BENEFICIAR:

Consiliul Judetean Prahova

Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru
alunecari de teren pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale
judetului Prahova- componenta a Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean
si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la alunecari, detaliate in Planul de
Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism
Valenii de Munte
Adunati
Batrani

Calugareni
Gura Vitioarei
Jugureni

Lapos
Poiana Campina
Predeal Sarari

Provita de Jos
Provita de Sus
Talea

RAPORT GEOTEHNIC
comuna Lapos

Contract nr. : 16875 / 29.09.2011

Faza de proiectare: studii teren
Anul: 2014
PROIECTANT:

S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A.

Cuprins:
Cap. 1. Date de tema ............................................................................................................................ 4
Cap. 2. Date privind cercetarea in situ ................................................................................................. 4

Cercetarea geotehnica............................................................................................................ 4

Investigaii de laborator ......................................................................................................... 5

Cercetarea geofizica. ............................................................................................................. 5

Masuratorile topografice ....................................................................................................... 7

Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren .............................................................................. 7

3.1. Definiia alunecarilor de teren....................................................................................................... 7
3.2. Cauzele alunecarilor de teren ........................................................................................................ 7

Cauze litologice ..................................................................................................................... 8

Cauze geomorfologice ........................................................................................................... 8

Cauze structural - tectonice. .................................................................................................. 8

Cauze hidrologice i climatice .............................................................................................. 8

Cauze hidrogeologice ............................................................................................................ 9

Cauze dinamice. .................................................................................................................... 9

Cauze legate de vegetaie ...................................................................................................... 9

Cauze antropice ................................................................................................................... 10

3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor ...................................................................................... 10

3.4. Clasificarea alunecrilor de teren ................................................................................................ 11

Clasificarea alunecrilor dup starea de activitate .............................................................. 11

Clasificarea alunecrilor dup adncimea suprafeei de alunecare ..................................... 12

Clasificarea alunecrilor de teren dup viteza de deplasare a maselor alunectoare .......... 12

Clasificarea alunecrilor dup caracterul micrii .............................................................. 12

Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Lapos ................................................... 13

4.1. Date generale ale comunei .......................................................................................................... 13
4.1.1. Date morfologice...................................................................................................................... 14
4.1.2. Date geologice......................................................................................................................... 14
4.1.3. Date structural tectonice....................................................................................................... 15
4.1.4. Date hidrologice ....................................................................................................................... 16
4.1.5. Date hidrogeologice ................................................................................................................ 16
4.1.6. Date climatice .......................................................................................................................... 17
2|Page

4.1.7. Date seismice ........................................................................................................................... 17

4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei Lapos..................................................................... 18
Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din punctul "Laposel" ................................................................ 19
5.1. Lucrari executate ......................................................................................................................... 19
5.2. Rezultate obinute ....................................................................................................................... 19
5.2.1. Descrierea alunecarii ........................................................................................................ 19
5.2.2. Investigatii geotehnice ...................................................................................................... 21
5.2.3. Apa subterana ................................................................................................................... 23
5.2.4. Investigatii geofizice ......................................................................................................... 24
5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica .................................................................................... 24
5.4. Analiza stabilitatii versantului. ................................................................................................... 25
5.4.1. Metoda de analiza folosita ................................................................................................ 25
5.4.2. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate ............................................................. 26
Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general ........................................................................ 27
6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren .................................................................... 27
6.2.Principii generale de prevenirea i stabilizarea alunecrilor de teren. ......................................... 27
Cap. 7. Documente de referin. Bibliografie ................................................................................... 30
Anexe: ................................................................................................................................................ 30
1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei ...................................................... 30
2. Legenda hartilor geologice folosite in text ..................................................................................... 32
3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate ....................................................................................... 33
4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000 ................................................................................ 34
5. Fisa foraj geotehnic ........................................................................................................................ 35
6. Centralizator analize laborator ....................................................................................................... 35
7. Diagrame analize laborator ............................................................................................................ 35
8. Plan situatie + sectiune prin axul alunecarii (scara 1:1000) ........................................................... 35

3|Page

RAPORT GEOTEHNIC
comuna Lapos
Cap. 1. Date de tema
Prezentul raport are drept scop furnizarea informatiilor geologice, structural-tectonice,
hidrogeologice, geomorfologice, hidrologice, climatice si seismice necesare in cadrul contractului:
Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru alunecari de teren
pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale judetului Prahova- componenta a
Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la
alunecari, detaliate in Planul de Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism comuna Lapos
Documentarea in vederea elaborarii acestui raport s-a facut in conformitate cu prevederile
HG nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare i
coninutul hrilor de risc natural la alunecri de teren i inundaii si a constat in studierea
documentatiilor preexistente (studii geotehnice, harti geologice, topografice, ortofotoplanuri, etc),
observatii de teren si investigatii in situ (topografice, geotehnice si geofizice).
Avand in vedere obiectivul acestui proiect investigatiile geotehnice si geofizice efectuate au
avut drept scop exclusiv furnizarea informatiilor pentru intocmirea hartii de hazard la alunecari de
teren si nu pentru proiectarea unor eventuale lucrari de consolidare sau constructii pentru care sunt
necesare studii de teren axate pe proiect.
Deasemenea prin modelarea de calcul prezentata in raport s-a efectuat, intr-o ipoteza
pertinent posibila, analiza stabilitatii unei alunecari, aleasa ca model, de pe teritoriul comunei.
Cap. 2. Date privind cercetarea in situ
Scopul investigatiilor de teren si al modelarii de calcul a fost acela de a calibra si a confirma
informatiile obtinute pe baza documentarii in birou si a cartarilor din teren cu informatiile directe.
Pentru aceasta investigatiile din teren au constat din:
Cercetarea geotehnica
S-a efectuat in conformitate cu principiile stabilite prin SR EN 1997-2:2007. Eurocod 7:
Proiectarea geotehnic. Partea 2: ncercarea i investigarea terenului siSR EN ISO 224751:2007 - Investigaii i ncercri geotehnice. Metode de prelevare i msurri ale apei subterane.
Partea 1: Principii tehnice pentru execuie si a constat din observatii de teren si sondare
geotehnica pe baza careia sa se poata identifica, pe de o parte, factorii litologici i hidrogeologici
(care stau la baza determinarii coeficientului mediu de hazard Km) iar pe de alt parte elementele
alunecrilor de teren (suprafaa de alunecare, adncimea i grosimea alunecrii, etc).
4|Page

Sondarea geotehnica a permis prelevarea de probe de pamant tulburate si netulburate necesare

determinarii, in laborator, a valorilor parametrilor geotehnici iar prin tubulatura piezometrica cu
care a fost echipat sondajul s-a permis si monitorizarea nivelelor de apa subterana.
Figura 1. Echipamentul de foraj geotehnic folosit

Figura 2. Foraj de monitorizare piezometrica

Investigaii de laborator
Planificarea testelor de laborator pe probele de pmnt recoltate din teren a fost fcut n
concordan cu obiectivul propus si anume elaborarea hrii de hazard si efectuarea analizei de
stabilitate.
Astel au fost efectuate teste de laborator pentru:
- identificarea tipurilor litologice - analize granulometrice (conform STAS 1913/5-85);
- starea de umiditate natural - caracterizat prin umiditate - W i grad de saturaie - Sr
(conform STAS 1913/3-82);
- starea de consisten i plasticitate a pmnturilor coezive determinate pe baza limitelor de
plasticitate (WL i Wp) i a umiditii naturale (W) (conform STAS 1913/4 - 1986);
- proprietatile fizice ale pamanturilor (greutatea volumetrica in stare naturala si in stare
uscata)
- proprietile mecanice ale pmnturilor, reflectate n primul rnd prin parametrii rezistenei
la forfecare
Cercetarea geofizica.
Cercetarea geotehnica a fost completata cu investigatii geofizice de tipul masuratorilor
electrometrice. Pe baza acestora s-a urmarit obinerea de informaii privind:
- limita dintre formaiunea acoperitoare i roca de baz i/sau dintre diverse tipuri litologice
din masiv;
- gradul de fisuraie i alteraie al rocilor;
- grosimea acumulatului de alunecare i/sau adncimea suprafeei de alunecare;
- adncimea nivelului acvifer i direcia de curgere a apei subterane;
- gradul de umiditate al rocilor i variaia umiditii n masa alunectoare.

5|Page

Descrierea tomografiei geoelectrice (electrometrice).

Tehnica care sta la baza investigatiilor prin tomografie geoelectrica este metoda
rezistivitatii. Aceasta este conceputa sa dezvaluie informatii despre formatiuni sau corpuri ce
prezinta anomalii ale conductivitatii electrice si a fost folosita mult timp pentru a delimita straturi ce
au conductivitati diferite.
Achizitia datelor in cadrul acestui tip de masuratori se face uniform, de-a lungul unor profile
(electrometrice) cu o anumita densitate (distanta) intre electrozi. Astfel la o singura intindere a
cablului multielectrod se pot achizitiona sute de valori de rezistivitate creindu-se o imagine 2D a
subsolului asemanatoare unei tomografii.
Pentru efectuarea masuratorilor si interpretarii datelor au fost utilizate:
selector automat de electrozi
electrozi metalici din inox
cabluri electrice
laptop
soft de prelucrare si interpretare
Figura 3. Sistemul de masura Terrameter SAS 1000

Fig. 4. Dispunerea echipamentului geofizic in teren

Electronica aparaturii utilizate permite injectarea in sol a unui curent stabil de intensitate
cunoscuta si controlata, in cicluri bine determinate in functie de natura solului. Inregistrarea datelor
se face pe memoria interna a aparaturii si se descarca automat pe calculator. Cu ajutorul acestui
sistem se inregistreaza automat date consecutive iar rezultatele sunt mediate in mod continuu. In
sondajele geofizice aparatura folosita permite semnalelor induse sau naturale sa fie masurate la
nivele joase, cu o putere de penetrare excelenta si consum minim. Aparatul poate fi folosit pentru
determinarea rezistivitatii solului putand face diferenta intre formatiuni geologice cu un contrast de
rezistivitate sesizabil.
Procesarea si interpretarea datelor geoelectrice a fost realizata cu programul specializat
Earth Imager 2D - V 2.1.8. Programul permite corectarea si inversia datelor utilizand parametrii de
transcalcul multipli. Interpretarea datelor geoelectrice in termeni geologo - tehnici s-a realizat in
urma analogiei cu datele directe provenite din forajele geotehnice executate.
6|Page

Masuratorile topografice
Rezultatele cartarilor de teren, a investigatiilor geotehnice si a celor geofizice au fost
raportate pe planuri si profile topografice intocmite pe baza masuratorilor din teren cu aparatura de
tip GPS (Magellan Explorist).
Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren
3.1. Definiia alunecarilor de teren.
Alunecrile de teren pot fi definite ca procese de micare gravitaional a terenurilor
naturale sau a umpluturilor, aflate n pant, ca efect simultan al unor factori, naturali sau antropici.
3.2. Cauzele alunecarilor de teren
Considernd c factorii declanatori ai alunecrilor de teren sunt produsul simultan al unor
factori favorizani (conform clasificarii UNESCO - fig. 5) vom detalia i grupa circumstanele
favorizante astfel:
Figura 5. Clasificarea factorilor cauzali conform UNESCO

Analiza, in continuare, a cauzelor alunecarilor de teren se va face plecand de la factorii care

contribuie la determinarea coeficientul de risc mediu (Km) pe baza caruia se intocmesc hartile de
hazard la alunecari de teren:

Km

Ka Kb Kc Kd Ke Kf
6

Kg Kh

unde:

Ka = factorul litologic; Kb =factorul geomorfologic; Kc = factorul structural; Kd = factorul

hidrologic-climatic; Ke = factorul hidrogeologic; Kf = factorul seismic; Kg = factorul silvic;
Kh
= factorul antropic
7|Page

Cauze litologice
n geologia inginereasc tipurile litologice care alctuiesc scoara terestr sunt mprite
schematic n dou mari categorii: roca de baz i formaiunea acoperitoare (depozitele superficiale)
n categoria roca de baz sunt cuprinse toate rocile de vrsta precuaternara i anumite tipuri
litologice cuaternare (depozite de tufuri calcaroase, travertin, conglomerate de terasa, s.a.)
consolidate sau cimentate.
Tipurile litologice denumite generic "pmnturi" au fost formate in general pe seama rocilor
preexistente, cuprinse n categoria "roca de baz", n urma proceselor de dezagregare fizic i
alterare chimic i biologic.
Aceste procese de dezagregare i alterare slbesc treptat coeziunea rocilor i sunt un factor
favorizant al declanrii alunecrilor de teren.
Cauze geomorfologice
Forma suprafeei terenului i nclinarea sa joac un rol important n stabilitatea masivelor.
Declanarea pierderii stabilitii poate fi produs de creterea efortului de taiere n masiv
datorit maririi, din cauze naturale sau antropice, a pantelor taluzurilor sau versanilor.
Deasemenea existena pe pantele versanilor a unor vi toreniale tinere favorizeaz apariia
alunecrilor de teren.
Cauze structural - tectonice.
nclinarea straturilor poate favoriza sau inhiba apariia instabilitii. Straturile care nclin n
aceeai direcie cu nclinarea versantului (alunecri consecvente) au un potenial de instabilitate mai
mare dect cele care inclin n sens contrar pantei versantului (alunecri insecvente) sau a masivelor
nestratificate (alunecri asecvente).
Fenomenele tectonice (faliile, pnzele de ariaj, ncovoierea capetelor de strat, etc.) prezente
n masivele de roci pot favoriza deasemenea producerea fenomenelor de instabilitate.
Cauze hidrologice i climatice
Apa reprezint factorul predominant responsabil pentru producerea alunecrilor. Prezena
sau absena apei trebuie analizat n contextul strii limit n care poate ajunge masivul pentru c
absena apei, pentru moment, nu exclude posibilitatea apariiei sale ulterioare. Pentru a estima
corect efectul apei asupra versantului trebuie s se in seama i de celelalte elemente (vegetaie,
relief caracteristic) care contribuie la asigurarea circuitului apei pe versant.
Alte efecte cauzate de curgerea apelor de suprafa care pot favoriza producerea alunecrilor
de teren pot fi:
Energia mare de curgere a apelor curgatoare poate conduce la spalarea bazei versanilor sau
taluzurilor i pierderea stabilitii acestora;
Apa de suprafa, cu energie mare de curgere pe suprafaa taluzurilor sau versanilor poate
conduce la ravenri i eroziuni ale acestora;
8|Page

 Ploile toreniale de scurt durat, topirea rapid a zpezii, preciptaiile ndelungate,

inundaiile conduc la creterea greutii volumice a masivului, micorarea coeziunii i n final la
pierderea stabilitii;
Apa de suprafa, infiltrat n corpul terasamentelor, conduce la scderea capacitii portante
i pierderea stabilitii.
Cauze hidrogeologice
Stabilitatea versanilor sau taluzurilor de debleu poate fi afectat de micarea apelor att
direct prin fora de filtraie, ct i indirect, n urma proceselor de antrenare hidrodinamic a
pmnturilor necoezive care intr n alctuirea versanilor.
Fora de filtraie se manifest ndeosebi atunci cnd nivelul apei din interfluvii crete i apa
este drenat ctre suprafaa versanilor. Foarte frecvent se produc alunecri de teren n urma aciunii
forelor de filtraie care se accentueaz n timpul golirii rapide a lacurilor de acumulare, datorit
exfiltratiilor din versani.
Procesele de antrenare hidrodinamic sub forma de sufozie, eroziune intern, refulare sau
rupere hidraulic pot iniia procese de alunecare a versanilor.
Alte efecte cauzate de prezena apei subterane n masivele de pmnt care pot favoriza
producerea alunecrilor de teren pot fi:
Apa subteran cu nivel liber prins ntre dou straturi impermeabile acioneaz asupra
stratului impermeabil superior prin subpresiune;
Apa subteran sub presiune acioneaz asupra stratului impermeabil superior, n condiii de
suprasarcin, prin suprapresiune (creterea presiunii apei din pori);
Variaia brusc a presiunii apei din pori, n cazul nisipurilor fine, saturate, monogranulare,
asociat unor fenomene i situaii complementare, poate conduce la lichefierea acestora.
Cauze dinamice.
Cutremurele de pmnt, exploziile i vibraiile de mare amploare produc n terenuri oscilaii
de diferite frecvene i respectiv o variaie a efortului, care poate strica starea de echilibru a
masivului.
n loessuri i nisipuri afnate ocurile pot s provoace distrugerea legturilor intergranulare
i n consecin reducerea coeziunii sau a unghiului de frecare interioar.
n nisipurile fine saturate, ocurile pot avea drept rezultat deplasarea granulelor mergnd
pn la lichefierea brusc a acestora.
n cazul argilelor sensitive vibraiile pot conduce la apariia fenomenului de tixotropie
Cauze legate de vegetaie
Rdcinile copacilor menin stabilitatea taluzurilor prin efecte mecanice i contribuie la
uscarea taluzurilor prin absorbia unei pri din umiditatea solului.
Despdurirea taluzurilor stric regimul umiditii la suprafaa straturilor.

9|Page

Cauze antropice
Suprasarcina pus pe marginea taluzurilor de rambleu ndeosebi asociat cu infiltrarea
apelor de suprafa poate conduce la pierderea stabilitii acestora.
In cazul terenului natural, suprancrcarea (de exemplu prin executarea de rambleuri nalte)
poate conduce la creterea efortului de taiere i a presiunii apei din pori, elemente care produc
slbirea rezistenei. Cu ct este mai rapid ncrcarea cu att crete riscul de producere a
instabilitii.
Realizarea excavaiilor sau a debleerilor
3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor
Elementele specifice unei alunecri produse ntr-un masiv de pmnt sunt cele redate
schematic n figura 6, precizarea lor fiind absolut necesar n vederea poziionarii spaiale a
desfurrii fenomenului n raport cu posibilele vulnerabilitati.
Figura 6. Elementele specifice unei alunecri de teren
A. Vedere n plan
B. Vedere n seciune

C. Bloc diagram

unde:
1. suprafaa de alunecare - este suprafaa (zona) ce separ masa alunectoare de terenul stabil.
Suprafeele de alunecare n masivele de pmnt naturale, stratificate pot avea forme variate (plane,
circulare sau alte forme mai complicate). n cazul n care alunecarea se produce n masive de
pmnt relativ omogene i izotrope (de ex. n rambleuri) suprafaa de cedare poate fi presupus ca
fiind circular.
10 | P a g e

2. treapta (faa de desprindere) principal - este suprafaa nclinat sau vertical, concav, ce
limiteaz extremitatea superioar a alunecrii i se prelungete n adncime cu suprafaa de
alunecare.
3. masa alunecat (corpul alunecrii) - este partea central a alunecrii care acoper suprafaa de
alunecare.
4. suprafaa terenului inainte de alunecare.
5. terenul stabil - zona din masiv ale carei caracteristici geomecanice exclud posibilitatea
alunecrii.
6. coronament (fruntea alunecrii) - este zona situat deasupra feei de desprindere principale,
puin afectat de alunecare. Se disting unele fisuri i crevase determinate de tensiunile de ntindere
din aceasta zon.
7. piciorul alunecrii - corespunde interseciei aval a suprafeei de alunecare cu suprafaa
topografic iniial a terenului. Acesta este de regul acoperit de acumulatul de alunecare.
8. baza alunecrii - reprezint limita din aval a acumulatului de alunecare.
9. teren cu potenial de instabilitate - zona din masiv ce urmeaz a fi antrenat n alunecare.
10. terasa alunecrii - reprezint partea de material alunector cuprins ntre cele dou rupturi.
11. fisurile i crevasele - sunt rupturi n masiv individualizate prin fante importante de diverse
forme n funcie de solicitarea predominant ce le-a produs. Se pot distinge trei mari tipuri:fisuri
prin solicitare de ntindere; fisuri de solicitare de forfecare; fisuri prin solicitare de compresiune
Dimensiunileunei alunecri sunt definite prin:
LT - lungimea total a alunecrii - este distana ntre coronament i baza alunecrii.
L - lungimea alunecrii - este distana ntre coronament i piciorul alunecrii.
l - limea alunecrii - este distana ntre flancuri.
h - adncimea alunecrii - este distana ntre suprafaa de alunecare i terenul natural iniial.
g - grosimea alunecrii este distana ntre suprafaa de alunecare i partea superioar a
acumulatului.
3.4. Clasificarea alunecrilor de teren
Principalul criteriu de clasificare al alunecrilor de teren ca fenomene de impact asupra
obiectivelor (vulnerabilitatilor) este acela al caracterului micrii.
Alte criterii de clasificare a alunecrilor de teren, complementare acestuia sunt:
adncimea alunecrii;
viteza de deplasare;
starea de activitate a alunecrii;
Clasificarea alunecrilor dup starea de activitate
Alunecrile de teren pot fi definite astfel:
a) alunecri active - fenomenele care se desfaoar n prezent;
b) alunecri stabilizate, dar active n trecut;
c) alunecri inactive, mai vechi de un an i care la rndul lor pot fi:
11 | P a g e

 latente;
abandonate - n condiiile n care cauzele producerii lor au disprut (ex. rul de la
baz i-a schimbat cursul);
stabilizate - prin diverse metode inginereti de consolidare;
vechi - care au fost active cu mii de ani n urm dar ale cror urme se pot vedea nc;
d) alunecri reactivate - care au devenit active dup ce au fost inactive;
Clasificarea alunecrilor dup adncimea suprafeei de alunecare
Tabel 1. Clasificarea alunecrilor dup adncimea suprafeei de alunecare

Adncimea suprafeei de alunecare

h< 1.0 m
1.0 < h < 5.0 m
5.0 < h < 20.0 m
h > 20.0 m

Tipul de alunecare
superficial
de adncime mic
adnc
foarte adnc

Clasificarea alunecrilor de teren dup viteza de deplasare a maselor alunectoare

Tabel 2. Clasificarea alunecrilor de teren dup viteza de deplasare a maselor alunectoare

Descriere
Extrem de rapid
Foarte rapid
Rapid
Moderat
Lent
Foarte lent
Extrem de lent

Clasa

Viteza

7
6
5
4
3
2
1

> 5 m/sec
5m/sec 0,05 m/sec (3m/min)
3 m/min 0,03 m/min (1,8 m/ora)
1,8 m/ora 13 m/luna
13 m/luna 1,6 m/an
1,6 m/an 16 mm/an
< 16 mm/an

Clasificarea alunecrilor dup caracterul micrii

Dup caracterul micrii alunecrile de teren pot fi mprite n tipurile prezentate mai jos,
dar, fiind fenomene extrem de complexe, n natur pot fi ntlnite i combinaii ale acestora sau
treceri, n cadrul aceluiai fenomen, de la un tip de alunecare la altul.
Clasificarea alunecrilor din punctul de vedere al caracterului micrii este caracteristic
formelor geomorfologice naturale, dar, din punctul de vedere al zonei drumurilor, ea poate fi
extins i asupra formelor antropice (debleuri i rambleuri).
Tipuri de alunecri de teren dup caracterul micrii:
Alunecri propriu-zise
Curgeri

de rotaie;
de translaie.

Prbuiri i rsturnri

de noroi (mud flow);

de roci (debris flow);
lente (creep);

n funcie de direcia de avansare, alunecrile propriu-zise, rotaionale sau de translaie, pot

fi la rndul lor:
12 | P a g e

 progresive (detrusive) - se formeaz pe versant sau la partea superioar a acestuia i

evolueaz spre baza pantei n aceeai direcie n care se deplaseaz acumulatul.
retrusive (delapsive) - ncep de la baza versantului i evolueaz pe versant, spre
vrful, pantei n direcie opus fa de direcia deplasrii acumulatului.
n cazul alunecrilor delapsive masa alunectoare este supus longitudinal unor fore de
ntindere determinate de ndeprtarea parial a pintenului de rezisten de la baza versantului sau
taluzului spre deosebire de alunecrile detrusive n care masa alunectoare este supus unor fore de
compresiune.
Alunecrile rotaionale, la randul lor, pot fi:
- alunecri rotaionale simple - cu o singur suprafa de alunecare, concav, uneori
(de ex. n argilele moi) aproximativ circular. n cazul n care nu sunt stabilizate se pot extinde i
transforma n alunecri multiple;
- alunecrile rotaionale multiple - sunt provocate iniial de o alunecare simpl
evolund ulterior (progresiv sau retrusiv) pe mai multe planuri de alunecare;
- alunecri rotaionale succesive - sunt caracterizate de un numr de alunecri
rotaionale de suprafa. Au n general un caracter retrusiv evolund de la baza versantului spre
partea superioar.
Alunecrile rotaionale se formeaz n depozite omogene, au o lungime limitat i se produc
pe taluzuri relativ abrupte.
n pmnturile coezive i rocile pelitice neconsolidate sau slab consolidate (marne, argilite,
isturile argiloase) deranjarea echilibrului versantului duce, datorit depirii rezistenei la forfecare,
la pierderea stabilitii acestuia n lungul unor suprafee curbe de alunecare. Forele care genereaz
pierderea stabilitii pot s fie sporite fie de subminarea bazei versantului pe cale natural sau
artificial fie de suprancrcarea acestuia cu rambleuri, construcii, etc.
Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Lapos
4.1. Date generale ale comunei
Comuna Lapo este situata in partea de est a
judetului, la limita cu judeul Buzu, si este format
din satele: Lapos (resedinta), Glod, Laposel si
Pietricica.
Vecinii comunei sunt:
1. comuna Sangeru
2. comuna Cislau - jud. Buzau
3. comuna Viperesti - jud. Buzau
4. comuna Tisau - jud. Buzau
5. comuna Naeni - jud. Buzau
6. comuna Jugureni

13 | P a g e

4.1.1. Date morfologice

Comuna face parte din zona colinara a Subcarpatilor Buzului . Relieful comunei este
caracteristic zonei subcarpatice, cu dealuri ce au nlimi cuprinse ntre 250 700 m. Culmile, in
parte impadurite, prezinta pante domoale, fragmentate de numeroase vai, unele cu un accentuat
aspect erozional. Etajul subcarpatic se caracterizeaz printr-un mare potenial al activitii actuale a
proceselor geomorfologice. Astfel totalitatea suprafeelor nclinate de versani si culmi interfluviale,
lipsite de vegetaie forestier, sunt supuse pluviodenudrii si eroziunii de suprafa.
Figura 7. Harta geomorfologica a comunei Lapos (extras din planul topo sc. 1:25000)

4.1.2. Date geologice

n zona comunei Lapos afloreaza depozite de diverse varste geologice avnd o litologie
diversificata (conform hartii geologice scara 1:200000, foaia Ploiesti). Aproximativ intreaga
comuna este acoperita de depozite apartinand Neogenului.
14 | P a g e

Formaiunile de vrsta neogena sunt reprezentate de depozite ce aparin:

- levantinului alcatuit din nisipuri, marne, argile si rare pietrisuri
- helveianului alctuite din gresii, marne, gipsuri, conglomerate
- tortonianului alcatuit din marne, sisturi argiloase, brecii, tufuri, sare. Sunt prezente si
depozite cineritice
- sarmaianului apare pe areal restrans in zona sudica a comunei, fiind alcatuit din nisipuri si
gresii in alternanta cu marne cenusii.
- Pontian - dacianul este alcatuit predominant din marne, argile si nisipuri
Formaiunile cele mai recente sunt cele cuaternare reprezentate din punct de vedere litologic
prin: pietrisuri, nisipuri fiind ntlnite mai ales n albiile raurilor.
Figura 8. Harta geologica in zona comunei Lapos
(extras din harta geolgica scara 1:200000 foaia Ploiesti)

4.1.3. Date structural tectonice

Teritoriul comunei se afla intr-o zon puternic tectonizat, fiind fragmentat de numeroase
falii normale sau de decroare.
Conform hartii neotectonice zona este afectata de deformari plicative intense, miscari ce
influenteaza stabilitatea depozitelor geologice. Aceste miscari neotectonice continuue, care
afecteaza in general zona subcarpatilor Curburii, asociate rocilor argiloase, nisipoase creaza o
dinamica mai mare alunecarilor de teren.
15 | P a g e

Figura 9. Harta neotectonica a zonei (extras din Harta neotectonica a Romaniei sc. 1:1000000)

comuna Lapos
4.1.4. Date hidrologice
Relieful comunei este fragmentat de paraie si vai torentiale. Printre cele mai importante se
numara Paraul Lapos, cu afluentii de stanga Valea Izvoru cel Mare, Valea Muratoarea si
Muratoarea cea Mica.
In partea de nord - Paraul Fundatura Tisau si paraul Sibesti care au o directie de curgere VE. Aceste doua paraie se unesc dincolo de limita comunei si se varsa in Paraul Tisau. In partea de
sud Paraul Niscov traverseaza comuna de la V la E.
4.1.5. Date hidrogeologice
Deoarece sectorul nordic si central al judeului Prahova, areal in care se afla si comuna
Lapos este neacoperit de hri hidrogeologice informaiile privind hidrogeologia sunt punctuale
(din observatii pe teren, cercetri pe zone restrnse, etc). Pot fi insa conturate trei modele
hidrogeologice:

modelul hidrogeologic in care curgerea apelor freatice are loc la gradieni hidraulici
foarte mici. Forele de filtraie sunt neglijabile. Nivelul liber al apei freatice se afl la adncime
mare (> 5 m).
Acest model se dezvolta in general in zonele de platou in care morfologia terenului este
relativ plana iar influenta sistemului hidrografic este restransa. Pentru aceste zone se poate lua in
considerare un coeficient de risc hidrogeologic Ke = 0,05.

modelul hidrogeologic in care gradienii de curgere ai apei freatice sunt moderai.

Forele de filtraie au valori care pot influena sensibil starea de echilibru a versanilor. Nivelul apei
freatice, n general, se situeaz la adncimi mici (< 5 m);

16 | P a g e

Acest model se dezvolta in general in zonele de terasa in care desi morfologia terenului este
relativ plana influenta sistemului hidrografic este importanta. Pentru aceste zone se poate lua in
considerare un coeficient de risc hidrogeologic Ke = 0,40.

modelul hidrogeologic in care curgerea apelor freatice are loc sub gradieni mari. La
baza versanilor, uneori i pe versani, apar izvoare. Exist o curgere din interiorul versanilor ctre
suprafaa acestora, cu dezvoltarea unor fore de filtraie ce pot contribui la declanarea unor
alunecri de teren.
Acest model se dezvolta in general in zonele in care panta terenului este mare, versantii sunt
brazdati de vai torentiale iar permeabilitatea stratelor de la partea superioara a terenului este
ridicata. Pentru aceste zone se poate lua in considerare un coeficient de risc hidrogeologic
Ke = 0,80.
4.1.6. Date climatice
Zona se caracterizeaza printr-o clima temperat continentala, pusa in evidenta prin
urmatoarele valori ale principalelor elemente meteorologice:
Temperaturi:
- temperaturi medii inregistrate vara sunt cuprinse intre 19.5 - 21,7C
- temperaturi medii inregistrate iarna sunt cuprinse intre -0,3 - 0C
- temperaturi maxime inregistrate vara sunt cuprinse intre 21.7 - 24,5C
- temperaturi maxime inregistrate iarna sunt cuprinse intre -0,3 - 0C
Precipitatii:
- in semestrul cald se constat cea mai mare cantitate de precipitatii, respectiv peste 350 mm.
-in semestrul rece cantittile de precipitatii cresc odat cu altitudinea, iar cele mai mari cantitti
medii de precipitatii sunt cuprinse intre 171,3 - 222,7 mm
-maximul pluviometric nregistrat n luna iunie variaza intre 92,0 mm si 79,5 mm.
-minimul pluviometric se nregistreaz n luna februarie 23,6 mm
Durata medie a stratului de zpad din timpul unui an variaz ntre 134 si 96 zile.
4.1.7. Date seismice
Conform normativului P100/1-2013 (intrat in vigoare de la 01.01.2014) valoarea de varf a
acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0.40g pentru cutremure avand intervalul mediu de
recurenta IMR = 225 ani si 20 % probabilitate de depasire. Valoarea perioadei de control (colt) Tc
a spectrului de raspuns este 1,6 s.
Conform STAS 11100/1-93, din punctul de vedere al macrozonarii seismice, zona se
incadreaza in gradul 92 pe scara MSK corespunzatoare unei perioade de revenire de 100 ani.

17 | P a g e

Figura 10. Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei

terenului pentru proiectare (ag) cu un IMR = 225 si 20%
probabilitate de depasire in 50 de ani

Figura 11. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de

perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns
(extras din P 100/2013)

4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei Lapos

In timpul observatiilor de teren (octombrie 2014) pe teritoriul comunei a fost identificata o
singura alunecare de teren "Laposel" care este descrisa in cap. 5. Studiu de caz :
Tabel 3. Punctele cu alunecari de teren identificate pe teritoriul comunei Provita de Jos

COORDONATE
ID
1

Denumire punct
Laposel

WGS 84
Latitude

Longitude

45 08' 38.76" N

026 23' 57.76" E

STEREO 70
x(Nord)
y(Est)
405885.686

610155.397

Figura 12. Ortofotoplanul comunei Lapos judetul Prahova

18 | P a g e

Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din punctul "Laposel"

5.1. Lucrari executate
Pentru a se determina:
o cauzele care au condus la aparitia instabilitatii si caracteristicile acesteia;
o litologia terenului si parametrii fizico mecanici si geoelectrici ai stratelor;
o nivelul si caracterul apei subterane
a fost efectuata o cercetare geotehnica si geofizica insosita de masuratori topografice.
Cercetarea geotehnica a constat din observatii de teren (cartare) si investigatii geotehnice de
adancime (un foraj geotehnic). Din foraj (cu adancimea de 9,0 m) au fost prelevate probe de pamant
tulburate si netulburate pentru a fi analizate in laboratorul geotehnic de specialitate. Dup
executarea forajului acesta a fost echipat piezometric pentru urmrirea in timp a nivelului apei
subterane.
Investigatiile geofizice au constat din executarea unui profil geoelectric amplasat pe vectorul
principal al alunecarii.
Masuratorile topografice au constat din ridicarea topografica a profilului caracteristic si
masurarea cu un aparat GPS portabil a coordonatelor punctelor de observatie.
In anexe sunt prezentate fisa forajului geotehnic; centralizatorul rezultatelor analizelor de
laborator; diagramele testelor de laborator, planul cu amplasamentul investigatiilor si a punctelor de
observatie (scara 1:1000), profilul caracteristic de analiza (scara 1:1000) si tabelul cu coordonatele
GPS ale punctelor de observatie.
5.2. Rezultate obinute
5.2.1. Descrierea alunecarii
Din punct de vedere geologic intregul areal al comunei este marcat de o varietate de
formatiuni sedimentare, de varste diferite care sunt traversate de numeroase falii atat normale cat
si de decrosare. O astfel de falie este marcata, pe harta geologica, chiar in zona de pornire a
arealului afectat de alunecarea ce face obiectul acestui studiu.
Alunecarea de teren s-a produs pe versantul de pe partea stanga a DJ 235 (spre loc.
Sangeru), versant ce inclina spre malul stang al raului Cricovul Sarat. Alunecarea a afectat un areal
important din islazul comunei, ajungand pana in drumul judetean.
Pe partea stanga a drumului este construit un zid de sprijin din beton, cu ranforti, care la
momentul efectuarii observatiilor de teren era acoperit in mare parte de masa alunecata de pe
versant. Pe partea dreapta a DJ-ului, malul raului este protejat de o lucrare din gabioane.
O mare parte a versantului este afectata de instabilitate manifestata prin valuriri, zone
depresionare, vechi fronturi de desprindere, ebulmente, etc.
In acest areal s-a reactivat insa o mai veche alunecare pe care o vom considera in continuare
ca fiind alunecarea principala. Pe flancul stang aceasta este delimitata de un fir de vale care
descarca intr-un podet.
19 | P a g e

Aspectul ei este cel al unei vai erozionale cu flancuri inalte (2-3m), abrupte, instabile,
intre care se afla o mare masa de material framantat, intr-o continua modelare. Acest lucru se poate
deja observa prin aparitia unor mici ravenari pe flancurile alunecarii, a micilor zone depresionare
unde se acumuleaza apa.
Aceasta masa alunecata este alcatuita din punct de vedere litologic dintr-un amestec de
material coeziv (argile, argile prafoase, nisipuri argiloase) si necoeziv (nisipuri galbui sau cenusii,
pietrisuri) in care se ivesc blocuri de calcar lumaselic sau oolitic.
Frontul de desprindere principal este bine conturat, are o lungime, in apexul alunecarii de
aproximativ 45.0 m, si inaltimi variabile (2,0 - 4,0 m). In spatele acestuia se pot observa alte
crapaturi insa nu va mai avansa, avand in vedere ca in spate acestora urmeaza contrapanta (pe care
se afla insa o zona depresionara, in care se acumuleaza apa).
Latimea acestei curgeri se mentine pana aproximativ in zona mediana de unde flancul stang
incepe sa fie afectat de o noua alunecare, secundara care descarca in cea principala. Vectorul
acesteia este orientat catre axul alunecarii principale.
Figura 13. Vedere baza alunecare ce a acoperit zidul de
sprijin

Figura 14. Capat zid de sprijin

Figura 15. Vedere generala versant afectat de

instabilitate

Figura 16. Vedere ebulment

20 | P a g e

Figura 17. Vedere generala masa alunecata

Figura 18. Vedere front de desprindere si ebulment

Figura 19. Vedere front de desprindere

Figura 20. Vedere crapaturi in spatele frontului principal

Figura 21. Vedere flancul stang-alunecare secundara

Figura 22. Vedere de pe flancul stang spe baza

alunecarii

5.2.2. Investigatii geotehnice

Forajul geotehnic a identificat, sub solul vegetal, pana la adancimea de 6,0 m un complex
argilos, afectat de instabilitate, care, pe intervale de adancime, poate fi descris astfel:

21 | P a g e

 intre 0,20 - 3,0 m - teren foarte neomogen cu aspect framantat (radacini de plante),
constituit din argila galben - cafenie, cu concretiuni calcaroase, rar pietris, intercalatii de nisip
mediu roscat, uscat (la 1.0m, 1.20 m, 2.0m, plastic vartoasa cu zone plastic moi ( 1.20 - 2.0 m).
intre 3,0 - 4,0 m - argila galbuie-cafenie, plastic vartoasa - tare, cu intercalatii carbonatice
si filme de nisip;
intre 4,0 - 6,0 m - teren framantat constituit din argila cafenie cu intercalatii cenusii si
ruginii cu radacini carbonizate, tare.
Acest pachet, cuprins intre 0 - 6,0 m, a fost sintetizat in analiza de stabilitate ca teren instabil
(IN)
De la 6,0 m pana la talpa forajului 10,50 m forajul a identificat urmatoarea litologie:.
intre 6,0 - 6.60 m - argila galbuie-cenusie, cu intercalatii verzui, plastic consistenta la
vartoasa si filme de nisip;
intre 6,60 - 7,60 m - argila nisipoasa, galben-cenusie, cu concretiuni calcaroase, plastic
moale;
intre 7,60 - 10,0 m - argila cu aspect marnos, cenusie-verzuie, cu intercalatii cafenii, cu
oglinzi de frictiune, cu filme de nisip, umede. Consistenta scazuta si filmele de nisip umede se
explica prin faptul ca acestea sunt sub influenta apei din paraul Lapos (nivel hidrostatic)
forajul a fost oprit la adncimea de 10,50 m in blocuri de calcar prinse intr-o matrice
argiloasa
In analiza de stabilitate acest pachet (cuprins intre 6,0 - 12,0 m) a fost considerat potential
instabil. Adancimea de 12,0 m corespunde cotei talvegului paraului Laposel. De la talvegul paraului
in jos, in analiza de stabilitate, terenul a fost considerat stabil.
Figura 23. Fotografii ale probelor recoltate din foraj

22 | P a g e

5.2.3. Apa subterana

Apa subterana a fost masurata in forajul piezometric la adancimea de -4,20 m fata de nivel
teren.
Consideram ca aportul de apa in foraj si stabilizarea ei la aceasta adancime sunt datorate pe
de o parte unui nivel hidrostatic influentat de apa din parau iar pe de alta parte de apa cantonata in
masiv. Probabil ca cea de a doua componenta, in perioadele cu precipitatii abundente si de lunga
durata, face ca apa in foraj sa ajunga la nivelul terenului.

23 | P a g e

5.2.4. Investigatii geofizice

Profilul geoelectric a avut o orientare S-N cu o lungime de 200 m fiind situat aproximativ pe
directia alunecarii de teren. Adancimea de investigatie atinsa a fost cuprinsa in intervalul 30-50 m.
Rezistivitatile obtinute in urma inversiei sunt cuprinse in intervalul 5 - 385 Ohm*m, fiind
una din locatiile cu cele mai ridicate rezistivitati. Rezistivitati ridicate, 200 300 ohm*m, sunt
semnalate intr-un pachet de roci situat in intervalul 70 120 m pe profil aflat la o adancime de peste
7 m, acoperit de un strat cu rezistivitati scazute, 10-20 Ohm*m, rezistivitati specifice unor argile. In
cazul unor roci neconsolidate aceste rezistivitati ridicate pot sugera prezenta unor concentratii mai
ridicate de pietrisuri in masa argiloasa ceea ce poate conduce ca apa de suprafata pe portiune
respectiva sa fie mai usor drenata.
Pachetul de roca de suprafata avand rezistivitati mai scazute, 5-10 Ohm*m, pot fi atribuite
unor argile umede.
Figura 24. Sectiunea geoelectrica

5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica

Conform normativului NP 074/2014 Normativ privind documentatiile geotehnice pentru
constructii incadrarea perimetrului studiat in categoria geotehnica se face pe baza urmatorilor
factori de definire ai riscului geotehnic:
Nr.crt.

Factori de definire ai riscului

geotehnic

Clasificare

Punctaj

Conditii de teren

terenuri dificile*

6 puncte

Apa subterana

fara epuismente

2 puncte

Clasa de importanta a constructiei

normala

3 puncte

Vecinatati

fara riscuri

1 punct

Zona seismica de calcul

ag = 0.40

3 puncte

* Nota: Au fost incadrate in categoria terenurilor dificile pamanturile cu

consistente scazute (plastic moi) si terenurile in panta cu potential de alunecare

TOTAL :
15 puncte
24 | P a g e

Pe baza sumei acestor factori (15 puncte) zona studiata poate fi incadrata, din punctul de
vedere al relatiei unor viitoare structuri cu terenul de fundare in categoria geotehnica 3 risc
geotehnic major.
La alegerea riscului geotehnic al amplasamentului s-a tinut cont si de recomandarea SR EN
1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnic.:
"In categoria geotehnica 3 se includ, de exemplu: structuri situate pe amplasamente
susceptibile de a-si pierde stabilitatea sau cu miscari de teren permanente, care necesita
investigatii separate sau masuri speciale.
5.4. Analiza stabilitatii versantului.
5.4.1. Metoda de analiza folosita
Analiza stabilitatii versantului din punctul "Laposel" s-a efectuat folosind software
specializat bazat pe metoda de analiza a echilibrului limit. Aceasta metoda este cea mai utilizata de
proiectani datorit simplitii i uurinei cu care pot fi rezolvate problemele de instabilitate din
practica curent.
Metodele de analiza a stabilitatii bazate pe echilibrul limit utilizeaza sectiuni (profile)
geotehnice caracteristice pe care le impart in fii verticale si analizeaz stabilitatea masei de
pmnt alunector lund n considerare echilibrul static al fiecrei fii i echilibrul total al ntregii
alunecri.
Pentru a modela masivul de pamant si mecanismul de cedare astfel incat, in programul de
analiza a stabilitatii utilizat, sa poata fi aplicata aceasta metoda, a fost necesara cunoasterea
urmatoarelor elemente din teren

stratificaia terenului (natur, parametri geotehnici);

prezena i nclinarea discontinuitilor;

caracterul apei subterane

tipul de cedare (n masiv, curgere pe pant, alunecri vechi, reactivate, etc);

forma suprafeei de cedare (circular, oarecare, straturi cu rezisten la forfecare redus,

blocuri, etc.).
Aceste elemente au fost identificate in timpul campaniei de investigare a terenului (oct.
2014) prin observatii de teren si investigatii geotehnice si geofizice ale caror rezultate au fost
descrise mai sus
Pe baza acestor informatii a fost realizat profilul geotehnic de analiza, in care terenul a fost
separat in domenii de stabilitate (instabil, potential instabil, stabil). Pentru aceste domenii au fost
alese valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici (greutatea volumetrica, coeziunea si unghiul
de frecare interioara). Pe baza acestor parametri au fost determinate, in conformitate cu prevederile
SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnic, valorile de calcul (prezentate mai jos)
valori folosite in analiza de stabilitate
Iar ca ipoteza de analiza a stabilitatii a fost luata in considerare situatia in care:
- masivul este saturat (dupa perioade de precipitatii lungi si abundente).
- nu exista seism
25 | P a g e

Figura 25. Profil geotehnic de analiza

1. Teren instabil (IN)

Model: Mohr-Coulomb
Unit Weight: 17.5 kN/m
Cohesion: 6 kPa
Phi: 7

2. Teren potential instabil (PIN)

Model: Mohr-Coulomb
Unit Weight: 18.5 kN/m
Cohesion: 8 kPa
Phi: 9

3. Teren stabil (ST)

Model: Mohr-Coulomb
Unit Weight: 19.8 kN/m
Cohesion: 20 kPa
Phi: 11

5.4.2. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate

Analiza de stabilitate a pus in evidenta faptul ca alunecarea este inca activa (factorul de
stabilitate Fs = 0.558) iar caracterul este progresiv. Zona critica este situata de o parte si de alta a
forajului geotehnic (circa 100 - 120 amonte respectiv 10 - 15 m aval fata de acesta) iar adancimea
planurilor de alunecare ajunge la 5,50 - 6,0 m.
Figura 26. Profil geotehnic rezultat in urma analizei de stabilitate

Principalii factori favorizanti in declansarea si mentinerea in activitate a instabilitatii sunt:

litologici - caracteristici geomecanice slabe ale stratelor de la partea superioara a

terenului;

morfologici - panta versantului

26 | P a g e

Este posibil ca un rol determinant sa il fi avut si factorul structural - tectonic (prezenta unor
falii, decrosari, etc) dar acest fapt nu se poate afirma cu certitudine din lipsa unei harti geologice
detaliate. Despre factorul hidrogeologic putem afirma ca are un rol important in mentinerea
instabilitatii dar nu si in declansarea ei deoarece inainte de producere, componenta de umiditate din
masiv (care contribuie la mentinerea instabilitatii) avea o pondere foarte mica.
Factorul declansator probabil ca a fost cel climatic (cantitati abundente de precipitatii cazute
in perioade mari de timp)
In cazul in care asupra masivului actioneaza un seism ale carui caracteristici maxime sunt
specifice zonei (conform Normativului de proiectare seismica P100-1/2013) factorul de stabilitate
va scadea sub valoarea rezultata din analiza de stabilitate.
Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general
6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren
Prognozarea producerii alunecarilor de teren, spre deosebire de a altor fenomene naturale
generatoare de dezastre (cutremure, inundaii) poate fi mai facila prin cunosterea starilor de eforturi
in masiv. Astfel prin monitorizarea, evaluarea si interpretarea cresterii starii de efort din masiv,
generatoare de instabilitate, pot fi luate msuri eficiente de evitare sau diminuare a dezastrelor ce
pot fi produse de alunecrile de teren.
Alegerea zonelor ce urmeaza a fi monitorizate din punctul de vedere al stabilitatii versantilor
poate fi facuta n toate fazele unei alunecri de teren. De exemplu:
- cnd pe zona de interes, probabilitatea de producere este "mare" i "foarte mare" sau
alunecarea s-a stabilizat natural dar exist probabilitatea de reactivare;
- cand in zona de interes sunt alunecri active "lente" i "foarte lente"
- n cazul alunecrilor stabilizate prin msuri constructive
Monitorizarea trebuie efectuata pe baza unui program de monitorizare care sa evidentieze
masura in care comportarea reala a masivului se situeaza in limite acceptabile. Monitorizarea
trebuie sa detecteze acest lucru cu claritate la un stadiu suficient de timpuriu iar frecventa
observatiilor trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa se poata aplica cu succes masurile de
interventie.
Deasemenea prin programul de monitorizare trebuie stabilit ca timpii de raspuns ai
instrumentelor si metodele de interpretare a rezultatelor sa fie suficient de rapide prin raport cu
evolutia posibila a sistemului;
Programul de monitorizare trebuie sa contina si un plan de masuri de interventie care sa fie
adoptat daca monitorizarea evidentiaza o comportare in afara limitelor acceptabile.
Rezultatele monitorizarii trebuie evaluate periodic astfel incat masurile de interventie
prevazute sa poata fi puse in practica imediat ce comportarea masivului iese din limitele
acceptabile.
6.2.Principii generale de prevenirea i stabilizarea alunecrilor de teren.
Msurile de prevenire i/sau stabilizare a alunecrilor pe versani se pot grupa dup diferite
criterii, cel mai important fiind starea n care se afl masivul n momentul studierii acestuia. Ca
atare, un prim set de msuri, n cazul n care exist o stare de echilibru, se refer la meninerea
27 | P a g e

acestei stri i la o eventual mbuntire a acesteia. Gama msurilor de mbuntire a stabilitii,

aplicate n mod curent, cuprinde:
a)
msuri geometrice;
b)
msuri hidrologice;
c)
msuri fizice, chimice, biologice;
d)
msuri mecanice.
Asa cum am descris in capitolul 3 generarea proceselor de instabilitate, ca desfurare n
timp, depinde de o serie de factori favorizanti. n acest sens o alt grup de msuri poate asigura
stabilitatea versanilor prin aciunea chiar asupra acestor factorilor. Aciunea asupra factorilor
favorizanti declansarii instabilitatii poate cuprinde urmatoarele masuri si metode:
a)
msuri pentru realizarea unei stri de eforturi unitare n teren, compatibile cu
rezistena acestuia;
b)
msuri pentru mpiedicarea micorrii n timp a rezistenei terenului;
c)
msuri pentru echilibrarea versanilor prin lucrri de susinere i consolidare.
Metode geometrice - urmresc reprofilarea pantei cu scopul de a-i mri factorul de
stabilitate. n acest sens, n funcie de condiiile i posibilitile locale se poate recurge la excavaii
la partea superioar (n partea de creast a pantei), la ncrcri (berme, banchete), la partea
inferioar (n zona de picior) sau la ndulcirea nclinrii pantei respective.
Metode hidrologice - au n vedere n principal drenarea sau asecarea masivului n scopul
mbuntirii caracteristicilor de rezisten ale pmntului, micorrii presiunii interstiiale
inlaturarii eventualelor procese hidrodinamice si, n general, a efectelor negative ale prezentei apei
excesive n masiv. n acest sens se pot aplica numeroase msuri, printre care:
colectarea i ndeprtarea apelor de suprafa, pluviale i provenite din topirea zpezilor prin
rigole i anuri pereate, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;
ndeprtarea apelor de adncime i micorarea umiditii masivului prin drenuri de
adncime, galerii de drenaj,
colectarea i ndeprtarea apelor de suprafa, pluviale sau provenite din topirea zpezilor
prin rigole i anuri pereate a cror pante longitudinale s mpiedice att colmatarea lor ct i
ravenarea, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;
puuri de adsorbie, drenuri verticale de nisip, drenuri fitil, drenuri orizontale;
combaterea fenomenelor de antrenare hidrodinamic, n special la baza pantei, prin drenuri
de picior, filtre inverse, drenuri cu geotextile, saltele drenante, amenajri antierozive, etc.
Metode fizice - conduc la mbuntirea structurii i rezistenei terenului fr un aport de
material din exterior. Aici se includ diverse variante de compactare: congelarea (ca msur
temporar n timpul execuiei), arderea n foraje speciale, etc.
Metode chimice - urmresc ameliorarea calitii terenului prin schimbarea cationilor din
complexul de adsorbie al pmnturilor argiloase, ntroducerea de liant n structura pmntului sau
chiar modificri radicale n structura acestuia. Tratarea se face prin amestec, injectii, etc.

28 | P a g e

Metode biologice - realizeaz sporirea stabilitii versantului cu ajutorul vegetaiei: la

suprafa prin nierbare, garduri vii, cleionaje, iar n adncime prin plantaii de arbori care pe lng
asecarea masivului asigur n timp i consolidarea mecanic a acestuia.
Metode mecanice - au de asemenea n vedere stabilizarea masivului prin lucrari de
consolidarea si/sau sprijinire.
ntre soluiile posibile se enumer ancorarea sau bulonarea pantelor, zidurile de sprijin
clasice sau din pmnt armat (cu geosintetice), contrafori, chesoane, perei ngropai, precum i
diferite tipuri de pilotaje. Pentru acestea trebuie insa precizat ca:
o Alegerea soluiilor se face n urma unor calcule de stabilitate.
o Lucrrile de susinere cu fundare direct, ct i cele fundate indirect, pe elemente fiate,
pot fi continue sau discontinue (ranfori izolai), depinznd de natura, stratificaia i caracteristicile
terenului de fundare, prezena apei subterane i nivelul acesteia, vecinti, etc.

In cazul in care alunecarea de teren s-a produs, pentru limitarea efectelor acesteia, pot fi
executate lucrri temporare de asigurare a stabilitii punandu-se accent pe:
- execuia lucrrilor de colectare i evacuare a apelor de suprafa pentru a le ndeprta din
zona afectat de alunecare (astfel incat sa nu stagneze perioade indelungate pe suprafata alunecarii);
- executarea unor lucrari (excavaii i umpluturi) pentru echilibrarea maselor de pmnt;
- matarea (astuparea) crapaturilor provocate de alunecare astfel incat sa se evite patrunderea
apei in masiv
- execuia unor sprijiniri provizorii;
- evitarea, pe cat posibil, a indepartarii materialului ebulat de la baza versantului sau saparea
de canale (santuri) la baza acestuia

Intocmit:
Ing. Emil Oltean
Ing. Vali Nita

Bucuresti,
noiembrie 2014

29 | P a g e

Cap. 7. Documente de referin. Bibliografie

Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naional - Seciunea a V-a Zone de risc naturalM.Of. nr. 726/14.11.2001
HG nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de
elaborare i coninutul hrilor de risc natural la alunecri de teren i inundaii
SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli generale.
SR EN 1997-1 : 2004 / NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 1: Reguli
generale. Anex naional.
SR EN1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnic. Partea 2: ncercarea i investigarea
terenului.
SR EN ISO22475-1:2007 Investigaii i ncercri geotehnice. Metode de prelevare i
msurri ale apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuie.
SR EN ISO14688-1:2004:2006 Cercetri i ncercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
pmnturilor. Partea 1: Identificare i descriere.
SR EN ISO14688-2:2005 Cercetri i ncercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
pmnturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
NP 074/2014 Normativ privind documentaiile geotehnice pentru construcii
GT 006-97. Ghid privind identificarea i monitorizarea alunecrilor de teren i stabilirea
soluiilor cadru de intervenie asupra terenurilor pentru prevenirea i reducerea efectelor
acestora, n vederea satisfacerii cerinelor de siguran n exploatare a construciilor, refacere
i protecie a mediului
GT 019-98 Ghid de redactare a hrilor de risc la alunecare a versanilor pentru asigurarea
stabilitii construciilor
AND 594/2013 Ghid privind evaluarea riscului asociat alunecarilor de teren din zona
drumului
Anghel Stanciu, Irina Lungu - Fundatii - Fizica si mecanica pamantului, Ed. Tehnica, 2006
Eugeniu Marchidanu - Geologie pentru ingineri constructori - Editura Tehnica, Bucuresti,
2005

Anexe:
1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei

30 | P a g e

Judetul
Localitatea

Prahova
Lapos

Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Laposel

1. Coordonate geografice
Latitudine
Longitudine
Cota crestei (m)
2. Data producerii:
Anul:
2005
3. Tipul
Alunecare
Material

Miscare

WGS 84
45.14410
26.39938

Stereo 70

Cota piciorului
luna

primara
reactiva
roca
grohotis
pamant
prabusire
rasturnare
alunecare
extensie
curgere

4. Dimensiuni
lungimea (m):
suprafata (mp)

500
150000

(Nivel de referinta Marea Neagra)

ziua

latimea (m)
volumul (mc)
Procesele
geomorfologice
x

300
1800000
Procesele
fizice
x

adancimea (m)

12

5. Cauze
Conditiile de teren
Procese antropice
Pregatitoare
x
Declansatoare
6. Efecte
Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)
locuinte
drumuri (comunale/judetene/nationale)
DJ235
poduri/ podete
cai ferate
retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):
x
obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):
alte constructii:
terenuri (pe categorii de folosinta)
pasune
Vatamari corporale Pierderi de vieti omenesti 7. Masuri de remediere
Propuse (descriere)
Aplicare / in curs de aplicare
Modificarea geometriei
Drenaj
x
Lucrari de sustinere
x
Lucrari de ranforsare interna
Alte masuri
8. Referinte scrise
Data completarii 20.10.2014

terasari
Intocmit: geogr. Vlad Mihaela

31 | P a g e

2. Legenda hartilor geologice folosite in text

32 | P a g e

3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate

33 | P a g e

4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000

34 | P a g e

5. Fisa foraj geotehnic

6. Centralizator analize laborator
7. Diagrame analize laborator
8. Plan situatie + sectiune prin axul alunecarii (scara 1:1000)

35 | P a g e