POPESCU CĂTĂLIN PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ

F40/142/2009, RO 24946716, București, Str. i.P. PAVLOV, Nr. 3,

Apt. 1, Sector I tel 0742-100276
 EXPIEKI'-KA TEHNICA
„Moderaixare drumuri de interes tocai in comuna
Butoiești, Județul Mehedinți”

Beneficiar:
<•.. .

.....

.c ■■ : ■ ■

■ ■ ,T . ; '

•.■.•

M S
........
Comuna Butoiești, județul
 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCȚIILOR ȘI TURISMULUI
CERTIFICAT ea E»E
g* ATESTARE | filai TEHNICO-PROFESIONALÂ 18 n . oi
KW în baza Legii nr. 10/1995 privind W
BCT calitatea în construcții, cu modificările
 IO ulterioare și ale actelor normative ICe suhsecvente
acesteia referitoare la atestarea tehnico-profesionalâ a iro KM
specialiștilor cu activitate în construcții, -O w-
în urma cererii din dosarul
fo/or înregistrat la MTCT cu va.âQ.4$£3/2&Q.G și concluziilor
Comisiei de examinare nr. din- se emite prezentul certificat*5^
SE ATESTĂ
PENTRU COMPETENȚA: ÎN DOMENIILE:
PRIVIND CERINȚELE ESENȚIALE:
..
 BORDEROU

Coperta.............................................
pag.l
 Borderou ............................................ pag. 2
Certificat de atestare și
legitimație expert tehnic ......... pag.3-
4
Referat ............................................. pag.
5-19
1. Generalități
2. Metoda expertizării ........................... pag.5-
6
3. Motivul efectuării expertizei ................. pag.6-
7
Descrierea amplasamentului...
Situația existenta...........
Analiza stării de viabilitate
Date de trafic...............
Recomandări privind soluțiile proiectate... Anexa 1 - Fotografii
relevante....................
privind Expertiză tehnică pentru obiectivul:
„Modernizare drumuri de interes local in comuna Butoiești,
Județul Mehedinți”

o Date tehnice si statistice furnizate de către beneficiar;

« Culegere de date si inspecție vizuală a amplasamentului
drumului comunal D.C.115 și al străzilor realizate de către
elaborator;
® Specificații tehnice de specialitate;
® Studiul geotehnic întocmit de către P.F.Stancu Filip în
anul 2017
Expertiza a fost întocmită in conformitate cu prevederile
următoarelor prescripții in vigoare:
• Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată
în data de 30.09.2016;
• Regulamentul privind controlul de stat ai calității in
construcții, aprobat prin H.G. nr. 273/1994;
• Legea apelor 107/1996;
• II.G. 925/1995 - Regulamentul de verificare si expertizare
tehnica de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor si a
construcțiilor;
• Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de
ranforsare a sistemelor rutiere suple si semirigide, indicativ
AND 550 din 1999;
• Ordinul M.T. nr. 45/1998 pentru aprobarea '"Normelor tehnice
privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor”;
• STAS 863-85 - Lucrări de drumuri. Elemente geometrice ale
traseelor. Prescripții de proiectare.
• STAS 2900-89 - Lucrări de drumuri. Lățimea drumurilor.
• SR EN ISO 14688-2:2005 ‘"Cercetări si încercări geolehnice.
Identificarea și clasificarea pământurilor. Partea 2. Principiu
pentru o clasificare;
• STAS 1913/1-9,12,13,15,16 “Teren de fundare. Determinarea
caracteristicilor fizice"";
• SR EN 13108-1:2006/AC:2008 - Mixturi asfaltice. Specificații
pentru materiale. Partea 1: Betoane asfaltice
• SR EN 13043 Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru
finisarea suprafețelor utilizate in construcția șoselelor, a
aeroporturilor si a altor zone cu trafic.
• SR EN 13242+A 1:2008: Agregate din materiale nelegate sau
legate hidraulic pentru utilizare în inginerie civilă și în
construcții de drumuri.
• SR EN 13285:2011: Amestecuri de agregate nelegate. Specificații
• SR EN 12620+Al :2008: Agregate pentru beton.
• CP 012/1 - 2007 Cod de practică pentru producerea betonului.
• SR 1848-1:2011 Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de
semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri și amplasare.
• STAS 10796/1/77 Construcții anexe pentru colectarea și
evacuarea apelor. Prescripții generale de proiectate.
• STAS 1709/1-90 Acțiunea fenomenului de îngheț-dez.gheț la
lucrări de drumuri. Adâncimea de îngheț in complexul rutier.
Prescripții de calcul.
 STAS 1709/2-90 Acțiunea fenomenului de îngheț-dezgheț la
•
lucrări de drumuri. Prevenirea și remedierea degradărilor din
îngheț dezgheț. Prescripții tehnice.
• STAS 6400-84 Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de
fundație. Condiții tehnice generale de calitate.
• logon 319/200G Legea securității si sănătății in muncă
• Ordin AND nr. 116/1999 - Instrucțiuni proprii de securitatea
muncii pentru lucrări de întreținere, reparare si exploatare a
drumurilor si podurilor
• P 118/1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a
construcțiilor privind protecția la acțiunea focului;
• Normativ AND 584-2012 - Traficul de calcul pentru proiectarea
drumurilor din punct de vedere al capacității portante si al
capacității de circulație;
• Normativ AND 602-2012 - Metode de investigare a traficului
rutier;
• PD 189-2012 - Normativ pentru determinarea capacității de
circulație a drumurilor publice.
1. MOTIVUL EFECTUĂRII EXPERTIZEI
Drumul comunal D.C.115 pe lungimea de 3124 m și straziile
din comuna Butoiesti pe lungimea de 3242m care fac obiectul
prezentei documentații tehnice, se încadrează in categoria de
importanta „C" (importanta normală) și în clasa de importanță
III (medie), conform legii nr. 10/1995 privind calitatea în
construcții si a H.G. nr.766/1997, anexa 3, referitoare la
aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții.
Drumurile de interes local expertizate sunt următoare:
Drum Lungime Lungime
Nr. proiectata inventar
Crt. (m) (m)
1. DC 115 3124 m 3500 m
Ulița Cimitir-Scoala- 456 625
2. Bogdan m m
DV 561 (Ulița E70- 175 175
3. CFR593) m m
400 400
4. Ulița Baditoiu Edu m m
Ulița Ardeiu -Biserica 152 200
5. -Petrescu m m
6. Ulița Baciu Neacsu - 200 1150 m
 Gamanesti m
7. Ulița Școala Militaru 496 650
Braileanu Ion m m
Ulița din Drum 150 150
8 Principal pana la m m
Paslaru Alexandru
168
9 Ulița Nedeloiu Pitaroiu m 1000m
100
10 Ulița Olaru Smadoiu 100 m
m
100 100
11 Ulița Mitre-Ularu
m m
125 125
12 Ulița Mirea Mares
m m
114 150
13 Ulița Popescu Calina m m
100 100
14 Ulița Stanica Mirea m m
15 Ulița Stanica-DN571 79 m 100
(actual DN6- E70) m
113 125
16 Ulița Stanica Robescu
m m
120 125
17 Ulița Robescu Dobrescu m m
100 100
18 Ulița Ularu Dobrescu
m m
19 Ulița Mirea Popescu 94 m 100
m
Total 6366 m
în momentul actual starea tehnică a D.C.115 și a străziilor
rura e din comuna Butoiesti analizate lasă mult de dorit și
afectează modul de viață al locuitorilor care sunt nevoiți sa-l
parcurgă.
Drumul comunal D.C.115 care face obiectul acestui referat de
expertiză tehnică este impropriu circulației autovehiculelor și
pietonilor, pe toata lungimea sa avand îmbrăcăminte asfaltica și
prezintă degradări de tipul cedărilor, gropi în care apa ploilor
băltește.
O mare problemă o reprezintă colectarea și evacuarea apelor
de pe partea carosabilă.
De-a lungul D.C.115 și a străziilor din comuna Butoiesti
analizate șanțurile sunt practic nefuncționabile sau lipsesc,
apa stagnează neevacuându-se spre emisar.
 Șanțurile existente sunt de pământ, fiind necesare lucrări
de reprofilare și decolmatare prin săpătură mecanizată și
manuală și execuția de șanțuri noi acolo unde nu există.
In perioadele foarte bogate în precipitații străzile din
comuna Butoiești analizate se îiuiuroiesc făcând dificila
citculația autovehiculelor (se poate vedea și în foiogratnle
anexate tăcute după precipitații).
In consecința, beneficiarul solicită expertului tehnic
justificarea necesității efectuării lucrărilor de modernizare a
drumului comunal D.C.115 și a străzilor din comuna, cu
recomandări privind soluțiile tehnice posibile pentru tratarea
situațiilor existente.
Pentru conceperea soluțiilor de modernizare s-a efectuat
revizia tehnică a D.C.l 15 și a străzilor din comuna Butoiești
respectiv, a stării zestrei existente și a modului de colectare
și evacuare a apelor de suprafață din zona construcțiilor
considerate.
în urma investigațiilor efectuate, s-a constatat ca starea
de viabilitate existentă pe D.C.115 avand imbracaminte asfaltica
precum si pe străzile nemodernizate sau ușor pietruite din
comuna Butoiești este total necorespunzătoare pentru
desfășurarea circulației în condiții normale, cu defecțiuni ale
suprafeței de rulare și ale complexului rutier frecvente si pe
suprafețe întinse, cu o îmbrăcăminte rutieră neconformă
cerințelor actuale de securitate si confort (cu starea tehnică a
suprafeței de rulare afectata de condițiile climaterice, cu
generarea de praf si noroi ca urmare a circulației rutiere, cu
viteze de circulație reduse etc.) si cu infiltrarea apelor din
precipitații în corpul drumului comunal si al străzilor
(îmbrăcăminte rutieră care permite infiltrarea apelor). în
corpul drumului, dispozitivele de colectare si evacuare a apelor
de suprafață fie lipsesc, fie sunt într-o stare tehnică
necorespunzătoare, cu apele care pot stagna în zona construcției
etc.).
Planeitatea suprafeței de rulare pe sectoarele pietruite,
este necorespunzătoare, ca urmare a lipsei unei îmbrăcăminți
rutiere modeme, iar starea îmbrăcăminții existente conduce la
frânări și accelerări frecvente, la zgomot și vibrații etc.
Pe sectorul cu îmbrăcăminte asfaltică, respectiv pe DC 115
sistemul rutier este necorespunzător, format dintr-o
îmbrăcăminte asfaltica degradată și redusă ca grosime de 3-4 cm,
sub care se găsește o fundație slaba de 10-15 cm grosime de
balast. Exista tronsoane în stare relativ bună, reparate în anii
trecuți, dar și tronsoane unde îmbrăcămintea asfaltică este
degradată, prezentând zone îmbătrânite si zone cu burdușiri si
cedări de fundație. Sistemul rutier cu îmbrăcăminte asfaltica s-
a deteriorat si mai mult datorita lucrărilor edilitare executate
in zona.
Referatul de expertiza tehnică stabilește cauzele care au
generat defecțiunile existente pe acest drum de comunal și
restul străzilor investigate și propune soluții tehnice de
remediere a acestora, respectiv aducerea arterelor rutiere
analizate, la o stare de viabilitate corespunzătoare exploatării
în condiții normale, care implicit să conducă la dezvoltarea
zonei.
Conform normativului PI00-1/2013, perimetrul examinat este
caracterizat prin următoarele valori ;
• perioada de colț a spectrului dc răspuns : Tc = 0,7 sec.
• valoarea de vârf a accelerației terenului pentru cutremure
având LMR=225 ani: ag = 0,20 g.
1. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI (CONFORM STUDIULUI GEOTEHNIC)
• Din punct de vedere geomorfologic traseul drumurilor se
dezvolta in zona de terasa a râului Motru, terenul nu prezintă
panta.
• Din punct de vedere geologic depozitele cercetate sunt de
varsta cuatemara si sint repezentate prin nisipuri
• Nivelul hidrostatic are fluctuații sezoniere de +/- 1.00
ni in funcție de volumul precipitațiilor
• Dpdv climatic - teritoriul comunei aparține tipului
temperat continental, valorile de temperatura oscilează intre
10.6 si 11.1 garde C.
Pe parcursul verii temperatura medie este de 22 - 23 grade
celsius, iama temperatura medie fiind de - 2: - 3 grade celsius.
 Precipitațiile atmosferice sunt mai abundente primavara si
toamna, 60 -80 l:mp, grosimea media a stratului de zapada fiind
de 15-20 cm.
Zestrea sectorului de drum comunal D.C.115 și a străzilor
rurale investigate
Pe drumul comunal D.C.l 15, pe tronsonul expertizat, având
lungimea de 3124 in, au fost executate patru foraje geotehnice
(F5-F8). Au fost culese date privitoare la grosimea stratului
rutier, caracteristicile fizico- mecanicc ale straturilor,
capacitatea portantă a patului rutier, condiții hidrologice,
date privitoare la podețe, lățimea carosabilului și starea
șanțurilor.
Foraj nr. 5
0.00 0.03 dbl'ali
0.03-0.15 balast
0.15-1.00 argila prafoasa
Foraj nr. 6
0.00 - 0.04 asfalt
0.04-0.18 balast
0.18-1.00 argila prafoasa
Foraj nr. 7
0.00 - 0.03 asfalt
0.03-0.18 balast
0.18-1.00 argila prafoasa
Foraj nr. 8
0.00 - 0.03 asfalt
0.03-0.15 balast
0.15-1.00 argila prafoasa
Restul forajelor au fost executate pe următoarele străzi:
Foraj nr. 1-Ulita Baditoiu Edu
0.00 - 0.08 piatra sparta
0.08-1.00 argila prafoasa
Foraj nr. 2-Ulita Ardeiu Biserica Petrescu
0.00 - 0.10 piatra sparta
0.10-1.00 argila prafoasa
Foraj nr. 3-Ulita Baciu Neacsu Gamanesti
0.00 - 0.09 piatra sparta
0.09-1.00 argila prafoasa
 Foraj nr. 4- Ulița Cimitir Școala Bogdan
0.00 - 0.1 Opiatra sparta
0.10-1.00 argila prafoasa
Foraj nr. 9- Ulița Stanica Mirea
0.00-1.01 argila prafoasa
Foraj nr. 10- Ulița Olaru Smadoiu
0.00-1.0 argila prafoasa
Foraj nr. 11- Ulița Popescu Calina
0.00-1.0 argila prafoasa
Foraj nr. 12- Ulița Școala Militaru Braileanu Ion
0.00-1.00 argila prafoasa
Caracteristicile geotehnice ale pământurilor interceptate
in foraje au fost determinate in laboratorul geotehnic, pe probe
prelevate din teren, la lucrările anterioare pentru obiective
din aceste terenuri, rezultând următoarele :
granulometric predomină fracțiunea prăfoasă urmată de cea
nisipoasă determinările de laborator și definirea litologică
s-au făcut conform STAS SREN ISO 14688/1,2/2oo5, STAS
1913/5/85, normativ C56/85, și STAS 1243/88
starea de plasticitate — consistentă este vârtoasă,
determinările s-au făcut conform SREN ISO 14688/1/2005 și
STAS 1913/4/86
indicii de porozitate au valori medii, determinările s-au
făcut conform normativ SREN ISO 14688/1,2/2005 și STAS
1913/3/78
unghiul de frecare interioară la nisipuri și praf nisipos
este de 26 grade și coeziunea C = 15-20 KPa
Ea argile unghiul de frecare interioară este de 16-18 grade
și coeziunea C = 30-38 Kpa. Straturile de fundare întâlnite de-a
lungul traseurilor studiate se încadrează, conform STAS 1709/2-
1990, în tipul de pământ P5 (argilă prăfoasă) și P4 ( praf
argilos) foarte sensibile la îngheț.
• SITUAȚIA EXISTENTĂ
Hutoicștî este o comună în județul Mehedinți, Oltenia,
România, formată din satele Arginești, Buicești, Butoiești
(reședința), Gura Motrului, Jugastru, Pluta, Răduțești și
Țânțaru. în Butoiești sunt cuprinse cătunele Popești, Ștefanu și
Tabla.
 1. D.C.115 km 0+000-km 3+124
Din punct de vedere a sistemului rutier drumul comunal
D.C.115 prezintă o îmbrăcăminte asfaltică degradată pe toata
lungimea sa.
Traseul în plan al drumului este sinuos, format din
aliniamente racordate prin curbe. Latimea pârtii carosabile este
de 4,0-5,0 m.
Datorită lipsei unei structuri rutiere conforme au apărut
numeroase tasări și gropi. Acestea au dus la acumulări ale
apelor meteorice și la degradarea accentuată a planeității
drumului ca urmare a înghețului și dezghețului apei.
îmbrăcămintea asfaltică este degradată, îmbătrânită prezentând
zone CU burdușiri și cedări de fundație. Sistemul rutier
existent cu îmbrăcăminte asfaltica s-a deteriorat și mai mult
datorită lucrărilor edilitare executate în zonă.
în profil longitudinal drumul prezintă declivități cuprinse
între 0,1-3.4%. Datorită profilului transversal existent ce nu
are pante definite, nu se realizează scurgerea apelor nici măcar
în șanțurile din pământ prezente pe alocuri.
Drumul are șanțuri din pământ înierbate și colmatate.
Scurgerea apelor nu este asigurată în totalitate și din
această cauză, după precipitații apele stagnează și influențează
negativ starea fundației drumului.
De asemenea există zone unde acostamentele nu sunt
impermeabilizate și șanțurile sau rigolele lipsesc parțial.
Sistemele de scurgere existente sunt în bună măsură degradate,
colmatate sau distruse, neavând capacitatea necesară preluării
apelor din precipitații.
Pe D.C. 115, intre km 1+340 si 1+490 se afla un pod peste
râul Jiu care nu face obiectul lucrării, si pe acesta nu se vor
executa lucrări
2.Strazile care prezintă pietruiri
Pe ulițeleUlita Baditoiu Edu, Ulița Ardeiu Biserica
Petrescu, Ulița Baciu Ncacsu Gamanesti, Ulița Cimitir- Scoala-
Bogdan exista o pietruire ușoara cu materiale locale.
3.Strazile care nu prezintă zestre
Pe străzile: DV 561 (Ulița 70-CFR593), Ulița Școala Militam
Braileanu Ion, Ulița Drum Principal- Alexandru Paslaru, Ulița
Nedeloiu Pitaroiu, Ulița Olaru Smadoiu, Ulița Mitre Ularu, Ulița
Mirea Mares, Ulița Popescu Calina, Ulița Stanica Mirea, Ulița
Stanica-DN571 (actual DN 6-E70), Ulița Stanica Robescu, Ulița
Robescu Dobrescu, Ulița Ularu Dobrescu, Ulița Mirea Popescu,
structura acestora este din pamant, aceste străzi nefiind
niciodată modernizate.
De asemenea există zone unde acostamentele nu sunt
impermeabilizate și șanțurile sau rigolele lipsesc parțial.
Sistemele de scurgere existente sunt în bună măsură degradate,
colmatate sau distruse, neavând capacitatea necesară preluării
apelor din precipitații.
Situația existentă este evidențiată si de fotografiile
relevante care sunt atașate acestui raport de expertiză tehnică
(Anexa 1 - Foto relevante).
Concluzii:
în profil longitudinal, D.C.115 si străzile investigate se
caracterizează prin declivităti mici-medii si prin faptul că
scurgerea apelor de suprafață este nerezolvată corespunzător.
Din punct de vedere al profilului transversal, zona
carosabilă dispune de o lățime variabilă de circa 2.50- 5.00 m,
cu dispozitive de colectare si evacuare a apelor de suprafață
necorespunzătoare (șanțuri inexistente sau colmatate, podețe
colmatate sau deteriorate).
Prin urmare se apreciază traseul drumului comunal D.C.115
si a străzilor expertizate ca neconforme cu necesitățile si
perspectivele de dezvoltare economica si socială a comunei
Butoiești, județul Mehedinți fapt ce impune modernizarea cat mai
rapidă a acestora pentru îmbunătățirea viabilității, precum și a
confortului și siguranței circulației pentru utilizatori.
în urma parcurgerii traseului și a reviziei tehnice s-a
constatat ca drumul comunal D.C.l 15 și străzile rurale
EXPERTIZĂ TEHNICĂ: „Modernizare drumuri de interes local in
comuna Butoiești, Județul Mehedinți” din comuna, supuse
expertizei nu corespund cerințelor pentru desfășurarea în
condiții de siguranță și confort a circulației rutiere și nici
celor de mediu (generează praf și noroi, favorizează producerea
 zgomotului și a poluări cu noxe emanate de autovehicule
datorită accelerărilor si frânărilor repetate și frecvente,
favorizează poluarea apelor de suprafață).
Pe ansamblu, drumul comunal D.C.115 și străzile rurale
expertizate nu corespund prevederilor „Normativului privind
stabilirea cerințelor tehnice de calitate a drumurilor legate
de cerințele utilizatorilor”, indicativ NE 021-2003 și a
„Instrucțiunilor tehnice privind determinarea stării tehnice a
drumurilor publice”, indicativ CD 155-2001, motiv pentru care
se impun lucrări urgente de modernizare a acestora.
• ANALIZA STĂRII DE VIABILITATE
• Generalități
Evaluarea stării de degradare a fost efectuata pe baza
metodologiei CD 155 - 2001 “Instrucțiuni tehnice pentru
determinarea stării tehnice a drumurilor modeme” si AND 540-2003
“Normativ pentru evaluarea stării de degradare a imbrăcămintii
pentru drumuri cu structuri rutiere suple si semirigide”.
Totodată evaluarea stării de degradare a fost efectuata si pe
baza măsurătorilor si aprecierilor vizuale efectuate la fata
locului.
Structura rutiera este supla. DCI 15 prezintă un covor
asfaltic cu zone extinse degradate.
Sectorul cu îmbrăcăminte asfaltica DCI 15 3124 m
In exploatare s-a constatat pe sectoarele avand o singura
banda de circulație, cazul drumului expertizat, ca acostamentele
se distrug datorita circulației pe acestea a vehiculelor grele.
In parte acest fenomen se datoreaza indisciplinei conducătorilor
auto care nu respecta regulile de întâlnire, in alveolele
special construite (daca acestea exista), ci prefera sa se
rctraga pe acostamente in momentul întâlnirii.
S-a constatat de asemenea ca a crescut intensitatea
traficului de autovehicule grele. Datorita traficului greu si,
probabil, unei execuții defectuoase, au inceput sa apara
degradări ale sistemului rutier sub forma unor cedări ale
structurii rutiere. Acest fenomen a capatat amploare si s-a
extins ca suprafața si frecventa, ajungând actualmente la
suprafețe importante.
 îmbrăcămintea asfaltica este veche, imbatranita, in stare
rea. Frecvent intalnite sunt degradările de margine, faiantari,
gropi, fisuri transversale cauzate de acțiunea combinata a
factorilor de mediu si a traficului, de imbatranirea asfaltului
si de acțiunea apelor pluviale care șiroiesc sau stationeaza
perioade îndelungate pe partea carosabila ca urmare a pantelor
transversale si longitudinale necorespunzatoare. Drumul prezintă
numeroase zone cu dever negativ in curbe. Nu prezintă
convertiri, suprainaltari si supralargiri in zona curbelor de
racordare in plan.
Podețele existente sunt puține și în stare mediocra.
Sistemele de scurgere existente sunt în bună măsură degradate,
colmatate sau distruse, neavând capacitatea necesară preluării
apelor din precipitații.
Investigațiile făcute au condus la aprecierea ID (indicele
de degradare), astfel incat drumul investigat sa poata fi
incadrat corespunzător.
In conformitate cu CD 155, rugozitatea si uniformitatea
exprimata prin IRI se pot aprecia pe baza măsurătorilor de
planeitate si rugozitate.
In evaluarea celor doi indici nu a fost nevoie sa se
utilizeze echipamente specializate (APE si SRT) deoarece, din
experiența, drumul investigat nu poate fi incadrat decât la
planeitate si rugozitate cel mult mediocra.
Străzi pietruite : Ulița Baditoiu Edu, Ulița Ardeiu
Biserica Petrescu, Ulița Baciu Neacsu Gamanesti, Ulița Cimitir-
Scoala-Bogdan
Cele mai frecvente degradări întâlnite sunt: gropi si
fagase, cauzate de șiroiri ale apelor de suprafața sau
staționarii îndelungate a acestora pe partea carosabila si de
traficul desfășurat in timp. Factorii de mediu, adică acțiunea
inghetului-dezghetului, sau umiditatea ridicata din perioada
anotimpului ploios reprezintă o alta cauza a stării de degradare
actuale.
• Evaluarea stării de degradare
Evaluarea stării de degradare exprimata prin indicele de
degradare (ID) are la baza investigarea defecțiunilor structurii
rutiere si a suprafeței acesteia, a dispozitivelor de colectare
si evacuare a apelor pluviale. Structura drumului se prezintă cu
defecte specifice cauzate de staționarea sau șiroirea apelor
pluviale pe partea carosabila dar si o descărcare
necorespunzătoare a lor către emisari. Lipsa șanțurilor sau
starea de colmatare parțiala si totala a celor existente este o
alta consecința a defectelor capatate in timp de structura
rutiera.
Starea de degradare este apreciata prin indicele de
degradare ID care se determina prin raportarea
suprafeței afectate de degradări la suprafața totala a părții
carosabile, Starea de viabilitate este determinata luând in
considerare t.ilunțin cea mai defavorabila
Aprecierea cantitativa a degradărilor se efectuează prin
luarea in considerare a tuturor degradărilor întâlnite pe
sectorul investigat. Starea de degradare este calculata conform
cu CD 155 ținând cont de următoarele:
ID = S deg / S (m2) unde
S deg = Dl +0,7D2+0,7x0,5D3+0,2D4+D5 (m2)
S = suprafața părții carosabile (m2)
Dl = suprafața afectata de gropi (%);
D2 = suprafața afectata de faianțari, fisuri si crăpături
multiple pe direcții diferite (%);
D3 = suprafața afectata de fisuri si crăpături transversale
sii longitudinale, rupturi de margine (%);
D4 = total suprafața poroasa cu ciupituri, suprafața
încrețită, suprafața șiroita, suprafața exudata (%);
D5 = suprafața afectata de denivelări si fagase
longitudinale (%).
Calificativul stării de degradare se stabilește în funcție
de indicele ID:
REA
MEDIOCRA
BUNA
FOARTE BUNA
In cazul drumului DCI 15 avand îmbrăcăminte asfaltica,
situația se prezintă astfel:
îmbrăcăminte asfaltică /
Eșantion Eșantion 1 Eșantion 2
Dl gropi si plombe (mp) 2 5
 faianțari, fisuri si
crăpături multiple
D2 25 15
pe direcții diferite
(mp)
fisuri si crăpături
long, si transv,
D3 3 4
rupturi de margine
(mp)
supraf. poroasă, cu
ciupituri,
D4 20 25
încrețită, șiroită,
exudată (mp)
supraf. afectată de
D5 10 2
fagașe long.(mp)
S degradată (mp)= 34,55 23,90
S sector (mp)= 120 120
ID= Suprafață
degradată/Suprafața 28,79% 19,91%
sector
Calificativ sector omogen Rea Rea
Indicele de degradare este mai mare de 13% indicând o stare
de degradare rea pe D.C. 115 supus expertizei tehnice.
Lucrările obligatorii prevăzute de Normativul CD 155/2001
sunt ranforsarea structurii rutiere prin refacerea integrală a
structurii rutiere.
In cazul străzilor pietruite suprafața afectata de
denivelări, gropi este mare in raport cu suprafața totala
carosabila. Rezulta ca ID are valori de cel puțin 30%, ceea ce
indica o stare de degradare rea. Pe deasupra, grosimea
straturilor granulare actuale este mica.
• DATE DE TRAFIC
Traficul desfășurat pe sectorul de drum comunal investigat
și străzile expertizate este preponderent local de acces către
proprietăți și sediile sociale ale asociațiilor familiale sau
unitățile economice declarate, sau către terenurile agricole din
zona, însă dezvoltarea zonei ia în considerare și o creștere a
traficului atras prin modernizare. Cu o frecvență scăzută drumul
și străzile investigate vor fi solicitate și de alte categorii
de vehicule cu sarcina limitată la osia standard de 1 l,5t.
Astfel traficul, este preponderent compus din turisme și
autovehicule utilitare mici cu sarcina de până la 8,0 t. Se
estimează un trafic exprimat in osii standard de 11,5 t Nc
=0.03...0.1 m.o.s. ce se încadrează la un trafic ușor.
«.RECOMANDĂRI PRIVIND SOLUȚIILE PROIECTATE
In conformitate cu ordinul MT iu. 45/08 n«'i 4.3 (Norme
tdmiw privind proiectarea, construirea și modernizarea
drumurilor) publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 138 bis din 6 aprilie 1998, D.C. 115 investigat se
încadrează în categoria dc drum comunal dc clasa tehnică V.
în conformitate cu prevederile STAS 10144/3-91 „Străzi.
Elemente geometrice. Prescripții de proiectare”, capitolul 2,
străzile din comuna Butoiești se încadrează în categoria a IlI-a
si a IV-a.
în conformitate cu Ordinul MT. nr. 50/1998 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în
localitățile rurale, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 138 bis din 6 aprilie 1998, străzile din comuna
Butoiești se încadrează în categoria de străzi principale cu
doua benzi de circulație si străzi secundare cu o singură bandă
de circulație pentru trafic de intensitate redusă.
Prescripțiile tehnice cer corelarea elementelor geometrice
în plan cu elementele geometrice în profil longitudinal. în
consecință soluțiile de traseu în plan și profil longitudinal se
vor studia împreună, avându-se în același timp în vedere
situația terenului în profil transversal, mai exact spus
soluțiile proiectate ale traseului vor fi astfel stabilite încât
să rezulte volume minime ale cantităților necesare lucrărilor de
modernizare.
De asemenea se va urmări ca traseul în plan, profil
longitudinal sau transversal să se înscrie în teren astfel încât
să se mențină lucrările existente, intersecții cu drumuri
laterale, etc.
Datorită situației existente, va fi necesară și proiectarea
și realizarea unor mici corecții, atât în plan cât și în
profilul longitudinal, pentru încadrarea în prevederile
Normativelor în vigoare.
Traseul în plan
 Trasele proiectate ale D.C.l 15 și al străzilor din comuna
se vor suprapune în linii mari peste cele existente evitând
exproprierile și vor fi formate din succesiuni de aliniamente și
curbe, conform prevederilor STAS 863-85 și STAS 10144/3-91.
In plan si in profil longitudinal, se recomanda proiectarea
unor elemente geometrice corespunzătoare unei viteze de baza de
25-40 km/h pentru drumuri de clasa tehnica V și străzi de
categoria a IlI-a si a IV-a. în cazuri izolate, pentru evitarea
mutărilor de instalații și, implicit, a exproprierilor dc
terenuri, proiectantul va putea reduce viteza de proiectare
pentru rezolvarea unor racordări in plan.
Fiind vorba de drumuri existente, nu se vor proiecta
lucrări de supra lărgi re/supraînăl țâre în curbe decât daca
spațiul permite acest lucru.
Profilul longitudinal
Se va conferi liniei roșii un caracter continuu, cu pas de
proiectare de minim 100m. Se vor racorda prin curbe verticale
circulare diferențele mai mari de 1 % dintre 2 pante succesive.
Linia roșie va fi stabilită ținând cont si de următoarele
aspecte:
executarea unui volum minim de lucrări (săpături, mișcări
de terasamente etc.);
• asigurarea scurgerii apelor;
• asigurarea acceselor la proprietăți daca este cazul;
• evitarea declivităților alternante (dinți de
fierăstrău care reduc vizibilitatea, mărind riscul
accidentelor);
• puncte de cota obligată, cum ar fi podurile și
podețele sau racordările cu alte drumuri. în zona
acestora linia roșie va avea declivități reduse,
evitându-se formele de „spinare de măgar”;
Profilul transversal
DCI 15
Se vor respecta prevederile ordinului MT. Nr. 45/1998
pentru aprobarea „Normelor tehnice privind proiectarea,
construirea și modernizarea drumurilor”.
 Străzi
Pentru obiectivele expertizate se va pleca de la
prevederile Ordinului M.T. nr. 50/1998 pentru aprobarea
“Normelor tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în
localitățile rurale”, precum și de STAS 10144/1-90 „Străzi.
Profiluri transversale. Prescripții de proiectare”, pct. 3.1.2.,
adaptând profilul transversal la situația existenta.
Ordinul M.T. nr. 50/1998 prevede pentru străzi principale
platforma de 7,00 m cu o parte carosabila dc 5,50 in și
acostamente de 2x0,75 m apoi rigole cu lățimea de 1,0 m și
spațiu lihrr pana In garduri dv 1.0 m.
SI AS 10144/1-90 picvedc pentiu străzi principale o
platforma de 7,00 m cu parte carosabila de 5,50 m și acostamente
de 2x0,75 m apoi rigole betonate de 1,00 m lățime si apoi
trotuare cu latimea de 1,00 m.
Ordinul M.T. nr. 50/1998 prevede pentru străzi secundare
platforma de 5,00 m cu o parte carosabila de 4,00 m și
acostamente de 2x0,50 m apoi rigole cu lățimea de 1,0 m și
spațiu liber pana la garduri de 1,0 m.
STAS 10144/1-90 prevede pentru străzi secundare o platforma
de 5,00 m cu parte carosabila de 3,50 m și acostamente dc 2x0,75
m apoi rigole betonate de 1,00 m lățime cu banchete spre
exterior de 0,25 m.
Proiectantul va căuta sa respecte în proiect aceste
gabarite. Daca nu va putea integral sa le respecte, atunci se va
prevala de prevederile ordinului MT nr. 45 (Norme tehnice
privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor)
capitolul 5 “Dispoziții finale”, punctul 5.2:
“în cazul modernizării, consolidării sau reabilitării unor
sectoare de drumuri existente, care au un sistem rutier
definitiv fără defecte majore structurale: sunt în ramblee
înalte sau deblee adânci, au lucrări grele de sprijinire și
consolidare, sunt în traversarea localităților cu numeroase
accese și prezintă elemente geometrice care nu se încadrează în
cele prevăzute de norme, iar amenajarea în condițiile normelor
ar necesita lucrări de volume mari și costisitoare, exproprieri
și/sau demolări sau ar elimina posibilitățile de acces la
riverani, cu acordul administratorului drumului, acestea se pol
corela cu viteza de proiectare în cadrul unui proces de
proiectare excepțională, prin adoptarea unor elemente la limita
celor rezultate din calcule, fără însă a afecta siguranța
circulației, prevăzându-se măsuri corespunzătoare.”
La alcătuirea profilelor transversale tip se va tine seama
si de poziția rețelelor de utilitati existente astfel încât
acestea sa nu fie afectate.
în cazul acestei investiții, recomand proiectantului sa
adopte următoarele lățimi ale pârtii carosabile:
DCI 15
Profil transversal tip 1
• DC 115, km 0+000 - km 1+340, L= 1340 m
• DC 115, km 1+490 - km 1+840, L=350 m
parte carosabila -
2x2.75 m
panta transversala
carosabil - 2.5%
-
- acostamente 2x0.75 m
panta transversala
acostamente - 4.00%
Profil transversal tip 2
DC 115, km 1+840 - km 3+124,
L= 1284 m
-
parte carosabila 1x4.00 m
panta transversala - 2.5%
carosabil
acostamente -
2x0.50 m
panta transversala
acostamente - 2.50%
Străzi
Profil transversal tip 3
Ulița Popescu Calina, km 0+000
- km 0+114, L= 114m
-
parte carosabila 1x2.75 m
panta transversala - 2.5%
carosabil
-
acostamente 2x0.375 m
 panta transversala acostamente - 2.50%
Profil transversal tip 4
• DV 561 (Ulița 70-CFR593), km 0+000 - km 0+175, L=175 m
• Ulița Drum Principal-Alexandru Paslaru, km 0+000 - km
0+150, L=150 m
• Ulița Nedeloiu Pitaroiu, km 0+000 - km 0+168, L=168 m
• Ulița Olaru Smadoiu, km 0+000 - km 0+100, L=100 m
• Ulița Mitre Ularu, km 0+000 - km 0+100, L=100 m
• Ulița Mirea Mares, km 0+000 - km 0+125, L=125 m
• Ulița Stanica Mirea, km 0+000 - km 0+100, L=100 m
• Ulița Stanica-DN571 (actual DN 6-E70), km 0+QOO - km
0+079, L=79 m
• Ulița Stanica Robescu , km 01000 - km 0+117, L-l 13 1M
• Ulița Robescu Dobrescu, km 04 000 - km 0+120, L= 120 m
• Ulița Ularu Dobrescu, km 0+000 - km 0+100, L=100 m
• Ulița Mirea Popescu, km 0+000 - km 0+94, L=94 m
parte carosabila - 1 x4.00 m
panta transversala carosabil - 2.5%
acostamente - 2x0.50 m
panta transversala acostamente - 2.50%
Profil transversal tip 5
> Ulița Școala Militaru Braileanu Ion, km 0+000 - km
0+496,1=496 m
parte carosabila -lx4.00m
panta transversala carosabil - 2.5%
acostamente - 2x0.50 m
panta transversala acostamente - 2.50%
Profil transversal tip 6
> Ulița Cimitir Școala Bogdan, km 0+000 - km 0+456, L=456 m
parte carosabila -lx4.00m
panta transversala carosabil - 2.5%
acostamente - 2x0.50 m
panta transversala acostamente - 2.50%
Profil transversal tip 7
• Ulița Baciu Neacsu Gamanesti, km 0+000 - km 0+200, L=200 m
• Ulița Ardeiu Biserica Petrescu, km 0+000-km0+l 52, L=152 m
o parte carosabila -
2x2.75 m
o panta transversala
carosabil - 2.5%
 o acostamente -
2x0.75 m
o panta transversala
acostamente - 4.00%
Profil transversal tip 8
Ulița Baditoiu Edu, km 0+000
- km 0+400, L= =400 m
-
o parte carosabila 1x4.OOm
o panta transversala
carosabil - 2.5%
o acostamente -
2x0.50 m
o panta transversala
acostamente - 2.5%
Partea carosabilă in aliniament va avea profil in acoperiș
cu pante de 2,5% sau va avea panta unică, de 2,5% iar
acostamentele vor avea pante de 2,5-4%.
în curbe, panta transversala va fi în concordantă cu raza
de racordare a aliniamentelor.
Ca o consecință a recomandării acestor profile tip, este
posibil ca șanțurile existente să trebuiască să fie relocate pe
noi poziții care să asigure noul gabarit proiectat. Ca și
consecință directă, este posibil ca unele accese la proprietăți
să trebuiască să fie demolate și reconstruite la cota și poziția
corespunzătoare pentru asigurarea scurgerii și evacuării apelor
pluviale și de suprafață.
Terasamente
Pentru asigurarea profilului tip recomandat, terasamentele
se vor realiza, în marea lor parte, prin efectuarea de eventuale
săpături și umpluturi pentru realizarea platformei la gabaritul
necesar plus lucrări la șanțuri și podețe.
Lucrările de terasamente trebuie sa corespunda prevederilor
STAS 2914-84 în ceea ce privește capacitatea portantă, gradul de
compactare și pantele taluzurilor.
Structura rutieră
In consecința, analizând informațiile obținute prin
releveul efectuat, precum și datele furnizate de studiul
geotehnic, sursele de materiale de balastieră și de carieră nu
sunt la distanțe foarte mari de lucrare, se recomandă ca
tratarea platformei actuale să se facă astfel:
 Pe D.C.l 15 se va executa o structura rutiera nouă, care Yd
permite atât racordarea la acccsclc existente precum ?i
scuigerea apelor pluviale
Se va executa în prealabil o săpătură.
Se propun două soluții tehnice alternative, pentru o
perioadă de perspectivă de 10 ani:
Varianta I - structura rutieră suplă:
• 4 cm strat de uzură BA 16 rul 50/70 PC (cu pietriș
concasat) conform SR EN 13108-1:2006; SR EN 13108-
1:2006/AC:2008, (BAPC 16 conform AND 605);
• 6 cm BA20 leg 50/70 PS (cu pietriș sortat) conform SR
EN 13108-1:2006; SR EN 13108- 1:2006/AC:2008 (BADPS 20
conform AND 605-2014);
• 15 cm strat de piatra sparta;
• 30 cm balast;
• 7cm nisip.
Varianta II - structura rutieră rigidă:
• imbracaininte din beton de ciment BcR 4,0 de 20 cm;
• polietilena;
• 2 cm nisip;
• 30 cm fundație din balast.
Pe străzile Ulița Baditoiu Edu, Ulița Ardeiu Biserica
Petrescu, Ulița Baciu Neacsu-Gamanesti, Ulița Cimitir-Scoala-
Bogdan se va executa o structura rutiera alcătuită din structura
existentă ranforsată avand o îmbrăcăminte bituminoasă în două
straturi; cotele proiectate nu vor afecta sistemul de scurgere
al apelor precum și accesul la proprietățile adiacente drumului.
Varianta I - structura rutiera supla
• 4 cm strat de uzură BA 16 rul 50/70 PC (cu pietriș
concasat) conform SR EN 13108-1:2006; SR EN 13108-
1:2006/AC:2008, (BAPC 16 conform AND 605);
• 5 cm BA20 leg 50/70 PS (cu pietriș sortat) conform SR
EN 13108-1:2006; SR EN 13108- 1:2006/AC:2008 (BADPS 20
conform AND 605-2014);
• 15 cm strat de piatra sparta;
• 10 cm completare piatra sparta.
Varianta II - structura rutieră rigidă:
• îmbrăcăminte din beton asfaltic BcR 4,0 de 20 cm;
 • polietilena;
• 2 cm nisip;
• 10 cm completare piatra sparta.
Completarea cu piatra sparta se va face astfel incat sa se
asigure un strat nimim de 35 de cm piatra sparta+balast
existent.(nou+existent)
Pe restul străzilor DV 561 (Ulița 70-CFR593),Ulița Școala
Militaru Braileanu Ion,Ulița Drum Principal- Alexandru Paslaru
,Ulița Nedeloiu Pitaroiu,Ulița Olaru Smadoiu,Ulița Mitre
Ularu,Ulița Mirea Mares,Ulița Popescu Calina,Ulița Stanica
Mirea,Ulița Stanica-DN571 (actual DN 6-E70),Ulița Stanica
Robescu,Ulița Robescu Dobrescu,Ulița Ularu Dobrescu,Ulița Mirea
Popescu se va executa o structura rutiera noua care va permite
atât racordarea la accesele existente precum și scurgerea apelor
pluviale.
Varianta I - structura rutiera supla
• 4 cm strat de uzură BA 16 rul 50/70 PC (cu pietriș
concasat) conform SR EN 13108-1:2006; SR EN 13108-
1:2006/AC:2008, (BAPC 16 conform AND 605);
• 5 cm BA20 leg 50/70 PS (cu pietriș sortat) conform SR
EN 13108-1:2006; SR EN 13108- 1:2006/AC:2008 (BADPS 20
conform AND 605-2014);
• 12 cm strat de piatra sparta
• 30 cm balast
• 7 cm nisip
Varianta II - structura rutieră rigidă:
• imbiaouminte din beton dc < -.imeiii BuR 4,0 dc 20
cm,
• polietilena;
• 2 cm nisip;
• 30 cm fundație din balast;
Stratul de balast si piatra sparta se vor realiza conform
prevederilor STAS 6400-84 si SR EN 13242:2013.
Capacitatea portantă și gradul de compactare la nivelul
superior al terasamentelor va fi stipulată prin caietele dc
sarcini ale documentației tehnice care urmează sa fie elaborată,
 conform normativelor în vigoare: AND 530, Indicativ CD31 -2002
etc.
Capacitatea portantă la nivelul stratului de balast va fi
conform prevederilor normativului CD31-2002, iar cea pe stratul
de piatră spartă va fi stipulata în Caietul de Sarcini al
documentației faza PT.
Avantajele și dezavantajele structurilor rutiere suple sau
rigide sunt următoarele:
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE STRUCTURA RUTIERA SUPLA
Avantaje
• grosimea imbrăcămintii asfaltice poate fi etapizata,
putându-sc realiza in mai multe straturi;
• greșelile de execuție pot fi remediate ușor si mai ieftin
decât in cazul sistemelor rutiere rigide;
• remedierea defecțiunilor de suprafața se poate face mult
mai ușor si local.
• valoare de investiție mai mica decât in cazul sistemelor
rutiere rigide
• rularea este mai silențioasa neexistând rosturi precum
cele de la dalele de beton
• se pot da in folosința la scurt timp după execuție
• in cazul intervențiilor sau investițiilor la instalațiile
subterane acestea se vor putea face prin tăierea, decaparea si
săparea strict pe zona dc intervenție.
Dezavantaje
• la temperaturi ridicate apar deformații ale părții
carosabile
• prepararea betonului asfaltic produce si emana noxe in
atmosfera
• posibilitatea apariției degradărilor la imbracamintea
asfaltica in rosturile longitudinale si de lucru, daca acestea
nu sunt tratate corespunzător in faza de execuție.
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE STRUCTURA RUTIERA RIGIDA
Avantaje
• atestă rezistențe mecanice mai mari și prin urmare se
pretează pe drumuri cu trafic foarte intens și greu;
 • sunt rezistente la uzură și la acțiunea agenților
atmosferici, fiind indicate în regiuni cu climat umed;
• având o culoare deschisă, prezintă o vizibilitate mai
bună, ceea ce permite o circulație mai sigură în diferite
condiții nefavorabile (noaptea, ploaie, ceață etc.);
• la temperaturi ridicate ale mediului înconjurător și sub
acțiunea traficului greu chiar în zonele cu frânări și
accelerări dese, nu sunt sensibile la deformații (văluriri și
fagașe), cum se constată uneori în cazul îmbrăcăminților
bituminoase;
• au un grad dc rugozitate ridicat, asigurând, chiar în
condiții de umezire a suprafeței și la viteze mari de
circulație, siguranță în exploatare;
• nu sunt atacate de carburanți și lubrifianți, fiind
indicate și pentru locuri de parcare și staționare a
autovehiculelor;
• permit folosirea în mai mare măsură a materialelor
locale;
• sunt mai avantajoase din punct de vedere energetic, având
un consum specific de energie cu 50...90 % mai mic decât
îmbrăcămințile bituminoase.
• pot fi realizate pentru durate de exploatare relativ
ridicate (20...30 ani), chiar și pentru trafic rutier intens;
• bună parte dintre defecțiunile ce apar (cum sunt fisurile
și crăpăturile, decolmatarea rosturilor sau exfolierea
suprafeței de rulare) nu deranjează desfășurarea normală a
circulației autovehiculelor, în prima fază a evoluției acestora;
• cheltuielile totale de execuție și de întreținere pe
perioada lor de exploatare sunt mai reduse decât cele
aferente soluțiilor cu îmbrăcăminți rutiere nerigide, pentru
aceeași perioadă de timp și același trafic rutier intens și
POPESCU CĂTĂLIN PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ 16

F40/142/2009, RO 24946716, București, Str. I.P. PAVLOV, Nr. 3,

Apt. 1, Sector 1, tel. 0742.100.276.
EXPERTIZĂ TEHNICĂ: „Modernizare drumuri de interes local in
comuna Butoiești, Județul Mehedinți” greu.
 Dezavantaje
• cheltuielile inițiale de construcție sunt relativ mari;
• posibilitățile de ranforsare a structurilor rutiere cu
îmbrăcăminți rigide, pentru adaptarea lor la un trafic rutier
sporit, impun tehnologii de execuție mai complexe;
• existența rosturilor transversale în îmbrăcămintea
rutieră din beton de ciment deranjează circulația
autovehiculelor, atât datorită colmatării în exces a acestora cu
mastic bituminos, cât și datorită eventualelor tasări ale
dalelor provocate de neuniformitatea capacității portante a
terenului de fundare de-a lungul drumului. Din cauza rigidității
dalelor, îmbrăcămințile din beton de ciment nu pot urma
deformațiile straturilor de fundație, iar în cazul unor tasări
inegale ale terenului de fundație, dalele fisurează, degradându-
se;
defecțiunile care pot să apară în îmbrăcămintea rutieră
din beton de ciment din cauza unor eventuale greșeli de execuție
sau de subdimensionare a structurii rutiere se elimină foarte
greu și cu cheltuieli însemnate;
• îmbrăcămintea rutieră din beton de ciment nu se poate da
în circulație decât după ce betonul atestă rezistențe mecanice
corespunzătoare (de regulă 3 săptămâni);
• asigurarea condițiilor normale de circulație pe timp de
iarnă impune metode de acționare mai anevoioase, având în vedere
că nu se recomandă utilizarea fondanților chimici la deszăpezire
și combaterea poleiului;
• nu se pretează la ameliorări progresive prin consolidări
succesive ale structurii rutiere în funcție de necesitățile
impuse de trafic;
• este necesară uneori construirea de variante pentru
circulația curentă, care nu se poate desfășura normal pe
sectorul de drum în timpul execuției îmbrăcămintei din beton de
ciment.
în cazul acestei investiții pentru D.C.115 și străzilor din
comuna Butoiesti recomand adoptarea unei structuri rutiere suple
(Varianta I), pretabilă pentru drumuri locale deschise unui
trafic ușor si redus, soluție care permite aplicarea
principiului consolidărilor succesive (realizarea de noi
straturi bituminoase pe măsura sporirii solicitărilor din
trafic).
Structura rutieră corespunde unui trafic <ușor>. Acest
lucru trebuie înțeles în sensul că, timp de 10 ani, această
structură rutieră va corespunde acestui trafic dar numai în
condițiile unei execuții corecte și cu materiale de calitate, a
unei exploatări corecte, a efectuării lucrărilor de întreținere
la timp conform prevederilor Normativului AND 554 și fără o
creștere a agresivității traficului.
Acostamente
Acostamentele se vor realiza pe o lățime de 0,50-0.75m
încadrând partea carosabila stânga-dreapta.
Sistemul rutier de pe acostamente va fi următorul:
Pe DC 115:
-25 cm piatra sparta
-30 cm balast
-7 cm nisip
Ulița Baciu Neacsu Gamanesti, Ulița Ardeiu Biserica
Petrescu:
-24 cm piatra sparta
-10 cm scarificare si reprofilare cu adaos de piatra sparta
-Completarea cu piatra sparta se va face astfel incat sa se
asigure un strat nimim de 35 de cm piatra
sparta+balast.(nou+existent)
Pe restul străzilor, acostamentelor vor avea aceeași
structura ca si partea carosabila
Scurgerea apelor
Scurgerea apelor se va realiza în primul rând prin pantele
transversale și longitudinale.
Se vor amenaja la marginea platformei dispozitive dc
colectare și scurgere a apelor de suprafața (șanțuri, rigole
triunghiulare, etc.), cu secțiune protejată-din beton, sau
neprotejată, conform STAS 10796/1-77, STAS 10796/2-79 și STAS
10796/3-88, ținând scama de capacitățile de scurgere a debitelor
apelor meteorice, natura terenului și de caracteristicile
geometrice ale lucrării.
 Protejarea pereților dispozitivelor de scurgere a apelor de suprafața
sau pastrarea lor din pamant se va efectua pe baza prevederilor normelor in
vigoare, funcție de valoarea declivitatilor pe care le urmăresc aceste
POPESCU CĂTĂLIN PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ ’ ~
F40/142/2009, RO 24946716, București, Str. I.P. PAVLOV, Nr. 3,
Apt. 1, Sector 1, tel. 0742.100.276.
EXPERTIZĂ TEHNICĂ; „Modernizare drumuri de interes local in
comuna Butoiești, Județul Mehedinți” dispozitive (conform STAS
2916-87), funcție de modalitățile concrete de evacuare a apelor
din zona DC 115 ei n străzilor si funcție de rccomandarilp
beneficei ului,
In zonele in care terenul natural are un profil mixt, pc
DCI 15, se vor lua in considerare prevederea unor drenuri
longitudinale sub șanțuri pentru a cobori nivelul liber al
apelor subterane.
în zona intersecțiilor cu drumurile laterale se va asigura
continuitatea scurgerii apelor de suprafață prin dispozitivele
proiectate, prevăzându-sc podețe tubulare sau rigole carosabile
sau dirijând apele în lungul acestor drumuri laterale cu care
cele expertizate se intersectează.
în zona acceselor se va asigura continuitatea scurgerii
apelor de suprafață prin proiectarea de ex. de rigole
dreptunghiulare acoperite carosabile pe o lungime dc 3-5 m sau
prevederea de tuburi pe traseul șanțurilor (rigolelor).
Panta șanțurilor (rigolelor) nu va fi mai mică de 0.20%. La
declivitati mai mari de 5% se vor prevede trepte.
Podețe
Așa cum am explicat in descrierea situației existente, de-a
lungul traseului drumului comunal D.C.115 exista o serie de
podețe.
Fiecare podeț va fi analizat dacă poate fi menținut sau
trebuie înlocuit fiind colmatat. în analiză se va lua în calcul
și debitul de apă pe care trebuie să-l preia podețul respectiv.
Podețele menținute se vor decolmata și se vor completa cu
elementele lipsă: timpane, aripi, amenajări amonte și aval.
Pentru proiectarea podețelor se vor respecta prevederile
normativelor PD 19-86 - Normativ departamental a proiectelor tip
de podețe pentru drumuri și PD 95-2002 - Normativ privind
proiectarea hidraulica a podurilor și podețelor.
Clasa bctoanelor utilizate pentru lucrările de asigurare a
colectării și evacuării apelor de suprafață (rigole, șanțuri,
podețe etc.) se vor alege în funcție de recomandările
Indicativului NE 012/2-2010 și a Codului de practică pentru
producerea betonului (CP 012/1-2007).
Este obligatoriu ca după executarea lucrărilor, sistemele
de scurgere a apelor să se mențină în stare dc funcționare prin
curățiri și decolmatări ori de cate ori este necesar. Aceasta
sarcină revine beneficiarului pe tot parcursul anului, fiind
știut faptul că, apa care stagnează pe platforma sau chiar la
marginea platformei, pe acostamente sau în șanțuri, este un
factor important de degradare prematura a stării unui drum.
Drumuri laterale
Drumurile laterale se vor racorda cu drumurile de interes
local (D.C.l 15 si străzile rurale) propuse spre modernizare și
vor avea aceeași structură rutieră ca și drumurile propuse spre
modernizare. Drumurile laterale se vor amenaja pe o lungime de
minim 15,00 m și o lățime variabilă în funcție de ampriza
străzii laterale. Drumurile laterale se vor racorda la cota din
profilul longitudinal proiectat al D.C.l 15. sau al străzilor
investigate.
Se vor monta tuburi la drumurile laterale unde sunt
necesare podețe sau se vor realiza rigole dreptunghiulare
acoperite carosabile pentru asigurarea continuității scurgerii
apelor.
Racordarea în plan a drumurilor laterale cu cele
expertizate se va face prin intermediul arcelor de cerc având
raza recomandabilă de 6.00 m. în condiții excepționale, acolo
unde spațiul o impune, aceste raze se vor putea reduce, astfel
încât să nu fie afectate proprietățile existente.
Lucrări de consolidare
Eventuale lucrări de consolidare necesare vor fi
recomandate de un expert Af.
Accese la proprietăți
 Accesele existente pot fi menținute. în cazul în care va fi
necesară refacerea acestora, se pot folosi rigole carosabile sau
podețe tubulare astfel încât să se poată intra cu autoturismele
în curți. Accesele la proprietăți vor fi racordate la cota
proiectata a drumurilor și vor fi amenajate, fie într-o soluție
cu îmbrăcăminte bituminoasă, fie într-o soluție pietruită
funcție de situația concretă din teren, ținând seama si de
recomandările Beneficiarului.
Platforme de încrucișare
Pe străzile cu o banda de circulație din comuna și pe
sectorul D.C.115 cu o bandă de circulație, se recomandă funcție
de situația concretă din teren și de spațiul disponibil,
proiectarea dc platforme de încrucișare, cu
EXPERTIZĂ TEHNICĂ: „Modernizare drumuri de interes local in
comuna Butoiești, Județul Mehedinți” lățimea de 2,75 m pe o
parte, sau pe ambele părți, lungimea (baza mare) de 40 m și pene
de racordare fii ham mica de 20 m.
In caz ca nu există spațiu se pot folosi pentru încrucișare
intersecțiile cu alte drumuri sau capetele de sector dc stradă.
Siguranța circulației
Pentru siguranța circulației se vor realiza lucrări de
semnalizare verticală (indicatoare de circulație) și orizontală
(marcaje rutiere) în scopul prevenirii posibilelor accidente de
circulație.
Indicatoarele rutiere se vor confecționa și monta conform
SR 1848/1-2011, SR 1848/2-2011 si SR 1848/3- 2018.
Semnalizarea orizontală se va realiza cu marcaje
longitudinale axiale pe DCI 15 si sectoare de strada cu 2 benzi
dc circulație, si pentru a delimita partea carosabilă pe
sectoarele cu numai o banda de circulație.
Zonele cu declivitate mai mare de 7% vor fi in atenlia
administratrului drumurilor care va trebui sa se mențină curate
si sa le dezapezeasca pe timp de iama.
Sisteme de protecție pentru siguranța circulației.
Parapeții vor fi conform STAS 1948/1/91 și SR 1948/2/95 în
clasele de performanță din SR EN 1317/1,2, respectiv parapete
deformabile de tip semigreu conform STAS 1948 sau NI si N2
conform EN 1317/1,2.
Utilităti
Eventuala protecție sau deviere a rețelelor existente se
vor realiza numai pe baza avizelor și proiectelor de
specialitate, conform legislației în vigoare.
Rezistența si stabilitatea la sarcini statice, dinamice si
seismice
Soluțiile de întreținere, reconstrucție, consolidare,
extindere, rezultate în urma analizelor și evaluărilor efectuate
în cadrul lucrărilor, vor fi astfel stabilite încât sa ateste
rezistența la solicitările dinamice datorită traficului, să
asigure siguranța în exploatare și protecția împotriva
zgomotelor pe toata durata de serviciu a drumurilor.
Vor fi luate în considerare soluții în conformitate cu
prevederile celor mai recente normative din domeniu, care
garantează îndeplinirea tuturor cerințelor privind funcționarea,
securitatea și fiabilitatea lucrărilor proiectate, normative
avizate de Administrația Națională a Drumurilor, cum sunt: AND
540, AND 550, AND 554, AND 565, ORD. MT 45.
Aceste soluții vor fi în conformitate cu Normele Europene
și vor asigura rezistența și stabilitatea lucrărilor atât la
sarcini statice cât și la cele dinamice și îmbunătățirea
caracteristicilor de suprafață prin:
• sporirea stabilității la deformații permanente
• rezistențe sporite la fagășuire
• rezistențe la alunecare sporite (stabilitatea corpului
drumului)
• evacuarea mai rapidă a apelor
• diminuarea fenomenului de acvaplanare
• rezistență la îngheț - dezgheț sporită
Structurile rutiere realizate cu aceste mixturi conduc la
creșterea durabilității prin;
• creșterea rezistenței la oboseala și îmbătrânire
• îmbunătățirea caracteristicilor de stabilitate
Siguranța în exploatare
 Pentru modernizare se va urmări în permanență ca prin
soluțiile recomandate să se realizeze siguranța în exploatare a
lucrărilor, obiectiv prioritar în activitatea de administrare a
rețelei de drumuri.
La modernizare se recomandă utilizarea numai a materialelor
agrementate tehnic și cu termene de garanție care să se
încadreze în durata de viață estimată.
Daca rețelele electrice existente în zonă vor fi afectate
de lucrările proiectate, dar acestea vor fi refăcute funcție de
condițiile impuse de avizatori prin avizele de principiu.
Managementul traficului in timpul execuției lucrărilor
Lucrările de modernizare se vor executa sub circulație, pe
tronsoane bine determinate în concordanță cu tehnologiile de
execuție și natura intervențiilor.
EXPERTIZĂ TEHNICĂ: „Modernizare drumuri de interes local in
comuna Butoiești, Județul Mehedinți” în acest sens lucrările
vor fi semnalizate conform legislației rutiere în vigoare ?i
vor fi montate semafoare Sau VOr fî instalați ptlofj dc
circulație la capetole eoncloi Jc iuteivenție.
Pe timpul execuției lucrărilor se va institui restricție
de viteza de 10 km/h pe zonele pe care se intervine la
sistemul rutier.
 POPESCU CĂTĂLIN PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ
F40/142/2009, RO 24946716, București, Str. I.P. PAVLOV, Nr. 3,
Apt. 1, Sector 1, tel. 0742.100.276,

EXPER UZĂ TEHNICĂ: „Modernizare drumuri de interes local in

comuna Butoiești, Județul Mehedinți"*
ANEXA 1
FOTO RELEVANTE
Poze pc DC 115

1' . 1'31’’“1 ..
Străzi din comuna
EXPERTIZĂ TEHNICĂ; „Modernizare drumuri de interes local in comuna
Butoiești, Județul Mehedinți”