STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

CAIET DE STUDIU I 11. Ce reprezinta celula elementara a unei retele cristaline? Celula elementara reprezinta cea mai mica grupare de atomi dintr-o retea cristalina, de forma paralelipipedica, caracterizata de 6 parametri: trei laturi ale celulei - a, b, c i cele trei unghiuri delimitate de acestea - , , . 12. Cate sisteme cristaline si tipuri de retele cristalografice a definit Auguste Bravais? 7 sisteme cristaline si 14 tipuri de retele spatiale cristalografice 13. Care sunt retelele cristaline tipice materialelor metalice? CFC cubic cu fete centrate; CVC cubic cu volum centrat; HC hexagonal compact; 14 Care sunt parametrii celulei elementare ai sistemului cubic? a=b=c; ===90 15. Ce reprezinta un plan de maxima densitate in atomi? Planele cu cel mai mare numr de atomi (plane de maxim densitate in atomi) 16. Determinati N numarul de noduri pe celula - pentru reteaua cristalina CVC. Nf Nc 0 8 N = ni + + = 1 + + = 2 2 8 2 8 17. Calculati gradul de compactitate al retelei cristaline CFC. volumul atomilor care participa la celula = = volumul celulei Gradul de compactitate - , calculat pentru reeaua cubic cu fee centrate, cu ajutorul relaiei (1.1), are valoarea de 74 %. 18. Comparati gradul de compactitate al retelei CVC cu cel al retelei CFC. Gradul de compactitate - al reelei cubic cu volum centrat, calculat cu ajutorul relaiei (1.1), are valoarea de 68%, deci mai mic decat cea a reelei cubic cu fee centrate (74 %). 19. Cum sunt dispusi atomii in reteaua HC? Dac raportul c/a este egal cu (8/3)1/2 = 1,6330 atunci a devine egal cu a.O asemenea structur devine "ideal compact", avand numrul de coordinaie - Nc - egal cu cel al reelei CFC, adic 12. 20. Care sunt modificarile alotrtopice ale fierului? In cazul metalelor de tranziie, de exemplu fierul, influena structurii electronice asupra cldurii specifice Cp devine la fel de important ca i vibraia atomilor din reea. Seitz a presupus c trecerea la 912C a fierului cu structura CVC, in fier cu structura CFC, se datoreaz temperaturii caracteristice Debay, care este mai sczut pentru Fe - decat pentru Fe - . Dar, in jurul temperaturii de 1300C, cldura specific a Fe - este mai mare decat cea a Fe - i, astfel, la atingerea temperaturii de 1400C are loc revenirea la structura CVC. 21. Descrieti tipurile de defecte punctiforme e retea cristalina. 1 - vacanele (noduri ale reelei cristaline fr nici un atom) 2 - atomi interstiiali (atomii ce se afl interpui intre nodurile reelei cristaline) 3 - atomi de impuritate de substituie (atom de impuritate ce substituie un atom al metalului de baz) 4 - atomi de impuritate interstiial (atom de impuritate dispus in interstiiile reelei cristaline) 22. Ce defect punctiform are o energie de formare mai mare: vacanta sau atomul interstitial? Energia de formare a unei vacane este de ordinul a 1 eV, iar energia de formare a unui atom interstiial este de ordinul a ~ 3 eV, fapt explicabil prin aceea c un atom interstiial duce la o distorsionare mai accentuat a reelei decat o vacan.

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

23. In ce conditii pot interactiona intre ele dislocatiile marginale? Modul de interaciune intre dislocaiile existente intr-un cristal poate cuprinde urmtoarele variante: Dislocaiile marginale de semne diferite, din acelai plan de alunecare, se vor atrage, astfel incat apropierea lor va duce la scderea distorsiunilor reelei cristaline. Cand extraplanul superior (dislocaie marginal pozitiv, simbolizat cu ) va coincide cu extraplanul inferior (dislocaie marginal negativ, simbolizat cu T), cele dou dislocaii se anuleaz reciproc, se anihileaz. Dislocaiile marginale de acelai semn, din acelai plan de alunecare, se resping, situandu-se la distane mari una fa de alta. Dislocaiile marginale de semne diferite din plane de alunecare adiacente, se vor atrage. Dislocaiile de acelai semn se grupeaz in "perei de dislocaii. 25. Ce influenta au defectele de retea cristalina asupra proprietatilor unui material metalic (limita de curgere si rezistenta mecanica)? Un metal se poate durifica prin blocarea dislocaiilor. 26. Ce sunt blocurile in mozaic? Cercetrile structurale de microscopie a metalelor au artat faptul c grunii dintr-un policristal nu sunt monolitici, monocristale perfecte, ci sunt compui din subgruni (blocuri in mozaic), cu un unghi de dezorientare intre ei foarte mic, de ordinul minutelor.

27. Ce intelegeti prin limita coerenta de graunte? Limita dintre gruni reprezint o zon de trecere foarte ingust, cu grosimea de aproximativ 5-10 distane interatomice 29. Definiti solutiile solide interstitiale. Soluiile solide interstiiale se formeaz prin ptrunderea atomilor componentului solubil in interstiiile reelei cristaline a componentului de baz (solventul). 30+33. Enuntati regulile Hume-Rothery de solubilitate nelimitata a unei solutii solide. 1 Dac diferena dimensional a atomilor elementelor ce formeaz aliajul depete 14 - 15%, atunci solubilitatea in stare solid va fi limitat. (34) 2 Cea de-a doua condiie de formare a soluiilor solide nelimitate este existena aceluiai tip de reea cristalin pentru ambii componeni, adic condiia de izomorfism. 3 Caracterul electrochimic al elementelor componente s fie acelai. 4 Concentraia electronic. 34. Ce aspect microscopic au compusii intermetalici? Compuii intermetalici prezint in general la microscop forme aciculare, lamelare sau poliedrice, cu caracter idiomorf (cu simetrie exterioar) 35. Care este deosebirea intre o solutie solida omogena si una neomogena ? a) soluie solid omogen cu gruni alotriomorfi, asemntori cu cei ai metalului pur, structur de echilibru ce se obine ins numai la rciri foarte lente; b) soluie solid neomogen, cand rcirea se face mai repede (fapt curent in practica industrial) rezultand cristale neomogene, cu aspect caracteristic dendritic (dendron - copac, in limba greac) 36. Care sunt categoriile de compusi de tip geometric ?

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

Compuii de tip geometric se formeaz pe baza factorului geometric (diferena dintre razele atomice ale componenilor). Din aceast grup fac parte fazele Laves, fazele Sigma i fazele Hagg (sau compui interstiiali). Dac diferena atomic este mare, se formeaz compuii interstiiali. Dac dimensiunile atomice sunt relativ apropiate, se formeaz fazele Laves i fazele Sigma. 38. Care sunt caracteristicile generale ale unui compus chimic ? - Respect o formul chimic - Reeaua cristalin format difer de cea a elementelor participante 40.. Cum sunt valorile proprietatilor mecanice de rezistenta pentru un compus chimic? Compusul chimic este o faza dura si fragila. 41.Scrieti compozitia chimica a aliajului de cuzineti de tip Babbit. 83%Sn, 11%Sb, 6%Cu 42. Ce sunt amestecurile mecanice? Amestecurile mecanice (sau agregatele cristaline) sunt structuri eterogene, formate din dou sau mai multe faze. Acestea se numesc eutectice, dac se formeaz prin solidificare direct din topitur, sau se numesc eutectoide, dac s-au format prin transformare in stare solid dintr-o soluie solid. 43. Cum definiti plasticitatea unui material? Plasticitatea, adic capacitatea materialelor metalice de a suferi o deformare plastic semnificativ inainte de rupere, este una dintre cele mai importante proprieti ale acestora. 44. Care este principalul mecanism structural de deformare plastica? Alunecarea, principalul mecanism structural de deformare plastica a unui material metalic, se realizeaz ca urmare a micrii dislocaiilor in cristal, proces care nu afecteaz arhitectura cristalografic 46. Care este diferenta intre ruperea ductila si ruperea fragila a unui material metalic? Ruperea fragil are loc prin rupere prin forfecare, cand suprafaa de rupere este perpendicular la componenta normal a tensiunii Ruperea ductil are loc prin alunecare, sub aciunea tensiunilor tangeniale. Suprafaa de alunecare este dispus sub un unghi de 45 fa de direcia principalelor tensiuni normale. 47. Descrieti aspectul fisurii si schema de rupere a unui material metalic in cazul unei ruperi ductile si respectiv fragile. Pentru ruperea fragil, unghiul de deschidere al fisurii este ascuit (fisur ascuit), iar deformarea plastic in jurul suprafeei de rupere lipsete aproape integral (figura 5.5,a). In cazul ruperii ductile fisura are un unghi mare de deschidere (fisur teit), suprafaa de rupere fiind caracterizat de o puternic deformare plastic. Figura 5.5 Aspectul fisurii i schema de rupere (seciune perpendicular pe suprafaa de rupere): a) fragil; b) ductil;

48. Definiti ruperea ductila a unui material metalic. Ruperea ductil are loc prin alunecare, sub aciunea tensiunilor tangeniale. Suprafaa de alunecare este dispus sub un unghi de 45 fa de direcia principalelor tensiuni normale. 49. In functie de ce parametru se face delimitarea intre deformarea plastica la rece si deformarea plastica la cald? Temperatura de recristalizare

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

50. Care sunt modificarile structurale care apar la ecruisarea unui material? Prin deformare, grunii ii schimb forma i orientarea, formand o structur texturat cu o orientare preferenial a cristalelor. Grunii cu orientri diferite se rotesc i se dispun cu axele de maxim densitate in atomi de-a lungul direciei de deformare. 52. In ce consta procesul de coalescenta a grauntilor unui material, la incalzirea acestuia in cadrul recristalizarii? Creterea subgrunilor o dat cu creterea duratei de meninere sau creterea temperaturii de nclzire. (contopirea subgrunilor i schimbarea orientrii cristalelor) 53. Care sunt cele doua etape ale recristalizarii propriu-zise? Recristalizarea primar reprezint procesul de formare de noi gruni echiaxiali. Noii gruni se formeaz la limita blocurilor in mozaic sau a vechilor gruni, adic acolo unde reeaua este cel mai puternic deformat prin ecruisare. Din punct de vedere termodinamic, procesul de recristalizare primar este eficient deoarece la trecerea metalului deformat intr-o stare mult mai stabil are loc scderea energiei libere. Ca urmare, in urma recristalizrii primare ecruisarea metalului dispare, iar proprietile se apropie de cele corespunztoare strii iniiale. Densitatea de dislocaii revine, de asemenea, la valoarea iniial. Creterea ulterioar a temperaturii duce la al 2-lea stadiu al procesului recristalizarea cumulativ, ce const in creterea noilor gruni formai. O mare cantitate de gruni dimensional mici au o mare rezerv de energie superficial. Prin creterea grunilor, suprafaa total a interfeei acestora scade, fapt ce faciliteaz trecerea metalului intr-o stare mult mai stabil. Fora motrice a acestei etape de cretere a grunilor este tocmai scderea energiei superficiale. 54. Cum variaza proprietatile mecanice in functie de gradul de deformare plastica aplicat unui material metalic? Cu creterea gradului de deformare, proprietile mecanice ce caracterizeaz rezistena la deformare (p 0,2, m, HB) cresc si are loc o durificare prin deformare, iar capacitatea de deformare plastic (, ) scade. 55. Ce reprezinta textura unui material metalic? Orientarea cristalografic preferenial a grunilor de-a lungul direciei de deformare se numete textura materialului. 56. Definiti procesul de ecruisare a unui material metalic. Durificarea materialului sub aciunea deformrii plastice se numete ecruisare. 57. Care sunt formele de cristalizare ale fierului? CVC, CFC 58. Care este limita de solubilitate a carbonului in Fe? 0,002% 59. Ce este austenita? Austenita (A) este soluia solid interstiial de carbon in Fe . La 1147 C austenita poate dizolva 2,11 %C, iar la 727 C 0,8 %C. 60. Descrieti transformarea prin care se formeaza perlita. Perlita (P) eutectoidul sistemului Fe Fe3C este amestecul mechanic de ferit i cementit ce conine 0,8 %C. 61. Care sunt caracteristicile grafitului? Grafitul cristalizeaz in sistem hexagonal, este un material moale i are o rezisten sczut. Rezistena grafitului crete odat cu creterea temperaturii: la 20 C rezistena Rm = 20 MPa, iar la 2500 C grafitul este mai rezistent decat toate metalele refractare. 62. Care este temperatura de topire a fierului? 1536 C.

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

63. Care faza are o stabilitate structurala mai mare: cementita sau grafitul? grafitul 64. Enumerati fazele care se formeaza in sistemul Fe-carbon. Fierul este un metal gri argintiu ce aparine grupei a VIII-a a sistemului periodic, avnd masa atomic de 55,85, densitatea de 7,86 g/cm3 i temperatura de topire de 1536 C. Fierul pur obinut n condiii de laborator conine mai puin de 0,0001 % impuriti, iar fierul de puritate tehnic n jur de 0,1 0,15% impuriti. Rezistena mecanic a fierului de puritate tehnic este mic, de 250 MPa, pentru o plasticitate, n schimb, relativ ridicat - = 50%, = 80%. Fierul, n stare solid, se poate afla n dou forme polimorfe: CVC (cubic cu volum centrat) i CFC (cubic cu fee centrat). Conform schemei de variaie a energiei libere (figura 90) rezult c n intervalul de temperaturi 910C 1392C cea mai mic energie liber i cea mai mare stabilitate o are Fe cu reea cristalin CFC. Sub temperatura de 910 C i deasupra temperaturii de 1392 C este stabil Fe cu reea CVC. Modificarea de temperatur nalt a fierului este denumit uneori Fe deoarece este paramagnetic i nu feromagnetic ca Fe , dei din punct de vedere cristalografic nu se deosebesc. Curba de rcire nregistreaz dou transformri polimorfe i una magnetic (figura 91). Transformarea magnetic de la 768 C nu este legat de modificri ale reelei cristaline sau de recristalizri, ci de modificri ale straturilor electronice interioare i exterioare ale atomilor care duc la variaii ale proprietilor magnetice. Carbonul aparine grupei a IV-a din sistemul periodic al elementelor. Carbonul se ntlnete n natur sub dou forme: diamant i grafit. Masa atomic a carbonului este 12, densitatea grafitului de 2,25 g/cm3 i temperatura de topire de 3500 C. Grafitul cristalizeaz n sistem hexagonal, este un material moale i are o rezisten sczut. Rezistena grafitului crete odat cu creterea temperaturii: la 20 C rezistena Rm = 20 MPa, iar la 2500 C grafitul este mai rezistent dect toate metalele refractare. Carbonul formeaz cu fierul soluii solide interstiiale. Solubilitatea carbonului n fier depinde de forma sa cristalografic. Diametrul interstiiilor reelei cristaline CVC este mult mai mic dect diametrul interstiiilor din reeaua CFC. De aceea Fe este capabil s dizolve carbon n cantiti mici, n timp ce solubilitatea carbonului n Fe este mult mai mare. n sistemul Fe C se pot ntlni urmtoarele faze: faza lichid, soluia solid pe baz de Fe (ferit), soluia solid pe baz de Fe (austenit), compusul chimic Fe3C (cementit) i grafit. Ferita (F) este soluia solid interstiial de carbon n Fe . La 727 C solubilitatea carbonului n Fe are valoarea maxim, de 0,02 %; la 20 C carbonul este solubil n Fe n proporie de 0,006%. Proprietile feritei sunt apropiate de cele ale fierului pur. Austenita (A) este soluia solid interstiial de carbon n Fe . La 1147 C austenita poate dizolva 2,11 %C, iar la 727 C 0,8 %C. i n ferit i n austenit se pot dizolva multe elemente de aliere ce formeaz soluii solide de substituie i care modific puternic proprietile. n plus, alierea poate modifica substanial temperature limitelor de existen a acestor faze. Cementita (cem) carbura de fier Fe3C conine 6,67 %C. Temperatura de topire a cementitei este de 1252 C, iar duritatea acesteia este foarte mare, de 800 HB, putnd zgria cu uurin sticla. Cementita este foarte fragil, are o plasticitate aproape nul, o reea ortorombic cu o mpachetare dens a atomilor. La nclzire cementita se dizolv conform urmtoarei reacii: Fe3C 3Fe + Cgrafit 65. Ce faza este mai dura: austenita sau cementita? Cementita duritatea acesteia este foarte mare, de 800 HB, putand zgaria cu uurin sticla 66. Care este influenta ledeburitei asupra proprietatilor de turnare a fontelor? Lipsa ledeburitei din structura oelurilor face ca plasticitatea acestora s fie mai mare i deci s poat fi prelucrate prin deformare plastic. Pe de alt parte, prezena in structura fontelor a ledeburitei uor fuzibile, face ca proprietile de turnare ale acestora s fie considerabile. 67. Ce este ledeburita? Ledeburita (Led) eutecticul sistemului Fe Fe3C reprezint amestecul mecanic dintre austenit i cementit i conine 4,3 %C. 68. Ce este perlita? Perlita (P) eutectoidul sistemului Fe Fe3C este amestecul mecanic de ferit i cementit ce conine 0,8 %C.

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

69. Ce continut de carbon pot avea otelurile si ce continut de carbon pot avea fontele albe? otelurile intre 0 2,11%C; fontele albe intre 2,11 6,67%C; 70. In ce conditii termodinamice se formeaza grafitul intr-o fonta cenusie? Grafitizarea reprezint procesul de formare a grafitului in timpul cristalizrii sau rcirii aliajelor FeC. Grafitul se poate forma atat din faz lichid, la solidificarea fontei, cat i din faz solid. 71. Care sunt factorii de care depinde grafitizarea fontei? Grafitizarea fontei depinde de urmtorii factori: - existena in font a unor centri de grafitizare - viteza de rcire - compoziia chimic a fontei 72. Care sunt structurile posibile ce se pot forma in masa metalica de baza intr-o fonta cenusie? Structura masei metalice de baz determin duritatea fontei. Astfel, masa metalic poate fi: perlitic, cand 0,8 %C se afl sub form de cementit, iar restul sub form de grafit; ferito-perlitic, cand cantitatea de carbon sub form de cementit este mai mic de 0,8 %; feritic 74. Prin nodulizarea grafitului ce se intampla cu proprietatile mecanice de rezistenta ale fontei: cresc sau scad? Pe msura rotunjirii formaiunilor de grafit, rolul lor negativ de predispunere la fisurare scade, iar proprietile mecanice ale fontei cresc. Forma nodular a grafitului se obine cu ajutorul modificatorilor precum SiCa, FeSi, Al, Mg. 75. Descrieti tratamentul de recoacere prin care o fonta alba este transformata structural intr-o fonta maleabila. Fontele maleabile se obin din fonte albe crora li se aplic un tratament termic de recoacere de grafitizare (de maleabilizare) i nu se supun deformrii plastice. Grafitul din fontele maleabile are forma de fulgi aglomerai in nite formaiuni numite cuiburi. 76. Cum este rezistenta la uzura prin frecare si abraziune a fontelor cenusii? Fontele cenuii au o comportare bun la uzare prin frecare i uzare prin abraziune (determinat de prezena unor particule dure, strine). Astfel, rezistena la uzare a fontelor cenuii perlitice cu grafit lamelar fin este superioar fontelor maleabile i oelurilor, fiind inferioar doar fontelor clite, cu structur martensitic. In general, pentru o rezisten la uzare ridicat, fonta cenuie trebuie s aib o structur perlitic, grafit lamelar fin i uniform distribuit, formaiuni disperse de eutectic fosforos i o cantitate minim de ferit sau, in cazul frecrii uscate, se pot folosi fonte complet feritice cu grafit interdendritic. 77. Care sunt formele caracteristice de grafit care se pot forma intr-o fonta cenusie? lamelar, nodular si in cuiburi 78. Care sunt modificatorii nodulizanti cu ajutorul carora se obtine o forma nodulara a grafitului? SiCa, FeSi, Al, in special Mg. 79. Care este valoarea minim a rezistenei la rupere la traciune n N /mm2 pentru o fonta cenusie cu rezisten mecanic ridicat? 13.3. 300-400 N / mm2 87. Cum variaza proprietatile mecanice ale unui otel in functie de concentratia de carbon din compozitie? Odat cu creterea coninutului de carbon, crete duritatea i rezistena mecanic a oelurilor, iar plasticitatea scade. CAIET DE STUDIU II 1. In ce const un tratament termo-mecanic? Presupune combinarea aciunii termice cu deformarea plastic; Acestea se impart in:

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

TTM pentru aliaje ce se supun imbtranirii; Acestea includ: TTM de temperatur sczut (TTMTS), TTM de temperatur inalt (TTMTI), TTM preliminar i TTM combinat de temperatur joas i ridicat. TTM pentru oeluri ce se clesc la martensit; Acestea includ: TTM de temperatur sczut (TTMTS), TTM de temperatur inalt (TTMTI), TTMI izotermic, TTM cu deformare in timpul transformrii perlitice, TTM preliminar

2. In ce const un tratament termo-chimic? tratament termo-chimic (TTC) presupune combinarea aciunii termice cu aciunea chimic; Se imparte in urmtoarele trei grupe: imbogire difuziv cu nemetale cuprinde: o cementare, o nitrurare, o cianurare (nitro-cementare), o borizare, o oxidare. imbogire difuziv cu metale cuprinde: o alitare, o cromizare, o silicizare, o imbogire cu alte metale. eliminare difuziv a elementelor cuprinde: o dehidrogenare, o decarburare. 3. Care este diferena intre o recoacere i o clire? Tratamentul termic, numit recoacere, const in inclzirea materialului metalic ce se afl intr-o stare in afar de echilibru, cu scopul de a-l adduce intr-o stare cat mai aproape de echilibru. Rcirea dup recoacere este foarte lent i se face cu cuptorul. Starea de aliaj clit se caracterizeaz prin instabilitate structural. Procesele ce apropie aceast structur de starea de echilibru se pot desfura i la temperatura camerei i se accelereaz puternic la inclzire. 4. Care sunt variantele recoacerii de ordinul I ? recoacere de omogenizare scopul principal al acestui tratament termic este acela de a elimina segregaiile interdendritice (neomogeniti chimice); recoacere de recristalizare este tratamentul termic aplicat unui aliaj deformat plastic cu scopul de a-l recristaliza; recoacere de detensionare este tratamentul termic prin care principalul proces este acela de a elimina total sau parial tensiunile interne; 5. Definii cele dou categorii de cliri? clirea fr transformare polimorf const in inclzirea metalului sau aliajului pan la temperatura de dizolvare a fazei secundare in exces, meninerea la aceast temperatur cu scopul obinerii unei soluii solide suprasaturate omogene i rcirea rapid a acesteia pentru obinerea aceleiai soluii solide suprasaturate la temperature camerei. Ca urmare, se obine o structur metastabil. Acest tip de clire se aplic aliajelor Al Cu (duraluminuri). clirea cu transformare polimorf - const in inclzirea metalului sau aliajului mai sus de temperatura de transformare fazic cu rcire rapid ulterioar pentru obinerea unei structuri metastabile. Acest tip de clire se aplic aliajelor Fe-C (oelurilor). Dup clire, in oel se formeaz o soluie solid suprasaturat de carbon in Fe , numit MARTENSIT. 6. Care este diferena intre recoacerea de ordinul I i recoacerea de ordinal II?

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

Recoacerea, pentru care inclzirea i meninerea aliajului metalic se face cu scopul de a-l aduce intr-o stare cat mai aproape de echilibru pe baza indeprtrii neomogenitilor chimice, eliminrii tensiunilor interne i recristalizrii, se numete recoacere de ordinul I. Aplicarea acestui tip de tratament termic nu presupune transformri fazice. Acesta se poate aplica oricrui tip de aliaj i metal. Recoacerea, pentru care inclzirea se efectueaz la temperature superioare temperaturilor de transformare fazic, cu rcire lent ulterioar pentru obinerea unei structuri de echilibru, se numete recoacere de ordinul II. 8 Care este definiia tratamentului de revenire al oelurilor ? Tratamentul termic ce const dintr-o inclzire a aliajului clit la temperaturi inferioare celor de transformare fazic (sub Ac1), cu scopul de a aduce structura la o stare cat mai apropiat de cea de echilibru, se numete revenire. Revenirea reprezint operaia ce se aplic dup clirea oelurilor (clire cu transformare polimorf). 9 Ce reprezint recoacerea de ordinul I ? Recoacerea, pentru care inclzirea i meninerea aliajului metalic se face cu scopul de a-l aduce intr-o stare cat mai aproape de echilibru pe baza indeprtrii neomogenitilor chimice, eliminrii tensiunilor interne i recristalizrii, se numete recoacere de ordinul I. Aplicarea acestui tip de tratament termic nu presupune transformri fazice. Acesta se poate aplica oricrui tip de aliaj i metal. 10. Care sunt temperaturile de inclzire pentru recoacerea de omogenizare ? Inclzirea pentru recoacerea de omogenizare se efectueaz la temperaturi ridicate deoarece la aceste temperaturi procesele de difuziune sunt cel mai intense, procese care stau la baza omogenizrii chimice a oelului. Pentru oeluri aliate, temperatura de recoacere este indicat de obicei in intervalul 1050 1250 C. 11. In ce condiii se aplic recoacerea de recristalizare? Pentru oelurile carbon (0,08 0,2 %C) care se supun laminrii, matririi, trefilrii, temperatura de recoacere este cuprins in intervalul 680 700 C. Pentru oelurile hipereutectoide aliate Cr sau Cr-Ni, recoacerea de recristalizare se aplic intre 680 740 C timp de 0,5 1,5 ore. 12. Cum definii recoacerea complet ? De aceea, recoacerea complet se aplic de regul cu scopul de a finisa granulaia (de a micora granulaia). In plus, prin recoacere complet se indeprteaz dou neajunsuri ale structurii oelului hipoeutectoid structura de tip Wiedmansttatten i structura in iruri. 13. Cum definii recoacerea izoterm ? Recoacerea izoterm se aplic pentru imbuntirea prelucrabilitii oelurilor aliate. Aceasta const din inclzirea cu 30 50 C mai sus de Ac3 (ca i la recoacerea complet), o rcire relativ rapid pan la temperature sub Ar1 (de obicei 660 680 C), o meninere izoterm la aceast temperatur pentru obinerea unei structuri perlitice de echilibru i rcirea ulterioar in aer 14. Ce reprezint recoacerea de sferoidizare ? Pentru recoacerea de sferoidizare intervalul de temperaturi pentru recoacere este destul de ingust 750-780 C: pentru oelurile apropiate de compoziia eutectoid, intervalul de recoacere este cel mai ingust (740 750 C). In scopul obinerii unor carburi globulare pentru oelurile aliate hipereutectoide, acestea se pot inclzi la temperaturi mult mai inalte i intrun interval mult mai larg (770 820 C). Dup recoacerea de sferoidizare, oelurile eutectoide sau hipereutectoide au o bun prelucrabilitate prin achiere. 15. Care este diferena intre normalizare i recoacere ? Dac la recoacere rcirea se efectueaz n aer, atunci aceast recoacere se numete normalizare. Astfel, normalizarea ca operaie intermediar este analoag recoacerii. Dar cum normalizarea este mai avantajoas decat recoacerea, ea este preferabil dac obiectivul propus este acelai. 16. Cum este rezistena mecanic a unui oel dup normalizare fa de recoacere ? Explicai. RECOACEREA reprezint tratamentul termic, in cursul cruia are loc inclzirea pieselor sau semifabricatelor pan la temperatura necesar, meninerea la aceast temperatur i rcirea lent ulterioar cu cuptorul, in scopul obinerii unei structuri omogene, de echilibru, detensionate i mai puin dure. La NORMALIZARE, oelul se inclzete la temperaturi cu 30 50 C mai sus de linia GSE (figura 2.1) i se rcete in aer. Rcirea mai rapid decat in cazul unei recoaceri normale asigur o rcire mai rapid a austenitei. De aceea, la normalizare se obine un eutectoid mult mai fin (sorbit) i un grunte eutectoid mult

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

mai fin. In plus, la normalizare se inhib parial formarea fazelor in exces (ferita in oelul hipoeutectoid i cementita in oelul hipereutectoid) i, ca urmare, se formeaz un cvasieutectoid. Drept rezultat, rezistena oelului dup normalizare este mai mare decat dup recoacere. 17. In ce condiii se aplic normalizarea ca tratament termic final ? Normalizarea se utilizeaz i ca tratament termic final pentru oeluri hipoeutectoide cu carbon mediu sau ridicat, dac solicitrile ulterioare ale oelurilor sunt moderate i nu este necesar aplicarea clirii i revenirii inalte. 18. Se aplic normalizare oelurilor cu carbon mediu? Da 19. Pentru oelurile cu carbon sczut ce se aplic: normalizarea sau recoacerea? In cazul oelurilor cu carbon sczut este aplicat des normalizarea i nu recoacerea, deoarece subrcirea austenitei nu are efect asupra structurii (perlita este foarte puin i nu conteaz dac aceasta este lamelar sau sorbitic, proprietile mecanice rmanand practic neschimbate). 20. Care sunt tipurile de recoaceri de ordinul II ? Recoacerile de ordinul II se clasific in urmtoarele tipuri: recoacerea complet recoacerea incomplet recoacere izoterm 21. Cum definii recoacerea de detensionare? Recoacerea de detensionare se aplic cu scopul eliminrii tensiunilor interne in exces, ce se formeaz in material la forjare, turnare, sudare, tensiuni capabile s provoace fisurarea sau ruperea materialului. Principalul proces ce are loc la recoacerea de detensionare este relaxarea parial sau integral a tensiunilor interne. 24. Care este diferena intre o transformare cu difuzie i una fr difuzie?

n aceast diagram se pot delimita urmtoarele zone: 1) domeniul austenitei stabile (pentru oeluri ce conin 0,8%C, mai sus de Ac1) 2) domeniul austenitei subrcite 3) domeniul de nceput, dar nu i de sfrit al transformrii A P 4) domeniul transformrii ncheiate A P 5) domeniul de nceput, dar nu i de sfrit al transformrii martensitice (ntre Ms Mf) 6) domeniul martensitic (sub Mf) Domeniul dispus la stnga curbei de nceput de descompunere a austenitei (zona austenitei subrcite) definete lungimea perioadei de incubaie, ce caracterizeaz stabilitatea austenitei subrcite. Odat cu creterea subrcirii, stabilitatea sa scade rapid, atingnd un minim (pentru un oel eutectoid n jur de 550 C), ca apoi s creasc din nou. n funcie de gradul de subrcire al austenitei, se deosebesc trei domenii de temperatur a transformrii: - domeniul perlitic (subrcire pn la 500 C) - domeniul martensitic (subrcire sub Ms pentru un oel eutectoid sub 240 C) - domeniul transformrii intermediare (bainitice) subrcire pentru un oel eutectoid n intervalul dintre 500 i 240 C

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

n concluzie, caracteristicile principale ale transformrii martensitice sunt: - transformarea se produce fr difuziune - cristalele care se formeaz sunt dispuse dup o anumit orientare cristalografic - transformarea se produce la rcire continu n intervalul de temperaturi Ms i Mf Principala caracteristic a martensitei este duritatea i rezistena mecanic mare, care cresc odat cu creterea coninutului de carbon n oel. Rezistena mecanic temporar a martensitei cu carbon sczut (0,025 %C) este de 1000 MPa, iar pentru martensita cu 0,6 0,7 %C este de 2600 2700 MPa. Dar, cu creterea coninutului de carbon din martensit, crete i susceptibilitatea de rupere fragil. Martensita, ce conine mai mult de 0,35 0,4 %C, are o rezisten sczut la formarea i propagarea fisurilor, i de asemenea valori sczute ale rezilienei K1c. 25. Cum variaz morfologia perlitei cu viteza de rcire aplicat ? Perlita, sorbita i troostita reprezint structuri de aceeai natur amestecuri mecanice de ferit i cementit i se disting intre ele doar prin gradul de dispersie. Cu creterea gradului de dispersie a lamelelor de cementit, crete duritatea i rezistena oelului. Plasticitatea cea mai ridicat o au oelurile cu structur sorbitic. Troostita, care se formeaz la temperaturi mai sczute de transformare, se caracterizeaz printr-o plasticitate mult mai sczut (valori ale lui i mai mici). Perlita, sorbita i troostita se numesc structuri perlitice. 26. Cum influeneaz Cr viteza critic de clire ? Viteza critic de clire depinde de stabilitatea austenitei i este determinat de compoziia oelului. Cu cat este mai mare stabilitatea austenitei, ca urmare a alierii oelului (cu cat sunt deplasate mai la dreapta curbele TTT), cu atat mai mic este viteza critic de clire pentru obinerea unei structuri integral martensitice. 27. Explicai cum influeneaz compoziia chimic poziia curbelor TTT? Toate elementele de aliere, inclusive carbonul, deplaseaza spre dreapta curbele de descompunere prin difuzie TTT, deci micsoreaza vitezele critice de calire. Cauze: Prezenta elementelor de aliere face ca procesele de difuzie prin care se formeaza fazele noi (F, cem) sa fie mai lente, deci perioadele de incubatie se maresc. 28. Explicai cum influeneaz granulaia austenitic poziia curbelor TTT? Cresterea grauntelui de austenita duce de asemenea la deplasarea spre dreapta a curbelor de descompunere prin difuzie din diagrama TTT, deci la scaderea Vcrs. Cauze: Cu cat grauntii de austenita sunt mai mari, aria totala a limitei de graunte unde vor germina fazele noi va fi mai mica si perioadele de incubatie mai lungi. 29 Care sunt factorii care influenteaza pozitia curbelor de descompunere prin difuzie din diagrama TTT? Compoziia chimic i granulaia austenitic; 30. Ce reprezint viteza critic de clire ? Viteza de rcire minim, la care intreaga austenit subrcit pan la Ms se transform in martensit, se numete vitez critic de rcire (de clire) Vk

31. Care sunt tipurile de structuri perlitice ce se pot forma ntr-un oel ? Structurile perlitice ce se pot forma intr-un oel sunt: perlita, sorbita i troostita. 32. Ce este martensita in oeluri ? Martensita reprezinta o soluie solid suprasaturat interstiial de carbon n Fe . 33. Ce inelegei prin grad de tetragonalitate al martensitei ? Din cauza suprasaturrii in carbon, reeaua martensitei este puternic deformat i in loc de cubic capt o form tetragonal (TVC) in care raportul perioadelor reelei difer puternic de valoarea 1, adic c/a 1. Cu cat este mai mare cantitatea de carbon cu atat gradul de tetragonalitate al martensitei este mai mare 34. De ce la clire piesa din oel poate crpa ? Creterea volumului specific la formarea martensitei reprezint una din principalele cauze de apariie la clire a tensiunilor interne mari ce provoac deformri ale piesei i apariia de fisuri de clire.

10

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

35. Care este cauza pentru care martensita este dur ? Martensita are o duritate foarte mare ( 65 HRC) i in acelai timp fragilitate. Duritatea mare a martensitei apare ca urmare a deformrii reelei cristaline i deci a tensionrii puternice a acesteia datorit carbonului dizolvat i a ecruisrii. Aceasta din urm se datoreaz creterii de volum la transformarea austenitei in martensit, avand ca urmare o cretere a densitii de dislocaii in martensit la nivelul unui oel deformat plastic la rece, adic de 1010 1012 cm-2. 36. Cum variaz temperaturile Ms i Mf in funcie de gradul de aliere a unui oel ? Toate elementele de aliere dizolvate n austenit, cu excepia cobaltului i aluminiului, coboar temperaturile Ms i Mf. 37. Care este factorul care determin variaia mrimii plachetelor de martensit ? Dimensiunile cristalelor de martensit, indiferent de morfologie, se determin in funcie de dimensiunea gruntelui iniial de austenit. Cu cat acetia din urm sunt mai mari, cu atat mai mari vor fi cristalele de martensit. Prima plachet de martensit are lungimea corespunztoare intregii dimensiuni a gruntelui de austenit in care se formeaz. Cristalele, care se formeaz ulterior la temperaturi mai sczute vor avea lungimi mai mici 39. Care sunt caracteristicile principale ale transformrii martensitice ? Caracteristicile principale ale transformrii martensitice sunt: transformarea se produce fr difuzie cristalele care se formeaz sunt dispuse dup o anumit orientare cristalografic transformarea 40. Care este structura cristalina a martensitei ? Tetragonal cu volum centrat. 41. Care este morfologia caracteristic martensitei ? Martensita prezint o morfologie aciculara. 42. Care este diferena dintre clirea complet i clirea incomplet ? In funcie de temperatura de nclzire se disting: clirea complet clirea incomplet. La clirea complet inclzirea se efectueaz cu 30 50 C mai sus de Ac3 sau Acem. Dup clire, se obine martensit cu o oarecare cantitate de austenit rezidual. La clirea incomplet oelul este inclzit cu 30 50 C mai sus de Ac1, dar sub Ac3 sau Acem. In acest caz, in stare inclzit structura oelului hipoeutectoid const din austenit i ferit, iar a oelului hipereutectoid din austenit i cementit secundar. La rcirea rapid de la clire, austenita se transform in martensit, a crei duritate depinde de coninutul de carbon din oel 43. Ce este austenita rezidual ? Oelurile hipereutectoide sunt utilizate de regul la obinerea de scule achietoare sau pentru deformare. De aceea, principala lor caracteristic trebuie s fie duritatea. Aceast duritate, dup clirea complet, scade dac crete considerabil cantitatea de austenit rezidual din structura martensitic. Aceast austenit este cu atat mai mult cu cat cantitatea de carbon care se dizolv in austenit la inclzire, este mai mare. 44. Care sunt temperaturile de inclzire pentru clire ce se aplic oelurilor ?

11

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

La clirea complet inclzirea se efectueaz cu 30 50 C mai sus de Ac3 sau Acem. Dup clire, se obine martensit cu o oarecare cantitate de austenit rezidual. La clirea incomplet oelul este inclzit cu 30 50 C mai sus de Ac1, dar sub Ac3 sau Acem. In acest caz, in stare inclzit structura oelului hipoeutectoid const din austenit i ferit, iar a oelului hipereutectoid din austenit i cementit secundar. La rcirea rapid de la clire, austenita se transform in martensit, a crei duritate depinde de coninutul de carbon din oel. 45. Ce este clibilitatea unui oel ? Clibilitatea unui oel reprezint adancimea de ptrundere a zonei clite in pies. Clibilitatea neptruns este condiionat de faptul c la clire piesa se rcete mai rapid la suprafa i mai lent in miez. Distribuia vitezei de rcire in seciunea piesei arat faptul c la suprafa viteza de rcire este maxim, iar in centru este minim 48. Enumerai principalele procedee de clire utilizate n practic. Clire direct, clire intrerupt (in 2 medii), clire in trepte, clire izoterm, clire cu autorevenire, clire in frig, clire superficial. 49. Care sunt factorii care influeneaz clibilitatea unui oel ? Compoziia chimic i mediul de rcire. 50. De ce este necesar revenirea ? Revenirea oelului const din inclzirea oelului clit pan la o temperatur sub punctul Ac1, pentru ca oelul s treac intr-o stare mult mai stabil i pentru a se obine un nivel acceptabil de plasticitate i tenacitate, pstrand un nivel ridicat al rezistenei mecanice. 51. Explicai procesele structurale care au loc in fiecare etap de revenire. I prima etapa are loc in intervalul de inclzire de pan la 200 C. Din martensit se formeaz particule fine de carburi (de tipul Fe2,4C carburi ). In acelai timp, tetragonalitatea reelei scade. Se formeaz o structur de martensit revenit. II etapa II - In intervalul de inclzire 200 300 C are loc descompunerea austenitei reziduale, care se transform intr-un amestec de soluie solid suprasaturat i particule de carburi metastabile, adic martensit revenit. III etapa III - Cand temperatura atinge 300 400 C, carbonul in exces iese in intregime din reeaua soluiei solide i formeaz Fe3C cementita. La 400 C oelul este format din particule fine de ferit i cementit, structur numit troostit de revenire. IV etapa IV - La inclzirea pan la 600 C are loc coalescena carburilor i recristalizarea integral a martensitei (dispariia integral a morfologiei de martensit in ipci). Ca urmare, oelul capt o structur sorbitic. 52. Ce este sorbita ? Perlita, sorbita i troostita reprezint structuri de aceeai natur amestecuri mecanice de ferit i cementit i se disting intre ele doar prin gradul de dispersie. Cu creterea gradului de dispersie a lamelelor de cementit, crete duritatea i rezistena oelului. Plasticitatea cea mai ridicat o au oelurile cu structur sorbitic. 53. In ce situaie se obine o rezisten mecanic mai mare: la revenirea joas sau la cea inalt ? Revenirea joas se aplic intre 150 200 C. Scopul revenirii joase este scderea tensiunilor interne i o oarecare scdere a martensitei fragile prin pstrarea duritii ridicate i a rezistenei la uzur a pieselor. Structura oelului dup revenire joas este format din martensit de revenire. Revenirea nalt - se aplic intre 550 650 C. Scopul revenirii inalte este acela de a atinge o imbinare optim intre proprietile de rezisten, de plasticitate i de tenacitate. Structura oelului in acest caz este format din sorbit de revenire, avand cementita globular. Domeniul de utilizare al revenirii inalte il reprezint oelurile de construcii, precum i piesele supuse la tensiuni puternice i solicitri la oc. 54. In ce const fragilitatea de revenire ? La anumite temperaturi i rciri lente, in oeluri poate sa apara fragilitatea de revenire. La rcirea lent, la limita de grunte se formeaz o multitudine de carburi fine, fosfuri, nitruri, care provoac fragilitate. La rcire mai rapid, aceste particule nu se mai formeaz. 55. Ce reprezint tratamentul termic de mbuntire?

12

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

Tratamentul termic ce const din clire i revenire inalt se numete imbuntire. 56. Care sunt tipurile tehnologice de revenire ? Tipurile de revenire sunt: revenirea joas, revenirea medi i revenirea inalt. 57. Care este principalul proces structural care are loc la revenirea unui oel ? Eliminarea carbonului in exces din martensit sub form de carburi. 66. Cum variaz afinitatea elementelor de aliere fa de fier ? Dac se analizeaz cu ajutorul diagramelor binare fier element de aliere cum influeneaz elementele de aliere asupra lrgirii domeniului (austenit aliat) sau, invers, asupra micorrii domeniului i respective creterea domeniului (ferit aliat), atunci elementele de aliere pot fi imprite in urmtoarele dou mari grupe: Gama-gene cele care mresc domeniul i fac posibil, dac dispare cu totul domeniul , obinerea de austenit aliat la temperature camerei, caz in care se numesc oeluri austenitice. In aceast categorie intr Ni, Mn, Co, Cu, C, N. Alfa-gene cele care mresc domeniul i fac posibil obinerea de ferit aliat, oelurile numindu-se feritice. In aceast categorie intr Cr, Si, Al, Mo, V, Ti, W, Nb, Zr. Dac alierea oelului presupune o combinaie de elemente gama-gene i alfa-gene, atunci oelurile vor conine i austenit i ferit aliate, iar oelurile se vor numi ferito-austenitice. 67. Cum se manifest efectul gama-gen al nichelului ? Gama-gene cele care mresc domeniul i fac posibil, dac dispare cu totul domeniul , obinerea de austenit aliat la temperature camerei, caz in care se numesc oeluri austenitice. In aceast categorie intr Ni, Mn, Co, Cu, C, N. 68. Cum se manifest efectul alfa-gen al cromului ? Se observ faptul c principalele elementele de aliere cresc duritatea feritei. Cromul i mai ales nichelul practic nu micoreaz tenacitatea oelului. Nichelul scade puternic pragul de tranziie ductil-fragil. In plus, nichelul, cromul, manganul i alte cateva elemente care se dizolv in austenit, cresc stabilitatea acesteia la rcire, crescand astfel clibilitatea oelului. Cele mai eficiente elemente de aliere in acest sens sunt nichelul i cromul, prin introducerea simultan a acestora in structura oelului, adic printr-o aliere complex. Acesta este motivul, de altfel, pentru care nichelul i cromul reprezint principalele elemente de aliere ale oelurilor creterea clibilitii, a rezistenei i tenacitii. Influena elementelor de aliere asupra proprietilor feritei lent rcite (normalizat) i asupra temperaturii de tranziie ductil-fragil. a duritatea; b rezilien; c - temperatura de tranziie ductil-fragil;

69. Enumerai elementele chimice carburigene utilizate pentru aliere ? Elementele carburigene reprezint acele elemente care au o afinitate fa de carbon mai mare decat cea a fierului. In funcie de creterea afinitii fa de carbon i a stabilitii carburilor formate, elementele carburigene se pot enumera dup cum urmeaz: Fe Mn Cr Mo W Nb Zr Ti. Cu cat este mai stabil carbura, cu atat aceasta se va dizolva mai greu in austenit i va precipita mai greu la revenire. 70. Care sunt clasele de oteluri clasificate dup destinaie ? oeluri de construcie (construcii de maini, construcii civile) oeluri de scule (pentru deformare plastic la rece, pentru tieri, pentru instrumente de msurat)

13

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

oeluri cu proprieti fizice i chimice speciale (rezistente la coroziune, refractare, electrotehnice, cu

proprieti magnetice speciale, criogenice etc). 71. Cum se clasific oelurile dup cantitatea de element de aliere? slab aliate, ce conin pan la 2,5 % elemente de aliere; mediu aliate, ce conin intre 2,5 i 10 % elemente de aliere, nalt aliate, ce conin peste 10% elemente de aliere. 72. Care este principalul avantaj al prezentei carburilor intr-un otel? Duritatea otelului. 73. Care este principalul element gamagen in oteluri ? Nichelul. 74. Ce indic diagrama Schaffler ? Structura otelurilor inoxidabile este redata de diagrama Schaffler, care este construita avand doua coordonate variabile - % Ni echivalent si % Cr echivalent - cu urmatoarele formule de calcul in % gr.: Creq = (Cr) + 2(Si) + 1.5(Mo) + 5(V) + 5.5(Al) + 1.75(Nb) + 1.5(Ti) + 0.75(W) Nieq = (Ni) + (Co) + 0.5(Mn) + 0.3(Cu) + 25(N) + 30(C) Diagrama Schaffler care indica, in functie de % Nieq si % Creq, structurile care se formeaza in otelurile inoxidabile aliate cu Cr, Ni si alte elemente alfagene sau gamagene cu actiune similara cromului sau nichelului.

Din diagrama Schaffler rezulta ca otelurile Cr-Ni inoxidabile sunt, din punct de vedere structural, de mai multe categorii: oteluri feritice oteluri austenitice oteluri martensitice oteluri cu structuri mixte, dintre care cel mai des utilizat este otelul duplex (A+F) 75. Care este cel mai cunoscut oel inox austenitic ? Numite si oteluri crom-nichel (Cr-Ni), otelurile austenitice reprezinta oteluri cu combinaia optim din punct de vedere al prelucrabilitii, stabilitii la coroziune i proprietilor mecanice.

76. Ce inelegei prin %Creq i % Nieq ? %Creq = % Cr echivalent % Nieq = % Ni echivalent cu urmatoarele formule de calcul in % gr.: Creq = (Cr) + 2(Si) + 1.5(Mo) + 5(V) + 5.5(Al) + 1.75(Nb) + 1.5(Ti) + 0.75(W) Nieq = (Ni) + (Co) + 0.5(Mn) + 0.3(Cu) + 25(N) + 30(C) 77. De ce au oelurile rapide in structura lor primar ledeburit ? Otelurile ledeburitice (numite si oteluri rapide) sunt aliaje Fe-C-X in care X reprezinta un amestec de elemente de aliere (Cr, W, Mo, V, Co) in cantitati ce depasesc 7%, alaturi de o concentratie ridicata de carbon (peste 0,6%C). 78. Descriei proprietile oelurilor maraging. Prin calire se obtine o martensita (~30 HRC) care ulterior, prin imbatranire, elibereaza precipitate disperse de compusi intermetalici de tipul Ni3Ti si Ni3Mo. Duritatea otelului creste astfel la 50-62 HRC. Dupa tratamentul termic de imbatranire, rezistenta mecanica de rupere la tractiune creste cu cca. 80%, iar limita de curgere cu cca. 140% (1800-2000 N/mm2). Prezenta principalelor elemente de aliere Co, Mo, Ti,

14

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

corelata cu alierea suplimentara cu Ti, Zr, Nb, Al conduce la obtinerea de caracteristici fizico-mecanice si structurale de exceptie si anume: rezistenta mecanica ridicata asociata cu o foarte buna tenacitate; rezistenta la oboseala de cca. 3 ori mai mare decat la otelurile clasice inalt aliate; variatii dimensionale neglijabile la tratamentele termice; prelucrabilitate prin aschiere foarte buna ce poate fi efectuata la dimensiunile finale; sudabilitate ridicata; Otelurile de tip maraging sunt utilizate preponderent in industria strategica (nucleara, aeronautica, aparare), precum si in industria mecanicii fine, petroliera, constructoare de masini. 79. Care sunt categoriile de oeluri inoxidabile ? oeluri austenitice, oeluri feritice, oeluri duplex 80. Care este principalul element de aliere ale oelurilor Hadfield ? Manganul 81. De unde rezult denumirea oelurilor maraging ? Denumirea rezulta din cuplarea a doua cuvinte din engleza: martensite si aging imbatranire. 90. Descriei principalele caracteristici ale cuprului pur? Principalele caracteristici i proprieti ale cuprului sunt : Temperatura de topire - 1085C Densitatea 8,9 g/cm3; Nu prezinta transformari polimorfe; Sistem de cristalizare CFC; a = 3,6 A Concentratia volumica la solidificare 2,1% Rezistenta la rupere (stare recoapta) 22 N/mm2 Alungirea la rupere 50% Temp. de recristalizare - 220C Temp. de recoacere 400-700C Rezistenta la coroziune ridicata Conductibilitate termica si electrica mare 91. Care este solubilitatea maxim a Zn in cupru? Din punct de vedere structural alamele se impart in dou categorii: alame monofazice (care au < 39%Zn) alame bifazice + (39-45%Zn) 92. Care sunt principalele tipuri de alame monofazice i ce caracteristici principale au? Alamele monofazice se deformeaz in mod obinuit la rece i se impart in urmtoarele categorii: Tombac rou (2-10%Zn) cele mai plastice alame, cu rezisten mare la coroziune, utilizate sub form de evi, bare, table, benzi, sarme; Tombac galben (10-20%Zn) proprieti asemntoare cu tombacul rou Alama de cartue (30%Zn) 93. Descrieti principalele categorii de alame bifazice. Alamele bifazice (+), datorit prezenei fazei care micoreaz plasticitatea la rece, se deformeaz in mod obinuit la cald, intre 660 - 700C. In aceast categorie se menioneaz dou tipuri de alame: Alamele Muntz (~40%Zn), numite i alame de monede, care prezint dintre alame cea mai bun asociere de proprieti mecanice de rezisten i plasticitate. Se utilizeaz, in afar de monede, la fabricarea de diverse profile pentru electrotehnic, piese strunjite, plci de radiatoare, plci de condensatoare. Alamele pentru turntorie (30-40%Zn, 0,8-3%Pb, 1-1,5%Sn), care se utilizeaz pentru piese turnate cu solicitri sczute, piese de ornament, colivii de rulmeni

15

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

94. Ce influen are siliciul asupra structurii i proprietilor unei alame? Siliciul introdus in compoziia alamelor crete proprietile de rezisten care se menin ridicate i la temperaturi sczute. Siliciul crete fluiditatea la turnare, inlturand pericolul de oxidare la turnare. Alamele cu 3%Si se utilizeaz la turnarea pieselor cu perei subiri. Alamele cu siliciu au o rezisten bun la coroziune in ap dulce, petrol, benzin i alcool. Alamele care au 3-4%Si i 2-4%Pb prezint o prelucrabilitate prin achiere foarte bun i proprieti antifriciune. Se utilizeaz pentru fabricarea de lagre i buce. 95. Care este domeniul de aplicaii al alamelor cu plumb? Plumbul este insolubil in cupru i se separ in structur sub forma unor mici formaiuni globulare. Plumbul se introduce in alamele bifazice + pentru imbuntirea prelucrabilitii prin achiere. Aceste alame se utilizeaz pentru piese antifriciune. 96. Care din urmtoarele elemente chimice aluminiul i fierul prezint un echivalent in zinc mai mare i cum explicai diferena ? Capacitatea elementelor de aliere de a inlocui zincul in alame se exprim prin echivalentul in zinc k introdus de metalurgul francez Leon Guillet in 1920. Semnificaia echivalentului k este urmtoarea: 1% de element de aliere are acelai effect structural ca i k% Zn. In tabel este indicat echivalentul in zinc al princupalelor elemente de aliere utilizate pentru alamele speciale. In acest fel rezult necesitatea calculului % Zn echivalent pentru alamele speciale. Elementul chimic Echivalentul n zinc - k Si 10 Al 6 Sn 2 Mg 2 Pb 1 Fe 0,9 Mn 0,5

97. Ce reprezint echivalentul k n zinc dintr-o alam? Semnificaia echivalentului k este urmtoarea: 1% de element de aliere are acelai effect structural ca i k % Zn. 98. Care sunt variantele structurale ale alamelor binare? Alamele binare sunt de dou categorii: alame monofazice i alame bifazice (+). 99. Care este intervalul procentual de zinc utilizat pentru alamele binare? Cele mai utilizate compozitii Cu-Zn sunt cele cu zinc sub 45%. 100. Cum este influenat structura bronzurilor de viteza de rcire? Structura bronzurilor depinde mult de viteza de racire. Astfel, cu cat viteza de racire este mai mare, cu atat limita domeniului se deplaseaza spre stanga, astfel incat in bronzuri cu 5-6%Sn se poate forma faza . 101. De ce in bronzuri apar segregaii dendritice? Bronzurile au un interval mare de cristalizare, fapt ce produce segregatii dendritice accentuate si porozitate dispersa in aliajele turnate. 102. Care sunt principalele proprieti ale bronzurilor binare? rezistenta mare la coroziune; rezistenta mare la uzura mecanica; adaosul de 0,3-1%P in bronzuri creste fluiditatea topiturii inainte de turnare, rezistenta mecanica si rezistenta la uzura prin frecare; adaosul de Zn micsoreaza intervalul de solidificare si mareste fluiditatea topiturii; adaosul de 0,3-0,4%Fe micsoreaza granulatia, crescand proprietatile mecanice de rezistenta; adaosul de 0,1-0,6%P (bronzuri fosforoase cu 6-14%Sn) creste proprietatile mecanice de rezistenta si rezistenta la coroziune in apa de mare (se utilizeaza la fabricarea de cuzineti si angrenaje in constructiile navale). 103. Care sunt principalele caracteristici ale bronzurilor cu Al? Au proprietati de turnare bune, interval mic de solidificare ce permite obtinerea de piese turnate cu compactitate ridicata. Caracteristici mecanice ridicate si rezistenta foarte buna la coroziune (datorita prezentei Al), superioare fata de majoritatea bronzurilor;

16

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

Rezistenta foarte buna la coroziune in conditii atmosferice, in apa de mare, prevenind colonizarea
diferitelor organisme marine; Rata de oxidare foarte scazuta la temperaturi ridicate, reactivitate scazuta la compusi cu sulf sau alti produsi de combustie; Bronzurile cu Al < 7% se prelucreaza usor prin deformare plastica la rece; Bronzurile cu Al intre 8-11% se prelucreaza prin deformare plastica la cald; Bronzurile cu Al intre 9-15% se utilizeaza pentru piese turnate; Utilizari: semifabricate (table, benzi, bare, profile, tevi, sarme), piese forjate, piese turnate; cuzineti, scaune de supape, tije de pistoane, coroane dintate, flanse, elici navale 104. Care sunt principalele caracteristici ale bronzurilor cu Si? Sunt aliaje in care siliciul (Si intre 1,5-5%) este principalul element de aliere. Rezistenta buna la coroziune, proprietati non-magnetice, cu aplicatii in industria marina; Sunt aproape la fel de dure ca si otelurile; Au proprietati de turnare foarte bune, cu fluiditate mare a topiturii; Au sudabilitate foarte buna; Nu produc scantei la lovire (utilizari pentru diferite pompe, boilere etc); 105. Ce faze structurale formeaz plumbul cu cuprul i staniul? Niciuna, pentru c Pb este insolubil in cupru. 106. Care este procentul maxim de staniu utilizat n bronzuri ? 15% Sn 107. Care este procentul maxim de staniu n bronzurile monofazice ? 6% Sn 108. Cum se clasific aliajele de Al din punct de vedere a compoziiei chimice? In privinta aliajelor de turnatorie, cel mai important aliaj de Al de turnatorie este aliajul Al-Si, cu siliciu cuprins intre 4-13%Si care confera caracteristici de turnare foarte bune acestor aliaje. In ceea ce priveste densitatea scazuta a aliajelor de Al, cele mai usoare aliaje de Al sunt aliajele AlMg, utilizate in industria aerospatiala inca din anii 40. 109. Care sunt mediile in care aliajele de Al au o rezisten la coroziune ridicat ? Aliajele Al-Mg, Al-Mg-Mn, Al-Mg-Si rezista in medii corozive alkaline si sarate (apa de mare), la actiunea substantelor anorganice si in atmosfera umeda. 110. Care sunt principalele proprieti ale aliajelor de Al ? Aliajele de Al au valori ale limitei de curgere cuprinse intre 70-700 N/mm2. Spre deosebire insa de majoritatea otelurilor, limita de curgere creste la temperaturi scazute, astfel incat aliajele de Al nu devin fragile, fiind utilizate de exemplu pentru fabricarea containerelor ce transporta azot lichid (196C). La temperaturi ridicate, insa, limita de curgere scade. La temperaturi de mentinere in jur de 100C, efectul de scadere al rezistentei mecanice este atat de pronuntat incat sunt necesare masuri speciale de proiectare a structurii metalice. Aluminiul are un coeficient de dilatare termica ridicat, de 23*10-6m/C (dublu fata de cel al otelului). Aceasta caracteristica trebuie avuta in vedere la proiectare structurilor sudate. Aluminiul prezinta o conductivitate termica si electrica ridicata (225,2 w/mC pentru conductivitatea termica). Un conductor din aluminiu cantareste aproape jumatate fata de unul realizat din cupru, la aceeasi capacitate de transmitere a curentului electric. Sunt totusi probleme in utilizarea acestor conductori datorita coeficientului de dilatare ridicat si datorita slabei rezistente la coroziune galvanica. Deformabilitatea deosebit de ridicata a aluminiului si a aliajelor de Al face ca acestea sa poata fi deformate plastic prin orice procedeu, atat la cald cat si la rece (table, benzi, sarme, profile extrudate, piese matritate sau ambutisate etc). Se pot obtine folii foarte subtiri de pana la 6m, cu caracteristici mecanice de rezistenta foarte bune, comparativ cu hartia sau plasticul. Rezistenta la coroziune a aluminiului si a aliajelor de Al este cunoscuta ca fiind ridicata. Din punct de vedere chimic, aluminiul are o mare afinitate fata de oxigen formand cu acesta o pelicula de

17

STUDIUL I INGINERIA MATERIALELOR

Al2O3 (alumina) subtire si foarte aderenta, care impiedica continuarea oxidarii in adancime si care asigura o rezistenta la coroziune ridicata. Grosimea stratului de oxid format nu depaseste cateva sutimi de mm. Daca se distruge pelicula de oxid aceasta se poate reface instantaneu. Aluminiul prezinta cea mai buna rezistenta la coroziune in domeniul valorilor 4-6 pH (acizii folositi uzual au un pH cuprins intre 4 si 5). Aluminiul de puritate ridicata (min. 99,5%) prezinta o mare rezistenta la coroziune atmosferica in medii industriale ce contin dioxid de sulf si negru de fum. Rezista de asemenea la actiunea apei pana la 180C si la o serie de agenti chimici, cum ar fi acizii organici, acidul azotic concentrat 80-90%, hidroxidul de amoniu, apa oxigenata. Aluminiul este atacat insa de acizii halogenati (fluorhidric, clorhidric), de acidul azotic diluat si acidul fosforic. De asemenea, este puternic atacat de alcali (hidroxid de sodiu, de calciu sau amoniac). 111. Care este compoziia uzual a unui duralumin ? Cel mai reprezentativ aliaj de Al deformabil plastic la rece si durificabil prin precipitare este duraluminul Al-Cu-Mg-Mn (cu compozitia uzuala Al-4.4%Cu-1.5%Mg-0.6%Mn). Conform compozitiei chimice, acest aliaj corespunde, in diagrama de echilibru fazic Al-Cu, aliajelor din zona curbei solvus, curba de precipitare din solutia solida a compusilor chimici secundari Al2CuMg, Al2Cu, Al6CuMg4. 112. Explicai de ce duraluminul nu devine mai dur prin clire pentru punere in soluie. Calirea pentru punere in solutie consta in incalzirea aliajului turnat in domeniul monofazic , la temperaturi superioare curbei solvus, si calirea ulterioara in apa prin care se suprima difuzia si precipitarea precipitatelor secundare rezultand doar o solutie solida suprasaturata. Calirea nu duce la o durificare semnificativa precum calirea martensitica din oteluri, pentru ca elementele dizolvate in exces sunt de substitutie si nu interstitiale si deci distorsiunile elastice ale matricei sunt mici si durificarea neinsemnata. In stare calita, aliajul se deformeaza plastic foarte usor (optiune tehnologica pentru baterea niturilor, de exemplu). 113. Care este diferena intre imbtranirea natural i cea artificial? Imbatranirea dupa calire se poate produce: natural, prin simpla mentinere la Tcam, artificial, prin incalzirea la temperaturi inferioare curbei solvus, prin care au loc procese de precipitare de faza secundara, cu efect durificator puternic. 114. Care este cel mai important aliaj de Al pentru turntorie? Aliajul Al-Si denumit silumin. 115. Care sunt cele dou etape ale tratamentului de durificare prin dispersie al unui duralumin ? Clirea pentru punere in soluie i imbtranirea. 116. Care este principalul domeniu de aplicaii al aliajelor Al-Zn? Aliajele Al-Zn, aliate sau nealiate cu Mg, au rezisten mecanic foarte mare i se utilizeaz in principal la structuri aerospaiale.

18