1) Electronii sunt caracterizati de 4 numere cuantice:

1. numarul cuantic principal (n) caracterizeaza nivelele energetice in

atomi si poate avea numai valori intregi si pozitive
2. numarul cuantic secundar (l) caracterizeaza f o r m a s p a i a l a
o r b i t a l i l o r , s i m e t r i a , continuitatea i discontinuitatea lor
3. numarul cuantic magnetic (m) caracterizeaza numarul de orientari
in spatiu ale orbitalilor sub actiunea unui camp magnetic
4. numatul cuantic de spin (s) caracterizeaza sensul de rotatie al
electronului in axei proprii
2) Reguli de completare a straturilor electronice
a) Principiul excluziunii al lui Pauli: pe un orbital pot exista cel mult doi
electroni de spin antiparalel .
b) Principiul energetic: nivelele energetice se ocupa in ordinea cresterii
energiei, incepand cu nivelul cel mai coborat.
c) Regula lui Hund: orbitalii unui subsrat se completeaza succesiv cu cate
un electron si apoi tot cu un al doilea electron de spin opus.
d) Regula tablei de sah: pe diagonala mare de campuri albe se inscriu
orbiatalii s in ordinea numarului cuantic principal, iar pe celelalte siruri
de cimpuri albe paralel cu diagonala si sub aceasta se inscriu orbitalii pt
valorile crescande ale lui l.
e) Regula lui Klecicovschi: completarea substraturilor se face in ordinea
crescatoare a valorilor sumei (n + l), iar pt valori egale ale sumei in
ordinea crescatoare a numarului cuantic principal n.
3) Potentialul de ionizare reprezinta energia necesaraexpulzarii unui electron
din atom, fiind masura a tendintei atomilor de a pierde proprii electroni
(I>0).
Afinitatea pt electroni reprezinta energia degajata la acceptarea
unui electron si este masura a usurintei de a capta electroni. A<0
Electronegativitatea unui atom se exprima prin diferenta x= I + A
supra 2. Ea defineste puterea de atractie pt electroni intr-o legatura
covalenta.
Pauling considera considera ca electronegativitatea este data de
surplusul de enrgie e creat de caracterul partial ionic al legaturii
covalente. e = EA-B - EAA+ BB supra 2.

4) Legatura ionica se formeaza prin transfer de electroni ( cedare de electroni

de catre atomul electropozitiv celui electronegativ).

Reele ionice n nodurile reelei cristaline se gsesc ioni de semn contrar, care
se atrag prin fore de natur electrostatic.
Reelele ionice

se caracterizeaz prin:

densitate mari;
tensiune de vapori mic;
puncte de topire ridicate;
conductibilitate termic i electric redus.
5) Legatura covalenta se formeaza prin punerea in comun a electronilor
neimperecheati ai atomilor identici sau diferiti, dar destul de apropiati ca si
caratere electrochimice.
Moleculele nepolare sunt acele molecule de tip A2( ai caror atomi constituenti
sunt identici) omogene , in care repartitia sarcinilor electrice este uniforma.
Moleculele polare sunt molecule heterogene constituite din atomi diferiti, in
care repartitia sarcinilor electrice nu este uniforma.
Legatura coordinativa se stabileste intre un atom donor si un atom acceptor
cu deficit de electroni si reprezinta un caz particular al legaturii covalente si
apare in special in structura combinatiilor complexe.

Reele atomice n nodurile reelei cristaline se gsesc atomi, unii prin legturi
covalente. In reea se respect unghiul dintre legturi, care va depinde de starea de
hibridizare a atomilor.
6) Legatura mecanica este specifica metalelor si aliajelor de metalice;
acestea sunt ansambluri de atomi legati intre ei prin electronii de valenta
care isi pierd apartenetna la propriul nucleu.

Reele metalice n nodurile reelei cristaline se afl atomi de metale, ntre care se
relizeaz o legtur special legtura metalic. Majoritatea metalelor cristalizeaz n
sistemul cub centrat pe fee.
7) Legatura de hidrogen este rezultatul atractiei electrostatice dintre nucleul
pozitiv al atomului de hidrogen dintr-o molecula si dubletele de electroni
neparticipanti.

Reele moleculare - nodurile reelei cristaline sunt ocupate de molecule, ntre care se
stabilesc legturi slabe, de tip van der Waals.
8) Termodinamica permite sa se prevada sensul de evolutie al proceselor.
Pt. Prevederea sensului de evolutie al procesului se utilizeaza ec.
Fundamentala a termodinamicii G = H-TS (Gibbs)

G<0 evolutie spontana

G=0 echilibru termic
G> 0 proces improbabil
9) Echilibrul de faza se stabileste prin transfer de masa si de caldura intre faze.

Legea fazelor guverneaza echilibre in sisteme eterogene prin calculul variatiei

sistemului. V= C+2 -f
Aplicatia legii fazlor la apa --grafic

10)

Influenta concentratiei asupra sistemelor omogene

Pentru ca o reactie sa se produca trebuie ca reactantii sa se ciocneasca, deci , viteza de

reactie este proportionala cu frecvenat ciocnirilor care la randul ei este proportionala
cu concentratia reactantilor.
Influenta temperaturii
Cercetarile experimentale au demonstrat ca viteza de reactie creste cu ridicarea
temperaturii. La cresterea temperaturii cu 10 grade C, viteza unor reactii se dubleaza
sau tripleaza. Acest lucru se explica prin cresterea cu temperatura a frecventei
ciocnirilor.
Deplasarea echilibrului chimic consta in modificarea vitezei de reactie intr-un
sens sau altul.

11)

Echilibrul chimic se poate deplasa dupa urmatorii factori: concentratie, presiune,

temperatura.
12) Reactiile in sisteme eterogene au loc la suprafara de separatie a fazelor reactante,
cinetica lor fiind determinata de proprietatile stratului de produs de reactie format.
Reactii: solid-lichid, solid-gaz, solid-solid, lichid-gaz, lichid-lichid.
Reactiile chimice in sisteme eterogene se pot desfasura dupa un echilibru chimic sau
ca reactii totale.
Reactiile de hidratare sunt procese de interactiune intre ionii unei substante si
moleculele de apa.Este un proces exoterm.

13)

Reactiile de hidroliza sunt reactii intre o sare si apa cu schimbarea ph-ului solutiilor.
Gazele sunt constituite din molecule, atomi sau ioni.Gazele rarefiate sunt gaze
ideale respectand ec. de stare ale gazelor perfecte. Starea unui gaz este determinata de
temperatura, presiune si volum.

14)

Ideeale: Se neglijeaza atractia dintre particule si volumul propriu al particulelor.

PV=RT pt. Mol gaz PV= RT pt moli
Reale: Tine cont de atractia dintre particule si de volumul propriu.
a/v la a-2a ->0
15)

Starea lichida

Substantele in stare lichida provin din cele gazoase, prin lichefiere sau din cele solide
prin topire.
Proprietati:
Densitatea lichidelor este de oridul 10 la a-3a kg/m la a-3a si in general scade cu
cresterea temperaturii.
Tensiunea supericiala este fenomenul determinat de comportarea diferita a particulelor
din stratul superficial fata de cele din interiorul lichidelor.Este rezultatul campului de
forte neechilibrate de la suprafata lichidelor.

Vascozitatea lichidelor este rezistenta opusa de lichid deplasarii unuia din straturile lui,
in raport cu altul, in procesul de curgere. Ea caracterizeaza frecarea interna ce apare in
timpul miscarii relative a straturilor de lichid.
Presiunea de vapori a lichidelor caracterizeaza capacitatea de vaporizare a acestora si
reprezinta presiunea exercitata de vaporii care se gasesc deasupra lichidului in
echilibru cu acesta la o temperatura data.
Caldura de vaporizare rep. cant. de caldura absorbota in timpul vaporizarii izoterme a
unui lichid in echilibru cu vaporii sai.
16)

Starea solida

Solidele sunt caracterizate prin forma proprie si volum constant datorita fortelor
puternice care leaga particulele intre ele.
Diferentierea cristalin-vitros-amorf
Aceasta diferentiere se poate face dupa mai multe criterii: grad de ordonare, profil
energetic, curbe de racire, entropie reziduala, caracterul ruperii, densitate etc.
Gradul de ordonare poate lua valori intre 0%(gaze) si 100%( cristale ideale)
Solidele cristaline se rup dupa suprafete plane, iar la cele vitroase si amorfe dupa
suprafete neregulate. Solidele vitroase si amorfe sunt considerate medii izotrope, iar
cele cristaline anizotrope.Densitatea substantelor sticloase este mai mica decat
densiatatea subst. Cristalizate.
Speciile cristaline care se definesc prin acelasi tip structural se numesc izotipe,
iar relatia de inrudire intre aceste specii izotipie.

17)

Izomorfismil este proprietatea unor substante de compozitie chimica diferita de a

cristaliza impreuna in acelasi edificiu cristalin.
Polimorfismul reprezinta proprietatea uneui substante de a se prezentain mai
multe forme cristaline numite modificatii polimorfe. El mai poate fi definit ca relatia
de heterotipie.

18)

Proprietatea elementelor de a prezenta doua sau mai multe forme cristaline diferite se
numeste alotropie.

Siliciul ocupa locul 2 ca raspnadire in scoarta terestra. Fiind mai electropozitiv

decat ccarbonul se leaga cu usurinta cu oxigenul formand combinatii foarte stabile,
elementul structural de baza fiind [SiO4] la puterea 4-. Sio2 (cuart) reprezinta unul
dintre cei mai raspanditi compusi ai siliciului. Este raspandit in antura sub forma
cristalizata.

19)

Structura silicatiolor:
a) Silicati cu structura insulara sau nezosilicati, cu raportul O:Si= 4.1. Sunt alcatuiti

din tetraedri izolati de Sio4 la puterea 4minus leagati prin cationi.

b) Silicati cu grupari de 2 tetraedri Sio4 la puterea 4minus cu raportul O:Si = 7:2
(sorosilicati)
c) Silicatii cu grupari ciclice de tetraedri Sio4 la puterea 4minus(ciclosilicati)
d) Silicati constituiti din lanturi infinite de tetredri Sio4 la puterea 4minus (inosilicati).
e) Silicati cu grupari infinite bidimensionale de tetraedri Sio4 la puterea 4minus (filosilicati)
f) Silicati cu schelet tridimensional de tetraedri Sio4 la puterea 4minus (tectosilicati).
20)

Solii sunt sisteme liber-disperse in care mediul de dispersie este flui, iar faza dispersa

este solid.
Solid cu dispersoizi liofili la care faza dispersa are afinitate fata de mediul de dispersie, fiind
supusa la o solvatare avansata.Sunt sisteme omogene.
Proprietati ale solilor
Prezinta proprietati cinetic-moleculare ca miscarea browniana, difuzie, sedimenare, presiune
osmotica.
Proprietati optice: culoare, opalescenta, efectul faraday0tyndall)
Solii sunt sisteme fluide cu proprietati specifice.
Culoarea diferita a solilor este det. De absorbita selectiva a luminii de catre substanta fazei
disperse si de fenomenul de difractie a luminii. Ea variaza insa si cu gradul de dispersie.
Fenomenul de opalescenta se datoreaza difractiei luminii.

Efectul Faraday-Tyndall este un fenomen de difuziune a luminii, care consta in aparitia unui
con luminos la trecerea uni fasccicul intens de lumina prin solutiile coloidale.
21)

Soli cu dispersoizi liofobi la care faza dispersa are afinitatea rdusa fata de mediul de

dispersie fenomenul de solvatare avand o importanta secundara.Sunt sisteme ireversibile.

Micela coloidala este unitatea structural cinetica a solilor . ea este formata dintr-un nucleu si
un invelis care paote fi de solvatare sau ionic.