Pag.

PTE-RO -20-INSTALATII ELECTRICE

CURENTI SLABI

Numele si prenumele Functia Semnatura Data

 Pag.2

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a instalatiilor electrice curenti slabi precum si
a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii cerintelor
de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele
specifice in vigoare.

B.DOMENIU
Procedura are ca scop prezentarea cerintelor si conditiilor necesare la executarea
lucrarilor de instalatii electrice curenti slabi pentru constructii civile , industriale si agricole.

C. DOCUMENTE DE REFERINTA

I. 7 - 2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu

tensiuni
până la 1000 Vc.a. şi 1500 Vc.c., aprobat prin Ord. MLPTL nr.
1055/2002
I. 18/1 – 01 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice
interioare de
curenţi slabi aferente clădirilor civile şi de producţie, aprobat prin Ord.
MLPTL 1617/2001
I. 20 – 2000 Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului, aprobat
prin
Ordin MLPAT nr. 48/N/2000.
GP 052 - 2000 Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 Vc.a. şi 1500
Vc.c.
NP – I7 – 2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la
consumatori cu tensiunea sub 1kV
C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii
aferente
C 56-2002 -normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii
aferente
Documentatia tehnica
Caiete de sarcini

D.RESPONSABILITATI
Director:
 Pag.3

-desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil proces);

-asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
-verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul de intocmire a
inregistrarilor;
-opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci cind, din cauze tehnice
sau datorita neconcordantei situatiei reale cu prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi
satisfacute specificatiile de calitate solicitate;
-dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina aparitia acestora,
actiuni corective si preventive si termene de implementare;
-raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
-instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al protectiei muncii si sigurantei circulatiei si
admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa lucrarea, dotate cu echipament de
avertizare, atunci cind este cazul;
-instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura realizarea
performantelor de mediu stabilite;
-coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia tehnica si standardele
in vigoare;
-asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea produselor puse in
opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile din caietele de sarcini si standardele
specifice in vigoare;
-coordoneaza activitatile legate de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la executia si
calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantu clientului, in vederea completarii cartii
constructiei;
-implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive stabilite precum si
dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
-raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Personal CQ :
 Pag.4

-efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este cazul, rapoarte de
neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor corective si
preventive stabilite.

E.TERMINOLOGIE
Detector de incendiu
Componentă a sistemului de detectare a incendiului care conţine cel putin un senzor şi
care, constant sau la intervale regulate, monitorizează cel puţin un parametru fizic şi/sau chimic
asociat cu incendiul şi care furnizează cel puţin un semnal corespunzător la echipamentul de
control şi semnalizare .
detector de caldura: Detector care răspunde la o creştere de temperatură.

detector de fum: Detector sensibil la particulele produse de combustie şi/sau piroliză

suspendate în atmosferă (aerosoli).

detector de flacară: Detector care răspunde la radiaţia electromagnetică emisă de flăcările unui
incendiu.

detector multisenzor: Detector care răspunde la mai mult de un parametru al incendiului.

detector static: Detector care iniţiază o alarmă când mărimea parametrului măsurat depăşeste o
anumită valoare, pentru un timp suficient.
 Pag.5

detector diferenţial: Detector care iniţiază o alarmă când diferenţa (în mod normal mică) între
mărimile parametrului măsurat în două sau mai multe locuri depăşeşte o anumită valoare, pentru
un timp suficient.
detector de rata de creştere (velocimetric): Detector care iniţiază o alarmă când rata de
schimbare a parametrului măsurat cu timpul depăşeşte o anumită valoare, pentru un timp
suficient.
detector punctual: Detector care răspunde la parametrul sesizat în vecinătatea unui punct fix.
detector multipunctual: Detector care răspunde la parametrul sesizat în vecinătatea unui număr
de puncte fixe.
detector liniar: Detector care răspunde la parametrul sesizat în vecinatatea unei linii continue.
detector resetabil: Detector care, după răspuns, poate fi trecut din starea sa de alarmă în starea
sa normală de veghe, din momentul în care condiţiile care au declanşat intrarea lui în stare de
alarmă încetează, fără a fi necesar să se înlocuiască unul din elementele sale.
Un detector resetabil poate fi clasificat după cum urmează:
detector autoresetabil: Detector resetabil care trece automat el însuşi în starea sa normala de
veghe.
detector resetabil de la distanţă: Detector resetabil care poate fi trecut în starea sa normală de
veghe printr-o operaţie efectuată de la distanţă.
detector resetabil local: Detector resetabil care poate fi trecut în starea sa normală de veghe
printr-o operaţie manuală efectuată la detector.
detector neresetabil (cu elemente schimbabile): Detector la care, după răspuns, trebuie
înlocuite una sau mai multe componente pentru a trece în starea sa normală de veghe.
detector neresetabil (fara elemente schimbabile): Detector care, după răspuns, nu mai poate
fi trecut în starea sa normală de veghe.
detector amovibil: Detector care este proiectat astfel încât să permită cu uşurinţă demontarea
din poziţia sa normală de funcţionare pentru scopuri de mentenanţă şi întreţinere.
detector inamovibil: Detector la care modul de montare este astfel încât demontarea uşoară din
poziţia sa normală de funcţionare, pentru scopuri de mentenanţă şi întreţinere, nu este posibilă.
detector cu două stări: Detector care generează una din cele două stări de ieşire relativ la
conditiile de "veghe" sau "alarmă de incendiu".
 Pag.6

detector multistare: Detector care generează o stare de ieşire dintr-un număr limitat (mai mare
de două) în legatură cu condiţiile de "veghe", "alarmă de incendiu" sau cu alte condiţii anormale.
detector analogic: Detector care generează un semnal de ieşire ce reprezintă valoarea
parametrului sesizat.
Echipament de control si semnalizare . Componentă a unui sistem de detectoare şi de alarmă
incendiu prin care alte componente pot fi alimentate cu energie şi care:
a) este utilizat pentru:
1 a receptiona semnale de la detectoarele conectate;
2 a determina dacă aceste semnale corespund unei condiţii de alarmă;
3 a indica o asemenea condiţie de alarmă audibil şi vizibil;
4 a indica locul pericolului;
5 a înregistra dacă este posibilă oricare din aceste informatii;

b) este utilizat pentru monitorizarea funcţionării corecte a sistemului şi a da avertizări audibile şi

vizibile pentru orice defect (de exemplu: scurtcircuit, rupere linie sau defect în alimentarea cu
energie);
c) dacă se cere, este capabil să transmită semnalul de alarmă incendiu, de exemplu:
1 la dispozitivele de alarmă incendiu sonore sau optice
2 la serviciul de pompieri direct sau prin intermediul unui echipament de transmisie a alarmei
de incendiu ;
3 spre echipamentul de comandă a protecţiei automate la un echipament automat de
stingere a incendiului.
4 Dispozitiv de alarma la incendiu . Componentă a sistemului de alarmă incendiu
neinclusă în echipamentul de control şi semnalizare , care este utilizată pentru a avertiza starea
de incendiu, de exemplu o sirenă sau un semnalizator optic.
5 Declansator manual de alarma . Componentă a unui sistem de detectare şi de alarmă
incendiu care este utilizată pentru semnalizarea manuală a unei alarme.
6 Dispozitiv de transmisie alarmă la incendiu . Echipament intermediar care transmite un
semnal de alarmă de la un echipament de control şi semnalizare la o statie de recepţie a alarmei
.
 Pag.7

7 Staţie de recepţie alarmă la incendiu . Staţie de la care pot fi iniţiate în orice moment
măsuri necesare de protecţie la incendiu şi de intervenţie la incendiu.
8 Comanda sistemelor automate de intervenţie împotriva incendiului . Un dispozitiv
automat folosit pentru acţionarea unui echipament automat de protecţie împotriva incendiului ,
după recepţia unui semnal de la echipamentul de control şi semnalizare .
9 Echipament de protecţie împotriva incendiului Echipament automat de control şi de
intervenţie împotriva incendiului, de exemplu o instalatie de stingere.
10 Dispozitiv de transmisie semnal de defect . Echipament intermediar care transmite un
semnal de defect de la echipamentul de control şi semnalizare la o staţie de recepţie semnal de
defect .
11 Staţie de recepţie semnal de defect . Un centru de la care pot fi iniţiate măsurile
corective necesare.
12 Echipament de alimentare cu energie . Componenta unui sistem de detectare si de
alarmă incendiu care alimentează cu energie echipamentul de
a determina dacă aceste semnale corespund unei condiţii de alarmă;
1 a indica o asemenea condiţie de alarmă audibil şi vizibil;
2 a indica locul pericolului;
3 a înregistra dacă este posibilă oricare din aceste informatii;
b) este utilizat pentru monitorizarea funcţionării corecte a sistemului şi a da avertizări audibile şi
vizibile pentru orice defect (de exemplu: scurtcircuit, rupere linie sau defect în alimentarea cu
energie);
c) dacă se cere, este capabil să transmită semnalul de alarmă incendiu, de exemplu:
1 la dispozitivele de alarmă incendiu sonore sau optice (a se vedea 2.3);
2 la serviciul de pompieri direct sau prin intermediul unui echipament de transmisie a alarmei
de incendiu (a se vedea 2.5) ;
3 spre echipamentul de comandă a protecţiei automate (a se vedea 2.7) la un echipament
automat de stingere a incendiului.

Dispozitiv de alarma la incendiu . Componentă a sistemului de alarmă incendiu neinclusă în

echipamentul de control şi semnalizare , care este utilizată pentru a avertiza starea de incendiu,
de exemplu o sirenă sau un semnalizator optic.
 Pag.8

Declansator manual de alarma . Componentă a unui sistem de detectare şi de alarmă incendiu

care este utilizată pentru semnalizarea manuală a unei alarme.
Dispozitiv de transmisie alarmă la incendiu . Echipament intermediar care transmite un
semnal de alarmă de la un echipament de control şi semnalizare la o statie de recepţie a alarmei
.
Staţie de recepţie alarmă la incendiu . Staţie de la care pot fi iniţiate în orice moment măsuri
necesare de protecţie la incendiu şi de intervenţie la incendiu.
Comanda sistemelor automate de intervenţie împotriva incendiului . Un dispozitiv automat
folosit pentru acţionarea unui echipament automat de protecţie împotriva incendiului , după
recepţia unui semnal de la echipamentul de control şi semnalizare .
Echipament de protecţie împotriva incendiului . Echipament automat de control şi de
intervenţie împotriva incendiului, de exemplu o instalatie de stingere.
Dispozitiv de transmisie semnal de defect (. Echipament intermediar care transmite un semnal
de defect de la echipamentul de control şi semnalizare la o staţie de recepţie semnal de defect .
Staţie de recepţie semnal de defect . Un centru de la care pot fi iniţiate măsurile corective
necesare.
Echipament de alimentare cu energie . Componenta unui sistem de detectare si de alarmă
incendiu care alimentează cu energie echipamentul de control şi semnalizare şi acele
componente alimentate cu energie de echipamentul de control şi semnalizare. Echipamentul de
alimentare cu energie poate include multiple surse de alimentare (de exemplu sursa principala -
reţea şi sursa de rezervă).
Elemente pentru conectare. Toate elementele care formează legăturile între diferitele
componente ale unui sistem de detectare şi de alarmă incendiu.
Dispozitiv autonom de alarmare la fum. Dispozitiv care dispune de alimentare locală (baterii)
care conţine elemente de detecţie a fumului şi care este proiectat pentru declanşarea unei alarme
de incendiu în aplicatii casnice.

E.MATERIALE
Circuitele de semnalizare se vor executa cu conductoare sau cabluri din cupru cu excepţia
cazurilor când sistemul de semnalizare este proiectat să lucreze în alte tehnologii ( de ex. cabluri
optice ).
 Pag.9

Secţiunea conductorului din cupru utilizat pentru circuitele de semnalizare va fi cea rezultată din
calcul în funcţie de configuraţia şi lungimea traseelor astfel încât la cel mai îndepărtat element
conectat să se asigure tensiunea minimă de funcţionare în conformitate cu indicaţiile
producătorului de echipament.
Conductoarele electrice şi cablurile utilizate în circuitele de semnalizare vor fi protejate în tuburi
sau plinte din material plastic sau din metal.
Se interzice utilizarea conductoarelor de tip INTENC în circuitele de semnalizare.
Cablul multifilar utilizat pentru circuitele de semnalizare nu va putea fi folosit şi pentru alte circuite
de telecomunicaţii – chiar dacă există perechi de cabluri libere şi de culori diferite.
F.PROCEDURA
Traseele de cabluri de tip conducte, canale etc. Trebuie să permită introducerea şi scoaterea cu
uşurinţă a cablurilor. Accesul trebuie permis prin înlăturarea sau deschiderea unor capace de
protecţie.
Cablurile purtătoare a alimentării cu energie electrică, a semnalelor de detecţie şi de alarmă
trebuie pozate astfel încât să fie evitate efecte adverse asupra sistemului. Trebuie avuţi în vedere
factori precum:
1 interferenţe electromagnetice la nivele care pot afecta funcţionarea corectă a sistemului;
2 posibilitatea deteriorării în caz de incendiu;
3 posibilitatea deteriorării mecanice, inclusiv deteriorări care pot provoca scurt-circuit între
cablurile sistemului şi alte cabluri.
Acolo unde este necesar, cablurile sistemului de alarmă la incendiu pot fi separate de alte cabluri
prin intermediul partajărilor izolate sau împământate sau prin îndepărtarea lor la o distanţă
adecvată.
Pentru reducerea interferenţelor electrice din cauza apropierii de instalaţiile de date şi cele
electrice de joasă tensiune, cablurile instalaţiilor de semnalizare a incendiilor se separă de
cablurile altor sisteme prin:
1 Instalarea în conducte, ghene etc, separate;
2 Intermnediul unor elemente despărţitoare mecanice continue şi rigide din materiale
rezistente la foc;
3 Instalarea la o distanţă de minim 0,3 m de cablurile altor sisteme.
Cablurile sistemului de alarmă la incendiu trebuie să fie:
 Pag.10

1 marcate adecvat sau etichetate la intervale nu mai mari de 2m pentru a indica funcţia şi
cerinţa de separare, sau;
2 colorate pe toată lungimea cablului sau prin intermediul unei acoperiri exterioare într-o
culoare distinctivă (de exemplu roşu), sau;
3 pozate în tuburi sau canale de cablu rezervate pentru sistemul de alarmă la incendiu şi
marcate astfel încât să indice această rezervare; în acest caz, cablurile trebuie să fie închise
complet, iar capacele canalelor de cablu trebuie fixate sigur.
Toate cablurile şi părţile metalice ale sistemului trebuie separate corespunzător de orice
componentă metalică care face parte din sistemul de protecţie la trăznet. Măsurile de protecţie
împotriva trăznetului trebuie să respecte normativele naţionale.
Acolo unde cablurile traversează (penetrează) pereţi şi planşee cu rol de rezistenţă la foc
(antifoc), golurile trebuie asigurate împotriva incendiului astfel încât rezistenţa la foc a elementului
de compartimentare traversat să nu se reducă.
Se evită instalarea cablurilor instalaţiilor de semnalizare a incendiilor în lungul conductelor calde
sau pe suprafeţe calde. De asemenea, se evită traseele expuse la umezeală.
Pe porţiuni reduse ale traseelor apropiate de suprafeţe calde (minim 40oC) sau la încrucişări cu
acestea, distanţa între circuitele instalaţiilor de semnalizare a incendiilor trebuie să fie de minim
12 cm sau se iau măsuri de izolare termică.
Se evită instalarea cablurilor instalaţiilor de semnalizare a incendiilor în tuneluri sau canale
tehnice în care se găsesc cabluri electrice cu tensiuni mai mari de 1000V. În cazurile în care nu
este posibilă o altă soluţie, cablurile se instalează în tuneluri sau canale tehnice pe pereţii opuşi
sau pe aceeaşi parte cu cablurile electrice la o distanţă de cca 40 cm, sub cele electrice. Când
lungimile de paralelism depăşesc 150 m, iar tensiunile sunt mai mari de 1000 V, se face, de la
caz la caz, calculul de protecţie, luându-se măsuri corespunzătoare conform normativelor şi
standardelor în vigoare.
La stabilirea traseelor se evită trecerile prin spaţii cu pericol de explozie, medii corozive sau zone
în care nu există pericol de scurgere a unor lichide ce ar putea deteriora învelişul cablurilor sau ar
prezenta pericol de incendiu, alegându-se soluţii de montaj pe pereţii exteriori acestor spaţii (cu
condiţia protejării împotriva efectelor de radiaţii termice în caz de incendiu şi deteriorărilor
mecanice), şi anume, în spaţiile de circulaţie, anexe tehnice sau alte spaţii fără pericol.
 Pag.11

În clădirile înalte şi foarte înalte coloanele dispuse pe verticală, pentru circuitele destinate
instalaţiilor de semnalizare a incendiilor, trebuie să fie separte de celelalte categorii de instalaţii
electrice sau de telecomunicaţii.

Alegerea şi pozarea cablurilor

Instalaţiile de semnalizare a incendiilor se realizează în execuţie îngropată sau aparentă,
cablurile utilizate fiind conforme cu cerinţe specificate de producătorul echipamentelor, luându-se
în calcul intensitatea curentului admisibil şi atenuarea semnalelor date.
Circuitele instalaţiilor de semnalizare a incendiilor se execută cu cabluri cu conductoare de
cupru cu excepţia cazurilor când sistemul este proiectat să lucreze în alte tehnologii (de exemplu,
cabluri optice).
În spaţiile de producţie şi depozitare din categoria A şi B (BE 3) de pericol de incendiu,
conductoarele de semnalizare sunt cu întârziere mărită la propagarea flăcărilor.
De regulă, cablurile se instalează în zone cu risc mic de incendiu (cu excepţia celor din
incinte protejate). Dacă este necesară prevederea traseelor de cabluri în alte zone, trebuie
utilizate cabluri rezistente la foc sau se asigură supravegherea canalizaţiilor de cabluri prin
detectoare împotriva incendiului, astfel încât un defect al acestora să nu împiedice:
1 recepţia unui semnal de detectare la echipamentul de control şi semnalizare;
2 funcţionarea dispozitivelor de alarmă;
3 recepţia semnalelor iniţiate de sistemul de detecţie prin echipamentul de transmisie al
alarmei de incendiu.

Cablurile care trebuie să rămână în funcţiune mai mult de 1 minut după detectarea
incendiului trebuie să reziste la efectele focului un timp de 30 de minute sau să fie protejate
pentru această perioadă. Aceste cabluri sunt cele care asigură:
1 conectarea dintre echipamentul de control şi semnalizare şi echipamentul de alimentare cu
energie electrică dacă se găsesc în carcase diferite;
2 conectarea dintre părţi ale echipamentului de control şi semnalizare dacă se găsesc în
carcase diferite;
 Pag.12

3 conectarea dintre echipamentul de control şi semnalizare şi panourile repetoare de

semnalizare şi/sau de comandă;
4 funcţionarea într-o zonă cu risc mare de incendiu

Reţelele de cabluri care conectează echipamentul de control şi semnalizare cu detectoare,

declanşatoare manuale, dispozitive de alarmare etc pot fi în sistem:
1 linii radiale;
2 bucle

La utilizarea circuitelor în buclă trebuie avută în vedere evitarea deteriorării simultane a

celor două capete ale buclei (ruperea cablului sau scurtcircuit). La amplasarea ambelor capete
ale buclei în acelaşi spaţiu, se iau măsuri suplimentare de protecţie mecanică sau se distanţează
suficient cele două capete ale buclei, pentru evitarea unui defect simultan.
Când se folosesc cabluri multipereche sau cabluri flexibile niciuna dintre perechi nu va fi
utilizată pentru alte circuite decât cele aferente sistemului de alarmă la incendiu.
Se evită conexiunile de cabluri, altele decât cele din carcasele echipamentelor. În cazul în
care acest lucru nu este posibil, conexiunea trebuie realizată într-o cutie de conexiune, accesibilă
şi identificabilă. Metoda de conexiune nu trebuie să reducă fiabilitatea şi rezistenţa la foc a
cablului fără conexiune.
Cablul de joasă tensiune pentru alimentarea echipamentului de control şi semnalizare la
incendiu se montează pe o intrare separată în carcasa echipamentului, faţă de toate celelalte
cabluri, ale sistemului de detectare şi de alarmă la incendiu.
Cutiile de conexiuni se instalează numai în locuri uscate, asigurate împotriva accesului
persoanelor neautorizate, uşor accesibile personalului de întreţinere.
Rezistenţa de izolaţie faţă de pământ a circuitelor de semnalizare trebuie să fie minim 10
Mohm, (cu decuplarea bornei de împământare).
Poziţionarea echipamentelor se va realiza în conformitate cu documentaţia. Poziţionarea
trebuie să ţină cont de eventuale riscuri care pot apare atunci când clădirea este ocupată. În
locaţii cu risc de explozie se vor urma indicaţiile reglementărilor specifice în vigoare.
G.CONFIGURAREA ŞI VERIFICAREA SISTEMULUI
 Pag.13

Inginerul responsabil cu configurarea trebuie să efectueze o inspecţie vizuală pentru a se

asigura că au fost realizate satisfăcător toate lucrările de instalare, că metodele, materialele şi
componentele utilizate corespund prezentelor recomandări şi că documentaţia finală şi
instrucţiunile de utilizare sunt adecvate sistemului.
Inginerul responsabil cu configurarea trebuie să testeze şi să verifice că sistemul instalat
funcţionează corect şi, în particular, să verifice că:
1 toate detectoarele şi declanşatoarele manuale de alarmă sunt funcţionale;
2 informaţiile oferite de echipamentul de control şi semnalizare şi echipamentul de indicare
este corect şi conform cerinţelor generale exprimate în documentaţia privind strategia de răspuns
la alarmă în caz de incendiu;
3 orice conectare la un dispecerat de recepţie a alarmelor în caz de incendiu sau a
avertizărilor de deranjament este în funcţiune, iar mesajele sunt clare şi corecte;
4 dispozitivele de alarmare funcţionează conform prezentelor recomandări;
5 toate funcţiile auxiliare pot fi activate;
6 au fost furnizate documentele şi instrucţiunile privind poziţia tuturor reperelor instalate,
traseelor de cabluri, cutii de conexiune etc.
Înainte de a se trece la verificarea instalaţiei, trebuie prevăzută o perioadă de funcţionare
preliminară pentru a observa stabilitatea sistemului instalat în condiţiile de ambient uzuale.
Verificarea şi acceptanţa sistemului de alarmă în caz de incendiu va fi realizată, în mod
normal, de către reprezentantul tehnic al instalatorului şi clientul sau reprezentantul acestuia.
Testul de acceptanţă constă în:
1 verificarea că a fost furnizată documentaţia cerută de prezentele recomandări;
2 verificarea vizuală că sistemul instalat este conform cu specificaţia;
3 teste privind funcţionarea corectă a sistemului, inclusiv interfeţele cu echipamentele
suplimentare şi reţeaua de transmisie, efectuate prin acţionarea unui număr de detectoare agreat
din cadrul sistemului.
Trebuie furnizate utilizatorului clădirii instrucţiuni adecvate de utilizare, întreţinere şi testare
a sistemului instalat. Inginerul responsabil cu configurarea trebuie să furnizeze clientului un
certificat de configurare formalizat.
Frecvenţa verificării va fi mai mare pentru instalaţiile şi echipamentele de curenţi slabi supuse la
vibraţii sau şocuri periodice.
 Pag.14

Se verificã:
- dispunerea organelor de comandă în încăperi în aşa fel încât să se asigure accesibilitatea la
elementele instalaţiei electrice.
- locul de montare şi înălţimea de montare menţionată în planşă.
- amplasarea aparatelor electrice în zone ale încăperilor care să permită intervenţii rapide şi
lejere.
- modul de pozare a circuitelor, soluţiile alese, iar, traseele circuitelor se vor face în aşa fel încât
să permită schimbarea lor relativ uşoară.
- modul de integrare a elementelor instalaţiilor electrice în ansamblul clădirii deservite.
- dacă anduranţa aparatelor folosite este corespunzătoare (rezistenţă la un număr de cicluri de
funcţionare).
Se va asigura presiunea corespunzătoare fiecărui tip de contact.
H.INREGISTRARI
-procese verbale de lucrari ascunse
-procese verbale de receptive calitativa

PTE-RO -19-INSTALATII ELECTRICE

CURENTI TARI
 Pag.15

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a instalatiilor electrice curenti tari precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii cerintelor
de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele
specifice in vigoare.

B.DOMENIU
Procedura are ca scop prezentarea cerintelor si conditiilor necesare la executarea
lucrarilor de instalatii electrice curenti tari pentru constructii civile , industriale si agricole.

C. DOCUMENTE DE REFERINTA

I. 7 - 2002 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu

tensiuni
până la 1000 Vc.a. şi 1500 Vc.c., aprobat prin Ord. MLPTL nr.
1055/2002
I. 18/1 – 01 Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice
interioare de
curenţi slabi aferente clădirilor civile şi de producţie, aprobat prin Ord.
MLPTL 1617/2001
I. 20 – 2000 Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului, aprobat
prin
Ordin MLPAT nr. 48/N/2000.
GP 052 - 2000 Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 Vc.a. şi 1500
Vc.c.
NP – I7 – 2002 Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la
consumatori cu tensiunea sub 1kV
 Pag.16

C 56 – 85 Normativ pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii

aferente
C 56-2002 -normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii
aferente
Documentatia tehnica
Caiete de sarcini

D.RESPONSABILITATI
Director:
-desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil proces);
-asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
-verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul de intocmire a
inregistrarilor;
-opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci cind, din cauze tehnice
sau datorita neconcordantei situatiei reale cu prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi
satisfacute specificatiile de calitate solicitate;
-dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina aparitia acestora,
actiuni corective si preventive si termene de implementare;
-raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
-instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al protectiei muncii si sigurantei circulatiei si
admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa lucrarea, dotate cu echipament de
avertizare, atunci cind este cazul;
-instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura realizarea
performantelor de mediu stabilite;
-coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia tehnica si standardele
in vigoare;
-asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea produselor puse in
opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile din caietele de sarcini si standardele
specifice in vigoare;
 Pag.17

-coordoneaza activitatile legate de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;

intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la executia si
calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantu clientului, in vederea completarii cartii
constructiei;
-implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive stabilite precum si
dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
-raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Personal CQ :
-efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este cazul, rapoarte de
neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor corective si
preventive stabilite.

E.MATERIALE
 conductori electrici;
 cabluri electrice;
 jgheaburi;
 paturi pentru cabluri;
 corpuri de iluminat;
 lampi;
 intrerupatoare;
 comutatoare;
 tuburi de protectie;
 tevi de protectie;
 echipamente electrice;
 banda otel 25 x 4 m,STAS 908-80
 teava de OlZn cu diametrul de 2 toli
 suport centura legare la pamant
 surub M6 x 25,STAS 920-80
 piulita M6,STAS 922-80
 electrozi sudura
 eclise de legatura

F.PROCEDURA
Orice manevrare, transport si depozitare a aparaturii, cablurilor, etc. vor fi facute luand in
considerare proprietatile diferitelor materiale si conditiile externe normale, in vederea evitarii
impactului daunator asupra componentelor si in vederea evitarii impuritatilor etc.
 Pag.18

Materialele livrate se aseaza pe scanduri de cherestea sau in rafturi si rastele, pentru a

impiedica eventualul contact cu solul.
Tablouri electrice
Pentru transport:
 tablourile vor fi protejate contra prafului si umezelii;
 în timpul transportului se va asigura pozitia verticala a dulapurilor si se vor feri de lovituri;
 aparatele de masura si automatizare vor fi transportate în ladite;
 ambalajele trebuie sa contina semnele de "FRAGIL", "NU RASTURNATI" si "A SE FERI
DE UMEZEALA" conf. STAS 5055.
Depozitarea tablourilor se va face în încaperi cu atmosfera neutra, lipsite de gaze corozive, cu
temperatura cuprinsa între 10 si 40 °C si umiditatea relativa a aerului de max. 80 %, la 20 °C.
Tablourile nu se vor stivui.

Detalii referitoare la dimensiuni si constructie

 panoul va fi astfel construit incat sa se evite acumulari de praf etc.;
 toate piulitele, bolturile etc., vor fi otel galvanizat pentru a preveni ruginirea;
 panoul va fi prevazut cu 20% spatiu liber, pentru a facilita marirea acestuia la o data
ulterioara. 20% spatiu inseamna 20% spatiu liber pentru terminale, 20% pentru starterele
de motor etc.;
 panoul va fi prevazut cu un dispozitiv de inchidere.
Tablourile electrice trebuie sa fie executate in constructie protejata prin instalarea in cutii
cu grad de protectie stabilit dupa necesitatii in functie de natura mediului in care se instaleaza.
Aparatele de protectie, de comanda, de separare, elemente de conectare, circuitele de
intrare si plecarile din tablourile de distributie se echiteteaza clar si vizibil astfel incat sa fie usor
de indentificat pentru manevre, reparatii, verificari. La sigurante se noteaza pe etichete si curentii
nominali ai fuzibilelor. Prinderile cu suruburi se vor asigura impotriva desurubarilor, prin inele de
siguranta si vopsea duco.
a) Conditii pentru inceperea lucrarilor
Este necesar ca înainte de începerea lucrărilor de montare a tablourilor electrice, să fie
terminate lucrările de construcţii, de pozare a cablurilor electrice de racord şi a circuitelor electrice
care se alimentează din tablouri.
 Pag.19

Locul de amplasare a tabloului electric va fi liber de orice obstacol. Electricienii care vor executa
lucrările, vor fi dotaţi cu scule şi dispozitive de lucru specific lucrării, în perfectă stare de
funcţionare şi vor avea instructajul de protecţie a muncii făcut la zi.
Totodată personalul de execuţie va cunoaşte schema tabloului şi destinaţia circuitelor.
b) Lucrari pregatitoare pentru executie
- lăsarea golurilor la turnare pe şantier în pardoseală conform planşelor de rezistenţă;
- lăsarea golurilor pentru firide şi tablouri electrice instalate în nişe.
Tablourile de distributie trebuie montate perfect vertical si fixate bine, pentru a nu fi supuse
vibratiilor sau deplasarilor, ce pot surveni în caz de scurtcircuit pe bare sau cutremur.
Inaltimea minima fata de pardoseala a laturilor de jos ale tablourilor capsulate trebuie sa
fie astfel stabilita încat sa permita posibilitatea realizarii razei de curbura a cablului cu diametrul
cel mai mare, iar înaltimea maxima, fata de pardoseala (sau teren, la amplasarea în exterior) a
laturii de sus a tabloului sa fie de cel mult 2,2 m.
Legarea cablurilor in tablourile electrice se va face in clemele existente in tablouri prin
strangere cu suruburi sau prin introducerea lor in clemele cu arc; nu se accepta legaturi prin
rasucire a cablurilor in tablourile electrice.
Cablurile electrice se vor introduce in tabloul electric doar prin presetupele existente si doar prin
presetupele de diametru corespunzator pentru fiecare cablu. Cablurile introduse in tabloul electric
vor avea rezerve de lungime de cel putin 20 cm si se vor fixa in presetupe astfel incat sa nu poata
fi smulse din cleme in cazul unor socuri
c) Montarea tablourilor electrice
Montarea tablourilor electrice necesită următoarele lucrări:
a/ la tablourile pe schelet metalic:
- executarea golurilor în ziduri, planşee pentru montarea diblurilor şi/sau a praznurilor;
- confecţionarea şi montarea diblurilor de lemn;
- prepararea mortarului de ciment;
- fixarea tabloului în elementele de prindere.
b/ la tablourile capsulate:
- fixarea scheletului de susţinere a tabloului;
- verificarea verticalităţii;
- împănarea şi fixarea în pardoseală.
 Pag.20

c/ lucrări comune:
- tăierea, dezizolarea conductelor electrice şI curăţirea capetelor;
- domontarea capacelor aparatelor pentru legarea lor la şuruburile de contact
- legarea conductelor electrice la bornele aparatelor;
- remontarea capacelor aparatelor;
- etichetarea circuitelor, coloanelor şi aparatelor.
Cabluri electrice
a) Conditii pentru inceperea lucrarilor
Inainte de începerea lucrărilor este necesar ca să fie identificate pe teren toate traseele, conform
documentaţiei tehnice, alegând cele mai scurte distanţe între echipamentele electrice.
Aceste trasee trebuie să fie libere de orice obstacol. Pentru pozarea în canale, este necesar ca
să fie terminate lucrările de construcţii înaintea instalării cablurilor.
b) Lucrari pregatitoare pentru executie
- lăsarea golurilor la turnare pe şantier în ziduri, planşee sau fundaţii precum şi în
prefabricate conform planşelor de rezistenţă;
- executarea canalelor pentru cabluri;
- montarea ţevilor de protecţie în zonele de subtraversare ziduri şi căi de acces;
- vopsirea suporţilor de susţinere a cablurilor electrice.
c) Montarea cablurilor electrice
La montare, se va avea în vedere evitarea zonelor care periclitează integritatea sau buna
funcţionare a cablurilor prin deteriorări mecanice, vibraţii, supraîncălzire sau arcuri electrice
provocate de alte cabluri.
Se va asigura la montare, accesul pentru lucrările de montaj, întreţinere şi pentru eventualele
înlocuiri şi/sau intervenţii în caz de incendiu.
Pozarea cablurilor electrice se face, de regulă, pe console metalice fixate pe suporţi montaţi în
elementele de construcţie.
Se recomandă pozarea cablurilor de comandă şi control, în fluxuri aparte de cele ale cablurilor de
energie, precum şi realizarea de fluxuri separate pentru cablurile de energie cu tensiuni diferite.
La pozarea cablurilor se va prevedea o rezervă de cablu pentru compensarea deformărilor, de
cca 1,50 m/buc.
 Pag.21

La trecerea prin planşee şi pereţi, cablurile se protejează prin ţevi metalice sau din PVC având
diametrul cu cel puţin 50% mai mare decât diametrul exterior al cablurilor
Razele minime de curbură, conform normativ PE 107 vor fi de cel puţin 15xDext pentru cablurile
cu conductoare rotunde, respectiv de cel puţin 20xDext pentru cablurile cu conductoare tip
sector.
Circuitele de cabluri trebuie marcate prin etichete din material necorodabil, pe care se va înscrie
marca din jurnalul de cabluri. La pozarea aparentă, marcarea se va face la capete, la încrucişări
şi pe tot traseul din 10 în 10 m.
Legăturile la bornele echipamentelor, a conductoarelor din cabluri, se vor executa cu papuci de
secţiune corespunzătoare montaţi fie prin lipire, fie prin presare.
Conductoare electrice
a) Conditii pentru inceperea lucrarilor
Pentru începerea lucrărilor este necesar ca:
- tuburile şi/sau ţevile de protecţie să fie montate definitiv;
- tencuiala aplicată peste tuburile PVC instalate îngropat, să fie bine uscată;
- consolele pentru fixarea aparatelor de conectare să fie bine fixate;
- temperatura mediului ambiant să fie cuprinsă între +50C.....+350C.
b) Lucrari pregatitoare pentru executie
- aşezarea conductoarelor de-a lungul traseelor tuburilor;
- stabilirea numărului de conductoare conform desenelor;
- demontarea capacelor de la doze;
- introducerea sârmelor de oţel zincat pentru tragerea conductoarelor în tuburi.
c) Montarea conductoarelor electrice
Montarea conductoarelor electrice izolate în tuburi (ţevi) de protecţie se face de regulă prin
tragere de la dozele de tragere şi/sau de ramificaţie.
Se vor urmări următoarele cerinţe:
- operaţiunea să se facă astfel încât să nu ducă la deteriorarea dozelor de aparat, la slăbirea
aderenţei acestora în elementul de structură sau la degradarea tuburilor;
- să nu se producă julituri ale izolaţiei conductoarelor;
- în fiecare doză de aparat se va lăsa o rezervă de 5...10 cm/conductor;
- îmbinarea conductoarelor să se facă numai în doze, fie prin cleme (obligatoriu la conductoarele
 Pag.22

de aluminiu), fie prin lipire;

- să se respecte codul culorilor pentru conducte conform normativului I.7 - 2002;
- se interzice executarea îmbinării între conductoare în interiorul tuburilor de protecţie;
- să nu fie întreruperi sau deteriorări ale izolaţiei conductoarelor.
Executarea legăturilor în doze se va face astfel:
a/ pentru conductoarele de aluminiu:
- tăierea la măsură, dezizolarea la capete şi curăţirea lor;
- pregătirea clemei de legătură corespunzătoare secţiunii;
- fixarea conductoarelor în clemă;
- izolarea legăturii cu lac şi bandă de izolaţie;
- aşezarea neforţată a legăturii în doză;
- montarea capacului la doză.
b/ pentru conductoarele de cupru:
- tăierea la măsură, dezizolarea la capete şi curăţirea lor;
- răsucirea conductoarelor şi tăierea la măsură;
- ungerea legăturii cu pastă de lipit;
- cositorirea legăturii inclusiv topirea cositorului;
- izolarea legăturii cu bandaj de cauciuc;
- izolarea legăturii cu bandă de izolaţie;
- aşezarea neforţată a legăturii în doză;
- montarea capacului la doză.
Aparate electrice
a) Conditii pentru inceperea lucrarilor
Inainte de începerea lucrărilor de montare a aparatelor electrice trebuie să fie terminate lucrările
de construcţii propriuzise şi montarea circuitelor electrice de racordare la aparate. Locul de
montaj trebuie să asigure spaţii de acces şi manevră în conformitate cu normativul I.7- 98.
Electricienii care vor executa lucrările, vor cunoaşte tipul aparatelor, vor fi dotaţi cu scule sau
dispozitive de lucru aflate în perfectă stare de funcţionare şi vor avea instructajul de protecţie
a muncii făcut la zi.
 Pag.23

Seful formaţiei de lucru şi/sau maistrul responsabil de lucrare, va face coordonarea lucrărilor şi
corelarea lor cu celelalte specialităţi, semnalând în timp util proiectantului de specialitate
eventualele neconcordanţe, pentru soluţionarea lor operativă.
b) Lucrari pregatitoare pentru executie
- confecţionarea suporţilor şi montarea lor;
- vopsirea suporţilor metalici cu miniu de plumb şi vopsirea lor anticorozivă;
- verificarea aparatelor electrice;
- delimitarea zonei de lucru.
c) Montarea aparatelor electrice
Montarea aparatelor electrice implică următoarele operaţii:
a/ la aparatele montate îngropat:
- curăţirea dozei de aparat şi tăierea capătului de tub din doză;
- tăierea şi dezizolarea conductoarelor electrice, curăţirea şi executarea ochiurilor de legătură;
- demontarea capacului, verificarea aparatului, slăbirea şuruburilor de fixare şi ale contactelor;
- legarea conductoarelor la bornele aparatului conform schemei aplicate pe aparat sau pe
carcasa acestuia;
- montarea aparatului în doză cu ajutorul ghearelor de fixare;
- fixarea capacului aparatului.
b/ la aparatele montate aparent:
- pregătirea pentru montarea aparatelor;
- crearea golurilor, confecţionarea şi montarea diblurilor din lemn, montarea bolţurilor din material
plastic sau împlântarea diblurilor (bolţurilor metalice);
- tăierea şi dezizolarea conductoarelor electrice, curăţirea şi executarea ochiurilor de legătură;
- legarea conductoarelor la bornele aparatului conform schemei aplicate pe aparat sau pe
carcasa acestuia;
- instalarea aparatului pe dibluri sau pe console metalice fixate în prealabil;
- racordarea la instalaţia de legare la pământ a şurubului special prevăzut pe carcasa metalică a
aparatului electric (dacă există din fabricaţie).
Corpuri de iluminat
a) Conditii pentru inceperea lucrarilor
 Pag.24

Inaintea începerii lucrărilor, trebuie să fie terminate lucrările de construcţii şi de montare a tijelor
metalice dintre chesoane pentru suspendarea corpurilor de iluminat.
Locurile de montaj vor fi libere de orice obstacol pe orizontală şi pe verticală.
Electricienii care vor executa lucrările, vor fi dotaţi cu sculele şi dispozitivele de lucru specifice
lucrării, în perfectă stare de funcţionare şi vor avea instructajul de protecţie a muncii făcut
la zi. Se admite folosirea pistolului de împlântat bolţuri doar de către persoane autorizate de
MINISTERUL DE INTERNE.
Se impune ca fiecare electrician să-şi delimiteze exact zona de lucru, să cunoască planşele din
proiect şi să fie familiarizat cu tipul corpurilor de iluminat prevăzute în documentaţie.
b) Lucrari pregatitoare pentru executie
- verificarea ansamblului corpului de iluminat şi a accesoriilor lui, dacă este conform
documentaţiei şi dacă este complet;
- verificarea funcţionării fiecărui corp de iluminat în atelierul electricienilor, în special a celor
de iluminat fluorescent;
- verificarea existenţei în teren a tijelor de suspendare pentru corpurile de iluminat.
c) Montarea corpurilor de iluminat
La montarea corpurilor de iluminat sunt necesare următoarele lucrări:
- trasarea poziţiei găurilor de montaj cu ajutorul şablonului;
- crearea golurilor, confecţionarea şi montarea diblurilor de lemn, montarea diblurilor din material
plastic sau împlântarea diblurilor (bolţurilor) metalice;
- tăierea, dacă este cazul, a tubului de protecţie la nivelul planşeului sau a zidului;
- tăierea şi dezizolarea conductoarelor electrice, inclusiv executarea capătului de cablu dacă
alimentarea se face cu cablu nearmat;
- executarea legăturilor electrice;
- asamblarea şi montarea corpurilor de iluminat;
- montarea becurilor, tuburilor şi starterelor;
- spălarea şi montarea globurilor, respectiv a abajoarelor corpurilor de iluminat incandescent sau
a reflectoarelor corpurilor de iluminat fluorescent.
INSTALATII DE PROTECTIE ( priza de pamant naturala si artificiala )
a) Conditii pentru inceperea lucrarilor
 Pag.25

Pentru începerea lucrărilor este necesar ca să fie identificate traseele pe teren, conform
documentaţiei tehnice, libere de orice obstacol.
La pozarea în canale trebuie să fie terminate lucrările de construcţii înainte de începerea
lucrărilor de montare a instalaţiilor de protecţie.
La pozarea aparentă pe acoperişul şi pe pereţii clădirii, trebuie să fie terminate lucrările de
construcţii, cu excepţia celor de finisaj.
Se recomandă montarea instalaţiilor de protecţie înaintea montării cablurilor electrice care ar
urma să fie pozate pe aceleaşi trasee.
Electricienii care vor executa lucrările, vor fi dotaţi cu scule şi dispozitive de lucru specific lucrării,
în perfectă stare de funcţionare şi vor avea instructajul de protecţie a muncii făcut la zi.
b) Lucrari pregatitoare pentru executie
- prevederea golurilor din pereţi, fundaţii, planşee la turnarea pe şantier, pentru montarea
ţevilor de protecţie conform planşelor de rezistenţă şi/sau a desenelor de instalaţii electrice;
- executarea de şanţuri(canale) pentru montarea în ţeavă de protecţie instalată îngropat;
- montarea ţevilor de protecţie şi fixarea lor cu bride sau acoperirea lor cu ciment;
- executarea săpăturii pentru montarea prizei de pământ exterioare.
c) Montarea instalatiei de protectie
1/ Conductoare de legare la pământ
In interiorul clădirii, conductoarele de legare la pământ se montează aparent pe console fixate pe
elementele de construcţie. Conductorul principal va avea secţiunea de minim 100 mm2 pentru
oţel, iar conductoarele de ramificaţie (derivaţie) se vor realiza din oţel sau din cupru, secţiunea
minimă fiind de 50 mm2, respectiv de 16 mm2.
Conductorul principal de legare la pământ va fi legat prin cel puţin două legături diferite racordate
în locuri distincte la priza de pământ, prin câte o piesă de separaţie executată în nişe speciale,
instalată la exteriorul clădirii la înălţimea de cca. 0,40 m faţă de nivelul solului.
Legăturile dintre elementele componente ale instalaţiei de legare la pământ se vor executa,
de regulă, prin sudură. Dacă legăturile se realizează prin şuruburi, acestea vor fi asigurate contra
deşurubării cu şaibe GROWER, iar suprafeţele de contact vor fi bine curăţate, după care, vor fi
cositorite sau zincate.
Toate legăturile trebuie protejate împotriva coroziunii prin grunduire şi vopsire. Legătura de la
fiecare utilaj la instalaţia interioară de legare la pământ se va face fie cu conductor din oţel având
 Pag.26

secţiunea minimă de 50 mm2, fie cu conductor neizolat din cupru de 16 mm2 cu papuci la
ambele capete. Rezistenţa echivalentă a conductoarelor de legare la pământ, de la utilaj până la
priza de pământ trebuie să fie sub valoarea de 0,5Ω.
2/ Priză de pământ
Priza de pământ artificială este formată dintr-un ansamblu de electrozi îngropaţi vertical în
pământ şi legaţi conductiv între ei prin intermediul platbandei
Electrozii vor fi din ţeavă de oţel zincată, cu diametrul de 2½” (65 mm) şi o lungime minimă de
2...2,5 m iar conductorul de legătură (priza orizontală) va fi din bandă de oţel zincat de 40x4 mm
sau de oţel nezincat de 40x6 mm. Legăturile dintre elementele prizei de pământ se vor executa
de regulă prin sudură. In situaţii excepţionale legăturile dintre platbande se realizează prin
şuruburi zincate, asigurate contra deşurubării cu şaibe GROWER.
In cazul utilizării platbandei negre, aceasta se va grundui şi vopsi pe întreaga lungime, inclusiv
legăturile şuruburilor nezincate.
Electrozii nu se vor avea acoperiri de vopsea şi vor fi îngropaţi la cel puţin 0,80 m de la suprafaţa
solului. Electrozii se vor dispune astfel încât influenţa lor reciprocă să fie minimă.
Distanţa dintre electrozii verticali nu trebuie să fie mai mică decât dublul lungimii lor iar între
conductoarele paralele de legătură îngropate, distanţa va fi de minim 5 m.
Distanţa de la fundaţia clădirii la electrozii îngropaţi va fi de cel puţin 1 m.
Se vor folosi pe cât posibil şi prizele de pământ naturale legate la prizele de pământ artificiale
cum ar fi:
- elementele metalice ale construcţiilor în contact direct cu pământul sau prin fundaţii de beton
(stâlpi şi alte elemente metalice îmbinate prin sudură, armăturile metalice ale construcţiilor
din beton armat);
- conductele metalice montate îngropat în pământ pentru apă sau alte fluide necombustibile.
Valoarea maximă a rezistenţei de dispersie va fi sub 4Ω la priza de pământ de exploatare.
Execuţia lucrărilor comportă următoarele operaţiuni succesive:
- confecţionarea suporturilor, pieselor de înnădire şi derivaţie;
- îndreptarea, tăierea, fasonarea conductei de protecţie;
- fixare suporturi în zid cu ipsos sau prin împuşcare în beton;
- montarea conductei, inclusiv operaţiile de înnădire şi derivaţie;
- izolări hidrofuge la trecerile prin ziduri;
 Pag.27

- montarea pieselor de separaţie în nişe speciale;

- montarea electrozilor îngropaţi în pământ;
- grunduirea şi vopsirea legăturilor care nu se execută cu şuruburi zincate;
- legarea carcaselor utilajelor şi a tablourilor electrice la instalaţia de protecţie, prin conductoare
de derivaţie.
VERIFICARI
Se verifică următoarele:
Tuburi şi ţevi de protecţie
- aspectul şi starea generală;
- elementele geometrice (diametre de tuburi, doze, înălţimi de montare de la pardoseală, de la
plafon, etc.) şi prinderea cu copci de ipsos;
- corespondenţa cu proiectul.
Acolo unde există abateri de la prescripţiile şi datele din proiect sau calitatea materialelor este
necorespunzătoare, se vor reface acele porţiuni din instalaţie.
Conductoare electrice
- concordanţa numărului de conductoare şi a secţiunii acestora faţă de proiect;
- modul de realizare a legăturilor în doze privind contactul electric şi codul culorilor;
- fixarea capacelor la doze;
- continuitatea electrică a circuitelor.
Părţile din instalaţie ce nu corespund prescripţiilor sau datelor din proiect, se refac.
Cordoane şi cabluri electrice
- concordanţa dintre lucrările executate şi datele din proiect privind traseele şi tipul cablurilor
montate;
- modul de realizare a legăturilor în doze sau cutii de conexiuni, privind contactul electric şi codul
culorilor;
- fixarea capacelor la dozele de legături;
- continuitatea electrică a conductoarelor din cabluri înainte de montarea şi după montarea lor în
vederea depistării profilactice a eventualelor scurtcircuite;
- rezistenţa de izolaţie a circuitelor între faze şi respectiv între fiecare fază şi pământ care trebuie
să fie de minim 500 kΩ.
 Pag.28

Pentru cablurile de alimentare cu energie la tablourile generale se vor emite de către o unitate
autorizată buletine PRAM de verificare şi încercare.
Părţile din instalaţie ce nu corespund prescripţiilor tehnice, datelor din proiect sau sunt defecte,
se vor reface sau înlocui, după caz.
Aparate electrice
- poziţia de montare şi verticalitatea aparatului;
- corespondenţa cu proiectul;
- modul de realizare a legăturilor în ce priveşte contactul electric şi asigurarea împotriva
deşurubării cu şaibe GROWER;
- fixarea în doză sau pe dibluri, respectiv pe console;
- funcţionabilitatea aparatului electric.
Orice aparat electric găsit necorespunzător, va fi înlocuit.
Corpuri de iluminat
- corespondenţa cu proiectul privind tipul şi puterea sursei de lumină;
- dacă dispozitivele de suspendare (cârlige, dibluri împuşcate) suportă o greutate egală cu de 5x
greutatea corpului de iluminat, dar nu mai puţin de 10 kg;
- dacă conducta de NUL este legată la exteriorul duliei (partea filetată) iar conducta de FAZĂ,
trecută prin întreruptor sau comutator este legată la borna piesei de contact din dulia EDISON;
- dacă corpul de iluminat corespunde din punct de vedere fizic şi estetic.
Tablouri electrice
- poziţia de montare a aparatelor în tablou;
- dacă tipul aparatelor din tablou corespunde cu cel din documentaţie;
- modul de realizare a legăturilor în ce priveşte contactul electric (şaibe, papuci,etc.);
- funcţionarea aparatelor;
- modul de fixare a aparatelor şi elementelor de construcţie;
- dacă legăturile interioare peste 200 A sunt realizate în bare (barete);
- dacă distanţa de izolare în aer între părţile aflate sub tensiune, neizolate, ale tabloului până la
elementele de construcţie metalică proprii este de cel puţin 50 mm;
- dacă coridorul de deservire din faţa sau spatele tabloului de distribuţie are lăţimea de cel puţin
1,00 m, respectiv 0,80 m;
- dacă distanţa dintre tabloul electric şi orice altă construcţie metalică din zonă este de cel puţin
 Pag.29

1,00 m; în caz contrar fiind obligatorie legarea acesteia la instalaţia de protecţie.

Instalaţii de protecţie
- aspectul şi starea generală;
- elementele geometrice (secţiuni, continuitate);
- fixare de suporţi şi a suporţilor în zid;
- corespondenţa cu proiectul (traseu, etc.).
Acolo unde există abateri de la proiect privind traseul şi secţiunea sau calitatea materialelor este
necorespunzătoare, se vor reface acele porţiuni din instalaţie, cu respectarea întocmai a
documentaţiei.
Pentru priza de pământ exterioară se va întocmi un P.V. DE LUCRARI ASCUNSE (între
executant şi diriginte de şantier) şi se va emite buletinul PRAM privind valoarea măsurată a
rezistenţei de dispersie.
Verificari pe parcursul executiei lucrarilor
Pe parcursul executiei lucrarilor se va verifica:
- fixarea pe suport a tuburilor de protectie, podurilor de cabluri, cablurilor si a aparatelor
electrice;
- cotele de montaj si distantele de siguranta;
- marcarea si continuitatea circuitelor.
Verificari la terminarea lucrarilor
Verificarile la terminarea lucrarilor, se vor face numai prin laborator autorizat care va
elibera buletine de masurare:
- nivelul de iluminare;
- rezistenta izolatiei conductorilor, intre faze si a fazelor fata de pamant;
- rezistenta de dispersie a prizei de pamant;
- functionarea manuala si automata a utilajelor, conform cu specificatiile echipamentelor.

Documente pentru receptia preliminara:

- Dosarul tehnic al instalatiei, cu viza furnizorului de energie electrica continand avizele
si proiectul care a stat la baza executiei lucrarilor;
 Pag.30

- Procesul verbal de control tehnic efectuat de delegatul pentru controlul tehnic al

furnizorului de energie;
- Buletinele de verificare PRAM pentru aparataj;
- Buletinele de verificare a prizei de pamant, cu mentiunea admis (nu mai vechi de 6
luni);
- Procesele verbale de lucrari ascunse daca este cazul;
- Buletinele de verificare metrologica;
- Aprobarile de model BRML pentru echipamentele de contorizare;
- Certificatele de caliate pentru aparate si echipamente;
- Agrement tehnic MLPAT pentru materiale si echipamente din import;
- Alte documente conform reglementarilor in vigoare.
Dupa terminarea lucrarilor si inainte de punerea in functiune,constructorul va executa
verificarea instalatiei electrice.
Constructorul va executa urmatoarele verificari si probe:
- verificarea calitatii aparaturii;
- verificarea asigurarii prinderii aparatelor;
- verificarea incriptionarii conductorilor si a cablurilor de legatura;
- testarea cablurilor conform cerintelor incluse in regulile CEI;
- verificarea continuitatii conexiunilor;
- rezistenta izolatiei motoarelor electrice cu ajutorul meg-ohm-metrului;
- verificarea sistemului de pamantare;
- verificarea ordinii fazelor si rotatiei motoarelor;
- asistenta pe durata verificarii functionarii dispozitivelor;
- reguli si verificari ale tuturor protectiilor (relee electromagnetice si termice);
- verificarea reglajului corect al releelor de protectie;
- alegerea corecta a sigurantelor de calibrare;
- participarea la verificarea aparatelor de masura;
- verificarea circuitelor de control;
- verificarea sistemelor de urgenta;
- verificarea identificarii cablurilor si terminalelor;
- incercarea de functionare sub tensiune.
 Pag.31

Se vor folosi urmatoarele apoarate de masura:

- rigla gradata, subler;
- ampermetru, voltmetru;
- megohmetru;
- dispozitiv pentru incercarea la strapungere la 2500 V.
Verificarile care nu necesita procedee sau aparatura speciala se rezuma la examinarea
vizuala si cu ajutorul instrumentelor obisnuite de verificare dimensionala.
Verificarea rezistentei de izolatie se va face conform STAS 8183, cu ajutorul
megohmetrului. Verificarea cuprinde masurarea rezistentei de izolatie intre circuitele schemei si
intre circuite si masa.
Verificarea rigiditatii dielectrice se face conform STAS 8138.
Aparatele care nu pot suporta tensiunea de incercare vor fi deconectate de la circuitele
supuse acestor incercari.
Verificarea concordantei legaturilor electrice se face cu ajutorul unei lampi de control sau
buzer de joasa tensiune.
Verificarea functionala se face prin alimentarea instalatiei si efectuarea manevrelor de
functionare (actionarea iluminatului, porniri-opriri motoare etc.).
In timpul verificariilor se va urmarii modul de functionare al aparaturii si eventualele aparitii
a unor vibratii, scantei, incalziri de bobine, etc. care vor fi remediate.
Testele se vor executa sub supravegherea delegatului antreprenorului si in prezenta
personalului de inspectie a beneficiarului lucrarilor.
Antreprenorul va intocmi un raport de probe. Toate testele trebuie insotite de documentele
respective si trebuie sa includa descrierea testului si valorile si datele inregistrate.
Pe durata punerii in functiune si a pornirii instalatiilor, antreprenorul va asigura asistenta
tehnica necesara.
Verificari la receptia finala
Comisia de receptie va verifica pe teren:
 daca lucrarile corespund celor din proiect, materialele si echipamentele folosite sunt
conforme cu cele din listele de echipamente si materiale din proiect;
 modul de realizare a legaturilor;
 Pag.32

 realizarea protectiei impotriva coroziunii si a solicitarilor mecanice.

INREGISTRARI
-procese verbale de lucrari ascunse
-procese verbale de receptie calitativa