Defectoscopia nu poate fi neglijata nici pe parcursul functionarii instalatiei/materialului ce urmeaza a fi

inspectat, dar devine esentiala dupa expirarea duratei proiectate de viata a acestuia, atunci cand se
doreste prelungirea utilizarii in conditii de siguranta.

Controlul nedistructiv cu curenti turbionari :

se poate aplica cilindrilor, tuburilor, placilor;

reprezinta un mijloc pentru masurarea conductivitatii, detectarea defectelor, determinarea grosimii

acoperirilor;

fiind vorba de un control continuu, se preteaza pentru automatizare;

pretinde masurarea cu precizie mare a conductivitatii, indicatii immediate, viteza de incercare,

detectarea defectelor.

Fiind vorba de un control continuu, se preteaza pentru automatizare. El pretinde masurarea cu precizie
mare a conductivitatii, indicatii immediate, viteza de incercare, detectarea defectelor mici de
aproximativ 0,004 mm2- diametru de 0,2 mm- fara contact.

Elementele componente de baza ale unui sistem de control nedistructiv cu curenti turbionari sunt:

-generatorul (sursa reala de tensiune);

-traductorul (senzorul sau senzorii, in functie de complexitatea problemei si de limitele restranse de

precizie);

-aparatul indicator (pentru a interpreta semnalul rezultat).

Ca un exemplu al aplicabilitatii controlului nedistructiv cu curenti turbionari in conditiile surselor de

camp magnetic in miscare am ales controlul sinelor de cale ferata.

Sinele de cale ferata sunt adesea deteriorate si cu numeroase defecte aparute din diverse cauze,
precum:

- Temperaturile mediului ambiant (atat temperatrile mari, care ajung sa deformeze sinele, cat si
temperaturi foarte scazute care tropoaza fisuri);

- Vechimea sinelor determina uzura;

- Sinele cailor de mare viteza sunt mai predispuse la defecte.

Slide 5

Cand printr-o bobina trece un curent electric alternativ, in interiorul sau apare un camp magnetic. Cand
o piesa metalica se apropie de aceasta bobina, in piesa este indus un curent turbionar.

Pentru a se compune si realiza modelul a fost necesar ca initial sa se determine curbele de magnetizare,
rezistivitatea, campul coecitiv al sinelor model si s-au dezvoltat tehnici adaptate de masurare. Modelele
au fost astfel concepute incat sa aiba curbele,de magnetizare, rezistivitatea electrica si campul coercitiv
in functie de cele ale obiectului controlat.

Slide 6

Posibilitatea de a folosi viteze diferite de miscare a traductoarelor permite sa se

ajunga la similitudine cu situatia reala. Astfel se pot stabili relatii de similitudine
intre obiectul controlat (sina) si modelul experimental. Este necesar sa se
cunoasca experimental influenta miscarii asupra campului magnetic masurat la
traductor, pentru diferite pozitii relative sina-traductor.
Slide 7
Traductoarele folosite sunt cu curenti turbionari, iar masurarea semnalelor s-au facut prin mijloace
balistice. Se constata ca miscarea are influenta asupra amplitudinii si fazei semnalului receptionat. Se
studiaza campul in miezul electromagnetului si in intrefierul miez-sina, precum si curentii turbionari
indusi in sina, care sunt importanti pentru defectoscopie.

Fiindca se masoara modificarea fluxului magnetic in miez si fiindca reluctanta intrefierului se poate
determina, a rezultat posibilitatea de a se calcula solenatia curentilor turbionari in sina.

Cunoscand schimbarea de flux in miscare relativa a traductoarelor fata de cea in regim fata de miscare
se poate gasi solenatia curentilor turbionari, deci intensitatea totala a acestora in piesa in conditiile de
miscare.Curentii turbionari sunt repartizati neuniform si se poate considera ca ei circula doar sub
electromagneti.

Impartind Solenatia la lungimea calculata a electromagnetului se gaseste intensitatea medie a curentilor

turbionari. Prin urmare miscarea face sa creasca apreciabil intensitatea curentilor turbionari.

O data precizate aceste conditii ca modelul sa permita experimente de caracterizare pentru obiectul
real, va fi nevoie ca din masuratorile pe model sa se deduca rezultate pentru obiectul real.

Determinarile au aratat ca miscarea influenteaza campul electric in model, acesta depinzand si de

pozitia sursei de camp cu valoarea maxima in apropierea polilor.

Slide 8

Putem concluzia pana acum urmatoarele doua aspecte

-Campul magnetic scade cu viteza, scaderea fiind cu atat mai accentuata cu cat campul exterior este mai
mare. Campul magnetic depinde si de forma si dimensiunile polilor electromagnetului de excitatie.

-Adancimea de patrundere scade cu cresterea vitezei si a campului exterior. Cand se foloseste

defectoscopia cu curenti turbionari este necesar sa fie cunoscuta distributia acestora.
Slide 9

Legatura intre defecte si semnale inregistrare

Defecte diferite dau nastere unor semnale diferite;

Forma impulsurilor de tensiune semnal reprezinta un indicator utilizat;

Viteza surselor de camp reprezinta un factor care influenteaza semnalele;

Campul rezultat, a carui ariatie in zona defectului provoaca tensiunea electrica de semnal, este suma
intre campul exterior, campul defectului, campul curentilor turbionari si campul magnetic propriu
(daca aexistat magetizare anterioara in corp);

La trecerea peste defect traductorul inregistreaza cresterea campului magnetic al curentilor

turbionari.

Slide 10

Concluzii:

Determinarile au aratat ca miscarea influenteaza campul electric in model, acesta depinzand si de

pozitia sursei de camp cu valoarea maxima in apropierea polilor.

Experimentul s-a dovedit ca si campul magnetic depinde de viteza si dependenta a fost analizata prin
oscilografiere.

Campul magnetic scade cu viteza, scaderea fiind cu atat mai accentuata cu cat campul exterior este
mai mare. Campul magnetic depinde si de forma si dimensiunile polilor electromagnetului de
excitatie.

Pentru defectoscopie se retine concluzia ca la controlul pieselor in conditii de miscare nu sunt

indicate campuri magnetice puternice.