Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL

Editia : 1 ACCENT
Pag. 1/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

LUCRARI DE EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE

SI DISTRIBUTIE APA POTABILA
1. SCOP

Prezenta procedură conţine condiţiile ce trebuie respectate şi activităţile necesare execuţiei, montării şi
verificării reţelelor de distribuţie apă, formate din tuburi de polietilenă de medie şi înaltă densitate. Procedura
constituie documentul de referinţă pentru execuţia, controlul şi recepţia acestui gen de lucrări.

2. DOMENIUL DE APLICARE

Prezenta procedură se aplică la reţelele de distribuţie apă din polietilenă de medie şi înaltă densitate.

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
 Sunt conform Manualului de Management Integrat MMI- 01, Act. 1, Revizia 0
 Legea 10 / 1995 Calitatea lucrarilor de constructii cu regulamente aferente;
 I 22/1999 -Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si
 a retelelor de alimentare cu apa si canalizare ale localitatilor
 P7/1992-Normativ privind proiectarea, executarea si exploatarea constructiilor fundate pe terenuri sensibile
la umezire.
 I 9 /1996 -Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
 NP 003/1996 - Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor
 tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din polipropilena
 I 14/1976- Normativ pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate.
 I 27/1982-Instructiuni metalice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a imbinarilor sudate la
conducte tehnologice.
 C 127 - Instructiuni tehnice pentru protectia anticorosiva exterioara a tuburilor de beton armat
precomprimat fata de agresivitatile naturale.
 C56/1985-Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii aferente
 SR1628 – 1 Surse de apa subterana
 SR 1628 – 2 -Surse de apa subterana
 SR 1629 – 2 -Captarea apelor subterane prin puturi
 SR 1629 – 2/C1 -Captarea apelor subterane prin puturi
 STAS 1629/3 – 91 Captarea apelor subterane prin drenuri
 STAS 1712/1 – 91 Nisip si pietris cuartos pentru filtrartea apei si prevenirea innisiparii
 STAS 1343 – 1 Determinarea cantitatilor de apa potabila pentru localitati
 STAS 1342 – 91 Apa potabila
 P66 – 2001 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare
a localitatiilor din mediul rural
 SR 6819-1997 Alimentări cu apă. Aducţiuni. Studii, prescripţii de proiectare şi execuţie
 SR 4163/3-1996 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Prescripţii de execuţie şi exploatare
 SR EN 805/2000 Alimentări cu apă. Condiţii pentru sistemele şi componentele exterioare clădirilor
 STAS 2308-81 Alimentări cu apă şi canalizări. Capace şi rame pentru cămine de vizitare
 GP-043-1999 Ghid privind proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi
canalizare utilizând conducte din PVC şi polietilenă;
 SR 4163-3:1996 Alimentări cu apă. Reţele de distribuţie. Partea a 3-a. Prescripţii de execuţie şi
exploatare.
 SR 1343:2006 Alimentări cu apă;
 SR 10898:1985 Alimentări cu apă şi canalizări;
 SR 8591/1:1991 Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în săpătură;
 SR 6819:1997 Alimentări cu apă. Aducţiuni. Studii, prescripţii de proiectare şi de execuţie.
Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 2/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

 SR EN 12889:2000Execuţia fără tranşee şi încercarea racordurilor şi retelelor de canalizare;

 SR EN 1610:2000 Execuţia şi încercarea racordurilor şi reţelelor de canalizare;
 STAS 3479-80 Echipamente de stingerea a incendiilor. Hidranţi supraterani.
 Ordinul nr. 661/28 06/2006 Normativ de continut al documentatiilor tehnice necesare obtinerii avizului de
gaspodarire a apelor si a autorizatiei de gosposarire a apelor
 SR ISO 31.0 - 1994 - Marimi si unitati. Partea 0. Principii generale.
 STAS 297/1 -1988 - Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.
 STAS 297/2 –1992 - Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.
 SREN 545 /1997 - Tuburi, piese de legatura si accesorii de fonta ductila si imbinarea lor la retelete
de apa. Conditii si metode de incercare.
 SREN 752-1/1998 - Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea I
 STAS 816/ 1980 - Tuburi si piese de canalizare din beton simplu.
 STAS 1478/1990 - Alimentari cu apa la constructii civile si industriale.
 STAS 1743/2 1990 - Tuburi si piese de legatura din gresie ceramica. Tuburi. Forme si dimensiuni.
 STAS 2250 1981- Elemente pentru conducte. Presiuni nominale, presiuni de incercare si presiuni
de lucru maxime admisibile.
 SR 4163-31996 - Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si exploatare.
 STAS 6002 1988 - Camine pentru bransamente de apa.
 STAS 6054 1977 - Teren de fundare: Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului României.
 SR 6819 1997 - Alimentare cu apa Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si executie.
 STAS 7039/1 1981 - Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipuri
 STAS 7039/2 1983 - Tuburi de presiune din beton precomprimat.Tuburi de presiune in beton precomprimat
centrifugat.
 STAS 7039/3 1983- Tuburi de presiune din beton precomprimat.
 Tuburi de presiune din beton precomprimat vibrat si presat.
 STAS 7335/3 1986- Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea exterioara cu
bitum a conductelor.
 SR 8591 1997 - Retele edilitare subterane. Conditii de deplasare.
 STAS 9530 1980 - Tuburi din beton armat pentru conducte fara presiune. Conditii tehnice generale
de calitate.
 STAS 9570/1 1989- Marcarea si repararea retelelor de conducte si cabluri in localitati.
 STAS 9824/5 1975 - Masuratori terestre. Trasarea pe teren a retelelor de conducte,canale si cabluri.
 ISO 2531 - Tuburi si racorduri din fonta ductila
 DIN 8075 - Tevi PEID; cerinte generale de calitate; teste.
 ISO 8179 - Tuburi din fonta ductila, izolatie exterioara cu zinc.
 ISO 12162- Sisteme de clasificare.
 DIN 16869/1- Tevi din poliester armat cu fibra de sticla. Dimensiuni.
 DIN 16869/2 - Tevi din poliester armat cu fibra de sticla. Conditii generale de calitate si verificare.
 DIN 19565/1- Tevi si fitinguri din rasina poliestericä armata cu fibra de sticla.
 P118/1999 - Norme de siguranta la foc a constructiilor
Legislatie SSM siSU
 Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca
 Hg 1425/2006 Rev si Mod cu HG 966/2010 Normele de aplicare a L 319/2006
 HG 1051/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala
 HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile
 Legea 307/12.07.2006 Rev si Act Ord.166/2010 cu privind apararea impotriva incendiilor;
 O163/2007 – Norme de prevenire contra incendiilor
 P118-99 - Normativul privind siguranta la foc a constructiilor;
 NP 086-2005 - Normativul privind proiectarea si executia instalatiilor PS
 Legea 486/2008 - Propectia impotriva Situatiilor de urgenta

4.DEFINITII SI PRESCURTARI
Acestea sunt prezentate im Manualul de Management Integrat cod MMI
 RTE-Responsabil Tehnic cu Executia
 SS- Sef de Santier
 .SPL – Sef Punct de Lucru
Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 3/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

 CRP- Comisia de receptie a materialelor aprovizionate

 OP- Operator

5. RESPONSABILITATI

5.2. RTE atestat MLPTL

 Avizează nominalizarea pe lucrare a şefului de punct de lucru;
 Verifică conţinutul, completitudinea datelor din documentaţia tehnică de executie, avizele, aprobările
proiectantului şi ale specialiştilor verificatori, conform reglementărilor în vigoare;
 Verifică şi avizează proiectele tehnologice, proiectele de organizare şi graficele de execuţie a lucrărilor;
 Urmăreşte permanent stadiul tehnic şi calitativ de realizare a lucrărilor, cu înscrierea în Registrul de
evidenţă a lucrărilor. Ţine sub control şi gestionează acest document;
 Asigură instructajul pe linie profesională a personalului din subordine;
 Alte activităţi conform RTE conexe;

5.3. Responsabilul AC/AQ

 Analizează şi avizează PTE şi PC pe lucrare;
 Efectuează AUDIT-uri interne şi inspecţiile asupra modului de aplicare a prevederilor SMC aplicat pe
lucrare;
 Urmăreşte rezolvarea acţiunilor corective emise ca urmare a AUDIT-urilor interne sau externe ale
beneficiarilor si ale organelor de control legale.

5.4. Responsabilul CTC/CQ

 Efectuează controalele prevăzute în desfăşurarea lucrărilor în conformitate cu prevederile din PC pe
lucrare;
 Verifică efectuarea înregistrărilor calităţii prevăzute în PC pe lucrare pentru fazele de lucru efectuate;
 Informează conducerea şantierului despre eventualele deficienţe şi neconformităţi existente;
 Raspunde de verificarea existentei documentelor care atesta calitatea materialelor puse in opera;
 Verifica existenta PV de instruire a personalului cu prezenta procedura si conditiile impuse de proiectul de
executie;
 Urmareste si verifica respectarea de catre personalul executant a tuturor conditiilor tehnice si de calitate;
 Verifica existenta si intocmirea inregistrarilor de calitate pe tot parcursul executiei lucrarii;
 Verifica aplicarea prelevarilor de probe ( cand este cazul ) pentru verificari si incercari si analizeaza
rezultatele obtinute pe probe, anuntand conducerea despre situatiile negative aparute la unele rezultate.
5.7. Seful punctului de lucru
 Asigură respectarea documentaţiei tehnico- economică a PTE şi PC aprobat;
 Asigură materialele necesare execuţiei şi verifică calitatea acestora;
 Verifică muncitorii din subordine dacă respectă fazele tehnologice de pregătire şi execuţie a lucrărilor;
 Intocmeşte documentele de calitate şi solicită prin Manager şantier prezenţa CTC/CQ ori de câte ori este
necesar;
 Răspunde de asigurarea tuturor condiţiilor şi respectarea prevederilor legale privind SSM şi PSI;
 Asigură toate condiţiile pentru efectuarea verificărilor de către RTE atestat şi rezolvă observaţiile emise de
acesta;
 Raspunde de pregatirea lucrarilor de executie si supravegherea lor pe toata perioada de executie;
 Raspunde supravegherea aplicarii tuturor conditiilor tehnice si de calitate impuse de proiectul de executie si
de prezenta porocedura;
 Anunta conducerea in cazul aparitiei de neconformitati aparute in executie sau in calitatea materialelor ce
urmeaza a fi puse in opera;
 Raspunde de intocmirea la timp a inregistrarilor de calitate care atesta executia lucrarilor conform cerintelor;
 Raspunde de instruirea personalului din subordine cu prevederile prezentei proceduri si cele impuse de
proiectul de executie.
 Alte atribuţii – conform PTE conexe;
5. PROCEDURA
La realizarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa ale localitatilor se pot
utiliza tuburi din:
Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 4/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

 polietilena de inalta densitate (PEID);

 poliester armat cu fibre de sticla si insertie de nisip (PAFSIN);
 beton precomprimat (BP);
 beton armat(BA);
 beton simplu (BS);
 gresie ceramica (GC).
 -piese de legatura- fitinguri cu etansare prin sudura cap la cap, polofuziune-mufa,piesa de bransare intarita
-electofuziune,manson cu flanse
 piese de legatura- fitinguri cu imbinare prin sudura cap la cap-mufa , teu capat cu flanse,coturi
 conducte metalice –tevi STAS 404/2 STAS 7656 STAS 7657
 otel lat STAS 395
 otel cornier STAS 424,STAS 425
 otel patrat STAS 334
 tabla SREN 1009
 armaturi-robineti cu ventil si mufa STAS 6480
- robineti fonta cu sertar pana si corp plat STAS – 2550
- robineti fonta cu sertar pana si corp oval STAS - 1518
- vana din PVC cu sfera si flanse
- robineti de retinere cu clapa, STAS 4163
- robineti cu clapa fluture -
- hidranti de incendiu subteran Dn=65-100mm STAS 695 DIN 3221
- cismele publice cu descarcare automata
La realizarea conductelor de aductiune si a retelelor de alimentare cu apa ale localitatilor, se pot utiliza tuburi si
din alte materiale agrementate pentru alimentarea cu apa.
Prevederile prezentului normativ se aplica la realizarea lucrarilor noi, precum si la refacerea, reabilitarea si
modernizarea lucrarilor existente.
In cazul tronsoanelor de conducte amplasate in terenuri cu capacitate portanta redusa (mâluri, namoluri, turba,
etc.), prin project se precizeaza masurile necesare in vederea asigurarii rezemarii corespunzatoare si a stabilirii
conductelor.
In pâmânturi sensibile la umezire se respecta prevederile Normativului P7.
In pamanturile agresive, pentru tuburile din fonta ductila, beton precomprimat, beton armat si beton simplu se
aplica masuri de protectie anticorosiva exterioara, conform datelor producatorilor.
Tuburile din PEID si PAFSIN, nu se utilizeaza la retelele amplasate in locuri in care in timpul exploatarii pot fi
deteriorate prin lovire (atunci când sunt montate aerian) si nu se poate asigura protectia impotriva loviturilor
accidentale.
La tuburile din PEID si PAFSIN, pentru retelele montate ingropat in terenuri cu continut de substante agresive,
se iau masuri de protectie conform datelor producatorilor.

6.2.1. Tevi din polietilena de inalta densitate (PEID)

Domeniul de utilizare
Tevile si racordurile din PEID se folosesc in sistemele de transport ale apei sub presiune sau cu nivel liber, ele
se monteaza ingropat.
Atunci când sunt montate aerian, conductele din PEID se amplaseaza numai in locurile unde este posibil sa se
asigure protectie impotriva lovirilor si a radiatiei solare.
Conductele din PEID pot fi montate si in galerii edilitare, sub nivelul cablurilor, asigurandu-se o distanta pe
verticala de minimum 0,50m.
Pentru tuburile din PEID se folosesc armaturi din mase plastice, din fonta ductila, fonta cenusie sau otel.
Caracteristicile dimensionale
Caracteristica dimensionala de referinta pe baza careia se aleg tevile si racordurile din PEID este diametrul
exterior aI tronsonului tubului (cotat ca diametru nominal, Dn).
Corespunzator unui diametru exterior de teava, se produc diferite grosimi de perete grupate in serii unitare tipo-
dimensionale. Elementul dimensional de referinta in cadrul unei serii unitare este raportul dimensional standard
(SDR) exprimat prin relatia:
SDR = Diametrul nominal (valoare minima) / Grosime perete (valoare minima).
Acest raport este constant pentru seria unitara corespunzatoare.
Valorile medii uzuale ale acestui raport sunt:
SDR = 6,0; 7,5; 9,0; 11,0; 14,0; 17,0; 21,0; 26,0; 33,0.
Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 5/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

Gama uzuala de diametre pentru tevile din PEID este:

Dn = 16 mm pâna la 1600 mm, cu clase de presiune cuprinse intre 3,2 si l6 bari;
Tevile pâna la Dn  110 mm se livreaza fie in bare de lungimi diferite, fie in colaci.
Lungimile uzuale de livrare ale tevilor in bare sunt 6 m, 8m si12 m.
Caracteristici fizico - mecanice
Clasificarea marcilor uzuale de PEID, conform ISO 12162 si ISO 4427, utilizate in fabricatie, are la baza
rezistenta minima echivalenta (MRS) si este ilustrata in tabelul urmator:

Clasificarea Rezistenta minima Rezistenta hidrostatica

marcilor de echivalenta (MRS) (MPa) de proiectare (HDS) (MPa)
(PEID)
PE 100 10,0 8,0
PE 80 8,0 6,3
PE 63 6,3 5,0
PE 40 4,0 3,2
PE 32 3,2 2,5

Rezistenta minima echivalenta (MRS) reprezinta rezistenta echivalenta a tubului, pentru care ruperea
se produce dupa 50 de ani sau mai mult.
HDS = MRS/C, in care C este coeficientul de operare.
Coeficientul de operare ia in considerare conditiile de aplicare, pozare, etc.
Valoarea minima a coeficientului de operare pentru aplicatii in domeniul alimentarii cu apa este Cmin =1,25.
Principalele caracteristici ale PEID sunt:

Caracteristica U/M PEID

Densitate Kg / mm2 945 – 960
Limita de curgere N / mm2 20 – 23
Alungirea la rupere % > 600
Modulul de elasticitate N / mm2 1200
de fluaj la pliaj
Coeficientul de dilatare lineara mm / m 0.14
Coeficientul de conductibilitate W / mK 0.4
termica la 200C

6.2.2. Tuburi din poliester armat cu fibra de sticla cu insertie de nisip (PAFSIN)
Domeniul de utilizare

Tuburile din PAFSIN se folosesc la transportul apei sub presiune, sau cu nivel liber, in domeniul alimentarilor cu
apa potabila, industriala si la transportul lichidelor corosive si pentru canalizari.
Caracteristicile dimensionale
Tuburile din PAFSIN se fabrica in gama diametrelor nominale Dn 150 mm pana la Dn 2400 mm si la comanda
speciala pâna Ia Dn 3000 mm.
Lungimea standardizata de livrare este de 6,0 m.
Sistemul de imbinare se realizeaza prin mufe executate din tronsonul de conducta si prevazut cu garnituri
EPDM (polimer de etilen propilena). Tuburile din PAFSIN se fabrica si cu sisteme de imbinare speciale.
Caracteristici fizico - mecanice
Conductele pot fi utilizate la presiuni de exploatare intre 4 si 25 bar, iar la comanda speciala pâna la 35 bar.
Conductele se produc cu diferite grade de rigiditate, in functie de conditiile de exploatare, dupa cum urmeaza:
• rigiditate SN 2500 N/m2, si se folosesc in principal pentru reabilitari de conducte vechi, prin introducerea
celor noi in interiorul conductelor existente;
• rigiditate SN 5000 N/m 2, si se folosesc pentru sarcini medii, pentru conducte ingropate in terenuri mixte,
pana la o adâncime de 3 m si suprasarcina de trafic de 60 kN / roata.
• rigiditate SN 10000 N/m2, si se folosesc pentru sarcini medii, pentru conducte ingropate in terenuri mixte
pana la o adâncime de 6m si suprasarcina de trafic de 60 kN / roata;

In cazuri speciale (adâncimi mult mai mari sau suprasarcini peste 60 kN / roata), se pot asigura tuburi cu
rigiditati mai mari.
Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 6/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

6.2.3. Tuburi de beton precomprimat (BP)

Domeniul de utilizare

Tuburile din BP se utilizeaza la aductiuni si retele de distributie sub presiune pentru alimentarea cu apa
potabila, industriala

Tuburile din BP nu se utilizeaza la:

• transportul apelor uzate;
• conductele pe care se prevad un mare numar de piese speciale (mai mult de 25 bucati pe km);
• conductele cu regim de lucru la presiuni mai mici decât presiunea atmosferica;
• conductele care transporta apa cu temperatura mai mare de 30 0C.

La realizarea conductelor se utilizeaza:

• tuburi de presiune din beton precomprimat de dimensiuni si presiuni conform STAS 7039;
• piese speciale din otel sau fonta de dimensiuni si presiuni corespunzatoare tuburilor utilizate;
• armaturi metalice (vane, compensatoare, hidranti, aerisiri, etc.).
Caracteristici dimensionale
Tuburile de beton precomprimat se fabrica intre dimensiunile de 100 mm si 1500 mm, diametru nominal.
Tuburile din beton precomprimat se produc pentru clasele de fabricatie: 7; 8,5; 10; 16; 13 si 19. Cifra
caracteristica clasei de fabricatie (P 0) reprezinta presiunea interioara maxima la care tubul poate fi folosit, fara
alte solicitari decat aceasta presiune si fara ca in peretii acestuia sa apara efortul de intindere.
Alegerea clasei de fabricatie, se face conform datelor producatorului.
6.2.4. Tuburi din beton armat (BA)
Domeniul de utilizare
Tuburile din beton armat se utilizeaza la:
• aductiuni pentru alimentari cu apa potabila si industriala, sub presiune sau cu nivel liber;
• canalizari cu nivel liber.
Tuburile din beton armat nu se utilizeaza in regim de lucru la presiuni mai mici decât presiune atmosferica.
Caracteristici dimensionaleTuburile din beton armat se fabrica intre dimensiunile de 800mm si 2200 mm,
diametru nominal.

6.2.6. Tuburi din beton simplu (BS)

Domeniul de utilizare
Tuburile din beton simplu, circulare sau ovoide, se utilizeaza la:
• canalizarea cu nivel liber a apelor uzate si meteorice;
• transportul cu nivel liber a apei potabile sau industriale.
Tuburile din beton simplu prefabricate nu se utilizeaza la presiuni mai mici decât presiunea atmosferica.
La realizarea conductelor de alimentare cu apa potabila sau industriala care functioneaza cu nivel liber
sau a canalelor si colectoarelor de canalizare care functioneaza cu nivel liber, se utilizeazâ tuburi din BS si
piese de imbinare cu inel de cauciuc.
Caracteristici dimensionale
Tuburile din beton simplu se fabrica intre dimensiunile de100 mm si 1500 mm cele circulare, si intre 300
x 450 mm si 1000 x 1500mm cele ovoide.

6.2.7. Tuburi din gresie (GC)

Domeniul de utilizare
Tuburile din gresie ceramica se utilizeaza la canalizarea cu nivel liber a apelor uzate agresive chimic, in
limitele de agresivitate stabilite conform STAS 3050 “Gresie ceramica incercari fizice, mecanice si chimice”.
Tuburile din gresie ceramica nu se utilizeaza la:
• conductele de refulare a apelor uzate;
• conductele cu regim de lucru la presiuni mai mici decât presiunea atmosferica.
La realizarea retelelor se utilizeaza:
• tuburi din gresie ceramica, conform STAS 1743;
• piese speciale din gresie ceramicà, conform STAS 1743 “Ramificatii-dimensiuni” si “Coturi-dimensiuni”;
• piese speciale metalice izolate anticorosiv sau din materiale anticorosive
Caracteristici dimensionale
Tuburile din gresie ceramica se fabrica intre dimensiunile de 75 mm si 1000mm, diametru nominal.
Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 7/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

6.3. EXECUTAREA CONDUCTELOR DE ADUCTIUNE SI A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA

SI DE CANALIZARE
Transportul, manipularea si depozitarea
2. VERIFICAREA MATERIALELOR
Materialele se pun in opera dupa ce se verifica calitativ conform Normativ C 56/2002 Caietul VII si Normativ I22
cap 22. (control vizual pentru constatarea evenimentelor deformari, blocaje la aparataje, starea filetelor.)
Materialele si utilajele, utilizate la executarea instalatiilor vor fi insotite de :
- certificat de calitate emis de furnizor,
- fise tehnice de detaliu ,continind caracteristicile produsului,durata de viata in exploatare,instructiuni de
montare,probe.intretinere si exploatare
- agremente tehnice emise de MLPTL si AVIZ IGCPM (Inspectoratul central al corpului de pompieri )in
conformitatea cu LEGEA 307 /2006-privind apararea impotriva incendiilor
3.TRANSPORTUL ,MANIPULAREA,DEPOZITAREA MATERIALELOR
Tuburile din PEID. se livreaza ,pentru dimetre mai mici de 100mm in colaci sau pe tamburi. Pentru diametre
mai mari se livreaza in bare de 6-8-12 m
In timpul anotimpului calduros tuburile,racordurile si piesele din PEID se transporta cu prelate,
Tevile metalice se livreaza in bare de 6-12m
Pastrarea materialelor se va face in depozite de materiale ,ferite de soare, cu respectarea masurilor P.S.I.
Colacii din PEID se stocheaza culcati.Suprapunerea colacilor nu va depasi inaltimea de un metru.Materialelece
se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara se pastreaza in magazii inchise.
Manipularea materialelor se face ,cu respectarea normativelor se protectie muncii astfel incit sa nu se
deterioreze.
4. EXECUTAREA LUCRARILOR
Montajul si executia lucrarilor de alimentare cu apa din tuburi de polietilena inalta densitate este obligatoriu sa
se faca cu unitati de constructii profilate in astfel de lucrari si dotate cu utilaje si personal calificat, specializat.
Montarea,conductelor,se va face cu respectarea prevederilor Normativului I 22/99 cap 4 , art. 4 ,STAS 4163/3-
1996 si a prezentei documentatii ( pl. H ) in urmatoarea ordine tehnologica:
4.1.TRASAREA
Se face conform prevederilor normativului 9824-5, la cotele si pantele de montaj din proiect.
Se va picheta traseul si profilul in lung al conductelor.
Se va stabili pozitia gospodariilor subterane –conform avizelor de specialitate
Traseul conductei se va materializa pe teren prin repere amplasate pe ax, in puctele caracteristice (coturi, in
axul caminelor. in punctele de intersectie cu alte conducte, bransamente.)
4.2.EXECUTAREA TRANSEEI
Executarea transeelor pentru pozarea conductelor se face cu respectarea prevederilor proiectului, a normelor
de protectia muncii in constructii. a conditiilor locale de teren. precum si a recomandarilor furnizorului.
La efectuarea săpăturilor se vor respecta prevederile din normativ C 169/88 pentru execuţia lucrărilor de
terasamente şi din I 22 - 02.
Săpătura se va începe numai după completa organizare a şantierului şi aprovizionarea conductelor şi a
celorlalte materiale necesare, astfel ca şanţurile să rămână deschise un timp cât mai scurt.
Săpătura şanţurilor se va face conform unui grafic detaliat al execuţiei conductelor şi căminelor, întocmit de
constructor pe baza posibilităţilor de lucru ale şantierului.
Săpăturile se vor executa manual în tranşee cu taluz vertical cu lăţimea de 1,20 m, cu sprijiniri orizontale la
tranşee şi sprijiniri cu dulapi metalice verticali la cămine.
Pentru cămine, secţiunea săpăturii va fi cu 1 m mai mare pe fiecare latură, decât dimensiunile exterioare ale
construcţiei.
Latinea transeei va fi pentru 60-80 cm (de+50 cm).
Adancimea transeei ,va fi de minim 1.10m deasupra generatoarei superiore a conductei, pentru respectarea
adincimii de inghet ,impusa de STAS 6054.
Patul de pozare al conductei trebuie sa asigure repartizarea uniforma aeforturilor.
Patul de pozare se va realiza dintr-un strat de nisip de 15 cm dupa compactare deasupra si sub conducta si 30
cm de-o parte si de alta .
4.3 MONTAJUL CONDUCTELOR si ECHIPAMENTELOR
In vederea montarii,conductele ,piesele de imbinare se verifica in vederea depistarii eventualelor deteriorari
aparute in timpul transportului. Tuburile ,accesoriile din polietilena, si otel necorespunzatoare nu se vor
introduce in lucru
Conductele se vor curata atit la interior cit si la exterior , inainte de montare s
4.3.1.IMBINAREA CONDUCTELOR trebuie sa asigure o perfecta etanseitate.
Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 8/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

4.3.1.1.IMBINAREA PRIN SUDARE CAP LA CAP a conductelor de polietilena

- cu utilaj special-cu disc(oglinda ) cu rezistenta electrica-sudura prin fuziunea capetelor
- se foloseste pentru tuburile PE cu diametru mai mare de 110 mm .

Sudura cap la cap cu disc,cu rezistenta electrica ,consta din pregatirea si apoi incalzirea pieselor de asamblat
cu ajutorul unui disc cu rezistenta in zona de sudare, la o temperatura necesara si din aplicarea asupra
acestora a unei presiuni –presare –necesare,sudura realizindu-se omogen, fara aport de material.

Procedura de sudura cuprinde fazele :

- introducerea capetelor de sudura intr-un suport cu menghina reglabila
- curatirea si asezarea in acelasi plana celor doua capete cu ajutorul unei freze cu cutite
- preincalzirea suprafetelor-care vor fi lipite prin compresia catre o termoplaca(210 0 C) teflonata
- extragerea placii incalzite si compresia celor doua capete
- racirea in masina pina la 60 C-
- scoaterea din masina .
Masina de sudat este formata din:
- suport cu menghine mobile-miscarea de apropiere si indepartare este realizata prin intermediu unui piston
hidraulic alimentat si comandat de la ocentrala oleodinamica portabila
- placa termostatica cu rezistente inecate si acoperite cu un strat antiadeziv de teflon.
Temperatura este controlata de un termostat.
Cerinte necesare in procedura de sudare:
- alinierea axiala aconductelor
- control si corectii a eventualelor ovalizari la capetele tuburilor
- curatirea de corpuri straine,urme de unsoare,a apei
- respectarea presiunilor specific de preincalzire si sudare
- respectarea temperaturii placii-2100 C
- respectarea timpilor de preincalzire, sudare, racire
- racirea trebuie sa se faca natural-a se evita metode bruste de racire cu apa si aer.
- temperatura mediului in jurul sudurii sa fie cuprinsa in plaja 0-45 0 C
Pregătirea suprafeţelor de sudură trebuie să fie efectuată chiar    înaintea sudurii.
Nu se admite în nici un caz folosirea agenţilor de răcire in timpul răcirii. Piesele de sudat trebuie să fie
menţinute în dispozitivul de sudare sub presiunea de îmbinare până la încheierea timpului de răcire
4.3.1.2 IMBINARE MECANICA –PRIN COMPRESIUNE –A CONDUCTELOR DE POLIETILENA
Se bazeaza pe doua principii:
- etansarea prin intermediul unei garniture toroidale (ORING)care lucreaza peexteriorul tubului
- incastare tuburilor prin intermediul colierelor deprindere dintate antidesfacere .
Acest procedeu de imbinare cu fitinguri compresune sefoloseste pentru tuburi cu diameter e cuprimse intre
De16-110 mm
Fitingul de compresie se compun din –element de record,element deetansare –ORING,element de compresie si
ancorare . element de compresie .
Stringerea elementelor de record si compresie serealizeaza cu clesti de teava .
Prin imbinare se realizeaza tronsoane de 150 m pe marginea santului .
4.3.1.3 ÎMBINAREA PRIN SUDURĂ A TEVILOR DIN OTEL , ţevile cu pereţi sub 4 mm grosime se
sudeaza în “I”, iar cele cu grosimea peste 4 mm se sudeaza în “V”.
Executarea sudurilor se execută în trei etape principale:
- operaţii pregătitoare – tăierea şi prelucrarea marginilor, curăţire capetelor care se asamblează;
- sudarea, curăţirea sudurii de regulă şi de oxizi;
- controlul calitatii sudurilor;
Sudarea începe după fixarea în poziţie definitivă a ţevilor cu ajutorul a 3÷4 puncte pe contur.
Executarea sudurii oxiacetilenică se realizează ţinînd suflaiul în mâna dreaptă, înclinat spre dreapta cu un
unghi de 80 sau mai mic în funcţie de grosimea pereţilor conductelor.
Sudarea se poate executa spre dreapta sau spre stânga.
Sudarea spre dreapta este cea mai folositaă datorită economicităţii şi productivităţii ridicate în special pentru
grosimea pieselor de sudat este mai mare de 5mm.
Sudarea spre stânga este folosită pentru sudarea materialelor cu groşimi până la 3 mm.
Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 9/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

Îmbinările sudate pot avea o serie de defecte care se constată prin una sau mai multe din următoarele
metode de verificare:
– prin controlul vizual, prin care se examinează aspectul exterior al sudurii;
– proba hidraulică care constă prin introducerea unui fluid (apă, ulei, aer) în sistemul de probat şi creerea unei
presiuni statice egale în general cu o dată şi jumătate presiunea de regim;
– încercarea mecanică a rezistenţei sudurii.
4.3.1.3 ÎMBINĂRILE CU FLANŞE LA CONDUCTE se realizează unde sunt necesare eventuale
demontări ulterioare şi în mod special la racordarea aparatelor şi organelor de manevră.
Suprafeţele de îmbinare ale flanşelor se aşează întotdeauna în poziţie orizontală sau verticală perpendicular pe
axul ţevii.
Pentru respectarea acestor condiţii când sunt de sudat curbe la flanşe se intercalează între curbă şi flanşe o
porţiune de ţeavă dreapta.
Etanşarea îmbinărilor prin flanşe se face cu garnituri confecţionate din carton unse cu miniu de plumb sau grafit
îmbibat în ulei de in fiert. Garniturile nu vor obtura secţiunea de trecere a ţevii, iar periferia garniturii va ajunge
până la suruburile flanşei.
Şuruburile flanşelor pot depăşi piuliţele de strângere cu jumătate din diametrul lor.
În instalaţiile de încălzire se utilizează în special flanşe rotunde din oţel cu îmbinare prin sudură.
Schimbările de direcţie ale conductelor din oţel se realizează prin :
– îndoire ţevilor;
– coturi şi curbe de sudat;
– teuri de sudat.
La confecţionarea curbelor şi coturilor pentru instalaţii se vor respecta prescripţiile din instrucţiunile I.S.C.I.R. În
ceea ce priveŞte felul ţevilor utilizate, tehnologia de confecţionare, razele de curbură.

4.3.1.4 IZOLAREA CONDUCTELOR DIN OTEL –montate in STATIA DE POMPARE

Izolarea anticorosiva a conductelor şi aparatelor-montate aparent se aplică numai după curăţirea lor .
Pregătirea suprafeţelor care se protejează, constă în curăţirea lor cu ajutorul unei perii de sarma până la luciul
metalic după care se grunduiesc pe întreaga suprafaţă cu un strat anticoroziv de miniu de plumb.
Vopsirea conductelor se va face cu vopsea perclorvinilica in doua straturi.
Circuitele se vor vopsi in culori diferite
-albastru –conducta de apa potabila
-negru conducta de golire,preaplin
Fiecare circuit se va marca cu sageti indicind directia normala de curgere a fluidului.
Conductele metalice montate ingropat se vor izola anticorosiv –confosm STAS 7335/3 –izolatie intarita .

4.31.4 LANSAREA CONDUCTELOR PEHD

La primirea ţevilor pe şantier se va examina certificatul de calitate şi se vor verifica dimensiunile şi
caracteristicile tuburilor din PEHD, atât la primirea acestora pe şantier cât şi la depozitarea acestora pe
marginea şanţului.
Verificarea va avea ca obiect atât dimensiunile conductelor şi vor trebui să se încadreze condiţiilor tehnice din
catalogul de produse (PEHD) al furnizorului.
Înainte de coborârea tuburilor în tranşee , se recomandă să se asigure o adâncitură de îmbinare sau “clopot” pe
fundul tranşeei (în dreptul îmbinării prin compresiune sau prin sudura) pentru a permite asamblarea corectă.
La executarea conductelor din PE-HD se vor respecta obligatoriu toate prevederile din “Ghid privind
proiectarea, execuţia şi exploatarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare utilizând conducte din PVC”.

4.4 REALIZAREA UMPLUTURILOR

Coborirea in sant se va face cu chingi late din piele sau cauciuc.Pozarea in tansee a tuburilor se realizeaza in
ondulatii , cu scopul de a compensa dilatarea acestora.
Dupa realizarea imbinarilorintre tronsoane in sant se trece la realizarea umpluturilor
Umplutura transeei cuprinde doua zone distincte si anume
- zona de acoperire- este zona de pina la 30 cm ,deasupra patului de pozare (45 cm deasupra generatoarei
superioare) .Conducta se va acoperii ,cu exceptia imbinarilor, cu un strat de nisip de 15 cm deasupra
generatoarei superioare.Se trece la acoperirea conductei ,care consta in umplerea transeei cu un strat de
pamint afinat de 30cm Acest strat se va compacta manual
- Se va monta apoi grila de avertizare (banda PVC- albastra ).Aceasta zona de acoperire asigura
stabilitatea conductei.
Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 10/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

- Zona de umplutura –se realizeaza in straturi succesive de 30 cm Se continua umplerea si compactarea

transeei pina la cota finala .
In cazul pozarii conductelor in carosabil, se verifica gradul de compactare a umluturii care trebuie sa fie de
97% Se va reface carosabilul si zonele afectate la starea initiala
Imbracamintea definitivaa carosabilului trebuie da aibe cel putin calitatea celei existente in momentul inceperii
lucrarilor, cu realizarea stratelor de fundare si uzura.
4.5 MONTAREA HIDRANTILOR
Montarea hidrantilor de incendiu subteran se va face cu respectarea normatinelor in viguare STAS 4163/3 –cu
respectarea urmatoarelor conditii –
- respectarea adincimii de acoperire de minim 1.0m din dreptul generatoarei superioare a cotului hidrantului
- asezarea talpii cotului pe un radier de betion C 5/7.5 (30xx30 x15cm)
- asezarea cutiei de protectie intr-un bloc de beton C5/7.5 (70 x70x45 cm)
- construirea unei zone de drenaj cu materiale concasate pentru evacuarea apelor de golire
- hidrantul trebuie sa corespunda STAS 695/80
Pentru reperare usoara pozitia hidrantilor se va marca prin indicatoare conform SR ISO 6309/98-Protectia
impotriva incendiilor –Indicatoarede securitate-Pe placuta se va inscriptiona litera H,directia si distanta la care
este amplasat hidrantul.Placuta se va amplasa la loc vizibil.
Hidrantii sunterani amplasati in reteaua de distributie se vor echipa cu urmatoarele accesorii si materiale
necesare stingerii incendiilor
- 2 furtune tip B(070mm)in role de 40m (inclusiv racorduri si garnituri de asamblare)
- 2 tevi de refulare tip B cu orificiu de refulare O 20mm
- 2 chei pentru hidranti subterani STAS 696
- 2 hidranti portativiSTAS 698-tip 2 cu cot dublu-cu racora tip B
Acest echipament se prevede la fiecare 3-5 hidranti subterani. Echipamentul se pastreaza intr-un dulap
metalic cu usa si sticla mata,ce se va amplasa in locuri sigure.
4.6 MONTAREA ARMATURILOR pe retele dedistributie –se face in scopul limitarii la maximum a
tronsoanelor in functiune spre interventie .
Montare armaturilor (robineti –cu clapa fluture cu actionare nanuala cu levier –Pn 16 bar- de sectionare )se face
in camine din beton armat prevazute cu capac si rama fonta cu piesa suport STAS 2308 tip IV –carosabil sau
tip II necarosabil, prevazuti cu scara de acces .
Se verifica daca armatura ,robinetul ce se monteaza corespunde cu cel prevazut in proiect (tip, model,
caracteristici dimensionale,diametru, presiune )
- se verifica functionarea in gol a robinetului prin efectuarea unor manevre de inchidere deschidere .
- montarea robinetelor pe conducta PE se face cu piese speciale : capat flansa cu flansa aditionala sau
manson trecere PE/OL.
- trecerea conductelor din polietilena prin peretii caminelor se vor proteja cu conducte metalice ,etansarea
realizindu-se cu fringhie de cinepa si chit poliuretanic .
- În instalaţiile hidraulice din cabina put si satie pompare se vor utiliza robinete cu sertar pană şi corp oval
STAS 1518 robinet de reţinere cu clapă STAS 9632, robinet cu ventil STAS 1516/’68.
Toate armăturile se montează în poziţia “închis”.
La montarea armăturilor cu flanşe se asigură paralelismul între flanşele conductelor şi cele ale armăturilor.
4.7 MONTARE CISMELE PUBLICE
Cismele stadale prevazute, dn =20mm sint -din fonta cu sistem de descarcare, in scopul evitarii inghetului pe
timp de iarna .La amplasarea cismelelor s-a tinut cont de prevederile Normativului P 66/2001 si STAS 4163/1-
se vormonta in trotuar pe blocuri de ancorare din beton (150x150 x10 cm) pentru cismea si tava de drenaj .
Bazinul de scurgere se va conecta la rigolastradala care se va dala sau pietrui cite 10m amonte si aval,prin
grija Consiliului local.Injurul fundatiei cismelei se va realiza o umplutura din nisip pentru ca apa de infiltratie sa
nu afecteze stabilitatea cismelei.
Racordarea cismelei la conducta de serviciu se va face prin intermediul unui colier de priza (bransare) cu
dimensiuni functie de diametrul conductei de serviciu .
4.8. MONTAREA POMPELOR SUBMERSIBILE
La montajul pompelor submersibile de put se va in vedere :
- identificarea pompelor –se va face prin verificarea caracteristicilor-debit,presiune,putere electrica
- lansarea in put sevaface prin intermediul coloanei de refulare care se coboara in put cu ajutorul trepiedului
si ascripetelui pin la adincimea stabilita
- pe masura ce se coboara ansamblul (pompa ,coloana de refulare ) cablul de alimentare cu energie electrica
se fixeaza de coloana cu ajutorul unor saniere
Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 11/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

- blocarea pompei la adincimea de montaj prin intermediul electrodului de nivel

La prima punere in functiune se va urmari :
- electropompa sa fie introdusa sub apa si sa aibe asigurata inecarea
- electrodul sa fie montat la cota necesara pentru blocaj
- functionarea electropompei la inceput sa se faca cu vana de refulare partial inchisa ,pentru ca acviferul sa
nu fie solicitat prea mult prin antrenarea nisipului .
Fiecare put este prevazut la partea superiora cu –cabina de protectie .
Cabina putului
- este o constructie semi ingropata din beton armat avind dimensiunile interioare in plan -1.8 x2.4 x2.0m-vezi
proiect de specialitate-rezistenta
4..9.MONTAREA GRUPULUI DE POMPARE
Utilajul de pompare se aprovizioneaza pe baza specificatiilor tehnice din proiect .
Fisa tehnica a utilajului se pune la dispozitie antreprenorului .
Montarea electropompelor implică parcurgerea următoarelor etape:
 organizarea lucrărilor de montaj, care cuprinde:
- amenajarea platformei de depozitare (destinată depozitării şi verificării părţilor componente ale
echipamentelor, precum şi deconservarea lor înaintea începerii montajului);
- accesul (care trebuie să asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe platforma de
depozitare până la locul de montaj precum şi condiţiile necesare pentru ajungerea personalului la
locul de montaj).
- locul de montaj (care trebuie să asigure condiţiile necesare realizării montajului în mod
corespunzător din punctul de vedere al calităţii lucrărilor executate, al normelor de protecţie a
muncii şi al condiţiilor de lucru).
 identificarea echipamentului (unitate pompa-motor, în conformitate cu documentaţia de montaj si
cărtea tehnic a echipamentului, verificarea stării de conservare (conform cărţii tehnice), verificarea şi
preluarea certificatelor de calitate şi întocmirea formelor de preluare la montaj
- pregătirea fundaţiei, curăţirea părţilor filetate a şuruburilor de fundaţie, a găurilor filetate şi nefiletate
din plăca de bază;
- trasarea axelor fundaţiei, a golurilor suruburilor de fundatie si a ghidajului şi verificarea cotelor de
nivel si de montaj ale suportului pompei si ghidajului (corelarea intre suportul popei si ghidajul fixat
la partea superioara de rama golului de montaj din planseul bazinelor)
- înaintea instalării, se va spăla echipamentul pentru a înlătura inhibitorul de coroziune sau alte
materiale străine ce s-ar fi putut acumula în timpul transportului, depozitării şi manipulării. Se va
utiliza o soluţie slab alcalină la 800 C sau un solvent petrolier eficace
- curăţirea suprafeţelor plăcii de bază ce vin în contact direct cu betonul. Nu se vor folosi solvenţi
deoarece reziduul poate împiedica aderenţa.
- premontarea plăcii de bază (cotului suport) si ghidajului, efectuându-se totodată controlul planeităţii
placii de baza (cu ajutorul nivelei) si verticalitatii ghidajului cu ajutorul firului cu plumb
Orizontalitatea se va realiza prin strângerea piuliţelor şuruburilor de fundaţie. Se verifică în permanenţă
orizontalitatea reajustând cât este necesar cu ajutorul unor by-lagare, până când piuliţele sunt complet strânse
şi placa de bază este orizontală.
- montarea unitatii pompa-motor pe cotul suport şi verificarea corectitudinii pozitiei de montaj a cotului suport
si ghidajului prin manevre de scoatere si introducere a pompei.
- intocmirea formelor de verificare a centrajului cot suport-ghidaj (cu beneficiarul şi asistenţa tehnică).
Alinierea precisă a cotului suport al pompei si ghidajului este indispensabilă pentru corecta funcţionare
si exploatare a pompei.
- conservarea echipamentelor, începând cu perioada de asamblare în instalaţie şi până la terminarea
montajului
Inainte de montare se verifica : postamentul –orizontalitatea sa -caracteristicile generale ale ,
Pentru situatii deosebite se va solicita asistenta din partea furnizorului .

5.VERIFICARI INCERCARI SI PROBE IN VEDEREA PUNERII IN FUNCTIUNE

Verificarile , incercarile si probele se executa in conformitate cu prevederile Legii 10/95, STAS 22 250, STAS
4163/1/2/3, HG 273/94.
Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica preliminar
- durata de timp intre montare si inceperea efectuarii probei sa nu fie mai mare de 30 zile.
- concordanta lucrarilor executate , cu proiectul
Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 12/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

- caracteristicile armaturilor
- pozitia si executia caminelor de vane
- calitatea imbinarilor,
- existenta robinetilor de aerisire in punctele ridicate pe traseu
- existenta in punctele joase de pe traseu a ventilelor de golire
Dupa efectuarea si reusita probei de presiunese vor executa :
- unplerea transeei in zona imbinarilor
- verificarea gradului de compactare
- refacerea partilor carosabile ,
Inainte de punerea in functiune se face :
-spalarea si dezinfectarea retelei de apa
PROBA DE PRESIUNE
Verificarea etanseitatii si rezistentei conductelor se face hidraulic.
La inceperea probei de presiune reteaua trebuie sa aibe montate toate armaturile.
Umplerea conductelor cu apa pentru proba se face cu apa potabila, din aval catre amonte,pentru aerisirea
retelei.
Lungimea tronsoanelor de proba este de 500 m
Presiunea de proba este de Pp=1.5 presiunea de regim Pp=5 atm.
Presiunea de proba se realizeaza cu o pompa de mina cu piston care se amplaseaza in punctul cel mai de jos
al tronsonului supus probei
Durata probei este de =1 ora Pentru verificarea presiunilor de proba se monteaza manometre la capetele
tronsonului de proba (in camine)
Incercarea se considera reusita daca dupa trecerea intervalului de 1 ora de la realizarea presiunii de incercare ,
scaderea presiunii in tronsonul incercat nu depaseste 5 % din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile
.Rezultatele probelor se inscriu intr-un proces verbal.pentru proba depresiune model ANEXA IV 18 din
NORMATIV C56/2002 DEZINFECTAREA SI SPALAREA RETELEI
Dupa reusita probelor se trece la spalarea conductei. Spalarea conductei se face cu apa curata, prin trecerea,
timp de minim 10minute a unui curent de apa potabila, cu o viteza de 1.5 m/s.
Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritati-lor din interiorul conductelor..
Dezinfectarea se face, cu clor sub forma de solutie –25-30mg./l apa .
Solutia se introduce prin hidranti.Solutia se mentine in retea 24 ore, dupa care se evacueaza prin vanele de
golire si se procedeaza la o noua spalare .Spalarea se considera terminata in momentul in care mirosul clorului
dispare.,iar clorul rezidual se inscrie in limitele admise.
PUNEREA IN FUNCTIUNE A RETELEI
Punerea in functiune a retelei se face ,procedindu-se astfel:
- se deschid hidrantii dela extremitatea din aval
- se introduce apa in conducta prin deschiderea treptata a vanei de la extremitatea din amonte a portiunii ce
se pune in functiune
- dupa ce apa a umplut conducta si a iesit complet limpede prin hidrantul deschis,se mai asteapta inca 5
minute dupa care se inchide hidrantul
- se verifica functionareea unor puncte de consum- cismele in curti .
- Punerea in functiune se face numai cu avizul organelor sanitare locale care verifica potabilitatea apei
transportate prin reteaua respectiva
6.MASURI PRIVIND SANATAEA SI SECURITATEA MUNCII
La executia lucrarilor se va respecta legislatia de protectia muncii in vigoare
- Legea 319/2006 –legea securitatii si sanatatii muncii
- HG 1425/2006 Normele metodologice de aplicare a Legii 319-2006
- Regulament privind protectia si igiena muncii. in constructii-Ord, MLPAT, nr. 9/N 15.03.93
In faza executiei se vor respecta masurile de protectia muncii cu privire la executarea terasamentelor,
mecanizat sau manul, la montarea conducteloraccesorilor, si instalatiilor. preaprarea si turnarea betoanelor , a
confectiilor metalice ,cu referire in special la :
- permiterea accesului in zona de lucru numai apersoanelor din santier
- instruirea personalului asupra pericolelor ce exista in legatura cu munca ce trebui prestata, intocmirea si
semnarea fiselor de protectia muncii
- verificarea starii tehnice a utilajelor inainte de inceperea muncii
- in apropierea liniilor electrice ,vor fi luate masuri speciale de lucru si deplasare
- nu se admit la lucru personalul ce nu are instructajul de protectia muncii la zi .
Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 13/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

7,MASURI PRIVIND SECURITATE LA INCENDIU

In executie si exploatare se vor respecta toate normele dePSI aflate in viguare
- Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor priviind protectia la actiunea focului Indicativ P 118
- Norme PSI pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora- Indicativ C 300
- Legea nr.307/2006 ,privind securitatea la incendiu
- Ord, nr163/2008 - Norme generale de prevenirea si stingerea incendiilor.-
6.6. VERIFICARI, INCERCARI SI PROBE IN VEDEREA PUNERII IN FUNCTIUNE A CONDUCTELOR
DE ADUCTIUNE SI A RETELELOR DE ALIMENTARE CU APA SI CANALIZARE
Verificarile, incercarile si probele punerii in functiune se fac la conductele noi si la inlocuire de conducte.
Acestea se pot efectua la intreaga retea prevazuta in documentatia de investitie, sau pe tronsoane de conducte
ce pot fi puse in functiune.Verificarile, incercarile si probele se executa conform Legii 10/1995, privind calitatea
constructiilor, Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora (HG
nr.273/94), STAS 4163 si altor reglementari specifice.
Inainte de efectuarea probei de presiune se verifica:
• concordanta lucrarilor executate cu proiectul;
• caracteristicile robinetelor, hidrantiIor, golirilor, ventilelor de aerisire - dezaerisire, reductoarelor de presiune,
clapetelor, altor armaturi, etc.;
• pozitia hidrantilor si a vanelor ingropate;
• pozitiile si executia caminelor, echiparea acestora;
• protectia anticorosiva si termoizolatiile, unde este cazul;
• calitatea sudurilor si a imbinarilor;
• executia masivelor de ancoraj.
Proba de presiune, spalarea si dezinfectarea conductelor se executa conform STAS 4163-3, STAS 3051 si
caietelor de sarcini intocmite de proiectant in conformitate cu prevederile producatorului de materiale.
Verificari si probe dupa efectuarea probei de presiune:
Dupa efectuarea probei de presiune se vor efectua urmatoarele verificari si probe:
• intocmirea procesului-verbal a probei de presiune;
• umplerea transeei in zona imbinarilor;
• umplerea transeei;
• verificarea gradului de compactare conform prevederilor proiectului;
• refacerea partii carosabile a drumului conform prevederilor din proiect;
• refacerea trotuarelor;
• refacerea spatiilor verzi;
• executarea marcarii si reperarii retelelor conform STAS 9570/1.
Inainte de executia umpluturilor la cota finala se executa ridicarea topografica detaliata a conductei (plan si
profil in lung) cu precizarea robinetelor ingropate, caminelor (echiparea acestora), hidrantilor, bransamentelor,
etc.Releveele retelelor se anexeaza Cartii Conductei si se introduc in Sistemul Geografic Informational (acolo
unde exista) detinut de unitatea de exploatare a sistemului de alimentare cu apa al localitatii.
Inainte de punerea in functiune, se face spalarea si dezinfectarea retelei, conform normelor specifice. Punerea
in functiune a retelei se face de catre personalul unitatii de exploatare a retelelor, asistat de constructor,
conform prevederilor STAS 4163-3, art.4. 1.
Receptia lucrarilor
Receptia reprezinta actiunea prin care investitorul accepta si preia lucrarea, aceasta putând fi data in functiune,
certificându-se faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile conform prevederilor contractuale si ale
documentatiei de executie.
Receptia conductelor pentru alimentare cu apa rece a consumatorilor din localitati se efectueaza atat la lucrari
noi, cat si la inlocuiri sau devieri locale de conducte.
Receptia se face conform Legii nr.1Q/1995 privind calitatea in constructii, “Regulamentului de receptie a
lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora” (HG nr 273 / 94) si altor reglementari specifice.

Etapele de realizare a receptiei sunt:

• receptia la terminarea lucrarilor prevazute in contract;
• receplia finala - dupa expirarea perioadei de garantie prevazuta in proiect.
7.DOCUMENTE ŞI ÎNREGISTRĂRI
 PV de trasare - AQ/5
 PV de verificare a cotei de fundare - AQ/6
 PV de verfificare a naturii terenului de fundare - AQ/8
 PV pt. verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse - AQ/9
Formular 11 PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE –PTE - 5 ANSTHALL
Editia : 1 ACCENT
Pag. 14/14 EXECUTIE RETELE DE ALIMENTARE SI
S.R.L
DISTRIBUTIE APA POTABILA

 PV pt. proba de etanseitate la presiunea la rece pt. conducte subterane exterioare de apa
- AQ/19
 PV pt. proba de etanseitate a conductelor exterioare de canalizare- AQ/25
 PV pt. spalarea instalatiei - AQ/26
 PV de control a calitatii lucrarilor in faza determinanta - AQ/29

OFERTANT,
ANSTHALL ACCENT S.R.L
ADMINISTRATOR
VINCENZO RANDISI