= INGINERIE SEISMICĂ =

Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 1

 = INGINERIE SEISMICĂ = Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 2

Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD

Cuprins:

1. Modele de comportare histerezis

2. Răspunsul în timp prin corecții succesive

3. Răspunsul prin metoda amortizării echivalente

4. Metode energetice de calcul seismic

5. Factorul de comportare și factorul de ductilitate

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.1. Modele de calcul histerezis

• Comportarea reală a sistemelor de construcții nu este liniar-elastică, iar
pe deasupra, proprietățile mecanice se modifică în timp.

• Fenomenul este deosebit de complex, iar sursele de neliniaritate sunt

multe și diverse.

• Totuși, unele simplificări pot fi aduse în proiectarea curentă, ceea ce

duce la eficientizarea procesului de calcul.

• Unele dintre aceste simplificări se referă la caracterizarea problemelor

NELINIARE în funcție de relația care există între „forțe” și „deplasări”.

• Astfel, caracterizarea comportării sistemului cu 1-GLD este posibilă prin

cunoașterea legilor sau modelelor de comportare histerezis.

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 3

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.1. Modele de calcul histerezis

• În funcție de tipul sau elementele care compun sistemul structural,
există câteva modele de comportare histerezis intens utilizate:

a) Modelul elasto-plastic (structuri metalice);

b) Modelul bi-liniar (structuri metalice și structuri cu izolatori

seismici);

c) Modelul Takeda „Thin” (stâlpi de beton armat);

d) Modelul Takeda „Fat” (grinzi de beton armat);

e) Modelul Ramberg-Osgood (elemente din oțel);

f) Modele de tip „steag” (structuri cu proprietăți de auto-centrare).

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 4

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.2. Răspunsul în timp prin corecții succesive

• Dacă se acceptă o comportare histerezis oarecare, proprietățile
sistemului se pot calcula la oricare pas de timp în funcție de valorile
𝐹 → ∆.

• Din motive de eficiență computațională, se preferă de obicei metodele

numerice de integrare directă (de tip β-Newmark), dar și din faptul că
permite înregistrarea „istoriei” de solicitare a sistemului până la pasul
curent de timp.

• Trecerea sau corecția de la un pas de timp la următorul se face prin

procedee de calcul numeric, cele mai utilizate fiind de tipul:

1) Newton-Raphson (metoda tangentei);

2) Rigidității secante (metoda coardei);

3) Metodei în lungime de arc, etc.

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 5

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.2. Răspunsul în timp prin corecții succesive

• Prin urmare, termenii ecuațiilor de mișcare nu mai sunt constanți în
timp, ci se modifică în funcție de timp, deplasare, și poate chiar în
funcție de viteză și/sau accelerație.

• Limitând fenomenul doar la influența indusă de istoria în timp a

deplasării, forma generală a ecuațiilor de mișcare devine:

𝑚 ∙ 𝑢ሷ 𝑡 + 𝑐 𝑡, 𝑢 ∙ 𝑢ሶ 𝑡 + 𝑘 𝑡, 𝑢 ∙ 𝑢 𝑡 = −𝑚 ∙ 𝑢ሷ 𝑔 (𝑡)

sau
𝑢ሷ 𝑡 + 2𝜉 𝑡, 𝑢 𝜔 𝑡, 𝑢 ∙ 𝑢ሶ 𝑡 + 𝜔2 𝑡, 𝑢 ∙ 𝑢 𝑡 = −𝑢ሷ 𝑔 (𝑡)

unde: 𝑐 𝑡, 𝑢 ; 𝑘 𝑡, 𝑢 ; 𝜉 𝑡, 𝑢 și 𝜔 𝑡, 𝑢 sunt factorii de amortizare și

de rigiditate care variază în funcție de istoria deplasării masei sistemului.

• Se obișnuiește ca, pentru simplitate, aceste surse de neliniaritate să fie

restrânse doar la nivel de articulație plastică, cu excepția, eventual, a
surselor de ne-liniariate geometrică.

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 6

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.3. Răspunsul prin metoda amortizării echivalente

• Din dorința de a simplifica și mai mult procesul de calcul, s-au conceput
metode prin care proprietățile neliniare sunt menținute constante în
timp, dar sunt calculate pe baza unei comportări histerezis la cicluri
simetrice de încărcare-descărcare, și nu la acțiunea efectivă a
cutremurului.

• Această simplificare reduce extrem de mult complexitatea problemei

chiar și dacă doar amortizarea se menține constantă, nu și rigiditatea
(rigiditatea se actualizarea la fiecare pas de calcul).

• O astfel de abordare se numește echivalarea amortizării și se bazează

pe:

1) estimarea deplasării maxime a masei care poate să apară și

2) pe modelul de comportare histerezis.

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 7

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.3. Răspunsul prin metoda amortizării echivalente

• Odată stabilite cele două caracteristici, se poate estima amortizarea
care apare ca urmare a incursiunii sistemului în domeniul post-elastic,
și care se mai numește și amortizarea de tip histerezis (sau
amortizarea histeretică).

• Cuantificarea acesteia se realizează pornind de la răspunsul în

deplasări a vibrațiilor libere:

𝑢 𝑡 = 𝐴 ∙ cos(𝜔𝑡 + 𝜙)

• Prin derivare și rescrierea forțelor elastice și de amortizare se ajunge la

expresiile:

𝑢ሶ 𝑡 = −𝜔𝐴 ∙ sin(𝜔𝑡 + 𝜙);

𝐹𝐸𝐿 = 𝑘𝑢 = 𝑘 ∙ 𝐴 ∙ cos(𝜔𝑡 + 𝜙) și 𝐹𝐴𝑀 = 𝑐𝜔𝐴 ∙ sin(𝜔𝑡 + 𝜙)

𝐹𝐴𝑀 2 𝑢 2 Elipsă
deci + =1
𝑐𝜔𝐴 𝐴

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 8

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.3. Răspunsul prin metoda amortizării echivalente

• Cunoscând aria elipsei și însumând forțele de amortizare și elastică se
obține:

𝑆 = 2𝜋 ∙ 𝜉 ∙ 𝑘 ∙ 𝐴2 - ecuația elipsei;

1
SE = 𝐹 ∙ 𝑢𝑚𝑎𝑥 × 2 - energia elastică de deformare;
2 𝐸𝐿, 𝑚𝑎𝑥

ED = 2𝜋𝜉 ∙ 𝐹𝐸𝐿, 𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑢𝑚𝑎𝑥 - energia totală de deformare.

• Pe baza ultimei relații se obține relația amortizării histerezis, aceasta

fiind dependentă doar de deplasarea maximă și de modul de
comportare neliniar al sistemului:
Amortizarea
𝐸𝐷 𝐴ℎ𝑦𝑠𝑡
𝜉ℎ𝑦𝑠𝑡 = = histerezis
2𝜋 ∙ 𝑆𝐸 2𝜋 ∙ 𝐹𝐸𝐿, 𝑚𝑎𝑥 ∙ 𝑢𝑚𝑎𝑥

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 9

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.3. Răspunsul prin metoda amortizării echivalente

• Adăugând și componenta amortizării elastice 𝜉𝑒𝑙 , adică acea
componentă care este dependentă de viteza sistemului și la care s-a
făcut referire în cazul sistemelor elastice ( 𝜉𝑒𝑙 = 𝜉 ), se obține
amortizarea echivalentă:
Amortizarea
𝜉𝑒𝑞 = 𝜉𝑒𝑙 + 𝜉ℎ𝑦𝑠𝑡 echivalentă

• Odată cunoscută valoarea totală a amortizării, răspunsul sistemului se

poate obține cu ajutorul metodelor aplicate sistemelor elastice dacă se
face substituția ξ = 𝜉𝑒𝑞 .

• Efectul neliniarității geometrice este aplicabil și în această situație, cu

observația că unele modele de comportare histerezis includ deja acest
efect de neliniaritate, iar o dublare a influenței fenomenului este de
evitat.

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 10

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.3. Răspunsul prin metoda amortizării echivalente

• O abordare mai practică a amortizării echivalente este prin corecția
spectrelor de răspuns elastice pentru valori diferite ale fracțiunii din
amortizarea critică (𝜉 ≠ 0,05) .

• În acest sens, Normativul P100-1/2013 oferă în anexa A următoarea

relație de calcul:

0,1
𝜂= ≥ 0,55
0,05 + 𝜉𝑒𝑞

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 11

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.3. Metode energetice de calcul seismic

• Principiul metodei: se compară două energii care se declanșează în

structură: energia indusă în structură datorită mișcării seismice Ei și
energia pe care structura este capabilă să o înmagazineze și disipeze
Econsumată. Energia refractată Er, foarte dificil de stabilt → se neglijează.

• Pentru ca o structură să nu cedeze la acțiunea unui seism este necesar

ca în fiecare moment al oscilației să fie respectat bilanțul energetic al
schimburilor dintre structură și teren: Ei – Er ≤ Econsumată.

• Energia indusă se poate estima în mod simplificat pentru un sistem

𝑚𝑆𝑣 2
liniar elastic cu relația: 𝐸𝑖 =
2

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 12

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.3. Metode energetice de calcul seismic

• Energia disipată reprezintă însumarea energiilor înmagazinate în

structură:

Econsumată = Ec+Ep+Ea+Eproc.inel.

Ec- energia cinetică; Ep- energia potențială;

Ea- energia disipată prin amortizare;

Eproc.inel. - energia disipată prin procese inelastice.

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 13

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.5. Factorul de comportare și factorul de ductilitate

• Ductilitatea: proprietatea unui material, element structural sau

structură, de a se deforma cât mai mult posibil în domeniul post-elastic.

• Coeficientul de ductilitate: reprezintă raportul dintre deformația ultimă

și deformația din momentul.

• Factorul de comportare q: denumit și factorul de modificare a

răspunsului elastic în răspuns inelastic, exprimă capacitatea structurii
de disipare a energiei; valorile factorului de comportare depind de
materialul și tipul structurii și de capacitatea acesteia de disipare a
energiei induse de mișcarea seismică.

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 14

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.5. Factorul de comportare și factorul de ductilitate

• Legătura dintre factorul de comportare și factorul/coeficientul de

ductilitate este asigurată pe baza a două principii esențiale:

1. Metoda energiilor egale: Relația dintre factorul de comportare

și coeficientul de ductilitate de deplasare, definită mai sus, este
aplicabilă structurilor cu perioade proprii de vibrație joase T ≤ Tc.

2. Metoda deplasărilor egale: Pentru structuri cu perioade proprii

de vibrație înalte (T ≥ Tc), cerințele de deplasare devin prioritare în
procesul de dimensionare.

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 15

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.5. Factorul de comportare și factorul de ductilitate

• Relația dintre rezistență și ductilitate:

Răspunsul seismic al unei structuri este dependent de relația dintre cei

doi factori majori: rezistența și ductilitatea.

Cu cât structura este mai puternică, cu atât cerința de ductilitate este mai
mică, și invers.

De asemenea, dacă structura este înzestrată cu o ductilitate substanțială,

care este mobilizată la acțiunea cutremurului, aceasta poate fi mai puțin
rezistentă decât o construcție cu o ductilitate capabilă mai mică.

Acest balans între rezistență și ductilitate este reprezentat schematic în

figura alăturată, unde comportarea structurilor se aproximează prin relații
ideal elasto-plastice.

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 16

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.5. Factorul de comportare și factorul de ductilitate

• Ductilitatea structurală (exemple):

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 17

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.5. Factorul de comportare și factorul de ductilitate

• Ductilitatea structurală (exemple):

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 18

 Cap. 3 – Răspunsul seismic NELINIAR al sistemelor cu 1-GLD = INGINERIE SEISMICĂ =

3.5. Factorul de comportare și factorul de ductilitate

• Ductilitatea structurală (exemple):

Dep. STRUCTURI Șl. Dr. Ing. Andrei FAUR 19