LUCRARE 1

ANALIZA COST-BENEFICIU

Atunci când se realizează o analiză economică, cele mai importante elemente sunt costurile unei
investiţii şi beneficiile pe care le obţine compania prin investiţia respectivă.
Este o metodă de luare a deciziei în afaceri, simplu de aplicat pentru a hotărî care soluţie dintre mai
multe alternative este cea mai bună din punct de vedere financiar, pe toată durata de funcţionare a
proiectului. Astfel, se poate decide:
- Dacă este necesară schimbarea şi când;
- Care sunt costurile asociate cu potenţialele beneficii;
- Care sunt opţiunile, precum şi evaluarea impactului financiar al acestora;
- Care este alegerea finală, din punct de vedere al beneficiilor.
Aceste decizii se iau şi în viaţa noastră. De exemplu: să schimb un loc de muncă, iar pentru cel nou,
mai bine plătit, trebuie cursuri de instruire. Este rentabil? Analizez beneficiile pe care le obţin într-un
număr de ani şi costurile cu schimbarea.
Un alt exemplu: Alexandru cel Mare a trebuit să aleagă între două alternative – să continuie cucerirea
Asiei sau să se întoarcă acasă. Care ar fi beneficiile şi costurile dacă ar continua lupta?

COSTURI:
- Posibilitatea de a pierde loialitatea soldaţilor din
cauza oboselei şi a depărtării de casă;
- Trupele nu erau instruite să lupte în junglă;
- Cheltuieli mari cu achiziţionare de armament;
- Mai mulţi inamici care îşi apărau ţările.
BENEFICII:
- Posibilitatea de a cuceri mai mult pământ;
- Şansa de a fi împărat peste mai multe ţări;
- Posibilitatea de a intra în istorie prin cucerirea celui
mai mare imperiu (Genghis Khan);
- Controlul mărfurilor pe 3 continente (China în Asia,
Egipt în Africa şi Europa).

În acest scop se analizează cash-flow-urile costurilor şi beneficiilor pentru anii consideraţi

semnificativi pentru investiţie (cilcul de viaţă al produsului).
Indicele beneficiu-cost se calculează cu formula:
Beneficii
B/C =
Costuri
Dacă B/C > 1, atunci soluţia acceptabilă este cea cu cele mai mari costuri. Dacă B/C < 1, soluţia
acceptabilă este cea cu cele mai mici costuri. Raportul arată câţi lei se economisesc pentru fiecare leu
cheltuit.
Calculul depinde de corectitudinea datelor introduse, şi se referă doar la beneficiile şi costurile
financiare provenite dintr-o investiţie, şi nu de cele colaterale (ex. Costuri provenite din impactul
investiţiei asupra mediului).
Această analiză este utilă în diverse situaţii:
- Atunci când este necesară luarea deciziei pentru implementarea unui proiect;
- Atunci când managerii trebuie să aleagă între mai multe proiecte posibile;
- Atunci când se stabilesc priorităţi dacă resursele implicate în mai multe proiecte sunt limitate.

1
EXEMPLU 1.
Managerul de proiect al unei firme de construcţii trebuie să aleagă între două posibile proiecte. Ar
putea să le execute pe amândouă, dar situaţia financiară nu permite.
 Proiect 1:
 500 de apartamente;
 400 de apartamente vor fi vândute, iar 100 apartamente vor fi închiriate pe o perioadă de 20
de ani;
 Preţul de închiriere pentru un apartament va fi de 4.000 EURO/an;
 Cele 100 apartamente vor fi vândute cu 70.000 EURO după 20 ani;
 Costul de construcţie al fiecărui apartament va fi de 100.000 EURO;
 Preţul de vânzare al fiecărui apartament va fi de 120.000 EURO;
 Proiectul prevede construirea unui sediu de birouri care va costa 2.000.000 EURO;
 Costurile cu personalul din vânzări vor fi de 300.000 EURO/an;
 Durata proiectului va fi de 3 ani;
 Alte costuri de finanţare a proiectului: vor fi de 3.000.000 EURO/an.
 Proiect 2:
 400 de apartamente;
 350 de apartamente vor fi vândute, iar 50 apartamente vor fi închiriate pe o perioadă de 15
de ani;
 Preţul de închiriere pentru un apartament va fi de 4.500 EURO/an;
 Cele 50 apartamente vor fi vândute cu 80.000 EURO după 15 ani;
 Costul de construcţie al fiecărui apartament va fi de 90.000 EURO;
 Preţul de vânzare al fiecărui apartament va fi de 135.000 EURO;
 Proiectul prevede construirea unui sediu de birouri care va costa 3.000.000 EURO;
 Costurile cu personalul din vânzări vor fi de 250.000 EURO/an;
 Durata proiectului va fi de 2 ani;
 Alte costuri de finanţare a proiectului: vor fi de 2.500.000 EURO/an.

Se compară parametrii proiectului:

PARAMETRI PROIECT 1 PROIECT 2

Durata proiectului (ani) 3 2
Număr total de apartamente construite 500 400
Număr de apartamente de vânzare 400 350
Număr de apartamente de închiriat 100 50
Perioada de închiriere a apartamentelor (ani) 20 15
Număr de apartamente vândute după închiriere 100 50
Costuri de construcţie/apartament 100.000 90.000
Cost construcţie sediu de birouri 2.000.000 3.000.000
Cost anual personal vânzări 300.000 250.000
Alte costuri financiare /an 3.000.000 2.500.000
Preţ vânzare apartament 120.000 135.000
Preţ vânzare apartament după închiriere 70.000 80.000
Preţ închiriere apartament/an 4000 4500

2
Calculul costurilor pentru fiecare proiect:

COSTURI PROIECT PROIECT 1 PROIECT 2

Costuri construcţie apartamente 500*100.000=50.000.000 400*90.000=36.000.000
Costuri construcţie sediu birouri 2.000.000 3.000.000
Costuri cu personalul de vânzări 300.000*3=900.000 250.000*2=500.000
Costuri financiare 3.000.000*3=9.000.000 2.500.000*2=5.000.000
TOTAL COSTURI 61.900.000 44.500.000

Se calculează beneficiile fiecărui proiect:

BENEFICII PROIECT PROIECT 1 PROIECT 2

Venituri din vânzări 400*120.000=48.000.000 350*135.000=47.250.000
Venituri din vânzări după închiriere 100*70.000=7.000.000 50*80.000=4.000.000
Venituri din închirieri 100*4000*20=8.000.000 50*4500*15=3.375.000
TOTAL BENEFICII 63.000.000 54.625.000

Se face comparaţia între costuri şi beneficii:

COMPARAŢII PROIECT 1 PROIECT 2

TOTAL costuri 61.900.000 44.500.000
TOTAL beneficii 63.000.000 54.625.000
PROFIT 1.100.000 10.125.000

3
EXEMPLU 2.
Managerul unei firme de construcţii trebuie să ia decizia de a alege un singur proiect din 5 variante
propuse:

Variante Beneficii Costuri B/C

A 750.000 350.000 2.14
B 850.000 470.000 1.80
C 1.000.000 500.000 2
D 300.000 120.000 2.5
E 600.000 350.000 1.71

Proiectele care sunt rentabile (B/C >1) se ordonează crescător, în funcţie de costuri.
Se elimină cel cu raportul B/C cel mai mic.

Variante Beneficii Costuri

D 300.000 120.000
A 750.000 350.000
B 850.000 470.000
C 1.000.000 500.000

Se compară proiectele între ele:

Comparaţie Diferenţă Beneficii Diferenţă Costuri B/C Alegere/eliminare

A cu D 450.000 230.000 1.95 Se elimina D,
Alegem A
B cu A 100.000 120.000 0.83 Se elimina B,
Alegem A
C cu A 250.000 150.000 1.66 Se elimina A,
Alegem C

Decizie: proiectul cu cel mai mare raport B/C.

Se face o analiză incrementală:

- Se calculează diferenţa dintre alternative;
- Dacă indicele incremental B/C ≥ 1, se alege varianta cu cele mai mari costuri.
- Dacă indicele incremental B/C < 1, se alege varianta cu cele mai mici costuri.

4
EXEMPLU 3.
Cash-flow-ul, sau fluxul de numerar, reprezintă diferenţa între intrările şi ieşirile de numerar
efectuate de o companie pe parcursul unui exerciţiu financiar. Nu este profitul companiei.
Intrările sunt date de încasările companiei şi provin de la clienţi, debitori, investitori, din vânzarea
unor imobilizări corporale sau din încasarea unor împrumuturi pe termen lung.
Ieşirile sunt banii pe care compania îi plăteşte pentru salarii, chirii de spaţii şi echipamente, furnizori
de materii prime, materiale, semifabricate, utilităţi, creditori, acţionari.
Cash-flow-ul poate fi:
- Pozitiv: intrările de lichidităţi sunt mai mari decât ieşirile (de preferat);
- Negativ: ieşirile de lichidităţi depăşesc intrările (de evitat).
Simptomele care indică faptul că firmele se confruntă cu un cash-flow problematic:
- Utilizarea la limită a liniei de credit;
- Prelungirea termenelor de plată a salariilor;
- Amânarea plăţilor către creditori;
- Amânarea plăţii datoriilor fiscale;
- Prelungirea termenelor de plată a chiriei şi utilităţilor;
- Lipsa stocurilor de materiale;
- Marjă scăzută de profit.

5
O companie trebuie să aleagă între două investiţii.
Pe baza indicelui beneficiu-cost, care dintre cele două alternative va fi aleasă?
Indicele inflaţiei 3%.
Rata de recuperare a investiţie acceptabilă este minim 4%.
Avem 2 alternative care vor avea aceeaşi durată.

AN Cash-flow Cash-flow
Varianta 1 Varianta 2
0 -3.500 -5.000
1 1.000 1.400
2 1.000 1.400
3 1.000 1.400
4 1.000 1.400
5 1.000 1.400

1. Se realizează o investiţie de 3.500 Euro care aduce beneficiu de 1.000 Euro/an.

1.000 1.000 1.000 1.000 1.000
0
An
1 2 3 4 5
-3.500

Euro
Investiţia costă 3.500 Euro şi se obţine un profit anual de 1.000 Euro, timp de 5 ani (durata de
recuperare a investiţiei). Beneficiul este 1.000 x 5 = 5.000

2. Se realizează o investiţie de 5.000 Euro care aduce beneficiu de 1.400 Euro/an.

1.400 1.400 1.400 1.400 1.400
0
An
1 2 3 4 5
-5.000

Euro
Investiţia costă 5.000 Euro şi se obţine un profit anual de 1.400 Euro, timp de 5 ani (durata de
recuperare a investiţiei. Beneficiul este 1.400 x 5 = 7.000

Diferenţa de cash-flow se obţine: Costul iniţial mare – Costul iniţial mic.

AN Cash-flow Cash-flow B-A
Varianta A Varianta B
0 -3500 -5000 1500
1 1000 1400 400
2 1000 1400 400
3 1000 1400 400
4 1000 1400 400
5 1000 1400 400

6
Date:
- Valoarea prezentă a costului: 1.500 Euro
- Beneficiu anual uniform: 400 Euro
- Indicele inflaţiei: 3%

Se verifică dacă cele două alternative sunt acceptabile, adică dacă indicele B/C > 1
( 1+i )n−1
B[ n
]
B/C = i ( 1+ i )
C

( 1+i )n−1 ( 1+ 0.03 )5−1

¿∗¿∗x [ ] 1000 x [ 5
]
1. B/C = i ( 1+i )
n = 0.03 ( 1+0.03 ) = 1.31 > 1
¿∗¿∗¿ ¿ 3500
5
n
( 1+i ) −1 ( 1+ 0.03 ) −1
¿∗¿∗x [ ] 1400 x [ 5
]
2. B/C = i ( 1+i )
n = 0.03 ( 1+0.03 ) = 1.28 > 1
¿∗¿∗¿ ¿ 5000

Ambele soluţii sunt viabile.

Se face o analiză incrementală:
- Se calculează diferenţa dintre alternative;
- Dacă indicele incremental B/C ≥ 1, se alege varianta cu cele mai mari costuri.
- Dacă indicele incremental B/C < 1, se alege varianta cu cele mai mici costuri.
În cazul nostru, varianta 2 are cele mai mari costuri. Se calculează Var. 2 – Var. 1.
Cash-flow-ul incremental este:
400 400 400 400 400
0
An
1 2 3 4 5
-1.500

Euro
( 1+0.03 )5 −1
400 x [ 5
]
B/C = 0.03 ( 1+0.03 ) = 1.22 > 1
1500

Astfel, se va alege Varianta 2.

OBS: i – inflatia
n - nr. de ani (5 ani)