate contururile. Acest lucru este posibil
datorită sensorilor/sondelor și a sistemei de automatizare care prelucreaza datele
primite.
Regim de iarna (sezonul de încalzire), personalul, care va deservi PTI, va
accționa după cum urmează:
- la începutul sezonului de încălzire va conecta pompele de circulație a
conturului de încălzire, circulație a ACM și a conturului de ventilație de la panoul
de comandă poz. 42 (vezi compartimentul PTI);
- nici o armatură din echipament nu se va închide și nu se va deschide,
acestea rămân în poziția fixată de instalator.
Pe perioada zilelor libere și a vacanțelor, personalul, care va deservi PTI, va
accționa după cum urmează:
- va regla manual, de la panoul de comandă (vezi poz. 42 a
compartimentului PTI), temperatura în conturul de încălzire a clădirii într-așa fel
încât, pentru perioada vacanței sau zilelor libere, să fie asigurată o temperatură de
minim 16 ºC;
41
- va deconecta sau conecta conturul sistemului de ventilare (prin
deconectarea sau conectarea pompelor de circulație a apei calde);
- va deconecta sau conecta conturul pentru prepararea apei calde menagere
(ACM) prin închiderea vanei poz.7 și deconectarea pompei poz. 4 (vezi
compartimentul PTI);
- nici o armatură și echipament de reglare nu se va închide și nu se va
deschide, acestea rămân în poziția de la începutul sezonului de încălzire.
Regim de vară (în lipsa agentului termic), personalul, care va deservi PTI,
va accționa după cum urmează:
- la terminarea sezonului de încălzire va deconecta pompele de circulație a
conturului de încălzire, circulație a ACM și a conturului de ventilație de la panoul
de comandă poz. 42 (vezi compartimentul PTI);
- nici o armatură și echipament de reglare nu se va închide și nu se va
deschide, acestea rămân în poziția de la începutul sezonului de încălzire;
5.2.3. Rețele termice interioare/exterioare

Reducerea consumului de căldură în rețelele interioare se limitează la
monitorizarea continuă a regimului termic. Fiecare corp de încălzire va dispune de
robinet cu cap termostatic. Acesta este un regulator direct de temperatură, utilizabil
la nivel local (încăpere – radiator). Prin intermediul capului termostatic are loc
menținerea temperaturii necesare în încăpere prin intermediul reglării debitului de
agent termic ce trece prin corpul de încalzire. În conformitate cu cele expuse se
recomandă:
- eliberarea corpurilor de îcălzire de obiectele care acoperă (draperii,
jaluzele) pentru a facilita schimbul de căldură;
- de menținut temperaturi mai joase în încăperi tehnice în comparație cu
temperaturile din sălile de clasă prin corecția corespunzătoare a capului termostatic
de pe corpul de incalzire;
- curățarea regulată a schimbătoarelor de căldură si a filtrelor de apa;
- reglarea debitului în retelele interioare prin intermediul armaturilor de
reglare astfel incit toate corpurile de incalzire sa functioneze la maxim;
- întreținerea izolării rețelelor termice exterioare intr-o stare buna.
5.2.4. Iluminatul electric interior

Cea mai mare parte a soluțiilor de reducere a consumului de energie electrică
sunt deja implimentate în aparatele care conform proiectului se prăvăd a fi
instalate. Totodată, dacă se vor aplica măsurile organizatorice descrise mai jos mai
există posibilități de economisire, spre exemplu se recomandă:
- utilizarea maximă a luminii naturale.
42
- vopsirea în culori deschise a pereților și tavanelor din clase. Această
măsură va permite reducerea nivelulului de lumină artificială.
- de a nu lăsa în funcțiune becuri sau aparate atunci când nu este neapărat
nevoie de ele.
- pe perioada de vacanță de scos consumatorii din priză.
- a fi scoase din priză aparatele consumatoare de curent în caz de neutilizare,
pentru a evita consumul în stand-by. Calculatoarele sau orice alt aparat electric
lăsat în stand-by consumă între 40% și 70% din energia pe care ar consuma-o dacă
ar fi aprins.
- de a nu folosi aspiratorul atunci când sacul de gunoi al acestuia este mai
plin de 75-80%. Puterea de aspirație va fi mai mică și implicit motorul
aspiratorului va consuma mai multă energie electrică.
- de înlocuit lămpile la sfâritul duratei de viaţă, indicate de producător, chiar
dacă încă funcţionează, deoarece eficienţa lor (lm/W) va fi scăzută astfel încât este
mai rentabil să fie înlocuite. Se recomandă înlocuirea tuturor lămpilor în acelaşi
timp, nu una câte una.
5.2.5. Iluminatul electric exterior

Sistemul de ilumint exterior este asigurat cu control de la distanță, prin
intermediul unui sensor instalat în panoul aflat la intrarea din spate. Acesta permite
reglarea intensității de iluminare, în funcție de perioada de timp. O astfel de
tehnologie inteligentă, în combinație cu lămpile de tip LED, eficiente energetic,
permite economisirea de electricitate.
5.2.6. Producerea energiei electrice de elementele fotovoltaice

Utilizarea tehnologiilor bazate pe energie din surse regenerabile în clădiri nu
este încă o practică obișnuită, din acest motiv, pentru optimizarea acestora, se vor
utiliza doar instrucțiunile de la producător și instrucțiunile ce țin de întreținerea
acestora:
- evacuarea omătului de pe panourile fotovoltaice odată cu oprirea ninsorii
(ansamblu de module se curăță de omăt cu atenție fără a provoca zgârieri sau
spargeri);
- curățarea regulată a zonei de sticlă a elementelor fotovoltaice pentru
eliminarea prafului excesiv (ansamblul de module trebuie curățat/spălat când
temperatura nu este prea ridicată, de regulă dimineața sau seara târziu).
43
5.2.7. Utilajul de bucătărie
Utilajul de la bucătărie este prevăzut cu clasa minimă de consum ”B”, cea ce
înseamnă că parametrii de consum a acestui utilaj coincide cu standartele de
calitate europeană. Comparativ, consumul de electricitate a utilajului de la
bucătărie va fi mare și în continuare. Acest consum va constitui aproximativ 45%
din consumul de energie electrică a clădirii în întregime. Din acest motiv dar și din
motivul că bucătăria se află la autogestiune, la bucătărie electricitatea este prevăzut
să fie contorizată separat, iar posibilitățile de economisire a energie la bucătărie
ține în mare parte de personalul care deservește bucătăria, spre exemplu:
- dezghețarea congelatoarelor în mod regulat deoarece acestea pot consuma
până la 30% mai multă energie dacă în el se adună gheață;
- nu se recomandă de a se seta o temperatură de spălare mare și un program
de spălare lung la mașina de spălat vase. Se vor folosi temperaturi mari de spălare
doar atunci când este absolut necesar.
5.2.8. Rețele de alimentare cu apă și canalizare

Un rol important în reducerea consumurilor de apă rece îl are regimul de
livrare a apei. În legătură cu aceasta se recomandă:
- livrarea apei reci în regim continuu și la presiunea minimă necesară;
- instalarea diafragmelor de reglaj sau regulatoare de presiune la
branșamentul clădirii, dacă presiunea disponibilă depășește preșiunea normală;
- livrarea apei calde la presiunea minimă necesară și la o temperatură
economică în exploatare, de asemenea în regim continuu, cu reducerea
temperaturii in perioada orelor 18ºº - 6ºº (ori alt grafic la decizia administrației
Liceului).
În vederea reducerii pierderilor și risipei de apă se recomandă:
- monitorizarea și instruirea elevilor despre utilizarea grupurilor sanitare;
- montarea robinetelor cu piese de tip ,,perlator”, sau dotarea armaturilor
sanitare cu aceste piese;
- reglarea rezervoarelor de closet la volum redus de apă și dotatea cu
dispozitive de alimentare cu apa și de evacuare fiabile in exploatare;
- utilizarea la spălătoarele din bucătărie a unor piese speciale de prea-plin.
44

Plan de Mentenanta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan de Mentenanta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT DE EXECUȚIE

SPORIREA EFICIENȚEI ENERGETICE A CLĂDIRII

Proectant: S.A. ”CONEX” în parteneriat cu S.C. ”LUXGAZ” S.R.L

1.2 Obiectul ghidului de mentenanță..................................................................................................... 4

1.3 Obiectul ghidului de management energetic .................................................................................. 4

2. MANAGEMENTUL MENTENANŢEI ................................................................................................... 5

2.1. Organizarea mentenanţei ................................................................................................................ 5

2.2. Componenţa echipei de inspecție .................................................................................................... 5

2.3. Planificarea lucrărilor şi stabilirea priorităţilor ........................................................................... 6

3. APLICAREA ACTIVITĂȚILOR DE MENTENANŢĂ.......................................................................... 7

3.1. Arhitectura/structura de rezistența a clădirii................................................................................ 7

3.1.1. Amenajări exterioare ................................................................................................................... 7

3.1.2. Faţade şi lucrări la exteriorul clădirii .......................................................................................... 9

3.1.3. Lucrări interioare....................................................................................................................... 10

3.1.4. Mobilierul ................................................................................................................................. 11

3.1.5. Structura acoperişului ............................................................................................................... 12

3.1.6. Structura pereţilor neportanţi (despărţitori) .............................................................................. 13

3.2 Instalaţii sanitare ............................................................................................................................ 13

3.2.1. Instalaţiile de alimentare cu apă ................................................................................................ 14

3.2.2. Instalaţiile de canalizare ............................................................................................................ 18

3.3. Instalaţii termice de încălzire, ventilare, climatizare .................................................................. 23

3.3.1. Instalaţii de încălzire ................................................................................................................. 23

3.3.2. Instalaţii de ventilare mecanică ................................................................................................. 27

3.4. Instalaţii electrice ........................................................................................................................... 29

3.4.3. Instalaţiile electrice de forţă şi automatizare ............................................................................. 31

3.4.4. Instalaţii de curenți slabi ........................................................................................................... 33

3.4.5. Instalaţii de protecţie ................................................................................................................. 33

3.4.6. Instalaţia de panouri fotovoltaice .............................................................................................. 34

4. MANAGEMENTUL ENERGETIC ....................................................................................................... 35

4.1. Necesitatea managementului energetic ........................................................................................ 35

4.2. Organizarea managementului energetic ...................................................................................... 35

4.3. Analiza consumului ....................................................................................................................... 36

5. APLICAREA ACTIVITĂȚILOR DE MANAGEMENT ENERGETIC ............................................... 39

5.1. Măsuri pentru obținerea eficienței energetice suplimentare ..................................................... 39

5.2. Metode de optimizare a consumului............................................................................................ 40

5.2.1. Ventilarea .................................................................................................................................. 41

5.2.2. Punctul termic individual (PTI) ................................................................................................ 41

5.2.3. Rețele termice interioare/exterioare .......................................................................................... 42

5.2.4. Iluminatul electric interior ........................................................................................................ 42

5.2.5. Iluminatul electric exterior ........................................................................................................ 43

5.2.6. Producerea energiei electrice de elementele fotovoltaice ......................................................... 43

5.2.7. Utilajul de bucătărie .................................................................................................................. 44

5.2.8. Rețele de alimentare cu apă și canalizare .................................................................................. 44

1.2 Obiectul ghidului de mentenanță

1.3 Obiectul ghidului de management energetic

Pentru un bun marketing al mentenanţei, se impune cunoaşterea unui număr

3.1. Arhitectura/structura de rezistența a clădirii

3.1.1. Amenajări exterioare

3.1.2. Faţade şi lucrări la exteriorul clădirii

3.1.3. Lucrări interioare

3.1.5. Structura acoperişului

3.1.6. Structura pereţilor neportanţi (despărţitori)

3.2 Instalaţii sanitare

3.2.2. Instalaţiile de canalizare

3.3. Instalaţii termice de încălzire, ventilare, climatizare

Pentru a remedia situația, comisia acordă un buget pentru intervenţii

3.3.2. Instalaţii de ventilare mecanică

3.4. Instalaţii electrice

3.4.2. Instalaţia electrică pentru iluminatul general şi de siguranţă (din

3.4.3. Instalaţiile electrice de forţă şi automatizare

3.4.5. Instalaţii de protecţie

3.4.6. Instalaţia de panouri fotovoltaice

Priorităţi în funcţionarea instalaţiilor electrice