Metode experimentale de

investigare a mrimilor magnetice

Semestrul 2, 2015-2016
Prof. univ. dr. ing. Valentin IONITA
valentin.ionita@upb.ro
Birou: EB-221

Cum se obtin punctele?

50 pct. pe parcursul semestrului, din:
5 x 10 pct. = 50 pct. Lucrari de laborator L1, L2, L3, L4, LP
Reguli:
- Se poate recupera 1 lucrare de laborator, pentru care se
redacteaza referat individual.
- Se poate lipsi de la maxim 2 lucrari. Daca coordonatorul
accepta, poate distribui sarcini in referatul subgrupei, dar punctajul
maxim ce poate fi obtinut la sustinerea referatului este de 5 pct.
50 pct. examen final, din care 20 pct. Referat stiintific

Lucrari de laborator
L1- Msurri de cmp magnetic cu ajutorul gaussmetrului de precizie
LakeShore 455 DSP
L2 - Caracterizarea surselor de cmp magnetic alimentate n c.c.

L3 - Studiul miezurilor feromagnetice ale transformatoarelor

L4 - Magnetometrul cu proba vibranta (VSM)
LP - Dimensionarea unui electromagnet pentru sisteme de msur

Subgrupe laborator
ATENTIE: Schimbarea subgrupei nu se poate face decat prin
rocada cu un alt coleg.
Subgrupa 1

Subgrupa 2

AVRAM Victor Valentin

16 MEREU Sebastian-Alexandru

BADUN Nicoleta-Diana-Eliza

17 MURRU Andrei-Alexandru

BRICEAG Sorin

18 NEAGU Ctlin

BUMBU Dnu-Bogdan

19 NIU Ioana-Raluca

5
6

CATAN Constantin-Alin
CHELARU Ilie-Emanuel

20 ORFAN George
21 PLOSCARU Iulian

CHINGARU Claudiu-Ionu

22 RADU Adelin-Ionu

CIUCU Elvis

23 ROBE Constantin-Drago

24 ROMAN Rzvan-Ionel

10

CONSTANDACHE Valentin
DINESCU Ionu-Daniel

11

DOBREA Sebastian

25 SIMION Sorin-Cristian
26 SRBULESCU Virgil-Damian

12

FRIL Anca-Georgiana

27 STELIAN Mihai-Bogdan

13

GHEORGHE Bogdan-Nicolae

28 UPEAL Ionu-Teodor

14

IARCA Andrei-Iulian
LUPESCU Eduard-Mihai

29 VEGHE Rzvan

15

30 VRTEJARU Drago Nicolae

Cum decurge laboratorul ?

Platforma lucrarii trebuie studiata inainte!

Exemplu de cerinta:
Obinerea caracteristicilor experimentale B=f(I) pentru electromagnetul
avnd ntrefierul de 1 cm, 2 cm, 3 cm, 4 cm; intensitatea curentului prin bobin
va fi reglat n intervalul 0,05-0,6 A, cu pasul de 0,05 A. Inducia magnetic va fi
msurat n mijlocul ntrefierului, pe axul jugului i n cele 4 coluri ale sale.
Elaborarea referatului pentru o lucrare:
Fiecare echip va prezenta un singur referat ce va conine datele
msurate i calculate, graficele cerute i concluziile aferente. Coordonatorul
echipei are responsabilitatea mpririi sarcinilor i evidenierea n referat a
contribuiei fiecrui membru. Totodat, coordonatorul rspunde de colectarea
tuturor datelor msurate. Neonorarea sarcinilor de ctre un membru al echipei
trebuie raportat de ctre coordonator cu cel puin 2 saptmni nainte de
predarea referatului. Concluziile vor fi stabilite prin consens de ctre toi membrii
echipei. Susinerea referatului se va face conform responsabilitilor
asumate de ctre fiecare membru al echipei.

Planificare activitati
Sapt.
22-23.02

Curs
C1

Laborator
L1-sgr.1

29-1.03

C2

L1-sgr.2

7-8.03

C3

L2-sgr.1

14-15.03

C4

L2-sgr.2

21-22.03

C5

L3-sgr.1 + Stabilire teme referat stiintific

28-29.03

C6

L3-sgr.2 + Stabilire teme referat stiintific

4-5.04

C7

L4-sgr.1

11-12.04

C8

L4-sgr.2

18-19.04

C9

LP-sgr.1

25-26.04

C10

LP-sgr.2

9-10.05

C11

Recuperari laborator sgr. 1 + sgr. 2

16-17.05

C12

Sustinere referate laborator - sgr.1

23-24.05

Sustinere referate laborator - sgr.2

Paste

* Sustinere referate stiintifice, incheiere situatie pe parcurs

Ce studiem ?
1. Metode de msurare a mrimilor magnetice.
1.1. Metode inductive
1.2. Metode bazate pe efecte pondero-motoare
1.3. Metode magneto-optice

2. Msurarea cmpului magnetic.

2.1. Gaussmetrul cu sond Hall.
2.2. Gaussmetrul magnetorezistiv.

3. Caracterizarea materialelor magnetice moi.

3.1. Materiale magnetice moi
3.2. Msurtori n regim armonic sinusoidal.

3.3. Caracterizarea materialelor amorfe prin metoda torului.

3.4. Diminuarea pierderilor energetice n materiale magnetice moi.

4. Caracterizarea materialelor magnetice dure

4.1. Materiale magnetice dure
4.2. Msurtori n regim cuasistaionar i circuit magnetic nchis.
4.3. Dimensionarea circuitelor magnetice de msur.

5. Investigarea materialelor magnetice n circuit magnetic

deschis.
5.1. Principiul magnetometrului cu prob vibrant.
5.2. Corecia software a datelor experimentale.
5.3. Tipuri de investigaii experimentale.

6. Vizualizarea structurilor i proceselor de magnetizare n

materiale magnetice.
6.1. Metoda Bitter
6.2. Metode magneto-optice.
6.3. Microscopia electronic Lorentz.

7. Integrarea software a datelor experimentale complexe.

7.1. Structuri de date specifice magnetismului
7.2. Metode de integrare a datelor experimentale

Scale de analiza
Teoria nivelelor atomice originea, interactiunile, ordonarea mutuala si
termodinamica statistica a momentelor magnetice elementare; scala <1nm;
Analiza micromagnetica - structura interna a peretilor domeniilor si
substructurile lor conform teoriei "continuum"-ului a campurilor vectoriale de
magnetizare clasica; corespunde scalei 1-1000 nm;
Analiza domeniilor (a microstructurii magnetice) microstructura
magnetica a esantionului, forma si modul detaliat de aranjare a domeniilor si a
frontierelor acestora; corespunde scalei 1-1000 m;
Analiza texturii magnetice (a fazelor) grupeaza domeniile cu aceeasi
directie a magnetizatiei in "faze", descriind functia de distributie ("textura") a
directiilor magnetizatiei; corespunde scalei > 0,1 mm;
Teoria histerezisului magnetic (a curbei de magnetizare) descrie
dependenta vectorului "magnetizatie medie" drept functie de campul extern; se
poate folosi la orice scala.

Nivelele 2 si 3 alcatuiesc abordarea mezoscopica a materialelor magnetice.

Unitati de masura

B=0(H+M), 0=4 10-7 H/m

B=0H+I

Game de masura
INSTRUMENT

GAMA
[mT]
-10
Magnetometrul de 10 -106
inductie
Magnetometrul cu 10-4-0,5
miez saturabil
SQUID
10-9-0,1

REZOLUTIE
[nT]
variabila

FRECVENTA
[Hz]
-1
10 -106

0,1

0-2x103

10-4

0-5

Sonda Hall
Magnetorezistorul

0,1-3x104
10-3-5

100
10

0-108
0-107

Magnetometrul cu
precesie protonica
Magnetometrul cu
pompaj optic

0,02-0,1

0,05

0-2

0,01-0,1

0,005

0-5

OBSERVATII
Nu poate masura campurile
statice
Magnetometru vectorial de
uz general
Cel
mai
sensibil
magnetometru
Cea mai indicata pentru > 1T
Bun pentru aplicatii de gama
medie
Magnetometru scalar de uz
general
Magnetometru scalar cu cea
mai ridicata rezolutie

Valori tipice H [A/m]

1014 suprafata stelelor neutronice;

108 magneti implozivi (durate de microsecunde);
2-5x107 electromagneti pulsanti (durate de microsecunde);
1-3x107 electromagneti de camp inalt;
107 magneti supraconductori;
1-2x106 electromagneti de laborator;
106 magneti permanenti puternici;
102 campul magnetic terestru;
10 campul radiant al masinilor electrice;
1
nivelul de zgomot magnetic urban;
5x10-2 gradatiile hartilor de anomalii geomagnetice;
10-4 magnetocardiograme;
10-5 cordul fetal;
10-6 campul magnetic al creierului uman;
10-8 limita de detectare pentru magnetometrul SQUID.

1. Metode de masurare a
marimilor magnetice
> 1.1. Metode inductive
> 1.2. Metode bazate pe efecte pondero-motoare
> 1.3. Metode magneto-optice

1.1. Metode inductive

1.1.1. Metode inductive cu bobine stationare
Histerezisgraful
Fluxmetrul
Metoda extractiei axiale a esantionului
Magnetometrul cu proba vibranta
Magnetometrul de inductie
Punti de masura
Magnetometrul cu miez saturabil

1.1.2. Metode inductive cu bobina mobila

Metoda bobinei de cautare
Magnetometrul cu bobina vibranta
Metoda bobinei rotative

Metode inductive cu bobine stationare

Principiu - msurarea tensiunii induse ntr-o bobin de detecie prin variaia fluxului

Cmpuri mai mari de 1010 T; domeniul uzual de frecvene - ntre 1 Hz i 1 MHz.

(limitat de constanta de timp = L/R a bobinei)
Foloseste tensiunea indusa intr-o bobina pentru a obtine un semnal proportional cu
magnetizatia.

Efectul inductiv poate fi produs: prin nlaturarea sondei din bobina, prin rotirea sau
oscilatia ei relativ la bobina, sau prin urmarirea curbei de magnetizare cu o viteza mica,
pentru a se evita influenta curentilor turbionari.
Semnalul indus este apoi integrat: cu ajutorul galvanometrului balistic sau cu
fluxmetre electronice (integrarea pe perioade de ordinul minutelor sa nu conduca la
aparitia unui drift (deriva) perturbator).
Progresele legate de reducerea drift-ului din circuitele integrate determina o utilitate
crescuta a metodelor inductive cvasi-statice, preferandu-se masuratorile dinamice
bazate pe oscilatia sau rotirea probei. Dezavantaj: proba nu poate avea orice forma
pentru astfel de masuratori dinamice (de exemplu, nu pot fi aplicate circuitelor
magnetice nchise).

Histerezisgraful
Metoda poate masura doar viteza de schimbare a inductiei magnetice prin
intermediul tensiunii induse. Astfel de dispozitive au diferite utilizari, dar
pentru masurarea inductiei magnetice este necesara includerea unei forme de
integrare in timp - voltmetru / fluxmetru
Astfel de instrumente pot avea o senzitivitate ridicata si sunt utilizate adesea
pentru masurarea proprietatilor magnetice ale materialelor magnetice moi.
Aceste dispozitive lucreaza bine, dar calibrarea lor necesita reglajul atent al
drift-ului prin controlul unei tensiuni de offset. Daca aceasta operatie nu este
corect efectuata, fluxmetrul va continua sa integreze o mica tensiune de
dezechilibru, dand impresia unei variatii liniare a inductiei magnetice.
Configuratiile actuale pot prezenta acest neajuns in cazul unor masuratori de
inalta senzitivitate, in care fluxul magnetic trebuie sa fie masurat cu o precizie
mai buna de 10-10 Wb.

Fluxmetrul
Utilizat pentru ridicarea ciclului de histerezis al materialelor.
Curenii din cele dou bobine, proporionali cu intensitatea H a cmpului,
respectiv cu inducia B, permit atunci trasarea ciclului de histerezis al
materialului.
Sensibilitatea fluxmetrului (ntre 1010 T i 102 T) depinde de forma ciclului,
cea mai bun sensibilitate fiind obinut n cazul ciclurilor accentuat
dreptunghiulare.
Rspunsul n frecven este limitat la 10 kHz de intensitatea cmpului de
excitaie i de constanta de timp a materialului feromagnetic.

Metoda extractiei axiale

Cele dou bobine B sunt legate n
opoziie i sunt astfel calculate
nct variaiile cmpului magnetic
exterior s nu produc nici o
deviaie a galvanometrului.
ndeprtarea probei induce n
fiecare din bobine cte o t.e.m., dar
cele dou tensiuni sunt diferite, iar
deviaia a galvanometrului este
proporional cu diferena lor.

Circuitul de etalonare, cuplat inductiv cu circuitul de msur, permite

determinarea constantei de proporionalitate ce leag deviaia galvanometrului
de magnetizaie. Aceast constant poate fi modificat, odat cu valorile celor
dou rezistene legate n serie (Rs) i n paralel (Rp) cu galvanometrul.
Metoda se recomand ndeosebi n cazul eantioanelor feromagnetice; se
poate utiliza i n cazul eantioanelor paramagnetice.

Magnetometrul cu proba vibranta

VSMul reprezinta cel mai bun instrument in masurarea magnetizatiei de
saturatie pentru orice material feromagnetic deoarece masuratoarea nu este
influentata de efectele demagnetizarii si poate fi aplicat un cmp ridicat de
saturare.
Metoda fiind foarte sensibila, este de preferat reducerea dimensiunilor probei in
comparatie cu cele ale ansamblului bobinelor de masura;
Aparatul este mai putin folositor pentru masurarea altor parametri ai curbei de
magnetizare a materialelor magnetice moi, datorita efectelor demagnetizarii.
Totusi, pentru materiale cu anizotropie ridicata sau materiale magnetice dure,
VSMul este instrumentul preferat pentru multe tipuri de masuratori magnetice.
Poate masura momente magnetice mai mari de 5x104 Am2 (5x105 emu) cu
o acuratete mai mare de 2%.

Magnetometrul de inductie

Punti de masura
Foarte larg utilizate n msurtorile de
nalt sensibilitate;
Puntea Hortsham de msur a
susceptibilitii: Proba P este imobil n
centrul spaiului ocupat de cele dou
bobine B1 de inductivitate mutual M.
Bobina secundar este compus din
trei seciuni, dintre care una n opoziie
cu celelalte dou, astfel ca inductivitatea
M s fie foarte redus. Bobinele B1 sunt
legate n serie cu o alt bobin B2 i cu
un rezistor de rezisten R, ambele
variabile, rolul lor fiind acela de a
asigura compensarea complet a
inductivitii mutuale M.
Sensibilitatea de detecie depinde n
mare msur de configuraia sistemului
de bobine.

Puntea se calibreaz utiliznd ca etalon

o sare paramagnetic de susceptibilitate
cunoscut.

Magnetometrul cu miez saturabil

(fluxgate)
A fost dezvoltat in 1930 pentru masurarea campului magnetic terestru.
Configurare: unul sau doua miezuri din material cu inalta permeabilitate
magnetica, inconjurate de o bobina primara ("drive coil") si una sau doua bobine
secundare, de masura ("sense coil").
De obicei se masoara inductii magnetice in gama 10-10-10-7 T, ceea ce
corespunde unui camp magnetic de 10-4-10-1 A/m in aer.
Bobina primara este excitata cu o forma de unda periodica ce satureaza miezul.
Campul masurat este de tip constant sau cuasi-constant. Cand valoarea sa este
nula, tensiunea indusa in bobina de masura (secundara) va trebui sa fie simetrica.
Daca exista insa o componenta nenula a campului extern de-a lungul axei
bobinei, atunci tensiunea indusa in bobina secundara devine asimetrica. Gradul
de asimetrie a acestei tensiuni, masurabil prin armonica a 2-a a semnalului indus,
poate fi folosit la evaluarea intensitatii campului extern.

 Configuratia cea mai des intalnita este cea corespunzatoare unui gradiometru
cu 2 bobine conectate in opozitie. In acest caz, tensiunea indusa in bobinele
secundare este in mod natural simetrica, identica cu 0 daca avem un camp
extern nul. Daca acest camp magnetic extern devine nenul, va apare o asimetrie
aparenta in curbele de magnetizare ale celor doua miezuri, ceea ce determina o
tensiune neta masurata de frecventa egala cu dublul celei de excitatie.
Acest tip de magnetometru poate masura doar componenta campului magnetic
paralela cu axele bobinelor, componenta transversala neafectand simetria.

1.1.2. Metode inductive cu bobina mobila

Metoda bobinei de cautare
Se bazeaza pe inductia electromagnetica de miscare.

Pentru masurarea inductiei poate fi folosit un galvanometru balistic

deoarece timpul de oscilatie al galvanometrului este mare in comparatie cu
pulsatia tensiunii captate de bobina de masura, deviatia unghiulara fiind
proportionala cu Vdt. Dispozitivul trebuie calibrat pentru a se determina
coeficientul de proportionalitate.
Deviatia galvanometrului este proportionala cu modificarea inductiei
magnetice. Dupa calibrare, metoda poate avea o acuratete mai buna de 1%.

Magnetometrul cu bobina vibranta

Rar folosit in prezent datorita absentei oricarei extensii care sa-i
imbunatateasca performantele.
Dispozitivul se bazeaza pe acelasi principiu al inductiei electromagnetice dar se
foloseste mai ales pentru determinarea magnetizatiei M. Bobina vibreaza intre
proba (esantion) si regiunea de aer, functionand ca un gradiometru ce
masoara diferenta in inductie dintre cele doua pozitii.
Diferenta de inductie este: B = 0 M

Iesirea magnetometrului cu bobina vibranta este independenta de H dar

depinde de M. Dispozitivul este influentat de zgomotul produs de variatia in
timp a lui H si este rar utilizat, doar in situatii in care nu se poate vibra proba in
locul bobinei.

Metoda bobinei rotative

O alta posibilitate de masurare a inductiei magnetice este utilizarea unor
instrumente cu bobina rotativa ce se invarte cu viteza unghiulara fixata .
Astfel, inductia ce strabate bobina este:
B(t) = B cos(t)
Amplitudinea tensiunii generate de bobina rotativa este proportionala cu
inductia magnetica, aceasta amplitudine putand fi folosita pentru masurarea
inductiei sau a campului in aer. Semnalul poate fi citit direct ca o tensiune
alternativa sau poate fi convertit intr-o tensiune continua proportionala cu
amplitudinea.
Gama tipica de masura acopera domeniul 10-7-10 T. Conexiunile electrice ale
bobinei rotative includ inelul alunecator - o sursa de erori in masura campurilor
slabe. Precizia este de ordinul 10-4.