R E P U B L I C A M O L D O V A

N O R M A T I V Î N C O N S T R U C I I

B.01.02
URBANISM ȘI AMENAJAREA TERITORIULUI

NCM B.01.02:2016
Sistematizarea teritoriului si localit ilor
Instruc iuni privind con inutul, principiile
metodologice de elaborare, avizare şi aprobare a
documenta iei de urbanism şi amenajare a
teritoriului

EDI IE OFICIAL

MINISTERUL DEZVOLT RII REGIONALE ŞI CONSTRUC IILOR

CHIŞIN U 2016
NORMATIV ÎN CONSTRUC II NCM B.01.02:2016
CSM 01.120

Sistematizarea teritoriului si localit ilor

Instruc iuni privind con inutul, principiile metodologice de
elaborare, avizare şi aprobare a documenta iei de urbanism şi
amenajare a teritoriului
CZU

Cuvinte cheie: Instruc iuni, con inut metodologic, avizare, aprobare a documenta iei, regulament
local de urbanism

Preambul

1 ELABORAT de c tre "Institutul Na ional de Cercet ri şi Proiect ri „Urbanproiect”,

conduc tor tem – ing. Nadcrinicnaia A.

2 ACCEPTAT de c tre Comitetul Tehnic pentru Normare Tehnic şi Standardizare în

Construc ii Comitetul Tehnic CT-C 04 "Urbanism şi amenajarea teritoriului" procesul-
verbal nr. 3 din 24 noiembrie 2016.

3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministerului Dezvolt rii Regionale şi

Construc iilor nr. 43 din 24.03.2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017,
nr. 316-321, art. 1578), cu aplicare din 01.07.2017.

4 ÎNLOCUIEŞTE NCM B.01.02-2005.

MDRC, 2016 EDI IE OFICIAL

II
 NCM B.01.02:2016

Cuprins

Introducere IV
1 Domeniu de aplicare 1

2 Referin e normative 1

3 Prevederi generale 2

4 Modalitatea de elaborare şi avizare a documenta iei de urbanism şi amenajare a 5

teritoriului
5 Planul de amenajare a teritoriului na ional 8

6 Planurile regionale de amenajare a teritoriului 11

7 Planurile locale de amenajare a teritoriului 14

8 Planurile urbanistice generale 15

9 Planurile urbanistice zonale 24

10 Planurile urbanistice de detaliu 26

11 Regulamentul local de urbanism 29

Anexa A (normativ ) Con inutul-cadru al temei-program pentru elaborarea 59

documenta iei de urbanism şi amenajarea a teritoriului
Anexa B (normativ ) Lista organismelor emitente de avize la documenta iile de 61
urbanism şi amenajare a teritoriului
Anexa C (normativ ) Datele ini iale necesare pentru elaborarea documenta iei de 62
urbanism şi amenajare a teritoriului
Anexa D (normativ ) Principalele cerin e pentru elaborarea documenta iei de 63
urbanism şi amenajare a teritoriului şi preg tirea acesteia pentru aprobare

Anexa E (normativ ) Indicatorii principali ai documenta iei de amenajare a 64

teritoriului
Anexa F(normativ ) Indicatorii principali ai concep iei planului urbanistic general 66
Anexa G (normativ ) Indicatorii principali ai planului urbanistic general 67
(obligatorii)
Anexa H (informativ ) Indicatorii planului urbanistic general (recomanda i) 68
Anexele la Regulamentul local de urbanism (RLU):
Anexa J (informativ ) Amplasarea construc iilor, în func ie de destina ia acestora,
în cadrul localit ii 70
Anexa K (normativ ) Procentul de ocupare a terenurilor 76
Bibliografia 79
Traducerea autentic a documentului normativ în limba rus 80

III
 NCM B.01.02:2016

Introducere

Prezentul document normativ este o actualizare a normativelor precedente şi face parte din
sistemul de reglement ri tehnice pentru domeniul urbanismului şi amenaj rii teritoriului, fiind unul
dintre principale pe scara ierarhic a sistemului. Necesitatea actualiz rii normativelor existente a
fost dictat de o serie de factori, cum ar fi:
- apari ia şi dezvoltarea metodelor moderne de abordare a propriet ilor asupra terenurilor,
construc iilor şi amenaj rilor;

- evolu ia permanent a domeniului urbanismului şi amenaj rii teritoriului, atât în consolidarea

metodologiilor practicate actualmente, cât şi în promovarea noilor aplica ii în planificarea spa ial ;

- reglementarea juridic a procesului de elaborare şi aprobare a Regulamentului local de

urbanism.
Con inutul şi structura documentului normativ corespunde cerin elor stabilite prin
NCM A.01.07:2013 „Principiile şi metodologia reglement rii în construc ii. Forma de prezentare a
documentelor normative în construc ii”. Acest normativ este compartimentat, viz nd capitolele
reglement rilor şi anexelor, practic conform documentului precedent, cu unele excep ii, care se
refer la factorii lista i anterior.

Prezentul document normativ înlocuieşte NCM B.01.02-2005 "Instruc iuni privind con inutul,
elaborarea, avizarea şi aprobarea documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului" .

Prezentul document normativ ilustreaz rela iile dintre to i participan ii procesului de elaborare,
avizare si aprobare a planurilor pentru localita ile si teritoriile Republicii Moldova.

În compara ie cu redac ia anterioar , prezentul document normativ dat propune viziuni şi solu ii
moderne în ceia ce priveşte: con inutul planurilor urbanistice generale, zonale şi de detaliu,
planurilor de amenajare a teritoriului na ional, regional, raional şi local, regulamentului local de
urbanism.

Prezentul document normativ desf şoar procedur de avizare şi aprobare a tuturor tipurilor de
documenta ii de urbanism şi amenajare a teritoriului, armonizându-le cu ultimele modific ri
operate în legisla ia privind atribu iile, func iile şi abilit ile autorit ilor publice locale, privind
implicarea participativ a popula iei în ac iunile de dezvoltare teritorial şi urbanistic a
localit ilor, privind atragerea diverselor investi ii sau fonduri structurale în finan area acestor
lucr ri.

Versiunea actual a documentului normativ ofer o categorizare modernizat a tipurilor de

documenta ii de planificare spa ial , reflect raporturile între to i actorii proceselor de elaborare,
avizare şi aprobare a planurilor pentru localit ile şi teritoriile din Republica Moldova.

Prezentul document normativ, fiind conformat, în linii generale, reglement rilor tehnice
interna ionale, are destina ia de a detalia prevederile multor acte legislative şi normative, de
exemplu:

- Legea nr.835-XIII din 17.05.1996 privind principiile urbanismului şi amenaj rii teritoriului;

- Legea nr.163 din 09.07.2010 privind autorizarea execut rii lucr rilor de construc ie;

- Hotarirea Guvernului nr.5 din 05.01.1998 destre aprobarea Regulamentului general de

urbanism;

- Hotarirea Guvernului nr.1009 din 05.10.2000 despre aprobarea Regulamentului privind zonele
protejate naturale şi construite, etc;
Con inutul anexelor concretizeaz şi precizeaz prevederile din textul documentului normativ dat.

IV
 NCM B.01.02:2016

N O R M A T I V Î N C O N S T R U C I I
Instruc iuni privind con inutul, principiile metodologice de elaborare, avizare şi
aprobare a documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului

, ,

Instruction on the contents, methodological principles of elaboration and approval of

the urban and spatial planning documentations
Data punerii în aplicare: 2017-07-01

1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezentul normativ stabileşte con inutul, principiile metodologice de elaborare, avizare şi
aprobare a documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului.

1.2 Prevederile prezentului normativ sunt obligatorii pentru autorit ile administra iei publice
centrale şi locale, institu iile de proiect ri, agen ii economici, persoanele juridice şi fizice, care
execut proiect ri, construc ii, amenaj ri sau alte ac iuni urbanistice.

2 Referin e normative

NCM A.01.07:2013 Principiile şi metodologia reglement rii în construc ii. Forma de

prezentare a documentelor normative în construc ii.

NCM A.07.02:2012 Procedura de elaborare, avizare şi aprobare si con inutul cadru al

documenta iei de proiect pentru construc ii. Cerin e si prevederi
principale

NCM B.01.03:2016 Planuri generale ale întreprinderilor industriale

NCM B.02.01:2016 Parcaje

NCM C.01.02:2016 Proiectarea construc iilor pentru gr dini e de copii

NCM C.01.03:2016 Proiectarea construc iilor pentru şcoli de înv mânt general

NCM C.01.04-2005 Cl diri administrative. Norme de proiectare

NCM C.01.11:2014 Norme de proiectare a remizelor de pompieri

NCM E.03.02:2014 Protec ia împotriva incendiilor a cl dirilor şi instala iilor

3 Prevederi generale

3.1 Prezentele Instruc iuni privind con inutul, principiile metodologice de elaborare, avizare şi
aprobare a documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului (în continuare denumite

1
 NCM B.01.02:2016

Instruc iuni) au fost elaborate în conformitate cu prevederile Legii privind principiile

urbanismului şi amenaj rii teritoriului şi reprezint o parte integrant din sistemul unitar de
normative şi reglement ri în domeniul urbanismului şi amenaj rii teritoriului în Republica
Moldova.

3.2 Elaborarea unei categorii concrete de documenta ie de urbanism şi amenajare a

teritoriului se efectueaz în corespundere cu structura administrativ - teritorial , cu scopurile
şi sarcinile urbanistice şi de amenajare a teritoriului.

3.3 Instruc iunile stabilesc c documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului cuprinde

planurile de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice şi regulamentele aferente acestora,
detaliaz tipurile şi categoriile acestor documenta ii. La nivel de macroteritoriu - teritoriul
întregii ri, se elaboreaz planul de amenajare a teritoriului na ional, la nivel de mezoteritoriu
- teritoriul unor zone specifice sau al unor mari unit i administrativ - teritoriale se elaboreaz
planuri de amenajare a teritoriului regional, zonal, municipal sau raional, la nivel de
microteritoriu se elaboreaz planuri locale de amenajare a teritoriului - planuri urbanistice
generale, planuri urbanistice zonale şi planuri urbanistice de detaliu.

Documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului de nivel ierarhic superior aprobat ,

serveşte drept baz pentru elaborarea documenta iei de nivel ierarhic inferior şi, dup caz,
prevederile documenta iei de nivel ierarhic inferior aprobate se preiau în documenta iile de
urbanism de nivel ierarhic superior.

3.4 Beneficiari ai elabor rii tuturor categoriilor de documenta ii de urbanism şi amenajare a

teritoriului sunt dup cum urmeaz :

Guvernul - pentru elaborarea planului de amenajare a teritoriului na ional, cât şi selectiv a

planurilor regionale de amenajare a teritoriului, în cazul finan rii lucr rilor din bugetul de
stat;

autorit ile administra iei publice locale - pentru elaborarea planurilor regionale de amenajare
a teritoriului: planului de amenajare a teritoriului zonal, al teritoriului municipiului Chişin u, a
teritoriului raional; a planurilor locale de amenajare a teritoriului: a planului de amenajare a
teritoriului interor şenesc sau inters tesc (intercomunal), municipal, or şenesc sau s tesc
(comunal);

autorit ile administra iei publice locale respective - pentru elaborarea planurilor urbanistice
generale, planurilor urbanistice zonale ale localit ilor;

persoanele juridice şi fizice din ar precum şi din str in tate în colaborare cu autorit ile
administra iei publice centrale şi locale - pentru elaborarea planurilor urbanistice de detaliu,
pentru documenta iei urbanistic privind zonele protejate, balneare, turism şi de agrement
amplasate în intravilanul sau extravilanul localit ilor pe teritoriul rii;

institutele de proiectare, desemnate în modul stabilit cu func ie de proiectant general - pentru

elaborarea compartimentelor specializate ale documenta iei de urbanism şi amenajare a
teritoriului aplicând rela iile de subantrepriz .

3.5 Beneficiari ai lucr rilor de elaborare a documenta iei de urbanism şi amenajare a

teritoriului, cu excep ia Planului amenaj rii teritoriului na ional, pot fi persoane juridice şi
fizice interesate, inclusiv str ine, în colaborare cu autorit ile administr rii publice
responsabile de elaborarea şi aprobarea lor, conform legisla iei în vigoare.

3.6 În cazul, în care prin certificatul de urbanism, emis de c tre autorit ile administra iei
publice locale, pentru elaborarea proiectelor unor obiecte importante amplasate pe teritoriile

2
 NCM B.01.02:2016

administrate se solicit elaborarea planului urbanistic de detaliu, beneficiarul lucr rilor de

elaborare a planului urbanistic de detaliu este solicitantul de certificat.

3.7 Proiectantul (elaboratorul) documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului se

alege de c tre beneficiar din lista institu iilor autorizate.

Toate proiectele în domeniul urbanismului şi amenaj rii teritoriului, elaborate de alte institu ii
de proiectare trebuie s fie avizate de institutul na ional de cercet ri şi proiect ri, responsabil
de lucr rile efectuate în domeniul specificat.

3.8 În cazul unei complexit i deosebite a teritoriilor, zonelor sau a localit ilor, elaboratorul
documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului trebuie s fie ales în baza prevederilor
legisla iei în vigoare privind achizi ia de m rfuri, lucr ri şi servicii pentru necesit ile statului.

3.9 Rela iile între beneficiarul care comand şi antreprenorul (proiectantul) care elaboreaz
documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului se stabilesc în modul prev zut de
Regulamentul cu privire la contractarea investi iilor publice, prin alte acte şi documente
normative care stabilesc responsabilitatea pentru respectarea indicatorilor aproba i, calitatea
documenta iei şi nivelul solu iilor aplicate.

3.10 Documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului trebuie s prevad elaborarea

m surilor de protec ie şi utilizare a patrimoniului istoric, cultural şi natural. În acest scop,
pentru planurile de amenajare a teritoriului, se vor execut scheme de amplasare a
monumentelor de istorie, arheologie, urbanism şi arhitectur , a zonelor şi rezerva iilor
naturale, iar pentru planurile urbanistice generale ale localit ilor - planuri respective de
situa ie şi de stabilire a zonelor de protec ie.

3.11 Pentru localit ile amplasate pe teritorii afectate de procese geologice, hidrogeologice şi
seismice periculoase, planurile urbanistice generale trebuie s cuprind un compartiment cu
solu ii de limitare a disfunc ionalit ilor generate de declanşarea proceselor specificate şi cu
m suri concrete de diminuare sau înl turare, dup caz, a acestor procese.

3.12 Documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru zone şi localit i balneare

se elaboreaz în baza materialelor şi studiilor privind zonificarea func ional a teritoriilor,
evaluarea şi protec ia resurselor de agrement, balneare şi privind delimitarea acestor zone.

3.13 Documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului, (cu excep ia planului de

amenajare a teritoriului na ional şi a planurilor urbanistice de detaliu, care nu afecteaz
domeniul public), anterior aprob rii, se supun consult rii cu popula ia din teritoriile
respective.

3.14 To i participan ii la procesul de elaborare a documenta iilor de urbanism şi amenajare a

teritoriului, prev zute în prezentele Instruc iuni, trebuie s se conduc de legisla ia Republicii
Moldova în domeniul urbanismului şi amenaj rii teritoriului, alte acte legislativ-normative,
aferente domeniului, adoptate în conformitate cu acestea, ordine şi decizii emise de
autorit ile administra iei publice centrale şi locale.

3.15 Planurile de amenajare a teritoriului regional şi zonal, planurile urbanistice generale ale
municipiului Chişin u şi ale oraşelor (municipiilor) mari, cu popula ia de peste o sut mii
locuitori, se elaboreaz şi se aprob în dou faze:

- studii de fundamentare şi concep ia proiectului;

- proiect.

3
 NCM B.01.02:2016

Celelalte categorii de documenta ie de urbanism şi amenajare a teritoriului se elaboreaz

într-o singur faz .

3.16 În componen a planului urbanistic general şi de amenajare a teritoriului se elaboreaz

studiile de fundamentare pe domenii pentru problemele care necesit analize detaliate de
specialitate şi ale c ror concluzii se preiau în solu iile şi deciziile privind dezvoltarea
teritoriului şi a localit ilor.

Proiectantul se oblig de a corela toate propunerile studiilor de fundamentare şi de a genera

o concep ie unitar de dezvoltare a teritoriului na ional, regional şi local.

Studiile de fundamentare pentru celelalte categorii de documenta ii se elaboreaz şi se

aprob concomitent cu documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului.

3.17 Studiile de fundamentare trebuie s cuprind informa ii şi concluzii actualizate.

3.18 Definitivarea documenta iilor de urbanism şi amenajare a teritoriului se face de

proiectant în baza condi iilor stipulate în avizele eliberate de institu iile interesate.

3.19 Con inutul documenta iilor de urbanism şi amenajare a teritoriului trebuie s fie clar şi
coerent structurat şi prezentat. Informa iile din piesele scrise trebuie s fie corelate cu
piesele desenate.

Piesele desenate se redacteaz în conformitate cu standardele de stat privind semnele

conven ionale. Culorile utilizate trebuie s fie transparente pentru a putea urm ri detaliile
acestor planşe.

3.20 În func ie de complexitatea, categoria şi importan a problemelor abordate în

documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului se determin necesitatea prezent rii
lucr rilor elaborate pentru examinare de c tre Consiliul Arhitectural - Urbanistic Republican
pe lâng autoritatea public central din domeniul vizat.

Anterior ob inerii avizului general, documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului se va

supune în mod obligatoriu aviz rii, care se efectueaz de c tre specialiştii din toate
domeniile implicate. Cheltuielile pentru avizare se includ în devizul de cheltuieli pentru
executarea lucr rilor de proiectare.

Beneficiarul documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului, cu excep ia planurilor

urbanistice zonale şi de detaliu, este obligat s prezinte autorit ii publice centrale din
domeniul vizat materialele elaborate şi avizate de institu iile interesate pentru a ob ine avizul
general.

3.21 Avizarea şi aprobarea tuturor categoriilor de documenta ii de urbanism şi amenajare a

teritoriului se face de c tre institu iile stabilite, conform anexei la Legea privind principiile
urbanismului şi amenaj rii teritoriului.

3.22 Documenta ia de urbanism aprobat conform legisla iei, va deveni un instrument tehnic
al Consiliului local pentru definirea problemelor şi determinarea perspectivelor de dezvoltare
a localit ii şi poate fi utilizat în solu ionarea litigiilor, ce pot ap rea în justi ie între persoane
fizice şi administra ia local , între persoane fizice şi juridice sau în alte situa ii.

3.23 Documenta iile de urbanism, aprobate conform legisla iei, pot fi utilizate la:

eliberarea certificatelor de urbanism şi a autoriza iilor de construire sau desfiin are a

construc iilor şi amenaj rilor;

4
 NCM B.01.02:2016

respingerea unor solicit ri de construire neconformate la prevederile documenta iilor de

urbanism;

fundamentarea solicit rilor unor fonduri din bugetul statului, fonduri structurale şi specializate
interna ionale pentru executarea lucr rilor de utilitate public ;

declanşarea procedurii de declarare a utilit ii publice pentru realizarea unor obiective ce

implic exproprieri;

alte opera ii ale serviciilor de specialitate ale administra iei publice locale.

3.24 Baza informa ional pentru elaborarea documenta iei de urbanism şi amenajare a
teritoriului sunt datele cadastrului general sau cadastrului func ional urban şi informa ia
privind perspectiva de dezvoltare a infrastructurii de produc ie şi prest ri servicii din teritoriu.

3.25 În Planul de amenajare a teritoriului Republicii Moldova, în planurile regionale, zonale şi

locale de amenajare a teritoriului, planurile generale, zonale ale oraşelor (municipiilor),
oraşelor care reprezint reşedin ele raioanelor administrative ale Republicii Moldova trebuie
s cuprind compartimentul "M surile tehnico-edilitare pentru Protec ia Civil ", elaborate
conform unei metodologii avizate şi aprobate şi coordonate cu autoritatea public central
din domeniul vizat.

4 Modalitatea de elaborare şi avizare a documenta iei de urbanism şi amenajare a

teritoriului

4.1 Decizia de a elabora sau a modifica documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului

se adopt de c tre:

- de c tre Guvernul Republicii Moldova pentru Planul de amenajare a teritoriului na ional şi

pentru planurile regionale de amenajare a teritoriului, a unor teritorii cu destina ii speciale în
cazul finan rii acestor lucr ri din bugetul de stat;

- de c tre Consiliul Municipal Chişin u sau, prin decizia acestuia de c tre Prim ria
municipiului Chişin u pentru planul de amenajare a teritoriului municipiului Chişin u şi pentru
planurile urbanistice: general, zonale şi de detaliu ale municipiului Chişin u;

- de c tre Consiliul raional pentru planul regional (raional) de amenajare a teritoriului;

- de c tre Consiliul or şenesc (municipal) sau, prin decizia acestuia de c tre Prim ria
oraşului (municipiului) pentru planul de amenajare a teritoriului administrat şi pentru planurile
urbanistice: general, zonal şi de detaliu ale oraşului (municipiului) respectiv;

- de c tre Consiliul s tesc (comunal) sau, prin decizia acestuia de c tre Prim ria satului
(comunei) pentru planul local de amenajare a teritoriului administrat şi pentru planurile
urbanistice: general, zonale şi de detaliu ale satului (comunei).

4.2 Elaborarea sau modificarea documenta iilor de urbanism şi de amenajare a teritoriilor

pentru localit ile respective se face la propunerea autorit ii publice centrale din domeniul
vizat, autorit ilor administra iei publice locale, de comun acord cu organele locale de
arhitectur şi urbanism, dup examinarea informa iei prezentate anual de c tre:

- Institutul Na ional de Cercet ri şi Proiect ri INCP “Urbanproiect”;

- iar pentru mun. Chişin u, de c tre Institutul Municipal de Proiect ri IMP “Chişin uproiect”.

5
 NCM B.01.02:2016

4.3 Modificarea Planului de amenajare a teritoriului na ional şi a planurilor zonale de

amenajare a teritoriului, a unor teritorii cu destina ii speciale se propune Guvernului
Republicii Moldova de c tre autoritatea public central din domeniul vizat dup
reexaminarea periodic a compartimentelor acestor documenta ii.

4.4 Cazurile în care se elaboreaz sau se modific documenta ia de urbanism şi amenajare

a teritoriului sunt:

- lipsa documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru teritoriile şi localit ile
respective;

- necesitatea adapt rii documenta iei existente la noile condi ii economice, sociale şi tehnice;

- necesitatea includerii în concep ia general a prevederilor de baz ale documenta iei

aprobate pentru p r ile componente ale teritoriului sau localit ii respective;

- afectarea intereselor teritoriului sau localit ii în cauz prin realizarea documenta iei de
urbanism şi amenajare a teritoriului de nivel ierarhic superior;

- cerin ele privind elaborarea documenta iei pentru teritorii, localit i, alte obiecte teritoriale se
con inute în programele de dezvoltare economic şi social a Republicii Moldova şi în
documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului de nivel ierarhic superior;

- expirarea duratei de valabilitate a documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului.

4.5 Pentru elaborarea documenta iilor de urbanism şi amenajare a teritoriului beneficiarul

împreun cu elaboratorul documenta iei trebuie s întocmeasc tema - program, al c rei
con inut este detaliat în anexa A.

În cazul elabor rii documenta iilor în dou faze, con inutul temei - program se concretizeaz
în conformitate cu prevederile studiilor de fundamentare a proiectului.

Tema - program pentru elaborarea documenta iei de amenajare a teritoriului privind

proiectele finan ate de c tre Guvernul Republicii Moldova se întocmeşte de c tre autoritatea
public central din domeniul vizat, în coordonare cu autoritatea public central în domeniul
economiei .

Temele - programe pentru alte categorii de documenta ii de urbanism şi amenajare a

teritoriului trebuie s fie examinate şi avizate, în mod obligatoriu, de c tre autoritatea public
central din domeniul vizat.

4.6 Beneficiarul este obligat s pun la dispozi ia proiectantului datele ini iale necesare
pentru elaborarea documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului. Responsabilitatea
pentru autenticitatea acestor date o poart beneficiarul şi persoanele juridice care au pus la
dispozi ie datele specificate.

Beneficiarul, contra plat suplimentar stipulat în contract, poate încredin a culegerea

datelor ini iale proiectantului.

Lista datelor ini iale necesare pentru elaborarea documenta iei de urbanism şi amenajare a
teritoriului sunt prezentate în anexa C.

4.7 În cazul elabor rii documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului în dou faze,
concep ia proiectului se aprob de c tre:

6
 NCM B.01.02:2016

de c tre Consiliul Municipiului Chişin u - pentru planul urbanistic general al municipiului

Chişin u;

de c tre Consiliile autorit ilor publice locale respective - pentru planul de amenajare a
teritoriului regional, local şi pentru planurile urbanistice generale ale oraşelor (municipiilor)
mari cu popula ia peste o sut mii locuitori;

Studiile de fundamentare şi concep ia aprobat reprezint temei pentru continuarea

elabor rii documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului.

4.8 În perioada elabor rii documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului cu caracter
reglementator, stabilit determinat prin lege, autorit ile administra iei publice locale pot emite
certificate de urbanism pentru proiectarea construc iilor, pot promova alte ac iuni urbanistice,
cât şi autoriza ii de construire numai cu avizele proiectan ilor în domeniile vizate şi anume
ale:
- Institutului Na ional de Cercet ri şi Proiect ri INCP “Urbanproiect”;

- Institutului Municipal de Proiect ri IMP “Chişin uproiect” pentru municipiul Chişin u.

4.9 Documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului trebuie avizat de:

a) cu autorit ile administra iei publice centrale interesate - pentru Planul de amenajare a
teritoriului Republicii Moldova şi pentru planurile regionale de amenajare a teritoriului, a unor
teritorii cu destina ii speciale, iar în cazul planurilor regionale - şi de autorit ile administra iei
publice locale interesate, stabilite în tema-program;

b) cu autorit ile administra iei publice centrale şi locale interesate - pentru planurile zonale,
raionale sau municipale de amenajare a teritoriului, iar planurile locale de amenajare a
teritoriului de organele teritoriale şi autorit ile publice locale interesate;

c) cu organismele centrale interesate - pentru planurile urbanistice generale ale municipiilor;

d) cu organismele teritoriale interesate - pentru planurile urbanistice zonale ale municipiilor,

pentru planurile urbanistice generale ale oraşelor, satelor (comunelor);

e) cu autoritatea public central în domeniul economiei, autoritatea public central în

domeniul s n t ii, autoritatea public central în domeniul ecologiei, autoritatea public
central în domeniul muncii şi protec iei sociale, de alte organisme centrale şi teritoriale
interesate - pentru planurile urbanistice generale ale sta iunilor balneare, turistice şi de
agrement de importan na ional ;

f) cu autoritatea public central în domeniul culturii, de alte organisme centrale şi teritoriale

interesate - pentru planurile urbanistice zonale şi de detaliu pentru zonele protejate aferente
monumentelor, siturilor istorice şi arheologice de importan na ional ;

g) cu organismele teritoriale interesate - pentru planurile urbanistice zonale ale localit ilor,
zonelor protejate şi de agrement de importan regional sau local ;

h) cu organismele centrale sau teritoriale interesate - pentru planurile urbanistice de detaliu

finan ate de Guvernul Republicii Moldova sau de autorit ile administra iei publice centrale
de specialitate; de organismele teritoriale interesate pentru planurile urbanistice de detaliu,
elaborate din contul aloca iilor autorit ilor administra iei publice locale şi mijloacelor
persoanelor juridice şi fizice;

7
 NCM B.01.02:2016

i) cu organismele centrale - pentru regulamentele locale de urbanism aferente planurilor

urbanistice generale şi zonale ale municipiilor, de organismele teritoriale interesate - pentru
regulamentele aferente planurilor specificate ale oraşelor şi satelor (comunelor).

4.10 Organismele centrale şi teritoriale interesate, care trebuie s avizeze documenta ia de

urbanism şi amenajare a teritoriului respectiv (anexa B), se trebuie s fie stabilite în temele-
programe.

4.11 Beneficiarul organizeaz avizarea documenta iei de urbanism şi amenajare a

teritoriului, elaboratorul justific solu iile aplicate în proiect.

Modul şi termenele de avizare a documenta iilor de organismele interesate se stabilesc prin

legisla ie şi se asigur de c tre beneficiar.

4.12 Durata de emitere a avizelor de c tre organismele interesate este de 30 zile de la data
depunerii documenta iei în set complet.

În cazul în care avizul nu se emite în termenul specificat, se consider c pentru

documenta ia dat exist un aviz favorabil.

4.13 Dup examinarea şi avizarea de c tre organismele centrale şi teritoriale interesate a

documenta iilor de urbanism şi amenajare a teritoriului se întocmesc avize generale în baza
c rora acestea, potrivit legii, trebuie s fie aprobate.

4.14 Documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului elaborat se transmite de c tre

proiectant beneficiarului în trei exemplare.

Majorarea num rului de exemplare al documenta iei se stipuleaz în contract şi se asigur

prin plat suplimentar .

În cazul în care exist posibilit i tehnice, în contract poate s se prevad transmiterea

b ncilor de date pe supor i magnetici cu condi ia cre rii regimului de p strare şi utilizare.

4.15 Originalul şi exemplarul de control al documenta iei de urbanism şi amenajare a

teritoriului în set complet se p streaz în arhiva proiectantului general. Dreptul de
multiplicare a documenta iei de proiect îi apar ine proiectantului şi beneficiarului acestei
documenta ii, dac alte condi ii nu sunt stipulate în contract.

5 Planul de amenajare a teritoriului na ional

5.1 Planul de amenajare a teritoriului na ional (în continuare denumit Plan Na ional) este
documenta ia de baz elaborat pentru întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pentru
re eaua de localit i, complexul natural şi construit, dezvoltarea socio - económic ,
infrastructura tehnico - edilitar şi de comunica ii.

5.2 Scopul Planului Na ional este de a asigura: prin intermediul sistematiz rii teritoriale
dezvoltarea economic şi social echilibrat şi durabil în teritoriu şi spa iu a republicii în
ansamblu şi ca parte component a spa iului transfrontalier european, ameliorarea calit ii
vie ii cet enilor şi colectivit ilor umane, gestionarea responsabil a resurselor naturale,
protec ia patrimoniului istorico-cultural şi a mediului înconjur tor.

5.3 Planul Na ional determin politica statului în domeniul amenaj rii şi organiz rii teritoriului
la nivel republican şi regional în corelare cu scopurile politice, sociale şi economice generale
ale statului, asigur punerea programelor na ionale în concordan cu cele interna ionale,

8
 NCM B.01.02:2016

interconexiunea programelor guvernamentale sectoriale şi corelarea programelor de nivel

regional.

5.4 Sarcinile principale ale Planului Na ional sunt: determinarea direc iilor generale de
modernizare a re elei de localit i, organizarea administrativ - teritorial a republicii,
dezvoltarea social-economic , zonificarea optim a teritoriului na ional, determinarea zonelor
specifice de reglementare statal , ameliorarea situa iei ecologice, dezvoltarea infrastructurii
edilitare şi de transport majore inând cont de interconexiunea localit ilor şi teritoriilor.

5.5 Planul Na ional se elaboreaz în baza studiilor de fundamentare.

5.6 Obiectivele principale ale Planului Na ional sunt:

a) evaluarea complex a resurselor naturale, economice şi umane din diferite zone sau
teritorii ale rii, ca baz a diferitor strategii fundamentale;

b) identificarea zonelor sau teritoriilor cu problematic major , care necesit programe de

interven ie primordial (zone defavorizate din punct de vedere economic şi social, zone cu
resurse naturale intens degradate, zone cu reduceri demografice accentuate sau cu
dezechilibre demografice grave, zone cu deficit de locuri de munc , zone afectate de riscuri
naturale, zone care urmeaz a fi asistate pe baza unor programe sau conven ii
interna ionale) şi analiza disfunc ionalit ilor;

c) stabilirea, în corelare cu strategiile guvernamentale, a direc iilor principale de dezvoltare a

economiei na ionale şi precizarea priorit ilor de interven ie privind relansarea activit ilor
economice, determinarea teritoriilor pentru implementarea metodelor moderne de promovare
a bussinessului privat şi de stat; crearea re elei na ionale de zone economice libere etc.

d) corelarea dezvolt rilor sectoriale în cadrul diferitor zone, teritorii şi domenii de activitate cu
interesele tuturor regiunilor rii, cu asigurarea echilibrului permanent între resursele
existente şi cerin ele de valorificare a acestora, cu interesele colectivit ilor şi individului;

e) prognoza privind evolu ia num rului de locuitori şi a posibilit ilor de ocupare a resurselor
de munc , asigurarea unor condi ii adecvate de via pentru popula ie prin ameliorarea
condi iilor de abita ie, a accesului la institu iile publice şi la echip rile edilitare;

f) fundamentarea strategiei de dezvoltare a re elei generale de localit i;

g) reabilitarea şi protejarea mediului natural şi construit, stabilirea zonelor naturale şi

construite cu valoare de patrimoniu, constituirea re elei na ionale a acestora;

h) dezvoltarea infrastructurii de transport şi edilitare de importan republican şi

interna ional , c ilor de comunica ie transfrontaliere.

5.7 Planul Na ional aprobat devine baz pentru toate tipurile de activit i de amenajare şi
urbanism pe teritoriul Republicii Moldova, temei pentru elaborarea planurilor regionale şi
locale de amenajare a teritoriului, programelor ramurale şi de dezvoltare social-economic ,
schemelor complexe pentru protec ia mediului înconjur tor şi utilizarea ra ional a resurselor
naturale, schemelor şi proiectelor republicane şi regionale ale infrastructurii edilitare şi de
transport, a altor documenta ii de o importan deosebit pentru obiectivele teritoriale de
nivel regional şi local.

5.8 În func ie de obiectivele principale specificate se determin con inutul documenta iei
pentru Planul Na ional, care cuprinde piese scrise şi desenate cu caracter de sintez .

9
 NCM B.01.02:2016

Piesele scrise se structureaz în urm toarele capitole:

Capitolul 1. Elementele principale care caracterizeaz situa ia actual de dezvoltare

economico-social şi urbanistic a Republicii Moldova, în contextul european.

Se prezint indicatorii referitori la poten ialul natural, demografic, socio-urbanistic şi la

echiparea cu infrastructur , care caracterizeaz pozi ia Republicii Moldova între rile
europene şi pe baza c rora se determin dimensiunile, sensul ac iunilor şi priorit ile care
trebuie s fie realizate în scopul dezvolt rii durabile a rii şi a integr rii ei în Comunitatea
European .

Num rul şi con inutul indicatorilor se stabilesc în func ie de sursele de informa ie şi de

structura datelor statistice existente.

Capitolul 2. Evaluarea complex a situa iei existente privind modul de valorificare a

poten ialului uman şi material al rii, care cuprinde:

2.1 Cadrul natural şi resursele solului şi subsolului.

2.2 Poten ialul demografic şi calitatea resurselor umane.

2.3 Poten ialul economic şi gradul de valorificare al resurselor locale.

2.4 Re eaua de localit i.

2.5 Infrastructura şi echiparea tehnic a teritoriului şi localit ilor.

2.6 Protec ia, reabilitarea şi conservarea mediului.

Capitolul 3. Principalele disfunc ionalit i, eviden iate pe domenii. Identificarea zonelor cu

problematica major , necesitând interven ii prioritare.
În baza efectu rii analizei complexe a situa iei existente se eviden iaz disfunc ionalit ile
principale pe domenii de activitate, care elucideaz :

3.1. Probleme privind dezvoltarea economic .

3.2. Probleme privind demografia, evolu ia şi migra ia popula iei, ocuparea resurselor de
munc şi standardul de via al popula iei.

3.3. Probleme privind echiparea tehnic a teritoriului.

3.4. Probleme privind reabilitarea, protec ia şi conservarea mediului natural şi construit.

Capitolul 4. Direc iile principale de dezvoltare a economiei na ionale a Republicii Moldova.

Acest capitol se elaboreaz pe baza programului de guvernare pe termen scurt sau mediu şi
a strategiei de dezvoltare a rii pe principalele domenii, care se definitiveaz de c tre
Ministerul Economiei, ministerele şi departamentele de resort, al c rui scop principal este
relansarea, ulterior dezvoltarea economiei, care trebuie s contribuie la sporirea nivelului de
via al popula iei, la realizarea gestiunii responsabile a resurselor na ionale umane şi
naturale.

Capitolul 5. Propuneri de amenajare şi dezvoltare durabil a teritoriului şi localit ilor, care

cuprind:

10
 NCM B.01.02:2016

5.1 Zonificarea spa ial-func ional a teritoriului Republicii Moldova.

5.2 Revitalizarea şi dezvoltarea economic (agricultura, silvicultura, industria, turismul etc).

5.3 Evolu ia demografic şi dezvoltarea re elei de localit i.

5.4 Echiparea tehnic a teritoriului.

5.5 Protec ia, reabilitarea şi conservarea mediului.

5.6 Ap rarea na ional şi protec ia civil .

Piesele desenate uzuale utilizate la ilustrarea problematic sunt urm toarele:

- h r i ale Republicii Moldova la sc rile 1:400 000, 1:200 000 pentru ilustrarea problemelor
generale;

- h r i şi planuri la sc rile 1:200 000, 1:100 000, 1:50 000, 1:25 000 pentru detalierea unor
probleme de nivel na ional şi regional (zonal);

- cartograme şi scheme - la sc ri corespunz toare - pentru ilustrarea unor aspecte necesare

fundament rii strategiilor, priorit ilor şi modalit ilor de solu ionare pentru principalele
probleme ale teritoriului na ional.

6 Planurile regionale de amenajare a teritoriului

6.1 Planurile regionale de amenajare a teritoriului au ca obiect teritoriile grupate într-o

singur zon cu caracteristici geografice, economice, istorice sau de alt natur comune şi
care cuprind integral sau par ial teritoriul mai multor raioane administrative, teritoriul
municipiilor Chişin u, B l i sau teritoriul unui singur raion.

6.2 Planurile regionale de amenajare a teritoriului au drept scop determinarea direc iilor de
dezvoltare a teritoriilor respective prin corelarea programelor de nivel raional cu programele
guvernamentale sectoriale, prev zute în Planul Na ional, interconexiunea programelor de
nivel raional şi corelarea cu cele din toate unit ile administrativ-teritoriale componente ale
zonei, municipiilor Chişin u, B l i sau ale raionului.

6.3 Sarcinile principale ale planurilor regionale sunt:

a) determinarea prognozei de dezvoltare social-economic şi teritorial a regiunilor;

b) detalierea, pentru teritoriul respectiv a prevederilor Planului Na ional;

c) zonificarea teritoriului dup specificul utiliz rii;

d) organizarea ra ional a teritoriului, care trebuie s contribuie la dezvoltarea produc iei,

optimizarea re elei de localit i, deservirea popula iei din grupuri de localit i, zonelor de
agrement, turismului, conservarea complexurilor naturale unicat, patrimoniului istoric,
cultural, arhitectural şi altele;

e)protejarea şi conservarea mediului înconjur tor;

f) dezvoltarea infrastructurilor regionale: sociale, de transport şi edilitare;

11
 NCM B.01.02:2016

g) determinarea principiilor de protec ie a teritoriilor, localit ilor şi obiectelor economiei

na ionale contra proceselor geologice şi hidrogeologice periculoase, cât şi a propunerilor
pentru revitalizarea terenurilor afectate de aceste procese;

h) stabilirea cerin elor referitoare la elaborarea planurilor locale de amenajare a teritoriului şi

a altor categorii de documenta ii de urbanism.

6.4 Planurile regionale de amenajare a teritoriului se elaboreaz pe termen de 20 ani,

eviden iînd prima etap de realizare pe termen de 7-10 ani, din momentul ini ierii elabor rii
planurilor.

6.5 Planurile regionale se elaboreaz în dou faze: studii de fundamentare, concep ia

planului regional şi planul regional de amenajare a teritoriului.
Concep ia planului regional se elaboreaz pentru a selecta varianta optim de politic
teritorial orientat spre solu ionarea sarcinilor social-economice şi ecologice de dezvoltare a
regiunii utilizînd cât mai eficient întregul spectru de surse existente.

Componen a studiilor de fundamentare şi a concep iei se stabileşte în tema - program.

6.6 Componen a planului regional de amenajare a teritoriului este prezentat în tabelul 1.

Tabelul 1 - Componen a planurilor regionale şi locale de amenajare a teritoriului

Denumirea pieselor scrise şi desenate Sc rile pieselor desenate

Plan regional de Plan local de
amenajare a amenajare a
teritoriului teritoriului
1 2 3
Compartimentul aprobat:
1.Planul regional de amenajare a teritoriului 1:50000 1:100000
2.Planul local de amenajare a teritoriului 1:10000 1:25000
3.Memoriul de sintez al planului regional sau local
de amenajare a teritoriului
Compartimentul de fundamentare:
4.Schema de încadrare a regiunii în teritoriul 1:100000
republicii 1:300000
5.Schema de încadrare a teritoriului local în 1:50000
teritoriul raionului, zonei 1:100000
6.Plan de situa ie 1:50000 1:10000
1:100000 1:25000
7. Schema de evaluare complex a teritoriului 1:50000 1:10000
1:100000 1:25000
8.Schema infrastructurii edilitare 1:50000 1:10000
1:100000 1:25000
9.Schema infrastructurii de transport 1: 50000 1:10000
1:100000 1:25000
10.Schema-prognoz a situa iei mediului 1:50000 1:10000
înconjur tor 1:100000 1:25000
11 .Memoriul general
NOT - În memoriul general se prezent diagrame, scheme, fotografii care trebuie s fundamenteze
şi s ilustreze solu iile planului regional şi ale planului local de amenajare a teritoriului.

6.7 Planul regional de amenajare a teritoriului se întocmeşte pe suport topografic, fiind

indicate:

12
 NCM B.01.02:2016

a) hotarele existente şi cele proiectate ale unit ilor administrativ-teritoriale, oraşelor,

localit ilor rurale, zonelor de reglementare statal , speciale, suburbane şi altele.

b) zonele de utilizare în perspectiv a teritoriilor (localit i urbane şi rurale, complexuri şi

obiecte industriale şi agricole, amplasate în extravilan; terenuri agricole, inclusiv ameliorate,
terenuri ale gospod riei silvice, inclusiv p duri de categoria unu, zone de protec ie a surselor
naturale, zone de agrement şi balneare, teritorii ale întov r şirilor pomicole, zone cu
destina ie special şi altele);

c) infrastructura de transport şi cea edilitar de nivel interna ional, republican şi regional;

d) monumentele patrimoniului istorico-arhitectural, zonele naturale protejate amplasate în

extravilanul localit ilor;

e) interdic ii de sistematizare.
Planul regional prevede m surile necesare pentru realizare la prima etap de valorificare.

6.8 Planul de situa ie se întocmeşte pe suport topografic, fiind indicate:

a) hotarele unit ilor administrativ-teritoriale, oraşelor, localit ilor rurale, zonelor de

reglementare statal speciale, zonelor suburbane şi altele;

b) zonele de utilizare existent a teritoriului;

c) infrastructura edilitar şi de transport de nivel interna ional, republican şi regional;

d) monumentele patrimoniului istorico-cultural, zone naturale protejate;

e) interdic ii de sistematizare.

6.9 Pe schema de evaluare complex a teritoriului se indic cadrul natural, condi iile de
dezvoltare a regiunii, terenurile favorabile şi nefavorabile pentru construc ii de locuin e şi
civile, industriale şi de produc ie, pentru folosin balnear şi agrement.

Schema hotarelor terenurilor trebuie s cuprind limitele: zonelor cu resurse minerale;

zonelor inundate; zonelor poluate ale mediului; teritoriilor afectate de procese geologice şi
hidrogeologice periculoase (alunec ri, eroziuni şi altele); terenurilor agricole cu bonitet major;
altor terenuri care impun interdic ii în activitatea de amenajare, urbanism şi utilizare.

6.10 Schemele infrastructurilor edilitare şi de transport trebuie s cuprind propuneri pentru

dezvoltarea re elelor, instala iilor şi construc iilor edilitare, de comunica ii şi transport în
regiune în corelare cu cele interna ionale şi republicane.

6.11 Memoriul general trebuie s fundamenteze solu iile planului regional de amenajare a
teritoriului şi s cuprind analiza dezvolt rii regiunii în retrospectiv , sarcinile principale,
prevederile şi prognozele de dezvoltare a acestuia, evaluarea tuturor tipurilor de surse
(popula ie, surse naturale, patrimoniu istorico-cultural, poten ial economic etc).

6.12 Compartimentele proiectului care se supun aprob rii sunt planul regional de amenajare
a teritoriului şi memoriul de sintez .

6.13 Memoriul de sintez al planului regional trebuie s cuprind indicatorii principali de

dezvoltare social-economic şi teritorial a regiunii (anexa E), condi iile şi regimurile de
utilizare a terenurilor, propunerile pentru prima etap de realizare a planului regional.

13
 NCM B.01.02:2016

6.14 Planul regional de amenajare a teritoriului aprobat constituie baza pentru elaborarea
planurilor locale de amenajare a teritoriului şi a planurilor urbanistice generale ale
localit ilor.

7 Planurile locale de amenajare a teritoriului

7.1 Planurile locale de amenajare a teritoriului se elaboreaz pentru teritoriul administrativ al

unui singur oraş (municipiu), sat (unei comune) sau pentru teritoriile administrative ale unui
grup de oraşe (municipii) sau sate (comune).

Planurile locale au drept scop: corelarea programelor locale cu programele de nivel na ional
şi regional, interconexiunea programelor locale, corelarea planurilor şi regulamentelor de
urbanism pentru localit ile cuprinse în teritoriu, stabilirea condi iilor de construibilitate pentru
intravilanul şi extravilanul localit ilor.

7.2 Planurile locale, elaborate pe baza planurilor regionale de amenajare a teritoriului

concretizeaz urm toarele direc ii de dezvoltare a teritoriului dat:

a) destina ia terenurilor pentru dezvoltarea localit ilor, cât şi a terenurilor pentru construc ii
în intravilan;

b) determinarea zonelor în care elaborarea planurilor urbanistice este obligatorie şi a zonelor

în care se prevede desf şurarea opera iilor majore de amenajare a teritoriului aşa ca:
realizarea re elelor de comunica ii de nivel local, echip rilor tehnico-edilitare teritoriale
corespunz toare, revitalizarea, protec ia sau punerea în valoare a zonelor naturale protejate
şi construite de importan deosebit etc.

c) stabilirea zonelor protejate;

d) determinarea zonelor func ionale în teritoriile respective.

7.3 Planurile locale de amenajare a teritoriului au în componen a lor şi prevederi cu caracter

reglementator pentru extravilanele localit ilor şi se refer la:

a) delimitarea zonelor func ionale, construibile, a celor cu interdic ie temporar sau definitiv
de construire, zonelor în care se prevede desf şurarea opera iilor de amenajare a teritoriului
în contextul optimiz rii func ion rii sistemului de localit i şi zonelor protejate;

b) stabilirea regimului de construire, a traseelor şi caracteristicilor c ilor de circula ie, a

modului de dezvoltare a infrastructurii tehnico-edilitare.

7.4 Planul local de amenajare a teritoriului reprezent detalierea ulterioar la scar

superioar a prevederilor planului regional de amenajare a teritoriului pentru teritoriile
unit ilor administrativ-teritoriale de rang inferior cuprinse în planul local.

Planul local de amenajare a teritoriului stabileşte opera iile de amenajare a terenurilor

concrete şi reglement rile pentru efectuarea acestora.

7.5 Compartimentele proiectului care se supun aprob rii sunt planul local de amenajare a
teritoriului şi memoriul de sintez .

Componen a planului local de amenajare a teritoriului este prezentat în tabelul 1.

14
 NCM B.01.02:2016

7.6 Planul local de amenajare a teritoriului aprobat constituie baz pentru elaborarea
planurilor urbanistice ale localit ilor, teritoriilor şi a proiectelor de amenajare şi construc ii în
extravilanul localit ilor date.

8 Planurile urbanistice generale

8.1 Planul urbanistic general este documenta ia de baz elaborat pentru întreg teritoriul
localit ii, inclusiv pentru toate teritoriile necesare func ion rii şi dezvolt rii localit ii.

Planul urbanistic general şi Regulamentul de urbanism aferent reprezent instrumentul

principal al activit ii de urbanism la nivel local, asigur corelarea dezvolt rii urbanistice a
localit ii cu planul de amenajare a teritoriului administrativ al acesteia, delimitat conform
legii.

8.2 Planul urbanistic general cuprinde direc iile, priorit ile şi reglement rile de dezvoltare a
localit ii, inclusiv prevederi pentru urm toarele probleme principale:

- rela ionarea localit ii cu teritoriul s u administrativ;

- relevarea poten ialului natural, economic şi uman şi a posibilit ilor de dezvoltare a localit ii
legate de acest poten ial;

- stabilirea şi delimitarea intravilanului propus al localit ii, zonelor func ionale, construibile şi
zonelor cu interdic ie permanent şi temporar de construire;

- eviden ierea de in torilor de terenuri şi modul preconizat de circula ie a terenurilor;

- stabilirea regimului de construire, cuprinzând liniile roşii, alinierea şi în l imea construc iilor,
precum şi procentul de ocupare a terenurilor;

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare;

- organizarea şi dezvoltarea c ilor de comunica ii;

- stabilirea şi delimitarea zonelor protejate;

- delimitarea suprafe elor în care se preconizeaz amplasarea obiectivelor de utilitate

public .

Planul urbanistic general se elaboreaz pe baza prevederilor planului regional şi cel local de
amenajare a teritoriului şi a temei-program (anexa A).

8.3 Planul urbanistic general se elaboreaz pe un termen de 10-15 ani. În planul general se
analizeaz posibilitatea de dezvoltare a structurii de sistematizare a teritoriului a localit ii pe
o perspectiv de lung durat .

8.4 Planul urbanistic general al municipiului Chişin u şi al oraşelor (municipiilor) mari cu

num rul popula iei de peste 100 000 locuitori, se elaboreaz în dou faze: studiile de
fundamentare, concep ia şi planul urbanistic general.

În cazul municipiului Chişin u, pentru faza a doua, în dou tranşe, se poate elabora planul
urbanistic general al oraşului-reşedin a municipiului şi planurile urbanistice generale ale
localit ilor componente.

15
 NCM B.01.02:2016

8.5 Pentru localit ile rurale elaborarea planurilor urbanistice generale se face într-o singur
faz . Studiile de fundamentare se pot elabora concomitent cu elaborarea planurilor generale
pe baza problemelor specifice eviden iate de proiectantul general. Studiile de fundamentare
se întocmesc de c tre colectivul de elaborare a planului urbanistic general sau de c tre
colectivele specializate în domeniu.

8.6 Studiile de fundamentare se elaboreaz pentru a determina varianta optim de

dezvoltare a localit ii prin analiza problematicii teritoriului acesteia pe domenii (studii
sociale, ecologice, economice, demografice, naturale şi alte condi ii de sistematizare).

8.7 Studiile de fundamentare ale planului urbanistic general se bazeaz pe investiga ii

anteproiect şi trebuie s cuprind propuneri sintetizate de dezvoltare social-economic şi
sistematizare func ional a localit ii, teritoriilor în perspectiv , inând cont de particularit ile
ecologice, istorico-culturale şi teritoriale ale localit ii în sistemul de nivel regional şi local.

Proiectantul are obliga ia s coreleze propunerile studiilor de fundamentare şi s genereze o

concep ie unitar de dezvoltare a localit ii.

8.8 Concep ia planului urbanistic general trebuie s cuprind :

- analiza particularit ilor istorice de dezvoltare în retrospectiv a structurii de sistematizare a

localit ii;

- evaluarea poten ialului economic;

- evaluarea complex a ecologiei urbane în teritorii;

- evaluarea situa iei existente a infrastructurii edilitare şi de transport;

- evaluarea poten ialului urbanistic al teritoriului;

- evaluarea patrimoniului natural şi construit protejat şi a zonelor de protec ie;

- principiile programului de locuin e (structurarea vizând tipurile de locuin e, particularit ile

de sistematizare inând cont de situa ia demografic şi oferta social );

- dezvoltarea optim a factorilor generatori urbanistici ai oraşului;

- principiile de organizare compozi ional a spa iului urban;

- principii de dezvoltare şi zonificare func ional .

Componen a concep iei planului urbanistic general este prezentat în tabelul 2.

Tabelul 2 – Componen a concep iei planului urbanistic general

(faza 1 în cazul elabor rii proiectului în dou faze)

Planşa Denumirea pieselor desenate şi scrise Scara pieselor desenate

1 2 3
1. Încadrare în teritoriu 25 000, 1:10000
2. Situa ia existent , disfunc ionalit i şi priorit i 10000, 1:5000
3. Planul strategic 1:10000, 1:5000
4. Scheme retrospective de dezvoltare a structurii de 1:10000

16
 NCM B.01.02:2016

sistematizare a oraşului
5. Variante de scheme de dezvoltare teritorial a 1:10000, 1:5000
oraşului
6. Schema re elei de transport 1:10000, 1:5000
7. Schema infrastructurii edilitare memoriu 1:10000, 1:5000
Memoriu

NOTE:

1. Scara pieselor desenate poate fi modificat, dac aceasta se specific în tema-program.

2. În memoriu se includ diagrame, scheme care trebuie s confirme şi s ilustreze solu iile concep iei
planului urbanistic general.

8.9 Piesa desenat , care fundamenteaz concep ia este planul strategic.

Planul strategic se elaboreaz în limitele zonei de influen activ a localit ii, stabileşte
direc iile, reglement rile de sistematizare şi ecologice ale dezvolt rii teritoriale.

Planul strategic stabileşte pentru localit i, inclusiv pentru teritoriile aferente: politica de
dezvoltare corelat de lung durat , principiile de baz ale structurii de sistematizare, ale
zonific rii func ionale a teritoriului acesteia.

8.10 Planul strategic se elaboreaz pe suport topografic care stabileşte:

- hotarele proiectate ale unit ilor administrative, ale teritoriilor necesare dezvolt rii localit ii
pe etape, terenurilor majore indiferent de tipul de proprietate şi de in tor sau folosin ,
interdic iile de sistematizare şi ecologice în utilizarea teritoriilor, hotarele zonelor şi
monumentelor protejate;

- zonificarea func ional prognozat a teritoriului zonei locuibile şi industriale, centrului

localit ii, zonei de agrement şi altele;

- drumurile principale, str zile magistrale, construc iile rutiere;

- c ile ferate, sta iile, punctele de oprire ale transportului urban în comun;

- magistralele şi principalele instala ii ale infrastructurii edilitare.

8.11 Planşa "Încadrarea în teritoriu" a concep iei planului urbanistic general se elaboreaz
pe suport topografic şi trebuie s cuprind :

-limitele teritoriului administrativ al localit ii cu indicarea denumirii unit ilor administrative

învecinate, intravilanului propus al localit ii (inclusiv trupuri), alte limite, dup caz (teritoriu
na ional sau raional);

-folosin a şi destina ia terenurilor: terenuri agricole, inclusiv arabile, p şuni, vii, fâne e, livezi;
terenuri forestiere, neproductive, pentru construc ii şi amenaj ri; ape; zone inundabile, zone
de recrea ie, de turism, zone protejate construite, istorice, naturale, zone sanitare; c i de
comunica ii rutiere, feroviare, navale şi aeriene (dup caz);

- capt ri de ap , sta ii de tratare şi pompare, rezervoare de înmagazinare, aduc iuni de ap ;

colectoare principale de ape uzate, sta ii de epurare; sta ii electrice şi linii de înalt tensiune;

17
 NCM B.01.02:2016

alte re ele (gaze, telecomunica ii); propuneri de noi trasee ale c ilor de comunica ie sau
magistrale edilitare.

8.12 Planşa "Situa ia existent , disfunc ionalit i şi priorit i" se redacteaz pe suport
topografic actualizat şi trebuie s cuprind urm toarele categorii de informa ie:

- limitele intravilanului existent al localit ii, inclusiv ale trupurilor, teritoriului administrativ al
localit ii cu indicarea unit ilor administrative învecinate, alte limite dup caz (teritoriu raional
sau na ional);

- zonificarea - folosin a şi destina ia terenurilor: terenuri ocupate de ape; terenuri

neproductive, zone inundabile; zona central şi alte zone cu func ii complexe de interes
public; zona de locuin e şi func iuni complementare; zone de unit i industriale şi agricole;
zone de parcuri şi complexuri sportive; zone de recrea ie, turism (p duri, spa ii verzi
amenajate), gospod rie comunal şi cimitire, zone de circula ia rutiere şi amenaj ri aferente
c i ferate şi construc ii aferente, c i de comunica ie naval şi aerian , zona de construc ii
aferente lucr rilor tehnico-edilitare şi zone cu destina ie special ;

- principalele categorii de drumuri în extravilanul localit ii: na ionale, raionale şi comunale;

- str zi în intravilan cu marcarea îmbr c min ii;

- delimitarea teritoriilor sau a zonelor care prezint disfunc ionalit i. Acestea se

numeroteaz şi în legenda planşei se prezint categoriile de interven ii necesare, cum ar fi:
str zi cu îmbr c minte provizorie, amenaj ri de intersec ii, zone ce prezint deficien e din
punct de vedere func ional, surse de poluare, zone cu grad sporit de poluare, etc;

- priorit ile se listeaz în legenda priorit ilor de interven ie (precizînd num rului
disfunc ionalit ii care se exclude);

- bilan ul teritorial existent - aria total a suprafe elor cuprinse de intravilanul existent (în ha şi
%).

8.13 Schemele retrospective de dezvoltare a structurii de sistematizare a localit ilor urbane

şi rurale şi de evolu ie compozi ional a spa iului se întocmesc, utilizând planurile istorice ale
localit ii, în cazul în care ele exist , pentru a releva specificul dezvolt rii spa iale şi
planimetrice a localit ii.

8.14 Pe schemele de dezvoltare teritorial a localit ii se listeaz variantele de dezvoltare

spa ial planimetric şi zonificarea func ional pentru perspectiv a localit ii, precum şi
variantele infrastructurii de transport şi edilitare.

8.15 Schemele re elei de transport trebuie s cuprind drumurile principale pentru

automobile, str zile magistrale, clasificarea acestora, c ile ferate, construc iile transportului
major (sta ii de c i ferate, puncte de oprire, aeroporturi şi altele).

8.16 Pe schemele infrastructurii edilitare se indic conductele magistrale (conducte de gaze,

de canalizare, apeducte şi re ele termice), liniile de transportare a energiei electrice de
tensiune înalt , instala iile edilitare majore (capt ri de ap , sta ii de tratare, pompare şi
epurare, sta ii de transformare a energiei electrice, centrale termice şi electrice, sta ii de
distribuire a gazelor).

8.17 Memoriul trebuie s fundamenteze deciziile concep iei planului urbanistic general şi s
cuprind : caracteristica situa iei existente a localit ii, analiza realiz rii documenta iei de
urbanism elaborate anterior, determinarea surselor posibile de dezvoltare a localit ii,

18
 NCM B.01.02:2016

num rul locuitorilor, structura şi volumul fondului de locuin e, explicitatea variantelor propuse
pentru dezvoltarea teritorial a localit ii, (anexa F).

8.18 În cazul proiect rii planului urbanistic general într-o singur faz se elaboreaz , iar în
cazul proiect rii în dou faze se detaliaz structura de sistematizare şi zonifîcare func ional ,
inclusiv pentru teritoriile nou valorificate, preconizate pentru reconstruc ie şi se determin
modul de utilizare a acestora.

Planul urbanistic general, în cazul proiect rii în dou faze, se întocmeşte pe baza concep iei
aprobate.

8.19 Componen a planului urbanistic general pentru cazul elabor rii în dou faze este
prezentat în tabelul 3 şi a planului urbanistic general pentru cazul elabor rii într-o singur
faz este prezentat în tabelul 4.

Tabel 3 - Componen a planului urbanistic general pentru cazul elabor rii

în dou faze (faza II)

Planşa Denumirea pieselor desenate şi scrise Scara pieselor desenate

1 2 3
1. Încadrarea în teritoriu 1:25000, 1:10000 (din concep ie)
2. Situa ia existent , disfunc ionalit i şi priorit i 1:10000, 1:5000 (din concep ie)
3. Reglement ri. Zonificarea teritoriului. 1:10000, 1:5000
4. Unit i teritoriale de referin . În mod arbitrar.
5. Reglement ri. C i de comunica ie şi transport. 1:10000, 1:5 000
6. Reglement ri. Alimentare cu ap şi canalizare. 1:10000, 1:5 000
7. Reglement ri. Alimentare cu energie electric , 1:10000, 1:5000
telefonie, televiziune prin cablu, energie termic .
8. Obiecte de utilitate public . 1:10000, 1:5000
9. Reglement ri. Circula ia terenurilor. 1:5000
10. Reglement ri. Zone industriale (unit ti economice). 1:5000
11. Reglement ri. Protec ia mediului 1:5000
Memoriu de sintez
Memoriul general
Regulament local de urbanism aferent PUG-ului.

NOT - Delimitarea unit ilor teritoriale de referin se face pe planş separat în cazul în care planşa
3 "Reglement ri. Zonificarea teritoriului" con ine o cantitate mare de informa ie.

Tabelul 4 - Componen a planului urbanistic general în cazul

elabor rii într-o singur faz

Planşa Denumirea pieselor desenate şi scrise Scara pieselor desenate pentru localit i
Urbane Rurale
1 2 3 4
1. Încadrarea în teritoriu 1:25000, 1:10000 1:25000, 1:10000
2. Situa ia existent , disfunc ionalit i şi 1:10000, 1:5000 1:5000, 1:2000
priorit i
3. Reglement ri. Zonificarea teritoriului. 1:10000, 1:5000 1:5000, 1:2000
4. Unit i teritoriale de referin . În mod arbitrar. In mod arbitrar.
5. Reglement ri. C i de comunica ie şi 1:10000, 1:5000 1:5000, 1:2000
transport.
6. Reglement ri. Alimentare cu ap şi 1:10000, 1:5000 1:5000, 1:2000
canalizare.

19
 NCM B.01.02:2016

7. Reglement ri. Alimentare cu energie 1:10000, 1:5000 1:5000, 1:2000

electric , telefonie, televiziune prin
cablu, energie termic .
8. Obiecte de utilitate public . 1:10000, 1:5000 1:5000, 1:2000
9. Reglement ri. Circula ia terenurilor. 1:5000 1:5000, 1:2000
10. Reglement ri. Zone industriale (unit i 1 :5000 1:5000, 1:2000
economice)
11. Reglement ri. Protec ia mediului 1 : 5000 1:5000, 1:2000
Memoriul de sintez . +
Memoriul general. + +
Regulament local de urbanism aferent + +
PUG-ului.

NOT - Delimitarea unit ilor teritoriale de referin se face pe planş separat în cazul în care planşa
3 "Reglement ri. Zonificarea teritoriului" con ine o cantitate mare de informa ie.

8.20 Planşa 1, "Încadrarea în teritoriu" trebuie s con in informa ia punctului 8.11.

8.21 Planşa 2, "Situa ia existent . Disfunc ionalit i şi priorit i" trebuie s con in informa ie
similar cu cea din punctul 8.12.

8.22 Pe planşa 3, "Reglement ri. Zonificarea teritoriului" se eviden iaz urm toarele categorii
de informa ie:

- limitele intravilanului existent şi propus al localit ii (inclusiv ale trupurilor), teritoriului

administrativ al localit ii indic nd unit ile administrative învecinate, dup caz, alte limite
(teritoriul raionului sau na ional);

- zonificarea - folosin a şi destina ia terenurilor: ape, zone inundabile - propuneri de

ameliorare; terenuri neproductive - propuneri de schimbare a destina iei; zona central şi alte
zone cu func ii complexe de interes public; zone de locuin e şi func iuni complementare,
unit i industriale, agricole, de parcuri, complexuri sportive, de recreare şi turism, gospod rie
comunal şi cimitire; zone de circula ie rutier şi amenaj ri aferente, c i ferate şi construc ii
aferente, c i de comunica ie naval şi aerian ; zona de construc ii aferente lucr rilor tehnico-
edilitare şi zone cu destina ie special ;

- drumuri: se reprezent principalele categorii de drumuri na ionale şi raionale, str zi

principale în intravilan, trasee pietonale majore;

- reglement ri: se reprezent zonele construibile, protejate cu valoare istoric , peisagistic ,

ecologic , zona protejat pe baza normelor sanitare; interdic ie temporar de construire
pân la întocmirea planului urbanistic zonal sau a planului urbanistic de detaliu, interdic ie
definitiv de construire, cât şi alte reglement ri;

- bilan ul teritorial propus, care trebuie s cuprind suprafe ele zonelor func ionale prezentate
în planş (în ha şi %). Se prezint aria total a suprafe elor cuprinse în intravilanul propus.

8.23 Planşa 4 "Unit i teritoriale de referin " se prezent cu urm toarea informa ie:

- limitele intravilanului propus al localit ii (inclusiv trupuri);

- alte limite dup caz (teritoriu administrativ raional sau na ional);

- limitele unit ilor teritoriale de referin ;

20
 NCM B.01.02:2016

- fiecare unitate teritorial de referin se numeroteaz .

Delimitarea unit ilor teritoriale de referin se face, de regul , pe planşa 3 "Reglement ri.
Zonificarea teritoriului". În cazul existen ei pe aceast planş a unei cantit i mari de
informa ie (limite, semne conven ionale etc), delimitarea unit ilor teritoriale de referin se
poate face pe planş separat la o scar redus .

8.24 Planşa 5 "Reglement ri. C i de comunica ie şi transport", prezint concluziile studiului

de fundamentare (concep iei) privind circula ia în localitate şi cuprinde:

- limitele teritoriului intravilan existent şi propus şi limitele teritoriului administrativ, dup caz;

- re eaua principal de circula ie: str zi de categoriile I, II şi III care se vor men ine, str zi
care trec într-o categorie superioar şi str zi care înceteaz s mai fie accesibile
autovehiculelor;

- str zi noi de categoriile I, II şi III; intersec ii cu pasaje denivelate, alte intersec ii principale la
sol propuse pentru amenajare şi echipare; trasee pentru tranzit greu; parcaje propuse pentru
autoturisme, indicând num rului de locuri; str zi cu sens unic; trasee pentru transport în
comun local şi pietonale principale; poduri propuse;

- tabel centralizator - clasificarea str zilor:

A - str zi de categoria I;

B - str zi de categoria II;

C - str zi de categoria III;

- profiluri transversale caracteristice, pe categorii de str zi;

- precizarea categoriilor şi direc iilor drumurilor, la ieşirea din intravilan (dup caz şi din
teritoriul administrativ).

8.25 Planşa 6 "Reglement ri. Alimentare cu ap şi canalizare" trebuie s cuprind :

- limitele teritoriului intravilan existent şi propus;

- limitele teritoriului administrativ dup caz;

- conducte de alimentare cu ap potabil existente şi diametrele acestora;

- conducte de alimentare cu ap potabil propuse şi diametrele acestora;

- conducte de alimentare cu ap industrial existente şi diametrele acestora;

- conducte de alimentare cu ap industrial propuse şi diametrele acestora;

- canale menajere existente şi diametrele acestora:

- canale menajere propuse şi diametrele acestora;

- canale pluviale existente şi diametrele acestora;

- canale pluviale propuse şi diametrele acestora;

21
 NCM B.01.02:2016

- canale în sistem unitar, existente şi propuse.

- prize şi surse de ap , sta ii de tratare, epurare şi pompare existente şi propuse.

8.26 Planşa 7 "Reglement ri. Alimentare cu energie electric , telefonie, televiziune prin
cablu şi energie termic " trebuie s cuprind :

- limitele teritoriului intravilan existent şi propus;

- limitele teritoriului administrativ, dup caz;

- informa ia privind construc iile, instala iile şi re elele:

* electrice: sta ii de transformare existente şi propuse, posturi de transformare în cabin de

zid rie existente şi propuse; posturi de transformare aeriene existente şi propuse; linii
electrice aeriene existente şi propuse; linii electrice subterane existente şi propuse; culuare
tehnice de protec ie;

* telefonie: central telefonic urban existent şi propus ; cablu interurban subteran

existent şi propus; cablu urban subteran existent şi propus; cablu urban aerian existent şi
propus;

* televiziune prin cablu: releu radio-emisie şi teleemisie, existent şi propus; centru captare şi
redistribuire propus; re ea magistral cablu propus;

* termice: re ea termic , de ap fierbinte pe estacada existent şi propus ; re ea termic , de

ap fierbinte subteran existent şi propus ; re ele termice propuse; centrala termica de
zon existent şi propus ; punct termic existent şi propus.

NOT - În func ie de m rimea şi gradul de complexitate al localit ii, problemele cuprinse în planşele
6 şi 7 se pot prezenta în mai multe planşe (de ex. pe existent şi propus 4 planşe), sau comasa într-o
singur planş (plan coordonator de re ele).

8.27 Planşa 8 "Obiective de utilitate public " trebuie s cuprind :

- limitele teritoriului intravilan existent şi propus; limitele teritoriului administrativ, dup caz;

- tipul de proprietate asupra terenurilor (prin culoare): terenuri apar inând domeniului public
de interes na ional sau a unit ilor administrativ teritoriale; terenuri proprietate privat a
persoanelor fizice sau juridice;

- toate obiectivele de utilitate public propuse.

Planşa 8, obiective de utilitate public propuse, se realizeaz de regul , pe suportul planşei

3 "Reglement ri. Zonificarea teritoriului", şi trebuie s fie reprezentate pe planş toate
obiectivele de utilitate public prev zute în planul urbanistic general.

8.28 Planşa 9 „Reglement ri. Circula ia terenurilor" trebuie s cuprind :

- limitele teritoriului intravilan existent şi propus, hotarele teritoriului administrativ;

- tipul de proprietate asupra terenurilor (prin culoare), vizând toate tipurile de proprietate
funciar , precum şi schema de trasare a liniilor roşii;

22
 NCM B.01.02:2016

- circula ia terenurilor (prin haşuri): terenuri ce se inten ioneaz a fi trecute în domeniul

public; terenuri aflate în domeniul public sau privat, destinate concesion rii; terenuri aflate în
domeniul privat destinate schimbului;

- zonificarea teritoriului vizând evaluarea urbanistic a terenurilor în func ie de pozi ia în

intravilanul localit ii, dotarea cu re ele edilitare, c i de comunica ii şi transport, apartenen a
zonei func ionale respective etc.

8.29 Memoriul de sintez al planului urbanistic general cuprinde indicatorii principali ai

proiectului (anexele G, H), regimurile de utilizare a teritoriilor, m surile primordiale de
utilizare a resurselor naturale, direc iile de modernizare a sistemului de transport şi a
infrastructurii edilitare în teritoriul respectiv, propuneri pentru prima etap de realizare a
planului urbanistic general.

8.30 Memoriul general trebuie s fundamenteze solu iile planului urbanistic general şi s
cuprind analiza retrospectiv , problemele principale, condi iile şi prognozele de dezvoltare a
localit ii; evaluarea surselor (popula ie, teritorii, patrimoniu istorico-arhitectural şi altele);
prognoza de modificare a condi iilor de via şi a situa iei complexului natural;
fundamentarea structurii de sistematizare şi a compozi iei spa iale ale localit ii.

Memoriul general trebuie completat cu anexe, care pot fi grupate în:

- materiale suplimentare grafice sau scrise pentru detalierea sau explicitatea unor probleme
(cartograme, scheme grafice, tabele sintetice etc);

- tema-program, acorduri şi avize ob inute pe parcursul elabor rii planului urbanistic general,
procese-verbale, alte documenta ii vizând consultarea popula iei;

- prevederi legale, standarde şi normative în vigoare, extrase care trebuie s justifice justifice
solu iile aplicate.

8.31 Regulamentul aferent planului urbanistic general (denumit şi Regulament local) se

elaboreaz în scopul detalierii şi consolid rii reglement rilor cuprinse în piesele desenate.

8.32 Planul urbanistic general aprobat în condi iile legii, reprezent baza elabor rii planurilor
urbanistice zonale şi de detaliu, schemelor complexe de dezvoltare a transportului urban în
comun în localitate, de construc ie a drumurilor, schemelor specializate de dezvoltare a
sistemelor de echipare tehnic a teritoriului, schemelor complexe de m suri privind protec ia
mediului înconjur tor, altor programe şi proiecte ramurale.

9 Planurile urbanistice zonale

9.1 Planul urbanistic zonal asigur corelarea dezvolt rii unei p r i din teritoriul localit ii,
caracterizat de un grad sporit de complexitate sau de o dinamic urban accentuat cu
programul de dezvoltare a localit ii şi cu planul urbanistic general al acesteia.

9.2 Planul urbanistic zonal se întocmeşte pentru solu ionarea unei singure probleme sau a
unui grup de probleme specifice zonei analizate în baza temei-program (anexa A), prin care
se stabileşte şi termenul de valabilitate al acestuia.

Solu ionarea problemelor trebuie s fie preliminat de studii de justificare. Categoriile de

studii necesare pentru fundamentarea planului urbanistic zonal sunt identice ca problematic

23
 NCM B.01.02:2016

cu cele pentru planul urbanistic general, dar conformate la zona analizat şi detaliat la
scara planului urbanistic zonal.

9.3 Planul urbanistic zonal cuprinde reglement ri de dezvoltare a zonei respective, în

corelare cu localitatea din care face parte, inclusiv prevederi pentru urm toarele categorii de
probleme:

- rela ionarea zonei cu teritoriul localit ii;

- încadrarea zonei în intravilanul propus prin planul urbanistic general al localit ii;

- stabilirea func iei predominante şi a func iilor complementare;

- organizarea şi integrarea c ilor de comunica ie ale zonei în re eaua major de c i de

comunica ii ale localit ii;

- asigurarea utilit ilor şi dot rilor edilitare, în corelare cu re elele existente;

- specificarea de in torilor de terenuri şi modul preconizat de circula ie a terenurilor;

- delimitarea zonelor protejate şi reglementarea construirii în vecin tatea acestora;

- marcarea obiectivelor de utilitate public propuse, prin suprafe e organizate şi destinate.

9.4 Componen a planului urbanistic zonal este prezentat în tabelul 5.

Tabelul 5 - Componen a planului urbanistic zonal

Planşa Denumirea pieselor desenate şi scrise Scara pieselor desenate

1 2 3
1. Încadrarea în localitate 1:10000, 1:5000
1. Situa ia existent . Disfunc ionalit ti şi priorit i 1:1000, 1:2000
2/1 Analize ale fondului construit existent. 1:1000, 1:2000
2/2 Analize ale cl dirilor din zona protejat . 1:1000, 1:2000
3. Analiza geotehnic . l:1000, 1:2000
4. Reglement ri. Zonificarea teritoriului. 1:1000, 1:2000
5. Reglement ri. Alimentare cu ap şi canalizare. 1:1000, 1:2000
6. Reglement ri. Alimentare cu energie electric , telefonie, 1:1000, 1:2000
energie termic , gaze.
7. Obiecte de utilitate public . Circula ia terenurilor. 1:1000, 1:2000
Memoriul general.
Regulament aferent planului urbanistic zonal (PUZ).

NOT - Num rul planşelor componente ale Planului urbanistic zonal r mâne la discre ia
proiectantului, acesta având posibilitatea de a-l micşora (prin comas ri de planşe) sau de a-l m ri
(prin tratarea şi a altor probleme), în func ie de specificul zonei studiate şi în condi iile respect rii
structurii prezentei reglement ri tehnice.

9.5 Planşa 1 "Încadrarea în localitate" reprezint un extras din planul urbanistic general dac
acesta a fost elaborat anterior, sau propuneri urbanistice de principiu privind localitatea şi
ofer informa ii referitoare la:

- pozi ionarea zonei studiate în cadrul localit ii şi fa de intravilanul propus;

- situarea zonei studiate fa de c ile majore de circula ie ale localit ii;

24
 NCM B.01.02:2016

- rela iile zonei cu celelalte zone func ionale ale localit ii, în special cu cele vecine;
- disfunc ionalit ti şi priorit i;
- reglement ri din planul urbanistic general sau alte propuneri de organizare a localit ii,
legate de zona studiat .

9.6 Planşa 2 "Situa ia existent . Disfunc ionalit ti şi priorit i" trebuie s cuprind , dup caz:

- limitele intravilanului; zonificarea func ional ; principalele categorii de drumuri; aspecte ale
mediului; vecin t lile zonei şi bilan ul existent al zonei.

9.7 Planşa 2/1 "Analize ale fondului construit existent", este planş complementar analizei
situa iei existente şi se redacteaz pe suportul planşei 2, la aceeaşi scar sau la scar
redus , care trateaz structura şi starea tuturor cl dirilor din zone complexe studiate.

9.8 Planşa 2/2 "Analize ale cl dirilor din zona protejat ", care se reprezent la o scar
identic cu planşa 2, şi reprezint concluziile analizei cl dirilor din zona protejat , sub
aspectul vechimii şi valorii lor istorice, arhitecturale, ambientale etc.

9.9 Planşa 3 "Analiz geotehnic " reprezent structura geotehnic a terenului din zona
studiat , nivelul apei freatice, gradul de seismicitate, caracteristici care impun condi iile de
fundare şi structur a cl dirilor.

9.10 Planşa 4 "Reglement ri. Zonificarea teritoriului" trebuie s cuprind în principal:

- limitele zonei studiate;

- propunerile de organizare a circula iei carosabile şi pietonale;

- zonificarea propus a teritoriului pe func iile predominante;

- accesele carosabile;

- parcajele, garajele şi accesele la acestea;

- regimul de construire, liniile roşii, alinierea şi în l imea construc iilor, indicii de control-
procentul de ocupare a terenurilor şi coeficientul de utilizare a terenului;

- profiluri transversale caracteristice la str zi;

- bilan teritorial propus;

- indicarea zonelor şi subzonelor func ionale, pentru care se formuleaz prescrip ii în

regulamentul aferent planului urbanistic zonal.

Pentru redactarea planşei 4 "Reglement ri. Zonificarea teritoriului" se consult con inutul
capitolului similar din planul urbanistic general adaptat la specificul şi la scara planului
urbanistic zonal.

9.11 Planşa 5 "Reglement ri. Alimentare cu ap şi canalizare" trebuie s cuprind situa ia

existent , propus , devieri, etc. pentru sistemele de ap şi canalizare.

9.12 Planşa 6 "Reglement ri. Alimentare cu energie electric , energie termic , telefonie,
gaze" trebuie s cuprind situa ia existent , cea propus , înlocuiri, devieri etc., pentru
re elele şi construc iile specifice acestora.

25
 NCM B.01.02:2016

9.13 Con inutul planşelor 5 şi 6 trebuie s fie similar cu con inutul prezentat la planul
urbanistic general, adaptat la specificul zonei şi la scara documenta iei. Problemele legate de
echiparea edilitar trebuie s fie detaliate în mai multe planşe, sau pot fi prezentate într-o
singur planş -plan coordonator, în func ie de complexitate şi scar .

9.14 Planşa 7 "Obiective de utilitate public " trebuie s cuprind :

- obiectivele de utilitate public propuse (amplasament şi tabel);

- tipul de proprietate asupra terenurilor;

- circula ia terenurilor, în func ie de destina ia propus ;

9.15 Memoriul general trateaz sub aspect cantitativ şi calitativ principalele probleme de
analiz a situa iei existente şi de dezvoltare, în zona pentru care se întocmeşte planul
urbanistic zonal.

9.16 Regulamentul aferent planului urbanistic zonal (în continuare denumit Regulament
Local) explic şi detaliaz sub form de prescrip ii (permisiuni şi restric ii), planul urbanistic
zonal, în vederea aplic rii acestuia.

10 Planurile urbanistice de detaliu

10.1 Planul urbanistic de detaliu este menit s stabilesc condi iile de amplasare şi
realizare a uneia sau a mai multor construc ii, pe un anumit teren, care stau la baza întocmirii
documenta iilor pentru ob inerea certificatului de urbanism şi a autoriza iei de construire.

Prevederile planului urbanistic de detaliu se înscriu în planul urbanistic general sau în planul
urbanistic zonal, elaborate şi aprobate conform Legii RM.

10.2 Planul urbanistic de detaliu cuprinde prevederi pentru urm toarele categorii de
probleme principale:

- stabilirea destina iei construc iilor ce urmeaz a se realiza;

- stabilirea şi delimitarea terenurilor pe care se pot amplasa construc iile;

- rela ionarea construc iilor propuse cu construc iile existente din vecin tate;

- specificarea de in torilor de teren;

- domeniul public sau terenuri proprietate privat a persoanelor fizice sau juridice, potrivit
legii;

- circula ia terenurilor, pentru realizarea obiectivelor propuse;

- condi ii de circula ie şi acces la noile obiective;

- condi ii de rezolvare şi racordare la re elele edilitare;

- regimul de construire - alinierea şi în l imea construc iilor, procentul de ocupare a

terenurilor;

26
 NCM B.01.02:2016

- coeficientul de utilizare a terenurilor;

- restric ii speciale generate de prezen a unor monumente istorice sau monumente ale
naturii, altele decât cele ce decurg din statutul de zon protejat ;

- condi ii privind spa iile plantate;

- amplasarea unor lucr ri de utilitate public , cu delimitarea suprafe elor rezervate;

- alte restric ii impuse de condi iile particulare ale terenului.

10.3 Componen a planului urbanistic de detaliu este prezentat în tabelul 6.

Tabelul 6 - Componen a planului urbanistic de detaliu

Planşa Denumirea pieselor desenate şi scrise Scara pieselor

desenate
1 2 3
1. Încadrarea în localitate sau zon 1:10000, 1:5000
2. Situa ia existent . 1:1000,1:500
3. Analiza geotehnic . (Situa ia hidrogeologic ) 1: 1000, 1:500
4. Reglement ri. Zonificare. 1:1000, 1:500
5. Reglement ri. Infrastructura edilitar . 1:1000,1:500
6. Obiective de utilitate public . 1:1000, 1:500
Memoriul justificativ.

10.4 Planşa 1 "Încadrarea în localitate sau zon " se elaboreaz la scara planului urbanistic
general sau la o scar redus , sub form de schem , în planş separat (sau în medalion pe
planşa situa iei existente). În planş se reprezent amplasamentul studiat în rela ie cu
localitatea sau zona, în special, cu c ile majore de comunica ie (cu extrase din planul
urbanistic general sau din planul urbanistic zonal, în cazul existen ei acestora).

10.5 Planşa 2 "Situa ia existent " se redact az pe un plan topografic actualizat şi cuprinde:

- limitele zonei sau ale amplasamentului studiat;

- cl dirile existente;

- limitele de proprietate;

- str zile, cu denumirile lor şi trotuarele aferente;

- profilurile transversale ale str zilor şi aleilor pietonale;

- modul de utilizare a terenului, cu prezentarea func iilor;

- denumirile institu iilor existente;

- accesele pietonale sau auto;

- parcajele supraterane şi subterane;

- în l imea cl dirilor;

27
 NCM B.01.02:2016

- indicii de utilizare a terenului POT (procentul de ocupare a teritoriului), CUT (coeficientul de

utilizare a teritoriului);

- structura cl dirilor: durabile (zid rie de c r mid , piatr , planşee de beton), semidurabile
(zid rie de c r mid , piatr , planşee de lemn), nedurabile (paiant , chirpici, lemn);

- starea cl dirilor: bun , medie, insuficient ;

- desf şur ri ale fronturilor stradale;

- sec iuni caracteristice prin teren şi cl diri, dup caz;

- bilan ul teritorial al situa iei existente, precizând suprafe ele de teren şi func iile;

10.6 Planşa 3 "Analiza geotehnic " cuprinde condi iile de construire impuse de stratifica ia şi
caracteristicile terenului.

10.7 Planşa 4 "Reglement ri. Zonificare" cuprinde în principal:

- limitele zonei studiate, intravilanul propus, parcelele zonelor de protec ie;

- construc iile existente p strate;

- destina ia obiectivelor propuse;

- regimul de construire propus (liniile roşii, aliniamentul şi în l imea construc iilor, indicii de
control, procentul de ocupare a terenului şi coeficientul de utilizare a terenului);

- circula ia carosabil propus , inclusiv parcajele, garajele cu accesele respective;

- circula ia pietonal ;

- profilurile caracteristice ale str zilor şi aleilor pietonale propuse;

- spa iile plantate existente, p strate şi propuse, elementele decorative, mobilierul urban;

- suprafe ele destinate construc iilor propuse, func ionalitatea, capacitatea, accesele;

bilan ul teritorial al situa iei propuse.

10.8 Planşa 5 "Reglement ri. Infrastructura edilitar " cuprinde asigurarea utilit ilor pe
amplasamentul studiat (surse, capacit i, re ele, racorduri).

10.9 Planşa 6 "Obiective de utilitate public " cuprinde:

- tipul de proprietate asupra terenurilor (prin culoare);

- obiectivele de utilitate public propuse;

- circula ia terenurilor (prin haşuri sau culori).

Con inutul şi modul de prezentare sunt similare cu planul urbanistic zonal.

28
 NCM B.01.02:2016

10.10 Num rul planşelor elaborate în planul urbanistic de detaliu r mâne la discre ia
proiectantului, acesta având posibilitatea de a-l micşora (prin comas ri de planşe) sau de a-l
m ri (prin tratarea şi a altor probleme), în func ie de specificul zonei studiate.

Se poate prezenta, suplimentar, planşe cu sistematizarea pe vertical , sec iuni prin teren,
desf şur ri etc. dup caz.

10.11 Memoriul justificativ cuprinde explicitatea modului de amplasare a obiectivului sau a

grupului de obiective şi a condi iilor de realizare, în raport cu analiza situa iei existente şi cu
tema-program. La memoriu pot fi anexate materiale grafice, în format redus, pentru
sus inerea unor propuneri, acorduri şi avize ob inute pe parcursul elabor rii planului
urbanistic de detaliu.

Termenul de valabilitate al planului urbanistic de detaliu se va specific prin tema-program

(anexa A).

11 Regulamentul local de urbanism

11.1 Regulamentul local de urbanism este o documenta ie cu caracter de reglementare, prin

care se detaliaz sub forma unor norme tehnice şi juridice modul de realizare a construc iilor
şi prevederi referitoare la modul de utilizare a terenurilor pe întregul perimetru al zonei
studiate.

Regulamentul local de urbanism se elaboreaz , de regul , odat cu Planul urbanistic general

(în continuare denumit PUG), sau cu Planul urbanistic zonal (în continuare denumit PUZ).
Modul de utilizare a terenurilor cuprinde descrierea func iilor urbane permise, tipul de lot, aria
acestuia, condi iile de retragere fa de limita fizic şi ocupare a lotului, intensitatea de
folosire a terenului, condi iile de parcare şi de plantare a spa iilor verzi, gabaritele cl dirii şi
densitatea maxim admis pe o anumit zon urban .

11.2 Regulamentul aferent planului urbanistic general cuprinde:

- prescrip ii generale la nivelul întregului teritoriu;

- prescrip ii specifice de construibilitate, la nivelul zonelor şi subzonelor func ionale pe

suportul grafic al unit ilor teritoriale de referin ;

- tabel-anex cu obiectele de utilitate public prev zute de planul urbanistic general.

11.3 Regulamentul local de urbanism se aprob prin decizia Consiliului local pe baza
avizelor şi acordurilor prev zute de lege si devine act de autoritate al administra iei publice
locale.

11.4 Teritoriul, asupra c ruia se aplic prevederile Regulamentului local de urbanism, const
din:

- intravilanul şi extravilanul localit ii, în limitele teritoriului unit ii administrativ – teritoriale;

- por iuni din teritoriul localit ii (în cazul PUZ).

11.5 Reguli de baz privind modul de ocupare a terenurilor.

11.5.1 Reguli privind p strarea integrit ii mediului şi protejarea patrimoniului natural şi

construit

29
 NCM B.01.02:2016

11.5.1.1 Terenuri agricole din extravilan

1. Autorizarea execut rii construc iilor şi amenaj rilor pe terenurile agricole din
extravilan este permis pentru func iunile şi în condi iile stabilite de lege.

2. Autorit ile administra iei publice locale trebuie s urm reasc , la emiterea
autoriza iei de construire, gruparea suprafe elor de teren destinate construc iilor, spre
a evita prejudicierea activit ilor agricole.

Amplasarea construc iilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan, pe cele amenajate
cu lucr ri de îmbun t iri funciare, precum şi plantate cu vii şi livezi este interzis . Excep ie
pot constitui construc iile care servesc: activit ile agricole, cu destina ie militar , c ile ferate,
şoselele de importan deosebit , liniile electrice de înalt tensiune, forarea şi echiparea
sondelor, conductele magistrale de transport gaze şi petrol, lucr rile de gospod rire a apelor
şi de amenajare a surselor de ap .

Legisla ia în domeniul funciar cuprinde urm toarele interdic ii şi condi ion ri privind utilizarea
terenurilor agricole:

Utiliz ri permise

Lucr rile de utilitate public de interes na ional sau local, pe baza unor documenta ii
specifice, aprobate de organismele competente, conform legisla iei în vigoare.

Utiliz ri permise cu condi ii

Re elele tehnico-edilitare se amplaseaz , de regul , grupat, în imediata apropiere a c ilor de

comunica ie.

Utiliz ri interzise

Nu se admit construc ii pe terenuri agricole de cea mai înalt bonitate sau pe terenuri
amenajate cu lucr ri de îmbun t iri funciare sau plantate cu vii şi livezi.

11.5.1.2 Terenuri agricole din intravilan

1. Autorizarea execut rii construc iilor pe terenurile agricole din intravilan este
permis pentru toate tipurile de construc ii şi amenaj ri specifice localit ilor,
respectând condi iile impuse de lege şi de prezentul regulament.

2. De asemenea, autorizarea prev zut la alin. 1 se face respectând normele stabilite

de consiliile locale pentru ocuparea ra ional a terenurilor şi pentru realizarea
urm toarelor obiective:

a) completarea zonelor centrale, potrivit condi iilor urbanistice specifice impuse de

caracterul zonei, având prioritate institu iile publice, precum şi serviciile de interes
general;

b) valorificarea terenurilor din zonele echipate cu re ele tehnico-edilitare;

c) amplasarea construc iilor, amenaj rilor şi lucr rilor tehnico-edilitare aferente

acestora în ansambluri compacte.

30
 NCM B.01.02:2016

3. Prin autoriza ia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul
agricol, temporar sau definitiv, conform legii.

Normele pentru ocuparea ra ional a terenului localit ilor se stabilesc prin adaptarea la
condi iile locale a prevederilor Regulamentului general de urbanism şi devin parte integrant
din regulamentele locale aprobate.

În aceste condi ii, se pot lua urm toarele decizii:

Utiliz ri permise

Toate tipurile de construc ii şi amenaj ri care îndeplinesc condi iile impuse de lege şi de
prezentul Regulament.

Utiliz ri permise cu condi ii

Construc ii în localit i situate în zone protejate datorit sensibilit ii zonelor geografice în

care sunt amplasate (rezerva ii ale biosferei, rezerva ii de arhitectur ).
Construc ii amplasate în vecin tatea obiectivelor speciale ale ap r rii şi securit ii na ionale,
în zona de frontier etc.

Utiliz ri interzise

Pe terenurile care au fost rezervate pentru obiective de utilitate public prin documenta ii
aprobate se interzice autorizarea construc iilor cu caracter definitiv, pentru alte obiective.

11.5.1.3 Suprafe e împ durite

1. Autorizarea execut rii construc iilor şi amenaj rilor pe terenuri cu destina ie

forestier este interzis . În mod excep ional, cu avizul organelor administra iei publice
de specialitate, se pot autoriza numai construc iile necesare între inerii p durilor,
exploat rilor silvice şi culturilor forestiere. La amplasarea acestor construc ii trebuie
s se in cont de dezafectarea unei suprafe e cât mai mici din culturi forestiere.

2. Cabanele si alte construc ii şi amenaj ri destinate turismului pot fi amplasate numai

cu avizul autorit ii publice centrale în domeniul silviculturii.

3. Delimitarea pe raioane a terenurilor cu destina ie forestier , stabilit , în condi iile

legii, de c tre organele silvice de specialitate ale administra iei publice centrale, se
comunic consiliilor raionale prin ordinul autorit ii publice centrale în domeniul
protec iei mediului.

Fondul forestier na ional este constituit din p duri, terenuri destinate împ duririi, terenuri care
servesc necesit ilor de cultur , produc ie ori administra ie silvic , iazurile, albii ale pâraielor
şi terenuri neproductive incluse în amenajamente silvice, indiferent de natura dreptului de
proprietate.

Sunt considerate p duri, terenurile acoperite cu vegeta ie forestier , cu o aria mai mare de
0,25 ha.

Pe baza acestor prevederi pot fi luate urm toarele decizii ce vin în sprijinul protec iei
suprafe elor împ durite:

Utiliz ri permise

31
 NCM B.01.02:2016

Lucr ri de utilitate publice de interes na ional şi local prev zute de legisla ia silvic .

Utiliz ri permise cu condi ii

Construc ii şi amenaj ri specifice sectorului forestier (cantoane silvice, drumuri şi c i ferate

forestiere, f z n rii, cresc torii de animale s lbatice, etc.).
Construc ii pentru turism, amplasate numai la liziera p durii.

Utiliz ri interzise

Orice fel de construc ii şi amenaj ri exceptând cele prev zute de legisla ia în vigoare.

Reducerea suprafe ei fondului forestier proprietate public este interzis . În mod excep ional,
se permite pentru construc ii cu destina ie militar , pentru c i ferate, şosele de importan
deosebit , linii electrice de înalt tensiune, for ri, sonde şi echipamente aferente acestora,
conducte magistrale de transport gaze ori pentru lucr ri de îmbun t iri funciare, de
gospod rire a apelor sau de realizare a unor noi surse de ap , obiective turistice. Ocuparea
definitiv de terenuri din fondul forestier în alte scopuri decât cele silvice - cu, sau f r
defrişarea p durii - se aproba conform legisla iei în domeniu.

11.5.1.4 Resursele subsolului

1. Autorizarea execut rii construc iilor definitive, altele decât cele industriale,
necesare exploat rii şi prelucr rii resurselor în zonele delimitate conform legii, care
con in resurse identificate ale subsolului, este interzis .

2. Autorizarea execut rii construc iilor industriale necesare exploat rii si prelucr rii
resurselor identificate ale subsolului, se face de c tre consiliile raionale sau consiliile
locale, dup caz, cu avizul autorit ii publice centrale în domeniul resurselor naturale.

3. În cazul identific rii de zone cu resurse în intravilanul localit ii, modalitatea

exploat rii acestora trebuie s constituie obiectul unui studiu de impact, aprobat
conform legii.

4. Zonele care con in resurse identificate ale subsolului, delimitate potrivit legii, se
comunic la consiliile raionale sau locale de c tre autoritatea public central în
domeniul resurselor naturale.

Substan ele minerale utile ce constituie resurse ale subsolului sunt: minereurile neferoase,
substan ele nemetalifere şi rocile utile, gazele combustibile, petrolul, apele minerale,
n molurile terapeutice, c ldura din sistemele hidrogeotermale şi gazele necombustibile.

Aplicarea prevederilor expuse poate conduce la luarea urm toarelor decizii referitoare la
construibilitatea terenurilor ce con in resurse ale subsolului:

Utiliz ri permise

Construc ii industriale necesare exploat rii şi prelucr rii resurselor identificate ale subsolului.

Utiliz ri permise cu condi ii

Lucr ri inginereşti necesare protec iei perimetrelor de exploatare (îndiguiri, devieri de cursuri
de ape, consolid ri de maluri, etc.)

32
 NCM B.01.02:2016

Lucr rile de explorare şi exploatare din zonele cu resurse identificate în intravilanul localit ii
trebuie s constituie obiectul unui studiu de impact (inclusiv urbanistic) aprobat în condi iile
legii.

Utiliz ri interzise

Orice fel de construc ii cu caracter definitiv, exceptând cele necesare pentru exploatrea
prelucrarea şi transportul resurselor valorificate ale subsolului.

11.5.1.5 Resurse de ap

1. Autorizarea execut rii construc iilor de orice fel în albiile minore ale cursurilor de
ap şi în cuvetele lacurilor este interzis exceptând lucr rile de poduri, lucr rile
necesare c ilor ferate şi drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de ap , precum
şi lucr rile de gospod rire a apelor.

2. Autorizarea execut rii lucr rilor prev zute la alin. 1 este permis numai cu avizul
autorit ilor de gospod rire a apelor şi cu asigurarea m surilor de:

- ap rare a construc iilor respective împotriva inunda iilor;

- asigurarea m surilor de prevenire a deterior rii calit ii apelor de suprafa şi

subterane;

- respectare a zonelor de protec ie fa de malurile cursurilor de ap si fat de

lucr rile de gospod rire si de captare a apelor.

3. Autorizarea execut rii construc iilor de orice fel în zona de protec ie a cursurilor de
ap se face cu avizul autorit ii competente pentru protec ia mediului.

4. Zonele de protec ie sanitar se delimiteaz de c tre autorit ile administra iei

publice centrale, raionale şi a municipiilor Chişin u, B l i pe baza avizului autorit ilor
publice centrale în domeniul gospod rirea apelor.

Aplicarea prevederilor men ionate conduce la luarea urm toarelor decizii referitoare la
construibilitatea terenurilor din zonele cu resurse de ap :

Utiliz ri permise.

Capt ri de ap , lucr ri pentru prevenirea şi combaterea ac iunilor distructive ale apelor.

Utiliz ri permise cu condi ii

Lucr ri de poduri, lucr ri necesare c ilor ferate şi drumurilor de traversare a cursurilor de

apa, cu condi ia asigur rii m surilor de ap rare împotriva inunda iilor, a m surilor de
prevenire a deterior rii calit ii apelor şi cu respectarea zonelor de protec ie a lucr rilor de
gospod rire a apelor, cu avizul autorit ilor competente în gospod rirea apelor

Utiliz ri interzise

Orice fel de construc ii în zonele de protec ie sever a capt rilor de ap , a c ror l ime este
de 30 m. În aceste zone este interzis executarea oric ror construc ii şi instala ii
supraterane.

11.5.1.6 Zone cu valoare peisagistic şi zone naturale protejate

33
 NCM B.01.02:2016

1. Autorizarea execut rii construc iilor şi amenaj rilor care, prin amplasament,
func iune, volumetrie şi aspect arhitectural – depreciaz valoarea peisajului, este
interzis .

2. Autorizarea execut rii construc iilor în parcuri na ionale şi rezerva ii naturale,

precum şi în zonele protejate de interes na ional, delimitate conform legii, se face cu
avizele conforme ale autorit ilor publice centrale în domeniile protec iei mediului şi
urbanismului.

3. Consiliile raionale trebuie s identifice şi s delimiteze, în func ie de particularit ile

specifice, acele zone naturale de interes local care necesit protec ie pentru valoarea
lor peisagistic şi s stabileasc condi iile de executare a construc iilor, având în
vedere p strarea calit ii mediului natural şi a echilibrului ecologic.

Utiliz ri permise

Lucr ri de utilitate public de interes na ional sau local, autorizate în cazuri excep ionale, în
condi iile legisla iei în vigoare.

Utiliz ri permise cu condi ii

În zonele naturale protejate de interes na ional delimitate prin studii de specialitate şi

documenta ii de urbanism şi amenajarea teritoriului aprobate, construc iile se autorizeaz cu
avizele conforme ale autorit ilor publice centrale în domeniile protec iei mediului şi
urbanismului.

Prescrip iile se stabilesc în func ie de regimul de protec ie instituit al zonei respective, în

func ie de tipurile de activit i admise în mod tradi ional. Aceste prescrip ii trebuie s fie
incluse în avizele conforme ale autorit ilor publice centrale în domeniile protec iei mediului şi
urbanismului.

Utiliz ri interzise

Construc ii si amenaj ri care pot afecta sensibilitatea zonelor geografice cu regim special de
protec ie (zone umede, zone de coast , zone forestiere, rezerva ii şi parcuri naturale, etc.)
precum şi sensibilitatea zonelor peisagistice cu o valoare deosebit , mai ales în cazul în care
construc iile propuse au o volumetrie şi un aspect arhitectural ce depreciaz valoarea
peisajului. Interdic ia se poate stabili în urma studiilor de impact în conformitate cu
prevederile legisla iei în vigoare.

11.5.1.7 Zone construite protejate

1. Autorizarea execut rii construc iilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu
cultural construit, de interes na ional, declarate în modul stabilit de lege, se face cu
avizele conforme ale autorit ilor publice centrale în domeniile culturii şi urbanismului.

2. Autorizarea execut rii construc iilor în zonele care cuprind valori de patrimoniu
cultural construit, de interes local, declarate şi delimitate prin hot râre a consiliului
raional, se face cu avizul serviciilor public descentralizat din raion subordonate
autorit ților publice centrale, în domeniul culturii şi urbanismului.

3. Autorizarea execut rii lucr rilor de construc ii, care au ca obiectiv cercetarea,
conservarea, restaurarea sau punerea în valoare a monumentelor istorice, se face cu
avizul conform al autorit ii publice centrale în domeniul culturii, în condi iile stabilite
prin lege.

34
 NCM B.01.02:2016

Utiliz ri permise

Lucr ri de utilitate public de interes na ional pe baza documenta iilor specifice aprobate de
organele competente.

Utiliz ri permise cu condi ii

Toate tipurile de construc ii compatibile cu specificul zonei în care sunt amplasate, cu

condi ia respect rii prescrip iilor con inute în avizul conform al autorit ii publice centrale în
domeniul culturii, în cazul zonelor, care cuprind valori de patrimoniu cultural construit de
interes na ional, declarate prin lege (inclusiv cl diri şi situri cu statut de muzeu).
În zonele cu patrimoniu construit de interes local, delimitate prin hot rârea consiliului raional,
autorizarea construc iilor se face cu respectând strict a avizului serviciului public
decentralizat ale autorit ii publice centrale în domeniul culturii şi urbanismului.

Utiliz ri interzise

Orice fel de construc ii şi amenaj ri care, prin func iune, configura ie arhitectural sau
amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coeren a esutului urban existent
sau afecteaz valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia.
Obiectivele sau activit ile care pot s afecteze valoarea monumentului, prin natura,
dimensiunile şi amplasarea lor necesit studii speciale, avizate şi aprobate în condi iile legii.
Construc iile noi nu trebuie s -l afecteze, prin volumetrie, conformare, aspect exterior, etc.
obiectivele propuse spre conservare, incluse într-un sit protejat.

11.5.2 Reguli privind siguran a construc iilor şi ap rarea interesului public.

11.5.2.1 Expunerea la riscuri naturale

1. Autorizarea execut rii construc iilor sau amenaj rilor în zonele expuse la riscuri
naturale, exceptând cele care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzis .

2. În sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se în elege: alunec ri de

teren, terenuri ml ştinoase, scurgeri de toren i, eroziuni, disloc ri de stânci, zone
inundabile şi altele asemenea, delimitate pe fiecare raion prin documenta ie de
amenajare a teritoriului sau urbanism.

Delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale se stabilieşte în baza unor studii specifice
hidrologice şi geotehnice. Pe baza acestor studii se poate proceda la stabilirea eventualelor
restric ii privind autorizarea construc iilor. Zonele delimitate se preiau în documenta iile de
urbanism şi amenajare a teritoriului.
În aceste condi ii pot fi luate urm toarele decizii la emiterea autoriza iei de construire:

Utiliz ri permise

Construc ii şi amenaj ri de orice fel, ce au drept scop limitarea riscurilor naturale (lucr ri
hidrotehnice pentru atenuarea şi devierea viiturilor, sta ii hidrometeorologice, seismice şi
sisteme de avertizare şi prevenire a fenomenelor naturale periculoase, sisteme de iriga ii şi
desec ri, lucr ri de combatere a eroziunii, etc.).

Utiliz ri permise cu condi ii

Orice fel de construc ii şi amenaj ri respectând prevederile legislative şi normele şi

prescrip iilor tehnice specifice, referitoare la rezisten a şi stabilitatea construc iilor, siguran a

35
 NCM B.01.02:2016

în exploatare, igiena şi s n tatea oamenilor, în zonele cu grad de seismicitate ridicat, pe

terenuri expuse la umezire, macroporice, cu pânz freatic agresiv .

Se admit, de asemenea, construc ii pe terenurile specificate cu condi ia elimin rii factorilor

naturali de risc prin lucr ri specifice (desec ri, consolid ri ale terenului etc.), aprobate de
autoritatea competent în protec ia mediului, sau de alte organisme interesate, dup caz.

Utiliz ri interzise
Construc ii şi amenaj ri în zonele expuse la riscurile naturale specificate mai sus, precum şi
în alte zone în care nu sunt posibile, sau nu sunt admise, de c tre autorit ile competente în
protec ia civil sau a mediului, lucr rile de eliminare a factorilor de risc pentru construc ii.

11.5.2.2 Expunerea la riscuri tehnologice

1. Autorizarea execut rii construc iilor în zonele expuse la riscuri tehnologice, precum
şi în zonele de servitute şi de protec ie ale sistemelor de alimentare cu energie
electric , conductelor de gaze, ap , canalizare, c ilor de comunica ie şi altor
asemenea lucr ri de infrastructur , este interzis .

2. În sensul prezentului regulament, riscurile tehnologice sunt cele determinate de

procesele industriale sau agricole care prezint pericol de incendii, explozii, radia ii,
surp ri de teren ori de poluare a aerului, apei sau solului.

3. Fac excep ie de la prevederile primului alineat construc iile şi amenaj rile care au
drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora.

Utiliz ri permise

Orice fel de construc ii şi amenaj ri care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice şi
limitarea efectelor acestora (piliere de siguran , lucr ri de consolidare a malurilor la
exploat rile de suprafa a resurselor minerale, lucr ri de marcare şi reperare a re elelor de
conducte şi cabluri în localit i, accese pentru interven ia rapid în caz de incendii sau
explozii etc.).

Utiliz ri permise cu condi ii.

Toate tipurile de construc ii, cu condi ia respect rii servitu ilor de utilitate public existente
sau propuse, pentru re elele tehnico-edilitare, c ile de comunica ie, explorarea şi exploatarea
resurselor subsolului, ap rarea rii, ordinea public şi siguran eia na ional , precum şi a
cerin elor legale privind rezisten a, stabilitatea, siguran a în exploatare, rezisten a la foc,
protec ia împotriva zgomotului, s n tatea oamenilor şi protec ia mediului.

Utiliz ri interzise

Toate tipurile de construc ii amplasate în zonele de protec ie stabilite prin norme sanitare şi
ecologice, ale unit ilor industriale, agricole sau de alta natur , în zonele cu servitu i legal
instituite pentru lucr rile publice generatoare de riscuri tehnologice, în vecin tatea
depozitelor de combustibil şi materiale explozibile etc.

11.5.2.3 Construc ii cu func iuni generatoare de riscuri tehnologice

1. Autorizarea execut rii construc iilor care, prin natura şi destina ia lor, pot genera
riscuri tehnologice se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat şi aprobat
conform prevederilor legale.

36
 NCM B.01.02:2016

2. Lista categoriilor de construc ii generatoare de riscuri tehnologice se stabileşte prin

actele legislative şi normative în domeniul protec iei civile şi a mediului înconjur tor.

Pentru construc iile generatoare de riscuri tehnologice, listate în conformitate cu prevederile

alineatului doi se solicit autoriza ia de construire în conformitate cu condi iile impuse prin
documenta ia de evaluare a impactului asupra mediului înconjur tor.

Utiliz ri permise

Orice fel de construc ii şi amenaj ri care au ca scop diminuarea sau eliminarea riscurilor
tehnologice.

Utiliz ri permise cu condi ii

Construc iile şi amenaj rile care îndeplinesc condi iile de realizare şi func ionare conform
cerin elor documenta iei de evaluare a impactului asupra mediului înconjur tor şi sunt
compatibile cu func iunea stabilit pentru zona respectiva prin documenta iile de urbanism şi
amenajarea a teritoriului, aprobate conform legii.

Utiliz ri interzise

Construc iile şi amenaj rile generatoare de nocivit i, incompatibile cu func iunea dominant
stabilit pentru zona respectiv pe baza documenta iilor de urbanism şi amenajarea
teritoriului, aprobate conform Legii.

11.5.2.4 Asigurarea echip rii edilitare

1. Autorizarea execut rii construc iilor care, prin dimensiunile şi destina ia lor,
presupun cheltuieli de echipare edilitar ce dep şesc posibilit ile financiare şi
tehnice ale administra iei publice locale ori ale investitorilor interesa i sau care nu
beneficiaz de fonduri de la bugetul de stat, este interzis .

2. În conformitate cu competen ele legale, autorit ile administra iei publice locale
sunt obligate s asigure corelarea dezvolt rii localit ilor cu programele de dezvoltare
a echip rii edilitare, condi ionate de posibilit ile financiare de executare a acestora.

Extinderea re elelor edilitare existente sau a capacit ii acestora, care nu poate fi finan at
din bugetele locale, poate fi realizat prin finan area total sau par ial a acestor lucr ri de
c tre investitorii interesa i.

Autorizarea execut rii construc iilor în corelare cu posibilit ile de realizare a echip rii
edilitare se face în urm toarele condi ii:

Utiliz ri permise

Orice construc ii şi amenaj ri care se pot racorda la infrastructura edilitar existent cu

capacitate corespunz toare, sau pentru a c rei extindere sau realizare exist surse de
finan are asigurate de administra ia public , de investitorii interesa i sau care beneficiaz de
surse de finan are atrase potrivit Legii.

Utiliz ri admise cu condi ii

Construc iile se autorizeaz dup stabilirea, prin contract, a obliga iei execut rii lucr rilor de
echipare edilitar aferente (par ial sau integral), de c tre investitorii interesa i.

37
 NCM B.01.02:2016

Utiliz ri interzise

Orice construc ii care, prin dimensiuni, destina ie şi amplasare fa de zonele cu echipare

tehnico - edilitar asigurat (acoperire sub aspect teritorial şi capacitate) presupun cheltuieli
ce nu pot fi acoperite de nici unul dintre factorii interesa i.

11.5.2.5 Asigurarea compatibilit ii func iunilor

1. Autorizarea execut rii construc iilor se face cu condi ia asigur rii compatibilit i
dintre destina ia construc iei şi func iunea dominant a zonei, stabilit prin
documenta ie de urbanism sau dac zona are o func iune dominant tradi ional
caracterizat de esut urban şi conformare spa ial proprie.

2. Condi iile de amplasare a construc iilor, în func ie de destina ia acestora, în cadrul

localit ii sunt prev zute în anexa nr. 1, la prezentul regulament.

În anexa nr. 1 sunt prezentate, în linii generale, recomand ri de amplasare a institu iilor şi
serviciilor de interes public.

În activitatea de autorizare a acestora pot fi întâlnite trei posibilit i distincte, datorate

destina iei construc iilor şi condi iilor specifice de func ionare:

- amplasarea în interiorul zonelor reziden iale sau al altor zone urbane, dup caz, ca
func iune complementar .

- amplasarea în zone cu func iuni complexe (zonele centrale şi zonele mixte, reprezentate,
de regul , de centrele de cartier ale localit ilor mai mari de 30.000 locuitori, ce prezint
subdiviziuni teritoriale cu caracteristici distincte).

- amplasarea în zone sau subzone specializate, destinate institu iilor şi serviciilor de interes
public, ce prezint omogenitate func ional şi care cuprind, de regul , unit i apar inând
aceleiaşi categorii. Ele pot fi localizate pe teritoriul ce constituie trupul principal al localit ii,
sau pe suprafa a altor trupuri ale intravilanului (campusuri universitare, zone de tratament
sau de odihn în cadrul sta iunilor climaterice, zone comerciale).

Respectarea condi iilor de amplasare, con inute în anexa nr. 1, impune urm toarele
preciz ri:

Cl diri administrative

Amplasarea sediilor de birouri se face atât în zona central cât şi în celelalte zone cu
activit i urbane, în func ie de necesit ile specifice fiec rui tip de activitate.

Cl diri comerciale

Unit ile de comer alimentar de folosin zilnic , se pot amplasa şi în interiorul zonelor
reziden iale (ca func iune complementar ).

Unit ile de alimenta ie public , amplasate în zonele reziden iale, trebuie s asigure
protec ia acustic a zonelor limitrofe.
Func ionarea lor este condi ionat de ob inerea avizelor ecologic şi sanitar.

Serviciile industriale se amplaseaz , de regul , în interiorul zonelor industriale cu a c ror

activitate sunt compatibile.

38
 NCM B.01.02:2016

Cl diri de cult

L caşele de cult se amplaseaz , în func ie de num rul de enoriaşi din zona adiacent .
Cimitirele, de regul , se amplaseaz , la marginea localit ilor. Amplasarea construc iilor de
locuin e fa de cimitire se face respectând normele sanitare.

Cl diri de cultur

Construc iile pentru agrement (cluburi, s li polivalente, s li de concerte, teatre, circuri etc.),
se amplaseaz , a de preferin , în zona verde sau în cea de agrement.

Cl diri de înv mânt superior

Construc iile pentru înv mânt superior se amplaseaz , în func ie de condi iile şi cerin ele
profilului de înv mânt, în intravilanul localit ii, organizate în campusuri universitare sau
izolate.

Cl diri medicale

Dispensarele urbane se amplaseaz , în cl diri independente sau în cadrul unor construc ii

cu func iuni compatibile. Spitalele se amplaseaz , de regul , în zonele periferice ale
localit ilor, în apropierea spa iilor împ durite.

Construc ii şi amenaj ri sportive

Stadioanele, bazele sportive şi centrele de antrenament, hipodromurile, patinoarele, pistele

pentru concursuri şi alte activit i sportive care creeaz mari aglomer ri de persoane, se
amplaseaz , de regul , în zone verzi de folosin general , asigurând spa iile necesare
accesului şi evacu rii spectatorilor f r perturbarea traficului, precum şi a spa iile de parcare
necesare, f r ocuparea arterelor de circula ie.

Construc ii de turism

Construc iile de turism se autorizeaz în condi iile stabilite prin avizul autorit ii publice
centrale în domeniul turismului, precum şi ale normelor din Regulamentul general de
urbanism şi/sau ale documenta iilor aprobate în condi iile legii.
Hotelurile, motelurile, cabanele turistice, satele de vacan , campingurile se amplaseaz , de
regul , în afara localit ilor, în zone specializate pentru turism.
Hotelurile şi vilele turistice, clasificate potrivit prevederilor legale se amplaseaz şi în
interiorul localit ilor, respectând condi iile de amplasare şi conformare stabilite prin
documenta iile de urbanism.

11.5.2.6 Procentul de ocupare a terenului

1. Autorizarea execut rii construc iilor se face cu condi ia ca procentul de ocupare al

terenului s nu dep şeasc limita superioar stabilit conform anexei nr. 2.

Procentul de ocupare a terenului (POT) exprim raportul dintre aria construit la sol a
cl dirilor şi aria terenului considerat.

SC
POT= -—--- x100
ST

39
 NCM B.01.02:2016

Aria construit la sol este aria sec iunii orizontale a cl dirii la cota ±0.00 a parterului,
m surat pe conturul exterior al pere ilor, exclusiv rezalidurile cu aria mai mic de 0,4 m 2,
nişele cu aria mai mare de 0,4 m2 treptele exterioare şi terasele neacoperite.

Aria terenului considerat este aria parcelei înscris în cadastrul funciar, cu datele sale
definitorii (dimensiune, destina ie, categorie de folosin , numele de in torului).

Procentul maxim de ocupare a terenului se stabileşte în func ie de destina ia zonei în care

urmeaz s fie amplasat construc ia şi de condi iile de amplasare pe teren, stabilite prin
Regulamentul general de urbanism sau prin regulamentele locale de urbanism.

În sensul Regulamentului general de urbanism, procentul maxim de ocupare a terenului se

calculeaz în limita parcelei propuse pentru realizarea construc iei, inând seama de
amplasamentul acesteia în cadrul zonei cu o func iune dominant tradi ional , caracterizat
de tipologia esutului urban şi conformare spa ial proprie sau cu o func iune stabilit prin
PUG.

Autorizarea execut rii construc iilor este condi ionat de respectarea regulilor de ocupare a
terenului, precizate în Regulamentul general de urbanism şi documentele normative în
vigoare.

Referitor la zonele în care urmeaz s fie amplasat construc ia se impun urm toarele
preciz ri:

Destina ia zonei se stabileşte pe baza func iunilor dominante ale construc iilor şi
amenaj rilor amplasate pe terenurile delimitate în cadrul PUG.

Procentul de ocupare a terenului, calculat pentru fiecare parcel este considerat limit
superioar de ocupare a terenului.

Construc iile amplasate în zone centrale şi/sau comerciale pot atinge valorile maxime
ale procentului de ocupare, inând cont şi de configura ia cl dirilor (construite în general în
regim închis - înşiruite, în sistemul cur ilor deschise sau închise) în raport cu specificul
acestor zone.

Zonele mixte sunt reprezentate, de regul , de centrele de cartier ale localit ilor cu peste
30.000 locuitori, care reprezint subîmp r iri teritoriale distincte (ce pot fi delimitate prin
PUG), precum şi alte zone cu construc ii având destina ii variate, unde nu este posibil
precizarea unei func iuni dominante la nivelul etapei de perspectiv .

Zonele rurale cuprind suprafe ele de teren cu func iune dominant agricol de pe teritoriul
oraşelor sau satelor, ce pot fi delimitate ca subzone func ionale la întocmirea PUG.

Zonele reziden iale reprezent principalele ansambluri tipologice cu func iuni de locuire,
delimitate prin PUG (zone şi subzone func ionale) sau pe baza studiilor de fundamentare ale
acestora, referitoare la morfologia esutului urban al localit ii.

Zonele de recreere sunt spa ii publice de folosin general în care se amplaseaz

construc ii şi amenaj ri necesare variatelor programe de recreere. În numeroase cazuri
construc iile şi amenaj rile necesare pentru recreere se interfereaz cu alte func iuni, dintre
care cele mai frecvente sunt; unit i pentru cultur , sport, turism, comer , parcuri şi gr dini
publice, spa ii verzi naturale (p dure-parc) ş.a.

40
 NCM B.01.02:2016

Procentul de ocupare a terenului (POT) se completeaz cu coeficientul de utilizate a

terenului (CUT), cu regimul de aliniere şi în l ime, şi formeaz un ansamblu de indici
obligatorii în autorizarea execut rii construc iilor.

11.5.2.7 Lucr ri de utilitate public

1. Autorizarea execut rii altor construc ii pe terenuri care au fost rezervate în planuri
de urbanism şi amenajare a teritoriului, pentru realizarea de lucr ri de utilitate public ,
este interzis .

2. Autorizarea execut rii lucr rilor de utilitate public se face pe baza documenta iei
de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobate conform Legii.

Sunt de utilitate public lucr rile de interes na ional şi local privind:

1. Prospec iunile şi explor rile geologice;

2. Extrac ia şi prelucrarea substan elor minerale utile;

3. Instala iile pentru producerea energiei electrice;

4. C ile de comunica ie, deschiderea, alinierea şi l rgirea str zilor;

5. Sistemele de alimentare cu energie electric , de telecomunica ii, gaze, termoficare, ap ,

canalizare;

6. Instala iile pentru protec ia mediului;

7. Îndiguiriile şi regulariz riile de râuri, lacuri de acumulare pentru surse de ap şi atenuarea

viiturilor;

8. Deriva iile de debite pentru aliment ri cu ap şi pentru devierea viiturilor;

9. Sta iilei hidrometeorologice, seismice şi sistemeile de avertizare şi prevenire a

fenomenelor naturale periculoase şi de combatere a eroziunii de adâncime;

10. Cl dirile şi terenurile necesare construc iilor de locuin e sociale şi altor obiective sociale
de înv mânt, s n tate, cultur , sport, protec ie şi asisten social , precum şi de
administra ie public şi pentru autorit ile judec toreşti;

11. Salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor

istorice, precum şi a parcurilor na ionale, rezerva iilor naturale şi a monumentelor naturii;

12. Prevenirea şi înl turarea urm rilor dezastrelor naturale - cutremure, inunda ii, alunec ri
de terenuri;

13. Ap rarea rii, ordinea public şi siguran a na ional .

Utilitatea public se declar în conformitate cu prevederile Legii. Declararea utilit ii publice

se face numai dup efectuarea unei cercet ri prealabile şi condi ionat de înscrierea lucr rii
în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului, aprobate pentru localit i sau zone unde
se inten ioneaz executarea ei.

Lucr rile de utilitate public se execut pe terenuri aflate în proprietatea statului, a

comunelor, satelor, oraşelor, municipiilor şi raioanelor sau a persoanelor fizice ori juridice,

41
 NCM B.01.02:2016

schimbând func iunile şi afectând valoarea terenurilor, necesitând, dup caz, exproprieri sau
instituirea unor servitu i de utilitate public .

Delimitarea terenurilor necesare se stabileşte prin documenta iile tehnice şi studiile de

fezabilitate, iar autorizarea execut rii lucr rilor de utilitate public se face pe baza
documenta iilor aprobate de urbanism sau de amenajarea a teritoriului.

Folosirea temporar sau definitiv , şi scoaterea temporar ori definitiv a terenurilor din
circuitul agricol şi silvic se fac în conformitate cu prevederile legale.

Utiliz ri permise

Toate categoriile de lucr ri de utilitate public cuprinse în documenta iile aprobate de

urbanism şi amenajarea teritoriului.

Utiliz ri permise cu condi ii

Construc iile cu durat limitat de existen (provizorii).

Utiliz ri interzise

Orice fel de construc ii şi amenaj ri, exceptând lucr rile de utilitate public pentru care au
fost rezervate terenurile.

11.6 Condi ii de amplasare şi conformare a construc iilor.

11.6.1 Reguli de amplasare şi retragerile minime obligatori

11.6.1.1 Orientarea fa de punctele cardinale

1. Autorizarea execut rii construc iilor se face respect nd condi iile şi a

recomand rile de orientare fa de punctele cardinale.

Orientarea construc iilor fa de punctele cardinale se face, în conformitate cu prevederile

normelor sanitare şi tehnice, în vederea îndeplinirii urm toarelor cerin e:

- asigurarea însoririi (inclusiv aport termic);

- asigurarea iluminatului natural;

- asigurarea perceperii vizuale a mediului ambiant din spa iile închise (confort psihologic);

- asigurarea unor cerin e specifice legate de func iunea cl dirii, la alegerea amplasamentului
şi stabilirea condi iilor de construire (retrageri şi orientare pentru l caşe de cult, terenuri de
sport, construc ii pentru înv mânt şi s n tate).

Însorirea construc iilor se analizeaz printr-un studiu specific, care determin pe baza
calculelor astronomice p r ile umbrite şi însorite ale construc iilor, perioada de însorire de-a
lungul zilei în diverse anotimpuri, precum şi umbrele purtate ale construc iilor noi asupra
imobilelor învecinate.

Iluminatul natural este asigurat de lumina difuz ce provine de la bolta cereasc

(independent de latitudine, anotimp sau amplasarea cl dirii fa de punctele cardinale),
precum şi de radia iile solare directe.

42
 NCM B.01.02:2016

Confortul psihologic se realizeaz prin vizibilitatea unei p r i a bol ii cereşti, neafectat de

obstacole, ale c ror efecte de obturare a vizibilit ii se determin prin calcule geometrice.

Prin prevederile regulamentelor locale de urbanism se urm reşte respectarea normelor de

igien prin rezolvarea problemelor legate de însorire, iluminat natural, vizibilitate şi ventila ie.

Durata minim de însorire cerut de normele sanitare este fie de 2 ore în perioada 21
februarie - 21 octombrie, pentru cl dirile de locuit şi de o or pentru celelalte cl diri, in cazul
orient rii celei mai favorabile (sud).

Construc ii pentru cult

Orientarea construc iilor pentru cult se face respectând cerin ele cultului respectiv.

Terenuri de sport ale construc iilor de înv mânt

Terenurile de sport în aer liber se orienteaz , de regul , pe direc ia nord-sud, cu o abatere

de maximum 15° spre vest sau spre est.

Cl diri de locuin e

Amplasarea construc iilor de locuin e se face astfel, încât pentru toate înc perile de locuit
amplasate pe fa ada cea mai favorabil (sud) s se asigure durata minim de însorire de
dou ore minimum într-o camer de locuit, în perioada echinoc iului de prim vara-toamn .
În cazul cl dirilor de locuit colective organizate în ansambluri, trebuie evitat amplasarea
construc iilor pe direc ia est – vest, iar când aceast solu ie nu este posibil , apartamentele
se proiecteaz cu dubl orientare.

11.6.1.2 Amplasarea fa de drumuri publice.

1. Cu avizul conform al autorit ii publice centrale în domeniul drumurilor în zona

drumului public se pot autoriza amplasarea şi construc ia urm toarelor obiecte:

a) construc ii şi instala ii aferente drumurilor publice, de deservire, de între inere şi de

exploatare;

b) parcaje, garaje şi sta ii de alimentare cu carburan i şi resurse de energie (inclusiv

func iunile lor complementare: magazine, restaurante etc.);

c) conducte de alimentare cu ap şi de canalizare, sisteme de transport gaze, re ele

termice, electrice, de telecomunica ii şi infrastructuri sau alte instala ii ori construc ii
de acest gen.

2. În sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se în elege ampriza,

fâşiile de siguran şi fâşiile de protec ie.

3. Autorizarea execut rii construc iilor cu func iuni de locuire este permis ,
respectând zonele de protec ie a drumurilor delimitate conform legii.

4. Prin func iuni de locuire se în elege: locuin e, case de vacan şi alte construc ii
capitale sau temporare pentru necesit i sociale, industriale sau de ap rare, cum ar fi:
c mine pentru b trâni, c mine de nefamilişti, sanatorii, c mine pentru organizarea de
şantier, c mine de garnizoan .

Utiliz ri permise

43
 NCM B.01.02:2016

Orice construc ii sau amenaj ri adiacente drumurilor publice care se fac în baza planurilor
urbanistice şi de amenajare a teritoriului cu avizul autorit ii publice centrale în domeniul
drumurilor.

Utiliz ri admise cu condi ii

Toate construc iile şi amenaj rile amplasate în zonele de protec ie ale drumurilor publice,
care respect prescrip iile tehnice şi reglement rile urbanistice privind func ionalitatea,
sistemul constructiv, conformarea volumetric şi estetic , asigurarea acceselor carosabile,
pietonale şi rezolvarea parcajelor aferente, precum şi evitarea riscurilor tehnologice de
construc ie şi exploatare.

Prin amplasare şi func ionare ele nu trebuie s afecteze buna desf şurare a circula iei pe
drumurile publice în condi ii optime de capacitate, fluen şi siguran . Accesele carosabile şi
pietonale la aceste construc ii trebuie s fie amenajate şi semnalizate corespunz tor
normativelor şi standardelor tehnice specifice.

Utiliz ri interzise

Orice construc ii care prin amplasare, configura ie sau exploatare influen eaz buna
desf şurare, organizare şi dirijare a traficului de pe drumurile publice sau prezint riscuri de
accidente sunt interzise în zonele de siguran şi protec ie a drumurilor. În acest sens se
interzice amplasarea în zona de protec ie a autostr zilor a panourilor de reclama publicitar .

11.6.1.3 Amplasarea fa de c i navigabile existente şi cursuri de ap poten ial

navigabile

1. În zona c ilor navigabile şi a cursurilor de apa poten ial navigabile se pot autoriza,
cu avizul conform al autorit ii publice centrale în domeniul transporturilor,
urm toarele lucr ri:

a) construc ii şi instala ii aferente c ilor navigabile, de deservire, de între inere şi de

exploatare;

b) semnale vizuale, auditive şi faruri, precum şi alte amenaj ri referitoare la siguran a

naviga iei;

c) construc ii pentru obiective portuare, fronturi de acostare, platforme de depozitare,

drumuri de circula ie, cl diri, construc ii hidrotehnice pentru g ri fluviale şi alte lucr ri
similare;

d) travers ri sau subtravers ri ale c ilor navigabile şi ale canalelor şi cursurilor de ap

poten ial navigabile cu conducte de presiune (ap , gaze) cu linii electrice şi de
telecomunica ii, precum şi: travers rile cu poduri şi lucr rile de amenaj ri
hidroenergetice şi de art ;

e) ad posturi de iarn pentru nave, sta ii de alimentare cu carburan i şi resurse de

energie;
f) instala ii de captare a apei din albia c ilor navigabile şi instala ii de evacuare a
apelor uzate sau de alt natur ;

g) ap r ri de maluri de orice natur , diguri longitudinale şi transversale si alte lucr ri

similare.

44
 NCM B.01.02:2016

2. În sensul prezentei Instruc iuni, prin zon fluvial se în elege fâşia de teren situat
în lungul rmului apelor interioare navigabile sau poten ial navigabile. Zona fluvial
se stabileşte de c tre autoritatea public central competent , potrivit legisla iei. În
porturi zona c ilor navigabile coincide cu incinta portuar .

Apele na ionale navigabile ale Republicii Moldova sunt formate din apele interioare
navigabile.

Apele interioare navigabile sunt formate din fluvii, precum şi din apele navigabile de frontier
(de la malul moldav pân la linia de frontier ).

11.6.1.4 Amplasarea fa de c i ferate.

1. În zona de protec ie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa, cu avizul autorit ii

publice centrale în domeniul transporturilor:

a) construc ii şi instala ii aferente exploat rii şi între inerii liniilor de cale ferat ;

b) construc ii şi instala ii pentru exploatarea materialului rulant şi a mijloacelor de

restabilire a circula iei;

c) instala ii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunica ii,

transmisiuni de date şi construc iile aferente acestora.

2. Construc iile care se amplaseaz în zona de protec ie a infrastructurii feroviare

situat în intravilan se autorizeaz cu avizul autorit ii publice centrale în domeniul
transporturilor.

3. În sensul prezentei Instruc iuni, prin zon de protec ia a infrastructurii feroviare se

în elege fâşia de teren, indiferent de proprietar, cu l imea de 100 m m surat de la
axa c ii ferate situat de o parte şi de alta a acesteia în extravilanul localit ilor, iar în
intravilanul localit ilor l imea zonei de proiec ie se stabileşte prin coordonare cu
autorit ile publice locale.

4. Lucr rile de investi ii ale agen ilor economici si ale institu iilor publice, care
afecteaz zona de protec ie a infrastructurii feroviare, se pot autoriza numai cu avizul
autorit ii publice centrale în domeniul transporturilor, şi anume:

a) c i ferate industriale;

b)lucr ri hidrotehnice;

c) traversarea c ii ferate de c tre drumuri prin pasaje denivelate;

d) subtraversarea liniilor de cale ferat de c tre re ele de telecomunica ii, energie

electric , conducte sub presiune de ap , gaze, termotehnologice şi canale libere.

5. În zona de protec ie a infrastructurii transporturilor se interzic:

a) amplasarea oric ror construc ii, depozite de materiale sau înfiin area de planta ii
care împiedic vizibilitatea liniei sau a semnalelor feroviare;

b) efectuarea oric ror lucr ri care, prin natura lor, pot provoca alunec ri de teren,
surp ri sau pot afecta stabilitatea solului prin t ierea copacilor, extragerea de
materiale de construc ii sau care modific echilibrul pânzei freatice subterane;

45
 NCM B.01.02:2016

c) depozitarea necorespunz toare de materiale, substan e sau deşeuri care contravin

normelor de protec ie a mediului, sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii
cailor ferate, a zonei de protec ie a infrastructurii c ilor ferate, precum şi a condi iilor
de desf şurare normala a traficului.

5.1 Depozitarea sau manipularea unor materiale, substan e sau deşeuri de felul celor
prev zute la lit. c) este permis numai respectând condi iile stabilite de autoritatea
public central în domeniul transporturilor.

5.2 Amenaj rile şi instala iile de manipulare sau de depozitare a materialelor,

substan elor sau deşeurilor prev zute la alin. 5.1 se pot realiza în baza studiilor
privind implica iile asupra activit ii feroviare şi de mediu, executate de unit i de
proiectare autorizate, în baza avizului şi cu autoriza ia autorit ii publice centrale în
domeniul transporturilor.

6. Cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitiva a terenului din patrimoniul

ÎS „Calea Ferat din Moldova”, pentru lucr rile de interes public, atât în intravilan, cât
şi în extravilan, se fac numai cu avizul autorit ii publice centrale în domeniul
transporturilor.

11.6.1.5 Amplasarea fa de aeroporturi.

1. Autorizarea execut rii construc iilor în vecin tatea terenurilor aferente

aeroporturilor şi a culoarelor de siguran stabilite conform legii se face cu avizul
conform al autorit ii publice centrale în domeniul transporturilor.

Zonele de siguran ale terenurilor de aeronautic sunt zonele de pe terenurile de

aeronautic civil şi din jurul acestora, pentru realizarea securit ii decol rilor şi ateriz rii
aeronavelor şi pentru asigurarea bunei folosiri a amenaj rilor, construc iilor şi instala iilor
aferente de pe teritoriu.

Autorizarea execut rii construc iilor în vecin tatea terenurilor aferente aeroporturilor şi a
zonelor de siguran ale terenurilor de aeronautic stabilite conform legisla iei se face
diferen iat, în func ie de destina ia acestora:

Utiliz ri permise

Construc iile şi amenaj rile necesare activit ilor de decolare-aterizare.

Utiliz ri permise cu condi ii

Construc iile şi instala iile destinate activit ilor aeronautice, respectând normele tehnice
stabilite de organele administra iei publice centrale specializate.
Construc iile şi amenaj rile cu alte destina ii decât cele aeronautice, cu condi ia respect rii
normelor de protec ie acustic , precum şi a limit rilor de în l ime şi a retragerilor fat de
diversele componente ale zonelor de siguran ale terenurilor de aeronautic , înscrise în
avizul conform emis de autoritatea competent .
Construc iile admise trebuie s fie balizate în sisteme de zi şi de noapte.

Utiliz ri interzise

Amplasarea de lucr ri, construc ii sau instala ii care prin natura lor, sau datorit procesului
de func ionare pot periclita siguran a zborurilor (obiective care produc fum sau cea
artificial , substan e nocive, radioactive sau r u mirositoare; sisteme de iluminat care s

46
 NCM B.01.02:2016

perturbe identificarea sistemelor de balizare a zonei; surse de energie electric sau unde
radio produc toare de perturba ii în instala iile de protec ie a naviga iei aeriene (unit i de
mor rit, silozuri, depozite, magazii, decantoare etc.).
Amplasarea construc iilor a c ror destina ie este incompatibil cu vecin tatea aeroporturilor
este interzis .

11.6.1.6 Retrageri fa de fâşia de protec ie a frontierei de stat.

1. Autorizarea execut rii construc iilor în extravilan se face numai la distan a de 500 m
fat de fâşia de protec ie a frontierei de stat, c tre interior.

2. Se excepteaz de la prevederile alin. 1) punctele de control pentru trecerea

frontierei, cu construc iile - anexe, terminalele vamale şi alte construc ii şi instala ii
care se pot amplasa cu avizul conform al autorit ilor publice centrale specializate şi
cu respectarea prevederilor legale privind frontiera de stat a Republicii Moldova.

Orice lucr ri de construc ii în extravilanul comunelor, oraşelor şi municipiilor pe o adâncime

de 500 m de la linia de frontier , pentru frontiera de uscat şi de la malul apei pentru frontiera
de ap , c tre interior, se pot efectua dup ob inerea tuturor aprob rilor legale, inclusiv a
autorit ii publice centrale pentru securitatea frontierei Republicii Moldova.

Frontiera de stat a Republicii Moldova desparte teritoriul statului moldav de teritoriul statelor
vecine.
Fâşia de protec ie a frontierei face parte din domeniul public de interes na ional şi se
administreaz de c tre autoritatea public central pentru securitatea frontierei Republicii
Moldova.

Pentru localit ile situate în zona de frontier documenta iile de urbanism trebuie s preia
prevederile documenta iilor de amenajare a teritoriului şi ale studiilor transfrontaliere.

Aplicarea prevederilor prezentei Instruc iuni, pentru terenurile amplasate în zona de frontier
se face dup cum urmeaz :

Utiliz ri permise cu condi ii

Construc iile prev zute de Regulamentul general de urbanism, cu avizul conform al

autorit ii publice centrale pentru gesionarea frontierii statului.

Utiliz ri interzise

Construc iile şi amenaj rile poluante cu efect transfrontalier.

11.6.1.7 Amplasarea fa de aliniament.

1. Cl dirile pot fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase fa de acesta, dup

cum urmeaz :

a) în cazul zonelor construite compact, construc iile se amplaseaz obligatoriu la

aliniamentul cl dirilor existente;

b) retragerea construc iilor fa de aliniament este permis numai dac se respect

coeren a şi caracterul fronturilor stradale.

47
 NCM B.01.02:2016

2. În ambele situa ii, autoriza ia de construire se emite numai dac în l imea cl dirii nu
dep şeşte distan a m surat , pe orizontal , din orice punct ai cl dirii fa de cel mai
apropiat punct al aliniamentului opus.

3. Fac excep ie de la prevederile alin. 2 construc iile care au fost cuprinse într-un plan
urbanistic zonal aprobat.

În zonele libere de construc ii sau par ial construite, stabilirea configura iei urbane şi implicit
a regimului de aliniere se face, de regul , pe baza documenta iilor de urbanism aprobate
conform legii (PUZ; PUD).

Retragerea construc iilor fa de aliniament se poate face din ra iuni func ionale, estetice sau
ecologice (protec ia contra zgomotelor şi nocivit ilor).

Regula stabilirii în l imii maxime a construc iilor, în raport cu distan a fa de orice punct al
fa adei de pe aliniamentul opus ( H < D ), deriv din necesitatea respect rii normelor de
igien (însorire, protec ia împotriva zgomotului şi nocivit ilor datorate circula iei şi
transporturilor) şi a celor de securitate a construc iilor.

Pentru orice alte situa ii care nu se pot încadra în prevederile alin. 1 şi 2 ale prezentului
subcapitol, este necesar elaborarea şi aprobarea prealabil a unui PUZ sau PUD, în
vederea evalu rii corecte a consecin elor includerii noii construc ii în contextul existent.

Pentru întemeierea deciziilor în elaborarea şi aprobarea PUZ sau PUD, pot fi întocmite studii
de fundamentare (istorice, altimetrice, privind morfologia esutului urban etc.).

11.6.1.8 Amplasarea în interiorul parcelei.

1. Autorizarea execut rii construc iilor în interiorul parcelei este permis numai dac
se respect :

) distan ele minime obligatorii între hotarele terenurilor şi construc iilor sunt stabilite
prin Regulamentul privind formarea bunurilor imobile, aprobat prin Hot rârea
Guvernului RM nr.61 din 29.09.1999 şi prin .«
».

b) distan ele minime necesare de siguran la foc, în func ie de gradul de rezisten la

foc, precum şi distan ele minime necesare accesului autospecialelor de interven ie la
incendii, în func ie de în l ime, conform avizului pentru ob inerea certificatului de
urbanism la proiectare, emis de organele supravegherii de stat a m surilor contra
incendiilor.

Pozi ia construc iilor principale şi a anexelor pe suprafa a parcelei este condi ionat de
regimul de aliniere fa de drumurile şi spa iile publice şi de alinierile impuse fa a de limitele
laterale şi limita posterioar a acesteia.

 C tre drumurile publice construc iile pot fi amplasate “la aliniament" (pe limita dintre
domeniul public şi cel privat) sau retrase din aliniament, în conformitate cu regulile
urbanistice sau p strând tradi ia zonei.

 În rela ie cu limitele laterale ale parcelei, construc iile pot fi amplasate astfel:

- în regim închis (înşiruite, în regimul cur ilor închise sau deschise), cuplate pe ambele laturi
la calcan cu construc iile de pe parcelele învecinate;

48
 NCM B.01.02:2016

- în regim cuplat (alipite la calcan pe una din limitele laterale ale parcelei);

- în regim izolat (cu retrageri fa de vecin t i).

Prevederile specificate se refer la toate construc iile principale aflate pe suprafa a parcelei.

Retragerile impuse prin prevederile prezentului articol fa de limitele laterale ale terenului se
bazeaz , în principal, pe prevederile normelor de protec ie contra incendiilor. Retragerile
impuse au un caracter minimal şi pot fi completate de normele locale, dup caz, pentru
realizarea urm toarelor cerin e de asigurare a confortului urban:

- asigurarea respect rii normelor de însorire şi iluminat natural;

- respectarea condi iilor de vizibilitate (percep ia unei por iuni din bolta cereasc din interiorul
înc perilor de locuit), în acord cu realizarea intimit ii de locuire pentru construc iile
învecinate;

- respectarea condi iilor de protec ie contra incendiilor, prin asigurarea accesului

autospecialelor de interven ie la incendii şi a autosc rilor de interven ie la incendii, dup caz;

- asigurarea protec iei contra zgomotului şi nocivit ilor în cazul în care parcela se va
învecina cu surse de poluare; (construc ii industriale, amenaj ri comerciale etc.);

- necesit i de conservare a specificului esutului urban, având o anumit tipologie de

amplasare a construc iilor, în regim izolat, cuplat, înşiruit sau în sistemul cur ilor închise sau
deschise;

- ob inerea unei anumite grup ri a construc iilor, în ansamblurile noi pentru care se
urm reşte o dezvoltare coerent a esutului urban.

Distan ele necesare interven iei în caz de incendiu sunt stabilite prin avizul organelor
supravegheri de stat a m surilor contra incendiilor, indicându-se s se asigure:

- accesul autospecialelor de interven ie la incendiu spre cl diri şi asigurarea accesului

pompierilor cu autosc rile şi autoelevatoarele cotite în orice înc peri ori apartament. Locurile
specificate este necesar s fie eviden iate cu marcaje speciale şi dotate cu indicator în locul
pentru instalarea autosc ri de incendiu. P stra i liber !

Accesele şi pasajele carosabile trebuie p strate libere în permanen f r sa fie

obstruc ionate de amplasarea de semnaliz ri, împrejmuiri, mobilier urban etc.

11.6.2 Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii

11.6.2.1 Accese carosabile.

1. Autorizarea execut rii construc iilor este permis numai dac exist posibilit i de
acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destina iei construc iei.
Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie s permit interven ia
mijloacelor de stingere a incendiilor.

2. În mod excep ional se poate autoriza executarea construc iilor f r îndeplinirea

condi iilor prev zute la alin. 1, cu avizul organelor supravegherii de stat a m surilor
contra incendiilor.

49
 NCM B.01.02:2016

3. Num rul şi configura ia acceselor prev zute la alin. 1 se stabileşte conform

reglement rilor urbanistice.

4. Orice acces la drumurile publice se face conform avizului şi autoriza iei speciale de
construire, eliberate de administratorul acestora.

Asigurarea acceselor carosabile pentru toate categoriile de construc ii la re eaua de circula ie

şi transport reprezint o condi ie major de configurare, amplasare şi autorizare a acestora.

Trebuie de urm rit asigurarea acceselor carosabile directe între parcel şi drumul public
sau cu un minimum de servitu i de trecere în condi iile specifice de amplasament, respectând
rela iile şi gabaritele func ionale.

Construc iile care nu beneficiaz de accese directe conform alin. 2 din acest articol, pot fi
astfel conformate, încât s respecte condi iile din avizul organelor supravegherii de stat a
m surilor contra incendiilor.

Prin autoriza ia special de construire, precizat la alin.4 al prezentului articol se în elege

actul emis de administra ia drumului public, prin care se recunoaşte îndeplinirea tuturor
prevederilor legale pentru ca accesul la drumul public s poat fi autorizat, executat şi utilizat
ca atare.

Rezolvarea acceselor carosabile, pentru toate categoriile de construc ii, se face în corelare
cu organizarea circula iei majore, cu organizarea parcajelor şi cu accesul pietonilor.

- Cur ile interioare neacoperite, cu aria mai mare de 600 mp, şi închise pe toate laturile de
construc ii, situate la nivelul terenului sau al circula iilor carosabile adiacente, se prev d
obligatoriu cu accese carosabile, cu gabarite de minimum 3.50 m l ime şi 4,50 m în l ime,
pentru autospecialele de interven ie la incendii.

- Pentru cur ile interioare specificate, situate la o diferen de în l ime de peste 0,50 m (f r
acces carosabil) se asigur doar acces pentru personalul de interven ie (treceri pietonale) cu
l ime de minimum 1,50 m şi în l ime de 1,90 m. Distan a maxim de la drumul public-50 m.

- Nu este obligatorie asigurarea acceselor carosabile la cabane, refugii turistice, anexe

gospod reşti, precum şi la construc iile încadrate în categoria de importan D (redus ).

- Pentru realizarea acceselor carosabile prev zute la alin. 4 al prezentului subcapitol este
necesar ob inerea autoriza iei speciale (de racordare), emis de administratorul drumului
public.

Utiliz ri permise

Construc iile ale c ror accese carosabile (direct sau prin servitute), respect normele de
siguran şi fluen a traficului, în condi iile avizului administratorului drumului.

Utiliz ri admise cu condi ii

Construc iile f r posibilit i de acces carosabil la drumurile publice (direct sau prin servitute)
sau cu accese ale c ror caracteristici tehnice nu permit accesul autospecialelor de
interven ie la incendii, cu condi ia ob inerii avizului organelor supravegherii de stat a
m surilor contra incendiilor, conform prevederilor alin, 2 al prezentului subcapitol.

Utiliz ri interzise

50
 NCM B.01.02:2016

Se interzice autorizarea construc iilor la care nu sunt asigurate accesele carosabile

corespunz toare, în conformitate cu prevederile legisla iei.

11.6.2.2 Accese pietonale.

1. Autorizarea execut rii construc iilor şi amenaj rilor de orice fel este permis numai
dac se asigur accese pietonale potrivit importan ei şi destina iei construc iei.

2. În sensul prezentului articol, prin accese pietonale se în elege c ile de acces pentru
pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, str zi pietonale, pie e pietonale,
precum şi orice cale de acces public pe terenuri proprietate public sau, dup caz, pe
terenuri proprietate privat grevate de servitutea de trecere publica, potrivit legisla iei.

3. Accesele pietonale trebuie s se conforme astfel, încât s permit circula ia

persoanelor cu dizabilit i şi care folosesc mijloacele specifice de deplasare.

Pentru toate construc iile şi amenaj rile de orice fel trebuie prev zute accese pentru pietoni,
concepute şi realizate corespunz tor caracteristicilor acestor construc ii. C ile pietonale,
dispuse şi alc tuite structural, în func ie de caracterul func ional, condi iile locale şi de
încadrarea urban , sunt de mai multe categorii şi anume:

- trotuare pentru circula ie curent dispuse în paralel cu carosabilul str zii;

- alei pietonale cu trasee independente de circula ia carosabil ; acestea pot fi amenajate şi

pentru accesul ocazional şi controlat al unor categorii de vehicule pentru servicii şi interven ii;

- str zi pietonale rezervate pietonilor, de regul , în zone urbane centrale cu caracter istoric,
comercial, cultural etc.;

- pie e pietonale etc.

Aplicarea acestui articol se efectueaz cu urm toarele prevederi privind modul de ocupare a
terenurilor:

Utiliz ri permise

Construc ii şi amenaj ri la care se asigur accese pietonale, precum şi construc ii de accese

şi c i pietonale ce reprezent lucr ri independente, amenajate şi echipate în func ie de
m rimea fluxului de pietoni, care asigur deplasarea acestora în condi ii de confort şi de
siguran . Este necesar de luat în vedere exigen ele impuse de circula ia persoanelor cu
dizabilit i.

Utiliz ri admise cu condi ii

Tipurile de accese pietonale existente sau propuse cu sau f r servitu i de utilitate public
cum sunt:

- accese pietonale prin zone (terenuri) propriet i private (servitute de trecere);

- accese pietonale admise prin reglement ri orare, de flux sau în func ie de alte condi ii etc.

Utiliz ri interzise

Se interzice autorizarea construc iilor pe terenul pentru care nu sunt prev zute accesele
pietonale.

51
 NCM B.01.02:2016

Zonarea func ional a teritoriului trebuie s asigure corelarea diferitor categorii de accese
carosabile, accese pietonale şi parcaje, corespunz tor func iilor şi caracterului urbanistic al
zonei.

11.6.3 Reguli cu privire la echiparea tehnico-edilitar .

11.6.3.1 Racordarea la re elele centralizate publice de echipare edilitar existente.

1. Autorizarea execut rii construc iilor se permite numai dac exist posibilitatea
racord rii de noi consumatori la re elele existente de ap , gaze naturale, la instala iile
de canalizare şi de energie electric .

2. De la dispozi iile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor

administra iei publice locale, pentru locuin e individuale, în urm toarele condi ii:

a) realizarea de solu ii de echipare în sistem individual care s respecte normele

sanitare şi de protec ie a mediului;

b) beneficiarul se oblig s racordeze construc ia, potrivit regulilor impuse de

consiliul local, la re eaua centralizat public , atunci când aceasta se va realiza.

3. Pentru celelalte categorii de construc ii se poate deroga de la prevederile alin. 1 cu

avizul organelor administra iei publice competente, dac beneficiarul se oblig s
prelungeasc re eaua existent , atunci când aceasta are capacitatea necesar , sau se
oblig fie s m reasc capacitatea re elelor publice existente, fie s construiasc noi
re ele.

4. Prevederile alin. 2 şi 3 se aplic , în mod corespunz tor, autoriz rii execut rii
construc iilor în localit ile unde nu exist re ele publice de ap şi de canalizare.

Conform prevederilor prezentului articol, autorizarea execut rii construc iilor este
condi ionat de posibilit ile de racordare de noi consumatori la re elele existente, în
urm toarele condi ii:

 Când re elele edilitare publice existente au capacit i şi grad de acoperire a teritoriului

urban suficiente pentru a permite racordarea de noi consumatori, autorizarea
construc iilor este permis respectând celelalte prevederi ale Regulamentului general de
urbanism.

 Când re elele edilitare publice existente nu au capacit i şi grad de acoperire a teritoriului

localit ii suficiente pentru racordarea de noi consumatori, dar programele edilitare ale
consiliilor locale prev d dezvoltarea acestora în etapa de perspectiv , se admite
construirea de locuin e individuale în urm toarele condi ii:

- realizarea de solu ii de echipare în sistem individual, care s respecte normele sanitare şi

de protec ie a mediului;

- în momentul realiz rii re elei centralizate publice în zon , beneficiarul se oblig s

racordeze construc ia, potrivii regulilor impuse de consiliul local.

 Când beneficiarul construc iei apar inând altei categorii decât locuin ele individuale se
oblig , pe baz de contract, dup ob inerea avizului organelor administra iei publice
specializate, s prelungeasc re eaua existent (dac aceasta are capacitatea
necesar ), s m reasc dac e necesar capacitatea re elelor publice existente sau s

52
 NCM B.01.02:2016

construiasc noi re ele, autoriza ia de construire este eliberat în condi iile în care sunt
respectate prevederile celorlalte articole ale Regulamentului general de urbanism.

 Când localitatea pe teritoriul c reia urmeaz a fi amplasat construc ia nu dispune de

re ele publice de ap şi canalizare, autorizarea construc iilor (indiferent de destina ie) se
face în urm toarele condi ii:

- realizarea de solu ii de echipare în sistem individual care trebuie s respecte normele

sanitare şi de protec ie a mediului;

- în momentul realiz rii re elei centralizate publice a localit ii, beneficiarul construc iei,
indiferent de destina ia acesteia, se oblig s o racordeze la noua re ea, potrivit regulilor
impuse de consiliul local.

11.6.3.2 Realizarea de re ele edilitare

1. Extinderile de re ele sau m ririle de capacitate a re elelor edilitare publice se

realizeaz de c tre investitor sau beneficiar, par ial sau în integral, dup caz, în
condi iile contractate cu consiliile locale.

2. Lucr rile de racordare şi de branşare la re eaua edilitar public se suport în

întregime de investitor sau de beneficiar.

În urma examin rii posibilit ilor de m rire a capacit ii re elelor edilitare publice existente,
precum şi a oportunit ii extinderii acestora în unele zone din intravilanul existent sau pe
terenuri ce urmeaz a fi înglobate ulterior în intravilan, autorit ile publice locale pot decide,
în conformitate cu atribu iile ce le revin conform legii, modul în care vor fi realizate noile
lucr ri.

 Conform legisla iei în vigoare, re elele edilitare publice apar in domeniului public na ional
sau local, dup caz.

 Lucr rile de extindere sau de m rire a capacit ii re elelor edilitare publice se pot finan a
şi de c tre un investitor sau beneficiar interesat, par ial sau integral, dup caz, în
condi iile contractelor încheiate cu consiliile locale; lucr rile edilitare astfel realizate
apar in domeniului public şi se administreaz potrivit legisla iei.

 Cheltuielile pentru lucr rile de racordare şi branşare, care se realizeaz pe terenurile

proprietate privat ale persoanelor fizice sau juridice, sunt suportate în întregime de
investitorul sau de beneficiarul interesat.

 Indiferent de forma de finan are şi de executare a re elelor edilitare, realizarea acestora

se face respectând prevederile legale, precum şi normativele tehnice referitoare la
categoriile de lucr ri specifice.

11.6.3.3 Proprietate public asupra re elelor edilitare.

1. Re elele de ap , canalizare, drumuri publice şi alte utilit i aflate în serviciul public

sunt proprietate public a satului, comunei, oraşului sau raionului, dac legea nu
dispune altfel.

2. Lucr rile prev zute la alin. 1, indiferent de modul de finan are, intr în proprietatea
public .

53
 NCM B.01.02:2016

Lucr rile de racordare şi branşare la re elele edilitare publice (ap , canalizare, gaze, termice,
energie electric şi telefonie) se suport în întregime de investitor sau de beneficiar şi se
execut în urma ob inerii avizului autorit ii administra iei publice specializate.

11.6.4 Reguli cu privire la forma şi dimensiunile terenului şi ale construc iilor

11.6.4.1 Parcelarea

1. Parcelarea este opera ia de divizare a unei suprafe e de teren în minimum 4 loturi

al turate, în vederea realiz rii de noi construc ii. Pentru un num r mai mare de 12
loturi se poate autoriza realizarea parcel rii şi executarea construc iilor cu condi ia
adopt rii de solu ii de echipare colectiv , care trebuie s respecte normele legale de
igien şi de protec ie a mediului.

2) Autorizarea execut rii parcel rilor, în baza prezentei Instruc iuni, este permis
numai dac pentru fiecare lot în parte se respect cumulativ urm toarele condi ii:

a) front la strad de minimum 8 m pentru cl diri înşiruite şi de minimum 12 m pentru

cl diri izolate sau cuplate;

b) aria parcelei de minimum 150 m2 pentru cl diri înşiruite şi, respectiv, de minimum
200 m2 pentru cl diri amplasate izolat sau cuplate, cu condi ia ca solu iile arhitecturale
şi inginereşti asigur normativele tehnice;

) adâncimea mai mare sau cel pu in egal cu l imea parcelei;

3) Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se încadreaz în prevederile

alin. 2.

Pentru a fi construibile, terenurile dintr-o zon parcelat trebuie s îndeplinesc urm toarele
condi ii:

- asigurarea accesului la un drum public (direct sau prin servitute);

- asigurarea echip rii tehnico-edilitare necesare;

- forme şi dimensiuni ale loturilor care trebuie s permit amplasarea unor construc ii pe
suprafa a lor, respectând regulile de amplasare şi conformare din prezenta Instruc iune.

Un teren este construibil atunci în cazul în care, prin forma şi dimensiunile sale, precum şi în
urma respect rii retragerilor fat de aliniament şi limitele laterale şi posterioar , este apt s
primeasc o construc ie cu o configura ie în acord cu destina ia sa.

Principalii factori care influen eaz dimensiunile parcelelor sunt:

- condi iile cadrului natural;

- func iunea principal a zonei în care sunt amplasate;

- folosin a terenului parcelelor;

- regimul de amplasare a construc iilor pe teren, caracteristic esutului urban existent

(specificit i datorate tipologiei localit ii în ceea ce priveşte m rimea, modul de dezvoltare
istoric , func iunile economice dominante etc.);

54
 NCM B.01.02:2016

- accesul pe parcele (persoane, autoturisme, autovehicule speciale pentru servicii şi

interven ii) şi pozi ia loturilor şi construc iilor fa de drumuri;

- posibilit ile de realizare a echip rii edilitare.

11.6.4.2 În l imea construc iilor.

1. Autorizarea execut rii construc iilor se face respectând în l imea medie a cl dirilor
învecinate şi a caracterului zonei, f r ca diferen a de în l ime s dep şeasc cu mai
mult de dou niveluri cl dirile imediat învecinate.

2. În sensul prezentului Instruc iuni, cl diri imediat învecinate sunt, cele amplasate
al turat, de aceeaşi parte a str zii.

3. Fac excep ie de la prevederile alin. 1 construc iile care au fost cuprinse într-un plan
urbanistic zonal, aprobat.

Stabilirea în l imii construc iilor, se poate face pe baza analizei situa iilor distincte, în
corelare cu ceilal i parametri, care definesc condi iile de construibilitate ale terenurilor, pe
care acestea pot fi amplasate dup cum urmeaz :

- protejarea şi punerea în valoare a mediului natural şi construit existent;

- respectarea regulilor de compozi ie arhitectural - urbanistic a zonei sau a ansamblului;

- asigurarea construibilit ii func ionale a construc iilor în concordan cu destina ia lor;

- asigurarea compatibilit ii func ionale a construc iilor cu func iunea dominant din zonele în
care sunt amplasate, prin analizarea impactului asupra sistemelor de circula ie şi sta ionare
şi asupra capacit ii re elelor tehnico-edilitare din zon ;

- respectarea cerin elor tehnice de asigurare a securit ii, stabilit ii şi siguran ei în

exploatare, în conformitate cu prevederile legii, atât pentru construc ia respectiv , cât şi
pentru construc iile din zona învecinat .

În zonele de protec ie ale monumentelor istorice sau in zonele protejate naturale sau
construite, în l imea construc iilor se stabileşte pe baza unor studii specifice şi documenta ii
de urbanism.

11.6.4.3 Aspectul exterior al construc iilor.

1. Autorizarea execut rii construc iilor este permis numai dac aspectul lor exterior
nu contravine func iunii acestora şi nu depreciaz aspectul general al zonei.

2. Autorizarea execut rii construc iilor care, prin conformare, volumetrie şi aspect
exterior, intr în contradic ie cu aspectul general al zonei şi depreciaz valorile
general acceptate ale urbanismului si arhitecturii, este interzis .

Conformarea construc iei este forma de ansamblu a acesteia ce deriv din modelarea şi
dimensionarea p r ilor care o alc tuiesc, între care se creeaz rela ii func ionale de plastic
arhitectural .

Aspectul exterior al construc iilor, cu toate elementele sale definitorii apar ine spa iului public.

55
 NCM B.01.02:2016

Examinarea caracteristicilor proiectului, în vederea identific rii modului în care acesta

urmeaz s se înscrie în specificul zonei, respectând principiile de estetic arhitectural ,
precum şi a tradi iile locale, are în vedere urm toarele:

- conformarea construc iei;

- materialele de construc ii utilizate pentru învelitori şi finisaje exterioare;

- culorile ansamblului şi ale detaliilor;

- conformarea fa adelor şi amplasarea golurilor.

Construc iile de orice natur , ce urmeaz pentru executare în zonele protejate de interes
na ional şi local, pot fi autorizate numai cu avizul autorit ii publice centrale în domeniul
culturii.

11.6.5 Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spa ii verzi si împrejmuiri.

11.6.5.1 Parcaje

1. Autorizarea execut rii construc iilor care, prin destina ie, necesit spa ii de parcare
se emite numai dac exist posibilitatea realiz rii acestora în afara domeniului public
exceptând transportul vizitatorilor, care poate fi parcat pe teren din domeniul public
amenajat pentru aceste scopuri.

2. Ariile parcajelor se stabilesc în func ie de destina ia şi de capacitatea construc iei,

conform reglement rilor tehnice în vigoare.

Pentru un amplasament dat, destina ia, configura ia, dimensiunea şi capacitatea unei
construc ii noi se poate stabili inând seama şi de obligativitatea asigur rii spa iilor minime
pentru parcajele sau garajele aferente construc iei în cauz , amplasate în interiorul parcelei
pe care se realizeaz construc ia, asigurând accesele carosabile şi pietonale.

Trebuie s fie respectate normele legale privind protec ia mediului natural şi construit
împotriva factorilor poluan i genera i de func ionarea parcajelor şi garajelor.

Necesarul de locuri în parcaje şi garaje, precum şi cerin ele de protec ie antiincendiu se

stabilesc în func ie de gradul de motorizare al localit ii sau al zonelor acesteia, precum şi de
specificul func ional al construc iilor deservite.

Nu se admite amplasarea locurilor de parcare de-a lungul c ilor de acces pentru

autospecialele de interven ie la incendii, precum şi în locuri destinate pentru amplasarea
autosc rilor şi autoelevatoarelor cotite de incendiu.

Pentru amplasarea parcajelor de mari dimensiuni sunt necesare studii de impact, atât asupra
circula iei din zon , cât şi asupra mediului înconjur tor.

11.6.5.2 Spa ii verzi şi plantate

1. Autoriza ia de construire trebuie s cuprind obliga ia men inerii sau cre rii de
spatii verzi şi plantate, în func ie de destina ia şi capacitatea construc iei, conform
reglement rilor tehnice.

Aria spa iilor verzi şi plantate se poate stabili în corelare cu normele de igien şi protec ia
mediului. Corelarea inând seama de m rimea, func iunea dominant a localit ii, in care

56
 NCM B.01.02:2016

aceasta este amplasat , in vederea evalu rii posibilit ilor de îmbun t ire a microclimatului
urban.

În scopul amelior rii microclimatului urban în vecin tatea ansamblurilor şi monumentelor

istorice, precum şi în zonele de protec ie ale acestora, realizarea de spa ii verzi şi plantate se
face asigurând vizibilitatea şi punerea în valoare a obiectelor sau a ansamblurilor protejate.
Realizarea planta iilor de arbori se face la o distan care s nu pun în pericol construc ia
protejat , sub aspectul stabilit ii.

În completarea prezentului articol se aduc unele recomand ri cu caracter orientativ, privind

dimensionarea spa iilor verzi şi plantate ale localit ilor amplasate pe terenuri publice.

Parcuri şi gr dini or şeneşti

Pentru dimensionarea spatiilor verzi la nivelul localit ilor, se recomand urm torii ndicatori
orientativi:

- oraşe sub 20 mii locuitori: 6-8 mp/locuitor;

- oraşe între 20-50 mii locuitori: 7-8 mp/locuitor;

- oraşe între 50-100 mii locuitori: 8-12 mp/locuitor;

- oraşe peste 100 mii locuitori: 10-14 mp/locuitor.

Variabilitatea acestor ndicatori este în func ie de condi iile specifice locale.

Aceste suprafe e se refer la parcuri şi gr dini publice cu o aria minim de 0.5 ha.

Nu se includ în aceste suprafe e terenurile şcolare de sport, planta iile de protec ie şi de

aliniament, parcuri specializate (dendrologice. p dure-parc etc.).

Zone de agrement

- ererea poten ial : total popula ie;

- norm orientativ : 15-17 ha/1000locuitori;

- aria deservit : total localitate;

- raza de servire: 25-30 km.

11.6.5.3 Împrejmuiri.

1 În condi iile prezentei Instruc iuni, este permis autorizarea urm toarelor categorii
de împrejmuiri:

a) împrejmuiri opace, necesare pentru protec ia împotriva intruziunilor, separarea unor

servicii func ionale, asigurarea protec iei vizuale;

b) împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimit rii parcelelor
aferente cl dirilor şi/sau integr rii cl dirilor în caracterul str zilor sau al ansamblurilor
urbanistice.

57
 NCM B.01.02:2016

2. Pentru ambele categorii, aspectul împrejmuirilor trebiue s se supun aceloraşi

cerin e ca şi în cazul aspectului exterior al construc iei.

Se prezint urm toarele recomand ri de realizare a împrejmuirilor:

- împrejmuirile realizate spre aliniament pot fi de preferin transparente, iar excep iile pot fi
reprezentate de func iunea cl dirilor (obiective speciale etc.) sau de modul tradi ional de
realizare a împrejmuirilor, în diferite zone;

- împrejmuirile realizate pe limitele laterale şi posterioar ale cl dirii pot fi de preferin

opace, în l imea maxim considerat necesar pentru protec ia propriet ii este de 2 m;

- în zonele protejate împrejmuirile se autorizeaz în condi iile avizului autorit ilor

competente.

58
 NCM B.01.02:2016

Anexa A
(normativ )

Con inutul-cadru al temei-program pentru elaborarea documenta iei de

urbanism şi amenajare a teritoriului

1 Denumirea lucr rii - la acest compartiment se specific : adresa, denumirea obiectivului

pentru proiectare, studiu etc; fundamentarea pentru elaborarea temei - program (scrisoare,
contract, decizie etc.)

2 Elaboratori şi colaboratori - se specific denumirea şi adresa proiectantului-antreprenor

general, subantreprenorilor, precum şi ale altor persoane fizice sau juridice participante la
realizarea obiectivului, concep iei şi studiilor de fundamentare etc.

3 Beneficiar - se specific denumirea complet şi adresa juridic a beneficiarului.

4 Sursele de finan are:

5 Necesitatea lucr rii - se listez problemele existente în teritoriu: (condi iile ecologice,
social-economice, situa ia demografic , dezvoltarea infrastructurii de produc ie, sociale,
edilitare şi de transport, protec ia patrimoniului construit şi natural etc), care determin
necesitatea elabor rii lucr rii, efectuarea unor studii profunde suplimentare sau speciale.

6 Scopul lucr rii, con inutul, etapele şi termenele de realizare - se specific obiectivele
incluse pentru elaborare, domeniul de utilizare, efectele sociale şi economice scontate şi
nomenclatorul de lucr ri inclus în fiecare etap (piese scrise şi desenate, sc rile planşelor
principale).

7 Preg tirea datelor ini iale - se specific procedura de consultare a popula iei şi
responsabilii de culegerea şi sistematizarea datelor ini iale, executarea studiilor şi
prospec iunilor, utilizarea h r ilor şi materialelor topografice.

8 Modul de elaborare a lucr rii - se concretizeaz procedura de conlucrare la fiecare etap

cu beneficiarul, de consultare a popula iei în procesul de elaborare şi aprobare a lucr rii,
organismele teritoriale emitente de avize. Se specific lucr rile care pot fi executate de
subantreprenori.

9 Alte date şi cerin e - se eviden iaz istoricul obiectivului, indica iile privind lucr rile
suplimentare, m surile de protec ie civil , derog ri, complet ri, abaterile de la cerin e
prezentelor Instruc iuni, de la componen a şi con inutul sec iunilor de fundamentare a
proiectului.

10 Valorificarea lucr rii - se determin modalitatea controlului de autor asupra realiz rii,
domeniile de utilizare.

11 Avizarea, expertizarea şi aprobarea - se reflect procedura de expertizare şi aprobare

şi lista organismelor emitente de avize prealabile şi generale.

12 Termenele de realizare şi costul lucr rii - se specific termenele de realizare a fiec rei
etape, valoarea estimativ a lucr rilor specificate în tema-program.

59
 NCM B.01.02:2016

Coordonat: __________________________________
denumirea organiza iei
Beneficiar: __________________________________
numele, prenumele, semn tura şi data
L.Ş.
Proiectant general: ___________________________________
denumirea organiza iei
L.Ş.
Conducătorul institutului
de proiectare: ____________________________________
numele, prenumele, semn tura şi data

Arhitect-şef al administraţiei
publice locale: _________________________________
numele, prenumele, semn tura şi data

L.Ş.
NOT

1Tema-program trebuie s fie aprobat de beneficiar sau de autoritatea administra iei publice
respective, examinat şi avizat de c tre autoritatea public central în domeniul urbanismului şi
amenaj rii teritoriului, AAPC în domeniul economiei şi finan elor sau, dup caz, de c tre institutul
na ional de cercet ri şi proiect ri în domeniul dat.

2 Dup caz, tema-program poate fi completat completa pe parcursul elabor rii planurilor de
amenajare a teritoriului şi urbanistice dac aceasta se stipuleaz în contractul încheiat intre elaborator
şi beneficiarul documenta iei respective.

3 La tema-program se anexeaz sarcina sanitar pentru proiectare, înaintat de serviciul sanitaro-

epidemiologic de stat.

4 Tema-program este valabil în decurs de un an de la data aprob rii.

60
 NCM B.01.02:2016

Anexa B
(normativ )

Lista organismelor emitente de avize la documenta iile de urbanism şi amenajare a

teritoriului

A. Pentru Planul de amenajare a teritoriului na ional, planurile regionale de amenajare a

teritoriului şi planurile urbanistice generale şi zonale (în lipsa PUG aprobat) ale municipiilor:

1. Autoritatea Administra iei Publice Centrale (AAPC) în domeniul economiei;

2. AAPC în domeniul mediului;

3. AAPC în domeniul agriculturii;

4. AAPC în domeniul s n t ii;

5. AAPC în domeniul muncii şi protec iei sociale;

6. AAPC în domeniul culturii;

7. AAPC în domeniul transporturilor şi drumurilor;

8. AAPC în domeniul afacerilor interne (Serviciul protec iei civile şi situa iilor excep ionale);

9. AAPC în domeniul resurse funciare şi cadastru;

10. S.A. pentru gestionarea gazului;

11. AAPC în gestionarea apelor Moldovei";

12. AAPC pentru gestionare resurselor minerale;

13. AAPC în domeniul silviculturii.

B. Pentru planurile locale de amenajare a teritoriului şi planurile urbanistice generale şi

zonale ale oraşelor, satelor (comunelor) şi pentru regulamentele locale de urbanism aferente
lor.

- organismele teritoriale ale AAPC şi ale serviciilor desconcentrate, specificate în sec iunea
"A".

NOT - Lista organismelor centrale şi teritoriale, care avizeaz în mod obligatoriu documenta ia de
urbanism şi amenajare a teritoriului respectiv , se specific în tema-program.

61
 NCM B.01.02:2016

Anexa C
(normativ )

Datele ini iale necesare pentru elaborarea documenta iei de urbanism şi amenajare a
teritoriului

Datele ini iale sunt:

- informa ia privind studiile efectuate pentru obiectul sistematiz rii (prezen a materialelor de
prospec iune la diferite sc ri şi destina ie, din arhive, surselor istorico-literare şi altele), lista
lucr rilor de cercet ri ştiin ifice, proiectele de sistematizare şi altele, elaborate anterior, de
care trebuie s se in cont în procesul de elaborare;

- suportul topografo-geodezic şi de prospec iuni geotehnice;

- informa ia privind utilizarea existent a teritoriului (în form de scheme de utilizare funciar
şi alte materiale grafice), cât şi terenurile pentru care s-au emis certificate de urbanism
pentru construc ii, alte activit i urbanistice ;

- datele cercet rilor şi prognozele condi iilor sanitaro-igienice şi situa iei ecologice;

- datele cercet rilor sociologice şi social-economice;

- datele despre situa ia demografic în teritoriul respectiv (structura popula iei pe grupe de
vârst , rata medie de creştere a popula iei, rata excedentului migrator etc);

- datele privind caracteristicile construc iilor locuibile, publice, industriale, ale gospod riei
comunale, re elei de transport ale ramurii construc iilor;

- datele privind obiectele cu risc sporit;

- materialele privind evaluarea surselor balneologice, balneoclimatice şi zonificarea curativ

pentru sta iuni balneare;

- planurile istorico-arhitecturale, proiectele zonelor de protec ie a monumentelor patrimoniului

istorico-arhitectural;

- datele privind rezultatele prospect rilor şi cercet rilor arheologice;

- materialele prognozelor economice şi de dezvolt ri ramurale;

- materialele directive privind teritoriul obiectului de proiectat, care se refer la dezvoltarea

lui, hot rârile, deciziile şi alte documente ale organelor administra iei publice centrale şi
locale, altor institu ii publice şi economice.

62
 NCM B.01.02:2016

Anexa D
(normativ )

Principalele cerin e pentru elaborarea documenta iei de urbanism şi amenajare a

teritoriului şi preg tirea acesteia pentru aprobare

1. Documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului trebuie elaborat respectând

condi iile din contract, tema-program, prevederilor din actele legislative şi normative şi din
prezentele Instruc iuni.

2. Documenta ia de urbanism şi amenajare a teritoriului se prezent pentru aprobare

împreun cu: materialele privind consultarea popula iei, avizele favorabile de la organismele
centrale sau teritoriale ale acestora şi de la alte organiza ii stabilite prin normative tehnice şi
tema-program, avizul favorabil al Consiliului republican pentru urbanism şi arhitectur ,
avizele generale favorabile de la Guvernul Republicii Moldova, în cazul Planului de
amenajare a teritoriului na ional, în toate celelalte cazuri - ale autorit ii publice centrale în
domeniul urbanismului şi amenaj rii teritoriului.

3. Memoriul de sintez al documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului respectiv se

întocmeşte sub form de act juridic în care con inutul se expune pe articole, dup aprobare,
pe foaia de titlu, se specific denumirea organului, data şi num rul hot rârii sau a deciziei
prin care a fost aprobat.

4. Piesele desenate principale ale documenta iei de urbanism şi amenajare a teritoriului

(planurile de utilizare existente şi în perspectiv a teritoriului) se execut pe suport
topografic.

Piesele desenate se execut , respectând condi iile tehnice, normativele şi standardele de

stat. Pentru repartizarea elementelor repetate în diferite desene se aplic aceleaşi semne
conven ionale şi culori, de regul , transparente, f r acoperirea suportului topografic.

5. Piesele desenate, din compartimentul supus aprob rii, al planurilor de amenajare a

teritoriului şi urbanistice şi memoriul general trebuie s fie semnate de şeful şi de executan ii
responsabili ai institu iei care a elaborat documenta ia de urbanism şi amenajare a
teritoriului. Celelalte piese şi scheme trebuie s fie semnate în modul stabilit de standardele
interne ale institu iei de proiectare.

Pe foaia de titlu a memoriului general se specific : denumirea institu iei, elaboratorul

proiectului, denumirea complet şi codul, num rul volumului, anul emiterii proiectului. Dup
foaia de titlu trebuie s urmeze: componen a colectivului de autori şi executan ii responsabili,
componen a proiectului, enumeratul documenta iei anexate la proiect, con inutul memoriului
general.

În anexele memoriului general se includ: tema-program, documentele privind examinarea,

avizarea prealabil şi consultarea popula iei ale documenta iei de urbanism şi amenajare a
teritoriului.

63
 NCM B.01.02:2016

Anexa E
(normativ )

Indicatorii principali ai documenta iei de amenajare a teritoriului

Indicatorii Unitatea de m sur

1 2
Popula ia: mii loc.
1. num rul popula iei,
inclusiv: mii loc, %
- în localit ile urbane mii loc.
- în localit ile rurale un., %
2. num rul localit ilor urbane un.
3. num rul localit ilor rurale loc/km2
4. densitatea popula iei mii angaja i
5. num rul popula iei ocupate în economie
Teritoriul:
6. teritoriul total: mii ha
- terenurile gospod riei agricole
- terenurile gospod riei silvice mii ha,%
- teritoriile localit ilor urbane mii ha,%
- teritoriile localit ilor rurale mii ha,%
- teritoriile complexurilor industriale şi gospod riei mii ha,%
agrare amplasate în extravilan
- teritoriile zonelor de agrement mii ha,%
- teritoriile zonelor naturale protejate şi ale mii ha,%
patrimoniului istorico-cultural
- teritoriile întov r şirilor pomicole mii ha,%
- teritoriile infrastructurilor edilitare şi de mii ha,%
transport de nivel interregional şi regional
- teritoriile cu destina ie special mii ha,%

Fondul de locuin e:
7. fondul de locuin e, inclusiv: m2 aria total locuin e ( case )
- în localit ile urbane m² aria total locuin e ( case )
- în localit ile rurale m2 aria total locuin e ( case )
8. Asigurarea popula iei cu fond de locuin e, m arie total /loc.
inclusiv:
- in localit ile urbane m2 arie total /loc.
- în localit ile rurale m² arie total /loc.
9. Infrastructura social
10. Asigurarea popula iei cu institu ii sociale şi
culturale pentru grupuri de localit i:
- institu ii de cultur locuri/mii loc.
- institu ii curative locuri/mii loc.
- institu ii pentru agrement de lung durat locuri/mii loc.
- alte institu ii indici/mii loc.

Înfrastructura edilitar şi de transport

11. Lungimea re elei feroviare, inclusiv: mii km
- de importan interna ional mii km
12. Lungimea re elei rutiere, mii km
inclusiv:

64
 NCM B.01.02:2016

Anexa E (continuare)

- de importan interna ional mii km

- de importan na ional mii km
- de importan regional mii km
13. Lungimea c ilor navigabile mii km
14. Densitatea re elei de transport:
- re elei feroviare km/100 km2
- re elei rutiere km/100 km2
15. lungimea conductei de gaze mii km
16. lungimea conductei de petrol mii km
17. Aeroporturi un
- de importan na ional un
- de importan local un
18.Capacitatea total a surselor centralizate:
- alimentare cu energie electric MW
- alimentare cu energie termic mln.Gcal/a
19.Necesarul de:
- energie electric MW h
- energie termic mln.Gcal/a
- gaze naturale mln. m3/a
- ap , în total mii m3/a
20.Utilizarea surselor de ap :
- ap potabil mii m3/d
- ap tehnic mii m3/d
21.Volumul apelor pluviale evacuate în bazine mii m3/d
deschise
22.Cantitatea de deşeuri utilizabile mii t/ha
23.Protec ia mediului înconjur tor şi utilizarea
ra ional a surselor naturale
24. Cantitatea de substan e nocive emise în mii t/a
bazinul aerian
25.Acumularea deşeurilor solide mln. t
26.Volumul total al apelor menajere evacuate mln. m3 /an
27.Recultivarea teritoriilor afectate mii ha
28.Reproducerea suprafe elor împ durite mii ha/an

65
 NCM B.01.02:2016

Anexa F
(normativ )

Indicatorii principali ai concep iei planului urbanistic general

Indicatorii Unitatea de m sur

1 2
Popula ia
1 .Num rul popula iei mii loc.
2. Num rul de familii şi de locuitori solitari mii un.

Teritoriul
3.Necesarul de teritorii pentru noi construc ii de
locuin e:
- locuin e proprietate privat cu loturi ha
- blocuri cu multe apartamente ha

Fondul de locuin e
4. Fondul de locuin e, mii locuin e ( case )
inclusiv supus modific rii mii locuin e ( case )
5. Necesarul de fond de locuin e nou, mii locuin e ( case )
inclusiv:
- locuin e proprietate privat cu loturi mii unit i, %
- blocuri cu multe apartamente mii unit i, %
6. Fondul de locuin e cu dot ri edilitare %
7. Fondul de locuin e cu dot ri incomplete %
8. Densitatea construc iei (pe tipuri) mii locuin e ( case )

66
 NCM B.01.02:2016

Anexa G
(normativ )

Indicatorii principali ai planului urbanistic general (obligatorii)

Indicatorii Unitatea de m sur

1 2
Popula ia
1. Num rul popula iei, inclusiv: mii loc.
- propriu zis a localit ii mii loc.
- încadrat în limita urban de perspectiv a mii loc.
localit ilor
2.Densitatea popula iei mii loc./km2
3.Structura pe vârst a popula iei:
- pân la vârsta de munc mii loc.
- în vârsta de munc mii loc.
- peste vârsta de munc mii loc.
4.Num rul de familii şi de locuitori solitari mii loc.
5.Num rul popula iei ocupate, inclusiv: mii loc.
- în sfera de produc ie mii loc.
- în sfera de prest ri servicii mii loc.
- în alte domenii mii loc.
6.Structura pe sex a popula iei:
- femei mii loc.
- b rba i mii loc.

Teritorii
7.Aria total a teritoriului în limita localit ii ha
inclusiv zone:
- locuibile ha,%
- industriale, comunale şi depozitare ha,%
- peisagistice, de agrement ha,%
- de transport şi ale infrastructurii edilitare ha,%
- cu alt destina ie ha,%
8.Revine unui locuitor m2/loc

Fondul de locuin e
9.Fondul l de locuin e, inclusiv mii m² , mii ap. ( case )
- locuin e proprietate privat cu loturi mii m2, mii ap. ( case )
- blocuri cu mai multe apartamente mii m2, mii ap.
10. Necesarul de majorare a ariei totale mii m2, mii ap. ( case )
11. Fondul de locuin e supus modific rii mii m² , mii ap. ( case )

Infrastructura social
12.Institu ii preşcolare mii locuri, locuri/mii loc.
13.Şcoli generale mii locuri, locuri/mii loc.
14.Spitale paturi, paturi/mii loc.
15.Policlinici vizite pe zi, vizite pe zi/mii loc.
16.Întreprinderi de comer mii m² , m²/mii loc.
17. Alte institu ii publice pentru întreaga indicatori/mii loc.
localitate

67
 NCM B.01.02:2016

Anexa H
(informativ )

Indicatorii planului urbanistic general

Indicatorii Unitatea de m sur

1 2
1. Teritoriile:
- construc ie case de locuit cu curte ha,%
- construc ie blocuri cu mai multe apartamente ha,%
- construc ie locuin e de tip rural ha,%
- construc iei de tip mixt ha,%
- centrul public al localit ii ha,%
- complexuri şi obiective publice ha,%
- industriale ha,%
- de depozitare comunale ha,%
- re elele de transport şi construc ii aferente ha,%
- peisagiste, de agrement ha,%
- sanitare şi protec ie ha,%
- întov r şiri pomicole ha,%
- protec ie a surselor naturale ha,%
- cu destina ie special ha,%
- de rezerv ha,%
- altele

2.Fondul de locuin e
- asigurarea medie a popula iei cu arie total m² /loc.
locuibil
- num r de familii f r apartamente sau asigurate mii un.
sub norma social stabilit
Amplasare a fondului nou de locuin e pe:
- teritorii libere mii m2/un,%
- teritorii reconstruite mii m2/un,%

3.Infrastructura edilitar şi de transport

- Lungimea str zilor magistrale şi a drumurilor, km
inclusiv:
- circula ie continu km
- de importan a localit ii km
- de importan local km
- Lungimea liniilor de transport în comun (pe km
tipuri)
- Densitatea str zilor magistrale km/km2
- Poduri, pasaje, intersec ii un
- Alimentare cu ap , inclusiv: mii m3/24 h
- potabil şi în scopuri de gospod rire mii m3/24 h
- în scopuri industriale mii mJ/24 h
- Ape uzate canalizate, inclusiv: mii m3/24 h
- canalizare menajer mii m3/24 h
- canalizare industrial mii mJ/24 h
Volumul deşeului menajer mii m3
Utilizarea energiei electrice, kWh/an
Inclusiv
- în scopuri comunale, menajere kWh/an
- în scopuri industriale kW h/a/loc
Utilizarea energiei termice, kWh/an

68
 NCM B.01.02:2016

Anexa H (continuare)

Indicatorii Unitatea de m sur

1 2
inclusiv:
- în scopuri comunale, menajere MW/an
- în scopuri industriale MW/an
Utilizarea gazelor naturale, inclusiv: mln m3/an
- în scopuri comunale, menajere mln m3/an
- în scopuri industriale mln m3/an
Teritoriile care necesit preg tire tehnico- ha
edilitar .
Protec ia mediului înconjur tor şi utilizarea
ra ional a surselor naturale
Aria zonelor sanitare şi protec ia zonelor de ha
poluare ale întreprinderilor, construc iilor edilitare
majore, alte surse
Nivelul de poluare al unor terenuri, care
dep şeşte CMA (concentra ia maxim admisibil ):
- bazinul aerian %CMA
- bazinul acvatic %CMA
- solurile %CMA
- teritoriul influen at de factorii fizici:
- zgomot dB
- vibra ii v/m
- unde electromagnetice kV/m; mW/cm2

69
 NCM B.01.02:2016

Anexele la Regulamentul local de urbanism

Anexa J
(informativ )

Amplasarea construc iilor, în func ie de destina ia acestora, în cadrul localit ii

1.1 — Construc ii administrative

1.1.1. — Sediul Parlamentului.

1.1.2. — Sediul Preşedin iei.

1.1.3. — Sediul Guvernului.

1.1.4. — Sediul Cur ii Supreme de Justi ie.

1.1.5. — Sediul Cur ii Constitu ionale.

1.1.6. — Sedii de ministere.

Amplasament: capitala Republicii Moldova, în zona central .

1.1.7. — Sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor şi ale altor organe de
specialitate ale administra iei publice centrale.

Amplasament: municipii, oraşe reşedin de raion, recomandabil în zona central sau pe

principalele artere de circula ie.

1.1.8.— Sedii de prim rii.

Amplasament: municipii, oraşe sau comune, în zona central .

1.1.9 — Sedii de sindicate, culte, funda ii, organiza ii neguvernamentale, asocia ii, agen ii,
fonduri, etc.

Amplasament: municipii, oraşe, reşedin e de comun , - pe principalele artere de circula ie.

1.1.10. — Sedii de birouri

Amplasament: municipii, oraşe, reşedin e de comun , sate în zona central ori pe

principalele artere de circula ie sau în zona de interes.

1.2 — Construc ii financiar-bancare

1.2.1. — Sediul B ncii Na ionale a Republicii Moldova - sediul central.

Amplasament: capitala Republicii Moldova, în zona central .

1.2.2. — Sedii de b nci — sediul central.

Amplasament: capitala Republicii Moldova, municipii, oraşe reşedin de raion, în zona

central .

- filiale.

70
 NCM B.01.02:2016

Amplasament: sectoarele municipiului Chişin u, municipii şi oraşe, - pe principalele artere de

circula ie.

1.2.3. Sedii de societ i de asigur ri (de bunuri, de persoane), burse de valori şi m rfuri.
Amplasament: în zona central /func ional de interes.

1.3 - Construc ii comerciale

1.3.1. – Comer nealimentar.

Amplasament: în zonele de interes comercial.

1.3.2. - Magazin general.

Amplasament: în zona central / zona reziden ial / centrul de cartier

• trebuie evitat amplasarea în vecin tatea aeroporturilor sau a industriilor nocive.

1.3.3. - Supermagazin (supermarket).

Amplasament: în zona central / zona reziden ial / centrul de cartier

• trebuie evitat amplasarea în vecin tatea aeroporturilor sau a industriilor nocive.

1.3.4. - Pia a agroalimentar .

Amplasament: în zona de interes comercial sau minimum 40 m de la cl diri cu alte func iuni
decât cea comercial .

1.3.5. - Comer alimentar.

Amplasament: în zona de interes comercial

• trebuie evitat amplasarea în zonele puternic poluate.

1.3.6. — Alimenta ie public .

Amplasament: în zonele reziden iale sau de interes comercial, în zonele turistice şi de

agrement

• se admite amplasarea la parterul locuin elor numai în condi iile asigur rii izol rii totale a
aburului, mirosului şi zgomotului.

1.3.7. — Servicii.

Amplasament: în zona central , comercial , reziden ial sau de agrement.

• se interzice amplasarea atelierelor poluante în zona de locuit.

•.se interzice amplasarea în zone industriale pentru alte servicii decât cele industriale.

1.3.8. — Autoservice.

Amplasament: la limita zonei industriale

71
 NCM B.01.02:2016

• trebuie evitate sursele de poluare chimic , posturile de transformare a energiei electrice şi

zonele de afluen a publicului.

1.4 - Construc ii de cult

1.4.1. — L caşe de cult.

Amplasament: al turarea de l caşe de cult noi în incinta sau în vecin tatea monumentelor
istorice se face respectând prevederile legale.

1.4.2. — M n stiri.

1.4.3. — Schituri.

Amplasament: în afara localit ilor

• extinderea m n stirilor vechi — monumente istorice — se face respectând prevederile

legale.

1.4.4. — Cimitire.

Amplasament: la marginea localit ii

• extinderea cimitirelor se face respectând prevederile legale.

1.5 — Construc ii de cultur .

1.5.1. — Expozi ii.

1.5.2. — Muzee.

1.5.3. — Biblioteci.

1.5.4. — Cluburi.

1.5.5. — S li de reuniune.

1.5.6. — Cazinouri.

1.5.7. — Case de cultur .

1.5.8. — Centre şi complexuri culturale.

1.5.9. — Cinematografe.

1.5.10. — Teatre dramatice, de comedie, oper , operet , de p puşi.

1.5.11. — S li polivalente.

Amplasament: în zona destinat dot rilor pentru cultur , educa ie sau în zona verde

• este posibil amplasarea în zona comercial , administrativ , religioas sau de agreement

• trebuie evitat amplasarea în vecin tatea unit ilor poluante.

72
 NCM B.01.02:2016

1.5.12. — Circ.

Amplasament: în zona de agrement / zona verde.

1.6 — Construc ii de înv mânt.

1.6.1. — Înv mânt preşcolar (gr dini e).

Amplasament: în zonele reziden iale distan a maxima de parcurs 500 m.

1.6.2. — Şcoli primare.

1.6.3. — Şcoli gimnaziale.

1.6.4. — Licee.

1.6.5. — Colegii.

1.6.6. — Şcoli profesionale.

Amplasament: în zonele şi cartierele de locuit; distan a maxim de parcurs 1000 m.

1.6.7. — Înv mânt superior.

Amplasament: în func ie de condi iile şi cerin ele profilului de înv mânt, recomandat – în
afara zonelor reziden iale.

1.7 — Construc ii medicale

1.7.1. — Spital clinic.

Amplasament: în campusurile medicale, în zonele prev zute pentru construc ii de s n tate,

universitare sau adiacent facult ilor de profil.

• se interzice amplasarea în vecin tatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic
greu)

1.7.2. — Spital general (raional, or şenesc, comunal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic)

1.7.3. — Spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagioşi, oncologie, urgen ,

reumatologie, clinici particulare).
Amplasament: în zona destinat dot rilor pentru s n tate, în func ie de profilul şi categoria
spitalului.

• se interzice amplasarea în vecin tatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic
greu).

1.7.4. — Asisten de specialitate (boli cronice, handicapa i, recuper ri func ionale, centre
psihiatrice)

Amplasament: în zone extraor şeneşti, în zone în care formele de relief şi vegeta ia permit
crearea de zone verzi (parcuri, gr dini etc.)

• se interzice amplasarea în vecin tatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic
greu)

73
 NCM B.01.02:2016

1.7.5. — Dispensar policlinic.

Amplasament: independent sau în cadrul unor construc ii pentru s n tate / locuin e.

1.7.6. — Dispensar urban (cu 2-4 circumscrip ii independente sau cuplate cu sta ionar, casa
de naşteri, farmacie)

1.7.7. — Dispensar rural (cu 2-4 circumscrip ii independente sau cuplate cu sta ionar, casa
de naşteri, farmacie)

Amplasament: independent sau în cadrul unor construc ii pentru s n tate / locuin e

• se interzice amplasarea în vecin tatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic
greu)

1.7.8. — Alte unit i (centre de recoltare sânge, medicin preventiv , sta ii de salvare,
farmacii)

Amplasament: în cadrul unor construc ii pentru s n tate sau independent, în func ie de

profilul unit ii

1.7.9. — Gr dini e, creşe şi creşe speciale pentru copii (cu 1,2 …. n grupe)

Amplasament: în cadrul unor zone reziden iale sau construc ii publice/locuin e.

• se interzice amplasarea în vecin tatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic
greu).
• se recomand amplasarea în zona de relief şi cadru natural favorabil.

1.8 – Construc ii şi amenaj ri sportive

1.8.1. — Complexuri sportive.

1.8.2. — Stadioane.

1.8.3. — S li de antrenament pentru diterite sporturi.

Amplasament: în zone verzi, nepoluante, şi pe cât posibil în vecin tatea unor cursuri sau
oglinzi de ape.

1.8.4. — S li de competi ii sportive (specializate sau polivalente).

1.8.5. — Patinoare artificiale.

Amplasament: de preferin în zonele reziden iale sau în vecin tatea complexurilor sportive
şi de agrement.

1.8.6. — Poligoane pentru tir.

1.8.7 – Popic rii.

Amplasament: în zone nepoluate, bogat plantate, şi pe cât posibil în vecin tatea unor cursuri
sau oglinzi de ap .

1.9 — Construc ii de agrement

74
 NCM B.01.02:2016

1.9.1. — Locuri de joac pentru copii

Amplasament: în cadrul zonei de locuit

• trebuie evitate amplasamentele în vecin tatea surselor de zgomote şi de vibra ii puternice

(aeroporturi, zone industriale, artere de trafic greu)

1.9.2. — Parcuri

1.9.3. — Scuaruri

Amplasament: trebuie evitate amplasamentele în vecin tatea surselor producatoare de

zgomote şi de vibra ii puternice (aeroporturi, zone industriale, artere de trafic greu).

1.10 — Construc ii de turism

1.10.1. — Hotel * - *****

1.10.2. — Hotel apartament -* - *****

1.10.3. — Motel * - **

1.10.4. — Vile ** - *****

Amplasament: în zone nepoluate, bogat plantate

• se pot amplasa şi în vecin tatea altor dot ri turistice

• trebuie evitate amplasamentele în vecin tatea surselor de poluare (zone industriale, artere
de trafic greu)

1.10.5. - Cabane categoria *-***

Amplasament: în zone şi rezerva ii naturale, în apropierea sta iunilor balneare sau a altor
obiective de interes turistic.

1.10.6. Campinguri *-***

1.10.7. Sate de vacan **-***

Amplasament: în locuri pitoreşti, cu microclimat favorabil, ferite de zgomot sau de alte surse
de poluare, precum şi de orice alte elemente care ar putea pune în pericol securitatea
turiştilor (linii de înalt tensiune, zone inundabile).

1.11 — Construc ii de locuin e

Amplasament: trebuie evitate amplasamentele în vecin tatea surselor producatoare de noxe,

zgomote şi vibra ii puternice (aeroport, zone industriale, artere de trafic greu).

75
 NCM B.01.02:2016

Anexa K
(normativ )

Procentul de ocupare a terenurilor

Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileşte în func ie de destina ia zonei în care

urmeaz s fie amplasat construc ia şi de condi iile de amplasare în cadrul terenului, dupa
cum urmeaz :

2.1 — Destina ia zonei în care urmeaz s fie amplasat construc ia:

2.1.1. — Zone centrale - 80%

2.1.2. — Zone comerciale - 85%

2.1.3. — Zone mixte - 70 %

2.1.4. — Zone rurale – 30%

2.1.5. — Zone reziden iale

- zon exclusiv reziden ial cu locuin e P, P+1, P+2 - 35 %

- zon reziden ial cu cl diri cu mai mult de 3 – 5 niveluri – 20%

- zon predominant reziden ial peste 6 locuințe (locuin e cu dot ri aferente) – 40%

2.1.6. Zone industriale

- pentru cele existente — nu este prev zut un procent maxim de ocupare a terenului

- pentru cele propuse — procentul maxim de ocupare a terenului se stabileşte prin studiu de
fezabilitate.

2.1.7. Zone de recreere

- nu este prev zut un grad maxim de ocupare a terenului.

2.2 – Condi ii de amplasare în cadrul terenului.

2.2.1. Construc ii de cultur şi alte construc ii ce cuprind s li de conferințe.

Pentru construc iile cuprinse în anexa nr. 1 la pct. 1.5.5, 1.5.7. — 1.5.12, 1.8.1, 1.8.2, 1.8.4,
1.8.5, având un num r de minimum 200 de locuri, trebuie s se prevad un spa iu amenajat,
exterior construc iei, cu o aria de 0,6 m 2/loc, în afara spa iului destinat circula iei publice.

La aceasta se va ad uga suprafa a necesar spa iilor verzi şi planta iilor.

2.2.2. Construc ii de înv mânt

Amplasament organizat în patru zone, dimensionate în func ie de capacitatea unit ii de

înv mânt, dup cum urmeaz :

- zona ocupat de construc ie;

76
 NCM B.01.02:2016

- zona cur ii de recrea ie, de regul pavat ;

- zona terenurilor şi instala iilor sportive;

- zona verde, inclusiv gr dina de flori sau lotul experimental.

Pentru înv mântul preşcolar (gr dini e, creşe) trebuie s se asigure un teren cu aria de
minimum 22 m2/copil (NCM C.01.02), iar pentru şcoli primare, gimnaziale, licee, colegii şi
scoli profesionale , un teren de minimum 20 m 2/elev (NCM C.01.03).

Procentul maxim de ocupare a terenului se refer la toate cele patru zone specificate:

- 25% teren ocupat de construc ii;

- 75% teren amenajat (curte recrea ie şi amenaj ri sportive, zona verde, gr din cu flori) din
terenul total.

2.2.3. Construc ii medicale

Amplasament organizat în trei zone, dimensionate în func ie de capacitatea construc iei,

dup cum urmeaz :

- zona ocupat de construc ii:

- zona accese, alei, parcaje;

- zona verde, cu rol decorativ şi de protec ie.

Capacitatea construc iilor cuprinse în anexa J, la pct. 1.7.5. — 1.7.7. se stabileşte pe baza
popula iei deservite pentru care se acord în medie 7,5 consulta ii pe an de locuitor, pentru
un num r de 280 de zile lucr toare.

Aria minim a terenului care treduie s cuprind cele trei zone func ionale este de 5
m2/consulta ie.

Se recomand organizarea unei incinte împrejmuite la cl dirile independente.

Pentru construc iile de creşe şi creşe speciale amplasamentul trebuie s asigure o aria de
minimum 25 m2/copil pentru creşe şi de 40 m2/copil pentru creşe speciale organizate în patru
zone:

- zona ocupat de construc ii;

- zona ocupat de spa ii de joac (nisip, bazin, plaja, gazon);

- zona pentru spa iu tehnico-gospod resc;

- zona verde de parc şi alei.

Procentul maxim de ocupare a terenului pentru construc ii trebuie s fie de 20%.

2.2.4. Construc ii şi amenaj ri sportive

77
 NCM B.01.02:2016

Pentru construc iile şi amenaj rile sportive cuprinse în anexa J, la pct. 1.8.1. — 1.8.5.
amplasamentul trebuie s permit organizarea în trei zone func ionale, dimensionate
conform capacit ii construc iei:

- zona pentru construc ii;

- zona pentru spa ii verzi;

- zona pentru alei, drumuri şi parcaje.

Procentul maxim de ocupare a terenului trebuie s fie de:

- 50% pentru construc ii şi amenaj ri sportive;

- 20% pentru alei, drumuri şi parcaje;

- 30% pentru spa ii verzi.

2.2.5. — Construc iile şi amenaj rile cuprinse în anexa J, la pct. 1.1, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5.1.-
1.5.3., 1.7.8. — 1.7.10, 1.9, 1.10 şi 1.11. trebuie s respecte condi iile specifice date de
destina ia zonei în care urmeaz s fie amplasate.

78
 NCM B.01.02:2016

Bibliografie:

[1] Legea nr. 835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului şi amenaj rii
teritoriului.

[2] Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea execut rii lucr rilor de construc ie.

[3] Hot rârea Guvernului Republicii Moldova nr. 5 din 5 ianuarie 1998 – despre aprobarea
Regulamentului general de urbanism

[4] Hot rârea Guvernului Republicii Moldova nr.1009 din 05.10.2000 despre aprobarea
Regulamentului privind zonele protejate naturale şi construite, etc;

79