R E P U B L I C A M O L D O V A

COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII

F.02.01
ELEMENTE DE CONSTRUCȚII

CP F.02.01:2016

Proiectarea sistemelor de planșee din

elemente prefabricate și beton monolit

EDIŢIE OFICIALĂ

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR

CHIŞINĂU 2016
COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII CP F.02.01:2016
ICS 91.040.01

Proiectarea sistemelor de planșee din elemente prefabricate și

beton monolit

Cuvinte cheie: grinzi, planșee, sistem de planșee, lucrări de execuție, blocuri de beton

Preambul

1 ELABORAT de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor:

2 ACCEPTAT de către Comitetul Tehnic pentru Normare Tehnică în Construcții CT-C F 02 "
Construcții din beton și beton armat", procesul-verbal nr. 03 din 28.03.2016.

3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului dezvoltării regionale şi construcțiilor

nr. 106 din 16.09.2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Publicat: 08.04.2016,
nr. 90-99, art. 490), cu aplicare din data publicării.

4 ELABORAT PENTRU PRIMA DATĂ.

MDRC, 2016 EDIŢIE OFICIALĂ

II
 CP F.02.01:2016

Introducere
Prezentul Cod practic în construcții conține prevederi de proiectare a elementelor de construcții
prefabricate din beton și beton armat pentru sisteme de planșee din elemente prefabricate și beton
monolit la clădiri.

Construcțiile prefabricate sunt elemente de construcții, compuse din elemente separate executate în
condiții de fabrică, îmbinate (monolitizate) într-o construcție unitară la șantierul de construcții. După
monolitizare elementele prefabricate și turnate, datorită unei legături reciproce rigide, lucrează în
comun.

Elementele prefabricate ale sistemelor de planșee din elemente prefabricate și beton monolit conțin
armătura principală a construcției și uneori se utilizează în calitate de cofraj pentru betonul proaspăt
turnat. În betonul monolit se instalează armături suplimentare sub formă de carcase și plase.

Îmbinarea constructivă a elementelor prefabricate și a betonului proaspăt turnat este convenabilă din
punct de vedere economic, deoarece construcțiile prefabricate ale sistemelor de planșee din elemente
prefabricate și beton monolit au calități tehnice deosebite.

Prin instalarea unor armături suplimentare în sectoarele de turnare a betonului proaspăt se asigură
continuitatea îmbinărilor elementelor, prin urmare a caracterului funcționării spațiale a construcțiilor de
sisteme de planșee din elemente prefabricate și beton monolit.

La proiectarea construcțiilor prefabricate a sistemelor de planșee din elemente prefabricate și beton

monolit trebuie respectate prevederile NCM F.02.02 și a prezentului Cod practic.

III
 CP F.02.01:2016

Cuprins
Introducere .............................................................................................................................................III

1 Domeniu de aplicare ........................................................................................................................1

2 Referințe normative ..........................................................................................................................1

3 Termeni și definiții .............................................................................................................................2

4 Dispoziții generale .............................................................................................................................2

5 Cerințe de bază privind proiectarea construcțiilor planșeelor prefabricate din beton armat .............4
5.1 Cerințe generale ................................................................................................................................4
5.2 Cerințe generale de proiectare a construcțiilor planșeelor din beton și beton armat ........................5

6 Calculul construcțiilor planșeelor prefabricate din beton armat ........................................................6

6.1 Cerințe generale ................................................................................................................................6
6.2 Determinarea încărcărilor și eforturilor asupra planșeului ................................................................6
6.3 Calculul rezistenței în secțiunea normală..........................................................................................7
6.4 Calculul rezistenței în secțiuni înclinate ..........................................................................................11

7 Calculul stării limită de grupa doi ....................................................................................................14

7.1 Determinarea caracteristicilor geometrice a secțiunii reduse .........................................................14
7.2 Calculul de formare a fisurilor normale în raport cu axa longitudinală ............................................16
7.3 Calculul de deschidere a fisurilor normale în raport cu axa longitudinală a elementului ................16
7.4 Determinarea săgeții .......................................................................................................................16

8 Calculul sistemelor de planșee din elemente prefabricate și beton monolit ...................................18

8.1 Date inițiale ......................................................................................................................................18
8.2 Determinarea încărcărilor ................................................................................................................19
8.3 Caracteristicile de rezistență a betonului și armăturii ......................................................................20
8.4 Calculul rezistenței în secțiunea normală........................................................................................21
8.5 Calculul rezistenței planșeului în secțiunea înclinată în raport cu axa longitudinală a elementului 22

9 Calculul la starea limită de grupa a doua ........................................................................................24

9.1 Determinarea caracteristicilor geometrice ale secțiunii reduse .......................................................24
9.2 Calculul de formare a fisurilor normale la axa longitudinală ...........................................................24
9.3 Calculul de deschidere a fisurilor normale în raport cu axa longitudinală a elementului ................25
9.4 Calculul săgeții planșeului ...............................................................................................................26

10 Cerințe constructive .........................................................................................................................27

Traducerea autentică a documentului normativ în limba rusă ..............................................................28

IV
 CP F.02.01:2016

C O D P R A C T I C Î N C O N S T R U C Ţ I I

Construcții din beton și beton armat

Proiectarea sistemelor de planșee din elemente prefabricate și beton monolit

Бетонные и железобетонные конструкции

Проектирование сборно-монолитных перекрытий из элементов конструкций и
монолитного бетона

Concrete and reinforced concrete constructions

Designing prefabricated monolithic panel of the structural elements of reinforced concrete

Data punerii în aplicare: 2016-04-08

1 Domeniu de aplicare
1.1 Prezentul Cod practic în construcții (în continuare - Cod) se referă la proiectarea sistemelor de
planșee din elemente prefabricate și beton monolit realizate cu grinzi prefabricate din beton armat,
blocuri prefabricate din beton, ceramice, gazo-silicatice, polistiren-beton pentru planșeu (corpuri de
umplutură), cu suprabetonare armată, la clădiri cu diverse tipuri de structuri (zidărie, cadre din beton
armat și metal) situate în zone seismice.

1.2 Prevederile prezentului Cod pot fi extinse și la proiectarea planșeelor pentru lucrări de
reamenajări la construcții existente, (de exemplu, înlocuiri de planșee din lemn) cu condiția precizării,
în expertizele tehnice și proiectele de reamenajare care preced astfel de lucrări, a modalităților de
legătură dintre centurile perimetrale ale planșeelor și elementele structurale verticale.

Planșeele pot fi utilizate și la acoperișuri în pantă (de regulă de tip terasă) care nu au o înclinație a
pantei mai mare de 10%.

1.3 La proiectarea planșeelor, în afară de executarea cerințelor de proiectare și celor constructive

ale prezentului Cod, trebuie executate prevederile tehnologice privind execuția și edificarea
construcțiilor, conform CP F.03.01, precum și asigurate condițiile pentru exploatarea corespunzătoare
a clădirilor, ținîndu-se cont de cerințele ecologice, conform documentelor normative corespunzătoare.

1.4 Se recomandă utilizarea Codului de către organizațiile de construcții-montaj, de proiectare și

tehnologice, precum și de toate organizațiile, indiferent de forma de proprietate și gospodărire.

2 Referințe normative
NCM F.02.02 - 2006 Construcții din beton şi beton armat. Calculul, proiectarea şi
alcătuirea elementelor de construcții din beton armat şi beton
precomprimat

NCM F.03.02 - 2005 Construcții din zidărie. Proiectarea clădirilor cu pereți din zidărie

CP F.03.01:2015 Sistem semimonolit de planșee din elemente prefabricate

Lucrări de execuție
СНиП 2.01.07-85* Нагрузки и воздействия

SM SR EN 10080:2014 Oțeluri pentru armarea betonului. Oțeluri sudabile pentru beton

armat. Generalități

SM SR EN 13369:2011 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton

1
 CP F.02.01:2016

SM SR EN 15037-1:2010 Produse prefabricate de beton. Sisteme de planșee din grinzi și

blocuri de umplutură. Partea 1 Grinzi

SM SR EN 15037-2+A1:2013 Produse prefabricate de beton. Sisteme de planșee din grinzi și

blocuri de umplutură. Partea 2 Blocuri de beton

3 Termeni și definiții
În prezentul Cod se utilizează termenii specificați în CP F.03.01 fiind completate cu noțiunile
corespunzătoare:

3.1 Acțiuni:

- forțe, aplicate nemijlocit construcției și care provoacă tensiuni în elementele construcțiilor sau
deplasări ale acestora, determinate prin termenul „acțiune nemijlocită sau directă” sau „încărcare”;

- deformații ale elementelor de construcții, provocate de deplasarea legăturilor, care le îmbină cu alte
elemente, tasarea fundațiilor sau de deformațiile proprii (de exemplu, tasări neuniforme, curgerea
betonului, variații de temperaturi etc.), care provoacă forțe reactive, care se determină ca „acțiuni
secundare sau indirecte”.

3.2 Armătură - elemente liniare longitudinale dintr-o construcție din beton armat, destinate preluării
eforturilor de întindere (în principal) și de comprimare. În clădiri și construcții se utilizează armături sub
formă de sîrmă, bare și cabluri lițate.

3.3 Armătură de rezistență – armătura stabilită prin calcule.

3.4 Clasa armăturii privind rezistența la întindere – indicator, ce caracterizează caracteristicile

mecanice ale armăturii conform prevederilor standardelor corespunzătoare, notat printr-o literă și
număr (de exemplu, А-III), ce corespunde rezistenței normate a armăturii în MPa (N/mm2).

3.5 Construcții prefabricate din beton armat – construcții, obținute la asigurarea unui lucru
comun a unui sau a mai multor elemente prefabricate din beton armat cu betonul monolit,
prefabricatele fiind executate în fabrică și asamblate, de regulă, în condiții de șantier.

3.6 Exploatare normală – exploatare realizată fără limite în conformitate cu condițiile tehnologice
sau sociale, prevăzute în norme și teme de proiectare.

3.7 Siguranța construcției – caracteristica unei construcții să îndeplinească funcțiile date, păstrînd
în timp valorile indicatorilor de exploatare stabiliți în limitele date, ce corespund regimurilor necesare și
condițiilor de utilizare, deservirii tehnice, reparațiilor, depozitării și transportării.

3.8 Sistem constructiv – totalitatea elementelor portante (construcții), care formează în baza unor
reguli stabilite un sistem spațial, ce asigură niște funcții de exploatare date a clădirii sau construcției.

3.9 Situație de calcul – totalitatea unor condiții fizice, care se referă la o anumită perioadă a
timpului, pentru care trebuie confirmat prin calcule faptul că starea limită a construcției nu va fi
depășită.

3.10 Stare limită – este o stare, la atingerea căreia sistemul constructiv sau elementul care îl
constituie încetează să satisfacă cerințele prezentate acestora.

4 Dispoziții generale

4.1 Prezentul Cod este elaborat în dezvoltarea NCM F.02.02 ce ține de proiectarea planșeelor, ca
cele combinate, compuse din grinzi din beton armat și diferite blocuri de umplutură, conform
CP F.03.01.

2
 CP F.02.01:2016

4.2 Sistemele de planșee din elemente prefabricate și beton monolit trebuie să satisfacă
prevederile calculelor privind rezistența (stările limită de grupa unu) și privind utilitatea de exploatare
normală – deschidere fisurilor și deformațiilor (stările limită de grupa a doua) pentru următoarele etape
de lucru:

- pînă la atingerea betonului, turnat la locul de execuție a planșeului (beton de monolitizare), a

rezistenței preconizate – la acțiunea masei betonului și altor încărcări de montaj;

- după atingerea de către betonul, turnat la locul de execuție a planșeului (beton de monolitizare), a
rezistenței preconizate – la încărcări, ce acționează la această etapă de edificare și la exploatarea
construcțiilor.

4.3 Construcția planșeului trebuie considerată executată din elemente prefabricate și beton monolit,
dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

- este asigurată rezistența îmbinării de contact a betonului monolit și a elementului prefabricat la toate
etapele de lucru a secțiunii compuse. Un contact sigur al betonului monolit cu betonul elementului
prefabricat trebuie realizat cu ajutorul unor măsuri speciale, conform pct. 4.6;

- se păstrează continuitatea (a secțiunii) la transmiterea unor eforturi normale pe înălțimea secțiunii

compuse dintre elementele de interacțiune;

- se utilizează beton de monolitizare de minim B20;

- grosimea stratului de suprabetonare trebuie să fie de minimum 40 mm.

4.4 Blocurile prefabricate din beton ale planșeelor (poz. 3, fig. 4.1) și elementele prefabricate de
grinzi (poz. 1, fig. 4.1), sunt îmbinate prin intermediul betonului de monolitizare (poz. 2, fig. 4.1).
Lățimea elementelor planșeelor, introduse în calcule, trebuie adoptate în conformitate cu cerințele
prezentului Cod.

4.5 În cazul în care raportul încărcărilor de montaj, care acționează în timpul edificării, la încărcările
totale depășește 0,7, planșeele trebuie calculate fără să se ia în considerare în timpul lucrului
secțiunea stratului de beton monolit (suprabetonare). În acest caz partea prefabricată a planșeului se
calculează la perceperea unei încărcări totale.

Fig. 4.1. Sistemul de planșeu din elemente prefabricate și beton monolit:

1 – elemente prefabricate de grinzi; 2 – beton monolit;
3 – elemente prefabricate de planșeu (blocuri de umplutură)

4.6 O legătură sigură a betonului de monolitizare cu betonul elementelor prefabricate, care asigură
rezistența necesară a îmbinării de contact, se recomandă a fi realizată cu ajutorul armăturii, prin
amenajarea unor pene sau a suprafețelor rugoase, proeminențe longitudinale sau cu ajutorul unor
metode bine verificate.

4.7 Planșeele din elemente prefabricate se recomandă a fi proiectate astfel ca acestea să

corespundă unor condiții mecanizate de execuție (SM SR EN 13369) la întreprinderi specializate și,
după posibilități, să se utilizeze în calitate de cofraj în timpul edificării construcțiilor prefabricate.

3
 CP F.02.01:2016

Dimensiunile planșeelor din elemente prefabricate se adoptă din condițiile de simplitate de execuție,
amplasarea eficientă în construcție și asigurarea unui contact de suprafață necesar cu betonul, turnat
la șantier.

4.8 La calculul planșeelor din elemente prefabricate la acțiunea eforturilor, ce apar la ridicarea,
transportul și montajul acestora, încărcarea de la greutatea proprie a elementului trebuie introdusă în
calcul cu un coeficient de dinamism, egal cu:

- la transportare - 1,6;

- la ridicare și montaj - 1,4.

Pentru coeficienții de dinamism indicați mai sus se admite adoptarea unor valori mai mici, dacă acest
lucru este confirmat prin experiența de utilizare a construcțiilor, dar nu mai mic de 1,25.

4.9 Cerințele privind durabilitatea și cerințele fundamentale privind proiectarea planșeelor din
elemente prefabricate și beton monolit pînă la atingerea rezistenței date a betonului monolit se
stabilesc în conformitate cu NCM F.02.02.

4.10 Materialele planșeelor din elemente prefabricate și beton monolit, caracteristicile normate
corespunzătoare trebuie adoptate conform NCM F.02.02, NCM F.03.02, SM SR EN 10080,
SM SR EN 13369, SM SR EN 15037-1 și SM SR EN 15037-2+A1.

5 Cerințe de bază privind proiectarea construcțiilor planșeelor prefabricate din

beton armat

5.1 Cerințe generale

5.1.1 Construcțiile planșeelor din beton și beton armat, proiectate conform prezentului Cod, trebuie să
satisfacă cerințele privind:

- securitatea;

- utilitatea privind exploatarea normală;

- durabilitatea;

- utilitate tehnologică;

- eficiență economică.

5.1.2 Pentru satisfacerea cerințelor privind securitatea trebuie stabiliți astfel de indicatori inițiali de
calitate a construcției planșeului, ca avînd un grad stabilit de stabilitate să nu aibă loc distrugerea de
orice tip a construcției, la cele mai nefavorabile combinații ale acțiunilor.

5.1.3 Pentru satisfacerea cerințelor privind utilitatea la exploatarea normală trebuie stabiliți astfel de
indicatori inițiali de calitate a construcției planșeului, ca avînd un grad stabilit de stabilitate la cele mai
nefavorabile combinații ale acțiunilor să nu aibă loc formarea și (sau) deschiderea excesivă a fisurilor,
să nu apară deplasări și (sau) oscilații, ce împiedică o exploatare normală a clădirii sau construcției
(nerespectarea prevederilor de protecție a sănătății oamenilor și a mediului înconjurător, cerințelor
estetice, prezentate aspectului exterior al construcției, cerințe constructive privind lucrul reciproc al
elementelor etc.).

5.1.4 Pentru satisfacerea cerințelor privind durabilitatea trebuie stabiliți astfel de indicatori inițiali de
calitate a construcției planșeului, ca avînd un grad stabilit de securitate pe parcursul termenului stabilit
de exploatare (clasă de importanță) construcția să satisfacă cerințele de securitate și utilitate la
exploatarea normală la cele mai nefavorabile combinații ale acțiunilor (acțiune a încărcării de lungă
durată, acțiuni climatice și tehnologice nefavorabile, îngheț-dezgheț, acțiuni agresive etc.).

4
 CP F.02.01:2016

5.1.5 Construcția planșeului trebuie proiectată ținîndu-se cont de cerințele tehnologice, prezentate
la execuție, transport și montaj în conformitate cu standardele în vigoare.

5.1.6 Securitatea, utilitatea privind exploatarea normală, durabilitatea construcțiilor planșeelor din
beton și beton armat trebuie asigurate prin realizarea:

- cerințelor prezentate betonului și armăturilor;

- cerințelor privind calculele construcțiilor;

- cerințelor constructive;

- cerințelor de exploatare.

5.2 Cerințe generale de proiectare a construcțiilor planșeelor din beton și beton armat

5.2.1 Construcțiile planșeelor trebuie calculate și alcătuite astfel, ca acestea:

- să preia toate acțiunile, cu un nivel stabilit de securitate, în procesul edificării (execuției), exploatației
și reconstrucției, avînd o durabilitate corespunzătoare;

- să satisfacă cu siguranță garantată a cerințelor prezentate acestora privind exploatarea normală.

5.2.2 Distrugerile potențiale ale construcției planșeului trebuie excluse complet sau limitate pînă la
nivelul admisibil prin excluderea riscului, căruia este supusă construcția în timpul exploatării.

5.2.3 Siguranța construcției planșeului trebuie asigurată prin alegerea corespunzătoare a

materialelor și a sistemelor constructive raționale; prin calculele de verificare a condițiilor, care
demonstrează faptul că condițiile de calcul a metodei stării limită nu sunt depășite; prin cerințe
suplimentare constructive și controlul, realizate la edificarea construcției în conformitate cu proiectul.

5.2.4 Construcția planșeului trebuie proiectată astfel, ca pe perioada prevăzută de exploatare să

corespundă cerințelor privind destinația, ținîndu-se cont de condițiile de exploatare și utilitatea de
reparație.

5.2.5 La proiectarea construcțiilor planșeelor din beton și beton armat, siguranța acestora trebuie
stabilită prin metoda semi-probabilistică de calcul prin utilizarea valorilor de calcul al acțiunilor,
caracteristicilor de calcul al betonului și armăturii (SM SR EN 10080), determinate cu ajutorul
coeficienților parțiali de siguranță corespunzători, conform valorilor normate ale acestor caracteristici,
ținîndu-se cont de clasa privind categoria de importanță a clădirilor și construcțiilor.

5.2.6 Valorile normate ale acțiunilor trebuie adoptate conform СНиП 2.01.07.

5.2.7 Valorile normate ale caracteristicilor materialelor trebuie determinate ținîndu-se cont de
variația statistică a caracteristicilor materialelor și volumul construcțiilor.

5.2.8 Nivelul de siguranță al valorilor de calcul al caracteristicilor materialelor trebuie stabilit în

funcție de situația de calcul și de pericolul atingerii stării limită corespunzătoare prin stabilirea
coeficienților de siguranță pentru beton și armături.

5.2.9 Se admite efectuarea calculului construcțiilor planșeelor din beton și beton armat la nivelul
stabilit de siguranță pe baza unui calcul probabilistic total avînd date suficiente privind instabilitatea
factorilor principali, care intră în funcțiile de calcul.

5
 CP F.02.01:2016

6 Calculul construcțiilor planșeelor prefabricate din beton armat

6.1 Cerințe generale

Sistemele de planșee din elemente prefabricate și beton monolit se proiectează și se execută din
elemente și blocuri (SM SR EN 15037-2+A1), conform pct. 1.1. În planșeele de acest tip grosimea
minimă a stratului de suprabetonare constituie 40 mm (fig. 6.1).

Fig. 6.1. Secțiunea transversală a sistemelor de planșee din elemente prefabricate și beton monolit

Secțiunea de calcul a planșeului la efectuarea calculelor de rezistență poate fi studiată ca T (Fig. 6.2):

a) b)
Fig. 6.2 Secțiunea de calcul a sistemului de planșee din elemente prefabricate și beton monolit și poziția limitei
zonei comprimate în secțiunea T a elementului încovoiat:
a) în aripă; b) în inimă.

6.2 Determinarea încărcărilor și eforturilor asupra planșeului

Pentru calculul planșeului pe direcția longitudinală se determină încărcările normate și de сalcul pe

1 m2 de planșeu ținîndu-se cont de greutatea proprie a planșeului și suprabetonării. Un exemplu de
calcul este prezentat în tabelul 6.1.

Valorile coeficienților de siguranță se adoptă conform СНиП 2.01.07.

Încărcările de calcul pe 1 m de lungime a planșeului, la lățimea B, ținîndu-se cont de coeficientul de

siguranță cu destinația 𝛾𝑓 =0,95:

а) constantă q = g  B  f (6.1)

b) totală qп = Р  B  f (6.2)

6
 CP F.02.01:2016

Tabelul 6.1 - Încărcările pe 1 m2 de planșeu

Tipul încărcării Încărcări normate, Coeficient de siguranță Încărcări de calcul,

кN/m2 privind încărcarea* кN/m2
1. Constantă 𝑔𝑠𝑒𝑟 𝑔
2. Provizorie:
дл дл
- de durată 𝑉𝑠𝑒𝑟 𝑉𝑠𝑒𝑟
кр
- de scurtă durată 𝑉𝑠𝑒𝑟 𝑉 кр
Total provizorie 𝑉𝑠𝑒𝑟 𝑉 = 𝑉 дл + 𝑉 кр
3. Totală 𝑃𝑠𝑒𝑟 = 𝑔𝑠𝑒𝑟 + 𝑉𝑠𝑒𝑟 𝑃 =𝑔+𝑉

Încărcarea normată pe 1 m liniar:

а) constantă qser = gser  B  f (6.3)

п
b) totală 𝑞𝑠𝑒𝑟 = 𝑃𝑠𝑒𝑟 × В × 𝛾𝑓 (6.4)

дл дл
c) constantă și de durată 𝑞𝑠𝑒𝑟 = (𝑔𝑠𝑒𝑟 + 𝑉𝑠𝑒𝑟 ) × В 𝛾𝑓 (6.5)

Eforturile de la încărcările de calcul și normate se determină după formulele:

а) de la încărcarea de calcul totală:

𝑞 п×𝑙02 𝑞 п×𝑙0
𝑀= , 𝑄= (6.6)
8 2

b) de la încărcarea normată totală:

п ×𝑙 2
𝑞𝑠𝑒𝑟 п ×𝑙
𝑞𝑠𝑒𝑟
0 0
𝑀𝑠𝑒𝑟 = , 𝑄𝑠𝑒𝑟 = (6.7)
8 2

c) de la încărcările normate constante și de lungă durată:

дл
𝑞𝑠𝑒𝑟 ×𝑙02
𝑀1,𝑠𝑒𝑟 = (6.8)
8

6.3 Calculul rezistenței în secțiunea normală

Rezistența elementului încovoiat în secțiunea normală se calculează pornind din condiția, că

momentul de la forțele exterioare nu depășește suma totală a momentelor forțelor interioare.
Momentele se determină în raport cu rezultantele eforturilor pe toată armătura întinsă.

Pentru elementele încovoiate de secțiune dreptunghiulară cu armătura activă numai în zona întinsă
condiția de rezistență are următoarea formă:

M ≤ b2  Rb  b  x (ho – 0,5 x) (6.9)

În care 𝛾𝑏2 = 0,9 – coeficientul condițiilor de lucru al betonului;

ho = h – a – înălțimea de lucru a elementului.

La calculul elementelor încovoiate cu secțiunea T și I (vezi fig. 6.2) mai întîi trebuie determinată poziția
axei neutre adoptînd în formula (6.9) 𝑋 = ℎ𝑓𝚤 și 𝑏 = 𝑏𝑓 , atunci

𝑀𝑓 = 𝛾𝑏2 × 𝑅𝑏 × 𝑏𝑓 × ℎ𝑓𝚤 (ℎ0 − 0,5ℎ𝑓𝚤 ) (6.10)

Dacă 𝑀𝑓 > 𝑀 (valoarea М, obținută după formula (6.6), atunci axa neutră trece în limitele grosimii
aripii ℎ𝑓′ , т.е. x ≤ ℎ𝑓′ și are loc primul caz de lucru al secțiunii T.

7
 CP F.02.01:2016

6.3.1 Calculul rezistenței secțiunilor normale trebuie efectuat în funcție de raportul dintre valoarea
x
înălțimii relative a zonei comprimate a betonului  , determinate din condițiile corespunzătoare
h0
de echilibru, și valoarea înălțimii relative de limită a zonei comprimate ξR la care starea limită a
elementului începe concomitent cu tensiunea din armătura întinsă, egală cu rezistența de calcul Rs.
Valoarea ξR se determină după formula:

0,8
ξR 
R
1 s
700 (6.11)

în care Rs - în МPа sau conform tab. 6.2.

Tabelul 6.2

Clasa armăturii A-I (PSt 200) A-II (RSt 300) A-III (RSt 400) A-IIIв (RSt V 550)
Valoarea ξR 0,612 0,577 0,531 0,493
Valoarea aR 0,425 0,411 0,390 0,372

Secțiune dreptunghiulară

6.3.2 Calculul secțiunilor dreptunghiulare (Fig. 6.3) se efectuează în funcție de înălțimea zonei
comprimate:

Rs As  Rsc As'
x (6.12)
Rb b
x
ξ  ξR
a) la
h0 - din condiția


M  Rb bxh0  0,5x  Rsc As' h0  a '  (6.13)

b) la ξ  ξ R - din condiția


M  aR Rb bh02  Rsc As' h0  a '  (6.14)

În care α R  ξ R 1  0,5ξ R  sau vezi tab. 6.2.

Partea dreaptă a condiției (6.14), în caz de necesitate, poate fi puțin mărită prin înlocuirea valorii aR cu
(0,7 aR + 0,3 am), unde am = ξ(1 - 0,5 ξ), adoptînd aici ξ nu mai mare de 1. Dacă х ≤ 0, atunci
rezistența se verifică din condiția:

M ≤ RsAs (h0-a') (6.15)

8
 CP F.02.01:2016

Fig. 6.3 Schema eforturilor și epura tensiunilor în secțiunea transversală dreptunghiulară a elementului încovoiat
din beton armat

Dacă înălțimea zonei comprimate x, calculată fără a se ține cont de armătura comprimată (𝐴′𝑠 = 0,00),
este mai mica decît 2а', atunci se verifică condiția (6.15), unde în loc de а' se pune х/2.

6.3.3 Se recomandă ca elementele încovoiate să fie proiectate astfel ca să fie asigurată îndeplinirea
condiției    R . Neîndeplinirea acestei condiții poate fi admisă numai în acele cazuri, cînd aria
secțiunii armăturii întinse este determinată din calculul la starea limită de grupa a doua sau adoptată
din considerente constructive.

6.3.4 Verificarea rezistenței secțiunilor dreptunghiulare armate cu armături de rezistență se

efectuează:

la х < ξRho din condiția

M ≤ RsAs (h0-0, 5x) (6.16)

Rs As
în care х – înălțimea zonei comprimate, egală cu x ; ξR – vezi 6.3.2 (6.13);
Rb b

la х ≥ ξRho din condiția

M  a R Rb h02 (6.17)
în care aR – vezi tabelul 6.2;

în acest caz capacitatea portantă poate fi majorată puțin, utilizînd recomandarea 6.3.2, b).

6.3.5 Alegerea armăturii longitudinale se face în felul următor. Se calculează valoarea:

M
αm 
Rb bh02 . (6.18)

Dacă aт < aR (vezi tab. 6.2), atunci conform calculelor nu este nevoie de armătura comprimată.
În lipsa armăturii comprimate aria secțiunii armăturii întinse se determină după formula:


As  Rb bh0 1  1  2a m / Rs  , (6.19)

Dacă aт > aR, atunci trebuie mărită secțiunea sau clasa betonului, sau de prevăzut armătura
comprimată, conform 6.3.6.

9
 CP F.02.01:2016

6.3.6 Ariile secțiunii armăturii întinse As și comprimate A's, ce corespund minimumului sumei
acestora, se calculează după formule, dacă conform calculului este nevoie de armătura comprimată
(vezi pct. 6.3.5):

M  a R Rb bh02
As' 

Rs h0  a '  (6.20)

As  ξ R Rb bh0 / Rs  As' (6.21)

în care ξR и aR vezi tab. 6.2.

Dacă valoarea ariei adoptate a secțiunii armăturii comprimate 𝐴′𝑠 depășește considerabil valoarea
calculată, după formula (6.20), aria secțiunii armăturii întinse As poate fi puțin micșorată în comparație
cu cea calculată cu formula (6.21), utilizînd următoarea formulă:

 
As  Rb bh0 1  1  2a m / Rs  As'
(6.22)

în care m 

M  Rsc As' h0   ' 
0
Rb bh02

În acest caz va fi satisfăcută condiția aт < aR (vezi tab. 6.2).

Secțiunile în formă de T și I

6.3.7 Calculul secțiunilor, care au aripile în zona comprimată (în formă de T, I etc.), se efectuează în
funcție de poziția limitei zonei comprimate:

a) dacă limita trece în aripă (Fig. 6.2, a), adică se respectă condiția

Rs As  Rb b 'f h 'f  Rsc As'

(6.23)

atunci calculul se face conform pct. 6.3.2 și 6.3.4 ca pentru secțiune dreptunghiulare cu lățimea de b'f;

b) dacă limita trece prin inimă (Fig. 6.2, b), adică nu se respectă condiția (6.23), calculul se face din
condiția:

 
M  Rb bxh0  0,5x   Rb A0v h0  0,5h 'f  Rsc As' h0  a '  , (6.24)

în care А0v – aria secțiunii brațelor aripilor, egală cu (b'f -b)h'f, în acest caz înălțimea zonei comprimate
se determină după formula

Rs As  Rsc As'  Rb A0 v
x
Rb b (6.25)
și se adoptă maximum ξRho (vezi tab. 6.2).

Dacă х> ξRho atunci condiția (6.24) poate fi scrisă sub forma

  
M  a R Rb bh02  Rb A0v h0  0,5h 'f  Rsc As' h0  a ' , (6.26)

în care aR – vezi tab. 6.2.

10
 CP F.02.01:2016

NOTE:

1 La variația înălțimii brațelor aripilor se admite adoptarea valorii h'f egală cu înălțimea medie a brațelor.

2 Lățimea aripii comprimate b'f, introdusă în calcul, nu trebuie să depășească mărimile indicate în pct. 6.3.10.

6.3.8 Aria necesară a secțiunii armăturii comprimate se determină după formula:

As' 

M  a R Rb bh02  Rb A0v h0  0,5h 'f 
Rsc h  a 
0
'
(6.27)

în care aR – vezi tab. 6.2; А0v = (b'f - b) h'f.

În acest caz trebuie să aibă loc condiția h'f ≤ ξRho. În cazul în care h'f > ξRho, aria secțiunii armăturii
comprimate se determină ca pentru secțiunea dreptunghiulară cu lățimea b = b'f după formula (6.20).

6.3.9 Aria secțiunii necesare a armăturii întinse se determină în felul următor:

a) dacă limita zonei comprimate trece prin aripă, adică se respectă condiția:

 
M  Rb b 'f h 'f h0  0,5h 'f  Rsc As' h0  a '   (6.28)

atunci aria secțiunii armăturii întinse se determină ca pentru secțiune dreptunghiulară cu lățimea b'f,
conform pct. 6.3.5 și 6.3.6;

b) dacă limita zonei comprimate trece prin inimă, adică condiția (6.28) nu se respect, aria secțiunii
armăturii întinse se determină după formula:

As 

Rbbh0 1  1  2am  Rb Aov  Rsc As' 
Rs (6.29)

în care m 
 
M  Rb A0v h0  0,5h 'f  Rsc As' h0  a '  . (6.30)
2
Rb bh 0

În acest caz trebuie să fie îndeplinită condiția aт ≤ aR (vezi tab. 6.2).

6.3.10 Valoarea b'f introdusă în calcul, se adoptă din condiția că lățimea brațului în fiecare parte de la
inimă trebuie să fie de maxim 1/6 din deschiderea elementului și nu mai mult:

a) în cazul existenței unor planuri transversale la h'f ≥ 0,1h - ½ distanța în lumină între planurile
longitudinale;

b) de planurile (sau la distanțe dintre acestea mai mari decît distanțele dintre planurile longitudinale) la
h'f < 0,1h - 6h'f ;

c) la consolele brațelor aripilor:

- la h'f ≥ 0,1h - 6h'f ;

- la 0,05h ≤ h'f < 0,1h - 3h'f;

- la h'f < 0,05h – brațele nu se mai iau în considerare.

6.4 Calculul rezistenței în secțiuni înclinate

6.4.1 Calculul elementelor la acțiunea forțelor transversale trebuie să asigure rezistența:

11
 CP F.02.01:2016

- pe fîșie dintre secțiunile înclinate conform pct. 6.4.2;

- la acțiunea forței transversale pe secțiunea înclinată conform pct. 6.4.3 - 6.4.4;

- la acțiunea momentului pe secțiunea înclinată.

Calculul elementelor din beton armat pe fîșie dintre secțiunile înclinate

6.4.2 Calculul elementelor încovoiate pe fîșie betonului dintre secțiunile înclinate se face din
condiția:

Q < 0,3Rbbho, (6.31)

în care Q – forța transversală în secțiune normală, adoptată la distanța de la reazem de minimum ho.

Calculul elementelor din beton armat pe secțiuni înclinate la acțiunea forțelor transversale

Elementele cu o înălțime constantă, armate cu etrieri, avînd poziția normală la axa elementului

6.4.3 Calculul elementelor încovoiate în secțiunea înclinată (Fig. 6.4) se face din condiția:

Q < Qb + Qsw, (6.32)

în care Q – forța transversală în secțiunea înclinată cu lungimea proiecției C de la forțele exterioare,

aflate pe de o parte de la secțiunea înclinată studiată; la încărcarea verticală, aplicată la planul
superior al elementului, valoarea Q se adoptă în secțiune normală, ce trece la distanța C de la
reazem; în acest caz trebuie ținut cont de posibilitatea lipsei încărcării provizorii lîngă sectorul de
reazem cu lungimea C;

Qb – forța transversală, percepută de beton în secțiunea înclinată;

Qsw - forța transversală, percepută de etrieri în secțiunea înclinată.

Forța transversală Qb se determină după formula:

Mb
Qb 
c (6.33)
în care
M b  1,5Rbt bh02 (6.34)

Valoarea Qb se adoptă de maximum 2,5Rbtbho și minimum 0,5Rbtbho.

Valoarea С se determină conform pct. 6.4.4.

Efortul Qsw se determină după formula:

Qsw = 0,75 qsw co, (6.35)

în care qsw – efortul în etrieri la o unitate de lungime a elementului, egal cu:

Rsw Asw
q sw 
s sw (6.36)

Co – lungimea proiecției fisurii înclinate, adoptată ca fiind egală cu C, dar nu mai multe de 2ho.

Etrierii se iau în considerare la calcule, dacă se respectă condiția:

qsw > 0,25Rbtb (6.37)

12
 CP F.02.01:2016

Fig. 6.4 Schema eforturilor în secțiunea înclinată a elementelor cu etrieri la calculul acesteia la acțiunea forței
transversale

6.4.4 La verificarea condiției (6.32) în cazul general se iau un șir de secțiuni înclinate la diferite
valori a C, ce nu depășesc distanța de la reazem pînă la secțiunea cu momentul maxim de încovoiere
și nu mai mare de 3ho.

La acțiunea asupra elementului a forțelor concentrate valorile C se adoptă ca fiind egale cu distanțele
Mb
de la reazem pînă la punctele de aplicare a acestor forțe, de asemenea egale cu c  , dar
0,75q sw
nu mai mic de h0, dacă această valoare este mai mică decît distanța de la reazem pînă la prima
sarcină.

La calculul elementului la acțiunea unei încărcări distribuite uniform q cea mai convenabilă valoare C
Mb Mb 2h0 q sw
se adoptă ca fiind egală , iar dacă în acest caz  sau  2 , trebuie
q1 q1 q sw Rbt b
1  0,5
Rbt b
Mb
de adoptat c  , în care valoarea q1 se determină în felul următor:
0,75q sw  q1

a) dacă acționează o încărcare continuă uniform distribuită q, q1 = q;

b) dacă încărcarea q cuprinde încărcarea provizorie, care se aduce la cea echivalentă privind
momentul încărcării uniform distribuite qv (adică, cînd epura momentelor M de la încărcarea qv
adoptată în calcul, întotdeauna înfășoară epura M de la orice încărcare provizorie), q1 = q - 0,5 qv.

În acest caz în condiția (6.32) valoarea Q se adoptă ca egală cu Qmax - q1с, unde Qmax – forța
transversală în secțiunea de reazem.

13
 CP F.02.01:2016

7 Calculul stării limită de grupa doi

7.1 Determinarea caracteristicilor geometrice a secțiunii reduse

Pentru calculul construcțiilor din beton armat se introduce noțiunea de „secțiune redusă” (𝐴𝑟𝑒𝑑 ), care
cuprinde secțiunea betonului și secțiunile tuturor armăturilor longitudinale, înmulțite la coeficientul
𝐸
𝛼 = 𝑠⁄𝐸 .
𝑏

Aria secțiunii reduse se determină după formula:

𝐴𝑟𝑒𝑑 =𝐴𝑏 + 𝛼𝐴𝑠 + 𝛼𝐴𝑆𝐼 , (7.1)

în care 𝐴𝑏 – aria betonului scăzînd ariile secțiunilor canalelor și crestăturilor.

Momentul static al secțiunii reduse în raport cu planul întins al secțiunii (Fig. 7.1) se determină după
formula:

𝑆𝑟𝑒𝑑 = 𝑆𝑏 + 𝛼 × 𝐴𝑠 × 𝑎 + 𝛼 × 𝐴𝐼𝑠 × (ℎ − 𝑎) , (7.2)

în care 𝑆𝑏 - momentul static al secțiunii betonului:

𝑆𝑏 = ∑ 𝐴𝑏𝑖 × 𝑌𝑖 , (7.3)

în care Abi - aria betonului a părții i a secțiunii;

𝑌𝑖 - distanța de la centrul de greutate a părții i a secțiunii pînă la planul întins;

𝑎, 𝑎𝐼 - stratul de protecție din beton a barelor întinse și comprimate corespunzător.

Distanța de la centrul secțiunii reduse pînă la planul întins al secțiunii:

𝑆
Уо = 𝐴𝑟𝑒𝑑 , (7.4)
𝑟𝑒𝑑

Fig. 7.1 Schema pentru determinarea caracteristicilor geometrice a secțiunii reduse

Momentul de inerție al secțiunii reduse în raport cu axa, care trece prin centrul de greutate al secțiunii
reduse:

(𝐼)2
𝐼𝑟𝑒𝑑 = 𝐼𝑏 + 𝛼(𝐴𝑠 × У2𝑠 + 𝐴𝐼𝑠 × У𝑠 ), (7.5)

în care 𝐼𝑏 - momentul de inerție al secțiunii betonului în raport cu axa centrului de greutate al secțiunii
reduse:

𝐼𝑏 = ∑[𝐼𝑏𝐿 + 𝐴𝑏 (У𝑜 − У𝑖 )2 ] (7.6)

14
 CP F.02.01:2016

La calcularea IbL secțiunea se împarte în figuri simple – dreptunghiulare. Pentru un dreptunghi

I = bℎ3 /12. Momentul de inerție al ariei armăturii în raport cu axa proprie este mic și de aceea nu se ia
în considerare.

У𝑆 , У𝑆𝐼 – distanța de la centrul de greutate al secțiunii reduse pînă la punctele de aplicare a eforturilor
rezultante în armături AS , AIS .

Distanța de la punctul nucleului (fig. 7.2), cel mai îndepărtat de la zona întinsă, pînă la centrul de
greutate al secțiunii reduse se determină după formula:

𝑊𝑟𝑒𝑑
𝑟=𝜑𝑛 , (7.7)
𝐴𝑟𝑒𝑑

𝔖𝑏 𝔖𝑏
în care 0,7≤ 𝜑𝑛 =1,6- ≤1 ; = 0,75
𝑅𝑏,𝑠𝑒𝑟 𝑅𝑏,𝑠𝑒𝑟

а) b)

Fig. 7.2 Calculul rezistenței la fisurare a elementelor încovoiate după metoda momentelor de nucleu:

1 - 1 - linia graniței nucleului convențional al secțiunii; 2 - 2 – linia centrului de greutate al secțiunii reduse;
1 - centrul de greutate al secțiunii reduse.
Ab1 – Aria inimii; Ab1 = b x h1 = 0,12 m x 0,3 m = 0,036 m2 = 360 cm2
Ab2 – Aria aripii; Ab2 = bf' x hf' = 0,44 m x 0,04 m = 0,0176 m2 = 176 cm2.

Distanța de la punctul nucleului, cel mai îndepărtat de la zona întinsă, pînă la centrul de greutate al
secțiunii reduse:
𝑊
𝑟𝑖𝑛𝑓 = 𝜑𝑛 𝑟𝑒𝑑 , (7.8)
𝐴𝑟𝑒𝑑

Momentul de rezistență al secțiunii reduse pe zona inferioară va fi:

𝐼𝑟𝑒𝑑
𝑊𝑟𝑒𝑑 = , (7.9)
Уо

Momentul de rezistență al secțiunii reduse pe zona superioară va fi:

𝐼 𝐼𝑟𝑒𝑑
𝑊𝑟𝑒𝑑 = , (7.10)
ℎ−𝑌𝑜𝐼

Momentul elasto-plastic de rezistență pe zona întinsă conform formulei:

𝑊𝑝𝑙 = 𝛾 × 𝑊𝑟𝑒𝑑 , 𝑊𝑝𝑙𝐼 = 𝛾 × 𝑊𝑟𝑒𝑑

𝐼
(7.11)

în care  - coeficient, care ține cont de influența deformațiilor inelastice fără zona întinsă în funcție de
forma secțiunii.

Pentru secțiunile dreptunghiulare și de forma T cu aripi, în zona comprimată 𝛾 = 1,75, iar pentru
secțiunile de forma I cu aripi în zona comprimată 𝛾 = 1,5.

15
 CP F.02.01:2016

𝑊𝑝𝑙𝐼 – momentul elasto-plastic de rezistență pe zona întinsă în stadiul de confecționare și comprimare.

7.2 Calculul de formare a fisurilor normale în raport cu axa longitudinală

Calculul se efectuează pentru clarificarea necesității de verificare privind deschiderea fisurilor.

Verificăm condiția:

M = 𝑀𝑐𝑟𝑐 (7.12)

în care М – momentul de încovoiere de la încărcarea totală normată, determinată după formula (6.7).

𝑀𝑐𝑟𝑐 − momentul eforturilor interioare în secțiune înainte de formarea fisurilor, calculat conform
metodei aproximative a momentelor de nucleu după formula:

𝑀𝑐𝑟𝑐 = 𝑅𝑏𝑡,𝑠𝑒𝑟 × 𝑤𝑝𝑙 , (7.13)

7.3 Calculul de deschidere a fisurilor normale în raport cu axa longitudinală a

elementului

Calculul se efectuează în cazul cînd sp = 1. Deschiderea limită a fisurilor, conform tab. 30 din
NCM F.02.02 constituie:

- de scurtă durată 𝑎𝑐𝑟𝑐1 =0,4 mm;

- de lungă durată 𝑎𝑐𝑟𝑐2 = 0,3 mm.

Mărimea deschiderii fisurilor, normale la axa longitudinală a elementului, se determină după formula:

𝔖
𝑎𝑐𝑟𝑐 = 20 (3,5 − 100𝜇) ɳ𝜑𝑙 ( 𝐸𝑠 )√𝑑 ,
3
(7.14)
𝑠

Creșterea tensiunilor în armătura întinsă de la acțiunea încărcărilor constante și de lungă durată se

determină după formula:

𝑀
𝔖𝑠 = 𝑊 , (7.15)
𝑠

în care 𝑍1 - brațul perechii interioare a forțelor pentru secțiunile de forma T, care se determină după
formula:
𝑍1 = ℎ0 − 0,5ℎ𝑓𝐼 ;

𝑊𝑠 – momentul de rezistență a secțiunii armăturii întinse, care se determină după formula:

𝑊𝑠 = 𝐴𝑠 × 𝑍1

µ - coeficientul de armare a secțiunii, care se determină după formula:

𝐴𝑠
𝜇=
𝑏 × ℎ0

7.4 Determinarea săgeții

Săgeata se determină de la valoarea normată a încărcărilor constante și de lungă durată. Săgeata

limită f se determină conform tab. 31 din NCM F.02.02.

Pe sectoarele, unde în zona întinsă se formează fisuri normale în raport cu axa longitudinală a
elementului, curbura elementelor încovoiate cu secțiunea de forma T se determină după formula:

16
 CP F.02.01:2016

1 𝑀 𝜓𝑠 𝜓𝑏 𝑁𝑡𝑜𝑡 𝜓 𝑠
=ℎ [𝐸 ×𝐴 + (𝜑 ]- × 𝐸 ×𝐴 , (7.16)
𝑟 0 ×𝑍 𝑠 𝑠 𝑓 +𝜉)×𝑏×ℎ0 ×𝐸𝑏 ×𝒱 ℎ0 𝑠 𝑠

în care 𝜉- înălțimea relativă a zonei comprimate de beton, care se determină după formula:

1 1,5+𝜑𝑓
𝜉= 1+5×(𝛿+1) + 𝑒𝑠,𝑡𝑜𝑡 ≤ 1. (7.17)
𝛽+ 11,5 −5
10×𝜇×ℒ ℎ0

ℎ𝑓,
Dacă 𝜉 > ⁄ , atunci calculul se efectuează ca pentru secțiunea de forma T.
ℎ
𝑀 𝑀𝑠𝑒𝑟
𝑒𝑠,𝑡𝑜𝑡 = 𝑁𝑡𝑜𝑡 = , (7.18)
𝑡𝑜𝑡 𝑁𝑠𝑒𝑟

𝑀
𝛿 = 𝑏×ℎ2 ×𝑅 , (7.19)
0 𝑏,𝑠𝑒𝑟

în care 𝒱 – coeficient care caracterizează starea elasto-plastică a zonei comprimate a betonului, care
se adoptă conform tab. 33 din NCM F.02.02, fiind 𝒱 = 0,15;

𝛽 = 1,8 – pentru betonul greu și ușor;

Coeficientul 𝜑𝑓 se determină după formula:

ℒ
(𝑏𝑓′ −𝑏)×𝑏𝑓′ + ×𝐴′𝑠
2𝒱
𝜑𝑓 = , (7.20)
𝑏×ℎ0

𝐴 𝐸
𝜇𝛼 = 𝑏×ℎ𝑠 × 𝐸𝑠 , (7.21)
0 𝑏

ℎ𝑓′
Λ = 𝜑𝑓 (1 − 2ℎ ), (7.22)
0

Brațul perechii interioare a forțelor 𝑍 se calculează după formula:

𝑏′𝑓
×𝜑𝑓 +𝜉 2
ℎ0
𝑍 = ℎ0 [1 − 2×(𝜑 ], (7.23)
𝑓 +𝜉)

ℎ𝑓,
Calculul secțiunilor, cu aripa în zona comprimată, la 𝜉 < ⁄ se efectuează ca pentru cele
ℎ0
dreptunghiulare cu lățimea ℎ𝑓, , adică 𝑏 = 𝑏𝑓′ , atunci:

𝜑𝑓 = 0 ; λ=0 ; 𝑍 = ℎ0 (1 − 0,5𝜉), (7.24)

în care 𝜓𝑠 – coeficient, ce ține cont de lucrul betonului întins pe sectorul cu fisuri, se calculează după
formula:
2
1−𝜑𝑚
𝜓𝑠 = 1,25 - 𝜑𝑙𝑠 × 𝜑𝑚 − 𝑒𝑠,𝑡𝑜𝑡 ≤ 1, (7.25)
(3,5−1,8×𝜑𝑚 )
ℎ0

𝑒𝑠,𝑡𝑜𝑡 1,2
În formula (7.25) ≥ ,
ℎ0 𝑙𝑠

în care 𝜑𝑙𝑠 – coeficientul, care ia în considerare influența duratei de acțiune a încărcării și se adoptă
conform tab. 34 din NCM F.02.02, la o acțiune de lungă durată a încărcării și clasa betonului mai mare
de 7,5 - 𝜑𝑙𝑠 = 0,8;

17
 CP F.02.01:2016

𝜓𝑏 - coeficient, ce ia în considerare neuniformitatea distribuției deformațiilor fibrei comprimate

marginale a betonului pe lungimea sectorului cu fisuri, pentru betonul greu 𝜓𝑏 =0,9.

𝑅𝑏𝑡,𝑠𝑒𝑟 × 𝑊𝑝𝑙
𝜑𝑚 = ≤ 1. (7.26)
𝑀𝑟 + 𝑀𝑟𝑝

Curbura totală de la încărcare pe sectorul cu fisuri în zona întinsă se determină după formula:

1 1 1 1
= (𝑟 )1-(𝑟 )2+(𝑟 )3, (7.27)
𝑟

1
în care ( )1- curbura de la acțiunea de scurtă durată a întregii încărcări;
𝑟

1
( )2- curbura de la acțiunea de scurtă durată a încărcărilor constante și de lungă durată (𝜑𝑙 = 1,0 );
𝑟

1
( )3- curbura de la acțiunea de scurtă durată a încărcărilor constante și de lungă durată (𝜑𝑙 = 1,5 );.
𝑟

Încovoierea grinzilor și consolelor cu o singură deschidere de la diferite încărcări se determină după

curbură sau după rigiditatea în secțiune cu moment maxim după formula:

1 𝑀
𝑓 = ( ) × 𝑆 × 𝑙02 ≤ [𝑓] sau 𝑓 = × 𝑆 × 𝑙02 ≤ [𝑓], (7.28)
𝑟 𝐵

în care S – coeficient care depinde de schema de calcul a elementului și de încărcare.

8 Calculul sistemelor de planșee din elemente prefabricate și beton monolit

8.1 Date inițiale

Trebuie de calculat și alcătuit un sistem de planșee din elemente prefabricate și beton monolit. Un
exemplu de schemă de armare și dimensiunile secțiunii planșeului sunt prezentate în fig. 8.1.

Fig. 8.1 Schema de armare a sistemului de planșee din elemente prefabricate și beton monolit

Schema de calcul a planșeului este prezentată în fig. 8.2. Planșeul lucrează ca o grindă cu o singură
deschidere.

18
 CP F.02.01:2016

Fig. 8.2.Schema de calcul a sistemului de planșeu din elemente prefabricate și beton monolit:

- înălțimea planșeului h = h1 + hf' = 300 + 40 = 340 mm.

- grosimea aripii ℎ𝑓′ , care se adoptă ca fiind egală cu grosimea aripii superioare;

- lățimea inimii b=120mm, care se adoptă ca fiind egală cu lățimea grinzii prefabricate din beton armat;

- lățimea aripii 𝑏𝑓′ , care se determină după formula:

𝑏1 𝑏1 320 320
𝑏𝑓′ = +𝑏+ = + 120 + = 440 𝑚𝑚
2 2 2 2

h1 = 300 mm (înălțimea blocului cu gol prefabricat);

b1 = 320 mm (lățimea blocului cu gol prefabricat);

hf' = 40 mm (grosimea stratului de beton de suprafață turnat deasupra elementelor de planșeu).

h0 = h – 20 mm = 340 – 20 = 320 mm.

L = 7200 mm; L0 = 6900 mm.

Caracteristicile tehnice ale planșeului, determinate în conformitate cu schema de calcul din fig. 8.2,
sunt prezentate în tab. 8.1.

Tabelul 8.1

Dimensiuni geometrice

Lungime, Înălțime, Grosime, Lățime,

cm cm cm cm
totală, de calcul, totală,
de calcul, ho hf' bf'=B
L Lo h
1 2 3 4 5 6
720,0 690,0 34,0 32,0 4,0 44,0

8.2 Determinarea încărcărilor

Calculul încărcărilor pe 1 m 2 al planșeului se efectuează conform tab. 6.1 (vezi subcapitolul 6.1). Un
exemplu de rezultate a calculelor sunt prezentate în tab. 8.2.

19
 CP F.02.01:2016

Tabelul 8.2 Totalitatea încărcărilor pe 1 m 2 al planșeului (L = 7200 mm, 𝑏𝑓′ = 1020 mm, h = 340 mm) - Exemplu

Sarcina de calcul

Coeficient la un metru liniar

Încărcare normată, de (𝑏𝑓′ =0,44 m,
Tipul încărcării la un metru
kg/m2 siguranță a pătrat, coeficient de
încărcării kg/m2 siguranță
y = 0,95), kg/m.l.

1 2 3 4 5 6
Încărcarea permanentă
1 Linoleum (t = 5 mm, y=1200 kg/m 3) 0,005x1200 = 6,0 1,2 7,2
2 Mastic (t = 1 mm, y = 1500 kg/m 3) 0,001x1500 = 1,5 1,3 1,95
3 Șapă mortar din ciment (t = 40 mm, y = 18000 kg/m3) 0,04x1800 = 72,0 1,3 93,6
4 Grinda de beton armat și blocul cu goluri (317+648+484=1449 kg) 457,0 1,1 503,0
Stratul de beton (B15) armat de suprafață turnat deasupra elementelor de
4.1
planșeu (vezi Fig. 8.2) (A1=0,0176m2*7,2m*2500kg/m3=317 kg)
Grinda de beton (B15) armat (vezi Fig. 8.2 )
4.2
(A2=0,036m2*7,2m*2500kg/m3=648 kg)
4.3 Blocul cu goluri (22 buc. *22 kg/buc.=484 kg)
Total permanentă: 𝑔𝑠𝑒𝑟 = 537,0 𝑔 = 606,0 253,0
Provizorie
1 De lungă durată 200,0 1,2 240,0
2 De scurtă durată 150,0 1,2 180,0
Total provizorie: 𝑉𝑠𝑒𝑟 = 350,0 𝑉 = 420,0 176,0
Totală permanentă și provizorie: 𝑃𝑠𝑒𝑟 = 827,0 𝑃 = 1026,0 429,0

NOTĂ - greutatea unui bloc cu gol este de 22 kg. Numărul total de blocuri într-o direcție – 22 buc.

20
 CP F.02.01:2016

Se calculează încărcarea de calcul pe 1 m de lungime la lățimea planșeului 𝑏𝑓′ ținîndu-se cont de

coeficientul de siguranță conform destinației 𝛾𝑓 =0,95:

a) constantă (conform formulei 6.1):

q = 606,0  0,44  0,95 = 253 kg/m;

b) totală (conform formulei 6.2):

qn = 1026,0  0,44  0,95 = 429 kg/m.

Se calculează încărcarea normată pe 1 m de lungime la lățimea planșeului 𝑏𝑓′ ținîndu-se cont de

coeficientul de siguranță conform destinației 𝛾𝑓 =0,95:

a) constantă (conform formulei 6.3):

qser = 537,0  0,44  0,95 = 225 kg/m.

b) totală (conform formulei 6.4):

𝑛
𝑞𝑠𝑒𝑟 = 887,0  0,44  0,95 = 371 kg/m.

c) constantă și de lungă durată (conform formulei 6.5):

дл
𝑞𝑠𝑒𝑟 = (537,0 + 200)  0,44  0,95 = 308 kg/m.

Se calculează eforturile de la încărcările de calcul și normate:

a) de la încărcarea totală de calcul (conform formulei 6.6):

429 × 6,902
𝑀= = 2553 𝑘𝑔 × 𝑚
8
429×6,90
𝑄= = 1480𝑘𝑔;
2

b) de la încărcarea totală normată (conform formulei 6.7):

371 × 6,902
𝑀𝑠𝑒𝑟 = = 2208 𝑘𝑔 × 𝑚
8
371×6,90
𝑄𝑠𝑒𝑟 = = 1280𝑘𝑔;
2

c) de la încărcările constantă normată și de lungă durată (conform formulei 6.8):

308×6,902
𝑀1,𝑠𝑒𝑟 = = 1883 𝑘𝑔 × 𝑚.
8

8.3 Caracteristicile de rezistență a betonului și armăturii

Fiecare grindă prefabricată, conform SM SR EN 15037-1, care se instalează în zona inferioară a

planșeului, se armează cu bare longitudinale de rezistență de clasa A-III, precum și cu armătură
transversală sub formă de zig-zag cu diametrul 5,5 clasa Вр-I cu pasul 20 cm (vezi fig. 8.1).

Beton greu clasa B20. Conform tabelelor 5 și 6 (NCM F.02.02) rezistența prismatică de calcul
𝑅𝑏, = 78,5 𝑘𝑔/𝑐𝑚2 ; 𝑅𝑏,𝑠𝑒𝑟 = 112 𝑘𝑔/𝑐𝑚2 ; rezistența de calcul la întindere 𝑅𝑏𝑡 = 6,83 𝑘𝑔/𝑐𝑚2 , 𝑅𝑏𝑡,𝑠𝑒𝑟 =
11,7 𝑘𝑔/𝑐𝑚2 ; modulul inițial de elasticitate al betonului 𝐸𝑏 = 235000 𝑘𝑔/𝑐𝑚2 .

21
 CP F.02.01:2016

Armătura longitudinală clasa A-III. Conform tabelelor 9 și 13 (NCM F.02.02) rezistența de calcul
𝑅𝑠, = 3750 𝑘𝑔/𝑐𝑚2 ; modulul de elasticitate 𝐸𝑠 = 2 000 000 𝑘𝑔/𝑐𝑚2 .

8.4 Calculul rezistenței în secțiunea normală

Deoarece secțiunea de calcul al planșeului este reprezentată sub formă de T (vezi fig. 6.2) cu
𝑏 𝑏 320
înălțimea de ℎ = 34 𝑐𝑚. ℎ0 = ℎ − 𝑎 = 34 - 2 =32 cm, lățimea aripii 𝑏𝑓′ = 1⁄2 + 𝑏 + 1⁄2 = +
2
320
120 + 2 = 440 𝑚𝑚 și grosimea aripii ℎ𝑓′ = 4 cm, trebuie aflat după care caz se calculează
secțiunea, determinînd preventiv poziția axei neutre. În acest scop după formula (6.10) se calculează
momentul, perceput de secțiune la х =ℎ𝑓′ :

𝑀𝑓 = 0,9 × 78,5 𝑘𝑔/𝑐𝑚2 × 44cm × 4 cm × (32 cm - 0,5× 4cm) = 373 032 kg × cm =

= 3 730 кg × м >М = 2 552 кg × м

Deoarece 𝑀𝑓 > 𝑀, atunci axa neutră trece în limitele grosimii aripii ℎ𝑓′ , adică are loc cazul întîii de
lucru a secțiunii de forma T.

Ținînd cont de faptul că limita zonei comprimate trece prin aripă, aria secțiunii armăturii întinse se
determină ca pentru secțiunea dreptunghiulară cu lățimea de b'f conform pct. 6.3.5 și pct. 6.3.6;

Inițial se determină după formula (6.11) valoarea înălțimii relative de limită a zonei comprimate ξR
după formula:

0,8 0,8
R    0,52
Rs 375
1 1
700 700
Conform pct. 6.3.2 determinăm valoarea  R :

 R   R 1  0,5 R   0,52(1  0,5  0,52  0,385

După formula 6.18 determinăm valoarea m :

M 255200 kg  cm
m    0,072   R  0,385 .
Rbbh0 78,5kg / cm2  44cm  32 2 cm 2
2

Deoarece aт < aR, atunci conform calculului nu este nevoie de armătura comprimată, aceasta
instalîndu-se doar constructiv.

În lipsa armăturii comprimate aria secțiunii armăturii întinse se determină după formula (6.19):

 
As  Rbbh0 1  1  2am / Rs  78,5kg / cm 2  44cm  32cm(1  1  2  0,072 ) / 3750 kg / cm 2  2,205cm 2

Conform îndrumarului adoptăm 2 bare cu diametrul 12 mm de clasa A-III, cu aria As = 2,26 cm2.

8.5 Calculul rezistenței planșeului în secțiunea înclinată în raport cu axa longitudinală

a elementului

Conform formulei (6.36) se determină:

Rsw Asw 1750 kg / cm 2  0,475kg / cm 2

qsw    41,56kg / cm
ssw 20cm.

22
 CP F.02.01:2016

Armătura transversală se ia în considerare în calcule, dacă se respectă condiția (6.37)

𝑞𝑠𝑤 > 0,25𝑅𝑏𝑡 ∙ 𝑏

𝑘𝑔
0,25𝑅𝑏𝑡 ∙ 𝑏 = 0,25 ∙ 6,10 ∙ 44 𝑐𝑚 = 67,1 𝑘𝑔/𝑐𝑚.
𝑐𝑚2

𝑘𝑔
Luînd în considerare faptul, că 41,56 < 67,1 𝑘𝑔/𝑐𝑚, putem să nu ținem cont de armătura
𝑐𝑚
transversală în calcule și astfel eforturile transversale sunt preluate numai de beton Qb. Efortul
transversal Qb se determină după formula (6.33), însă cu condiția că 0,5𝑅𝑏𝑡 ∙ 𝑏 ∙ ℎ𝑜 ≤ 𝑄𝑏 ≤ 2,5𝑅𝑏𝑡 + 𝑏 ∙
ℎ𝑜 :

𝑀𝑏
𝑄𝑏 =
𝐶

Determinăm valoarea 𝑀𝑏 = 1,5𝑅𝑏𝑡 ∙ 𝑏ℎ𝑜2 :

𝑘𝑔
𝑀𝑏 =1,5∙ 6,01 ∙ 44 𝑐𝑚 ∙ 322 𝑐𝑚 =406 180 𝑘𝑔 ∙ 𝑐𝑚
𝑐𝑚2

Luînd în considerare cerințele 6.4.4 determinăm valoarea 𝑞1 = 𝑞𝑔 +0,5𝑞𝑣

în care:

𝑘𝑔 𝑘𝑔
𝑞𝑔 = 253,0 𝑚. = 25300 𝑐𝑚. – încărcare constantă (vezi tab. 8.1);

𝑘𝑔 𝑘𝑔
𝑞𝑣 = 176,0 𝑚. = 17600 𝑐𝑚. – provizorie echivalentă (vezi tab. 8.1);

𝑘𝑔 𝑘𝑔 𝑘𝑔
𝑞1 = 25300 𝑐𝑚. + 0,5∙ 17600 𝑐𝑚. = 34100 𝑐𝑚..

𝑀 406180 𝑘𝑔∙𝑐𝑚
𝐶=√ 𝑏
= = √11,89𝑐𝑚2 = 3,45 𝑐𝑚
0,75𝑞𝑠𝑤 +𝑞1 √0,75×41,56 𝑘𝑔 +34100 𝑘𝑔
𝑐𝑚 𝑐𝑚

Ținînd cont de faptul, că C = 3,45 cm este mai mic ca h0 = 32 cm, în calcule adoptăm C = h0 = 32 cm.
Atunci efortul transversal perceput de beton constituie:

𝑀𝑏 406180
𝑄𝑏 = 𝐶
= 32 =12 693 𝑘𝑔;

Luînd în considerare faptul, că efortul transversal de la încărcarea totală de calcul (vezi pct. 8.2)
constituie Q = 1 480 kg, obținem Q = 1 480 kg  Qb = 12 693 kg. Astfel se îndeplinește condiția (6.32)
privind rezistența secțiunii înclinate la acțiunea efortului transversal Q.

Deoarece 𝑄𝑏 > 𝑄, atunci conform calculelor nu este nevoie de armătura transversală aceasta
instalîndu-se constructiv.

Amplasarea armăturii transversale, instalate constructiv, este indicată în Fig. 8.1. Clasa acestei
armături este Bp-I cu diametrul de 5,5 mm. Aceasta se leagă cu cârlige de ancorare de plasa de
armătură instalată în stratul de suprabetonare.

23
 CP F.02.01:2016

9 Calculul la starea limită de grupa a doua

9.1 Determinarea caracteristicilor geometrice ale secțiunii reduse

Conform formulei (7.1) calculăm aria secțiunii reduse:

𝐴𝑟𝑒𝑑 =𝐴𝑏 + 𝛼𝐴𝑠 = [𝐴𝑏1 + 𝐴𝑏2 ] + 𝛼𝐴𝑠 = [(𝑏 × ℎ1 ) + (𝑏𝑓′ × ℎ𝑓′ )] + 𝛼𝐴𝑠 = [(12𝑐𝑚 × 30𝑐𝑚) +
(44𝑐𝑚 + + 4𝑐𝑚)] + (8,51 × 2,205𝑐𝑚2 ) = 555 cm2

în care: 𝐴𝑏1 – aria inimii secțiunii elementului de forma T;

𝐴𝑏2 – aria aripei secțiunii elementului de forma T;

Conform formulei (7.2) calculăm momentul static al secțiunii reduse în raport cu planul întins al
secțiunii (fig. 7.1):

𝑆𝑟𝑒𝑑 = 𝑆𝑏 + 𝛼 × 𝐴𝑠 × 𝑎 = [(𝐴𝑏1 × 𝑌1 ) + (𝐴𝑏2 × 𝑌2 )] + (𝛼 × 𝐴𝑠 × 𝑎) =

= [(360𝑐𝑚2 × 13𝑐𝑚) + (176𝑐𝑚2 × 28𝑐𝑚)] + (8,51 × 2,205𝑐𝑚2 × 2𝑐𝑚) = 9646 cm3

Conform formulei (7.4) calculăm distanța de la centrul secțiunii reduse pînă la planul întins al secțiunii:

𝑆𝑟𝑒𝑑 9646
Уо = = = 17,4 𝑐𝑚 ,
𝐴𝑟𝑒𝑑 555

Conform formulelor (7.5) și (7.6) determinăm momentul de inerție a secțiunii dreptunghiulare reduse în
raport cu centru de greutate al acestuia:

𝑏 ∙ ℎ13 𝑏𝑓′ ∙ ℎ𝑓3

𝐼𝑟𝑒𝑑 = 𝐼𝑏 + 𝛼 × 𝐴𝑠 × У2𝑠 = (𝐼𝑏1 + 𝐼𝑏2 ) + (𝛼 × 𝐴𝑠 × У2𝑠 ) = ( + ) + (𝛼 × 𝐴𝑠 × У2𝑠 ) =
12 12
12𝑐𝑚 ∙ 263𝑐𝑚 44𝑐𝑚 ∙ 43𝑐𝑚
= ( + ) + (8,51 × 2,205𝑐𝑚2 × 152𝑐𝑚 ) = 81 141𝑐𝑚4
12 12

Conform formulei (7.9) determinăm momentul de rezistență a secțiunii reduse pe zona inferioară:

𝐼𝑟𝑒𝑑 81141 cm4

𝑊𝑟𝑒𝑑 = = = 4 663 cm3
У0 17,4cm

Conform formulei (7.7) determinăm distanța de la punctul de nucleu (vezi fig. 7.2), celui mai îndepărtat
de la zona întinsă pînă la centrul de greutate a secțiunii reduse:

𝑊𝑟𝑒𝑑 4663
r = 𝜑𝑛 =0,85× = 8,4 cm
𝐴𝑟𝑒𝑑 555

Conform formulei (7.9) determinăm momentul elasto-plastic de rezistență pe zona întinsă:

𝑊𝑝𝑙 = 𝛾 × 𝑊𝑝𝑙 = 1,75 × 4663 = 8 160 cm3

9.2 Calculul de formare a fisurilor normale pe axa longitudinală

Conform formulei (7.13) calculăm momentul eforturilor interioare înainte de formare a prețurilor:

𝑀𝑐𝑟𝑐 = 𝑅𝑏𝑡,𝑠𝑒𝑟 × 𝑤𝑝𝑙 = 11,7 kg/𝑐𝑚2 × 8160 𝑐𝑚3 = 95472 kg cm = 954,7 кg∙m< 𝑀𝑠𝑒𝑟 = 2 208 кg m

Deoarece 𝑀𝑠𝑒𝑟 = 2208 кg∙ 𝑚 > 𝑀𝑐𝑟𝑐 = 954,7 кg∙ 𝑚, fisurile se formează în zona întinsă. Prin urmare
este nevoie de calculul de deschidere a fisurilor.

24
 CP F.02.01:2016

9.3 Calculul de deschidere a fisurilor normale în raport cu axa longitudinală a

elementului

Conform formulei (7.15) determinăm creșterea tensiunilor în armătura întinsă de la acțiunea sarcinilor
totale (𝑀𝑠𝑒𝑟 = 2 208 кg m), constante și de lungă durată (𝑀1,𝑠𝑒𝑟 = 1 833 кg m). Mai întîi determinăm
valorile:

𝑍1 = ℎ0 − 0,5 × ℎ𝑓𝐼 = 32 − 0,5 × 4 = 30 𝑐𝑚

și

𝑊𝑠 = 𝐴𝑠 × 𝑍1 = 2,205 𝑐𝑚2 × 30𝑐𝑚 = 66,2 cm3

Creșterea tensiunilor în armătura întinsă de la acțiunea încărcării totale constante:

𝑀𝑠𝑒𝑟 220800 𝑘𝑔∙𝑐𝑚 kg

𝔖𝑠 = = = 3335 cm2;
𝑊𝑠 66,2𝑐𝑚3

Creșterea tensiunilor în armătura întinsă de la acțiunea încărcării constante și de lungă durată

normate:

𝑀1,𝑠𝑒𝑟 183300 𝑘𝑔∙𝑐𝑚 kg

𝔖𝑠 = = = 2769 cm2;
𝑊𝑠 66,2𝑐𝑚3

Conform formulei (7.14) calculăm mărimea deschiderii fisurilor acrc normale pe axa longitudinală a
elementului:

kg
a) mărimea deschiderii fisurilor de la acțiunea de scurtă durată a încărcării totale (𝔖𝑠 = 3335 2 ;
сm
δ=1; ɳ=1 ; 𝜑𝑛𝑙 = 1):
3335 3
𝑎𝑐𝑟𝑐1 = 20 × (3,5 − 100 × 0,00156) × 1 × 1 × 1 ( ) √12 = 0,255 𝑚𝑚;
2000000
А𝑠 2,205
𝜇= = = 0,00156 ;
𝑏×ℎ0 44×32

3
√12 = 2,29 mm.

d = 12 mm – diametrul armăturii longitudinale de rezistență;

b) mărimea deschiderii fisurilor de la acțiunea de scurtă durată a încărcărilor constante și de lungă

kg
durată (𝔖𝑠 = 2769 2 ; δ = 1; ɳ = 1 ; 𝜑𝑙 = 1):
сm

2769 3
𝑎𝑐𝑟𝑐2 = 20 × (3,5 − 100 × 0,00156) × 1 × 1 × 1 ( ) √12 = 0,212 𝑚𝑚
2000000
c) mărimea deschiderii fisurilor de la acțiunea de scurtă durată a încărcărilor constante și de lungă
kg
durată (𝔖𝑠 = 2769 2 ; δ = 1; ɳ = 1 ; 𝜑𝑙 = 1,5):
см

2769 3
𝑎𝑐𝑟𝑐3 = 20 × (3,5 − 100 × 0,00156) × 1 × 1 × 1,5 ( ) √12 = 0,318 𝑚𝑚
2000000

Mărimea deschiderii fisurilor de scurtă durată:

𝑎𝑐𝑟𝑐 = 𝑎𝑐𝑟𝑐1 − 𝑎𝑐𝑟𝑐2 + 𝑎𝑐𝑟𝑐3 = 0,255 − 0,212 + 0,318 = 0,361𝑚𝑚 < [0,4 𝑚𝑚. ]

Mărimea deschiderii fisurilor de lungă durată:

𝑎𝑐𝑟𝑐 = 𝑎𝑐𝑟𝑐3 = 0,318𝑚𝑚

25
 CP F.02.01:2016

9.4 Calculul săgeții planșeului

Calculăm parametrii necesari pentru determinarea încovoierii planșeului în zona întinsă. Momentul de
înlocuire este egal cu momentul de încovoiere de la sarcinile constante și de lungă durată 𝑀𝑡𝑜𝑡 =
𝑀1,𝑠𝑒𝑟 = 18 3300 𝑘𝑔 𝑐𝑚.
ℎ,
Luînd în considerare faptul, că înălțimea zonei comprimate x se află în aripă, adică 𝜉 < 𝑓⁄ℎ , atunci
0
calculul secțiunilor se efectuează ca pentru cele dreptunghiulare cu lățimea ℎ𝑓′ , adică 𝑏 = 𝑏𝑓′ , precum
și faptul că armătura de rezistență nu este pretensionată, adoptăm:

𝜑𝑓 = 0 ; λ=0 ; 𝑒𝑠.𝑡𝑜𝑡 = 0; 𝑍 = ℎ0 (1 − 0,5𝜉)

Atunci formulele (7.16) și (7.17) vor avea aspectul:

1 𝑀 𝜓𝑠 𝜓𝑏
= [ + ]
𝑟 ℎ0 × 𝑍 𝐸𝑠 × 𝐴𝑠 (𝜑𝑓 + 𝜉) × 𝑏 × ℎ0 × 𝐸𝑏 × 𝒱

1 1
𝜉= = = 0,34 ≤ 1
1 + 5 × (𝛿 + 1) 1 + 5 × (0,133 + 1)
𝛽 + 10 × 𝜇 × 𝛼 1,8 +
10 × 0,069 × 8,51
𝐸𝑠 2 000 000
𝛼= ⁄𝐸 = 235 000 = 8,51,
𝑏

𝑀 183300
𝛿 = 𝑏×ℎ21,𝑠𝑒𝑟 = 12×322 × 112 = 0,094
×𝑅
0 𝑏,𝑠𝑒𝑟

𝜑𝑙𝑠 = 0,8; 𝒱 = 0,15; 𝛽=1,8; 𝜓𝑏 = 0,9;

𝜓𝑠 = 1,25 - 𝜑𝑙𝑠 × 𝜑𝑚 = 1,25 − 0,8 × 0,52 = 0,8 ≤ 1

𝑍 = ℎ0 (1 − 0,5𝜉) = 32(1 − 0,5 × 0,34) = 26 𝑐𝑚,

Determinăm coeficientul 𝜑𝑚 după formula (7.26) ținînd cont de faptul că planșeul este nepretensionat:

kg
𝑅𝑏𝑡,𝑠𝑒𝑟 × 𝑊𝑝𝑙 11,7 2 × 8160см3
𝜑𝑚 = = см = 0,52 < 1
𝑀𝑟 + 𝑀𝑟𝑝 183300 kg. см

Determinăm curbura planșeului la acțiunea de lungă durată a încărcărilor constante și de lungă durată
(𝑀 = 𝑀1,𝑠𝑒𝑟 = 18 3300 кg см; ν = 0,15):

1 𝑀1,𝑠𝑒𝑟 𝜓𝑠 𝜓𝑏
( ) = [ + ]=
𝑟 ℎ0 × 𝑍 𝐸𝑠 × 𝐴𝑠 (𝜑𝑓 + 𝜉) × 𝑏 × ℎ0 × 𝐸𝑏 × 𝒱
183300 0,8 0,9
= [ + ] = 0,000051 𝑐𝑚
32 × 26 2 000 000 × 2,205 (0 + 0,34) × 44 × 32 × 235000 × 0,15

Conform formulei (7.28) determinăm săgeata planșeului:

1
𝑓 = ( ) × 𝑆 × 𝑙02 ≤ [𝑓]
𝑟
5
𝑓 = 0,000051 48
× 6902 = 2,53см< [3см],

5
În care 𝑆 = conform pct. 6.3.4.2 din NCM F.02.02.
48

26
 CP F.02.01:2016

10 Cerințe constructive
10.1 La proiectarea planșeelor prefabricate pentru asigurarea condițiilor de execuție ale acestora, a
durabilității, eficienței economice și conlucrării armăturii și betonului, a părților prefabricate și de
monolit a secțiunii trebuie respectate cerințele constructive, expuse în NCM F.02.02 și prezentul
capitol.

10.2 În scopul sporirii industrializării de execuție și montării construcțiilor prefabricate, micșorării

costului acestora este rațional de stabilit secțiunea elementului prefabricat de o formă geometrică mai
simplă amplasînd în element armătura longitudinală principală de rezistență.

10.3 La proiectarea elementelor prefabricate de planșeu trebuie prevăzută aplicarea betoanelor grele
de clasele, care asigură atingerea unei greutăți minime a elementelor menționate și care corespund
condițiilor de execuție mecanizată a acestora la întreprinderile specializate. Elementele prefabricate
trebuie executate din betoane cu clasa de proiect de minimum B20.

10.4 Alcătuirea elementelor prefabricate se efectuează în conformitate cu cerințele NCM F.02.02 și a

prezentului Cod.

10.5 Forma secțiunilor elementelor prefabricate se aleg, pornind de la condiția simplității execuției
acestora, utilizării eficiente a materialelor în construcție și asigurarea unei suprafețe, maxim posibile,
de contact cu betonul monolit. În afară de aceasta elementele prefabricate trebuie să asigure
posibilitatea instalării cofrajului la faza de edificare a construcției sau să combine funcția de cofraj
pierdut.

10.6 Dimensiunile secțiunilor elementelor prefabricate, calculate pentru preluarea încărcărilor, care
apar în procesul de construcție și a elementelor, utilizate în calitate de armătură de rezistență, se
adoptă ca minim posibile din condiția respectării cerințelor privind poziționarea armăturii de rezistență
în elementele prefabricate și a cerințelor de calcul a elementelor la încărcări și acțiuni la faza de pînă
la obținerea de către beton a rezistenței preconizate.

10.7 Se admite adoptarea grosimii stratului de protecție de beton, egală cu 5 mm, pentru armătura
elementelor prefabricate în locurile, supuse suprabetonării cu beton de clasa B20 și mai mult. În acest
caz grosimea totală a stratului de protecție de beton, luînd în considerare suprabetonarea, trebuie să
corespundă cerințelor NCM F.02.02.

10.8 Dacă conform calculului, rezistența îmbinărilor de contact la o suprafață netedă de contact a
elementului prefabricat de planșeu nu este asigurată, atunci la proiectarea elementelor trebuie
prevăzute niște măsuri constructive speciale, care asigură o conlucrare dintre elementele prefabricate
și betonul monolit – prevederea unei suprafețe rugoase, a unor muchii longitudinale, a unor pene
transversale de îmbinare, mustăți de armături transversale spre zona de contact cu betonul monolit.

10.9 Rezistența betonului monolit pentru completarea rosturilor și îmbinărilor elementelor

prefabricate, care lucrează la compresiune, trebuie să fie nu mai mică de clasa de proiect a betonului
elementelor îmbinate în zona comprimată. În restul cazurilor rezistența betonului menționat se adoptă
ca fiind egală cu clasa de proiect a betonului monolit, turnat peste elementele prefabricate ale
planșeului.

NOTĂ – în cazul unor condiții, ce garantează transmiterea eforturilor în zonele comprimate ale îmbinărilor prin piesele
înglobate, rezistența betonului monolit pentru umplerea rosturilor și îmbinărilor poate fi adoptată ca fiind egală cu clasa de
proiect a betonului monolit, turnat peste elementele prefabricate ale planșeului.

27
 CP F.02.01:2016

Traducerea autentică a prezentului document în limba rusă

Начало перевода

1 Область применения
1.1 Настоящий Кодекс практики в строительстве (далее – Кодекс) распространяется на
проектирование сборно-монолитных перекрытий из элементов конструкций и монолитного
бетона выполненных из железобетонных балок, бетонных, керамических, газосиликатных,
полистирол-бетонных блоков (блоки для заполнения), с поверхностным армированным
бетонированием, для зданий с различными типами структур (каменные, железобетонные
каркасы и металлические) находящихся в сейсмических зонах.

1.2 Положения настоящего Кодекса могут распространятся и на проектирование работ по

реконструкции существующих зданий (например, замена деревянных перекрытий) с
соблюдением условий уточнения в технических экспертизах и проектах на реконструкцию,
которым предшествуют подобные работы, способы сопряжения между поясами по периметру
перекрытий и вертикальными структурными элементами.

Сборно-монолитные перекрытия могут быть использованы и для перекрытия скатных крыш (как
правило террасного типа) с уклоном не более 10%.

1.3 Сборно-монолитные перекрытия следует проектировать и применять исходя из технико-

экономической эффективности в конкретных условиях строительства.

1.4 При проектировании сборно-монолитных перекрытий, кроме выполнения расчетных и

конструктивных требований настоящего Кодекса, должны выполняться технологические
требования по изготовлению и возведению конструкций, согласно CP F.03.01, а также должны
быть обеспечены условия для надлежащей эксплуатации зданий с учетом требований по
экологии согласно соответствующим нормативным документам.

1.5 Кодекс рекомендуется для использования всеми организациями, независимо от форм

собственности и хозяйствования строительно-монтажными, проектными и технологическими
организациями.

2 Нормативные ссылки
NCM F.02.02 - 2006 Construcții din beton şi beton armat. Calculul, proiectarea şi
alcătuirea elementelor de construcții din beton armat şi beton
precomprimat

NCM F.03.02 - 2005 Construcții din zidărie. Proiectarea clădirilor cu pereți din zidărie

CP F.03.01:2015 Sistem semimonolit de planșee din elemente prefabricate

Lucrări de execuție
СНиП 2.01.07-85* Нагрузки и воздействия

SM SR EN 10080:2014 Oțeluri pentru armarea betonului. Oțeluri sudabile pentru beton

armat. Generalități

SM SR EN 13369:2011 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton

SM SR EN 15037-1:2010 Produse prefabricate de beton. Sisteme de planșee din grinzi și

blocuri de umplutură. Partea 1 Grinzi

SM SR EN 15037-2+A1:2013 Produse prefabricate de beton. Sisteme de planșee din grinzi și

blocuri de umplutură. Partea 2 Blocuri de beton

28
 CP F.02.01:2016

3 Термины и определения
В настоящем Кодексе применяются термины указанные в CP F.03.01 дополненные
соответствующими определениями:

3.1 Воздействия:

- силы, приложенные непосредственно к конструкции и вызывающие в элементах конструкции

напряжения, либо их перемещения, определяемые термином «воздействие непосредственное
или прямое» или «нагрузка»;

- деформации элементов конструкций, вызванные перемещениями связей, соединяющих их с

другими элементами, осадками оснований либо собственными деформациями (например,
неравномерные осадки, усадка, ползучесть бетона, температурные изменения), вызывающими
реактивные силы, которые определяют как «косвенные или непрямые воздействия».

3.2 Арматура — линейно протяженные элементы в железобетонной конструкции,

предназначенные для восприятия растягивающих (главным образом) и сжимающих усилий. В
зданиях и сооружениях применяют стальную арматуру в виде проволоки, стержней и витых
канатов.

3.3 Арматура рабочая — арматура, назначаемая по расчету.

3.4 Класс арматуры по прочности на растяжение — показатель, характеризующий ее

механические свойства согласно требованиям соответствующих стандартов, обозначаемый
буквой и числом (например А400), соответствующим нормативному сопротивлению арматуры в
МПа (Н/мм2).

3.5 Конструкции железобетонные сборно-монолитные — конструкции, получаемые при

обеспечении совместной работы одного или нескольких ранее изготовленных сборных
железобетонных элементов и объединяющего их монолитного бетона, выполняемого, как
правило, в условиях строительной площадки.

3.6 Эксплуатация нормальная — эксплуатация, осуществляемая без ограничений в

соответствии с технологическими или бытовыми условиями, предусмотренными в нормах и
заданиях на проектирование.

3.7 Надежность конструкции — свойство конструкции выполнять заданные функции,

сохраняя во времени значения установленных эксплуатационных показателей в заданных
пределах, соответствующих требуемым режимам и условиям использования, технического
обслуживания, ремонтов, хранения и транспортировки.

3.8 Система конструктивная — совокупность несущих элементов (конструкций),

образующих по определенным правилам пространственную систему, обеспечивающую
заданные эксплуатационные функции здания или сооружения.

3.8 Ситуация расчетная — совокупность физических условий, касающихся определенного

периода времени, для которого следует подтверждать расчетом, что предельное состояние
конструкции не будет превышено.

3.10 Состояние предельное — это такое состояние, при достижении которого конструктивная
система или составляющий ее элемент перестают удовлетворять предъявляемым к ним
требованиям.

4 Общие положения
4.1 Настоящий Кодекс разработан в развитие NCM F.02.02 в части проектирования
перекрытий, такие как смешанные перекрытия, составленные из сборных ригелей и различных
блоков для заполнения, согласно CP F.03.01.

29
 CP F.02.01:2016

4.2 Сборно-монолитные перекрытия должны удовлетворять требованиям расчетов по

прочности (предельные состояния первой группы) и по пригодности к нормальной эксплуатации
- раскрытию трещин и деформациям (предельные состояния второй группы) для следующих
стадий работы:

- до набора бетоном, уложенным на месте возведения перекрытия (бетоном омоноличивания),

заданной прочности - на воздействие массы этого бетона и других монтажных нагрузок;

- после набора бетоном, уложенным на месте использования перекрытия (бетоном

омоноличивания), заданной прочности - на нагрузки, действующие на этом этапе возведения и
при эксплуатации конструкций.

4.3 Конструкцию перекрытия следует считать сборно-монолитной если выполнены

следующие условия:

- обеспечена прочность контактного соединения монолитного бетона и сборного элемента на

всех этапах работы составного сечения. Надежную связь бетона омоноличивания с бетоном
сборного элемента следует осуществлять при помощи специальных мероприятий согласно п.
4.6;

- сохраняется неразрывность (сплошность сечения) при передаче нормальных усилий по

высоте составного сечения между взаимодействующими элементами;

- применяется бетон омоноличивания класса не ниже B20;

- толщина монолитной набетонки должна быть не менее 40 мм.

4.4 Сборные бетонные блоки перекрытий (поз. 3, рис. 4.1) и сборные железобетонные
балочные элементы (поз. 1, рисунок 4.1) объединяются посредством бетона омоноличивания
(поз. 2, рис. 4.1). Вводимую в расчет ширину элементов перекрытий следует принимать в
соответствии с требованиями настоящего Кодекса.

4.5 В случае, когда отношение монтажных нагрузок, действующих в период возведения, к

полным нагрузкам превышает 0,7, перекрытия следует рассчитывать без учета в работе
сечения дополнительного бетона омоноличивания. При этом сборная часть перекрытия
рассчитывается на восприятие полной нагрузки.

Рис. 4.1. Система из сборных элементов плит перекрытия и монолитного бетона:

1 - сборные балочные элементы; 2 - монолитный бетон;
3 - сборные элементы перекрытий (блоки для заполнения)

4.6 Надежную связь бетона омоноличивания с бетоном сборных элементов,

обеспечивающую требуемую прочность контактного соединения, рекомендуется осуществлять
с помощью арматуры, путем устройства бетонных шпонок или шероховатой поверхности,
продольных выступов, или с помощью других надежных и проверенных способов.

4.7 Перекрытия из сборных элементов рекомендуется проектировать так, чтобы они

отвечали условиям механизированного изготовления (SM SR EN 13369) их на
специализированных предприятиях и, по возможности, использовались в качестве опалубки во
время возведения сборно-монолитных конструкций.

30
 CP F.02.01:2016

Размеры перекрытий из сборных элементов назначают из условий простоты их изготовления,

эффективного расположения в конструкции и обеспечения требуемой поверхности контакта с
бетоном, уложенным на месте использования.

4.8 При расчете перекрытий из сборных элементов на воздействие усилий, возникающих при
их подъеме, транспортировании и монтаже, нагрузку от собственной массы элемента следует
вводит в расчет с коэффициентом динамичности, равным:

- при транспортировании - 1,6;

- при подъеме и монтаже - 1,4.

Для указанных выше коэффициентов динамичности допускается принимать меньшие значения,

если это подтверждено опытом применения конструкций, но не менее 1,25.

4.9 Требования по долговечности и основные требования по проектированию сборно-

монолитных перекрытий до приобретения монолитным бетоном заданной прочности
устанавливаются в соответствии с NCM F.02.02.

4.10 Материалы сборно-монолитных перекрытий и соответствующие нормативные

характеристики следует принимать по NCM F.02.02, NCM F.03.02, SM SR EN 10080,
SM SR EN 13369, SM SR EN 15037-1 и SM SR EN 15037-2+A1.

5 Основные требования по проектированию бетонных и железобетонных

конструкций сборно-монолитных перекрытий

5.1 Общие требования

5.1.1 Бетонные и железобетонные конструкции перекрытия, проектируемые по настоящему

Кодексу, должны удовлетворять требованиям по:

- безопасности;

- пригодности к нормальной эксплуатации;

- долговечности;

- технологичности;

- экономичности.

5.1.2 Для удовлетворения требований по безопасности следует назначать такие начальные

показатели качества конструкции перекрытия, чтобы с назначенной степенью надежности не
происходило ее разрушение любого характера при самых неблагоприятных сочетаниях
воздействий.

5.1.3 Для удовлетворения требований по пригодности к нормальной эксплуатации следует

устанавливать такие начальные показатели качества конструкции перекрытия, чтобы с
назначенной степенью надежности при самых неблагоприятных сочетаниях воздействий не
происходило образование и (или) чрезмерное раскрытие трещин, а также не возникали
перемещения и (или) колебания, препятствующие нормальной эксплуатации здания или
сооружения (нарушение требований по охране здоровья людей и окружающей среды,
эстетических требований, предъявляемых к внешнему виду конструкции, технологических
требований по нормальной работе оборудования, механизмов, конструктивных требований по
совместной работе элементов и т. п.).

5.1.4 Для удовлетворения требований по долговечности следует назначать такие начальные

показатели качества конструкции перекрытия, чтобы с назначенной степенью надежности в
течение установленного периода эксплуатации (класса ответственности) она удовлетворяла бы

31
 CP F.02.01:2016

требованиям по безопасности и пригодности к нормальной эксплуатации при самых

неблагоприятных сочетаниях воздействий (длительное действие нагрузки, неблагоприятные
климатические и технологические воздействия, попеременное замораживание и оттаивание,
агрессивные воздействия и т. п.).

5.1.5 Конструкцию перекрытия следует проектировать с учетом технологических требований,

предъявляемых при изготовлении, транспортировании и монтаже в соответствии с
действующими стандартами.

5.1.6 Безопасность, пригодность к нормальной эксплуатации, долговечность бетонных и

железобетонных конструкций перекрытий следует обеспечивать выполнением:

- требований к бетону и арматуре;

- требований к расчетам конструкций;

- конструктивных требований;

- эксплуатационных требований.

5.2 Общие требования к проектированию бетонных и железобетонных

конструкций перекрытия

5.2.1 Конструкции перекрытия должны рассчитываться и конструироваться так, чтобы они:

- с назначенным уровнем безопасности воспринимали все воздействия в процессе возведения

(изготовления), эксплуатации и реконструкции, обладая соответствующей долговечностью;

- с гарантированной надежностью удовлетворяли предъявляемым к ним требованиям по

нормальной эксплуатации.

5.2.2 Потенциальные повреждения конструкции перекрытия должны быть полностью

исключены, либо ограничены до допустимого уровня путем исключения риска, которому
подвержена конструкция при эксплуатации.

5.2.3 Надежность конструкции перекрытия следует обеспечивать соответствующим выбором

материалов и рациональных конструктивных систем; проверочными расчетами условий,
показывающих, что расчетные условия метода предельных состояний не превышены;
дополненными конструктивными требованиями и контролем, выполняемым при возведении
конструкции в соответствии с проектом.

5.2.4 Конструкция перекрытия должна быть запроектирована таким образом, чтобы в течение
предусмотренного периода эксплуатации она соответствовала требованиям по назначению с
учетом условий эксплуатации и ремонтопригодности.

5.2.5 При проектировании бетонных и железобетонных конструкций перекрытия их надежность

следует устанавливать полувероятностным методом расчета путем использования расчетных
значений воздействий, расчетных характеристик бетона и арматуры (SM SR EN 10080),
определяемых с помощью соответствующих частных коэффициентов безопасности по
нормативным значениям этих характеристик, с учетом класса по степени ответственности
зданий и сооружений.

5.2.6 Нормативные значения воздействий следует принимать согласно СНиП 2.01.07.

5.2.7 Нормативные значения характеристик материалов следует определять с учетом

статистической изменчивости свойств материалов и массивности конструкций.

5.2.8 Уровень надежности расчетных значений характеристик материалов следует

устанавливать в зависимости от расчетной ситуации и от опасности достижения

32
 CP F.02.01:2016

соответствующего предельного состояния путем назначения коэффициентов безопасности по

бетону и арматуре.

5.2.9 Расчет бетонных и железобетонных конструкций перекрытия допускается производить

при заданном уровне надежности на основе полного вероятностного расчета при наличии
достаточных данных об изменчивости основных факторов, входящих в расчетные зависимости.

6 Расчет сборно-монолитных железобетонных конструкций перекрытия

6.1 Общие положения

Систему из сборных элементов плит перекрытия и монолитного бетона проектируют и

изготавливают из сборных элементов и блоков (SM SR EN 15037-2+A1), согласно п. 1.1. В
плитах такого типа минимальная толщина бетона омоноличивания составляет 40 мм. (Рис. 6.1).

Рис. 6.1. Поперечное сечение системы из сборных элементов плит перекрытия и монолитного бетона

Расчетное сечение плиты перекрытия при расчете на прочность может рассматриваться как
тавровое (Рис. 6.2):

a) b)

Рис. 6.2. Расчетное тавровое сечение системы из сборных элементов плит перекрытия и монолитного
бетона и положение границы сжатой зоны в тавровом сечении изгибаемого элемента:
а) - в пoлке; б) - в ребре.

6.2 Определение нагрузок и усилий на перекрытие

Для расчета плиты перекрытия в продольном направлении определяют нормативную и

расчетную нагрузки на 1 м2 перекрытия с учетом собственного веса плиты и бетона
омоноличивания. Пример подсчета представлен в таблице 6.1.

Значения коэффициентов надежности по нагрузке принимаются по СНиП 2.01.07.

Расчетная нагрузка на 1 м длины при ширине плиты В с учетом коэффициента надежности по

назначению 𝛾𝑓 =0,95:

33
 CP F.02.01:2016

а) постоянная q = g  B  f (6.1)

b) полная qп = Р  B  f (6.2)

Таблица 6.1 - Нагрузка на 1 м2 плиты

Вид нагрузки Нормативная Коэффициент Расчетная нагрузка,

нагрузка, кН/м2 надежности по кН/м2
нагрузке*
1. Постоянная 𝑔𝑠𝑒𝑟 𝑔
2. Временная:
дл дл
- длительная 𝑉𝑠𝑒𝑟 𝑉𝑠𝑒𝑟
кр
- кратковременная 𝑉𝑠𝑒𝑟 𝑉 кр
Итого временная 𝑉𝑠𝑒𝑟 𝑉 = 𝑉 дл + 𝑉 кр
3. Полная 𝑃𝑠𝑒𝑟 = 𝑔𝑠𝑒𝑟 + 𝑉𝑠𝑒𝑟 𝑃 =𝑔+𝑉

Нормативная нагрузка на 1 погонный метр:

а) постоянная qser = gser  B  f (6.3)

п
б) полная 𝑞𝑠𝑒𝑟 = 𝑃𝑠𝑒𝑟 × В × 𝛾𝑓 (6.4)

дл дл
в) постоянная и длительная 𝑞𝑠𝑒𝑟 = (𝑔𝑠𝑒𝑟 + 𝑉𝑠𝑒𝑟 ) × В 𝛾𝑓 (6.5)

Усилия от расчетных и нормативных нагрузок определяются по формулам:

а) от расчетной полной нагрузки:

𝑞 п×𝑙02 𝑞 п×𝑙0
𝑀= , 𝑄= (6.6)
8 2

б) от нормативной полной нагрузки:

п ×𝑙 2
𝑞𝑠𝑒𝑟 п ×𝑙
𝑞𝑠𝑒𝑟
0 0
𝑀𝑠𝑒𝑟 = , 𝑄𝑠𝑒𝑟 = (6.7)
8 2

в) от нормативной постоянной и длительной нагрузок:

дл
𝑞𝑠𝑒𝑟 ×𝑙02
𝑀1,𝑠𝑒𝑟 = (6.8)
8

6.3 Расчет прочности по нормальному сечению

Прочность изгибаемого элемента по нормальному сечению рассчитывают исходя из условия,

что момент от внешних сил не превышает сумму моментов внутренних усилий. Моменты
определяют относительно равнодействующих усилий во всей растянутой арматуре.

Для изгибаемых элементов прямоугольного сечения с рабочей арматурой только в растянутой

зоне условие прочности имеет вид:

M ≤ b2  Rb  b  x (ho – 0,5 x) (6.9)

где 𝛾𝑏2 = 0,9 – коэффициент условий работы бетона;

ho = h – a – рабочая высота элемента.

При расчете изгибаемых элементов таврового и двутаврового сечений (см. рис.6.2) сначала
необходимо определить положение нейтральной оси принимая в формуле (6.9) 𝑋 = ℎ𝑓𝚤 и 𝑏 =
𝑏𝑓 , тогда

𝑀𝑓 = 𝛾𝑏2 × 𝑅𝑏 × 𝑏𝑓 × ℎ𝑓𝚤 (ℎ0 − 0,5ℎ𝑓𝚤 ) (6.10)

34
 CP F.02.01:2016

Если 𝑀𝑓 > 𝑀 (значение М, полученная по формуле (6.6), то нейтральная ось проходит в

пределах толщины полки ℎ𝑓′ , т.е. x ≤ ℎ𝑓′ и имеет место первый случай работы таврового
сечения.

6.3.1 Расчет по прочности нормальных сечений следует производить в зависимости от

x
соотношения между значением относительной высоты сжатой зоны бетона  ,
h0
определяемым из соответствующих условий равновесия, и значением граничной
относительной высоты сжатой зоны ξR при котором предельное состояние элемента наступает
одновременно с достижением в растянутой арматуре напряжения, равного расчетному
сопротивлению Rs.

Значение ξR определяют по формуле

0,8
ξR 
R
1 s
700 (6.11)

где Rs - в МПа или по табл. 6.2.

Таблица 6.2

Класс арматуры A-I (PSt 200) A-II (RSt 300) A-III (RSt 400) A-IIIв (RSt V 550)

Значение ξR 0,612 0,577 0,531 0,493

Значение aR 0,425 0,411 0,390 0,372

Прямоугольные сечения

6.3.2 Расчет прямоугольных сечений (Рис. 6.3) производится в зависимости от высоты сжатой
зоны

Rs As  Rsc As'
x (6.12)
Rb b
x
ξ  ξR
а) при
h0 - из условия

M  Rb bxh0  0,5x  Rsc As' h0  a '  (6.13)
б) при ξ  ξ R - из условия

M  aR Rb bh02  Rsc As' h0  a '  (6.14)
где α R  ξ R 1  0,5ξ R  или см. табл. 6.2.

Правую часть условия (6.14) при необходимости можно несколько увеличить путем замены
значения aR на (0,7 aR + 0,3 am), где am = ξ(1 - 0,5 ξ), и принимая здесь ξ не более 1.
Если х ≤ 0, прочность проверяют из условия

M ≤ RsAs (h0-a') (6.15)

35
 CP F.02.01:2016

Рис. 6.3 Схема усилий и эпюра напряжений в поперечном прямоугольном сечении изгибаемого
железобетонного элемента

Если вычисленная без учета сжатой арматуры (𝐴′𝑠 = 0,00) высота сжатой зоны х  2а',
проверяется условие (6.15), где вместо а' подставляется х/2.

6.3.3 Изгибаемые элементы рекомендуется проектировать так, чтобы обеспечить выполнение

условия    R . Невыполнение этого условия можно допустить лишь в случаях, когда площадь
сечения растянутой арматуры определена из расчета по предельным состояниям второй
группы или принята по конструктивным соображениям.

6.3.4 Проверку прочности прямоугольных сечений с одиночной арматурой производят:

при х < ξRho из условия

M ≤ RsAs (h0-0, 5x) (6.16)

Rs As
где х - высота сжатой зоны, равная x ; ξR - см.6.2.1. (6.13);
Rb b

при х ≥ ξRho из условия

M  a R Rb h02 (6.17)

где aR - см. табл. 6.2;

При этом несущую способность можно несколько увеличить, используя рекомендацию 6.3.2, b).

6.3.5 Подбор продольной арматуры производят следующим образом. Вычисляют значение:

M
αm 
Rb bh02 . (6.18)

Если aт < aR (см. табл. 6.2), сжатая арматура по расчету не требуется.

При отсутствии сжатой арматуры площадь сечения растянутой арматуры определяется по
формуле:


As  Rb bh0 1  1  2a m / Rs , (6.19)

36
 CP F.02.01:2016

Если aт > aR , требуется увеличить сечение или повысить класс бетона, или установить сжатую
арматуру согласно 6.3.6.

6.3.6 Площади сечения растянутой As и сжатой A's арматуры, соответствующие минимуму их

суммы, если по расчету требуется сжатая арматура (см. п.6.3.5, определяют по формулам:

M  a R Rb bh02
As' 

Rs h0  a '  (6.20)

As  ξ R Rb bh0 / Rs  As' (6.21)

где ξR и aR см. табл. 6.2

Если значение принятой площади сечения сжатой арматуры 𝐴′𝑠 значительно превышает
значение, вычисленное по формуле (6.20), площадь сечения растянутой арматуры 𝐴𝑠 можно
несколько уменьшить по сравнению с вычисленной по формуле (6.21), используя формулу:

 
As  Rb bh0 1  1  2a m / Rs  As'
(6.22)

где  m 

M  Rsc As' h0   '
0

Rb bh02
При этом должно выполняться условие aт < aR (см. табл. 6.2).

Тавровые и двутавровые сечения

6.3.7 Расчет сечений, имеющих полку в сжатой зоне (тавровых, двутавровых и т.п.),
производят в зависимости от положения границы сжатой зоны:

а) если граница проходит в полке (Рис. 6.2.,а), т.е. соблюдается условие

Rs As  Rb b 'f h 'f  Rsc As'

(6.23)

расчет производят по пп 6.3.2 и 6.3.4 как для прямоугольного сечения шириной b'f;

b) если граница проходит в ребре (b), т.е. условие (6.23) не соблюдается, расчет производят из
условия:

 
M  Rb bxh0  0,5x   Rb A0v h0  0,5h 'f  Rsc As' h0  a '  , (6.24)

где А0v - площадь сечения свесов полки, равная (b'f -b)h'f, при этом высоту сжатой зоны
определяют по формуле

Rs As  Rsc As'  Rb A0 v
x
Rb b (6.25)

и принимают не более ξRho (см. табл. 6.2).

Если х> ξRho условие (6.24) можно записать в виде

  
M  a R Rb bh02  Rb A0v h0  0,5h 'f  Rsc As' h0  a ' , (6.26)
где aR - см. табл. 6.2.

37
 CP F.02.01:2016

ПРИМЕЧАНИЯ:

1. При переменной высоте свесов полки допускается принимать значение h'f равным средней высоте свесов.

2. Ширина сжатой полки b'f, вводимая в расчет, не должна превышать величин, указанных в п. 6.3.10.

6.3.8 Требуемую площадь сечения сжатой арматуры определяют по формуле:

A  '

M  a R Rb bh02  Rb A0v h0  0,5h 'f 
s
Rsc h  a 
0
'
(6.27)

где aR - см. табл. 6.2; А0v = (b'f -b)h'f

При этом должно выполняться условие h'f ≤ ξRho В случае, если h'f > ξRho, площадь сечения
сжатой арматуры определяют как для прямоугольного сечения шириной b = b'f по формуле
(6.20).

6.3.9 Требуемую площадь сечения растянутой арматуры определяют следующим образом:

а) если граница сжатой зоны проходит в полке, т.е. соблюдается условие:

  
M  Rb b 'f h 'f h0  0,5h 'f  Rsc As' h0  a '  (6.28)

площадь сечения растянутой арматуры определяют как для прямоугольного сечения шириной
b'f согласно п. 6.3.5 и п. 6.3.6;

b) если граница сжатой зоны проходит в ребре, т.е. условие (6.28) не соблюдается, площадь
сечения растянутой арматуры определяют по формуле:

As 
 
Rbbh0 1  1  2am  Rb Aov  Rsc As'
Rs (6.29)

где m 
 
M  Rb A0v h0  0,5h 'f  Rsc As' h0  a '  . (6.30)
Rb bh02

При этом должно выполняться условие aт ≤ aR (см. табл. 6.2).

6.3.10 Значение b'f вводимое в расчет, принимают из условия, что ширина свеса полки в
каждую сторону от ребра должна быть не более 1/6 пролета элемента и не более:

а) при наличии поперечных ребер или при h'f ≥ 0,1h - 1/2 расстояния в свету между
продольными ребрами;

b) при отсутствии поперечных ребер (или при расстояниях между ними, больших, чем
расстояния между продольными ребрами) и при h'f < 0,1h - 6h'f ;

c) при консольных свесах полки:

- при h'f ≥ 0,1h - 6h'f ;

- при 0,05h ≤ h'f < 0,1h - 3h'f;

- при h'f < 0,05h - свесы не учитывают.

38
 CP F.02.01:2016

6.4 Расчет прочности по наклонному сечению

6.4.1 Расчет элементов при действии поперечных сил должен обеспечить прочность:

- по полосе между наклонными сечениями согласно п. 6.4.2;

- на действие поперечной силы по наклонному сечению согласно пп.6.4.3 - 6.4.4;

- на действие момента по наклонному сечению.

Расчет железобетонных элементов по полосе между наклонными сечениями

6.4.2 Расчет изгибаемых элементов по бетонной полосе между наклонными сечениями

производят из условия:
Q < 0,3Rbbho, (6.31)

где Q - поперечная сила в нормальном сечении, принимаемая на расстоянии от опоры не

менее ho.

Расчет железобетонных элементов по наклонным сечениям на действие поперечных сил

Элементы постоянной высоты, армированные хомутами, нормальными к оси элемента

6.4.3 Расчет изгибаемых элементов по наклонному сечению (Рис. 6.4.) производят из

условия:

Q < Qb + Qsw, (6.32)

где Q - поперечная сила в наклонном сечении с длиной проекции С от внешних сил,

расположенных по одну сторону от рассматриваемого наклонного сечения; при вертикальной
нагрузке, приложенной к верхней грани элемента, значение Q принимается в нормальном
сечении, проходящем на расстоянии С от опоры; при этом следует учитывать возможность
отсутствия временной нагрузки на приопорном участке длиной С;

Qb - поперечная сила, воспринимаемая бетоном в наклонном сечении;

Qsw - поперечная сила, воспринимаемая хомутами в наклонном сечении.

Поперечную силу Qb определяют по формуле

Mb
Qb 
c (6.33)

где
M b  1,5Rbt bh02 (6.34)

Значение Qb принимают не более 2,5Rbtbho и не менее 0,5Rbtbho.

Значение С определяют согласно п.6.4.4.

Усилие Qsw определяют по формуле

Qsw = 0,75 qsw co, (6.35)

где qsw - усилие в хомутах на единицу длины элемента, равное

Rsw Asw
q sw 
s sw (6.36)

39
 CP F.02.01:2016

Co -длина проекции наклонной трещины, принимаемая равной C, но не более 2ho.

Хомуты учитывают в расчете, если соблюдается условие

qsw > 0,25Rbtb (6.37)

Рис. 6.4 Схема усилий в наклонном сечении элементов с хомутами при расчете его на действие
поперечной силы

6.4.4 При проверке условия (6.32) в общем случае задаются рядом наклонных сечений при
различных значениях C, не превышающих расстояние от опоры до сечения с максимальным
изгибающим моментом и не более 3ho
При действии на элемент сосредоточенных сил значения C принимают равными расстояниям
Mb
от опоры до точек приложения этих сил, а также равными c  но не меньше h0, если
0,75q sw
это значение меньше расстояния от опоры до 1-го груза.

При расчете элемента на действие равномерно распределенной нагрузки q наивыгоднейшее

Mb Mb 2h0 q sw
значение С принимают равным , а если при этом  или  2,
q1 q1 q sw Rbt b
1  0,5
Rbt b
Mb
следует принимать c  , где значение q1 определяют следующим образом:
0,75q sw  q1

а) если действует сплошная равномерно распределенная нагрузка q, q1 = q;

b) если нагрузка q включает в себя временную нагрузку, которая приводится к эквивалентной по

моменту равномерно распределенной нагрузке qv (т.е. когда эпюра моментов М от принятой в
расчете нагрузки qv всегда огибает эпюру М от любой фактической временной нагрузки),
q1 = q - 0,5 qv.

При этом в условии (6.32) значение Q принимают равным Qmax - q1с, где Qmax - поперечная сила
в опорном сечении.

40
 CP F.02.01:2016

7 Расчет по предельным состояниям второй группы

7.1 Определение геометрических характеристик приведенного сечения

Для расчета железобетонных конструкций вводится понятие о приведенном сечении (𝐴𝑟𝑒𝑑 ),

включающем в себя сечение бетона и сечения всей продольной арматуры, умноженные на
𝐸
коэффициент 𝛼 = 𝑠⁄𝐸 .
𝑏

Площадь приведенного сечения определяется по формуле:

𝐴𝑟𝑒𝑑 =𝐴𝑏 + 𝛼𝐴𝑠 + 𝛼𝐴𝑆𝐼 , (7.1)

где 𝐴𝑏 - площадь бетона за вычетом площади сечения каналов и пазов.

Статический момент приведенного сечения относительно растянутой грани сечения (рис. 7.1)
определяется по формуле:

𝑆𝑟𝑒𝑑 = 𝑆𝑏 + 𝛼 × 𝐴𝑠 × 𝑎 + 𝛼 × 𝐴𝐼𝑠 × (ℎ − 𝑎) , (7.2)

где 𝑆𝑏 - статический момент бетонного сечения:

𝑆𝑏 = ∑ 𝐴𝑏𝑖 × 𝑌𝑖 , (7.3)

где 𝐴𝑏𝑖 − площадь бетона i-й части сечения;

𝑌𝑖 - расстояние от центра тяжести 𝑖 = й части сечения до растянутой грани;

𝑎, 𝑎𝐼 - защитный слой бетона, соответственно растянутых и сжатых стержней.

Расстояние от центра приведенного сечения до растянутой грани сечения:

𝑆
Уо = 𝐴𝑟𝑒𝑑 , (7.4)
𝑟𝑒𝑑

Рис. 7.1. Схема к определению геометрических характеристик приведенного сечения

Момент инерции приведенного сечения относительно оси, проходящей через центр тяжести
приведенного сечения:

(𝐼)2
𝐼𝑟𝑒𝑑 = 𝐼𝑏 + 𝛼(𝐴𝑠 × У2𝑠 + 𝐴𝐼𝑠 × У𝑠 ), (7.5)

где 𝐼𝑏 - момент инерции бетонного сечения относительно центра тяжести приведенного сечения:

𝐼𝑏 = ∑[𝐼𝑏𝐿 + 𝐴𝑏 (У𝑜 − У𝑖 )2 ] (7.6)

41
 CP F.02.01:2016

При вычислении 𝐼𝑏𝐿 сечение расчленяется на простые фигуры - прямоугольные. Для

прямоугольника I = bℎ3 /12. Момент инерции площади арматуры относительно собственной оси
мал, поэтому не учитывается.

У𝑆 , У𝑆𝐼 - расстояние от центра тяжести приведенного сечения до точек приложения

равнодействующих усилий в арматуре AS , AIS .

Расстояние от ядровой точки (рис. 7.2), наиболее удаленной от растянутой зоны до центра
тяжести приведенного сечения определяется по формуле:
𝑊𝑟𝑒𝑑
𝑟=𝜑𝑛 , (7.7)
𝐴𝑟𝑒𝑑

𝔖𝑏 𝔖𝑏
где 0,7≤ 𝜑𝑛 =1,6- ≤1 ; = 0,75
𝑅𝑏,𝑠𝑒𝑟 𝑅𝑏,𝑠𝑒𝑟

а) b)

Рис. 7.2. Расчет трещиностойкости изгибаемых элементов по способу ядровых моментов:

1 - 1 - линия границы условного ядра сечения; 2 - 2 - линия центра тяжести приведенного сечения.

1 – центр тяжести приведенного сечения.

Ab1 – площадь сердце; Ab1 = b x h1 = 0,12 m x 0,3 m = 0,036 m2 = 360 cm2

Ab2 – площадь крыла; Ab2 = bf' x hf' = 0,44 m x 0,04 m = 0,0176 m2 = 176 cm2

Расстояние от ядровой точки, наименее удаленной от растянутой зоны до центра тяжести

приведенного сечения:
𝑊𝑟𝑒𝑑
𝑟𝑖𝑛𝑓 = 𝜑𝑛 , (7.8)
𝐴𝑟𝑒𝑑

Момент сопротивления приведенного сечения по нижней зоне будет:

𝐼𝑟𝑒𝑑
𝑊𝑟𝑒𝑑 = , (7.9)
Уо

Момент сопротивления приведенного сечения по верхней зоне будет:

𝐼 𝐼𝑟𝑒𝑑
𝑊𝑟𝑒𝑑 = , (7.10)
ℎ−𝑌𝑜𝐼

Упругопластический момент сопротивления по растянутой зоне согласно формулы:

𝑊𝑝𝑙 = 𝛾 × 𝑊𝑟𝑒𝑑 , 𝑊𝑝𝑙𝐼 = 𝛾 × 𝑊𝑟𝑒𝑑

𝐼
(7.11)

где  - коэффициент, учитывающий влияние неупругих деформаций без растянутой зоны в

зависимости от формы сечения.

Для прямоугольных и тавровых сечений с полкой в сжатой зоне 𝛾 = 1,75, а для двутавровых
сечений сполкой в сжатой зоне 𝛾 = 1,5.

42
 CP F.02.01:2016

𝑊𝑝𝑙𝐼 - упругопластический момент сопротивления по растянутой зоне в стадии изготовления и

обжатия.

7.2 Расчет по образованию трещин, нормальных к продольной оси

Расчет производится для выяснения необходимости проверки по раскрытию трещин.

Проверяем условие:

M=𝑀𝑐𝑟𝑐 (7.12)

где М - изгибающий момент от нормативной полной нагрузки, определяемый по формуле (6.7);

𝑀𝑐𝑟𝑐 − момент внутренних усилий в сечении перед образованием трещин; вычисляемый по
приближенному способу ядровых моментов по формуле:

𝑀𝑐𝑟𝑐 = 𝑅𝑏𝑡,𝑠𝑒𝑟 × 𝑤𝑝𝑙 , (7.13)

7.3 Расчет по раскрытию трещин, нормальных к продольной оси элемента

Расчет выполняется при 𝛾𝑠𝑝 = 1. Предельная ширина раскрытия трещин согласно табл. 30,
NCM F.02.02 составляет: непродолжительная (кратковременная) 𝑎𝑐𝑟𝑐1 = 0,4 мм;
продолжительная (длительная) 𝑎𝑐𝑟𝑐2 = 0,3 мм.

Ширина раскрытия трещин, нормальных к продольной оси элемента, определяется по

формуле:
𝔖𝑠 3
𝑎𝑐𝑟𝑐 = 20(3,5 − 100𝜇) ɳ𝜑𝑙 ( ) √𝑑 , (7.14)
𝐸𝑠

Приращение напряжений в растянутой арматуре от действия постоянной и длительной нагрузок

определяется по формуле:
𝑀
𝔖𝑠 = , (7.15)
𝑊𝑠

где 𝑍1 - плечо внутренней пары сил для тавровых сечений, которое определяется по формуле:

𝑍1 = ℎ0 − 0,5ℎ𝑓𝐼 ;

𝑊𝑠 - момент сопротивления сечения растянутой арматур, который определяется по формуле:

𝑊𝑠 = 𝐴𝑠 × 𝑍1

µ - коэффициент армирования сечения, который определяется по формуле:

𝐴𝑠
𝜇=
𝑏 × ℎ0

7.4 Определение прогиба

Прогиб определяется от нормативного значения постоянной и длительной нагрузок.

Предельный прогиб f определяется по таблице 31 NCM F.02.02.

На участках, где в растянутой зоне образуются нормальные к продольной оси элемента

трещины, кривизна изгибаемых элементов таврового сечения определяется по формуле:

1 𝑀 𝜓 𝑠 𝜓𝑏 𝑁𝑡𝑜𝑡 𝜓 𝑠
=ℎ [𝐸 ×𝐴 + (𝜑 ]- × 𝐸 ×𝐴 , (7.16)
𝑟 0 ×𝑍 𝑠 𝑠 𝑓 +𝜉)×𝑏×ℎ0 ×𝐸𝑏 ×𝒱 ℎ0 𝑠 𝑠

где 𝜉- относительная высота сжатой зоны бетона, определяемая по формуле:

43
 CP F.02.01:2016

1 1,5+𝜑𝑓
𝜉= 1+5×(𝛿+1) + 𝑒𝑠,𝑡𝑜𝑡 ≤ 1. (7.17)
𝛽+ 11,5 −5
10×𝜇×ℒ ℎ0

ℎ𝑓,
Если 𝜉 > ⁄ , то расчет ведется как для таврового сечения.
ℎ
𝑀 𝑀𝑠𝑒𝑟
𝑒𝑠,𝑡𝑜𝑡 = 𝑁𝑡𝑜𝑡 = , (7.18)
𝑡𝑜𝑡 𝑁𝑠𝑒𝑟

𝑀
𝛿 = 𝑏×ℎ2 ×𝑅 , (7.19)
0 𝑏,𝑠𝑒𝑟

где 𝒱 – коэффициент характеризующий упруго-пластичное состояние бетона сжатой зоны,

принимается по таблице 33 NCM F.02.02, 𝒱 = 0,15;

𝛽=1,8 - для тяжелого и легкого бетона;

Коэффициент 𝜑𝑓 определяется по формуле:

ℒ
(𝑏𝑓′ −𝑏)×𝑏𝑓′ + ×𝐴′𝑠
2𝒱
𝜑𝑓 = , (7.20)
𝑏×ℎ0

𝐴 𝐸
𝜇𝛼 = 𝑏×ℎ𝑠 × 𝐸𝑠 , (7.21)
0 𝑏

ℎ𝑓′
Λ = 𝜑𝑓 (1 − 2ℎ ), (7.22)
0

Плечо внутренней пары сил 𝑍 вычисляется по формуле:

𝑏′𝑓
×𝜑𝑓 +𝜉 2
ℎ0
𝑍 = ℎ0 [1 − 2×(𝜑 ], (7.23)
𝑓 +𝜉)

ℎ𝑓,
Расчет сечений, имеющих полку в сжатой зоне, при 𝜉 < ⁄
ℎ0 производится как для
прямоугольных шириной ℎ𝑓, , то есть 𝑏 = 𝑏𝑓′ , тогда:

𝜑𝑓 = 0 ; λ=0 ; 𝑍 = ℎ0 (1 − 0,5𝜉), (7.24)

где 𝜓𝑠 – коэффициент учитывающий работу растянутого бетона на участке с трещинами,

определяется по формуле:
2
1−𝜑𝑚
𝜓𝑠 = 1,25 - 𝜑𝑙𝑠 × 𝜑𝑚 − 𝑒𝑠,𝑡𝑜𝑡 ≤ 1, (7.25)
(3,5−1,8×𝜑𝑚)
ℎ0

𝑒𝑠,𝑡𝑜𝑡 1,2
В формуле (7.25) ≥ ,
ℎ0 𝑙𝑠

где 𝜑𝑙𝑠 - коэффициент учитывающий влияние длительности действия нагрузки и принимается по

таблице 34 NCM F.02.02, при продолжительном действии нагрузки и класса бетона выше 7,5 -
𝜑𝑙𝑠 = 0,8;

𝜓𝑏 - коэффициент учитывающий неравномерность распределения деформаций крайнего

сжатого волокна бетона по длине участка с трещинами, для тяжелого бетона 𝜓𝑏 =0,9.

𝑅𝑏𝑡,𝑠𝑒𝑟 × 𝑊𝑝𝑙
𝜑𝑚 = ≤ 1. (7.26)
𝑀𝑟 + 𝑀𝑟𝑝

44
 CP F.02.01:2016

Полная кривизна от нагрузки на участке с трещинами в растянутой зоне, определяется по

формуле:
1 1 1 1
= (𝑟 )1-(𝑟 )2+(𝑟 )3, (7.27)
𝑟

1
где ( )1- кривизна от непродолжительного действия всей нагрузки;
𝑟

1
( )2- кривизна от непродолжительного действия постоянных и длительных нагрузок (𝜑𝑙 = 1,0 );
𝑟

1
( )3- кривизна от непродолжительного действия постоянных и длительных нагрузок (𝜑𝑙 = 1,5 ).
𝑟

Прогиб однопролетных балок и консолей от различных нагрузок определяют по кривизне или

по жесткости в сечении с максимальным моментом по формуле:

1 𝑀
𝑓 = ( ) × 𝑆 × 𝑙02 ≤ [𝑓] или 𝑓 = × 𝑆 × 𝑙02 ≤ [𝑓], (7.28)
𝑟 𝐵

где S - коэффициент, зависящий от расчетной схемы элемента и нагрузки.

8 Расчет системы из сборных элементов плит перекрытия и монолитного

бетона

8.1 Исходные данные

Требуется рассчитать и cконструировать плиту перекрытия из сборных элементов плит

перекрытия и монолитного бетона. Пример схемы армирования и размеры поперечного
сечения плиты представлена на рис. 8.1.

Рис. 8.1 Схема армирования плиты перекрытия системы из сборных элементов плит перекрытия и
монолитного бетона.

Расчетная схема плиты приведена на рис. 8.2. Плита работает как однопролетная свободно
опертая балка.

45
 CP F.02.01:2016

Рис. 8.2. Расчетная схема плиты перекрытия системы из сборных элементов плит перекрытия и
монолитного бетона

- высота плиты h = h1 + hf' = 300 + 40 = 340 мм.

- толщиной полки тавра ℎ𝑓′ , которая принимается равной толщиной верхней полки;

- b = 120 мм, которая принимается равной шириной сборной железобетонной балки;

- шириной полки тавра 𝑏𝑓′ , которая определяется по формуле:

𝑏1 𝑏1 320 320
𝑏𝑓′ = +𝑏+ = + 120 + = 440 мм
2 2 2 2

h1 = 300 мм (высота сборного полого блока);

b1 = 320 мм (ширина сборного полого блока);

hf' = 40 мм (толщина поверхностного слоя бетона залитого над элементами плиты);

h0 = h – 20 mm = 340 – 20 = 320 мм.

L = 7200 mm; L0 = 6900 мм.

Технические характеристики плиты, определённые в соответствии со схемой расчета из рис.

8.2, представлены в таблице 8.1.

Таблица 8.1.

Геометрические размеры

Длина, Высота,
Толщина, см Ширина см
см см

общая, расчетная, расчетная,

общая, h hf' bf'=B
L Lo ho

1 2 3 4 5 6
720,0 690,0 34,0 32,0 4,0 44,0

8.2. Определение нагрузок

Подсчет нагрузок на 1 м2 плиты покрытия выполняем согласно таблицы 6.1 (см. раздел 6.1).
Результаты подсчета нагрузок приведены в таблице 8.2.

46
 CP F.02.01:2016

Таблица 8.2. Сбор нагрузок на 1 м2 плиты (L = 7200 mm., 𝑏𝑓′ = 440 mm., h = 340 mm.) - Пример

Расчетная нагрузка
на один погонный
Нормативная Коэффициент на один метр (𝑏𝑓′ = 0,44 м,
Вид нагрузки нагрузка, надежности квадратный коэффициент
кг/м2 по нагрузке метр, надежности y =
кг/м2 0,95),
кг/м.п.
1 2 3 4 5 6
Постоянная нагрузка
1 Линолеум (t=5 мм, y=1200 кг/м3) 0,005x1200 = 6,0 1,2 7,2
2 Мастика (t=1 мм, y=1500 кг/м3) 0,001x1500 = 1,5 1,3 1,95
3 Цементная стяжка (t=40 мм, y=18000 кг/м3) 0,04x1800 = 72,0 1,3 93,6
4 Железобетонная балка и блоки с пустотами (317+648+484=1449 кг) 457,0 1,1 503,0
Слой поверхностного армированного бетона политого над
4.1 элементами плиты (смотри рис. 8.2) (А1 = 0,0176 м2 * 7,2 м * 2500
кг/м3 = 317 кг)
Железобетонная балка (B15) (смотри рис. 8.2)
4.2
(A2 = 0,036 м2 * 7,2 м * 2500 кг/м3 = 648 кг)
4.3 Блоки с пустотами (22 шт. * 22 кг/шт. = 484 кг)
Всего постоянная: 𝑔𝑠𝑒𝑟 = 537,0 𝑔 = 606,0 253,0
Временная
1 Продолжительная 200,0 1,2 240,0
2 Непродолжительная 150,0 1,2 180,0
Всего временная: 𝑉𝑠𝑒𝑟 = 350,0 𝑉 = 420,0 176,0
Всего временная и постоянная: 𝑃𝑠𝑒𝑟 = 827,0 𝑃 = 1026,0 429,0

ПРИМЕЧАНИЕ - вес полого блока составляет 22 кг. Общее количество блоков в одном направлении – 22 шт

47
 CP F.02.01:2016

Вычисляем расчетную нагрузку на 1 м длины при ширине плиты 𝑏𝑓′ с учетом коэффициента
надежности по назначению 𝛾𝑓 =0,95:

а) постоянная (по формуле 6.1.):

𝑞 = 606,0 × 0,44 × 0,95 = 253 кг/м;

b) полная (по формуле 6.2):

𝑞 𝑛 = 1026,0 × 0,44 × 0,95 = 429 кг/м.

Вычисляем нормативную нагрузку на 1 м длины при ширине плиты 𝑏𝑓′ с учетом коэффициента
надежности по назначению 𝛾𝑓 =0,95:

а) постоянная (по формуле 6.3):

𝑞𝑠𝑒𝑟 = 537,0 × 0,44 × 0,95 = 225 кг/м;

b) полная (по формуле 6.4):

𝑛
𝑞𝑠𝑒𝑟 = 887,0 × 0,44 × 0,95 = 371 кг/м;

c) постоянная и длительная (по формуле 6.5):

дл
𝑞𝑠𝑒𝑟 = (537,0 + 200) × 0,44 × 0,95 = 308,0 кг/м.

Вычисляем усилия от расчетных и нормативных нагрузок:

а) от расчетной полной нагрузки (по формуле 6.6):

429 × 6,902
𝑀= = 2553 кг × м
8

429×6,90
𝑄= 2
= 1480 кг ;

b) от нормативной полной нагрузки (по формуле 6.7):

371 × 6,902
𝑀𝑠𝑒𝑟 = = 2 208 кг × м
8

371×6,90
𝑄𝑠𝑒𝑟 = 2
= 1 280 кг ;

c) от нормативной постоянной и длительной нагрузок (по формуле 6.8):

308×6,902
𝑀1,𝑠𝑒𝑟 = 8
= 1 883 кг × м.

8.3 Характеристики прочности бетона и арматуры

Каждая сборная балка, согласно SM SR EN 15037-1, которая устанавливается в нижней зоне

плиты, армируется продольными рабочими стержнями класса А-III, а также поперечной
арматурой в виде зигзага диаметром 5,5 мм. класса Вр-I с шагом 20 см. (см. рис. 8.1).

Бетон тяжелый класса В20. Согласно таблицам 5 и 6 (NCM F.02.02) призменная расчетная
прочность 𝑅𝑏, = 78,5 кг/см2 ; 𝑅𝑏,𝑠𝑒𝑟 = 112 кг/см2 ; расчетное сопротивление при растяжении
𝑅𝑏𝑡 = 6,83 кг/см2 , 𝑅𝑏𝑡,𝑠𝑒𝑟 = 11,7 кг/см2; начальный модуль упругости бетона 𝐸𝑏 = 235000 кг/см2 .

48
 CP F.02.01:2016

Продольная арматура класса А - III. Согласно таблицам 9 и 13 (NCM F.02.02) расчетное

сопротивление 𝑅𝑠, = 3750 кг/см2 ; модуль упругости 𝐸𝑠 = 2 000 000 кг/см2.

8.4 Расчет прочности по нормальному сечению

Так как расчетное сечение плиты представляется в виде тавра (см. рис. 6.2) высотой
𝑏 𝑏 320 320
ℎ = 34 см. ℎ0 = ℎ − 𝑎 = 34 - 2 = 32 см, шириной полки 𝑏𝑓′ = 1⁄2 + 𝑏 + 1⁄2 = + 120 + =
2 2
440 𝑚𝑚, толщиной полки ℎ𝑓′ = 4 𝑐𝑚, то мы должны узнать, по какому случаю необходимо
рассчитывать сечение, определив предварительно положение нейтральной оси. С этой целью
по формуле (6.10) находим момент, воспринимаемый сечением при х =ℎ𝑓′ :

𝑀𝑓 = 0,9× 78,5 кг/см2 2 ×44 см × 4 см × (32 см - 0,5× 4 см) = 373 032 кг × см =

= 3730 кг × м >М = 2552 кг × м

Так как 𝑀𝑓 > 𝑀, то нейтральная ось проходит в пределах толщины полки ℎ𝑓′ , т.е. имеет место
первый случай работы таврового сечения.

Учитывая, что граница сжатой зоны проходит в полке, площадь сечения растянутой арматуры
определяют как для прямоугольного сечения шириной b'f согласно п. 6.2.5 и п. 6.2.6 ;

Первоначально определяем по формуле (6.11) значение граничной относительной высоты

сжатой зоны ξR по формуле

0,8 0,8
R    0,52
Rs 375
1 1
700 700
Согласно п. 6.3.2 определяем значение  R :

 R   R 1  0,5 R   0,52(1  0,5  0,52  0,385

По формуле 6.18 определяем значение m :

M 255200 kg  cm
m    0,072 R  0,385 .
Rbbh0 78,5kg / cm 2  m  44cm  322 cm 2
2

Так как aт < aR, тогда сжатая арматура по расчету не требуется и устанавливается
конструктивно. При отсутствии сжатой арматуры площадь сечения растянутой арматуры
определяется по формуле (6.19):

 
As  Rbbh0 1  1  2am / Rs  78,5kg / cm 2  44cm  32cm(1  1  2  0,072 ) / 3750 kg / cm 2  2,205cm 2

По справочнику принимаем 2 стержня диаметром 12 мм, класса А-III, с площадью 𝐴𝑠 =

2,26 см2 .

8.5 Расчет прочности плиты по наклонному сечению к продольной оси элемента

По формуле (6.36) определяют:

Rsw Asw 1750 kg / cm 2  0,475kg / cm 2

qsw    41,56kg / cm
ssw 20cm.

49
 CP F.02.01:2016

Поперечную арматуру учитывают в расчёте, если соблюдается условие (6.37) 𝑞𝑠𝑤 > 0,25𝑅𝑏𝑡 ∙ 𝑏
𝑘𝑔
0,25𝑅𝑏𝑡 ∙ 𝑏 = 0,25 ∙ 6,10 2 ∙ 44 𝑐𝑚 = 67,1 𝑘𝑔/𝑐𝑚.
𝑐𝑚

𝑘𝑔
Учитывая, что 41,56 < 67,1 𝑘𝑔/𝑐𝑚, тогда поперечную арматуру не будем учитывать в расчёте
𝑐𝑚
и таким образом поперечные усилия воспринимаются только бетоном 𝑄𝑏 .

Поперечную силу 𝑄𝑏 определяют по формуле (6.33), но с условием, что 0,5𝑅𝑏𝑡 ∙ 𝑏 ∙ ℎ𝑜 ≤ 𝑄𝑏 ≤

2,5𝑅𝑏𝑡 + 𝑏 ∙ ℎ𝑜 :

𝑀𝑏
𝑄𝑏 =
𝐶

Определяем значение 𝑀𝑏 = 1,5𝑅𝑏𝑡 ∙ 𝑏ℎ𝑜2

𝑘𝑔
𝑀𝑏 =1,5∙ 6,01 ∙ 44 𝑐𝑚 ∙ 322 𝑐𝑚 = 406180 𝑘𝑔 ∙ 𝑐𝑚
𝑐𝑚2

С учетом требований п. 6.4.4 определяем значение 𝑞1 = 𝑞𝑔 +0,5𝑞𝑣

где:
𝑘𝑔 𝑘𝑔
𝑞𝑔 = 253,0 = 25300 - постоянная нагрузка (см. таб. 8.1);
𝑚. 𝑐𝑚.

𝑘𝑔 𝑘𝑔
𝑞𝑣 = 176,0 = 17600 - временная эквивалентная (см. таб. 8.1);
𝑚. 𝑐𝑚.

𝑘𝑔 𝑘𝑔 𝑘𝑔
𝑞1 = 25300 +0,5∙ 17600 = 34100
𝑐𝑚. 𝑐𝑚. 𝑐𝑚.

𝑏 𝑀 406180 𝑘𝑔∙𝑐𝑚
𝐶=√ = =√11,89𝑐𝑚2= 3,45 𝑐𝑚
0,75𝑞𝑠𝑤 +𝑞1 √0,75×41,56 𝑘𝑔 +34100 𝑘𝑔
𝑐𝑚 𝑐𝑚

Учитывая, что значение 𝐶 = 3,45 см меньше чем ℎ𝑜 =32 𝑐𝑚 в расчётах принимаем 𝐶=ℎ𝑜 =32 𝑐𝑚.

Тогда поперечное усилие воспринимаемое бетоном составляет:

𝑀𝑏 406180
𝑄𝑏 = = = 12963 𝑘𝑔;
𝐶 32

Учитывая, что поперечное усилие от расчетной полной нагрузки (см. п. 8.2) составляет 𝑄 =
1480 𝑘𝑔, тогда: 𝑄 = 1480 𝑘𝑔 < 𝑄𝑏 = 12 693 𝑘𝑔.

Таким образом, условие 6.32 прочности наклонного сечения на действие поперечной силы Q
выполняется.

Так как 𝑄𝑏 > 𝑄, то поперечная арматура по расчету не требуется и устанавливается

конструктивно.

Расположение поперечной конструктивной арматуры, показана на рис. 8.1. Класс арматуры -

Bp-I и составляет 5,5 мм в диаметре. Арматура связывается якорными крюками к арматурной
сетке, установленной в слой железобетонного долива.

9 Расчет по предельным состояниям второй группы

9.1 Определение геометрических характеристик приведённого сечения

По формуле (7.1) вычисляем площадь приведенного сечения:

50
 CP F.02.01:2016

𝐴𝑟𝑒𝑑 =𝐴𝑏 + 𝛼𝐴𝑠 = [𝐴𝑏1 + 𝐴𝑏2 ] + 𝛼𝐴𝑠 = [(𝑏 × ℎ1 ) + (𝑏𝑓′ × ℎ𝑓′ )] + 𝛼𝐴𝑠 = [(12𝑐𝑚 × 30𝑐𝑚) + (44𝑐𝑚 +
+ 4𝑐𝑚)] + (8,51 × 2,205𝑐𝑚2 ) = 555 cm2

где:

𝐴𝑏1 – площадь сердца сечении элемента Т;

𝐴𝑏2 – площадь ребра сечении элемента Т;

По формуле (7.2) вычисляем cтатический момент приведенного сечения относительно

растянутой грани сечения (рис. 7.1):

𝑆𝑟𝑒𝑑 = 𝑆𝑏 + 𝛼 × 𝐴𝑠 × 𝑎 = [(𝐴𝑏1 × 𝑌1 ) + (𝐴𝑏2 × 𝑌2 )] + (𝛼 × 𝐴𝑠 × 𝑎) =

= [(360𝑐𝑚2 × 13𝑐𝑚) + (176𝑐𝑚2 × 28𝑐𝑚)] + (8,51 × 2,205𝑐𝑚2 × 2𝑐𝑚) = 9646 cm3

По формуле (7.4) вычисляем расстояние от центра приведенного сечения до растянутой грани

сечения:

𝑆𝑟𝑒𝑑 9646
Уо = = = 17,4 𝑐𝑚 ,
𝐴𝑟𝑒𝑑 555

По формулам (7.5) и 7.6) определяем момент инерции прямоугольного приведенного сечения

относительно его центра тяжести:

𝑏 ∙ ℎ13 𝑏𝑓′ ∙ ℎ𝑓3

𝐼𝑟𝑒𝑑 = 𝐼𝑏 + 𝛼 × 𝐴𝑠 × У2𝑠 = (𝐼𝑏1 + 𝐼𝑏2 ) + (𝛼 × 𝐴𝑠 × У2𝑠 ) = ( + ) + (𝛼 × 𝐴𝑠 × У2𝑠 ) =
12 12
12𝑐𝑚 ∙ 263𝑐𝑚 44𝑐𝑚 ∙ 43𝑐𝑚
= ( + ) + (8,51 × 2,205 𝑐𝑚2 × 152𝑐𝑚 ) = 81141 𝑐𝑚4
12 12

По формуле (7.9) определяем момент сопротивления приведенного сечения по нижней зоне:

𝐼𝑟𝑒𝑑 81141 см4

𝑊𝑟𝑒𝑑 = = = 4663 см3
У0 17,4см

По формуле (7.7) определяем расстояние от ядровой точки (см. рис. 7.2), наиболее удаленной
от растянутой зоны до центра тяжести приведенного сечения:

𝑊𝑟𝑒𝑑 4663
r = 𝜑𝑛 =0,85× = 8,4 cm
𝐴𝑟𝑒𝑑 555

По формуле (7.9) определяем упругопластический момент сопротивления по растянутой зоне:

𝑊𝑝𝑙 =𝛾 × 𝑊𝑝𝑙 = 1,75 × 4663 =8160 см3

9.2 Расчет по образованию трещин нормальных к продольной оси

По формуле (7.13) вычисляем момент внутренних усилий перед образованием трещин:

𝑀𝑐𝑟𝑐 = 𝑅𝑏𝑡,𝑠𝑒𝑟 × 𝑤𝑝𝑙 = 11,7kg/𝑐𝑚2 × 8160 𝑐𝑚3 = 95472 kg cm = 954,7кg∙m< 𝑀𝑠𝑒𝑟 = 2208 кg m

Поскольку 𝑀𝑠𝑒𝑟 = 2208 кg*м > 𝑀𝑐𝑟𝑐 = 954,7 кg*м, то трещины в растянутой зоне образуются.
Следовательно, необходим расчет по раскрытию трещин.

9.3 Расчет по раскрытию трещин нормальных к продольной оси элемента

По формуле (7.15) определяем приращение напряжений в растянутой арматуре от действия

полной (𝑀𝑠𝑒𝑟 = 2208 кг*м), постоянной и длительной (𝑀1,𝑠𝑒𝑟 = 1833 кг*м) нагрузок.
Сначала определяем значения:

51
 CP F.02.01:2016

𝑍1 = ℎ0 − 0,5 × ℎ𝑓𝐼 = 32 − 0,5 × 4 = 30 см

𝑊𝑠 = 𝐴𝑠 × 𝑍1 = 2,205см2 × 30 = 66,2 см3

Приращение напряжений в растянутой арматуре от действия полной нормативной нагрузки:

𝑀𝑠𝑒𝑟 220800 𝑘𝑔∙𝑐𝑚 kg

𝔖𝑠 = = = 3335 cm2;
𝑊𝑠 66,2𝑐𝑚3

Приращение напряжений в растянутой арматуре от действия постоянной и длительной

нормативной нагрузки:

𝑀1,𝑠𝑒𝑟 183300 𝑘𝑔∙𝑐𝑚 kg

𝔖𝑠 = = = 2769 cm2;
𝑊𝑠 66,2𝑐𝑚3

По формуле (7.14) вычисляем ширину раскрытия трещин 𝑎𝑐𝑟𝑐 нормальных к продольной оси
элемента:

kg
а) ширина раскрытия трещин от непродолжительного действия полной нагрузки (𝔖𝑠 = 3335 2 ;
см
δ=1; ɳ=1 ; 𝜑𝑛𝑙 = 1),

3335 3
𝑎𝑐𝑟𝑐1 = 20 × (3,5 − 100 × 0,00156) × 1 × 1 × 1( ) √12 = 0,255 мм
2000000
А 2,205
𝜇 = 𝑏×ℎ𝑠 = 44×32 = 0,00156;
0

3
√12 = 2,29 mm.

d =12 мм - диаметр продольной рабочей арматуры;

b) ширина раскрытия трещин от непродолжительного действия постоянной и длительной

kg
нагрузок (𝔖𝑠 = 2769 2 ; δ = 1; ɳ = 1 ; 𝜑𝑙 = 1):
см

2769 3
𝑎𝑐𝑟𝑐2 = 20 × (3,5 − 100 × 0,00156) × 1 × 1 × 1 ( ) √12 = 0,212 мм
2000000

c) ширина раскрытия трещин от непродолжительного действия постоянной и длительной

kg
нагрузок (𝔖𝑠 = 2769 2 ; δ = 1; ɳ = 1 ; 𝜑𝑙 = 1,5):
см

2769 3
𝑎𝑐𝑟𝑐3 = 20 × (3,5 − 100 × 0,00156) × 1 × 1 × 1,5 ( ) √12 = 0,318 мм
2000000

Непродолжительная ширина раскрытия трещин:

𝑎𝑐𝑟𝑐 = 𝑎𝑐𝑟𝑐1 − 𝑎𝑐𝑟𝑐2 + 𝑎𝑐𝑟𝑐3 = 0,255 − 0,212 + 0,318 = 0,361 мм < [0,4 мм]

Продолжительная ширина раскрытия трещин:

𝑎𝑐𝑟𝑐 = 𝑎𝑐𝑟𝑐3 = 0,318 мм

9.4 Расчет прогиба плиты

Вычисляем параметры, необходимые для определения прогиба плиты с учетом трещин в

растянутой зоне. Заменяющий момент равен изгибающему моменту от постоянной и
длительной нагрузок 𝑀𝑡𝑜𝑡 = 𝑀1,𝑠𝑒𝑟 = 183 300 𝑘𝑔𝑐𝑚.

52
 CP F.02.01:2016

ℎ𝑓,
Учитывая, что высота сжатой зоны x находится в полке, то есть 𝜉 < ⁄ ,, тогда расчет сечений
ℎ0
, ′
производится как для прямоугольных шириной ℎ𝑓 , то есть 𝑏 = 𝑏𝑓 , а также, что рабочая арматура
ненапрягаемая, тогда принимаем:

𝜑𝑓 = 0 ; λ=0 ; 𝑒𝑠.𝑡𝑜𝑡 = 0; 𝑍 = ℎ0 (1 − 0,5𝜉)

Тогда формулы (7.16) и (7.17) принимают вид:

1 𝑀 𝜓𝑠 𝜓𝑏
= [ + ]
𝑟 ℎ0 × 𝑍 𝐸𝑠 × 𝐴𝑠 (𝜑𝑓 + 𝜉) × 𝑏 × ℎ0 × 𝐸𝑏 × 𝒱

1 1
𝜉= = = 0,34 ≤ 1
1 + 5 × (𝛿 + 1) 1 + 5 × (0,133 + 1)
𝛽 + 10 × 𝜇 × 𝛼 1,8 +
10 × 0,069 × 8,51

𝐸𝑠 2 000 000
𝛼= ⁄𝐸 = 235 000 = 8,51,
𝑏

𝑀 183300
𝛿= = = 0,094
𝑏×ℎ02 ×𝑅𝑏,𝑠𝑒𝑟 12×322 × 112

𝜑𝑙𝑠 = 0,8; 𝒱 = 0,15; 𝛽=1,8; 𝜓𝑏 =0,9;

𝜓𝑠 = 1,25 - 𝜑𝑙𝑠 × 𝜑𝑚 = 1,25 − 0,8 × 0,52 = 0,8 ≤ 1

𝑍 = ℎ0 (1 − 0,5𝜉) = 32(1 − 0,5 × 0,34) = 26 𝑐𝑚,

Определяем коэффициент 𝜑𝑚 по формуле (7.26) с учетом того, что плита является

ненапрягаемой:

kg
𝑅𝑏𝑡,𝑠𝑒𝑟 × 𝑊𝑝𝑙 11,7 2 × 8160см3
𝜑𝑚 = = см = 0,52 < 1
𝑀𝑟 + 𝑀𝑟𝑝 183300 kg. см

Определяем кривизну плиты при длительном действии постоянной и длительных нагрузок

(𝑀 = 𝑀1,𝑠𝑒𝑟 = 183 300 кg см; ν = 0,15):

1 𝑀1,𝑠𝑒𝑟 𝜓𝑠 𝜓𝑏
( ) = [ + ]=
𝑟 ℎ0 × 𝑍 𝐸𝑠 × 𝐴𝑠 (𝜑𝑓 + 𝜉) × 𝑏 × ℎ0 × 𝐸𝑏 × 𝒱
183300 0,8 0,9
= [ + ] = 0,000051 𝑐м
32 × 26 2 000 000 × 2,205 (0 + 0,34) × 44 × 32 × 235000 × 0,15

По формуле (7.28) определяем прогиб плиты:

1
𝑓 = ( ) × 𝑆 × 𝑙02 ≤ [𝑓]
𝑟
5
𝑓 = 0,000051 × 6902 = 2,53 см< [3см],
48

5
где 𝑆 = согласно п. 6.3.4.2 NCM F.02.02.
48

10 Конструктивные требования
10.1 При проектировании сборно-монолитных перекрытий для обеспечения условий их
изготовления, долговечности, экономичности и совместной работы арматуры и бетона, сборной

53
 CP F.02.01:2016

и монолитной частей сечения следует выполнять конструктивные требования, изложенные в

NCM F.02.02 и настоящем разделе.

10.2 В целях повышения индустриализации изготовления и монтажа сборно-монолитных

конструкций и снижения их стоимости целесообразно назначать сечение сборного элемента
наиболее простой геометрической формы и располагать в нем основную часть рабочей
продольной арматуры.

10.3 При проектировании сборных элементов перекрытия следует предусматривать

применение тяжелых бетонов классов, обеспечивающих достижение наименьшего веса
указанных элементов и отвечающих условиям механизированного изготовления их на
специализированных предприятиях. Сборные элементы должны выполняться из бетонов
проектных классов не ниже B20.

10.4 Конструирование сборных элементов выполняют в соответствии с требованиями

NCM F.02.02 и настоящего Кодекса.

10.5 Форму сечений сборных элементов перекрытия подбирают, исходя из условия простоты
их изготовления, эффективного использования материалов в конструкции и обеспечения
максимально возможной поверхности контакта с монолитным бетоном. Кроме того, сборные
элементы должны обеспечивать возможность установки опалубки на стадии возведения
конструкции или совмещать в себе функцию несъемной опалубки.

10.6 Размеры сечений сборных элементов перекрытия, рассчитанных на восприятие нагрузок,

возникающих в процессе строительства и элементов, используемых в качестве растянутой
рабочей арматуры, принимают минимально возможными из условия выполнения требований по
расположению рабочей арматуры в сборных элементах и требований расчета элементов на
нагрузки и воздействия в стадии до приобретения монолитным бетоном заданной прочности.

10.7 Толщину защитного слоя бетона для арматуры сборных элементов в местах,
подлежащих в дальнейшем намоноличиванию при монолитном бетоне класса B20 и выше,
допускается принимать равной 5 мм. При этом общая толщина защитного слоя бетона, с
учетом монолитного бетона, должна удовлетворять требованиям NCM F.02.02.

10.8 Если, согласно расчету, прочность контактных швов при гладкой поверхности контакта
сборного элемента перекрытия не обеспечена, то при проектировании сборных элементов
следует предусматривать специальные конструктивные меры, обеспечивающие надежную
совместную работу указанных сборных элементов с монолитным бетоном, - устройство
шероховатой поверхности, продольных ребер, поперечных шпонок, выпусков поперечной
арматуры в сторону контакта с монолитным бетоном.

10.9 Прочность монолитного бетона для заполнения стыков сборных элементов,

работающих на сжатие, должна быть не ниже проектного класса бетона стыкуемых элементов в
сжатой зоне. Во всех остальных случаях прочность указанного бетона принимается равной
проектному классу монолитного бетона, укладываемого по сборным элементам.
ПРИМЕЧАНИЕ - при наличии условий, гарантирующих передачу усилий в сжатых зонах стыков через закладные
детали, прочность монолитного бетона для заполнения стыков может приниматься равной проектному классу
монолитного бетона, укладываемого по сборным элементам.

54
 CP F.02.01:2016

Содержание
1 Область применения .....................................................................................................................28

2 Нормативные ссылки ....................................................................................................................28

3 Термины и определения ...............................................................................................................29

4 Общие положения .........................................................................................................................29

5 Основные требования по проектированию бетонных и железобетонных конструкций

сборно-монолитных перекрытий .........................................................................................................31
5.1 Общие требования ........................................................................................................................31
5.2 Общие требования к проектированию бетонных и железобетонных конструкций
перекрытия ............................................................................................................................................32

6 Расчет сборно-монолитных железобетонных конструкций перекрытия ..................................33

6.1 Общие положения .........................................................................................................................33
6.2 Определение нагрузок и усилий на элемент системы перекрытия ..........................................34
6.3 Расчет прочности по нормальному сечению ..............................................................................34
6.4 Расчет прочности по наклонному сечению .................................................................................38

7 Расчет по предельным состояниям второй группы....................................................................40

7.1 Определение геометрических характеристик приведенного сечения .....................................40
7.2 Расчет по образованию трещин, нормальных к продольной оси .............................................42
7.3 Расчет по раскрытию трещин, нормальных к продольной оси элемента ................................43
7.4 Определение прогиба ...................................................................................................................43

8 Расчет системы из сборных элементов плит перекрытия и монолитного бетона ..................45

8.1 Исходные данные ..........................................................................................................................45
8.2 Определение нагрузок ..................................................................................................................46
8.3 Характеристики прочности бетона и арматуры ..........................................................................48
8.4 Расчет прочности по нормальному сечению ..............................................................................49
8.5 Расчет прочности плиты по наклонному сечению к продольной оси элемента ......................49

9 Расчет по предельным состояниям второй группы....................................................................50

9.1 Определение геометрических характеристик приведённого сечения .....................................50
9.2 Расчет по образованию трещин нормальных к продольной оси ..............................................51
9.3 Расчет по раскрытию трещин нормальных к продольной оси элемента .................................51
9.4 Расчет прогиба плиты ...................................................................................................................52

10 Конструктивные требования .........................................................................................................53

55
 CP F.02.01:2016

Membrii Comitetului tehnic pentru normare tehnică în construcții

CT-C F 02 "Construcții din beton și beton armat"
care au acceptat proiectul documentului normative:

Preşedinte Anatolie ZOLOTCOV Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Secretar, Piotr EREMEEV Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

membru Direcția reglementări tehnico-economice

Reprezentant al Grigore POPOV Expert tehnic

MDRC

Membri Alexandru CHIRPII ICȘC „INCERCOM„ I.S.

Ion RUSU Universitatea Tehnică a Moldovei

Ion BUBUIOC Expert tehnic

Gheoghe CROITORU Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor

Direcția reglementări tehnico-economice

Mihail POTÎRCĂ Direcţia verificare şi expertiza re a proiectelor şi

construcțiilor

Tudor AXENTI Direcţia verificare şi expertiza re a proiectelor şi

construcțiilor

56
 CP F.02.01:2016

Utilizatorii documentului normativ sînt responsabili de aplicarea corectă a acestuia. Este important ca
utilizatorii documentelor normative să se asigure că sînt în posesia ultimei ediţii şi a tuturor
amendamentelor.

Informaţiile referitoare la documentele normative (data aplicării, modificării, anulării etc.) sînt publicate
în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova", Catalogul documentelor normative în construcţii, în
publicaţii periodice ale organului central de specialitate al administraţiei publice în domeniul
construcţiilor, pe Portalul Naţional "e-Documente normative în construcţii" (www.ednc.gov.md),
precum şi în alte publicaţii periodice specializate (numai după publicare în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu prezentarea referinţelor la acesta).

Amendamente după publicare:

Indicativul amendamentului Publicat Punctele modificate

57
 CP F.02.01:2016

Ediție oficială

COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII

CP F.02.01:2016

Construcții din beton și beton armat

Proiectarea sistemelor de planșee din elemente prefabricate și beton monolit

Responsabil de ediție ing. L. Cușnir

Tiraj 100 ex. Comanda nr. ____

Tipărit ICȘC ”INCERCOM” Î.S.

Str. Independenței 6/1
www.incercom.md

58