Speech Licenta

Buna ziua ,

Ma numesc Radu Mihaela Costelia ,absolventa al facultatii de constructii din cadrul

Universitatii Ovidius din Constanta .

Tema elaborata pentru proiectul de diploma prevede proiectarea unei Clădiri de birouri cu
regimul de înălţime P+2E.

Terenul va avea o suprafata totala de 1500 mp , amprenta pe teren a constructiei va fi de

aproximativ 470.37 m2 ,iar suprafata desfasurata va fi de 1492 mp .

Constructia are o forma patrata in plan cu lungimea de 26/65 m si o latime de 17.65m

,dimensiuni care vor fi din ce in ce mai mici la urmatoarele etaje . Accesul în construcție se va
face dinspre strada existenta situată la Nord-ul amplasamentului și se va realiza prin
intermediul unor aleii propuse. În jurul construcţiei se va executa un trotuar cu lăţimea de
1.00m și înălţimea de +10cm față de cota terenului natural cu scopul de a îndepărta apele
pluviale de fundaţie . Restul terenului va fi acoperit de spațiu verde și locuri prevăzute cu bănci
si spații pentru relaxare.

Accesul la etaje se face prin intermediul a 2 scări care are au o suprafață totală de
28.00 mp.

Scara este alcătuită din două rampe cu un podest intermediar iar treptele au înălţimea
de 17.50 cm şi lățimea de 27.00 cm.

Conform studiului geotehnic terenul este relativ plan ,nu prezinta riscul unor alunecari de
teren ,fiind considerat stabil din punct de vedere geotehnic .Cercetariile geotehnice s-au realizat
prin intermediul unui foraj si prin intermediul unui sondaj PDU pe o inaltime de pana la 6.0m,
adancime la care s-a intalnit si panza freatica .In urma studiului s-a constatat o cap portanta a
terenului de 150kpa pentru o fundatie tip standard ,cu latimea B=1.0m si inaltimea de fundare
Df=2.0m (pt gruparea fundamentala) .

Structura de rezistenta a Cladirii de birouri proiectat va fi realizata in cadre din beton

armat turnat monolit cu plansee de beton armat monolit .Grinzile conform predimensionari vor fi
de 25x55cm ,iar stalpi de 30x30cm ,iar inaltimea placi hp=15cm –dispuse la nivelul superior al
grinzilor. Materialele utilizate ,respectiv betonul va fi de clasa C25/30 ,iar otelul de tip BST 500
–utilizat la armaturile de rezistenta si tip Ob37 –utilizat la armturile transversale si agrafe cf. cu
detaliile de executie.

Suprastructura realizata din cadre de beton armat va descarca pe o fundatie realizata din
grinzi continuue din beton armat . In urma predimensionari fundatia va avea o latime a talpi de
B=0.76m ,o latime a elevatiei de 45cm ,o inaltime de fundare de 1.70m ,din care 0.1- betonul de
egalizare , 0,5-talpa fundatiei si 1.10m elevatia ,iar la suprafata elevatia va mai iesi cu 50cm –
inaltime de la care se considera cota 0.00 a imobilului proiectat.Fundatia va fi realizata din beton
armat turnat monolit de clasa C25/30 ,iar otelul va di de tip BST 500 si Ob37 .

Cap.2 –breviarul de calcul

In breviarul de calcul am prezentat in prima etapa caracteristicile amplasamentului cf.

P100-0/2006 cum ar fi ag=0.20g ,Tc=0.7s , q=3.30-factorul de comportare pentru proiectarea la
clasa de ductilitate medie redus cu 30% cf.tab. 4.1 din P100/2013 (pentru un model spatial
,neconformat in plan si pe verticala ) si am incadrat constructia in clasa de importanta 3.

-Cf. Np082-2004 ,valoarea caracteristica a vantului pentru localitatea Constanta va fi de 0.5.kPa

pentru un IMR=50 ani .

-Cf.CR1-1-13/2012 valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol Sok=1.20kN/mp

In etapa a 2a urmeaza evaluarea incarcariilor date de vant , de zapada si a incarcariilor

gravitationale pentru gruparea fundamentala (permanente si temporare variabile –utile,zapada si
temporare cvasipermanete-pereti despartitori de 10-15cm) .

In etapa a3a am continuat cu predimensionarea elementelor structurale ,respectiv grinzi ,

placi si stapli .

Etapa a 4 a constat in realizarea unui model spatial prin intermediul unui program de
calcul automat ,respectiv Scia ,dupa care s-au introdus incarcariile s-au facut combinatii din
incarcarile permanente , temporare variabile si temporare cvasipermanete , s-au generat masele
modale, s-au introdus datele specifice amplasamentului respectiv ag=0.20g si Tc=0.7s pt
Constanta ,s-au generat fortele seismice pentru cele 2 directii ,respectiv pe X si pe Y si s-a dat
calculare . Urmanda ulterior ca programul sa afiseze rezultatele eforturilor axiale ,taietoare , de
momente si rezultatele deplasariilor laterale .

In a 5a etapa am inceput cu dimensionarea planseelorc,a elementelor de cadru ,respectiv

a grinzilor si a stalpiilor cf. schemelor logice prezentate in indrumatorul de beton de R. Agent .

Pentru grinzi am urmarit determinarea latimi active ,dimensionarea armaturilor ,

determinarea capacitatii portante si dimensionarea armaturilor transversale . –pt grinzi pminim
=0.10% pentru zona de camp si 0.45% pentru zona de reazem .

La stalpi s-a urmarit determinarea eforturilor de proiectare respectant cerintele de

ductilitate globala a structurii ,prin impunerea unui mecanism de disiparea a energiei ,caracterizat
printr-un mecanism de grinda. Acest mecanism s-a impus prin determinarea momentului de
proiectare pe stalp pe ambele directii ,obtinut prin multiplicarea cu gama Rd a momentului dat de
Scia pe stalp si a raportului sumei mom. Cap pe grinzi / sumei mom. din Scia pe grinzi .Dupa
care s-a urmarit determinarea armaturilor longitudinale pe ambele directii ale stalpului
,verificarea sectiunii la capacitate portanta prin care Mdin scia + N*ea /Mcap- rezultat in urma
dimensionari la M de proiectare prin care se impune mecanismul de ductilitate in grinzi-pe o
directie + raportul momentelor pe cealalta directie la puterea B sa fie <=1 .
 
 Mcx   Mcy 
     0.46
 Mcx0   Mcy0 
,iar in final sa determinat armatura transversala .

In urma dimensionari stalpiilor acestia au ajuns la un procent de armare p = 1.25 -1.45 ,valori
>pmin=0.8% si <potim =1.8% si <pmax =2.5% .

In etapa a 6 a s-a urmarit:

- predimensionarea fundatiei continue realizata din beton armat turnat monolit cf.STAS
3300-2/85 ,stiind ca pconv =150kpa conform studiului geo pentru o fundatie cu B=0.76m si
Df=1.10m ,obtinand ulterior pentru o latime a talpi B=0.76.20m si o adancime de fundare
Df=1.10m o presiune conventionala Pconv=140kn/mp .

- obtinerea efortului efectiv Pef= (q+Gf)/B=135kN/mp<140kN/mp=Pconv.

-calculul coeficientului de pat K =7N/cmcub

-calculul fundatiei prin metoda WINKLER

In final armatura necesara pentru eforturile rezultate din calcul s-a dovedit a fi foarte
mica in comparatie cu armatura necesara efortului minim Pmin=0.2% ,fapt pentru care fundatia
s-a armat la procentul minim de armare .cf.NP112-2013 .

Prevederi conform NP112-2013.

Armatura de rezistenta rezulta din dimensionarea la moment incovoietor .

Armatura longitudinala dispusa la partea inferioara a grinzii se poate distribui pe toata latimea
talpii . Procentul minim de armare in toate sectiunile este de 0.2% . Diametrul minim al
armaturilor long. este de 14mm . Pe fetele laterale ale grinzii (in elevatie ) se dispun armaturi
long. minim Ф10/30cm OB37 . Etrierii rezulta din verificarea la forta taietoare . Procentul
minim de armare pentru armturile transversale este de 0.1% ,iar diametrul minim Ф8mm . Daca
latimea grinzii este >40cm atunci se vor dispune etrieri dubli ( 4 ramuri ) .Armatura de rez. a
talpii fundatiei in sectiune transversala rezulta din verificarea consolelor la moment incovoietor
,trebuie sa aiba un procent minim de 0.1% dar nu mai putin de bare Ф8mm/25cm .
 In finalul breviarului de calcul am verificat deplasarile laterale relative ,cu deplasarile
admisibile ,care se considera fiinde egale cu 0.025 din H structuri , sau inaltimea de nivel functie
de tipul de verificare (pe nivel sau pe structura ) . In urma acestei verificari s-a constatat ca
deplasarea relativa este mult mai mica decat ceea admisibila –deci cerinta de stabilitate necesara
verificarilot la Starea Limita Ultima este verificata .

Tot la finalul breviarului am prezentat verificariile nodurilor pentru cadrele transversala 4

si pentru cadrul longitudinal C. Aceasta va avea in vedere ca nodurile sa reziste la cele mai
defavorbile solicitari ,sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate in domeniul post-elastic .
Nodurile se proiecteaza astfel incat sa reziste la eforturile orizontale (respectiv fortele taietoare
din stalpi ) si eforturile verticala ( reprezentand fortele taietoare din grinzi ) .

Eforturile verticale vor fi preluate de beton si de armaturile long de rezistenta intermediare .

Eforturile orizontale vor fi preluate de beton si de etrieri .

CAP. 3 – Caietul de sarcini :

In caietul de sarcini sunt prezentate prescriptiile tehnice necesare pentru executia ,controlul si
calitatea lucrariilor de terasamente , fundatii si suprastructura imobilului proiectat .

Lucrarile de terasamente presupune realizarea :

1)Lucrarilor pregatitoare din care fac parte ,lucrarile de ingradire ,de defrisare a terenului (
taierea tufisurilor ,arborilor si scoaterea radacinilor ) ,decaparea stratului vegetal ,realizarea unor
santuri carea sa preia apele de suprafata si sa le dirijeze in afara lucrarilor .

2)Lucrari de trasare in care se prevede fixarea consturctiilor pe amplsament , marcarea pe

amplasament a viitoarelor constructii , conform planurilor desenate .Trasarea se realizeaza dupa
curatirea si nivelarea terenului .

3)Executarea sapaturilor care se vor realiza mecanic cu ajutorul unui excavator .Cota pana la
care va sapa excavatorul va fi mai sus decat cota prevazuta in proiect cu 20-30cm ,urmand ca
diferenta sa fie realizata manul tocmai pentru a se obtine o cota dorita .

4)Pamantul in exces se va incarca in autovehicul ,iar pamantul necesar umpluturilor se va

depozita in incinta terenului .

5)Umplurile se vor realiza cu pamantul depozitat obtinut din sapaturi . Umpluturile de la exterior
se vor realiza prin impingere cu buldozerul ,dupa care se va compacta cu ajutorul maiului cu o
greutate de pana la 150-200 Kg.(nr de treceri ale maiului vor fi stabilite de catre geotehnician ) .
Umpluturile de la interior se vor realiza pana la cota data in proiect , si se vor realiza in straturi
de 20-25cm ,urmand ca fiecare strat sa fie udat pana la umiditatea optima obtinerii unei
compactarii maxime .

UMPLUTURILE SE VOR REALIZA ABIA DUPA DECOFRAREA FUNDATILOR.

6)Receptia lucrarilor care prevede ca:

-inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se verifica trasarea se verifica daca stratul vegetal
a fost incarcat si tranportat

-la trasare tolerantele admisibile vor fi de +-2cm in lungime si latime si inaltime .

Lucrarile necesare infrastructurii presupune :

Realizarea unei fundatii continue care reazema direct pe terenul natural (care conform studiului
s-a constata ca fiind de tip leoss prafos ) la o adancime de -1.70m .

Pentru realizarea fundatiei directe se vor realiza rumatoarele operatii tehnologice :

-turnarea betonului de egaliare care va avea o grosime de 10 cm .

-montarea armaturilor pentru cuzinet care presupun asezarea barelor transversale ,apoi asezarea
barelor longitudinale , dupa care legarea intersectiilor cu sarma arsa.

-turnarea betonului in cuzinet ,care se va presupune turnarea intregii sectiunii in acelasi timp – nu
se admit lasarea altor rosturi de lucru decat cele prevazute in proiect .

-vibrarea betonului cu pervibratorul

-montarea armaturilor pentru elevatie , care presupun legarea barelor long. de cele transversale
care se constinuua din cuzinet

-montarea cofrajelor

-turnarea betonului

-vibrarea cu pervibratorul ,durata maxima de vibrare va fi de 30 de secunde .

-receptia lucrarilor care presupune incheierea Proceselor Verbale pentru fiecare lucrare ascunsa
si incheirea Proceslui Verbal de Receptie dupa decofrarea elevatiei .

Lucrari de suprastructura :

Pentru realizarea elementelor structurale stalpi ,grinzi , plansee vor fi necesare urmatoarele tipuri
de lucrari :
1)Fasonarea armaturilor care se va face conform cu normativele in vigoare si va trebuie sa
respecte urmatoarele cerinte :

-armaturile nu vor prezenta lovituri sau crestaturi din timpul taierii

-armaturile vor fi curatate de eventuala rugina cu peria de sarma pana i se va obtine un luciu ,

-armaturile livrate in colaci ,cele tip Ob37 cu diametrul <12mm ,vor fi taiate ,indreptate ,iar dupa
indreptare acestea se vor verifica sa nu aiba o alungire mai mare de 1mm /m ,dupa care se vor
taia si se vor fasona

-ciocurile pentru armaturile realizate din otel tip OB37 vor fi semirotunde ,tocmai pentru a
rezista efoturilor de intindere fara a aluneva din beton ,iar amturile din otel tip PC52 se vor
fasona cu ciocuri drepte la 90 grade.

2)Armarea elementelor realizate din beton :

a)Armarea stalpilor presupune:

-introducerea etrierilor peste mustatile lasate din fundatii sau peste mustatile lastate de la etrieri
turnati anterior .

-introducerea armaturilor longitudinale ,care se vor lega de mustatile lasate

-semnarea pozitiei etrierilor cu creta pe barele longitudinale

-punerea etrierilor pe pozitie si fixarea lor prin intermediul a 2 fire de sarma moale arsa

-se monteaza cofrajul ,timp in care se pun si distantieri de plastic pentru pastrarea acoperiri de
beton .

b)Armarea grinzilor :

-dupa realizarea cofrajului se traseaza cu creta pe cofraj pozitia etrierilor

-se introduc etrieri ,care vor fi deschisi la partea superioara

-se introduc barele long pe pozitie si se fixeaza la fiecare interesectie cu etrieri cu 2 fire de sarma
arsa moale

-se inchid etrieri la partea de sus

-se introduc distantieri care sa respecte acoperirea cu beton a armaturi prevazuta in proiect 2.5cm

c)Armarea planseelor:

-dupa cofrarea placi ,se semneaza cofrajul cu creata pozitia armaturilor longitudinale de la partea
inferioara pe ambele directii
-se introduc barele long pe pozitie

-se monteaza calareti si barele de repartitie de la prtea superioara

-se pozitioneaza distantieri si caprele pentru sustinerea barelor superioare din m in m

-se introduc elemente de verificare a grosimi din 2 in 2 m

Dupa armarea elementelor inainte de turnarea betonului ,se va realiza receptia lucrarilor de
armare ,prin care se va semna un Proces Verbal de Receptie al lucrarilor ascunse de catre
proiectant ,beneficiar si un reprezentant al Insepectiei in Constructii .

In timpul receptiei se vor face urmatoarele verificari:

-respectarea diametrelor prevazute in proiect si a tipului de otel

-respectarea distantelor dintre etrieri si a diametrelor

-respectarea acoperiri cu beton data in proiect

-respectarea distantelor dintre bare prevazute in proiect ,pt plansee 5bare/20 cm

-respectarea lungimilor de ancoraj

-respectarea la plansee a lungimilor calaretiilor

3)Lucrarile de cofraj :
Cofrajul reprezinta elementele care imbraca elementul realizat din beton armat ,cat si elementele
de sustinere a cofrajelor (grinzi , popi ).Prin cofraje se inteleg elementele temporare de ctie ,in
general recuperabil ,au rolul de a modela forma si a asigura sustinerea elementelor executate din
beton in perioada in care betonul nu are capacitatea portanta necesara .

Odata executate cofrajele trebuie sa satisfaca urmataoarele cerinte :

-trebuie sa aiba rezistenta si rigiditatea necesara pentru a putea prelua eforturile din greutatea
proprie a betonului, impingerea betonului , si eventualele circulatii neprevazute pe cofraje .

-trebuie sa fie etanse pentru a nu se pierde laptele de ciment in timpul turnarii pe la nivelul
imbinariilor

-siguranta in exploatare

4)Lucrari de punere in opera a betonului:

Inainte de turnarea betonului in cofraje betonul va trece prin urmatoarele etape:

a)Preparea betonului:-prepararea betonului se va realiza intr-o statie de betoane in care dozajul
se va face automatizat conform clasei de beton si retetei date in proiect .

Reteta din proiect prevede obtinerea unui beton C16/20 realizat dintr-un ciment I32,5 ,agregatele
vor avea dimensiuni situate intre 0-31mm ,betonul obtinut va trebui sa aiba o impermeabilitate
P4 ,o consistenta T3, iar raportul de apa utilizat va fi de A/C=0.55 ,stiinde ca pentru obtinerea
unui mc de betonu se vor folosi 250kg de ciment ,iar agregatele folosite pentru a se obtine gama
beton =25Kn se va avea in vedere ca densitatea agregatelor sa fie de 1200-2000kg/mc .

b)Transportul betonului de la statia de betoane se va face cu ajutorul autoagitatorului ,pe o

perioada de 50 de minute ,perioada considerata de la incarcarea betonului in autovehicul si pana
la descarcarea acestuia . Iar transportul local se va face prin intermediul unei autopompe si prin
intermediul unor burlane si a unor jgheaburi .

c)Turnarea betonului pentru a putea fi realizata va trebui sa se faca urmatoarele verificari:

-se va verifica daca a fost realizata procedura pentru betonarea obiectivului si inmanata
beneficiarului si aprobata de acesta

-se va verifica calitatea betonului ajuns la fata locului

-se vor verifica pozitie armturilor cu cele prevazut e in proiect

-se vor verifica diametrele si distantele intre barele de armatura cf cu detaliile de proiect

-se va verifica etanseitatea cofrajelor

-se vor verifica utilajele de tranport local ale betonului inainte de a ajunge acesta

-se va avea in vedere ca suprafetele de beton turnat anterior sa fie curatate de pojghita de lapte de
la suprafata si sa fie batute usor cu o dalta si cu un ciocan pentru a se obtine o suprafata rugoasa
pentru ca betonul vechi sa adere mai bine la betonul nou .

-se vor asigura conditile necesare pentru realizarea epruvetelor standard.

Dupa ce au sunt respectate verificarile prezentate mai devreme se va putea trece la turnarea
betonului in cofraje ,timp in care va trebui sa se respecte anumite conditii :

-cofrajele deoarece sunt realizate din material lemons si absorb o cantitate de apa ,vor trebui
udate cu 2-3 ore inainte de turnare

-daca s-a constatat ca betonul adus la fata locului nu corespunde cerintelor prevazute in proiect
atunci acesta va fi returnat ,pentru a se mari consistenta betonuli se vor folosi numai
superplastifiati ,iar in cazul in care betonul prezita segregari acesta va fi turnat pe o platforma si
va fi amestecat dar fara a i se mai adauga si apa .
-betonul in stalp se va turna de la o inaltime de maxim 1.5 m

- betonul se va turna in straturi de 30-50cm si se va urmari umplerea totala a cofrajului

-grinzile si placile se vor turna in acelasi timp

-se va acorda o atentie deosebita nodurilor de cadru ,pentru umplerea completa a acestora .

d)Compactarea betonului :

Pentru ca betonul sa umple complet sectiunea cofrajului ,imediat dupa turnarea acestuia in cofraj
si inainte de inceperea intrari betonului in priza se va realiza compactarea acestuia cu un vibrator
de interior electric de 1.0-1.5kw (pervibrator) timp de 30 de secunde .Distanta intre 2 poziti
succesive ale pervibratorului va fi de maxim 50cm ,iar la introducerea buteliei se va avea in
vedere ca aceasta sa intre aproximativ 15 cm si in betonul turnat anterior ,pentru a se asigura
conlucrarea dintre cele 2 betoane ,dar asta inainte de a intra in priza betonul turnat anterior .

Compactarea se va opri atunci cand :

-la suprafata betonului se formeaza o suprafata orizontala si lucioasa

-nu vor mai iesi la suprafata bule de aer

-nu se mai taseaza betonul

6)Tratarea betonului imediat dupa turnarea betonului in cofraj dupa aproximativ 10-12 ore se
vor incepe metode de protectia betonului ,pana ce acesta va obtine o rezistenta corespunzatoare
la care nu va mai avea de suferit la agentii atmosferici .

Metodele de protectia a betonului constau in :

-invelirea betonului proaspat turnat cu o folie din polietilena ,pentru a se evita spalarea laptelui
de ciment in cazul ploi neprevazute .

-se va pulveriza apa astfel incat elementul sa fie mentinut in permanenta umed ,pentru a se evita
uscarea acestuia brusc si aparitia fisurilor ,aceasta se va face din 6 in 6 ore timp de 10 zile.

7)Decofrarea betonului se va putea face atunci cand betonul a ajuns la o rezistenta la care va
putea prelua partial sau total eforturile pentru care a fost proiectat .

-partile laterale ale cofrajelor stalpilor ,grinzilor , planseelor se vor putea decofra cand betonul a
ajuns la o rezistenta de 2.5N/mmp din rezistenta finala pentru clasa respectiva .

-partile inferioare vor putea fi decofrate la cand rezistenta a ajuns la 70% din resitenta totala a
clasei de beton turnata ,si la 95% se vor putea indeparta si elementele de sustinere ale acestora .
Rezistentele la care au ajuns elemenele turnate din beton vor fi obtinute pe baza incercarilor
realizate pe epruvetele turnate in acest scop.

CAP.4-Documentatia tehnico economica:

S-a elaborat pentru ofertarea in vederea obtineri executiei lucrarilor de constructii montaj ,
respectiv a lucrarilor de terasamente si cele necesare realizari infrastructurii .

Documentatia tehnico economica cuprinde:

-antemasutatoarea

-devizul pentru lucrarile de Terasamente si Infrastructura

-lista de consumuri pentru materiala , manopera , utilaje si transport .

In urma devizului realizat pentru Terasamente si Infrastructura ,s-a constatat ca va fi necesarea o

investitie de 60408Euro pentru realizarea lucrarilor pentru care a fost intocmit devizul. Stiind ca
amprenta la teren este de 371mp ,s-a obtinut o valoare a investitiei pe mp de 163Euro.

Cap.5-Programarea si organizarea executiei (realizata pentru articolele de lucrari pentru

care a fost intocmit si devizul ).

Programrea si organizarea executiei cuprinde lista activitatiilor ,in ordinea lor de realizare ,pe
baza carora s-a obtinut drumul critic prin intermediul metodei potetialelor metra MPM .

Contine graficul de esalonarea calendaristica ( care mai poarta denumirea de grafic GANTTT) in
urma caruia a rezultat un numar necesar pentru finalizarea lucrarilor de terasamente si
infrastructura de 22 zile lucratoare a cate 8 ore /zi lucratoare .

Si graficul de repartizare a resurselor ,prin care este reprezentat numarul necesar de resurse
pentru fiecare zi lucratoare .

Cap.6-Masuri de protectia munci P.M si de protectie si prevenirea si stingerea incendiilor

PSI.

Masurile de P.M. va cuprinde prevederi ce vor fi respectate de catre executant ,prevederi care sa
respecte normele in vigoare elaborate de ministerul Muncii .Aceste prevederi presupun :

Realizarea instructajului care poate fi realizat in 3 etape:

-instructajul introductiv

-insructajul la locul de munca , efectuate de catre inginer

-instructajul periodic , realizat la o perioada de cel mult 1 luna.

In cadrul instructajului se va face referire la respectarea urmatoarelor capitole:

-mijloace individuale de protectie

-incarcarea ,descarcarea,depozitarea materialelor

-electro-securitatea

-siguranta in cazul lucrarilor de terasamente

-turnarea betonului

-cofraje ,schele , scari .

Inainte de inceperea lucrarilor angajati vor avea instructajul general/introductiv si cel la locul de
munca facute de cel putin 8 ore fiecare.Personalul sa nu fie obosit , sub influenta alcoolului ,
bolnav , sa poarte echipamentele de protectie (casca , manusi , ochelari de protectie ,etc.)

Se va avea in vedere ca in cazul realizari lucrarilor la o inaltime >5m se vor folosi schele ,care
vor fi prevazute conform normelor in vigoare cu balustrade si care vor fi capabile pentru a prelua
efoturile la care sunt supuse in timpul executiei .

Personaul angajat va putea fi utilizat numai acolo unde i s-a facut instructajul de protectia a
muncii.

Masurile de protectie si stingerea a incendiilor P.S.I. presupun:

-inginerul de santier va avea in vedere stabilirea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor

-inginerul va avea in vedere realizarea instructajului de PSI personalui ,care se va face odata cu
cel de PM

-se va avea in vedere dotarea unitatilor cu masuri de prima interventie :lopeti , lada cu nisip ,
topare , butoi cu apa de 500litri .

-inginerul de santier va avea in vedere sa organizeze masurilde de prevenire si stingere a

incendiilor ,sa instiinteze fiecare membru al echipei de lucru ce sarcini ii revin in caz de incendiu
,sa verifice echipele zilnic ,iar in cazul in care cineva lipseste acesta va fi inlocuit cu un alt
angajat caruia i se va expilica sarcinile pe care le are , va avea in vedere mentinerea accesului
neblocat .
P100-0/2006

Factorul de comportare q –intra in evaluarea fortei seismice de baza si are rolul de a reduce
forta corespunzatoare raspunsului elastic(factorul de comportare dinamica intra in formula cu
1/q). Acesta depinde de natura metrialului ,tipul sistemului , structural , clasa de ductilitate la
care este proiectata strutura (H,M,L) .

Zona potential plastica/disipativa/critica: este o parte a structuri in care se dezvolta deforamtii

inelastice ,capabila de a disipa o cantitate mare de energie .

Strucuta disipativa ,reprezinta structura sau parte a unei structuri la care se asteapta sa se
dezvolte un numar de articulatii plastice , capabil de a disipa o cantitate mare de energie .

Cerintele fundamentale care trebuiesc satisfacute in proiectarea unei structri sunt :

1)Cerintea de siguranta vietii omenesti –la care structura se va proiecta pentru a prelua
actiunile seismice de proiectare stabilite cu o marja de siguranta fata de nivelul de deformati(in
care are loc prabusirea locala/generala) astfel incat vietiile oamenilor sa fie protejate .

2)Cerinta de limitare a degradariilor –la care structura va fi proiectata astfel incat in

momentul seismului aceasta sa nu prezinte degradari sau elemente scoase din uz ,ale caror
costuri sa fie exagerat de mari .

Cerintele fundamentale se controleaza prin verificarea elementelor structurale la

1)S.L.U. – asociata cu ruperea si cedarea elementelor structurale ,care pot pune in pericol vietile
omenesti

2)S.L.S. –la care se va avea in vedere limitarea deplasarilor laterala ,va avea in vedere limitarae
degradarilor elementelor structurale pana la un punct ,care sa nu puna in pericol buna
exploatare.

Cerintele S.L.U. vor fi realizate daca sunt indeplinite conditiile de rezistenta , stabilitate si
ductilitae .

-Rezistenta va avea in vedere ca eforturile la care sunt supuse elemntele structurale sa fie mai
mici decat efoturile capabile ale elementelor strufturale .

Ed<=Rd

-Stabilitatea va fi verificata prin verificarea deplasilor laterale ale structurii la SLU ,prin care
deplasrile obtinute din calcul modal trebuie sa fie << decat deplasarile admisibile considerate ca
fiind egale cu 0.025H pentru constructiile in cadre cu mai multe deschideri si mai multe etaje.
-Ductilitatea este capacitatea structuri de aparitie a unui numar cat mai mare de articulati
plastice in domeniul post-elastic capabile sa disipe o cantitate cat mai mare de energie .
Ductilitatea are in vedere evitarea cedarilor fragile ale elementelor structurale,aceste cedari
fragile presupun :

-evitarea cedarii sectiunilor inclinate la forta taietoare

-evitarea cedariilor prin alunecare in rosturi orizontale

- evitarea ruperilor fragile prin cedarea sau pierderea aderentei betonului cu armatura ,datorita
unei ancorari necorepsunzatoare

-evitarea flambari armturilor din zonele plastice prin impunerea unui numar cat mai mare de
etrieri si agrafe .

Pentru impunerea ductilitati am impus structuri un mecanism de cedare prin grinda ,prin care la
extremitatile grinzi vor aparea 2 articulatii plastice in domeniul post-elastic capabile sa disipe o
cantitate mare de energie .Impunerea mecanismului de grinda s-a realizat prin
supradimensionarea stalpiilor conform normativului P100-0/2006 .

Ductilitatea este considerata ca fiind realizata daca :

-flambajul barelor comprimate din zonele plastice este impiedicat prin prevederea de etrieri si
agrafe la distante suficient de mici .

-betonul sa aiba o rezistenta suficienta la compresiune si o capacitate de deformare suficienta

-armatura folosita in zonele plastice sa fie realizate din oteluri cu capacitati de alungire de minm
5%.

-se vor utiliza armaturi striate de tip PC52 care sa adere foarte bine cu betonul

-se vor lua masuri de armare transversala si in afara zonelor plastice considerate tocmai pentru a
evita aparitia cedariilor casante in momentul cedari betonului la eforturile de intindere.

-se vor ancora armaturile corespunzator pentru a se evita smulgerea lor in momentul unor efoturi
ciclice alternante.

Conditii pentru asigurarea ductilitati locale pentru proiectarea structuri la clasa de

ductilitate medie .

Pentru grinzii:

1) Zonele potential plastice /disipative/critice se vor considera de la fata stalpului pe o

lungime egala cu de 2 ori inaltimea grinzi cf.10107/0-90 .
 2) Cerintele de ductilitate in zonele disipative /potential plastice /critice sunt satisfacute
daca:

-cel putin 1/2din armatura intinsa de la partea superioara va fi prevazuta si la partea inferioara

-armarea se prevede continua pe toata deschiderea

-la partea superioara a grinzi se prevad cel putin 2 bare de Ф14

-cel putin din ¼ din aria de armtura de la partea superioara se prevede continua pe toata
lungimea grinzi.

-etrieri vor avea Ф𝑚𝑖𝑛𝑚 𝑑𝑒 6𝑚𝑚 si vor avea o distanta intre etrier egala cu

S=min{h/4 ,200mm,8 Ф}

Pentru stalpi:

1) Intre armaturile din colturi se va prevedea cel putin o armatura intermediara

2) Zonele de la extermitatile stalpului se vor considera zone potential plastice pe o lungime
egala cu lcr=min{1.5hst ;H/6 ;600mm}
3) Distanta dintre etrieri in zona potential plastica va fi egala cu
S=min{b/2;175mm;8 Ф}
4) Distanta intre barele longitunale nu va fi mai mare de 25cm.