Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea Ovidius Constanta

Facultatea de Constructii
Master: Ingineria Structurilor

REFERAT
Disciplina: Constructii masive din materiale locale
Tema: Influenta amortizarii interne in cazul digurilor

Masterand: Ene Marian, IS2

Influenta amortizarii interne in cazul digurilor


O structura cu comportare esential elastica disipa energia prin mecanisme variate.
Incercari pe sisteme simple cu un singur grad de libertate dinamica au aratat ca amplitudinea
vibratiilor unui sistem care este lasat sa vibreze liber scade cu timpul (Fig 1). Acest fenomen
apare ca urmare a amortizarii sistemului. In cazul unor structuri simple, amortizarea se
datoreaza efectului termic al deformatiilor ciclice elastice ale materialului si frecarii interioare
a materialului. In cazul structurilor reale, exista multe alte mecanisme care contribuie la
disiparea energiei. Printre acestea se numara frecarea in imbinarile metalice, deschiderea si
inchiderea microfisurilor la elementele din beton armat, frecarea intre elementele structurale
si cele nestructurale (de exemplu peretii de compartimentare), etc. Practic, este imposibila
descrierea matematica a tuturor acestor fenomene in cazul unor constructii reale. Prin urmare,
amortizarea structurilor este reprezentata intr-o maniera mult simplificata, folosind o
amortizare vascoasa echivalenta.

Fig 1 Inregistrarea vibratiilor libere ale uni sistem cu un grad de libertate dinamica

Fig 2 Forta de amortizare

In fig 2 este reprezentat un amortizor vascos liniar supus unei forte

de-a lungul gradului de

libertate . Efectul din amortizor este egal si de sens invers cu forta exterioara
dintre forta

si viteza de deformare a amortizorului


=

. Relatia

este data de relatia:


(1)

unde constanta c reprezinta coeficientul de amortizare vascoasa.


Coeficientul de amortizare vascoasa pentru structuri reale poate fi determinat pe
baza unor incercari de vibratii libere sau fortate ale constructiilor. Amortizarea vascoasa
echivalenta este folosita pentru modelarea energiei disipate la deformatii ale structurii in
domeniul elastic. In domeniul inelastic, datorita comportarii inelastice a elementelor
structurale, se produce o disipare suplimentara de energie, care trebuie cuantificata in mod
direct.

Vibratiile libere amortizate


Vibratiile libere ale unei structuri au loc atunci cand structura este scoasa din pozitia

de echilibru static si lasata sa vibreze liber fara vreo forta dinamica perturbatoare. Vibratiile
libere au loc dupa ce cauza care a scos structura din starea de repaus a incetat.
In cazul vibratiilor libere amortizate forta perturbatoare lipseste
+

ecuatia de miscare

Impartind ecuatia (2) cu

unde

=2

devine:

=0

= 0, astfel incat
(2)

obtinem:
+2

=
= 2

=0

(3)

- frecventa circulara proprie (pulsatie proprie de vibratie)


- fractiune din amortizarea critica
- coeficientul de amortizare critica

Coeficientul de amortizare

este o masura a energiei disipate de sistem intr-un ciclu

de oscilatii libere. Pe de alta parte, fractiunea din amortizarea critica este o masura
adimensionala a amortizarii, proprie unui sistem si care depinde inclusiv de masa si
rigiditatea acestuia.

Tipuri de miscare
In Fig 3 sunt prezentate deformatiile
0 pentru trei valori ale .

deplasari initiale
-

daca

sau

vreo oscilatie.
-

>

daca

sau

= 1, sistemul revine la pozitia de echilibru static fara a efectua

> 1, sistemul revine la pozitia de echilibru static fara a efectua

vreo oscilatie, la fel ca in cazul


-

<

daca

sau

ale unor sisteme SGLD supuse unei

= 1 , dar mai lent.

< 1, sistemul oscileaza fata de pozitia de echilibru static cu

amplitudini care scad in timp.

Fig 3 Oscilatii libere ale unor sisteme cu amortizare subcritica, critica si supracritica
Coeficientul
se numeste coeficient de amortizare critica deoarece aceasta este valoarea
cea mai mica a coeficientului de amortizare care preintampina complet oscilatiile. Acesta
delimiteaza zona dintre miscarea oscilatorie si cea neoscilatorie.
Majoritatea structurilor ingineresti (cladiri, poduri, baraje, structuri marine, etc.) sunt
caracterizate de o amortizare subcritica
<
, cu fractiuni din amortizarea critica
3% 20%.

Sisteme cu amortizare subcritica


Solutia ecuatiei (2) tinand cont de conditiile initiale pentru sisteme cu

< 1 este:

= # $%&' ( )

0 *+

0 +

+,-

<

sau

. 4

unde:
=

(5)

Ecuatia (4) reprezentand oscilatiile libere ale unui sistem SGLD cu amortizare

= 5% este prezentata in Fig 4. Oscilatiile libere sunt initiate de aceeasi deplasare initiala
0 si viteza initiala

oscilatorie este
neamortizate

1 = 22/

0 . Din ecuatia (4) si Fig (4) se poate observa ca frecventa circulara

si ca aceasta depinde de frecventa circulara proprie a oscilatiilor libere


prin intermediul relatie (5). In mod similar, perioada vibratiilor amortizate

depinde de perioada proprie a oscilatiilor neamortizate 1 prin relatia:


1 =

.
Fig 4 Comparatie intre vibratiile libere amortizate si neamortizate
In timp ce amplitudinea oscilatiilor neamortizate este aceeasi in toate ciclurile,
amplitudinea miscarii amortizate scade cu fiecare ciclu de oscilatie.
Amortizarea are ca efect reducerea frecventei circulare de la

la

si la lungirea

perioadei de vibratie de la 1 la 1 (Fig 5). Acest efect este neglijabil pentru fractiuni din

amortizarea critica sub 20%, domeniu care include majoritatea structurilor ingineresti.

Fig 5 Efectul amortizarii asupra perioadei proprii de vibratie

Efectul mai important al amortizarii este cel asupra ratei de atenuare a oscilatiilor
libere, efect exeplificat in Fig 6.

Fig 6 Oscilatii libere pentru patru nivele ale amortizarii:

= 2%, 5%, 10% +, 20%

***
In cazul structurilor cu comportare esential elastica energia disipata este modelata de
obicei folosind amortizori vascosi. O valoare des utilizata pentru analiza elastica a sructurilor
este de 5% din amortizarea critica in toate modurile de vibratie. Dupa ce o structura ajunge la
curgere ea disipa energie aditionala prin comportament inelatic.
Suma energiei elastice si inelatice reprezinta energia totala disipata.
In analizele dinamice neliniare este o practica uzuala sa se considere energia
elastica disipata. Majoritatea programelor de calcul cu EF dispun de doua tipuri de
amortizare vascoasa, si anume amortizare Modala si Rayleigh.
1) Amortizarea modala
In functie de modurile de vibratie si perioadele proprii este calculata matricea de
amortizare folosind principiile dinamicii structurilor. Aceasta matrice este de forma:
:;

5=6

:<

42
1

78 78
8 9 78

unde > - numarul modurilor amortizate, 1 - perioade modului,

7 - matricea maselor si 8 - forma modurilor.

amortizarea,

Este util sa se considere semnificatia fizica a amortizarii modale, si sa se inteleaga


diferenta dintre amortizarea modala in structurile liniare si cele neliniare.
Pe durata unui seism forma deformata a unei structuri cu comportare elastica se
schimba continuu. La fiecare pas de timp aceasta forma poate fi descompusa in moduri de
vibratie, fiecare mod vibrand independent cu frecventa lui naturala. Daca este asociata o
amortizare modala, fiecare mod este amortizat independent.

In principiu acesta amortizare poate fi extinsa la structurile cu comporate neliniara.


Daca structura se comporta elastic intre evenimentele neliniare, ca de ex formarea
articulatiilor plastice, modurile de vibratie pot fi recalculate dupa fiecare eveniment si deci
amortizarea modala poate fi admisa. Este totusi costisitor sa se recalculeze modurile de
vibratie dupa fiecare eveniment. Deci, cand amortizarea modala este utilizata pentru o
structura inelastica, este acceptat ca matricea ramane constanta. La fiecare pas de timp forma
deformata a structurii va contine contributia modurilor de vibratie elastice. Oricum, spre
deosebire de cazurile liniare, perioadele de vibratie efective pentru aceste aceste forme nu
sunt perioade liniare, iar formele deformate contin si alte forme decat cele liniare. Au loc
urmatoarele efecte:

Modurile de vibratie sunt inca amortizate, dar pentru ca perioadele s-au schimbat (cel
mai probabil au crescut) in timp ce coeficientul de amortizare a ramas acelasi,
cantitatea de amortizare, exprimata ca proportie din amortizarea critica, in general se
schimba.

Singurele componente ale formei deformate care sunt amortizate sunt cele care
corespund modurilor de vibratie elastica. Toate celelalte moduri de deformare raman
neamortizate.
Totusi acesta este probabil cel mai bun model de care se dispune in prezent (in

completare cu o cantitate mica de amorizare Rayleigh).


2) Amortizarea Rayleigh
Aceasta admite ca structura are o matrice de amortizare, C, data de relatia:
5 = ?7 + @A

unde 7 este matricea masei structurii, A - matricea de rigiditate elastica, iar ? si @

(8)

sunt factori de multiplicare.


Pentru determinarea celor doi coeficienti se propune fractiunea critica pentru doua perioade.
Coeficientul proportional cu masa amortizeaza modurile flexibile, iar coeficientul
proportional cu rigiditatea amortizeaza modurile rigide.
Relatiile de calcul ale celor doi coeficienti:
?=

@=

C
B C
B

C
C

10

Fractiunea din amortizarea critica pentru o anumita perioada este:


E

=?

1F
2
+ @ 11
42
1F

Semnificatia fizica a relatiei (8) este ilustrata in figura urmatoare:

Fig 7 Interpreatare fizica amortizarii Rayleigh


Figura prezinta un cadru cu rigiditatea grinzilor AG, rigiditatea stalpilor A5 si masele

orizontale 71 si 72. Semnificatia fizica a termenului ?7 este ca amortizorii vascosi ?71 si

?72 conecteaza masele cu puncte fixe exterioare. Semnificatia fizica a temenului @A este ca
amortizorii vascosi interni ai caror coeficienti sunt @AG sin @A5 sunt legati in paralel cu
elementele.

Spre deosebire de amortizarea modala, la care toate modurile de vibratie au acelasi

coeficient de amortizare, cea de tip Rayleigh depinde de doar doi parametri numiti ? si @.
Deci, amortizarea poate fi specificata pentru doar doua moduri. Pentru celelalte moduri
amorizarea variaza dupa cum se poate vedea Fig 8.

Fig 8 Variatia amortizarii functie de perioada pentru analizale liniare

Nu este deci posibil sa obtinem aceeasi amortizare in toate modurile de vibratie.


In cazul analizei neliniare este posibil in principiu sa se recalculeze modurile de
vibratie si perioadele la fiecare pas de timp, si deci sa se recalculeze matricea de amortizare.
In practica aceasta etapa necesita timp indelungat si matricea de amortizare este considerata
constanta, pe baza ecuatiei (8) si matricea A egala cu rigiditatea elastica a structurii.

Interpretarea fizica a amortizarii Rayleigh este similara celei modale, cu diferenta ca


are o influenta mai mare asupra modurilor superioare de vibratie.

Studiu de caz
Folosind programul de calcul structural Perform3D se studiaza efectul pe care il are
cresterea amortizarii asupra deplasarii si energiei disipate a unei structuri cu comportare
inelastica. In calcul au fost considerate pe rand valori ale fractiunii din amortizare critica de
= 0%, 5%, 10% si 20%.
0.30

VN77NS
0.20

ag [m/s2]

0.10
0.00

-0.10
-0.20
-0.30

10

15

20

25

30

t [s]
Fig 1. Accelerograma de calcul Bucuresti, INCERC 4 martie 1977
40
= 0%
= 5%
= 10%
= 20%

30
20

d[cm]

10
0

-10
-20
-30
-40
0

10

15

20

25

t[s]
Fig 2. Deplasari inregistrate la nivelul planseului de acoperis
pentru valori diferite ale

30

40

40

39.18

= 0%

20

20

10

10

-10

-10

-20

-20

-30

-30
-39.81

-40
0

= 5%

31.62

30

d[cm]

d[cm]

30

-33.98

-40

10

15

20

25

30

10

t[s]

20

25

30

t[s]
40

40
= 10%

30

= 20%

30

26.32

20

20

10

10

d[cm]

d[cm]

15

-10

-10

-20

-20
-28.13

-30

20.22

-21.27

-30
-40

-40
0

10

15

t[s]

20

25

30

10

15

t[s]

Fig 3. Deplasari inregistrate la nivelul planseului de acoperis pentru valori diferite ale

20

25

30

7.0E+06

7.0E+06

= 0%

total
amortizare modala
inelastica

= 5%
6.0E+06

5.0E+06

5.0E+06

4.0E+06

4.0E+06

e [Nm]

e [Nm]

6.0E+06

3.0E+06
2.0E+06

2.0E+06

total
amortizare modala
inelastica

1.0E+06

3.0E+06

1.0E+06

0.0E+00

0.0E+00
0

10

15

20

25

30

10

t [s]

20

25

30

t [s]
7.0E+06

7.0E+06
total
amortizare modala
inelastica

= 10%

6.0E+06

3.0E+06

4.0E+06
3.0E+06

2.0E+06

2.0E+06

1.0E+06

1.0E+06

0.0E+00

0.0E+00
5

10

15

20

25

total
amortizare modala
inelastica

5.0E+06

4.0E+06

= 20%

6.0E+06

e [Nm]

5.0E+06
e [Nm]

15

30

10

t [s]

Fig 4. Enegie disipata prin componente elastice si inelastice functie de

15
t [s]

20

25

30

Observatii
- variatia deplasarilor maxime
50
d [cm]

d [cm]

40
30
20
10
0
0

10

15

20

[%]

variatia energiei disipate


8.E+06
totala
modala
inelastica

e [Nm]

6.E+06

4.E+06

2.E+06

0.E+00
0

10

15

20

[%]

Recomandari pentru fractiuniea din amortizarea critica in cazul digurilor


Matricea de amortizare se poate defini adoptand modelul Rayleigh, la fel ca pentru
toate structurile masive. Pentru fractiunea din amortizarea critica, care defineste proprietatile
disipative ale corpului digului sunt recomandate urmatoarele valori functie de material:

diguri de beton - in general se accepta valori de 3..7% pentru fractiunea din


amortizarea critica
diguri de piatra - se pot adopta valori cuprise intre 0.18..0.20% dupa prescriptiile
americane si 0.13...0.15% dupa prescriptiile japoneze. Este de remarcat ca valoarea
amortizarii influenteaza substatial raspunsul structurii. In aces context recomandarile
mentionate trebuie privite cu prudenta, dat fiind ca masuratorile efectuate pe o serie
de baraje japoneze au aratat valori mult mai reduse, de 6...8%, respectiv de 11%.
diguri de piatra - in acest caz este de asteptat ca structura sa participe cu un aport mai
mare decat un dig de beton la amortizarea vibratiilor, datorita legaturilor mult mai
slabe dintre particulele componente. Din aceasta cauza procentul din amortizarea

critica are valoarea de 0.20%, dupa prescriptiile americane, si 0.13...0.15%, dupa


unele determinari efectuate in Japonia.

Bibliografie
1. Aurel Stratan Dinamica structurilor si inginerie seismica
2. Perform3D User guide Nonlinear analysis and performance assessment for 3D
structures
3. Radu Priscu Ingineria seismica a marilor baraje