Metodologie Luica

Metodologia si Planul de Lucru conceput pentru
executarea lucrarilor , corelate cu graficul de STANDARDE APLICABILE ED / REV

SC executie ISO 9001 : 2008
CONSTRUCT PENTRU LUCRAREA 1/0
PLUS “Asfaltare si modernizare drumuri comunake ISO 14001:2005
SRL DC DJ 402 – Sarbi Luica Judetul Calarasi”
OHSAS 18001:2007
Capitolul 1. Date generale
1.1. Date generale: SC CONSTRUCT PLUS SRL

Adresa:Giurgiu , str. Daliei, Nr. 2 , Jud. Giurgiu
Date de contact: 0727/351.796
Date de identificare fiscal: J52/235/2006; RO 18627070
Domeniul de activitate certificat conform seriei de standarde SR EN ISO 9001:2008 ;SR EN ISO
14001:2005 ; SR EN OHSAS 18001:2007 de catre Organismul de Certificare CERTIND Bucuresti.
Este:
Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale; Lucrari de constructie a drumurilor ,

autostraziilor , podurilor si tunelurilor;Constructia de rigole si sisteme de drenare a apei; Lucrari de
aductiune si distributie a apei; Lucrari de canalizare a apelor uzate si statiilor de epurare;Lucrari
hidrotehnice si indiguiri; Lucrari de tamplarie si dulgherie pentru constructii; Lucrari de ipsoserie si
placare a peretiilor;Lucrari de vopsitorie , zugraveli si montaj de geamuri; Alte licrari de finisaj;Lucrari de
invelitori si sarpante la constructii;Alte lucrari speciale de constructii;Lucrari de instalatii termice, Lucrari
de instalatii sanitare interioare, Instalatii electrice interioare;Constructia de hale industriale;Executia de
pardoseli industriale;Activitati de amenajare si intretinere peisagistica;
1.2. Date de identificare a proiectului;
Denumire proiect de investitii –“Asfaltare si modernizare drumuri comunake DC DJ 402 – Sarbi Luica
Judetul Calarasi”;
Autoritatea contractanta :
Denumire: Consiliul Local Luica;
Adresa: Luica , cp. 917155, judetul Calarasi ;
Localitatea: Luica;
Persoana de Contact : Alexandrina Inav;
Telefon: 0242/527.021
Fax: 0242/527.021
E-mail: primaria_luica@yahoo.com;
Locatia implemenarii proiectului

“Asfaltare si modernizare drumuri comunake DC DJ 402 – Sarbi Luica Judetul Calarasi”
Adresa : Luica , cp. 917155, judetul Calarasi, Romania;
Localitatea: Luica , cp. 917155, judetul Calarasi, Romania;
Zona : Urbana;
1.3. Scopul Metodologia si Planul de Lucru Scopul Metodologiei de Implementare a Proiectului este de a
identifica , de a planifica activitatiile, resursele necesare implementarii cu succes a proiectului.
1.4. Domeniul de aplicare a Metodologia si Planul de Lucru

Prezenta Metodologie si Planul de Lucru se aplica strict lucrariilor ce se vor executa de catre firma SC
CONSTRUCT PLUS SRL la obiectivul: “Asfaltare si modernizare drumuri comunake DC DJ 402 – Sarbi
Luica Judetul Calarasi”
1.5. Definitii si Abrevieri

Nu este cazul
FORMULAR COD: F – 4.2.3 - 03, Rev. 0

OHSAS 18001:2007
1.6. Documente de Referinte
Nu este cazul
Graficul Gatt de realizare a lucrarii
3.1. Date generale despre Diagrama Part – Determinarea Drumului Critic
Principiul analizei drumului critic constă în divizarea unui proiect (acţiuni complexe) în părţi componente, la un
nivel care să permită corelarea logică şi tehnologică a acestora, adică să facă posibilă stabilirea interacţiunilor
între părţile componente. Aceste părţi componente sunt activităţile acţiunii complexe
La definirea listei de activităţi specialistul sau specialiştii care participă la această operaţie folosesc experienţa
lor pentru a răspunde pentru fiecare activitate la întrebările: ”ce alte activităţi succed sau preced în mod necesar
această activitate ?”; ”care este durata activităţii ?”. Ia naştere în acest fel un tabel care conţine activităţile
proiectului, intercondiţionările între activităţi şi duratele acestora.
Un astfel de tabel trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:
- activităţi: în această coloană se enumeră activităţile proiectului, fiind puse în evidenţă printr-o denumire sau printr-
un simbol (codul activităţii);
- condiţionări: se precizează, pentru fiecare activitate, activităţile imediat precedente, prin simbolurile lor; activităţile
de start nu au activităţi precedente, în căsuţă fiind trecută o liniuţă;
- durata: pentru fiecare activitate se precizează durata de execuţie, într-o anumită unitate de măsură. Durata unei
activităţi este o constantă.
Modelele de analiză a drumului critic se bazează pe reprezentarea proiectului printr-un graf, elementele tabelului
asociat acestuia fiind suficiente pentru a construi graful corespunzător.
În tabelul 1 este prezentat un proiect, activităţile fiind notate prin litere mari A, B, C, …. Activităţile A şi B sunt
activităţile de început ale proiectului. Activitatea A este direct precedentă activităţii C. De asemenea, activitatea C
este direct precedentă activităţilor E şi F.
3.2. Abreviar de calcul
Termenul cel mai devreme de realizare a evenimentului j. Acest termen reprezintă momentul cel mai devreme
posibil de terminare a tuturor activităţilor care converg în nodul j şi este egal cu valoarea maximă a drumurilor
dintre evenimentul iniţial 1 şi evenimentul j, pe care îl vom nota cu t mj = dmax(1,j).
Termenul cel mai devreme (numit şi termenul minimal) a evenimentului j, conform algoritmului lui Ford în
grafuri G = (X,) fără circuite, se calculează astfel:

t mj = max t im  d ij
i, j
 , 1 j  n

OHSAS 18001:2007
Vom presupune, fără a restrânge generalitatea, că t1 = 0, pentru evenimentul iniţial 1 şi, în acest caz, termenul de
realizare cel mai devreme al unui eveniment oarecare j va fi dat de formula:

0 j1


t mj =  max t m  d
i, j
i ij  1 j n
Această formulă permite calculul termenelor pentru evenimente, prin parcurgerea grafului-reţea în sens-înainte
(parcursul înainte) şi durata minimă de execuţie a proiectului va fi termenul cel mai devreme de realizare al
nodului final al grafului.
Acest termen devine termenul impus de realizare al proiectului şi el nu mai poate fi depăşit, depăşirea lui
însemnând doar o proastă organizare a lucrului
Termenul cel mai târziu de realizare a evenimentului i. Acest termen (numit şi termen maximal) reprezintă
momentul cel mai târziu posibil de începere a activităţilor care pleacă din nodul i astfel încât toate succesiunile
de activităţi dintre acest nod şi nodul final să mai poată fi efectuate până la termenul final de realizare al
proiectului şi este egal cu diferenţa între durata minimă de realizare a proiectului şi durata drumului de lungime
maximă dintre evenimentul i şi n. Acest termen se notează cu t iM = dmax(1,n) – dmax(i,n)
Pentru calcularea acestor momente trebuie calculate duratele drumurilor de la nodul final spre nodul iniţial şi
apoi scăzute din durata minimă a proiectului, calcul care va fi făcut aplicând, de asemenea, algoritmul lui Ford
simplificat.
Conform celor de mai sus, termenul cel mai târziu de realizare a unui eveniment, cu respectarea duratei minime
a proiectului (notată T= dmax(1,n) = t m
n ), este dată de formula:

T j1


t iM =  min t M  d
i, j
j ij  1 i  n
Intervalul [ t mj , t M
j ] se numeşte intervalul de fluctuaţie al evenimentului j. Evenimentul j se poate plasa în
orice moment al acestui interval de fluctuaţie, fără a periclita durata totală a întregului proiect. Acest interval îl
putem defini ca pe o rezervă de timp R(j) a evenimentului j:
R(j) = t M m
j – tj
Dacă R(j) = 0 evenimentul j trebuie să aibă loc la termenul fixat t M m

j = t j , pentru că orice întârziere va duce la
prelungirea duratei întregului proiect.
Momentul (termenul minim) de începere cel mai devreme a activităţii ( i.j). Deoarece o activitate nu poate
începe decât după ce se termină toate cele precedente, momentul minim de începere este evident termenul cel
mai devreme de realizare al evenimentului i:
î
tm (i,j) = t im
Momentul (termenul minim) de terminare cel mai devreme a activităţii (i.j) este egal cu suma dintre
termenul cel mai devreme de începere şi durata activităţii:

OHSAS 18001:2007
t î
tm (i,j) = t m (i,j) + dij
Momentul (termenul maxim) de terminare cel mai târziu a activităţii (i,j) este definit de termenul cel mai
târziu de realizare a evenimentului j:
t tM (i,j) = t M
j
Momentul (termenul maxim) de începere cel mai târziu a activităţii (i,j) este egal cu diferenţa dintre
termenul cel mai târziu de terminare şi durata activităţii:
t îM (i,j) = t tM (i,j) - dij
Aceste momente spun doar în ce interval poate fi situată o activitate, dar nu spun care este diferenţa între o
plasare posibilă sau alta. În acest scop vom calcula, pentru fiecare activitate (i,j), următoarele repere de timp:
Rezerva totală de timp (Rt) a unei activităţi (i,j), ca fiind diferenţa dintre termenul cel mai târziu de terminare
şi termenul cel mai devreme de terminare.
Rt(i,j) = t tM – t m
t
= t tM – t m
î
– dij = t M m
j – t i – dij
Rezerva totală de timp a unei activităţi (i,j) reprezintă timpul maxim cu care se poate amâna sau se poate mări
durata activităţii, fără depăşirea termenului final de execuţie al proiectului.
Rezerva liberă de timp (Rl) a unei activităţi (i,j):
Rl(i,j) = t mj – t im – dij
Diferenţa între rezerva totală şi rezerva liberă:
Rt(i,j) - Rl(i,j) = t M m
j – tj
pentru o activitate (i,j), este egală cu fluctuaţia evenimentului final j al activităţii. De aici rezultă că rezerva
liberă a unei activităţi (i,j) reprezintă intervalul de timp ca parte a rezervei totale de timp, cu care o activitate se
poate amâna (sau se poate mări durata activităţii) fără a perturba termenul cel mai devreme de realizare al
termenului final j (adică fără a consuma din rezervele de timp ale activităţilor care o succed).
Rezerva independentă de timp (Rs) a unei activităţi (i,j):
Ri(i,j) = t mj – t iM – dij
Rezerva independentă de timp a unei activităţi (i,j) există dacă Ri(i,j) > 0 şi dacă există, ea reprezintă timpul
maxim cu care se poate amâna (sau se poate mări durata activităţii) astfel încât să nu perturbe fluctuaţia
evenimentelor de la extremităţilor activităţii. Dacă Ri(i,j)  0 atunci activitatea (i,j) nu are rezervă independentă
de timp. Rezerva independentă de timp arată intervalul în care poate fi plasată o activitate fără a consuma nici
din rezervele de timp ale activităţilor ce o preced, nici din cele ale celor ce o succed.
Diferenţa între rezerva liberă şi rezerva independentă:

Rl(i,j) – Ri(i,j) = t iM – t im
este egală cu fluctuaţia evenimentului i (cu care începe activitatea).

OHSAS 18001:2007
Intervalele de fluctuaţie pentru evenimente şi rezervele libere de timp pentru activităţi caracterizează
elasticitatea unui program de ordonanţare. Cu cât acestea sunt mai mici cu atât programul este mai rigid.
Drumul (drumurile) a cărui lungime este egală cu durata minimă de execuţie a proiectului se numeşte drum
critic. Este clar că orice amânare a unei activităţi a acestuia duce la lungirea duratei de execuţie a proiectului,
deci nici una din aceste activităţi nu dispune de rezervă de timp. Activităţile de pe drumul critic şi prin extensie,
orice activitate care nu dispune de rezervă de timp, se numeşte activitate critică.
O activitate critică (i,j) este caracterizată prin:
t im = t iM , t mj = t M m m
j , t j – t i = dij
De aici rezultă că, pentru o activitate critică, avem:
Rt(i,j) = Rl(i,j) = Ri(i,j) = 0
Termenele calculate pentru evenimente sunt utile în primul rând pentru calculul termenelor pentru activităţi, dar
ele servesc şi pentru evaluarea stadiului de realizare al proiectului, verificând dacă termenele de realizare pentru
fiecare eveniment se află în intervalul de fluctuaţie.
3. Determinarea timpilor optimist, pesimist, timp probabil ,timp estimat

Diagrama PERT (determinarea “drumului critic)
Pentru lucrarea:
„ Asfaltare si modernizare drumuri comunake DC DJ 402 – Sarbi Luica Judetul Calarasi”

Tabel 1Timp ( zile)
Activitate Descriere Depinde Timp Timp pesimist Timp Fimp
de optimist (P) probabil estimate
( O) (M) (O+ 4M+
P)/6
0 Ordinul de incerere a lucrariilor Selectie 1 2 1 1.16
ofertant
1 Proiectare 0 18 25 22 21,83
2 Organizare de Santier 1 20 25 22 21,83
3 Modernizare DC 181 2 90 98 90 92,16
3.4. Determinarea – celor mai devreme si cele mai tarzii termene de incepere si finalizare pentru fiecare
activitate
Cele mai devreme si cele mai tarzii termene de incepere si termene pentru fiecare sunt :
Nod Durata ES EF LS LF Rezerva

Timp
0 1 1 1 2 18 0.5
1 22 18 22 25 20 2
2 22 20 22 25 120 2
3 99 90 98 84 90 10

OHSAS 18001:2007
3.5. Graficul de retea asociata Tabelului 1 – Diagrama Part – Determinarea Drumului Critic
4. Resurse Umane ( Personalul implicat direct pentru lealizarea lucrarii)
Nr. Denumire post ( categorie meserie) Numar de persoane

Ctr.
1. Sef santier 1
2. Asfaltator 4
3. Betonist 6
4. Dulgher constructii 6
5. Pavator 6
6. Pietrar 1
7. Zidar 1
8. Sapator 1
9. Muncitor deservent constructii 2
10. Lacatus constructii metal 1
11. Muncitor deservent constructii masini 1
12. Montator constructii metalica 4
13. Muncitor inc/desc. mat 1
14. Proiectant CFDP 1
15. Desenator 1
16. Topograf 1
6. Utilaje
Nr. Utilaje Buc

Ctr.
1. Autogreder pana la 175 CP 1
2. Vibrator de interior pt. Beton actionat electric (0.9- 1.5 Kw) 1
3. Vibrator de exterior actionat electric ( 0.25 -1,1 kw) 1
4. Vibrator universal cu motor termic 1
5. Compactor static autopropulsor cu rulouri ( valturi) 1
6. Repartizor finisor Mixturi asfaltice 1
7. Autogrundonator 1
8. Masina de trasat benzi 1
9. Autocisterna cu dispozitiv de staropire 1
10. Automacara 1

OHSAS 18001:2007
Corelarea activitatiilor cu resursele umane ( personal ) si cu necesarul de utilaje

Nr.ctr. Activitati Perioada de executie Utilale Resurse umane
Luna ( Personal)
De la ....pana la....
1. Organizare de Sanitier 1-1 Containere birou 1 sef santier
Muncitor deservent
constructii - 2
2. Proiectare 2-2 Calculatoare,imprimante, soft 1 proiectant

proiectare ARHICAD 1 desenator
1 topograf
3. Modernizare DJ 402 3-4
3.1. Lucrari de drum 3-5
3.1.1. Terasamante 3-3 Autogreder pana la 175 CP Betonist
Vibrator de interior pt. Beton actionat Dulgher constructii
electric (0.9- 1.5 Kw) Muncitor deservent constructii
masini
Vibrator de exterior actionat electric
Dulgher constructii
( 0.25 -1,1 kw) Muncitor deservent constructii
Vibrator universal cu motor termic Muncitor inc/desc. mat
Autocisterna cu dispozitiv de staropire
3.1.2. Fundatie din balast 3-3 Autogreder pana la 175 CP Betonist
masini
Dulgher constructii
3.1.3. Strat de piatara sparta 3-3 Autogreder pana la 175 CP Betonist
masini
Dulgher constructii
3.1.4. Mixtura asfaltica 4-4 Repartizor finisor Mixturi asfaltice Asfaltator
Autogrundonator
Compactor static autopropulsor cu rulouri
( valturi)
3.1.5. Strat de uzura 5-5 Repartizor finisor Mixturi asfaltice Asfaltator
Compactor static autopropulsor cu rulouri
( valturi)
3.1.6. Sapaturi si rigole 5-5 Excavator Sapator
betonate
3.1.7. Acces drumuri laterale 5-5 Excavator Pietrar,pavator
3.1.8. Parapet matalic 5-5 Lacatus constructii metal
Montator constructii metalica
3.1.9. Semnalizare verticala 5-5 Lacatus constructii metal
Montator constructii metalica
3.1.10. Marcaje 5-5 Masina de trasat benzi

OHSAS 18001:2007
Organigrama de Implemantare a Proiectului
Administrator
Responsabil SSO RMI
Responsabil
Mediu RTE
Responsabil CQ
Responsabil
Responsabil Director Tehnic
Aprovizionare
Financiar
Sef santier
Echipe de
Parc auto utilaje
muncitori

OHSAS 18001:2007
Tehnologia de executie a retelei cuprinde fazele:
 Proiectare ;
 Organizare de Santier.
 aprovizionarea cu materiale, in ritmul executiei;
 Modernizare DC 402;
 Lucrari drum;
 Scarificare usoara;
 Strat agregat cilindrat;
 Imbracaminte geton asfalt cu agregat;
 Santuri laterale;
 Acostamente.
 Acces drumuri laterale.
 Indicatoare rutiere.
La executie se vor respecta urmatoarele etape tehnologice:
 Proiectare ;
 Organizare de Santier.
 aprovizionarea cu materiale, in ritmul executiei;
 Modernizare DC 402;
 Lucrari drum;
 Scarificare usoara;
 Strat agregat cilindrat;
 Imbracaminte geton asfalt cu agregat;
 Santuri laterale;
 Acostamente.
 Acces drumuri laterale.
 Indicatoare rutiere.

Metodologie Luica

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologie Luica

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodologia si Planul de Lucru conceput pentru

executarea lucrarilor , corelate cu graficul de STANDARDE APLICABILE ED / REV

Capitolul 1. Date generale

1.1. Date generale: SC CONSTRUCT PLUS SRL

Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale; Lucrari de constructie a drumurilor ,

1.2. Date de identificare a proiectului;

Locatia implemenarii proiectului

1.4. Domeniul de aplicare a Metodologia si Planul de Lucru

1.5. Definitii si Abrevieri

FORMULAR COD: F – 4.2.3 - 03, Rev. 0

1.6. Documente de Referinte

Graficul Gatt de realizare a lucrarii

3.1. Date generale despre Diagrama Part – Determinarea Drumului Critic

Un astfel de tabel trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente:

3.2. Abreviar de calcul

FORMULAR COD: F – 4.2.3 - 03, Rev. 0

Dacă R(j) = 0 evenimentul j trebuie să aibă loc la termenul fixat t M m

FORMULAR COD: F – 4.2.3 - 03, Rev. 0

t îM (i,j) = t tM (i,j) - dij

Rezerva liberă de timp (Rl) a unei activităţi (i,j):

Diferenţa între rezerva totală şi rezerva liberă:

Rezerva independentă de timp (Rs) a unei activităţi (i,j):

Diferenţa între rezerva liberă şi rezerva independentă:

este egală cu fluctuaţia evenimentului i (cu care începe activitatea).

O activitate critică (i,j) este caracterizată prin:

De aici rezultă că, pentru o activitate critică, avem:

Rt(i,j) = Rl(i,j) = Ri(i,j) = 0

3. Determinarea timpilor optimist, pesimist, timp probabil ,timp estimat

„ Asfaltare si modernizare drumuri comunake DC DJ 402 – Sarbi Luica Judetul Calarasi”

Nod Durata ES EF LS LF Rezerva

FORMULAR COD: F – 4.2.3 - 03, Rev. 0

4. Resurse Umane ( Personalul implicat direct pentru lealizarea lucrarii)

Nr. Denumire post ( categorie meserie) Numar de persoane

Nr. Utilaje Buc

FORMULAR COD: F – 4.2.3 - 03, Rev. 0

Corelarea activitatiilor cu resursele umane ( personal ) si cu necesarul de utilaje

2. Proiectare 2-2 Calculatoare,imprimante, soft 1 proiectant

FORMULAR COD: F – 4.2.3 - 03, Rev. 0

Organigrama de Implemantare a Proiectului

Responsabil SSO RMI

FORMULAR COD: F – 4.2.3 - 03, Rev. 0

Tehnologia de executie a retelei cuprinde fazele:

La executie se vor respecta urmatoarele etape tehnologice:

FORMULAR COD: F – 4.2.3 - 03, Rev. 0

S-ar putea să vă placă și