Curs 6

• Metoda elementului finit de analiză structurală a fost creată de cercetătorii din

domeniul academic și cei din industrie în anii 1950 și 1960.
• Teoria care stă la baza metodei este veche de peste 100 de ani și a constituit baza
calculelor analitice pe hartie pentru evaluarea punților de suspensie și a cazanelor cu aburi.

Analiza elementelor finite este o modalitate de a simula condițiile de

încărcare dintr-un sistem și de a determina răspunsul acestuia la aceste
condiții.

Sistemul este modelat prin folosirea „blocuri” de construcție discrete numite

elemente. Fiecare element conţine ecuații exacte care descriu modul în care acesta răspunde
la o anumită încărcare."Suma" răspunsului tuturor elementelor din model oferă răspunsul
total al sistemului.
Elementele au un numar finit de necunoscute, de unde numele de elemente finite.
Modelul elementului finit, care are un număr finit de necunoscute, poate doar aproxima
răspunsul sistemului fizic, care are un număr infinit de necunoscute.
Deci apare întrebarea: Cât de bună este aproximarea?
Din păcate, nu există un răspuns ușor la această întrebare. Depinde în întregime de
ceea ce simulezi și de instrumentele pe care le folosești pentru simulare.

Fig. 1 Sistem fizic Fig. 2 Modelul cu elemente finite

De ce este nevoie de FEA?

- Pentru a reduce numărul testelor pe prototipuri

Simularea computerizată permite efectuarea mai rapidă și eficientă a mai multor
scenarii de tip "ce-ar fi dacă" .
- Pentru a simula modele pe care nu se pot realiza prototipuri

Exemplu
 După ce au fost efectuate diverse simulări pe computere pentru a vedea ce anume
are un asemenea efect asupra corpurilor respective, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că
doar o planetă mare este răspunzătoare de "legarea" acestora. "Dacă aceasta există, atunci
ea va fi detectată de telescoapele noastre, aşa că va trebui să aşteptăm până când
instrumentele îşi vor face treaba", a declarat pentru The Telegraph profesorul Sir Martin
Rees, astronom.

Fig. 3 Modelarea celei de a noua planete a Sistemului solar

Astronomul Mike Brown, cel care a descoperit aceste dovezi, alături de Konstantin

Batygin (care lucrează tot la Caltech), a declarat că planeta este atât de mare încât nu ar trebui
să mai lase loc interpretărilor. Spre deosebire de categoria planetelor mici, gravitaţia Planetei
9 domină împrejurimile sale din cadrul sistemului solar, unul dintre testele cheie pentru a
clasifica o planetă. Acelaşi model computerizat a "prevăzut" locurile în care s-ar afla şi alte
obiecte cereşti dincolo de orbita planetei Neptun, într-o regiune cunoscută sub denumirea
"Centura Kuiper". Acele obiecte cereşti erau deja evidenţiate într-o serie de analize şi
cercetări anterioare. Un studiu realizat anterior de Mike Brown a ajutat Uniunea Astronomică
Internaţională să stabilească faptul că Pluto nu este cea de-a noua planetă din Sistemul Solar,
clasând-o în categoria "planetelor pitice", după descoperirea altor corpuri cereşti, de
dimensiuni apropiate şi acoperite de gheaţă, dincolo de orbita planetei Neptun. "Toţi acei
oameni care s-au supărat atunci când au aflat că Pluto nu mai este o planetă pot să se simtă
încântaţi de acum înainte, pentru că acolo, în spaţiu, există o altă planetă, care este reală şi
care aşteaptă să fie descoperită", a spus Mike Brown. Planeta 9 în schimb pare să domine o
regiune mai mare decât orice altă planetă cunoscută, fapt ce i-a adus şi renumele de "cea mai
planetă planetă din sistemul solar", a explicat Brown.

Exemplu: Implanturi chirurgicale, cum ar fi un genunchi artificial

- Alte avantaje

-Economie de bani
- Economie de timp ... reducerea timpului la comercializare!
- Realizarea de modele mai fiabile și de calitate mai bună

Pentru a realiza modele şi simulări se poate folosi ANSYS care este un pachet
software complet FEA, folosit de ingineri la nivel mondial în aproape toate domeniile de
inginerie. Astfel, se pot realiza analize ȋn aproape toate domeniile ştiinţifice:
 - structurale
- termice
- din domeniul fluidelor, inclusiv CFD (Fluid Dynamics Computational)
- ȋn domeniul electrostatic şi electrostatic
- electromagnetice
Ca urmare, ANSYS se poate utiliza ȋn industrii precum:

- Industria aerospațială
- Automotive
- Biomedicale
- Poduri și clădiri  
- Electronice și aplicaţiile acesteia
- Echipamente și utilaje grele
- MEMS - Sisteme microelectromecanice
- Articole sportive

ANSYS Multiphysics este produsul ANSYS, care include toate

capabilitățile în toate disciplinele de inginerie.

Există trei produse principale componente derivate din ANSYS Multiphysisc:

- ANSYSIMechanical – analize mecanice, structurale și termice
- ANSYSIEmag - electromagnetică
- ANSYSIFLOTRAN – analize ȋn domeniul fluidelor CFD
Pe lângă acestea mai există şi alte module specializate:
- ANSYSILS-DYNA - pentru probleme structurale neliniare
- DesignSpace - un instrument de proiectare și analiză ușor de utilizat, destinat
analizei rapide în mediul CAD
- ANSYSIProFEA - pentru analiza și optimizarea sistemelor ANSYS în cadrul Pro
ENGINEER

Fig. 4 Aplicaţiile ANSYS

 Analiza structurală

Este utilizată pentru a determina deformaţiile, tensiunile și forțele de reacție.

In cadrul analizei structurale se deosebesc:
- analiza statică - utilizată pentru condițiile de încărcare statică. Se poate simula
astfel comportamentul neliniar, cum ar fi deformările mari, tensiunile de valoare
mare, contactul, plasticitatea, hiperelasticitatea și fluajul.
-

Fig. 5 Analiza statică

Analiza dinamică
- Include efecte de masă și amortizare.
- Analiza modală calculează frecvențele naturale și modurile de vibraţie.
- Analiza armonică determină răspunsul unei structuri la sarcini sinusoidale de
amplitudine și frecvență cunoscute.
- Analiza tranzitorie dinamică determină răspunsul unei structuri la sarcini variabile
în funcție de timp și poate include comportamentul neliniar.

Fig. 6 Analiza modurilor de vivraţie (modală)

Alte capacități structurale

- Analiza spectrală
- Vibraţii aleatorii
- Analiză pe substructuri

Dinamica explicită cu ANSYSILS-DYNA

- Acest tip de analize sunt destinate simulărilor deformaţiilor foarte mari, unde
forțele de inerție sunt dominante.
- folosit pentru a simula impactul, zdrobirea, formarea rapidă etc.
 Fig. 7 Analiza la impact

Analiza termică
- Analiza termică este utilizată pentru a determina distribuția temperaturii
într-un obiect. Alte elemente de interes includ cantitatea de căldură pierdută sau câștigată,
gradienții termici și fluxul termic.
Toate cele trei moduri primare de transfer de căldură pot fi simulate: conducție,
convecție, radiație.

Din punct de vedere al influentei timpului, analizele termice sunt:

- de echilibru unde efectele dependente de timp sunt ignorate.
- tranzitorii folosite pentru a determina temperaturile, etc. în funcție de timp.
- acestea permite de exemplu analiza schimbării fazei (topire sau congelare)

Fig. 8 Analiza termică

Electromagnetica

Analiza electromagnetică este utilizată pentru a calcula câmpurile magnetice în

sistemele electromagnetice. Se pot deosebi astfel:
- analize electromagnetice statice și de joasă frecvență:
- Pentru a simula dispozitive care funcționează cu surse de curent
continuu, cu frecvențe joase sau semnale tranzitorii de joasă frecvență: servomotoare,
motoare, transformatoare
Elementele de interes includ densitatea fluxului magnetic, intensitatea câmpului,
forțele magnetice și cuplurile, impedanța, inductanța, curenții turbionari, pierderile de putere
și scurgerile de flux.
 Fig. 9 Analiză electromagnetică

- analize electromagnetice de înaltă frecvență

Sunt folosite ȋn simularea dispozitivelor cu unde electromagnetice. Exemplu:
componente pasive cu microunde și RF, ghiduri de undă, conectori coaxiali
Elementele de interes includ parametrii de tip S, factorul Q, pierderile dielectrice și
şi prin conducţie precum și câmpurile electrice și magnetice.

Fig. 10 Analize electromagnetice de înaltă frecvență

Electrostatica
Se foloseşte pentru a calcula câmpul electric ce apare la aplicarea unei tensiuni sau
sarcini electrice. Exemplu: Dispozitive de înaltă tensiune, sisteme microelectromecanice
(MEMS), linii de transmisie
Elementele caracteristice de interes sunt puterea și capacitatea câmpului electric.

Transmiterea curentului electric

Se foloseşte pentru a calcula curentul într-un conductor de la o tensiune aplicată

Circuite cuplate
Se utilizează pentru a cupla circuitele electrice cu dispozitive electromagnetice

Tipuri de analize electromagnetice

- Analiza statică calculează câmpurile magnetice datorită curentului direct (DC) sau
a magneților permanenți.
- Analiza armonică calculează câmpurile magnetice datorită curentului alternativ
(AC).
- Analiza tranzitorie este utilizată pentru câmpurile magnetice care variază în timp.

Analiza fluidelor
Aceste tipuri de analiză includ:
Dinamica fluidelor (Dynamics Fluid Computational CFD)
Este folosită pentru a determina distribuțiile debitului și temperaturile într-un fluid.
In acest sens, ANSYSIFLOTRAN, poate simula fluxul laminar și turbulent, fluxul
compresibil și incompresibil și mai multe situaţii specifice. Aplicațiile din acest domeniu pot
fi: industria aerospațială, ambalarea electronică, proiectarea automobilelor
Elementele tipice de interes sunt: vitezele, presiunile, temperaturile și „ film
coefficienț”.
 Fig. 11 Analiza fluidelor

Acustica
Se foloseşte pentru a simula interacțiunea dintre un mediu fluid și solidul din jur.
De exemplu se pot studia: difuzoare, interioare auto, sonare
Elementele caracteristice de interes sunt” distribuția presiunii, deplasările și
frecvențele naturale.

Analiza lichidelor ce nu curg

Se utilizează pentru a simula efectele unui lichid ce nu curge și pentru a calcula
presiunea hidrostatică datorată stocării. Exemple pentru acest tip de analiză sunt: tancurile
petroliere, alte recipiente pentru lichide

Căldura și transportul de masă

- Pentru acest tip de analiză se foloseşte un element unidimensional pentru a calcula
căldura generată de transportul de masă între două puncte, cum ar fi într-o conductă.

Analiza câmpurilor cuplate

Acest tip de analiză consideră interacțiunea reciprocă între două sau mai multe
domenii. Faptul că fiecare câmp depinde de altul face imposibilă rezolvarea fiecăreia separat,
prin urmare este nevoie de un program care să rezolve ambele probleme fizice prin
combinarea lor. Se pot exemplifica astfel:
- analize structural-termice
- piezoelectrice (electric – structural)
- acustice (fluid-structural)
- analize termal- electric
- ȋncâlzirea prin inducţie (magnetic – termal)
- analize electrostatice - structurale